AMBALAJE ȘI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CURS 5

DOZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

1. Dozarea produselor alimentare lichide şi păstoase
1.1. Dozarea prin curgere continuă
1.2. Dozarea pe principiul vaselor comunicante (prin sifonare)
1.3. Dozarea sub depresiune
1.4. Dozarea cu ajutorul unui rezervor auxiliar cu volum determinat
2. Dozarea produselor bucăţi, granulare şi pulverulente
2.1. Dozarea prin numărare/contorizare
2.2. Dozarea volumetrică
2.3. Dozarea gravimetrică

În contextul ambalării unui produs alimentar, dozarea preprezintă operația prin care se
stabilește cantitatea sau volumul de produs care se introduce într-un ambalaj. Tehnicile
prin care se poate realiza această operație sunt diverse, depinzând de natura materialului
din care sunt confecționate ambalajele, de produsul alimentar destinat ambalării și de
anumite condiții de lucru asigurate de mașina de ambalare (suprapresiune, depresiune,
atmosferă modificată).

1. Dozarea produselor alimentare lichide şi păstoase

Produsele alimentare lichide şi păstoase se dozează, în general, pe principiul volumetric, la
nivel constant în funcţie de volumul ambalajului sau cu ajutorul unui rezervor auxiliar cu
volum determinat. Principalele metode de dozare sunt:
 dozare prin curgere continuă;
 dozare pe principiul vaselor comunicante (prin sifonare);
 dozare sub depresiune;
 dozare izobarometrică;
 dozare cu ajutorul unui rezervor auxiliar cu volum determinat;
 dozare cu piston;
 dozare sub presiune.

1.1. Dozarea prin curgere continuă

Acest tip de dozare este specifică produselor alimentare lichide şi mai puţin păstoase,
respectiv maşinilor de ambalare cu funcţionare continuă care realizează simultan şi
ambalajul, folosind pentru aceasta material de ambalaj sub formă de bobină. Se
caracterizează, aşa cum sugerează şi denumirea, printr-o curgere continuă a produsului în
interiorul tubului de material termosudat longitudinal. În urma îmbinării transversale sub
nivelul lichidului dozat continuu se obţine un ambalaj ce conţine doar produs. Îmbinarea
transversală prin termosudare este cea care delimitează dimensiunile ambalajului
confecţionat şi umplut cu produs, determinând volumul de produs dozat într-un ambalaj.
Ambalajele sunt confecționate din materiale plastice (pungi, pachete pernă, pliculețe) sau
materiale complexe pe bază de carton.

1
AMBALAJE ȘI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CURS 5

1.2. Dozarea pe principiul vaselor comunicante (prin sifonare)

Acest tip de dozare este cel mai simplu principiu de dozare a produselor alimentare lichide.
Este mult folosit la mașinile de îmbuteliere a vinului, apei minerale și chiar a unor produse
cu vâscozitate mai ridicată, asemănătoare uleiului. Principalul dezavantaj al acestei metode
de dozare este reprezentat de adaptarea la umplerea buteliilor care prezintă defecte (fisuri,
ciobituri).
Dozatorul (figura nr. 1) este prevăzut cu un tub curbat cu rol de sifon (3), cu un capăt
imersat în rezervorul de produs (9) menținut la un nivel constant și o temperatură
constantă, iar la celălalt capăt având practicate orificii de curgere (2).
Trecerea lichidului din rezervorul de produs în ambalaj prin intermediul sifonului se poate
realiza în două moduri:
 prin ridicarea buteliei de umplut către sifon, respectiv către capul de umplere care
are o poziție fixă în raport cu rezervorul de produs;
 prin coborârea capului de umplere către butelia de umplut, în acest caz capul de
umplere fiind mobil în raport cu rezervorul de produs.

Figura nr. 1. Schema dozării lichidelor pe principiul vaselor comunicante

1 – butelie; 2 – orificii; 3 – tub curbat cu rol de sifon; 4 – tub concentric cu tubul 3; 5 – piesă
de centrare a capului de umplere; 6 – garnitură de etanșare; 7 – opritor; 8 – alimentare cu
produs; 9 – rezervor de nivel constant
La dozatorul din figura nr. 1 butelia este ridicată în capul de umplere determinând
ridicarea tubului (4) pentru a se elibera orificiile de curgere (2). Cursa ascendentă este
oprită când capătul tubului (4) atinge opritorul (7). Curgerea este întreruptă la coborârea
buteliei prin astuparea orificiilor (2) de tubul (4).

1.3. Dozarea sub depresiune

Dozarea sub depresiune (figura nr. 2) are la bază un principiu simplu: un tub de aspirație
creează depresiune în butelia etanșată în capul de umplere, iar lichidul din rezervorul de
produs aspirat, la rândul său, în butelie. Acest tip de dozare are următoarele avantaje:
 buteliile care prezintă defecte (fisuri, ciobituri, spărturi) nu sunt umplute deoarece
nu se poate realiza depresiunea;
 înălțimea de umplere se reglează ușor, iar umplerea este precisă;
 nu sunt pierderi de produs prin scurgere de pe capul de umplere întrucât acesta nu
ajunge în lichid.

2
AMBALAJE ȘI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CURS 5

Figura nr. 2. Schema de principiu a dozării sub depresiune

1 – butelie; 2 – cap de umplere; 3 – tub de curgere a produsului aspirat; 4 – tub de aspirație
pentru crearea depresiunii în butelie; 5 – conexiune spre instalația de realizare a
depresiunii; 6 – coloană barometrică; 7 – rezervor de produs
Valoarea depresiunii create la dozare depinde de proprietățile produsului ce trebuie
ambalat, în special de vâscozitate. Astfel, pentru produsele lichide vâscoase, puțin fluide
(siropuri, nectar) depresiunea creată este mare în timp ce pentru lichidele cu vâscozitate
mai mică și depresiunea necesară este mai scăzută.

1.4. Dozare cu ajutorul unui rezervor auxiliar cu volum determinat

Această metodă de dozare, deși se aplică pentru anumite tipuri de produse și capacități de
ambalaje, are diferite soluții tehnice. Cea mai simplă este prezentată în figura nr. 3 și constă
dintr – un rezervor de dozare imersat în produsul din rezervorul de produs.
Acest rezervor de dozare are volumul interior egal cu cel al ambalajului în care se face
dozarea. La ridicarea unui ambalaj sub capul de umplere, rezervorul de dozare este ridicat
la rândul său până ce partea sa superioară depășește nivelul lichidului din rezervorul de
alimentare. Volumul de produs delimitat în interiorul rezervorului de dozare este apoi
trecut în ambalajul de sub capul de umplere, precizia dozării fiind bună.

Figura nr. 3. Schema de principiu a dozării cu ajutorul unui rezervor auxiliar cu volum
determinat
1 – rezervor cu produs; 2 – sistem de susținere a tubului de evacuare a aerului dezlocuit;
3 – rezervor auxiliar cu volum determinat; 4 – arc; 5 – piesă de centrare; 6 – butelie;
7 – proeminență inelară; 8 – bucșă; 9 – tub de evacuare a aerului dezlocuit

2. Dozarea produselor bucăţi, granulare şi pulverulente

Multe produse alimentare sunt adesea numite „uscate” datorită unui conținut de apă mediu
sau foarte scăzut. Procedeele de dozare utilizate în cazul acestor produse sunt: dozarea
prin numărare/contorizare, dozarea volumetrică şi dozarea gravimetrică. Sistemul adecvat
3
AMBALAJE ȘI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CURS 5

de dozare se alege în funcţie de scopul urmărit, de tipul de produs ce trebuie dozat şi

ambalat, respectiv proprietăţile acestuia şi de productivitatea dorită. Astfel, pentru unele
produse bucăţi se pretează dozarea prin numărare/contorizare (chifle, aluat congelat
bucăţi, dulciuri), pentru produsele pulverulente sunt mult mai folosite dozatoarele
volumetrice cu şnec în timp ce, dozatoarele gravimetrice se folosesc cu predilecţie la
dozarea exactă a produselor granulare, dar şi a celor pulverulente care se pot tasa (făina de
grâu).

2.1. Dozarea prin numărare/contorizare

Se foloseşte în cazul acelor produse, în general bucăţi, care se ambalează în unităţi de
ambalaj cu gramaj mic (2, 4 sau 6 chifle ambalate într-un pachet pernă) sau care au forme
şi masă regulată, astfel că introducerea unui număr exact de produse în ambalaj permite
obţinerea unei valori pentru masa netă care se încadrează în abaterea standard.
Un tip de dozator prin numărare constă dintr-o bandă în mişcare sau un disc rotativ
prevăzut cu un număr fix de întreruperi sau orificii cu dimensiuni precise, care sunt
destinate prelucrării bucăţilor individuale de produs. Excesul de unităţi de produs este
îndepărtat astfel că banda sau discul transportă către ambalaj numărul necesar de unităţi
de produs, determinat de numărul întreruperilor sau orifiiciilor şi de numărul mişcărilor
de revoluţie efectuate de discul rotativ pentru un ambalaj.

2.2. Dozarea volumetrică

Dozatoarele volumetrice stabilesc gramajul unui ambalaj în funcţie de volum, pe baza
relaţiei directe care există între masa şi volumul unei unităţi de produs. Cele mai întâlnite
tipuri de dozatoare volumetrice sunt dozatorul cu şnec şi dozatorul cu cupe.

Dozatorul volumetric cu şnec

Dozatorul volumetric cu şnec (figura nr. 4) constă dintr-o pâlnie de alimentare în care este
montat un şnec vertical cu mişcare intermitentă controlată de un cuplaj şi o frână pentru ca
şnecul să poată fi pornit şi oprit repede.

Figura nr. 4. Schema unui dozator volumetric cu şnec

1 – alimentare cu produs granular sau pulverulent; 2 – pâlnie de alimentare; 3 – şnec
vertical; 4 – porţiunea cilindrică inferioară a pâlniei de alimentare; 5 – dozare produs în
ambalaj; 6 – ambalaj; 7 – ax şnec; 8 – arbore de transmitere a mişcării de rotaţie
4
AMBALAJE ȘI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CURS 5

Volumul de produs dozat este determinat de numărul de rotaţii efectuate de şnec, ceea ce
permite şi dozarea produselor în cantităţi mici. În funcţie de tipul şi proprietăţile
produsului dozat se pot realiza până la 100 de dozări pe minut.
Diametru D și pasul p sunt proiectate în funcție de cerințele dozării. Astfel, dacă diametrul
șnecului trebuie să corespundă diametrului interior al părții cilindrice inferioare a pâlniei
de alimentare, prin modificarea pasului se poate varia volumul de produs dozat, deci masa
acestuia.

Dozatorul volumetric cu cupe

Dozatorul volumetric cu cupe (figura nr. 5) are ca părţi componente principale două plăci
între care se află mai multe cupe dispuse pe circumferinţă. Placa inferioară (4) este
staţionară şi are o singură decupare care serveşte drept orificiu de evacuare a volumului de
produs dozat. Placa superioară (3) este rotativă şi are atâtea decupări câte cupe are
dozatorul.

Figura nr. 5. Schema unui dozator volumetric cu cupe

1 – alimentare cu produs granular; 2 – pâlnie de alimentare; 3 – placă rotativă superioară
cu cupe; 4 – placa staţionară inferioară cu o singură decupare pentru evacuarea
produsului; 5 – cupe; 6 – cupă ajunsă deasupra orificiului de evacuare; 7 – pâlnie de golire;
8 – ambalaj; 9 – bandă transportoare
Fiecare cupă (5) este alcătuită din doi cilindri concentrici dintre care cel interior este fixat
în placa superioară mobilă, iar cel exterior se sprijină pe placa inferioară. În timpul
funcţionării, odată cu deplasarea plăcii rotative, fiecare cupă trece pe rând prin dreptul
pâlniei de alimentare (2) şi este umplută cu produs. Surplusul de produs se îndepărtează cu
o racletă, rămânând în pâlnia de alimentare. Cupele ajung pe rând în dreptul orificiului de
golire (7), în ambalajul (8) adus cu banda transportoare (9) sau confecţionat în maşina de
ambalare.

2.3. Dozarea gravimetrică

În figura nr. 6 este prezentată schema unui dozator gravimetric cu cântărire netă la care
dozarea produsului în cutia de alimentare (4) se realizează cu ajutorul unui sistem vibrator
(10) care determină deplasarea produsului din pâlnia de alimentare (2) prin alimentatorul
vibrator (3). La intervale de timp stabilite, produsul colectat în cutia de alimentare ajunge
5
AMBALAJE ȘI DESIGN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CURS 5

în cupa de cântărire (6) prin deschiderea clapetei (5). Cupa de cântărire este conectată la
balanţa (9) care indică masa de produs dozată. Prin deschiderea clapetei (7), produsul
dozat este trimis spre ambalaj.

Figura nr. 6. Schema unui dozator gravimetric vibrator cu cântărire netă

1 – alimentare cu produs; 2 – pâlnie de alimentare; 3 – alimentator vibrator; 4 – cutie de
alimentare; 5, 7 – clapetă; 6 – cupă de cântărire; 8 – evacuare produs spre ambalaj;
9 – balanţă; 10 – sistem vibrator

În figura nr. 7 este prezentată schema de principiu a dozării gravimetrice cu două capete de
dozare. Alimentarea cu produs este împărţită într-un flux principal denumit „grosier” şi
unul secundar sau „fin”.

Figura nr. 7. Schema de principiu a dozării gravimetrice cu două capete de dozare

1 – balanţă pentru stabilirea tarei ambalajului; 2 – ambalaj; 3 – alimentare cu produs de
dozat; 4 – dozare grosieră; 5 – umplere ambalaj; 6 – dozare fină; 7 – ambalaj umplut supus
verificării; 8 – ambalaj umplut corect trimis spre închidere; 9 – bandă transportoare;
10 – balanţă de control a masei ambalajului plin cu produs; 11 – sistem de reglare a dozării;
12 – sistem de stocare a datelor înregistrate
Astfel, capul de dozare grosieră lucrează asigurând repede circa 90% din cantitatea
necesară a fi dozată în ambalaj, restul de produs fiind asigurat de capul de dozare fină aflat
deasupra punctului de control a masei ambalajului plin cu produs. În cazul cântăririi nete
cele două dozatoare asigură simultan circa 80-90% din cantitatea totală de produs, apoi
dozatorul grosier se opreşte, continuând să lucreze doar dozatorul fin până la atingerea
valorii stabilite. În acest moment se întrerupe şi acţiunea dozatorului fin, iar cantitatea de
produs dozată este turnată în ambalaj.