Boala Arterială Periferică:

Indicele glezna-brat
 Etapele aterogenezei

• Stadiul I – de disfuncţie endotelială;

• Stadiul II – de striuri grăsoase, cu depozite
intracelulare de lipide;
• Stadiul III – de preaterom, cu depozite intracelulare şi
extracelulare discontinue de lipide;
• Stadiul IV – de aterom, cu depozite confluente şi
abundente de lipide extracelulare;
• Stadiul V – de fibroaterom, în care celulele spumoase
şi depozitul mare de lipide extracelulare sunt
separate de lumenul vasului printr-o capsulă fibroasă.
 Dezvoltarea aterosclerozei

Cell adhesion to endothelium

is followed by invasion of
artery wall
Endothelial dysfunction
and increased permeability

LDL Proliferation of
Growth factors smooth muscle cells
Oxidised LDL eg. PDGF, FGF, TGF-
Boala arterială periferică afectează arterele periferice şi
reprezintă un înalt factor de risc pentru IMA, AVC şi deces
vascular
Boala
Cerebrovasculară
Boala
Coronariană

Stenoza
arterelor renale
Boala
arterială viscerală
Boala arterială periferică
Claudicaţie intermitentă
Ischemie Critică a Membrului

Belch JJ et al. Critical issues in peripheral arterial disease detection and management. Arch Intern Med 2003; 163: 884–892.
 Boala arterială periferică: factori de risc*

◄ Risc scăzut Risc crescut ►

Diabet
4.05

Fumat
2.55

Pacientii cu diabet
Hipertensiune au de 4 ori risc mai
1.51 mare de a dezvolta
BAP simptomatică
Colesterol total (10 mg/dL) faţă de populaţia
1.10 generală

0 1 2 3 4 5 6
Vârsta >40 ani Risc Relativ
*BAP, Indice gleznă-brat <0,9

Newman AB et al. Circulation. 1993;88:837-845.

 Pacienţi cu risc pentru BAP

În funcţie de vârstă La orice vârstă

< 50 ani
• Diabetici si un alt factor de risc • Durere ischemică la efort sau în
aterosclerotic repaus

50-69 ani • Puls anormal la nivelul arterelor

• Diabetici sau fumatori periferice

>70 ani • Boala aterosclerotică

• Cu sau fără factori de risc (coronariană, carotidiană sau a
arterelor renale)

*BAP=Boală Arterială Periferică

Inter-Society Consensus for the Management of Peripheral Arterial Diseas (TASC II)
Journal of Vascular Surgery 2007;vol 45 (suppl S):s6A-s67A
 Evoluţia naturală a BAP
Vârsta > 50 ani

Afectarea Morbiditate şi
membrului
inferior mortalitate
cardiovasculară

Claudicaţie Claudicaţie Ischemie Evenimente Mortalitate

CV 15-30%
stabilă agravată critică 20%
70-80% 10-20% a mb inf
1-2%
Cauze CV Cauze non CV
75% 25%
 Boală arterială periferică: simptome

Pacienţi cu BAP

Asimptomatici
Simptomatici
~40%

Simptome tipice
(claudicaţie Simptome atipice
intermitentă)
~50%
~10%

American Heart Association. Heart Disease and Stroke Statistics—2005 Update. 2005;
Criqui MH et al. Vasc Med. 1996;1:65-71.
 Clasificarea Leriche-Fontaine

STADIU SIMPTOME
I Asimptomatică

II Claudicaţie intermitentă
Claudicaţie la mers pe o
IIa distanţă > 200 m
Claudicaţie la mers pe o
IIb distanţă < 200 m
Durere nocturnă şi în
III repaus
IV Necroză, gangrenă

Braunwald ‘s Heart Disease – a textbook of cardiovascular medicine,7th edition,Ch 54,p. 44.

* BAP=Boală Arterială Periferică
 Diagnosticul BAP - clinic

• Palparea arterelor periferice/auscultaţia

arterelor

• Determinarea indicelui gleznă-braţ (ABI)

• Test de efort
– Distanţa maximă de mers fără durere
– Timpul de recuperare a presiunii sistolice la gleznă

Weitz JI et al. Circulation 1996;94:3026–3049.

 Examinarea pulsului arterial periferic

• Intensitatea pulsului poate fi evaluată după cum urmează:

– 0, puls absent
– 1, puls diminuat
– 2, puls normal
Măsurarea pulsului
la nivelul arterei
pedioase
 Cum se măsoară indicele ABI?

Tensiunea arterială sistolică gleznă

ABI =
Tensiunea arterială sistolică braţ

1
Interpretare ABI
> 0.90 Normal
0.41 – 0.90 BAP* usoară până la moderată
0.00 – 0.40 BAP* severă

BAP=Boală Arterială Periferică

1. Hiatt WR. N Engl J Med 2001; 344: 1608-1621.
 Concluzii ABI

• Metodă cantitativă, rapidă şi non-invazivă de evaluare a

circulaţiei arteriale periferice

• 95% sensibilitate, 99% specificitate

• ABI ≤ 0.90 stabileşte diagnosticul de BAP

• Permite stratificarea severităţii BAP

• Metoda de evaluare a progresiei bolii

• Factor predictiv pentru mortalitatea şi morbiditatea

cardiovasculară şi cerebrovasculară

Mohler, E. Arch Intern Med. 2003; 2306-2314