UTILAJUL PENTRU DOZAREA APEI ŞI

A COMPONENTELOR LICHIDE

La prepararea aluaturilor pe lângă dozarea făinii, este

necesară şi o dozare foarte strictă a componentelor lichide.
Dozarea componentelor lichide poate fi efectuată prin
două metode: măsurarea unei mase necesare de lichid sau
măsurarea unui volum necesar de lichid cu un vas de măsurător.
A doua metodă, dozarea după volum, posedă o eroare de
dozare puţin mai avansată, deoarece este dependentă de variaţia
unor proprietăţi fizice ale lichidului (densitate, temperatură,
etc.), în schimb este mult mai rapidă şi mai uşor de realizat
tehnic. De aceea, în pracică, prioritate are metoda de dozare
după volum.
La pregătirea aluatului în flux se utilizează dozatoare
pentru apă şi componente lichide cu acţiune continuă, iar la
pregătirea porţională – cu acţiune discontinuă.
Dozatoarele componentelor lichide pot fi clasificate
conform următoarei scheme:
4.1 DOZATOARELE CU ACŢIUNE CONTINUĂ

4.1.1 Dozatorul cu robinet cu cep

Dozatoarele din agregatul HTR prevăd dozarea apei,
siropului de zahăr, soluţiei de sare şi de drojdie.
Deoarece lichidele menţionate, în afară de apă, au o visco-
zitate sporită, apoi apare riscul de înfundare a robinetelor. Pentru
evitarea înfundărilor în calitate de dozatoare se utilizează
robinete cu cep (Fig. 1) cu mişcare pendulară. Acţionarea are loc
de la arborele agitatorului de făină prin intermediul tijei 2 şi a
pârghiei 3.

2 1

4
Fig. 1 Robinet cu cep.
Debitul lichidului se reglează prin variaţia amplitudinii
oscilaţiilor cepului. Amplitudinea poate fi schimbată prin micşo-
rarea sau mărirea lungimii pârghiei şi deplasarea corespun-
zătoare a capătului ei de-a lungul axei tijei.

1.1.2 Dozatorul cu bucşă (utilizat în agregatele HTR)

Principiul de funcţionare al dozatoarelor din agregatele
HTR de construcţie veche se bazau pe principiul scurgerii
lichidelor din vase cu nivele constante prin orificii cu secţiunea
transversală reglabilă. Practica a demonstrat că aceste dozatoare
nu asigură precizia de dozare necesară, ceea ce ne impune de a
regla permanent dozatoarele pe parcursul funcţionării lor.
 În prezent în staţiile de dozare ale agregatelor HTR aceste
orificii reglabile au fost înlocuite cu bucşe dozatoare.

1 2

Fig. 2 Bucşă dozatoare pentru componente lichide.

Bucşa dozatoare reprezintă corpul 1 (Fig. 2), înăuntrul
căruia se roteşte un cilindru gol 2 cu o tăietură dreptunghiulară 3
pe el. Înăuntrul bucşei este instalat pe filet pistonul 4. Pistonul
poate fi rotit cu timona 5. În urma acestei acţiuni are loc schim-
barea volumului bucşei, adică reglarea debitului lichidului.
Aceste dozatoare se folosesc pentru dozarea soluţiei de
sare, zahăr, drojdiei şi a grăsimilor. Ele se montează pe corpul
dozatorului de făină şi se pun în mişcare de rotaţie de la arborele
reductorului malaxorului prin intermediul transmisiei cu lanţ.
Alimentarea bucşelor dozatoare are loc de la nişte rezer-
voare, în care nivel lichidului se menţine constant.
 Debitul minimal admisibil pentru toate lichidele este de
0,1 l/min, cel maxim pentru soluţia de sare, zahăr, drojdii şi
grăsimi - 1,5 l/min, pentru drojdiile lichide – 5 l/min.

4.1.3 Dozatorul cu cupă

Dozatorul cu cupă este utilizat pentru dozarea apei şi a
drojdiilor lichide. El prezintă un vas 1 împărţit în două secţii
printr-un perete divizator (Fig. 3). Pentru menţinerea nivelului
lichidelor constant, ţevile de alimentare sunt înzestrare cu
robinete cu plută 3.
În nemijlocita apropiere a fundului vasului, prin fiecare
secţie trece o ţeavă 4 astupată la un capăt. De ţeavă sunt sudate
perpendicular la axă două tuburi 5 care se termină cu câte o cupă
6.
Ţeava cotită 4 se pune în acţiune de la mecanismul de
acţionare a al dozatorului de făină a agregatului HTR. Acţio-
narea are loc prin intermediul levierului 7 care îi aplică ţevii o
mişcare pendulară sub un unghi de 45 o.
3 1
2

6 5 4
Fig. 3 Dozator de apă şi drojdii lichide.
La rotirea ţevii contra acelor ceasornicului cupele dozatoa-
re se cufundă în lichid şi se umple. La mişcarea în sens opus ele
se ridică în sus înclinându-se, încât lichidul acumulat se varsă în
ţeavă şi de acolo prin tuburile 8 în malaxor.
Pentru reglarea cantităţii de lichid măsurată, cuvele sunt
înzestrare cu cilindri de refulare 9 care pot fi deplasaţi cu
şurubul 10 schimbând astfel volumul cupei.
4.2 DOZATOARELE CU ACŢIUNE DISCONTINUĂ

4.2.1 Dozatoarele de apă

Dozatoarele de apă sunt destinate amestecării apei fierbinţi
cu apă rece pentru obţinerea unei cantităţi bine determinată de
apă de temperatura necesară procesului tehnologic.
Rezervorul dozator-amestecător HVB-120 şi HVB-200
Elementul de bază al dozatorului este un vas de formă ci-
lindrică sau dreptunghiulară 1 confecţionat din foi de oţel prin
sudare (Fig. 4). Pentru evitarea coroziunii suprafaţa interioară a
rezervorului se acoperă cu u strat de lac de bachelită sau alimentar.
Rezervorul se alimentează cu apă rece şi fierbinte prin
ţevile 2 şi 3. Pentru o amestecare mai eficientă apa rece alimen-
tează vasul în partea superioară, iar cea fierbinte – în partea
inferioară. În caz de supraumplere a vasului, surplusul de apă se
revarsă prin tubul deversor 4 în canalizare. Amestecul de apă
obţinut se refulează în malaxor prin ţeava 5.
1

7
8

9 7

2 6 3 4
Fig. 4 Rezervorul dozator-amestecător
 În partea exterioară a rezervorului sunt montaţi indicatorul
de nivel 7 cu scara 8 în litri şi termometrul 9 în tub metalic de
protecţie.
Apa de temperatura necesară se obţine prin reglarea
supapelor 6 de pe ţevile 2 şi 3. Aşa reglare este însoţită de
pierderi de timp şi apă fierbinte, care se varsă în canalizare.
Rezervorul dozator-amestecător automat AVB-100M
Este destinat pentru amestecarea automată a apei reci şi
fierbinţi până la temperatura dată şi în volumul necesar.
Rezervorul este confecţionat din foi de oţel inoxidabil şi
are formă dreptunghiulară (Fig. 5). El se montează pe o carcasă.
În partea frontală a rezervorului sunt montate: reglatorul termic
1 pentru reglarea temperaturii amestecului de apă; indicatorul de
nivel 2 pentru indicarea nivelului apei; şurubul de ajustare 3 cu
indicatorul 4 pentru reglarea nivelului apei.
De peretele posterior se fixează două supape electromag-
netice de admisiune 6, puse în acţionare de către electromagneţii
7. Supapa inferioară este destinată pentru alimentarea cu apă
fierbinte, superioară – cu apă rece.
Pentru o amestecare mai suficientă a apei ştuţul apei
fierbinţi se află la fundul vasului, iar cel al apei reci – în partea
de la mijloc. Amestecul de apă este evacuat din rezervor prin
supapa electomagnetică 10.
Înăuntrul rezervorului se află pluta 11 care se poate de-
plasa pe ţeava de ghidare 12. Ţeava de ghidare este înzestrată cu
două canale pentru pivoturile piuliţei 13 a şurubului de mişcare
14. Şurubul de mişcare este instalat înăuntrul ţevii de ghidare şi
este unit la şurubul de ajustare 3 prin intermediul arborelui de
transmisie 15 şi a perechii de pinioni conici 16. Pe lângă mişcare
de rotaţie obţinută de la şurubul de ajustare, şurubul de mişcare
se deplasează cu ajutorul plutei 11 şi pe verticală. Pluta depla-
sându-se pe verticală în se sprijină de pivoturile piuliţei 13 şi
ridică şurubul de mişcare în sus astfel, încât deconectează cu
capătul său superior întrerupătorul 17.
Pentru pregătirea dozatorului de lucru este necesar de
instalat reglatorul termic la temperatura necesară şi săgeata indi-
catorului nivelului la cantitatea de apă corespunzătoare. Dacă în
momentul punerii în funcţie a dozatorului temperatura indicată
de regulatorul termic este mai mică de cât temperatura mediului
ambiant, apoi în primul rând se deschide supapa apei reci şi
rezervorul se alimenta cu apă rece.
17 16 14

13

11
15
7
4
6 3

7 5
2
1
6
12
8
9

10

Fig. 5 Rezervorul dozator-amestecător automat

AVB-100M
 Cum numai din cauza alimentării cu apă rece temperatura
apei devine mai joasă de cât cea necesară, supapa apei reci se
închide, iar supapa apei fierbinţi se deschide. Apa fierbinte
alimentează dozatorul până când temperatura apei din rezervor
nu devine mai mare de cât cea necesară. După aceasta ciclul se
repetă. Alternarea ciclurilor se petrece până când pluta nu se
ridica la nivelul indicat. Atunci întrerupătorul 17 deconectează
releele supapelor şi alimentarea cu apă se întrerupe.
Pentru utilizarea apei acumulate este de ajuns de conectat
releul supapei ţevii de eliminare.

4.2.2 Dozatoarele de soluţie de sare

Dozatoarele de soluţie de sare sunt destinate pentru
dozarea soluţiei înainte de frământare.
Dozatorul ASB (autor Genkin)
Dozatorul (Fig. 6) este alcătuit dintr-un rezervor de fontă
1, două supape electromagnetice 2 şi 3, demarorul 4 şi cutia cu
aparataj electric. Rezervorul 6 este astupat cu capacul 12, în care
sunt montaţi 12 electrozi 7 din oţel inoxidabil. Supapa 2 este
destinată pentru alimentarea dozatorului cu soluţie de sare, iar
supapa 3 – pentru evacuarea soluţiei în cuva malaxorului.
Demarorul 4 este alcătuit din trei lămpi semnalizatoare 10,
un întrerupător rotativ 11 (cu 10 poziţii), un comutator cu pâr-
ghie 12 şi un demaror cu butoanele 13: unul pentru alimentare şi
altul pentru evacuare.
Pornirea dozatorului se petrece în modul următor: indica-
torul întrerupătorului rotativ 11 se instalează la poziţia cores-
punzătoare cantităţii necesare de soluţie de sare şi se conectează
comutatorul cu pârghie. După aceasta se apasă butonul de ali-
mentare. Rezervorul începe să se umple cu soluţie de sare.
 6
5
8

10l
7
10
12 11

10l
4 1
13

9 2 3
Fig. 6 Dozatorul ASB.
La atingerea soluţiei de sare electrodului contactul căruia
este conectat la comutator, se formează circuitul electrodul
corespunzător - soluţia de sare - electrodul inferior care
deconectează supapa de alimentare.
Pentru eliminarea soluţiei de sare se apasă butonul de
eliminare, care pine în funcţe supapa 3. Lichidul se scurge din
rezervor până când nu se dezgoleşte capătul electrodului
inferior, atunci supapa 3 se închide şi se aprinde lampa albă ce
indică că dozatorul este gata pentru repetarea ciclului.
Cantitatea de lichid poate fi reglată prin deplasarea
electrodului pe verticală. La lăsarea în jos sau ridicarea elec-
trodului cu 1 mm volumul lichidului se schimbă cu 55-60 cm3.
Dozatorul SKB-2 (autor Kislinski)
Dozatorul SKB-2 (Fig. 7) prezintă un rezervor metalic
închis 1. În partea superioară a rezervorului este fixat un capac
2, înzestrat cu o supapă de aer 3 şi o plută 4. Înăuntrul
rezervorului este montată o ţeavă cotită 5, care poate fi rotită cu
manivela 6. Unghiul de rotire a ţevii este indicat de acul 7 al
manivelei pe scara 8. Capătul ţevii cotite este unit cu o
presgarnitură de ţeava de eliminare 9, pe care se află robinetul
cu trei căi 10. La robinet se uneşte ţeava de alimentare 11 şi
ţeava de eliminare 12.
Pentru măsurarea unei porţii de soluţie de sare, indicatorul
manivelei se instalează la cantitatea corespunzătoare, aducând
astfel capătul superior al ţevii cotate la înălţimea necesară. După
aceasta robinetul cu trei căi se fixează în poziţia “în rezervor”.
Soluţia umple rezervorul înlocuind aerul care iese prin supapa
de aer. Când nivelul apei atinge pluta 4, ea se ridică în sus şi
închide supapa de aer 3. Deoarece aerul nu poate ieşi din rezer-
vor, se întrerupe şi alimentarea lui cu lichid.
3 4 2

1 5

9
8

6
10
7

12

13 11
Fig. 7 Dozatorul SKB-2
Eliminarea soluţiei în cuvă se petrece la rotirea roţii
robinetului la un unghi de 90 O, când acul lui v-a indica la
inscripţia “în cuvă”