Sunteți pe pagina 1din 4

Examen la cursul

Variețăți funcțional-stilistice în limba română

Studenta:Porcireanu Alexandra
Subiectul I.Stilul nonartistic. Limbajul științific

1.1 Stilul ştiinţific este expresia întrebuinţării limbii în domeniul cunoaşterii ştiinţifice a lumii,
fiind cel mai aproape de limba literară comună, datorită gradului minim de deviere de la
norma generală. Este propriu lucrărilor, comunicărilor, dezbaterilor din domeniile ştiinţifice
şi tehnice; cuprinde stilul lucrărilor cu caracter didactic sau de popularizare şi limbajele
profesionale.
Stilul științific se caracterizează prin unele caracteristici distincte și specifice:
concentrarea informației, excluderea afectivității, a lexicului superfluu, reducerea
fragmentelor extinse, tendința spre o exprimare clară și concisă. Totodată, stilul științific se
caracterizează prin abstractizare, generalizare, prin caracter explicit, prin precizie, claritate,
obiectivitate, succesivitate, prin terminologizare, sobrietate, simplitate. Alte particularități
stilistice ar fi: enunțurile bine gândite, caracterul monologic, oficial, selectarea deliberată a
mijloacelor lingvistice, respectarea limbii standard, textul narativ neutru, organizarea
pragmatică rațională a textului.
1.2 Stilul științific are următoarele substiluri: stilul tehnico-științific, substilul didactic, substilul
de popularizare, substilul informativ-lexicografic.
Stilul tehnico-științific- cuprinde texte ce se referă la diverse domenii ale cunoașterii;
acestea după modul de prezentare și după limbaj, nu sunt uniforme, deoarece se adresează
diferitor tipuri de destinatari. În cadrul stilului științific se pot distinge câteva substiluri, și
anume:
1) substilul tehnico-științific/academic;
2) substilul didactic;
3) substilul de popularizare,
4) substilul informativ-lexicografic.
Substilul didactic- cuprinde învățământului de toate gradele. Lucrările au un destinatar
concret; la elaborarea lor se ține cont de vârsta și de nivelul de cunoștințe al destinatarului.
Tipuri de texte:
1) Manuale pentru școlile de toate gradele;
2) Manuale pentru adulți ;
3) Ghiduri pentru profesori și utilizatori;
4) Programe și lucrări cu caracter didactic;
5) Culegeri de exerciții, texte, teste;
6) Antologii;
7) Suporturi de curs, note de curs.
Substilul de popularizare- cuprinde lucrări cu cea mai vastă tematică, în care specialiștii în
materie expun într-un mod accesibil, pe înțelesul unui public larg, anumite probleme legate,
în special, de sănătate, de educație, de economie, de drept etc. Acestea sunt publicate adesea
în diverse ediții periodice:ziare, reviste. În astfel de texte se folosesc destul de mulți termeni,
însă ei de regulă, sunt explicați și nu creează dificultăți la înțelegerea mesajului.
Substilul informativ-lexicografic cuprinde lucrările cu caracter informativ, fie de ordin
general, destinate celui mai larg cerc de cititori, fie lucrări într-un domeniu mai îngust,
destinate specialiștilor. Din acest stil fac parte enciclopediile și dicționarele și diverse
culegeri informative.
1.3 Monografia este o lucrare științifică amplă, care tratează un subiect oarecare în mod
aprofundat și multilateral. Astfel de lucrări sunt elaborate de savanți și sunt adresate
specialiștilor în materie, studenților, profesorilor; sunt recomandate în cadrul cursurilor
universitare.Monografia are o structură riguroasă: materia este împărțită pe capitole, iar în
cadrul capitolelor este structurată, în paragrafe, puncte, subpuncte. Orice monografie conține
în mod obligatoriu o introducere, concluzii, bibliografie, iar în funcție de tematica lucrării se
pot insera și alte materiale, de exemplu, tabele, scheme, grafice, hărți, fotografii, glosare,
indici de materie, indici de nume, surse documentare. Monografiile sunt, în general, lucrări
de o mare complexitate, ele operând cu date și cifre ce cuprind toate sferele vieții spirituale și
social-economice ale unei localități sau arii geografice mai largi și ale comunităților lor
umane. Ca urmare, autorii lor trebuie să fie oameni cu multă împlinire intelectuală, capabili
ca ani de zile să se supună unui regim aspru de studiu, analiză și sinteză a datelor
documentare care penetrează trecutul, decenii, secole și chiar milenii, aceasta în raport cu
vechimea subiectului.
Articolul științific este un text de dimensiuni relativ reduse (până la 10-15 pagini),
publicate în reviste de specialitate, în diverse ediții periodice, în culegeri tematice; pentru
domeniul filologic există o serie de ediții cunoscute, cum ar fi: reviste de specialitate,
anale științifice,culegeri tematice. Caracteristica cea mai importantă a articolului ştiinţific
este precizia. Similar, caracteristica primordială a scrierii ştiinţifice ar trebui să fie claritatea.
Spre deosebire de scrierea literară, în care folosirea figurilor de stil şi a înţelesurilor multiple
este nu numai acceptată, chiar încurajată, în scrierea ştiinţifică, în care multe fenomene sunt
descrise şi explicate pentru prima dată, trebuie folosite cuvinte şi expresii cu un singur
înţeles, iar claritatea să fie pe primul loc. Propoziţiile trebuie să fie scurte pentru că sunt cel
mai simplu de scris şi de citit. Nu trebuie să încărcăm exprimarea cu cuvinte inutile. Expresii
precum „deosebit de”, „extraordinar”, „foarte” etc. nu vor da o greutate mai mare afirmaţiilor
făcute în articol. Este necesat de folodit diateza activă a verbelor în locul diatezei pasive .
Evitaţi negaţiile duble. Nu trebuie să uităm că exprimarea din articolele ştiinţifice trebuie să
fie în primul rând clară.O atenție deosebită trebuie să tragem alegerii tillului și structurii
articolului.
Subiectul II. Particularități ale limbajului standard.
2.1 Limbajul standard este forma particulară a limbii literare, care se opune variantelor
teritoriale ale limbii și stilurilor funcționale ale limbii literare. El presupune o formă de
manifestare lingvistică îngrijită, modele de exprimare bazate pe un anumit grad de cultură și
de supraveghere a propriei exprimări. Este o variantă stilistică a limbii literare utilizată în
condiții obișnuite de comunicare.Limbajul standard nu adoptă trăsăturile nici unui stil
funcțional, el este neafectiv, suprastilistic și supradialectal (fără arhaisme, regionalisme,
cuvinte populare sau neologisme) este lipsit de expresivitate accentuată,dispare impresia de
spontaneitate, de implicare afectivă, sunt folosite cuvintele cu sensul propriu, limbajul este
recomandat a fi utilizat în școală, în situațiile oficiale decomunicare, în mass-media.
2.2
Stilul administrativ-juridic este strâns legat de condițiile vieții publice, specifice structurii
organizatorice a unui stat dintr-o anumită fază de evoluție istorică. Deși operează cu formule
tradiționale fixe, stilul administrativ este, în privința terminologiei, mobil și deschis
inovațiilor determinate de transformările survenite în organizarea vieții interne a unui stat.
Stilul administrativ-juridic este format din enunțuri cu formă impersonală,conţinut normativ,
enunţuri clare și standartizate, lipsite de ambiguitate; Acest stil folosește un inventar lexical
cu termeni clar definiţi,întrebuințează clişee formale și tot odată utilizează unele clişee care
indică atitudinea necesară (se completează cu majuscule, se scrie numai în chenarul albastru,
se va completa, se scrie cu litere de tipar etc).Respectă cu strictețe proprietatea termenilor,
foloseşte terminologia de specialitate, foloseşte neologisme, iar în raport cu realitatea,
mesajul este preponderent denotativ. Unele din particularităție lexicale ale stilului sunt
:terminologie specifică. Morfologice: utilizează substantive provenite din infinitive lungi;
substantive abstracte; verbul "a trebui", verbul "a putea".Folosirea infinitivului cu valoare de
imperativ,verbe la diateza reflexiv-pasivă, preferință pentru anumite verbe, locuțiuni și
expresii,întrebuințează forme impersonale și xpresii verbale impersonale. Particularități
sintactice: este specifică coordonare și subordonare,construcțiile infinitivale,fraze
coordonate; Particularitățile stilistice: prezența clișeelor, a elipsei elipsei, a verbelor
copulative, nu aunt prezente figurile de stil și digresiunile.
1.3 Scrisoare de intenție

Numele prenumele:Porcireanu Alexandra Instituția Publică/,,Spiru Haret” 


Adresă: Chișinău, Mihai Eminescu 5 Adresa : Chișinău
Telefon:0037360069543
E-mail: sanda.porcireanu@mail.ru
Data: 18.01.2021

Stimate Domnule Director,

Vă adresez această scrisoare de intenție ca răspuns la anunțul dumneavoastră pentru


postul vacant pe care îl aveți în Instituția Publică ,,Spiru Haret ”,Chișinău.
Am absolvit Faculatea de Litere, specialitatea limba și literatura română-limba franceză,
la Universitatea de Stat din Moldova din Chișinău și consider ca în anii de studenție am
acumulat multe cunoștințe lingvistice și literare,pedagogice,dar și nu numai.
Aștept cu interes să pun în practica aceste cunoștinte, combinate cu abilități utile
domeniului și, implicit, jobului dvs.
Sunt o persoană dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobândite în
experiența mea (acumulată în cadrul practicilor pedagogice organizate în perioada efectuării
studiilor), responsabilă, hotărâtă, interesată în perfecționarea profesională în domeniul
pedagogic. Îmi doresc să am șansa de a lucra în acest liceu, unde aș putea să-mi pun în
evidență și practică capacitățile intelectuale și experiența acumulată (conform CV anexat)
pentru a îndeplini sarcinile și scopurile instituției, cât și pentru dezvoltarea carierei mele.
Dacă veți considera că motivația și calificarea mea sunt oportune pentru obținerea unui
loc de muncă în cadrul acestei instituții, sunt disponibilă în orice moment pentru a fi
contactată în vederea discutării detaliilor unei posibile angajări .

Cu deosebită considerație,
Porcireanu Alexandra

S-ar putea să vă placă și