Subiectul al II-lea

1. apartenență la curent:
 pașoptism;
 romantism;
 realism;
 tradiționalism;
 simbolism;
 modernism;
 neomodernism;
 postmodernism.
+ cîteva informații despre M. Kogălniceanu și Dacia literară, T. Maiorescu și
Junimea, E. Lovinescu și Sburătorul;
+ cîteva informații despre umanism (în Europa) și clasicism și iluminism (în Franța).
2. apartenență la gen:
 liric;
 epic – perspectiva narativă, narator;
 dramatic.
3. teme și motive, expresivitatea, titlul, rolul stilistic al verbelor;
 relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice;
4. modalități de caracterizare, trăsături ale personajului;
5. rolul dialogului, rolul didascaliilor.
 Subiectul al III-lea
autori canonici + operele pe care le studiem:
Nr. Autor Operă Detalii
1. C. Negruzzi Alexandru Lăpușneanul 1840, publicată în
primul număr al Daciei
 genul epic;
literare;
 pașoptism
nuvelă romantică de
inspirație istorică
2. M. Eminescu Floare albastră scrisă 1872, publicată
1873 în Convorbiri
 genul liric;
literare;
 romantism
poezie romantică
3. Ion Creangă Povestea lui Harap-Alb 1877, Convorbiri
literare;
 genul epic;
 realism popular basm cult
4. Ioan Slavici Moara cu noroc 1881, volumul Novele
din popor;
 genul epic;
 realism psihologic nuvelă realistă de
analiză psihologică
5. I. L. Caragiale O scrisoare pierdută reprezentată pe scenă în
1884;
 genul dramatic;
 realism comic comedie de moravuri
6. G. Bacovia Plumb 1916, volumul Plumb;
 genul liric;
 simbolism
7. Lucian Blaga Eu nu strivesc corola de 1919, volumul Poemele
minuni a lumii luminii;
 genul liric; artă poetică
 modernism,
expresionism
7. Tudor Arghezi Testament 1927, volumul Cuvinte
potrivite;
 genul liric;
 modernism artă poetică
8. Ion Barbu Riga Crypto și lapona Enigelpublicată inițial în
1924, apoi integrată în
 genul liric, epic,
volumul Joc secund,
dramatic (interferență
1930;
de genuri);
 modernism poem
10. Mihail Sadoveanu Baltagul 1930, roman realist de
tip mitic, cu o intrigă
 genul epic;
polițistă
 realism mitic
11. Liviu Rebreanu Ion 1920, roman realist
obiectiv interbelic
 genul epic;
 realism obiectiv
12. Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, 1930, roman realist,
întîia noapte de război subiectiv, al
experienței, psihologic,
 genul epic;
modernist
 realism psihologic,
subiectiv
13. G. Călinescu Enigma Otiliei 1938, roman realist,
obiectiv, de tip
 genul epic;
balzacian
 realism de tip balzacian
14. Nichita Stănescu Leoaică tînără, iubirea 1964, volumul O
viziune a sentimentelor;
 genul liric;
 neomodernism artă poetică postbelică
15. Marin Preda Moromeții volumul I: 1955;
 genul epic; volumul II: 1967
 realism postbelic
16. Marin Sorescu Iona 1968, publicată în
revista Luceafărul;
 genul dramatic
inclusă în trilogia Setea
 neomodernism muntelui de sare;
teatru postbelic de
factură tragică
Vom avea în vedere al doilea subiect extras dintr-un test de antrenament pentru examenul de
Bacalaureat, care vizează un exercițiu pornind de la textul liric S-aștept de Tudor Arghezi. În
primul rînd, vom citi textul. Mai apoi, trebuie să înțelegem modul de rezolvare a acestei
cerințe: vom avea în vedere cele două elemente principale ale cerinței, anume ideea poetică și
mijloacele artistice. Acestea fac parte dintr-o relație de comunicare (autorul comunică o idee
poetică prin intermediul limbajului, care se concretizează prin mijloace artistice – figuri de
stil/ semantice și imagini sensibile, artistice).
Tema poeziei este așteptarea, după cum vedem și în titlu, astfel că ideea poetică conduce spre
aceasta – și este realizată prin motive literare precum viața, noaptea, aripile adormite, lăstunii,
stelele, timpul și prăbușirea. Relația dintre această idee abstractă și mijloacele prin care este
concretizată este de interdependență. Regăsim epitete care subliniază această idee a
singurătății și așteptării: noaptea goală, luminile pierdute; și comparația o cărăruie – o dîră ca
de fum ne duce cu gîndul la iluzia drumului, la iluzia evadării din singurătate. Metafora
lăstunilor este o cheie de înțelegere a textului, eul poetic aducînd în prim-plan și imaginea
vieții trecătoare, creatoare a unei așteptări insuportabile, asemănată cu așteptarea întoarcerii
păsărilor. Și interogația retorică reprezintă o figură de stil care exprimă stările eului.
Rima împerecheată susține tonul melancolic al versurilor și permite înglobarea unor imagini
vizuale cu o mare încărcătură stilistică: coșurile pline reprezintă metafora unei vieți
îmbelșugate, opusă celei trăite de instanța lirică, scenariul nopții însingurate, cu vagi și străini
pași ai prietenilor, amintirea – un motiv strîns legat de ideea așteptării, imaginarul
evanescentului, marcat în poezie prin motivele pulberii și scrumului, stelele și grandoarea
imaginii care cuprinde prăbușirea timpului.
Ideea poetică, așadar, ajunge de la eul liric la cititor prin intermediul limbajului, acesta fiind
dominat de figuri de stil și imagini artistice, preponderent vizuale, dar care au și o dimensiune
sonoră (secvența „s-aud suind un pas”).