UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.

Babeş” TIMIŞOARA
DISCIPLINA BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
Prof.Dr. DOINA VERDEŞ

CITOPLASMA
SEDIUL PROCESELOR
METABOLICE CELULARE
 HIALOPLASMA
(CITOSOL)

Definiţie
Structură
Roluri şi activităţi fiziologice
ORGANITE INTRACITOPLASMATICE

Motilitate: elementele citoscheletului

celular
Generarea energiei metabolice:
condriomul (mitocondrii)
Sinteză şi secreţie celulară: ribozomi,
reticul endoplasmic, aparat Golgi
Digestie intracelulară: lizozomi
Detoxifiere: peroxizomi, REN
 CITOSCHELETUL CELULAR

1. Microfilamentele de actină
2. Microfilamentele de miozină
3. Filamentele intermediare
4. Microtubulii
Componentele se
asamblează şi
dezasamblează
permanent,
funcţie de starea
metabolică şi
necesităţile
celulei
• MO - celulă în cultură, fixată şi colorată cu albastru
Coomassie, coloraţie specifică proteinelor
1. Microfilamentele de actină

forma monomerică -
actina G
forma polimerizată – actina F
(A) monomer, (B) microfilament, (C) imagine TEM
A. Organizarea moleculară, localizarea şi rolurile
filamentelor de actină în celulele nemusculare:

1. Inel necontractil 2. Inel contractil

(zonulla adherens) (în citodiereză)
3. Organizarea moleculară a microvililor
4. Organizarea moleculară a fibrelor de stress şi filopodiilor
• generarea forţelor cortexului de actină în scopul deplasării
• lamelipode şi văluri de membrană la extremitatea de migrare a unui
fibroblast uman în cultură
B. Organizarea moleculară a filamentelor de actină
în celulele musculare
2. Microfilamentele de miozină

Forma
monomerică
- Mecanismul polimerizării în celulele nemusculare
polimerizarea în celulele musculare
Fibre musculare striate scheletale MO , col. HE, PM 400x
- TEM – secţiune longitudinală prin muşchiul scheletal
- TEM – secţiune transversală prin muşchiul scheletal
• Glisarea actinelor în timpul contracţiei musculare
3. Filamentele intermediare

Diametru intermediar între actine şi microtubuli

Polimerizarea nu necesită consum energetic şi este
definitivă
Rol general: susţinere, rezistenţă
Importanţa medicală: evidenţierea lor permite
diagnosticul tumorilor maligne
Sunt cunoscute 4 tipuri: epitelial, axonal, vimentină,
nuclear
 1. Tipul epitelial - filamente de keratină (citokeratine)

20 de tipuri în celulele epiteliale şi 10 tipuri în păr şi unghii

(CK1, CK2 etc. Ex. Cyfra 21-1 pt. CK 19 in CC pulmonar)
Sunt ancorate în desmozomi şi hemidesmozomi
Rol structural şi de rezistenţă mecanică
Formează stratul cornos al epidermului şi unghiilor

Implicaţii medicale:
- epidermoliza buloasă simplă
- maladii buloase bucale, esofagiene, corneene
- diagnosticul epitelioamelor
Localizarea
filamentelor de
keratină în
enterocite şi
participarea lor
la formarea
desmozomilor
• m. fluorescenţă:
filamente de
keratină în
celulele epiteliale
2. Tipul axonal – neurofilamente în neuroni

Implicaţii medicale:
- scleroza laterală amiotrofică:
sinteza NF în excesacumulare anormală
împiedicarea propagării influxului nervos în lungul
axonului→degenerescenţă axonală→atrofie axonală

Efect letal
• tipuri de filamente intermediare în celulele SN
3. Tipul vimentină – cel. mezenchimale

4. Tipul nuclear – laminele nucleare

4. Microtubulii

1. organizare moleculara - tubulina

2. polimerizare
3. depolimerizare
4. clasificare: instabili şi stabili
a) microtubulii liberi
b) asterii
c) fusul de diviziune
d) axonema cililor şi flagelului
e) centrul celular
5. rolurile microtubulilor
1. organizare moleculară
2. polimerizarea

Imunofluorescenţă:
- verde:distribuţia
proteinelor tau
- orange: distribuţia
proteinelor MAP
3. factori
inhibitori ai
polimerizării
4.clasificare: instabili şi stabili

a) microtubulii liberi
b) asterii
c) fusul de diviziune
d) axonema cililor şi flagelului
e) centrul celular
 microtubulii liberi - citoschelet
 Centriol în secţiune transversală (TEM) şi longitudinală (schemă)
 Centrozomul (TEM)
Asterul
Fusul mitotic (fusul de diviziune)
 în metafază, fusul de
diviziune este
format din: ROXI
- microtubuli polari
- microtubuli
cinetocorieni
- microtubuli liberi
+
- microtubuli asterieni
• rolul fibrelor
cinetocoriene
în ataşarea
cromozomului
metafazic
• fluorescenţă
multiplă:

- verde-microubuli
fusoriali şi asterieni
- roz-centromeri
- albastru-cromozomi
- TEM: fus de diviziune în anafază
5. Rolurile microtubulilor

diviziune
mişcare
menţinerea formei celulare
susţinerea organitelor
• menţinerea formei celulare
• menţinerea
localizării
mitocondriilor
• menţinerea
localizării
ap. Golgi
ORGANITE
ECTOCITOPLASMATICE
CLASIFICARE

1. Cu caracter
permanent
a) microvili
b) cili
c) flagel
2. Cu caracter temporar
a) pseudopode
b) văluri de membrană
c) lamelipode
d) filopode
MICROVILII
- structura vilozităţii intestinale
 localizare, rol
 organizare
moleculară
 ME (B-criofracturare, C-TEM)
CILII
- localizare, rol
SEM – suprafaţa epiteliului bronhiolar
 Organizare moleculara

• Tubulina
• Dineina
• Nexina
 Organizarea
moleculară a
axonemei
 FLAGELUL

 ultrastructura
spermatozoidului
 Comparaţie între mişcarea cilului şi a
flagelului
 SEM- ovocit cu spermatozoizi la suprafaţă
(moluscă)
 fertilizarea - spermatozoid uman la
suprafaţa unui ou de hamster (SEM)