Trăsături fonetice, lexicale și gramaticale ale limbilor romanice

Nivelul de limbă Trăsături de limbă, exemple

La nivel fonetic: diftongarea: lat.: mel > rom.: miere, fran.,
span.: miel; lat.: petra > rom.: piatră, ital.:
pietra, span.: piedra, fran.: pierre; lat.:
rota > rom.: roată, ital.: ruota, span.:
rueda, fran.: roue;
afereza: lat.: exponere > (a) spune;
excalidare > (a) scălda; lat.: historia > ital.:
storia;
proteza: scribere> fran.: écrire, span.:
escribir; lat.: stare > span.: estar, fran.:
être;
sincopa: lat.calidus, calida> rom.: cald,
caldă, span.: caldo, fran.: chaud, chaude
diereza: lat.: rivus > rom.: râu; span., port.:
rio; lat.: magister> rom.: măiestru, fran.:
maître.
epenteza: lat.: teneo > span.: tengo; lat.:
salio > span.: salgo; lat.: camera> fran.:
chambre; lat.: gener > fran.: gendre
apocopa: lat.: corpus> rom.: corp, ital.:
corpo, span. cuerpo, fran.: corps; lat.:
digitus > rom.: deget, ital: dito, span.:
dedo, fran.: doigt; lat. lupus > rom.: lup,
ital.: lupo, span.: lobo, fran: loup;
epiteza: nimic > nimica, nimeni > nimenea,
lat.: cantaverunt > ital.: cantarono, lat.:
amaverunt> ital.: amarono;
acomodarea (labializarea, nazalizarea,
palatalizarea).
palatalizarea: lat.: clamare> rom.: a
chema, ital.: chiamare, span.: llamar; lat.:
clavis> rom.: cheie, ital.: chiave, span.:
llave; lat.: florem > ital.: fiore (floare), lat.
flamma >ital.: fiamma; lat.: vinea> ital.:
vigna, fran.: vigne (viţa-de-vie), span.:
viña, rom.: vie; lat.: plorare > span.: llorar;
asimilarea: lat. lectus> ital.: letto (pat), lat.
 directus > ital.: diritto;; lat.: capra>span.,
port.: cabra, fran.: chèvre;
asimilarea mixtă bilaterală: lat.: amicus>
span.: amigo, fran.: ami, lat.: acutus >
span.: agudo, fran.: aigu;
prezența consoanelor africate: lat.: facies
> facia > rom.: faţă, ital.: faccia, span.:
haz, fran.: face; lat.: rationem> ital.:
raggione, span.: razon, fran.: raison; rom.:
raţiune;
pierderea consoanei h: lat.: hiberna >
rom.: iarnă, ital.: inverno, span.: invierno,
fran.: hiver, lat.: praehendere> rom.: a
prinde, ital.: prendere, span.: prender,
fran.: prendre;
Disimilarea (rotacizarea, derotacizarea,
betacismul, vetacismul ş.a.).
lat.: arbor > span.: arbol; ital.: alvero; rom.:
arbore, fr. arbre; lat.: vetulus> veclus rom.:
vechi; a se compara: ital.: vecchio, span.:
viejo, fran.: vieil (vieux).

Tendința de formare a diminutivelor:

lat. apes „albină” > apicula > fran. abeille;
La nivel lexical: lat. avis > avicula > fran. oiseau, ital.
ucello; lat. taurus „taur” > taurellus > fran.
taureau; sp. toro;
extensiunea şi restricţia semantică:
lat. passer „vrabie”> sp. pajaro, rom.
pasăre ; lat. materies latin materies >
materia „materie”; sp. madera „lemn”; lat.
reus „inculpat”> rom. rău;
pierderea valorilor peiorative și ale altor
nuanţe stilistic marcate: lat. caballus
„mârţoagă” din care provin: rom. cal, ital.
cavallo, span. caballo, fran. cheval;

tendința spre contopirea unor cuvinte

autonome: lat.: ecce+ iste/ ista > fr. ce, cet,
cette; hoc die > hodie > rom. azi, it. oggi
„azi”; lat.: in+ab+ ante > rom. înainte; it.
 avanti.

dispariţia categoriei de caz (cu excepţia

limbii române);
redarea categoriei de caz prin intermediul
La nivel gramatical:
mijloacelor analitice în limbile romanice
occidentale, iar în române - prin cele
sintetice și analitice;
substituirea opoziţiei ternare (masculin –
feminin – neutru) prin una binară
(masculin – feminin) în cadrul categoriei
de gen în limbile romanice occidentale și
păstrarea opiziției ternare în limba română;
constituirea clasei lexico-gramaticale a
articolului;
constituirea unei clase neautonome de
pronume personale (determinative ale
verbelor);
constituirea, în limbile romanice
occidentale, a modelului sintetic al
viitorului indicativ în baza construcţiei de
tipul: cantare habeo > je chanterai; în
română îi corspunde un model analitic și
analitico-sintetic;
formarea, pe teren romanic, a condiţional-
optativului;
elaborarea perfectului compus pe cale
analitică (Habere+ part. perf.).