260 Academia de Administrare Publică

IMPACTUL INDUSTRIEI TURISMULUI ASUPRA

TURISMULUI NAȚIONAL ŞI INTERNAȚIONAL ÎN
PERIOADA PANDEMICĂ
CZU: 338.48:[616.98:578.834]

Aliona VEȘCA,
doctorandă, Academia de Administrare Publică

SUMMARY
The mission of capitalizing on the tourism potential is one of the most important issues of the
public administration, although not the only one. The extent to which the public administration
fulfills its respective mission depends not only on the degree of satisfaction of the society, but also
on its level of development.
Keywords: public administration, tourism potential, tourism policy, reform.

Confruntându-se cu circumstanțele excepționale, industria turismului a ajuns într-un punct

de întrerupere a activității normale nemaiîntâlnit până acum, pe măsură ce din ce mai multe
granițe se închid şi sunt impuse tot mai multe restricții de călătorie. Sustenabilitatea nu trebuie
sa fie o opțiune, ci trebuie sa fie o provocare si o oportunitate. Acesta este şi motivul pentru care
sustenabilitatea trebuie sa devină o prioritate pentru turism. Nicio creştere economică nu va fi
profitabilă dacă nu este sustenabilă pentru o perioadă lungă de timp.
Scopul articolului este de a constitui ca un punct de plecare utilizarea turismului sustenabil
care tinde să satisfacă necesitățile umane şi care poate exista în timp, indiferent de politicile pro-
movate de autoritățile administrației publice în domeniu, luând în considerare starea actuală a
economiei, în general, şi a industriei turistice, în special.
Prin urmare, considerăm necesar de a analiza impactul turistic asupra turismului național şi
internațional, inclusiv şi în Republica Moldova.
Organizația Mondială a Turismului defineşte: „Turismul sustenabil ca un conceput pentru a
administra toate resursele, astfel, încât necesitățile economice, sociale şi estetice să fie satisfăcu-
te, menținându-se în acelaşi timp integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversita-
tea biologică şi sistemele de susținere a vieții” [10].
Astăzi, turismul sustenabil este o temă de dezbatere, dar şi o provocare la nivelul ministerelor
şi experților în turism. Lumea se confruntă cu o urgență socială, economică şi socială fără pre-
cedent, ca urmare a pandemiei COVID-19. Turismul este printre cele mai afectate sectoare, cu
o scădere masivă a cererii internaționale şi naționale pe fondul restricțiilor globale de călătorie,
inclusiv, multe frontiere închise complet, pentru a atenua impactul pandemiei, pentru a proteja
oamenii şi economia şi pentru a promova solidaritatea [1].
Turismul internațional se aşteaptă să scadă cu peste 70% în 2020, înapoi la nivelurile de acum
30 de ani. Un concept folosit, introdus şi abordat de către Schaltegger şi Wagner este manage-
mentul performanţei de sustenabilitate. Este vorba despre un concept care necesită un cadru de
bună gestionare care, pe de o parte, leagă managementul social şi de mediu de strategia compe-
titivă şi gestionarea de afaceri, iar pe de altă parte, integrează informaţiile despre mediu şi cele
sociale cu informaţiile economice de afaceri şi raportarea de sustenabilitate [4].
Saarinen J. subliniază importanţa sustenabilităţii în turism, luând în considerare, în acelaşi
timp, discuţiile şi criticile, precum şi necesitatea de a înţelege natura limitelor de creştere [3].
Dezvoltarea turismul fără sustenabilitate poate conduce la deteriorarea gravă a mediului încon-
jurător şi a întregii industrii a turismului. În turism, părţile interesate trebuie să aibă posibilita-
tea de a influenţa managementul şi dezvoltarea durabilă, prin parteneriate şi acorduri, precum
şi prin consolidarea şi utilizarea structurilor locale. Părţile interesate sunt acele entităţi care
Materiale ale Conferinței ştiințifice internaționale 261
reprezintă o parte din micromediul companiei, cu anumite interese privind relaţiile directe cu o
companie publică [2].
Sectorul se confruntă cu o scădere rapidă şi puternică a cererii şi o creştere a pierderilor
de locuri de muncă la nivel global. În ciuda rezistenței dovedite a turismului în răspunsurile
la crize, profunzimea şi lățimea pandemiei actuale vor avea, probabil, un efect de durată mai
lung asupra turismului internațional şi național în comparație cu alte industrii, mai probabil,
să se recupereze odată cu ridicarea restricțiilor majore. Acest lucru se datorează, de asemenea,
potențialelor schimbări pe termen lung ale comportamentelor cu persoanele care ar putea deve-
ni mai prudente cu privire la călătoriile pe viitor.
Conform Organizației Mondiale a Turismului [5] , sosirile turistice internaționale vor fi în
scădere cu 20% până la 30% în 2020, comparativ cu cifrele din 2019, echivalentul unei pierderi
de 300 - 450 miliarde de dolari din veniturile internaționale de turism (exporturi) ) - aproape o
treime din 1,5 trilioane de dolari SUA generate la nivel global. Contribuția directă a industriei de
turism reprezintă astăzi 3,3% din PIB-ul global total şi 4,4% (în medie), cu valori de 14%, 13% şi
18% pentru țări, precum Spania, Italia şi Grecia, care au ca obiect de activitate identificarea, di-
seminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice,
prosperității şi dezvoltării [6].
Se preconizează că unele țări vor face față unor lovituri mai substanțiale decât altele, datorită
dependenței lor mari de sector, în special, atunci când se consideră o comparație interesantă:
din primele 10 destinații ale turiştilor internaționali (Franța, Spania, Statele Unite, China, Italia,
Turcia, Mexic, Germania, Marea Britanie şi Thailanda) ceea ce implică că şocul economic asupra
turismului va fi în continuare agravat în aceste țări. Conform ultimelor estimări, Asia va înregis-
tra cea mai mare scădere globală a veniturilor din călătorii şi turism în 2020 [7].
În Europa, unde industria turismului angajează în jur de 13 milioane de oameni, se preconi-
zează că vor fi pierdute circa 1 miliard de euro pe lună ca urmare a impactului, Italia şi Spania fiind
țările cele mai afectate. Italia, este probabil, să închidă anul cu 60% mai puține prezențe față de
2019, niveluri echivalente cu cele înregistrate în anii 1960, când lumea a fost împărțită în blocuri şi
călătoriile aeriene a fost un lux. Sectorul turistic spaniol ar înregistra pierderi de aproximativ 55 de
miliarde de euro până în 2020 [7]. Un alt grup de țări puternic afectate sunt aşa-numitele statele în
curs de dezvoltare nu numai pentru că sectorul turismului reprezintă aproape 30% din economia
lor, ci şi pentru că orice şoc de o asemenea amploare este dificil de gestionat pentru economiile
mici, fără alternativa sursei de venituri valutare necesare pentru a deservi datoria externă şi a plăti
pentru importuri. Şocurile puternice vor afecta, de asemenea, Africa, unde unul din douăzeci de
lucrători aparține sectorului turismului. Un studiu realizat, recent, estimează că sectorul turismu-
lui şi călătoriilor din Africa ar putea pierde, cel puțin, 50 de miliarde de dolari din cauza focarului
de pandemie şi, a cel puțin, 2 milioane de locuri de muncă directe şi indirecte, cu efecte devasta-
toare pentru locuri turistice care se vor micşora, cel puțin, cu 7% [8].
În prima jumătate a anului 2020, turismul din Republica Moldova a avut serios de suferit de pe
urma pandemiei de COVID-19. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în lunile ianuarie-
iunie 2020 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 37,5 mii de turişti şi
excursionişti, ceea ce constituie cu 75,3% mai puțin decât în aceeaşi perioadă din 2019. Micşorarea
numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de diminuarea numărului de participanţi
la turismul emiţător (-84,3%), turismul intern (-46,3%) şi turismul receptor (-20,2%) [11].
O problemă de importanţă naţională şi locală, cu care se confruntă Republica Moldova, este
reprezentată de gradul diferit de valorificare a potenţialului turistic, avându-se în vedere rolul care
trebuie acordat respectării capacităţii de suport, dar şi eliminării disparităţilor economice regiona-
le. Această situaţie este rezultatul unui complex de condiţii, respectiv accesibilitate dificilă, servicii
turistice şi utilităţi generale de calitate slabă, programe de agrement insuficiente, reţele de structuri
turistice de cazare, alimentaţie şi agrement insuficiente, forţa de muncă în structura ocupaţională
turistică neadecvată cererii pieţei. Sustenabilitatea în turism este, în mare parte, legată de proble-
mele ecologice, culturale, sociale şi de infrastructură. Beneficiile economice ar trebui să fie împăr-
tăşite cu oamenii şi comunităţile implicate. Dezvoltarea industriei turismului durabil se realizează
prin implicarea părţilor. Acest lucru necesită legături transsectoriale, flux de cunoştințe interdis-
262 Academia de Administrare Publică
ciplinare, conexiuni mai puternice şi o consolidare a capacităților pentru a asigura adoptarea ac-
celerată a produselor, a serviciilor şi a inovațiilor de proces. De asemenea, aceste rețele trebuie să
conecteze turismul cu alte industrii pentru a accelera adoptarea de noi soluții, pentru a promova
investițiile transsectoriale în ecosistemul turistic, energiile regenerabile, sănătatea şi ştiințele vieții,
industria agroalimentară, industriile culturale şi creative, inclusiv sectorul media.
În prezent, se urmăreşte transformarea Republicii Moldova într-o destinaţie turistică de ca-
litate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Eu-
ropene. Legislația în domeniul turismului este depăşită, iar proiectul Legii Turismului a fost
adoptat în Parlament, în prima lectură, fără a fi discutată cu organizațiile din domeniul turismu-
lui. În decembrie 2018 a fost inițiată elaborarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte
normative [9]. Scopul proiectului constă în facilitatea activității mediului de afaceri din dome-
niul turismului, precum şi implementarea recomandărilor Cărții Albe pentru reforma cadrului
normativ-regulator al industriei turismului din Republica Moldova.
Proiectul conține propuneri de modificare a următoarelor legi: Legea nr. 352/2006 cu privire la
organizarea şi desfăşurarea activității turistice în Republica Moldova, Legea nr. 231/2010 cu privire
la comerțul interior, Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, Legea nr. 215/2011
cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi Codul contravențional al Republicii Moldova
nr. 218/2008. Principalele modificări se referă la excluderea anumitor prevederi obligatorii, care
sunt considerate drept impedimente în activitate, precum şi simplificarea unor condiții de activita-
te ale mediului de afaceri din domeniul turismului, si anume:
1) oferirea ghizilor de turism, caselor rurale, dar şi prestatorilor de unele servicii de agrement
din cadrul programelor turistice a posibilității de a activa în baza patentei de întreprinzător;
2) excluderea obligativității modelului contractului turistic;
3) excluderea obligativității utilizării voucherului turistic;
4) excluderea obligativității perfectării asigurării de călătorie doar prin intermediului
agențiilor de turism şi turoperatorilor;
5) excluderea obligativității pregătirii profesionale a angajaților din domeniul turismului;
6) excluderea obligativității clasificării după nivelul de confort (categorii) a structurilor de
primire turistică cu funcțiuni de servire a mesei;
7) excluderea obligativității perfectării asigurării de călătorie prin intermediul agențiilor de
turism şi turoperatorilor (asigurarea rămâne obligatorie, dar se oferă libertatea de a alege com-
pania de asigurări);
8) contracararea fenomenului de afişare a categoriei unității de cazare fără deținerea certifica-
tului de clasificare a structurii de primire turistică, contribuind, astfel, la combaterea concurenței
neloiale şi la informarea corectă a consumatorilor;
9) delimitarea atribuțiilor de elaborare şi aprobare a normelor metodologice privind elabo-
rare rutelor turistice (cadrul normativ - Ministerul Economiei şi Infrastructurii al Republicii
Moldova) de atribuțiile de aprobare a rutelor turistice (implementare - Agenția de Investiții);
10) extinderea listei autorităților, a persoanelor fizice şi juridice cărora li se oferă dreptul de a
crea centre de informare turistică (APL, muzee, rezervații naturale), diversificând, astfel, instru-
mentele şi posibilitățile de promovare a potențialului turistic local;
11) crearea Consiliului Consultativ pentru Turism, în baza de parteneriat public-privat, drept
o platformă de comunicare a tuturor participanților la procesul turistic etc.
În conformitate cu prevederile art. 32 al Legii nr. 100/2017 privind actele normative şi art. 10
al Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, proiectul a fost supus consul-
tărilor publice, fiind plasat pe pagina web a Ministerului Economiei şi Infrastructurii, rubrica
Transparența/ Anunțuri privind consultările publice. Proiectul de lege a fost discutat pe larg cu
principalii participanți la procesul turistic: reprezentanți ai autorităților publice, mediului de afa-
ceri, asociațiilor de branşă, mediului academic, avizele cărora au fost luate în considerare la perfec-
tarea variantei finale a proiectului. Proiectul a fost transmis spre examinare Cancelariei de Stat şi
este inclus în ordinea de zi a şedinței Guvernului din 19.02.2020.
Prin urmare, deşi astăzi este prea devreme pentru a evalua dacă aceste măsuri vor fi eficiente,
se pot face o serie de concluzii.
Materiale ale Conferinței ştiințifice internaționale 263
În primul rând, guvernele trebuie să implementeze măsuri, în mod rapid şi transparent,
pentru a permite un acces imediat şi simplificat la finanțare care să beneficieze maximum de
lucrătorii afectați.
În al doilea rând, aceste intervenții trebuie monitorizate, în mod regulat, pentru a permite
strategii de abilitare solide pentru operatorii din industrie şi, în special, pentru Întreprinderile
Mici şi Mijlocii, în toate fazele crizei. Aceasta înseamnă să oferim sprijin nu numai pentru a
compensa pierderea veniturilor, ci şi pentru a oferi îndrumări privind standardele şi protocoale-
le pentru ca întreprinderile să se redeschidă, să se adapteze şi să acceseze noi piețe, precum şi să
îmbunătățească potențialul antreprenorial al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi să impulsioneze
procesele de colaborare.
În al treilea rând, operatorii din industrie trebuie să arate o creativitate puternică, abilități
de inovare şi reziliență pentru a pune în aplicare soluții inovatoare pentru reconstruirea unei
industrii turistice durabile. Abordările coordonate cu alte sectoare conexe, puternic afectate de
criză, precum ar fi cele creative şi culturale, vor fi esențiale pentru a recupera succesul.
Perioada actuală necesită un răspuns coordonat pentru ieşirea pe termen scurt din criză, dar
şi pentru modelarea redresării şi soluționarea provocărilor comune pe termen mai lung.
Impactul crizei este resimțit pe întregul ecosistem turistic, iar redeschiderea şi reconstrucția
destinațiilor vor necesita o abordare sustenabilă. Actorii din turism beneficiază de pachete de
stimulare la nivelul întregii economii, multe guverne introducând, de asemenea, măsuri specifi-
ce turismului. Guvernul şi industria va trebui să se concentreze eforturile pe:
- ridicarea restricțiilor de călătorie şi colaborarea cu întreprinderile pentru a accesa suporturi
de lichiditate, aplicarea noilor protocoale de sănătate pentru călătorii în siguranță care vor ajuta
la diversificarea piețelor;
- restabilirea încrederii călătorilor şi stimularea cererii cu noi etichete sigure şi curate pentru
sector, aplicații de informare pentru vizitatori şi campanii de promovare a turismului intern;
- pregătirea planurilor cuprinzătoare de recuperare a turismului pentru reconstruirea
destinațiilor, încurajarea inovării şi investițiilor şi regândirea sectorului turistic sustenabil;
- stimularea circulației turistice prin acordarea, în cel mai scurt timp posibil, de vouchere
de vacanță aferente 2020 şi prin finanțarea unor campanii de marketing interne „Turist în Țara
Mea” şi internaționale „Bun venit în Moldova!”
- declararea turismului drept domeniu economic strategic şi prioritar, urmând să fie integrat în toate
programele naționale de redresare şi asistență pentru dezvoltare precum şi în programele de stimulare
şi promovare a exporturilor, reprezentând cel mai eficient export de servicii, fiind în acelaşi timp, una
dintre ramurile economice cu efect de multiplicare în multe alte sectoare ale economiei naționale.

BIBLIOGRAFIE
1. Betty Radier, director, Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Africa_turism din
Kenya. În: https://www.un.org/africarenewal/magazine/special-edition-covid-19/au-study-co-
vid-19-could-cost-africa-500-billion-damage-tourism-and-aviation-sectors.
2. Biroului Naţional de Statistică din Republica Moldova. În: https://statistica.gov.md/ne-
wsview.php?l=ro&idc=168&id=6736
3. Lock S., Global change in travel and tourism revenue due to COVID-19 by country 2019-
2020, Jun 19, 2020.
4. Organizația Mondială a Turismului. În: https://www.unwto.org/impact-assessment-of-
the-covid-19-outbreak-on-international-tourism
5. Oriol Anguera-Torrell, profesor şi cercetător în domeniul economiei aplicate în turism la
Universitatea din Barcelona./ Exceltur/. În: https://elpais.com/economia/2020-04-01/exceltur-
calcula-una-perdida-de-mas-del-30-del-negocio-turistico-a-causa-del-coronavirus.html
6. Popa, A. F., Oancea-Negescu, M. D şi Popescu, L. M.. Rolul informațiilor financiare în
dezvoltarea proiectelor de extindere şi renovare. Un caz de analiză a părților interesate. În: Pro-
ceedings of the 6th Edition of the International Conference “Approaches in Organizational Ma-
nagement”, Bucureşti, România.
264 Academia de Administrare Publică
7. Saarinen, J., Traditions of sustainability in tourism studies. Annals of Tourism Research,
33(4), 2006, p. 1121–1140.
8. Schaltegger, S. and Wagner, M. Managing sustainability performance measurement and
reporting in an integrated manner. Sustainability accounting as the link between the sustainabi-
lity balanced scorecard and sustainability reporting. Sustainability Accounting and Reporting,
21, 2006, p. 681-697.
9. Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030. În: https://particip.gov.md/proiectview.
php?l=ro&idd=6480
10. Vittorio Messina, preşedintele național al Assoturismo, federația sindicală care repre-
zintă companiile care activează în sectorul turismului italian. În: http://www.assoturismo.it/
assoturismo-cst-nel-2020-si-perderanno- oltre- 260- milioane- di- presenze- turistici- 60- ri-
presa- solo- nel- 20nel- forse.html
11. Wikipedia. În: https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism