Tatal nostru

. in pilde din vieata s'ateanului roman,

alcaluit de

V. OR. BORGOVANU,
profesor de moral5 si filosofie.

Reproducere din .Foaia Scolasticciq.

Tatal nostru,
Mantueste-ne de cel rn1 1

B 1 aj, 1914.
Tipografia Seminarului geologic greco-calolic.

www.dacoromanica.ro
_Nihil obstat.

Dr. Victor Szmigelski,

revizor.

www.dacoromanica.ro
11
 6

Cuvant inainte.
lubite S8tene I
Aceasta carticica de pilde si de intamplari din
vieata ta cza de toate zilele, pentru binele tau trupesc
si sufletesc alcatuita de un dascal iesit si ridicat din
mijlocul vostru, al satenilor, primeste,o cu drag in casa
si la masa ta, ca pe un oaspe crestin binevoitor ; ce,
teste-o cu osardie si dupa povetele ei intocmesteti
vieata!
Asa to vei manful de cel tau.

ALCATUITORUL.
I

www.dacoromanica.ro
 Tatal nostru.
(In tilde din vieata sdteanului roman.)
Domnul nostru Isus Hristos iesise intr'o zi din
oral, Impreuna cu sfintii sai Apostoli si se retrace
la un loc deosebit, ca sa se poat& rugh la Tat&I-
Ceresc, in liniste.
Dupace si-a sfarsit rugaciunea, se apropie de
dansul until dintre ucenici, zicandu-i: .

Doamne, invata-ne pe noi sa ne rugam.

Atunci, Domnul Isus Hristos le-a zis lor:
Cand va rugati, ziceti:
Tatal nostru, carele esti in ceriuri, sfinteasca-se
numele tau; villa imparaIia ta, fie voia ta precum in
cer, ash si pe parnant. Panea noastra cea de toate
zilele, da-ni-o noun astazi si ne iarta noun pacatele
noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri, si nu
ne duce pre noi in ispita, ci ne mantueste de
cel rau.
1. Tatal nostru, carele esti in ceruri!
In satul Noeni traia o vaduva nacajita, cu o
sputa de copii. Cat era sanatoasa, mama Nastasia
era mereu cu mama pe lucru si cu gandul la Dum-
nezeu.
Intr'un rand se imbolnavi greu, mama Nastasia.
Erh intr'o Sambata dimineata. Biata lelea Nastasia
se simtia slaba de tot. Apoi o chinuia si gandul ca
tine are sa ingrijasca de bietii ei copilasi, data ar
boll mai indelungat, on chiar ar muri. Chiar atunci,

www.dacoromanica.ro
 6-
vent Lenuta, copila cea mai mare, Tanga patul mamei
si, ingrijurata, o intreba:
Cum to mai simti azi, draga mama?
Ceva mai binisor, dragu01 Dar tu, de ce
esti astazi ash de intristata ?
Inca de ieri ni-s'a gatat tot ce aveam de ale
mancarii. Astazi, in toata casa noastra nu-i nici un
miez de pane, nici o mana de farina. N'avem nimic,
nimic. Copiii imi cer de mancare... Ce se ne facem?
Pe cine sd chemdm intr' ajutor ?
Din ochii mamei se scurgeau lacrami amare, pe
obrajii sai slabiti... Apoi, cu glas incet, zise:
Cine sa va dea de mancare?.. Yom alma
intr' ajutor pe Tat& nostru, careie este in ceruri
Da, fiica mea, Tatcil cel de sus este Atotfiuternic,
este bun Fi milostiv! Domnul nostru, Isus Christos ne-a
invatat sa cerem dela Tata] nostru si ni-se va da...
copiii cei mai maricei ingenunchiara pe langa
i

patul mamei bolnave si spusera Tatal nostru, cu glas

1nduiosat, cum i-a lost invacat mama ]or...
Si mama si LenuVa se mai linistira.
Vasilica care umbla la scoala, plech nemancat
si trist la scoala. Drumul lui ducea pe dinaintea
bisericii. Cand ajunse in dreptul bisericii, vazil usa
deschisa. i ce-i dete lui prin gand? Sa intre in
sfanta biserica.
In biserica, parintele preot face, sfanta slujba.
Pe altcineva Vasilica nu zarl in biserica... El Inge-
nunchia deoparte si spuse induiosat Tat& nostru.
Apoi isi sterse lacramile ce-i podidira din ochi, iesi
din biserica si se indrepta spre
Cand se Intorcea acasa dela scoald Vasilica, fra-
tele sari eel mic,' Stelanuc, ii iesi vesel inainte si-i
zise :

www.dacoromanica.ro
 _ 7 --
Bucurd-te, Vasilical Ca de un teas, o doamna
ni-a trimis o pane mare si farina pentru mamaliga,
si branza, si pomene. Si mamuca a gustat puffin si
e mai bine! Aide fuga, sa mananci si to ..
Ce se intamplase ?... Cand se rugh Vasilica in-
biserica, o doamna miloasa, ce asculth sfanta slujba,.
intr'un colt 11 zarise. Ea Intrebase, pe urma, pe dia-
cul al cui este copilul. Si diacul ii spusese totul:
despre saracia si despre boala bietei vaduve.
Indatace se intoarse acasa, doamna umplh. un
cos cu de ale mancarii trimise la casa vaduvei
celei bolnave...
.

. . . . . . ............
Mama Nastasia se Ma bine...
Sa nu uitam, dragii mei oameni buni,' niciodatd
de Dumnezeu, nici la bine, nici la raid Dumnezeu e
tatal si al celor mici ca si al celor maxi, si al celor
saraci ca si al celor bogati, si al celor bolnavi ca si
al celor sanatosi. Dumnezeu, este pdrintele tuturor
oamenilor. De aceea ii zicem: Tata! nostru si nu Tat&
meu! De aceea se cuvine sa ne iubim si sa ne aju-..
toram unii pe altii ca fratii cei cuminti si buni.
Apoi, mai zicem despre Tata nostru, carele e,sti
in ceruri, pentruca, deal Dumnezeu e in tot locul de
fata; dar not credem ca lui Dumnezeu ii place
mai bine sus, in cer, unde este curdienia, si mdrirea si
sfintenia cea mai deplind.
*
* *
Cuvintele: Tadl nostru, carele esti in ceruri! se
nice ca sunt chemarea intr'ajutor a Tatalui ceresc.
2. Sfinteasca-se numele tau!
Filip a lui Toader Florea era un flacau ca de
vre-o 18 ani. Cat a umblat la scoala, nu invAase

www.dacoromanica.ro
1
 -8-
nimic; dar nici acasa nu faced vre-o isprava mare.
Mai mult hoinaria Filip pe cele uliti, Insotindu-se cu
alti baieti rai ca si dansul si facand tot felul de
fapte urite. Nici povetele parintilor, nici mustrarile
oamenilor cinstiti, nici chiar pedepsele ce le primia
uneori pentru relele ce le faced, nu putura sa-1 in:-
drepteze.
Inteo zi se luase Filip la cearta cu unul din to-
varasii lui in mijlocul ulitii si dela cearta ajunsera
la bataie si la sudalme sau injurdluri de Dumnezeu, de
bisericd si de Coate lucrurile cele sfinte. Se facuse un
taraboiu si un scandal de sculase In picioare pe toti
vecinii din partea locului. Tocmai atunci se intampla
sa treaca pe acolo batranul si vrednicul preot al sa-
tului. Filip cum 11 vazn, se 'Asa de bataie si de in-
juraturi si rusinat, vol sa fuga. Dar cucernicul preot,
care nu lash sa treaca nici un prilej, fara sa nu in-
vete la bine pe crestini, it oprl si cu cuvinte blande
ii vise :
Bine, Filipe, nu credeam sa fii ash de bataus
si de nespalat la gura I Sa te bati si. sd injuri mai
rdu decat un tigan corturar!
Nu, Zdu, pdrinte, nu sunt eu vinovat raspunse
Filip.
Nu ti-e rusine, acum sa mai zici si zdu, adeca
sa iai fudged si numele lui Dumnezeu? Nu te-am au-
zit eu cu urechile mete, cum injurai ca un nebun!
Acesta e un mare pdcat, fatul meu. Dimineata, cand
te rogi lui Dumnezeu sfantul spunand Tatal nostru,
zici: Sfinteascd-se numele Tau. Apoi ash sfintesti to
numele lui Dumezeu, cu suddlmi, cu injurdturi.
Raga de seams, baiete, si indreapta-ti purtarile!
Nu vezi cum superi prin asemenea fapte pe bietii
tai parinti, cum te faci de rusine si de uricios Ina-

www.dacoromanica.ro
 -9-
intea tuturor oamenilor cinstiti? Dar apoi, nu te temi
de Dumnezeu care aude si vede Coate? Nu te temi,
ca odata o sa te trasneasca eel de sus pentru groaz-
nicele tale Injuraturi? .

Asculta; Filipe, numele lui Dumnezeu si al tuturor

lucrurilor sfinte nu se rosters*, deceit cu umilinici, cu sfin-
genie cu capul descoperit. Sd sfintesti numele lui
1ci

Dumnezeu si prin tape drepte si bune ! Asa vei face

bucurie si cinste si pariqiior tail Gandeste-te, dragul
meu, la cuvintele mele, ca acum esti baiat mare si
cede rau sa fii de rusinea satului I
Filip, rusinat nici nu indraznia sa-si ridice ochii
dela pamant. In cele din urma, OM de taints, ras-
punse parintelui preot:
Parinte, iarta-ma, ca am sa ascult de cuvin-
tele Sfinciei Tale. N'am sd mai injur altut, ci sd and
apuc de treabd, de azi inainte.
Bine, baiete, sa stiff ca dacd te-i purls bine si nu
vei sudui, vei sfinti numele lui Dumnezeu sZ vei face
cinste pd?intilor tai, ca )si tie insuti! i eu ma voiu
bucura.
Filip s'a tinut de cuvant
*
* *
. .

Cuvintele: Sfinteascd-se numele Tdu suet intdia

cerere din Tat& nostru.
3. Vinci impdratia ta.
In Satul-nott traia acum vreo 40 de ani badea
Gavrila a Rosului, um om harnic si cu frica lui Dum-
nezeu. El aveh mai multi copii, dintre care eel mai
mare era Iuon, un flacau de vreo 19 ani. Iuon era
tinar binefacut si frumos la trup, era si cuminte,
bland si
r . bun ca n'ar fi vatamat pe cineva pentru

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
nimic pe lumea aceasta. Iuon iubia actevdrul, ascul-
tand cu toata luarea aminte once povete intelepte,
el iubia si dreptatea, urdnd nedreptatea ,s-i minciuna.
Cu toata lumea era binevoitor si uria cearta, rasbu-
narea si bataile.
. Gaud intre fratii sdi se isch vreo neintelegerc
din vreo pricina oarecare, Iuon numai cleat stia sa-i
impace cu vorba dulce si cu dragoste adevarata. La
Nord sau la jocul satului tot Iuon era omul care stia
sa impace neintelegerile si certurile dintre tineret.
Mame le ce-si InsoViau fetele la joc, si batranii cari
gasiau Inca placere in a privi la petrecerile tinere-
tului, toti, to0 laudau pe Iuon al Rosului, punandu-1
de pilda tuturor tinerilor. Ce bucurie si cinste pe
parintii lui Iuon! Intr'o Dumineca, la sfanta biserica,
parintele preot vorbi crestinilor despre imparcifia ce-
rurilor. El le spuse intre altele, ca numai acei oameni
vor puteh Intl* dupa moarte; in impard0a cerurilor
can pe pcimeint in mai mull deed,: la once la adevdr,
la dreptate si can sunt bldnzi, binevoitori si binefcicdtori
cu load lumea.
Toti crestinii si mai ales tineretul din biserica
iii tintira ochii la Iuon al Rosului, ca si cum parintele
preot despre el ar fi adus vorba, in frumoasa sa
InvaVitura.
Da, iubiti tineri, care va uitati arum la Iuon,
zise preotul, to0 ar trebul sa va purtati ca dinsul
pentrucd cum vd vefi deprinde acuma la liner*, ash
vefi fi si la bcitrdnep! Si lumea Si Dumnezeu nu iubeste
decal pe oamenii cuminti, drepfi §i buni la inimd. Nu
uitati, dragii mei, cand ne rugam iui Dumnezeu si
spunem In >> Taal nostru« cuvintele: vie impardlia la,
atunci cerem ca si pe pamant sa se petreaca viata

40` www.dacoromanica.ro
 11

noastra ca in Imparatia cerurilor. In impdnitia ce-

rurilor insd domne,sle numai aderdr, dreptate, iubire si
lumind. Aco lo dreptii vdd fie Dnmnezeu fad la facet
Prin cuvintele: Vind impdrcifia Ta, cerem darn
dela Tatal eel ceresc sd dea mince ci inkiepciune tuturor
oamenilor, ca sd fie drepti si binevoitori unul cdtrd allul,
sd tie la aderdr si sa se iubeascd unul pe altul, cum
sfintii si ingerii se poartd in ceriuri. Chnd cu totii ash
ne vom purta, atunci impdrcitia lui Dumnezeu va fi pe
pimant, atunci trecerea noastra din aceasta vieata in
cealalta va fi placuta ca si desteptarea in lumea vi-
surilor fericite.
* *
*

Ouvintele: Vind imptirdtia Ta sunt a doisa cerere

-din Tatcii-nostru.

4. Fie voia Ta precum in cer a$ pe pdmdnt.

,,si

Intr'un orasel de pe Mures, train mai acurn vreo

50 de ani batranul Niculae Mdgureanu, care era eel
mai iubit si mai cinstit om de prin partile locului.
Numele lui se pomeneste 9i azi cu mare recunostin0
de tetra toti ceice 1-au cunoscut, fiindca toti au avut
parte de binefacerile lui.
De se Intampla unui om nacajit o moarte ne-
asteptata de om sau de vita, de chinuia pe vreo
vaduva saraca o boala Indelungata, de-i ardea cuiva
casa sau avutul, on de-i prapadia grindina sau vreun
puhoiu bucatele: Mos Niculae era eel dintaiu care
saria Intr'ajutor celui nenorocit. Nimeni nu plech
dela dinsul nernangaiat si fard ajutorul cerut. Mo,s.
Niculae era un adevdrat cre,stin ci roman.
Iar data se Intampla sa-1 Intrebe vreo ruda sau
vreun prieten, de ce ajuta cu mina darnica pe oricine,
el raspundea cu vorbe blande si asezate:

www.dacoromanica.ro
 it
-- Nu spunem noi, crestinii, In fiecare zi cand
ne rugam lui Dumnezeu : 'Fie voia ta, precum in cer,
asa fi pe pdmant 13« Apoi, daces spunem asa, se cuvine,
ca unor crestini buni, sd ;51 facem, precum spunem!
Prin cuvintele acestea, noi cerem lui Dumnezeu sd ne
ajute ca sd-i putem indefilini poruncile cele sfinte, dupd
cum indeplinesc sfintii ingeri in cer, ii cerem sd ne
lumineze mintea, sd ne misle inima si sd ne dea indemnul,
ca sd putem iubi sZ tined la adevdr, sd putem indezilini
dreptatea si sd facem binele oricui, on unde si oricand,
iar de faptele rele ,si ru,sinfiase sd ne putem feri.
Cand toate gandurile, toate vorbele si toate faptele
noastre vor plech numai din iubirea de Dumnezeu
si deaproapele nostru, atunci voia lui Dumnezeu va fi
pe pdmeint, precum este in cer. Cuvintele acestea se
chiarnd ca sunt a treia cerere din Talcil-nostru

5. Palma noastrd cea de toate zilele dd-ne-o

noud astdzi.
Era prin Luna lui Cireser sau Iunie. De mai
multe sdptdmani nu cazuse pe pdmant nici nu strop
de ploaie. Apa din paraie si din multe izvoare se-
case, de dogoreala soarelui. Bucatele si ierburile
de flori nici nu mai pomenim pared erau parlite,
Vaud si arborii padurilor si pomii gradinilor tanjiau.
Muncitorii si bietele dobitoace cu greu numai ,gasiau
la camp sate un izvor mai puternic, de unde sd-si
poata astampara setea chinuitoare.
Intr'o Duminech, dupa sfanta slujba, un plugar
cu rica lui Dumnezeu iesise cu fiul sat], Mara la camp.
El vroia sa vaza cum Ii stau holdele, can nu aveau
mull pand sd fie de secerat.

www.dacoromanica.ro
 13

Mind VAZ.b. omul lui Dumnezeu, ierburile parlite

,si spicete bucatelor chircitc, se opri si cu capul desco-
petit si cu ochii si cu mande ridicate spre cer, plin
de incredere, astfel se ruga:
Doamne Dumnezeule ! Tu esti 7 at& nostru cel
din ceruri! Eu, robul tau, am muncit zi si noapte:
am arat, am slmanat, am plivit granele, am sapat pa-
pusoiul sau malaiele, cand Tu, Doamne, ne dadusi
ploaie si caldura la vremea sa. To0 ne bucuram de
bogatele daruri, ce ne aratai. . Dar, se vede, ca
. .

padatele si rautAile noastre. ale oamenilor, au astupat

izvoarele milelpr Tale. Doamne,Dumnezeule, iarta-ne
si fie -iii mild de noi si deacum inainte. Trimite-ne
binefacatoarea ploaie ca sa nu pierim de foame' nici
noi oamenii pacatosi, nici dobitoacele cele nevinovate!
Domnul Christos ne-a povacuit ass:
Cereti, si vi se va da yowl! Te rug4m cu
umilinca si incredere : Pdnea noastrd cea de toate zilele,
dd-ne-o nowt' astdzi.
Apoi, mangaiat si. par'ca intarit, plugarul evla-
vios si ganditor incunjura, cu fiul sau, holda care
azi-mane aveh sd le dea pdnea cea de Coate zilele.
Si Dumnezeu asculta rugaciunea sateanului. . .

Cerul ince0 sa se inoreze in partea locului si chiar

in ziva aceea, o ploaie din belsug racori vazduhul si
adapa pamantul cel s(-:tos.
In curand incept' seceratul si treeratul sau imbla-
titul. Boabele din graul treerat se macinara si din
farina se filth pdnea cea de Mate zilele.
Dumnezeu asculta rugaciunea noastra cand o
facem cu inima curata. Dansul ne dd, la vreme, pdnea
noastrd cea de toate zilele: . .

Panea aceasta, pentru true este hrana cea trebu-

incioasd, iar pentru suflet este invdteitura care ne lumi-
neaza mintea.
www.dacoromanica.ro
 - -14

Cuvintele: Palma noastrd cea de toate zilele dd-ne

noud astdzi, sunt a patra cerere diu Tatdl-nostru.
6. Si ne iarta noud pdcatele noastre precum
.,si not iertdm grefitilor nostri.
Badea Iacob Andreica era un om foarte cum se
cade. Toti satenii si cunoscutii it cinstiau si-1 pre- -
uiau pentru bunatataa lui.
Era pe vremea aratului de primayara, Petrea
Moldoveanu avea o delnita de aratura' pe Tanga un
loc a lui badea Jacob. Cum mejdia sau hotarul dintre
cele does locuri, nu se cunostea bine pretutindeni
nenea Petrea, arandu-si delnita inaint ea lui badea Jacob,
se intampla sa intre puffin cu plugul in locul acestuia.
Va puteti, inchipul ce taraboiu, ce larma ar fi facut
un alt om de potca, dar badea Jacob, and se in-
toarse in sat cu plugul dela locul sau cu pricina, se
abate din drum pe la casa lui Petrea, caruia ii zise
cu binisorul:
Bine, frate Petre, n'ai putut to sa chibzuesti
pe unde trebuie sa mearga mejdia dintre locurile
noastre, de mi-te-ai bagat in locul meu? Sau, data
n'ai stiut, de ce nu mi-ai spus mai'nainte lucrul asta,
ca sa fi iesit amandoi sa statornicim din non mejdia
sau hatul ? Acuma, data as fi un om rau, on ca ne-
am lila la bataie si ne-am face de povestea satului
on te-as da in judecata, sa te globeasca de te-ar
ustura pielea!
Ai dreptate, bade Iacobe, daca insa spui
dumneata ca ti-am intrat in loc, eu te cred pe cuvant.
7e rog iartd-md! Nam fdcut'o cu gdnd sd scurteez in
dreptul dumnitate. °and vei samana locul, indrepteaza
mejdia, cum crezi dumneata, care stapanesti locul
mai de mult decat mine. i apoi, tine se poate indol
in cinstea dumnitale ?
www.dacoromanica.ro
 - 157-
Am 114eles, frate Petre. Si; fiiridca, azi dimi-
neat& m'am rugat lui Dumneceu (cand am zis Tat&
nostru) Si ne iartd noud pacatele noastre, precum
iertdm ci noi greiifilor nostri, to iert, dar, de alts
data sa bagi mai bine de seams sa nu dai de dracul,
ca nu toci oamenii aunt badea Jacob Andreica. Badea
Iacob era un om de bine, in inirna lui nu avea loc
nici mania, nici ura, de gura lui era strains cearta,
galceava. Precum ierta el gresala lui Petrea Mol-
doveanu, ash facea orisicui care se intampla sa-1, va-
teme cu ceva, ca -'si zicea badea Jacob: Ath imi
va ierta ,s-i mie Dumnezeu pacatele, cum iert si eu celor
ce.mi gre,sesc cu ceva. . I

Badea Iacob era omul lui Dumnezeu. .

Sa nu uitam ca numai rugaciunea aceluia este

bineprimita si ascultata de Dumnezeu, care nu hra-
neste in sufletul sau nici manie, nici pisma, nici ura,
ci are inima curate si impaciuitoare. Omul care nu
vrea sa ierte greselele deaproapelui sau, nu-i vrednic
sa fie iertat de Dumnezeu de pacatele sale. Ruga-
ciunea unui asemenea om neiertator nu este ascultata
de bunul Dumnezeu, acela spune o minciuna cand
zice in Tatdl-nostru: precum si noi iertam gresiOlor
nostri. Si mincinosii spune sfanta scriptura ca
nu vor vedea faca lui. Dumnezeu.
Cuvintele : .,Si ne kind noud pacatele noastre, pre
cum si noi iertdm groitilor nostri, sunt a cincia
cerere din rugdciunea Domnului.
-
7. Si nu ne duce pre noi in ispitd.
Nita, care era de vreo 17 ani, cum pftstia, boii
Tor, deamiazi, pe Tanga gradina domneasca, zarl in-
tr'un mar mare, o mulOme de mere rumene si coapte,
ca era prin Luna lui Rapciune sau Septembrie. Tatal

www.dacoromanica.ro
 - -
16

sau se' odihnia, deamiazi, langa plugul ce stetea in

brazda, ca faceau aratura de toamna.
Frumusetea merelor incept). sa-1 ispiteasca pe Nita.
Ii veal mare path sa manance macar cateva mere.
Baietanul incept sa se uite in toate parOle; dar
nu zarl peacolo t iperiie de cm, inafara de tatal sau
care poate ca dormia de amiazi. Numai decat incept'
sa dea tarcoale gradinei, cu gandul ca sa gaseasca
vreun loc mai potrivit, pe uncle sa sara in gradina,
ca gardul era inalt si bine acoperit cu spini.. Insfar-
sit iata-mi-1 sus, pe gard, gata sa sara in gradina,
cand alizt,:
Stai, Nita! Birueste-Vi ispita E pacat ce vreai
sa faci I Era glasul tatalui sail, care plecase de
langa plug, sa cheme pe Nick sa aduca boil, sa-i
prinza la plug.
Ba, zau, tata, cat pe aci era sa cad in pa-
cate 1 Prea, prea frumoase stint merele acelea, uita-
le, colo, tata1

Te -a ferit, Duinnezeu, dragul tatei, sa nu cazi

cu de tot
in ispita. Ispita-i mare dusman, dragul
meu. Merele acele frumoase, nu's ale noastre, ci
aunt bun strain, si ca attire Dumnezeu te opreste
sa te ,atingi de ele, Sa nu furl ! Merele acelea,
zic, te dusera in ispita sa faci o fapta rea, sa furl,
ca furl era, diked, nu veniam eu acl sa-0 aduc aminte
de cuvintele din Tatal nostril: Si nu ne duce pre
not in ispita.
Inseamna.-ti bine, dragul meu, cand vei vedea
orice lucru strain ce l-ai pofti sa fie al tau, sau cand
vre-un prieten te-ar indemna sa faci orice fapta rea,
aceasta-i ispita, de care te vei putea feri, gandindu-
te la rugaciunea Tatal-nostru, in care cerern lui Dum-
nezeu: Si nu ne duce in ispita.

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
Prin cuvintele acestea ne rugarn lui Dumnezeu
sa ne fereasca de oameni rai si de lucrurile care ne-
ar indemna sa facem vreo fapta rea; ne rugam lui
Dumnezeu sa ne dea tarie spre a birth ispitirile cele
rele, ce ne yin dela oameni sau dela lucruri neier-
tate si oprite.
* *.
*
. Si nu ne duce pre not in ispita este a sasea ce-
rere din Tatal-nostru.
8. Ci ne mcintuege de cel rdu.
Mai ace's vreo patru ani, se pornisera prin luna
lui Cuptor sau Iulie, niste ploi strasnice, cari, cu
putine intreruperi, tinura mai multe zile. Oamenii in-
cepura a fi ingrijiti pentru bucatele si fanetele de pe
camp, cari cele mai multe erau adunate in clai si
capite; dar nu puteau sa le adune pe acasa, si In-
cepura a se strich.
La deal si la munte se pornira puhoaiele de apa,
care duceau cu sine tot ce intalniau in drumul lor.
Atunci se intampla o minune in satul Rapeni din
partile de miazanoapte ale Ardealului.
Paraul ce venia din muntele din apropiere, se
umflase, crescuse si iesind din albie sau patul sau,
ducea cu furie tot ce-i sta in tale. Nu cruO,' nici co-
cioaba fierarului Ilie, cocioaba care se afla pe malul
paraului. In cocioaba se afla numai nevasta fierarului
cu o fetita a sa care, desi vecinii o indemnara sa
lash, din case, nu vol odata cu capul sa-si paraseasca
cuibul sau. Cocioaba desfacuta, cu mama si cu fetita
cari se tineau Imbratisate, cu mainile Inclestate pe
o laita mai lata si mai grosuta, plutih acuma pe apa
purtatg de valuri, incoace si incolo. Tipetele sfasie-
toare ale bietelor femei dupa ajutor: Sariti, oa-
2

www.dacoromanica.ro
 - 18 -
meni buni, mantuiti-ne dela moarte I rugaciunea for
catra Dumnezeu: Doamne, fie-ti mils, scapa-ne
de inner I Induiosiau pe privitorii incremeniti de pe
tarmuri; dar nimeni nu Indrasnia, ca nu stiff, cum sa
le dea ajutor.
Ajunsera ramasitele din .cocioaba, cu femeile In
spre podul eel mare si nou dela capatul satului. Acolo
alergasera de mainainte vreo patru barbati voinici si
hotariti, cu carlige, in nadejdea ca doar se va in-
dura Dumnezeu sa le ajute ca sa mantueasca din
gura mortii, pe cele doua fiinte ce be duceau valu-
rile furioase...
i minunea lui Dumnezeu se arata cand iata ca

niste valuri aruncara cu putere lavita cu femeile mai

moarte, in spre tarmurul unde asteptau barbatii in-
cruciti. Atunci crestinii nostri cu Doamne-ajuta
in gura si cu cate o sfanta cruce, izbutira sa prinza
cu carligele, laic si s'o traga la mal, care piciorul
podului...
Mama si fetita lesinate furs mantuite de eel rau
prin ajutorul Tatalui ceresc.
A doua zi, fiind Dumineca, preotul cu toti cres-
tinii satului, adunati in sfanta biserica, ina4ara, ru-
gaciuni calde de multumita la Dumnezeul milelor, pen-
tru minunea ce le-a fost aratat in satul lor. Cresti-
nii mai cu dare de mana, ajutara pe fierar a-si face
din nou cocioaba; iar femeile satului be dadura rufe
si hainele trebuincioase.
Gazetele dusera in toate partile faima, cum Dum-
nezeu a mantuit de eel rau pe nenorocita mama eh
fica sa
Raul de care cerem, In Tatal nostru, sa ne man-
tueasca Dumnezeu nu e numai moartea, innecul, ci si
frica, si mania, si nedreptatea, si focul si razboiul si

www.dacoromanica.ro
 - 19

foametea; raul este si neintelegerea, certele si sfa-

sierile intre fratii de acelas neam si sange; raul
este si lenea, si minciuna si nesupunerea, si neascul-
tarea. Toate acestea rele si altele necajesc pe oa-
meni si le amarasc viata.
Deaceea, de cate on un gand rau sau o pofta
neiertata, o faptuire nedreapta se incuiba in sufletul
nostru, sa ne indreptam cu incredere si cu nadejde
catra Tatal-nostru eel din cer si de buna seam& ne
va izbavi de raul ce ne bantue sufletul.
* *
*

Cuvintele =
ci ne mantueste de eel rau for-
meaza a saptea si cea din urma cerere din Tatal
nostru.
9. -Ca a to este impdrcitia si puterea si marirea:
a Tatdlui si a Fiului i a Duhului-Sfeint,
acum si pururea fi in vecii vecilor.
Amin!
0 suta si ceva de ani, dupa nasterea I)omnului
nostru Isus Hristos, era imparat la Roma, Traian.
Imparatul Traian a adus pe aceste plaiuri, pe
stramosii stramosilor nostri din toata Imparatia sa
ca si dela Roma.
De atunci neamul nostru s'a numit si se numeste
Inca neamul Romanilor. Printre Romanii veniti-peste
Dunare, aci intre Carpa0, au fost multi crestini.
Imparacia stramosilor nostri Romani se intindea,
vorba Romanului de azi, peste noun Vari si noua
marl...
De puterea imparatilor dela Roma, tremurau
dusmanii; de bogaViile si de marirea for se minutia lu-
mea. Minunatia si puterea si marireaimparaOlor ace-
lora nu aveau, nu au si nu vor aveh seaman pe lume.
2*

www.dacoromanica.ro
 ;
- -20

':. Pe atunci insa imparacii romani nu erau crestini

Inca; ba Inti:'o vreme deters aspra porunea sa se
asupreasea, sa se chinuiasca si sa se omoard, in toate
chipurile Crestinii. Sute si mii de Crestini murira in
vremile acelea, ca mucenici pentru Sfanta lege. Aceia
stint Mucenicii sfintei biserici crestinesti, pe care ii
cinsteste sfanta noastra biserica.
In vremea aceea, intr'o zi oarecare, iata ca slu-
jitorii imparatesti dusera, legat la imparat si pe un
vladica sari episcop crestin, cu parul albit de batra-
nete. Imparatul pagan cert.'. dela bunul episcop sa se
lepede de Hristos, a caruia imparatie si putere si
marire nu se vede si n'o cunoaste nimeni, zicea
imparatul .
Te inseli, puternice imparate, raspunse epi-
scopal, cu tarie. Cerul cu vazduhul, parnantul si ma-
rile cu toate fapturile for formeaza imparAia cea ne-
marginita a lui Christos si a Tatalui nostru din cer.
Tot ce viqueste in marl si pe pamant, in vaz-
duh, si sus in cerul fara margini, si groaznicul tunet
si infricosatul fulger care aprinde si sfarma toate
le-a facut Dumnezeul nostru, caruia eu ma Inchin,--
le-a facut numai cu puterea cuvantului: A zis si s'au
facut !
. i campiile manoase, si padurile stufoase, si va-
lurile spumegoase a marilor; si cantecul eel frumos .

al pasarilor, si soarele si milioanele de stele de pe

cer, si ostile ingeresti spun si vestesc marirea Dum-
nezeului nostru, caruia ma inchin eu si toti crestinii.
Tata imparAia, si puterea si marirea lui Hristos
si a Tatalui ceresc, caruia ne inchinam noi, Crestinii!
Popoarele de sub stapanirea ta, imparate, se pot.
rascula si pot sa sfasie a ta impar:Aie ! Ostile cu ge
neralii tai, Intr'o noapte, a01a0 cine stie de cine si

www.dacoromanica.ro
 - - 21

de ce, pot sa-ti rapeasca puterea Un cutremur de

parnant, un foc de sub pamanti o 'foamete, o boala
molipsitoare infioratoare sau o citund si moartea, In
toata clipita 'pot sa to lipseascd de marirea ta .cea
stralucitoare I. Vezi darn cum a ta imparatie, a ta
putere si a ta marire sunt de azi pe mane, sunt
trecatoare! Din potriva, impard0a Tatalui din ceruri,
nimeni niciodata nu poste s'o sfasie. Imparatia lui
Dumnezeu este vesnica. Puterea lui Dumnezeu este
nebiruita si marirea lui este neschimbacioasa. Impa-
ratia, si puterea, si -marirea lui Dutimezeu au fost,
sunt si vor fi pana la sfarsitul lumii, adeca in vecii
vecilor 1...
Deci, cum poi sa crezi, imparate, ca m'as puteh
lapada de Dumnezeul eel adevarat, de imparatul im-
paratilor?.. Ohinueste-ma, taie-ma in bucd0, arunca-
ma in foc, sau in gura fiarelor salbatice, dar lasa-ma
sa mor crestin !..
Zicand acestea, evlaviosul episcop, cad]. in ge-
nunchi si, cu ochii si eu manele ridicate spre cer,
ash dete lauda lui Dumnezeu:
. Doamne, primeste sufletul meu ca a ta este
imparatia si puterea si marirea, in vecii vecilor. Amin!
Si statea ash, ea si dus pe cealaltd, lume...
Vazand imparatul pagan atata crediqd, fn edam°
miscat de cuvintele episcopului ce zaceh acum cu
genunchii, cu coatele si cu capul la pamant ... El
insus se apleca si-1 ridica, spunandu-i ca -i slobod sa
mearga uncle o vrea si poruncl totodata, sa inceteze
cu prigonirile impotriva crestinilor.
* *
*

Crestinii cei adevarati. cand prin rugaciune s'au

mantuit de relele ce-i bantuesc, sau au ajuns la ceva
bine ce -1 doresc, dau lauds lui Dumnezeu cu cuvin-

www.dacoromanica.ro
 - 22 -
tele: Ca a ta este Imparatia, si puterea si marirea
In vecii vecilor. Amin!. Cuvintele acestea care in-
cheie Tatal-nostru se chiama cuvinte de lauds catra
Dumnezeu. .

Vorba amin insemneaza dorinVa crestinului ca:

ash sa fie cum .urea Dumnezeu..
Rugaciunea Domnului are trei parti: Chemarea,
cele sapte cereri si Incheierea...
10. Rugdciunea diminefii ,ci serif.
I. II.
Doamne, mana ta inalta IatA noaptea a sosit !
Noaptea a imprAstiat... Doamne, tu ni-o-ai trimis..
Mandrul soare vesel salty Iata vremea de dormit,
Colo'n zare, depArtat ! Timp de petrecut in vis!
Multamita tie, Sfinte, Ochii nostrii 'nchide-i, Bune,
Cand culcusul parAsim ! Dar veghiaza-ne cu-ai tai !
FA-ne astAzi, bun Parinte, Grija ta spre not o pune :
Voia ta s'o implinim: i spre mari, si mititei!
Toata ziva s'o petrecem Dupe munca ce-am fAcut,
In bine necontenit.. Da -ne, Doamne-un somn dorit!
DA-ne, Doamne, ca sA facem DA-ne pace'n asternut...
Tot ce tu ne-ai poruncit ! 0, fii, Doamne, preamArit!
Amin !

PT

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro