UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ
Departamentul ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ
Disciplina ABILITĂŢI PRACTICE

ILLEŞ ANCA TEREZIA

ANUL II

REFERAT
INGRIJIREA PACIENTULUI CRITIC
CU LEZIUNI DE ARSURA

DEVA
2023

1
Cuprins

Introducere, Arsuri definitie.......................................................................................3

Notiuni anatomie..........................................................................................................3

Etiologie.......................................................................................................................4

Aspecte clinice.............................................................................................................5

Diagnostic pozitiv........................................................................................................7

Tratament.....................................................................................................................8

Evolutie si prognostic..................................................................................................9

Complicatii.................................................................................................................10

Bibliografie.................................................................................................................11

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 2

CAPITOLUL I

PARTEA GENERALA

1. DEFINITIE

Arsurile sunt o categorie specifica de traumatisme, cauzate de actiunea unor agenti traumatici
specifici, care produc leziuni distructive asupra pieli si uneori asupra tesuturilor subiacente,
antrenand pe langa tulburari locale si tulburari generale. Efectul patologic al arsurii depaseste
cadrul local de actiune al agentului traumatic si o transforma intr-o boala chirurgicala,
deosebit de severa a intregului organism. Orice arsura poate fi urmata de complicatii si de
invaliditati importante, prognosticul vindecarii bolnavului depinzand de suprafata arsa, de
profunzimea arsurii, de tipul agentului traumatic, de starea biologica a accidentatului si de
calitatea asistentei medicale acordate.

2. NOTIUNI DE ANATOMIE

Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial al organismunlui care se continua la nivelul

orificiilor naturale cu semimucoase si mucoase. Are o suprafata de 1,5 m 2 la o persoana de 70
kg., iar culoarea este dependenta de tipul de pigment melanic din piele. Suprafata pielii este
in general neteda, cu exceptia marilor pliuri cutanate.

Pielea este formata din trei straturi principale :

Epiderm ;

Derm ;

Hipoderm .

3. ETIOLOGIE

In functie de agentul traumatic care le-a produs, arsurile pot fi clasificate in:

- arsuri produse prin caldura (termice): flacara, metale topite, lichide si vapori fierbinti ;

- arsuri produse prin substante chimice: acizi, baze, unele saruri ;

- arsuri produse prin electricitate: flama electrica ;

- arsuri produse prin radiatii: raze X, raze ultraviolete, Róntgen, gama.

Arsurile chimice sunt mai rare, dar sunt periculoase prin actiunea de deshidratare celulara.
Aspectul anatomo-clinic si gravitatea leziunilor sunt in functie de proprietatile fiecarei
substante, cantitatea si concentratia substantei, durata de actiune si penetrabilitatea ei in
tesuturi.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 3

4. ASPECT CLINIC

Gravitatea unei arsuri se apreciaza tinandu-se seama de doi parametri: intinderea in suprafata

a arsurii si gradul de profunzime al acesteia. Amandoi parametri au o mare
importanta: intinderea arsurii determinand prognosticul vital, iar profunzimea- gradul de
invaliditate al accidentatului. Acesti parametri se calculeaza foarte atent si se inscriu in
documentele medicale, iar tratamentul de urgenta, ca si cel de lunga durata, se face in functie
de ei.

Aprecierea suprafetei arse are mare importanta in precizarea: formei clinice, a gravitatii, a
prognosticului si a indicatiei terapeutice.

Suprafata arsa se exprima in procente in raport cu suprafata corpului. O prima estimare a

suprafetei arse se face prin doua metode:

regula lui ,,noua” (Wallace) valabila numai pentru adulti:

v     capul si gatul insumeaza circa 9% ;

v     fiecare membru toracic circa 9% ;

v     fiecare membru pelvin circa 18% ;

v     trunchiul anterior circa 18% ;

v     trunchiul posterior circa 18% ;

v     regiunea ano-perineala circa 1% .

Regula cifrei “9”- Wallace

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 4

estimarea suprafetei arse comparativ cu palma bolnavului, care se considera 1% din suprafata
corpului. Pentru varstele mici exista alte procentaje.[8]

Din punct de vedere al profunzimii, arsurile se clasifica in 4 grade, fiecare din aceste grade
avand semne caracteristice, afectand succesiv cele 3 straturi ale pielii, ulterior si straturile
subiacente. In cursul evolutiei bolii, gradul de profunzime al arsurii este posibil sa se schimbe
- de exemplu, o arsura care la inceput parea ca in anumite zone sa fie numai de gradul II,
poate sa continue a evolua si sa se transforme intr-o arsura de gradul III sau chiar IV,
prognosticul ca si atitudinea terapeutica schimbandu-se in acest caz, dupa cum si infectarea
arsurilor sau factorul biologic al individului pot schimba fundamental prognosticul bolii.

Profunzimea leziunii de arsura se exprima in ,,grade de arsura” si se face prin inspectie (care
permite observarea de eritem, flictene, necroza sau carbonizare) si prin palpare (care ne
permite sa apreciem consistenta, supletea si sensibilitatea provocate).

In cursul evolutiei bolii, gradul de profunzime al arsurii este posibil sa se schimbe, astfel ca o
arsura de grad inferior se poate transforma intr-o arsura de grad superior.

Dupa modificarile morfopatologice si clinice, arsurile se clasifica in 4 grade:

Arsura de grad I: este superficiala si afecteaza numai stratul cornos al epidermului. Se

produce prin expunerea intempestiva la soare, dar poate fi gasita si la periferia unor arsuri
mai profunde.

Clinic se caracterizeaza prin: eritem dureros, senzatie de usturime accentuata la atingere,

caldura locala. Aceste fenomene dispar dupa 24-48 h, lasand locul unei descuamari si
pigmentari discrete. Nu apare niciodata edemul si flictena.

Arsura de grad II: distruge toate straturile epidermice pana la membrana bazala, pastrand
integritatea acesteia. Agentul termic cliveaza epidermul intre stratul cornos si stratul lui
Malpighi, se produce leziunea plexului capilar subepidermic, cu extravazare plasmatica si
formare de flictene de gradul II, ce contin lichid plasmatic serocitrin, clar. Flictenele apar pe
un fond intens congestionat si edematos, in primele ore sau mai tarziu, la cateva zile. Ele se
pot rupe dezvelind un derm rosu viu si pot fi inconjurate de zone de arsura de grad I. Flictena
reprezinta un mediu bun de dezvoltare a infectiei, de aceea se recomanda excizia acesteia si

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 5

badijonarea plagii cu solutii antiseptice. Flictena seroasa inseamna plasmexodie. Arsura este
foarte dureroasa prin acumularea de substante algogene (histamina, kinina) si prin
dezvoltarea edemului postcombustional, ce actioneaza asupra terminatiilor nervoase
intraepiteliale.

,,Fuga de lichid” din patul vascular in flictene impreuna cu durerea, se afla la baza aparitiei
socului prin arsura. Vindecarea se face prin ,,restitutio ad integrum” in 14 zile (pielea se
vindeca fara cicatrici si isi reia functia de organ de aparare si epurare), pe seama stratului
bazal germinativ, daca nu survine suprainfectarea leziunii.

Arsura de grad III: intereseaza intregul epiderm si partial dermul, ajungand in teritoriul

plexului capilar dermic intermediar. Wallace le denumeste ,,arsuri intermediare”. In acest caz
vasele sanguine, foliculii pilosi si glandele pielii sunt lezate si isi varsa continutul in flictene,
care vor fi serosanghinolente sau intens sanghinolente. Arsura se caracterizeaza printr-o zona
eritematoasa situata pe un fond edematos, flictene cu continut serosanghinolent (care
deosebesc arsura de grad II de cea de grad III), sub care exista un derm de culoare brun-rosu,
ceea ce denota leziuni de coagulare.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 6

Daca stratul de tesut afectat este gros apare escara intradermica, subtire, moale, de culoare
albicioasa-cenusie, numita ,,escara alba”. Durerea este de intensitate mica datorita distrugerii
terminatiilor senzitive.

In arsurile de grad III pericolul infectiei este mult mai mare, pentru ca nu mai exista bariera
epiteliala. Prin suprainfectie, arsurile devin profunde, fiind necesara grefarea lor. Cand
leziunea este foarte profunda, diferentierea de arsura de grad IV, se face numai dupa
eliminarea escarelor, cand se constata epitelizarea spontana (absenta in arsura de grad IV).
Dupa vindecarea arsurilor de grad III, raman cicatrici vicioase, inestetice, urmate de
disconfort functional.

Arsura de grad IV: intereseaza epidermul, intreg dermul si uneori afecteaza hipodermul,

aponevrozele, muschii, tesutul osos. Arsura distruge integral resursele epiteliale, de aceea

cicatrizarea spontana este imposibila   

Acest tip de arsura se caracterizeaza printr-o escara moale, alba ce apare pe un fond de edem
intens, care la nivelul extremitatilor poate realiza un sindrom de ischemie acuta, care necesita
incizii degajatoare. Escara indurata, bruna se produce ca urmare a coagularii complete a
proteinelor tisulare. Zonele arse sunt complet insensibile, prin ditrugerea terminatiilor
nervoase.

Escara si placardul se elimina in 2-3 saptamani, lasand o plaga infectata plina de sfacele, care
se va cicatriza lent prin granulare si epitelizare marginala.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 7

Vindecarea se insoteste de cicatrici vicioase, retractile, nefunctionale sau cheloide. O arsura
de grad IV se poate vindeca prin epitelizare spontana, daca nu are o suprafata mai mare de 5
cm², in caz contrar este necesar sa se aplice grefe de piele.

5. DIAGNOSTIC POZITIV

Una din cele mai dificile sarcini ale chirurgului este aprecierea adancimii arsurii si a timpului
necesar vindecarii, pentru a hotari cel mai bun tratament. Nu exista pana in prezent criterii
clinice si de laborator foarte precise, dar etiologia arsurii, inspectia si palparea plagii, cu
aprecierea functiei senzitive a terminatiilor nervoase sunt elemente diagnostice importante.

6. TRATAMENT

Tratamentul unui ars consta in primul ajutor care se da la locul accidentului, tratamentul
aplicat in cursul transportului si apoi tratamentul acordat in serviciul de chirurgie generala.

Tratamentul in spital.

Se face obligatoriu anatoxina tetanica (ATPA) 0.5 ml si eventual ser antitetanic 3000 U,
pentru ca plagile prin arsura sunt predispuse la infectia tetanica. Se fac probele de laborator
necesare si anume: hemograma completa, glicemie, uree, proteinograma, ionograma, rezerva
alcalina, creatinina, sumar de urina. Bolnavul este dezbracat complet, imbaiat ori de cate ori
este posibil si, apoi, dus in sala de operatii aseptice.

De acum inainte intregul tratament se desfasoara in perfecte conditii de asepsie, medicii si

ajutoarele imbraca halate si manusi sterile, se lucreaza cu pansamente si instrumente sterile.

In timp ce echipa operatorie se pregateste pentru interventie chirurgicala, bolnavului i se face

anestezie generala pentru a evita orice suferinta in plus, generatoare de soc. Sub anestezie
generala se va efectua toaleta chirurgicala primara. Bolnavul este dezbracat complet si se face
toaleta minutioasa a zonei arse, care consta in curatirea tegumentelor cu apa calda si sapun,
sau solutie de bromocet 1‰, cloramina. Aceste solutii de detergent cu rol dezinfectant se
indeparteaza apoi cu apa sterila. Pacientul este dus in sala de operatii aseptice si totul se
desfasoara in perfecte conditii de asepsie. Se trece la indepartarea chirurgicala a flictenelor si
tesuturilor necrozate, devitalizate. Apoi se face o badijonare cu alcool 70%, care are o tripla
actiune: precipita proteinele din piele limitand sau oprind procesul exudativ, actiune
anestezica si antiseptica. Se aplica un pansament uscat, steril, foarte larg, peste care se trag
fese sterile fixate cu agrafe.

Daca plaga nu s-a infectat, bolnavul se vindeca in 10-14 zile. Daca pansamentul este imbibat
cu plasma, se scot straturile superficiale ale pansamentului si se adauga alte comprese si fese
sterile.

In arsurile cu smoala topita, nu se va indeparta imediat stratul de smoala solidificat (care este
un bun izolator), ci numai dupa 10-12 zile, prin dizolvare cu benzina.

Arsurile de grad I nu necesita pansament. Peste ele se pulverizeaza spray Bioxiteracor,

Oxycort si se lasa la aer.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 8

Unde exista unitati spitalicesti bine organizate, in care aerul din camera bolnavului se poate
steriliza, se aplica asa-zisele ,, tratamente deschise”. Avantajele acestei metode constau in
faptul ca tratamentul local este usor de aplicat, plaga este usor controlabila, iar epitelizarea
sub crusta brun roscata formata se produce repede.

Avantajele ‚,pansamentului inchis”:

protejeaza plaga impotriva suprainfectiilor ;

combate durerea prin punerea in repaus a segmentului ars ;

favorizeaza o cicatrizare uniforma si rapida ;

efect pozitiv asupra psihicului bolnavului.

La bolnavii arsi cu leziuni profunde si circulare pe gat, trunchi si membre, cu risc de

ischemie, se fac de urgenta incizii de decompresiune pe toata lungimea si profunzimea
placardului de arsura, care se vor termina in tesut sanatos.

Prevenirea si combaterea socului postcombustional trebuie instituit imediat prin aplicarea de

tratament antisoc. Acest tratament se aplica in orice arsura de grad II sau III, care depaseste
15% din suprafata corporala.

Combaterea socului reprezinta obiectivul capital al perioadei evolutive a arsului (primele 3

zile) si urmareste reechilibrarea hemodinamica si hidroelectrolitica, combaterea anemiei, a
insuficientei respiratorii si renale.

Reanimarea respiratorie este necesara intotdeauna, dar in mod deosebit in cazul leziunilor

inhalatorii. Uneori este necesara intubatia orotraheala sau traheostomia si ventilatia artificiala.
Oxigenoterapia prin sonda nazala cu O2 umidificat ca si aerosolii cu mucolitice sau
antibiotice reprezinta adjuvanta necesara.

Reechilibrarea hidroelectrolitica trebuie inceputa cat mai precoce, ea putand preveni sau

atenua socul hipovolemic. Sunt inlocuite lichidele sustrase din patul circulant prin
plasmoragie, plasmexodie si/sau evaporare.

Se face si reechilibrarea acido-bazica, de normalizare a presiunii osmotice si de corectare a

anemiei.

Reechilibrarea hidroelectrolitica este de lunga durata, cantitatile de lichid administrate in

primele 24 h. sunt egale cu cantitatile administrate si in ziua urmatoare. Distribuirea
cantitativa a solutiilor administrate in primele 24 h. se face astfel: in primele 8 h. se
administreaza jumatate din cantitatea calculata, iar in celelalte 2 perioade de cate 8 h. se
administreaza cate un sfert.

Indicele cel mai valoros al echilibrarii homeostaziei il reprezinta cantitatea de urina evacuata
(30-50 ml/h) si absenta tahicardiei (AV sub 120/min).

Administrarea de sange reprezinta mijlocul cel mai adecvat de mentinere a homeostaziei

sanguine si stimuleaza activitatea imunitara, fiind cel mai valoros antianemic.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 9

Pierderile lichidiene pentru primele 24 h. dupa accident se calculeaza inmultind greutatea cu
suprafata arsa ( in procente ) si cu un coeficient ( 2,3 sau 4 ), ce reprezinta profunzimea
majoritara a leziunilor. Astfel, un bolnav de 60 kg. cu 40% arsuri predominant de grad III,
pierde in primele 24 h.: 60x40x3=7200 ml.

La peste 50% suprafata arsa, calculul nu va lua in considerare procente mai mari. Astfel, la
un ars cu 70% suprafata arsa si greutatea de 60 kg., calculul va fi: 60x50 (nu 70%) x 3
ml.=9000 ml.

Lichidele perfuzate reprezinta:

-1/3 coloizi: sange 500 ml. pana la 30% suprafata arsa si 1000 ml. la peste 30% suprafata
arsa, iar restul Dextran ;

-2/3 cristaloizi: Ringer lactat, NaCl 9‰, bicarbonat de Na 8,3%, glucoza 5%-10%.

Pentru copii se foloseste schema Lehner: greutatea x suprafata arsa x 4 ml. =2/3 Ringer lactat
+ 1/3 solutii coloidale (plasma).

Solutiile ce se administreaza sunt izotone si hipertone.

Solutiile cristaloide folosite in prima, zi sunt solutii izotone: NaCl 9‰, glucoza 5%-10%,
fructoza, bicarbonat de Na, iar ulterior se foloseste Ringer lactat (care aduce in plus Ca si K),
care este si alcalinizata. In primele 24 h. se recomanda solutii cristaloide si nu plasma, pentru
ca trecerea proteinelor in interstitiu creste si mai mult presiunea osmotica, iar astfel creste
edemul.

Solutiile cristaloide hipertone se folosesc pentru capacitatea lor de a creste presiunea

osmotica. S-a constatat ca edemele la arsii tratati cu solutii saline hipertone sunt mai reduse.

Pentru a combate acidoza metabolica, pe langa solutia de bicarbonat de Na 8,4% izotona, se

mai foloseste si solutia Tham 3,6%.

Datorita ileusului, solutiile cristaloide se administreaza intravenos asociat cu controlul

debitului urinar.

Solutiile coloidale proteice nu sunt recomandate in primele 24 h. Dintre acestea se prefera

albumina umana, iar plasma (proaspata, congelata sau uscata) se administreaza cu rezerva,
pentru ca exista riscul transmiterii unor boli infectioase (hepatita virala, infectia cu HIV).

Solutiile coloidale neproteice sunt: Dextran 70, Dextran 40, care produc o presiune osmotica
mai mare decat solutiile coloidale proteice.

Combinatia de solutii coloidale neproteice si proteice (administrate in aceasta ordine), reface

volemia si reduce edemele.

Reechilibrarea hidroelectrolitica urmareste asigurarea unui aport lichidian corespunzator

pentru echilibrarea hemodinamica, evitarea hiperhidratarii si a edemelor (prin mentinerea
proteinemiei si a presiunii osmotice in limite normale cu albumina umana si sange) si
corectarea sodiului.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 10

Monitorizarea diurezei (cantitatea orara, osmolaritatea, clearence-ul creatininei, pH-ul), este
un indicator important de evolutie si tratament. Pentru a urmari diureza este necesara o sonda
Foley a demèure. Pentru pastrarea diurezei (daca aceasta nu se mentine la 30-50 ml/h prin
solutiile administrate in primele 8h), se foloseste solutie de Manitol 20% 2x250 ml,
Furosemid 5-10 fiole, sau ca ultima solutie dializa.

Fortarea diurezei cu Manitol sau Furosemid se indica in cazul in care lichidele calculate
pentru primele 8 h. nu reusesc sa mentina diureza peste 0,5-1 ml/kg corp/h.

Lichidele se administreaza prin abordul venelor de la membrele superioare, daca sunt

accesibile. Se evita venele de la membrele inferioare pentru ca exista risc trombo-embolic. La
arsurile mai mari de 30% suprafata arsa, se impune cateterizarea sistemului cav superior si
anume punctia venei subclaviculare, a venei jugulare externa sau interna.

In ziua a-2-a si a 3-a de la accident, lichidele din edemul postcombustional se intorc in patul
circulator, iar volumul de lichide, folosite in reechilibrarea bolnavului, se reduce la 50% din
cantitatea totala administrata in prima zi.

Prevenirea disfunctiilor digestive. Dupa o perioada de 72 h. de repaus digestiv, de

mentinere a sondei nazogastrice pentru evacuarea continutului stomacului si monitorizarea
pH-ului gastric, arsul incepe sa fie nutrit. Treptat, testand toleranta gastrica, pacientul trebuie
sa primeasca o nutritie hipercalorica si hiperproteica, pentru a inlocui pierderile si pentru a
face fata necesitatilor metabolice. Pana la atingerea parametrilor necesari (50-60
kcal/kgcorp/zi), pentru primele zile sursa energetica oferita este glucoza 5% sau fructoza 5%.

Dupa primele zile ca surse energetice se pot adauga hidrolizatele proteice, iar dupa 10-12 zile
emulsii lipidice cu aport caloric substantial.

Pentru ameliolarea functiei imunitare, manifestata cu precadere din ziua a 5-a, ne stau la
dispozitie:

-antienzimele ce diminueaza proteoliza;

-masurile de protectie a functiei hepatice;

-antioxidantele;

-imunglobulinele i.v. in perfuzie lenta 0,5-5g/zi in stari toxico-septice, la interval de 1

saptamana, sau in lipsa lor, imunglobulinele i.m. la acelasi interval, dar in doze de 0,1-
0,5ml/kg.

Sedarea psihica a bolnavului este foarte importanta, pentru ca ei suporta greu durerile, mai
ales daca este necesara pansarea plagilor. Vom administra in continuare: Algocalmin, Fortral,
Mialgin, Diazepan, Clexane.

Tratament medicamentos-local si general

Paralel cu celelalte masuri terapeutice aplicate arsului, se mai administreaza anticoagulante la

6 h. cu rol in combaterea hipercoagularii si in imbunatatirea microcirculatiei, vitaminoterapie,
antibiotice.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 11

Adiministrarea profilactica de antibiotice se practica in 3 situatii clinice:

-in cazul autogrefarii, care necesita pansamente ocluzive pentru cateva zile, sub care se pot
dezvolta specii de streptococ;

-in interventiile operatorii de excizie a escarei de arsura, iar antibioticul se administreaza

preoperator si postoperator;

-la copii.

Administrarea de antibiotic nu trebuie intrerupta prea devreme, dar nici prelungita prea mult
timp. Perioada de administrare este de minim 5-7 zile pana la obtinerea raspunsului clinic
evident si apoi 10-15 zile pana la eradicarea infectiei.

Antibioterapia profilactica de rutina, nu este indicata la arsi, pentru ca ea selecteaza

microbismul si face ineficienta terapia cu antibiotice atunci cand este necesara.

Febra nu este intotdeauna un semn obligatoriu in diagnosticarea infectiei. Dispneea, agitatia

glicozuriei, instalarea insuficientei renale functionale cu pierderi azotate si cresterea
leucocitelor, sunt semne ce pot sugera o infectie.

Antibioticele de uz curent la pacientii arsi sunt: Penicilina G, Oxacilina, Ampicilina,

Metronidazol, Gentamicina, Amikacina, Medocef, Cefuroxim.

La arsi, antibioterapia este dificil de aplicat si trebuie sa se tina cont ca antibioticele nu

trebuie aplicate ,,pe incercate”, ,,ca umbrela de acoperire”, ci trebuie facute antibiograme
repetate saptamanal si din diferite zone de escara, deoarece flora plagii poate varia mult de la
o arie la alta.

Folosirea agentilor topici 5-7 zile, reduce riscul de infectie a plagilor arse. Dintre agentii
locali folositi amintim:

-Solutie de azotat de argint 0,5% are efect antiseptic;

-Nitratul de cerium impreuna cu sulfadiazina de argint sunt mai active in caz de arsuri cu

peste 50 la suta suprafata corporala arsa;

-Sulfamylon-crema cu actiune bacteriostatica fata de multi germeni grampozitivi si

gramnegativi. Se aplica pe arsurile de grad II-III si pe plagile infectate, reducand marcat
populatia bacteriana. Efectul nu este modificat de prezenta puroiului si de pH-ul local. Se
aplica pe suprafata arsa de 1-2ori/zi, in conditi sterile. Poate produce durere, senzatie de
arsura locala, eruptii alergice;

-Sulfamida metilata este o crema hidrosolubila, activa pe clostridii, pseudomonas, cu

actiune rapida. Trebuie aplicata de 2ori/zi.

Produce: diureza apoasa, tahipnee, pneumonie-daca se aplica pe suprafetele de peste 40%. In

aceste cazuri se intrerupe imediat aplicarea locala.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 12

-Dermazin este un chimioterapic local folosit pentru prevenirea si tratarea arsurilor infectate,
a ranilor suprainfectate, inclusiv escare si rani adanci netratate. Crema are un spectru larg
antibacterian, incluzand toate speciile de microbi cu potential de infectare: Escherichia coli,
Pseudomonoas aeruginosa, Staphylococus aureus, Klebsilla, Candida albicans, Proteus.

Tratamentul se poate aplica imediat dupa aprecierea extinderii si profunzimii arsurilor. Dupa
ce se curata zona si se inlatura tesuturile devitalizate, crema Dermazin se aplica intr-un strat
de 2-4 mm. grosime pe suprafata arsurii sau pe un tifon steril, care se plaseaza pe rana. Crema
se poate aplica cu o manusa sau spatula sterila. Se aplica o data pe zi.

7. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In evolutia unui ars se observa patru etape, care difera de la individ la individ si nu pot fi
strict delimitate:

Stadiul I : primele trei zile. Este perioada socului postcombustional si se caracterizeaza prin
mari dislocari hidroelectrolitice, poate sa apara sindromul de deshidratare (hipovolemie),
edem, hipoxie, oligoanurie, se poate adauga sindromul digestiv ( varsaturi, hemoragii), care
vor agrava hipoxia, anemia, oligoanuria.

Stadiul II : primele trei saptamani ( intre zilele 4-21). Evolutia este diferita in functie de
intinderea si profunzimea arsurii. Pentru arsurile severe exista o perioada critica determinata
de complicatiile care pot surveni, in special invazia microbiana si toxemica, ce pot sa duca la
septicemie sau soc toxic si septic. Aceasta perioada se numeste si toxic-infectioasa. Pot sa
apara complicatii grave hepatice, digestive (ileus si hemoragie), tromboembolice, insuficienta
renala acuta, care poate fi ireversibila. Pot sa apara complicatii prin greseli de tratament
( edem pulmonar acut prin supraancarcare lichidiana), sindrom hemoragic.

Starea bolnavului poate evolua favorabil, incat la sfarsitul acestui stadiu bolnavul are
vindecate leziunile de grad I si II, iar arsurile de grad III cu escarele total eliminate sau in
curs de eliminare.

Stadiul III : primele doua luni ( intre zilele 22-66). Este perioada in care sansele de vindecare
cresc, din punct de vedere chirurgical se pot aplica grefe ( perioada chirurgicala).

Stadiul IV . La bolnavii corect tratati echivaleaza cu convalescenta. In cazul bolnavilor arsi,

care nu au beneficiat de tratament corect si precoce, persistenta plagilor granulare intinse
spoliaza organismul, epuizandu-i rezervele biologice. Se instaleaza astfel tabloul clinic al
socului cronic. Un organism aflat in aceasta situatie biologica precara este decompensat
ireversibil la agresiuni minore, datorita absentei rezervelor functionale in toate sistemele si
organele.

Prognosticul

Prognosticul unei arsuri care depaseste 25-30% din suprafata corpului este rezervat. Evolutia
-buna sau rea- depinde de varsta si de echilibrul fizic si pishic al bolnavului, ca si de calitatea
si promptitudinea tratamentului aplicat.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 13

Foarte grave sunt arsurile la copii, pentru ca la ei starile de soc se manifesta cu mare violenta
si sunt mai greu de tratat. In plus, ei fac arsuri pe procente mari de suprafata (la aceiasi
cantitate de apa fierbinte care s-ar varsa pe un adult, copilul sufera o arsura intr-un procent de
5-10-20 de ori mai mare).

Evolutia arsurii este in functie si de locul unde se produce. Astfel, arsurile din regiunea
perineala, datorita faptului ca pielea regiunii are o rezistenta mai mare contra infectiei, se
vindeca mai usor, dar sunt de multe ori greu de tratat si de suportat. Arsurile din regiunea
spatelui obliga bolnavul sa stea numai pe fata ventrala, ceea ce, pe langa faptul ca este foarte
incomod, ingreuneaza respiratia si deci oxigenarea sangelui. Grave sunt si arsurile din
regiunea gatului, care pot sa intereseze si trahea.

S-au elaborat o serie de formule matematice care stabilesc indicele de prognostic.

Indicele prognostic ( IP) se calculeaza dupa diferite formule cum ar fi: indicele Baux, indicele
Frank sau inmultind procentul de suprafata arsa ( S) cu gradul de profunzime ( P) al arsurii:

IP=SxP

Indicele prognostic se interpreteaza astfel:

intre : 0-40 prognostic bun, fara complicatii;

intre : 50-80 apar complicatii la 50% din cazuri;

intre : 80-100 complicatiile sunt majoritare;

intre : 100-140 toate cazurile evolueaza cu complicatii;

intre : 140-180 decese in 50% din cazuri;

peste 200 decese in toate cazurile.

Aceasta formula nu permite stabilirea unui prognostic corect la copii si batrani.

Regula lui Baux ( B) tine cont de varsta ( V) si suprafata arsa ( S).

B=V+S

La adulti se considera ca daca indicele Baux ( B) este sub 50, arsurile sunt minore, iar daca
acest indice este peste 100, arsurile sunt cu risc vital.

8.COMPLICATII

Cele mai frecvente si grave complicatii sunt infectia, nefrita acuta, bornhopneumonia,
embolia pulmonara, hemoragia digestiva, escarele, etc. Daca accidentul s-a produs intr-un
spatiu inchis, iar bolnavul a inhalat fumul si gazele produse in timpul accidentului, el poate
muri asfixiat cu oxid de carbon, chiar inainte de a i se da primul ajutor.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 14

Infectia. Suprafata intinsa, neprotejata de piele, este un teren propice pentru deezvoltarea
infectiei, care poate distruge putinele insule epiteliale din piele ce au putere regenerativa.
Astfel, vindecarea se face cu cicatrici retractile, cu granulatii ( muguri carnosi expuberanti),
greu de tratat. Este necesara monitorizarea florei bacteriene de la nivelul leziunilor si a
tegumentelor vecine, pentru a evalua riscul septicemic si pentru a orienta tratamentul cu
antibiotice si tratamentul chirurgical.

O metoda simpla este aplicarea unei comprese imbibate in ser fiziologic la nivelul zonei arse,
care apoi este introdusa intr-un mediu de cultura pentru insamantare. Rezultatele se exprima
in numar de germeni/cm². Trebuie determinat si tipul de germeni, pentru a stabili
antibiograma.

Nefrita acuta, bronhopneumonia, embolia pulmonara, hemoragia digestiva superioara

exprimata prin hematemeza si melena se datoreaza leziunilor difuze care se produc la nivelul
diferitelor organe: rinichi, plamani, tub digestiv, din cauza unei intoxicatii masive a
organismului cu substante resorbite din regiunea arsa.

La arsii incorect ingrijiti pot sa apara escare de decubit si in regiuni.

Bibliografie

1.Sethi D et al. Advanced trauma life support training for ambulance crews. On behalf

of the WHO Pre-Hospital Trauma Care Steering Committee. The Cochrane Database

of Systematic Reviews 2006, Issue 1. Chichester, UK, John Wiley & Sons, Ltd.,

2016.

2. http://www.cprguidelines.eu/2010/
3. http://www.cnrr.org/pantelimon/Ghiduriresuscitare2010V2.pdf
4. Reading CJ. Incidence, pathology and treatment of adder (Vipera berus) bites in man.

Journal Accidents Emergency Medicine 2016; 13: 346-351.

5. Zigenfuß T. Medicină de Urgenţă. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca 2019:

316-321.

6. www.emedicine.com/emerg/index.shtml

7. Giurcăneanu C. Înfruntând natura dezlănţuită. Editura Albatros, Bucureşti 2006: 238-

246.

8. Matusz P. Primul ajutor în accidentele vacanţei. Editura Sport-Turism, Bucureşti

1990.

9. Trancă S, Hagău N. Muşcătura de viperă. Terapia pacientului critic cu reacţie toxică

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 15

severă la veninul de viperă J Rom Anest Terap Int 2009; 16: 134-139.

10. Mock C et al. Guidelines for essential trauma care. Geneva, World Health

Organization, 2004.

11. Prehospital trauma care systems.Geneva, World Health Organization, 2019.

illes Anca Terezia AMG DEVA anul II Page 16