Tema de proiect

Sa se proiecteze ,la nava tip “Dragor Maritim”, instalatia de santina.

1.CARACTERISTICILE TEHNICE ALE DRAGORULUI MARITIM 30

Figura 1.1. DRAGORUL MARITIM 30 Sublocotenent ALEXANDRU AXENTE

Este o navă ce face parte din clasa MUSCA. Din această clasă de nave mai fac parte
navele surori Locotenent Remus LEPRI, Locotenent Lupu DINESCU şi Locotenent Dimitrie
NICOLESCU, nave construite în România, după un proiect românesc, în anii `80 ai secolului
trecut, în Şantierul Naval Mangalia. Această clasă de nave reprezintă principala componentă a
Forţelor Navale Române, specializată pentru a executa dragaj.
1.1.Date privind construcţia navei
TIP: DRAGOR MARITIM
DENUMIREA: Sublocotenent ALEXANDRU AXENTE
NUMĂR BORDAJ: 30
AUTORUL PROIECTULUI: Institutul De Cercetare Ştiinţifică Şi Inginerie
Tehnologică Pentru Construcţii Navale Galaţi
ŞANTIERUL CONSTRUCTOR: Şantierul Naval Mangalia
NAVA A INTRAT ÎN SERVICIU LA DATA: 10.12.1985
 1.2.Destinaţie
 Navã de luptã cu destinaţie specialã, având la bord ca armament de bazã drãgi de
diferite tipuri;
 Cãutarea şi distrugerea minelor precum şi pentru delimitarea raioanelor minate la
mare şi fluviu, în scopul apãrãrii contra minelor, a navelor de suprafaţã de luptã, a
submarinelor, navelor militare auxiliare şi a navelor civile.

1.3. Misiuni
I. Principale:
 Executarea misiunilor de cercetare, de distrugere şi de siguranţã împotriva tuturor
tipurilor de mine lansate de inamic în raioanele maritime.
II. Secundare:
 Participarea la apãrarea antiaeriană şi antisubmarine a navelor de transport şi de
luptã;
 Lansarea şi completarea barajelor de mine;
 Participarea la observarea contra minelor;
 Executarea supravegherii;
 Participarea la acţiuni de debarcare a desantului;
 Participarea la acţiuni de respingere a debarcãrii desantului inamic.
1.4.Caracteristici tehnico-tactice
Nr.
Denumirea caracteristicii U.M. Standard Normal Maxim Minim
crt.
1. Deplasament tf 739,95 805,5 865,3 757,18
2. Lungimea maximã m 60,8 60,8 60,8 60,8
3. Lãţimea maximã m 9,5 9,5 9,5 9,5
4. Înãlţimea de construcţie m 5,0 5,0 5,0 5,0
5. Pescajul prova m 2,73 2,98 3,08 2,75
6. Pescajul pupa m 2,92 3,02 3,18 2,97
7. Pescajul mediu m 2,82 3,0 3,13 2,86
8. Viteza maximã Nd 17,5
9. Viteza economicã Nd 14
10. Viteza cu un motor Nd 11,3
11. Raza de acţiune la viteza Mm
1996
maximă
12. Raza de acţiune la viteza
Mm 2943
economică
13. Autonomia Zile 15
Poate naviga până la mare de Grad
14. 9 9 9
gradul Beaufort
 Poate folosi armamentul până Grad
15. 4 4 4
la mare de gradul Beaufort
16. Echipaj persoane 91

2.Instalatia de santina.Descriere.
Instalaţia de santină este destinată pentru evacuarea apei în caz de inundare sau pentru
drenarea curentă a următoarelor spaţii ale navei: compartimentul maşini, magaziile de marfă,
coferdamul din dublul fund al compartimentului maşini, compartimentul maşina cârmei, puţul
de lanţ, tancul de apă de santină, tancul de reziduuri pentru separatorul de santină, tancul de
scurgeri pentru separatoarele de combustibil şi ulei. Instalaţia de santină are două roluri
principale: de drenaj, respectiv de salvare.

În cadrul funcţiei de drenaj, instalaţia de santină are rolul de a evacua cantităţile mici
de apă care se adună în corpul navei ca urmare a neetanşeităţilor de la tubulaturi, armături sau
tub etambou, purjarea sticlelor de nivel, condensării vaporilor de  apă pe bordaje, spălării
punţilor sub linia de plutire sau stingerii incendiilor.

În cadrul funcţiei de salvare, instalaţia de santină asigură evacuarea cantităţilor mari de

apă pătrunsă în corpul navei în caz de avarie a învelişului acestuia (gaură de apă). Navele la
care probabilitatea producerii găurii de apă este mare (remorchere, spărgătoare de gheaţă,
nave militare), dispun de instalaţii autonome de salvare, în afara instalaţiei de santină.

Pentru colectarea apei, instalaţia dispune de casete de santină, având un volum de

minim 0,2 mc [1], amplasate la nivelul punţii dublului fund, în cele două borduri ale secţiunii
transversale din pupa fiecărui compartiment drenat. Pentru lăţimi ale compartimentelor mai
mari de 20 m, se recomandă amplasarea casetelor de santină şi în planul diametral al navei.

La capetele racordurilor de aspiraţie sunt montate sorburi prevăzute cu filtre de

protecţie şi armături de reţinere. Pe magistralele de santină, ce deservesc compartimentul
maşini, se vor monta filtre de nămol şi un separator de santină.

Pentru drenarea compartimentelor mici, depărtate de compartimentul maşini, se utilizează

sisteme autonome prevăzute cu ejectoare, pompe cu piston transportabile acţionate manual şi
racorduri flexibile, conectate la tubulatura de aspiraţie a apei din compartimentele învecinate.

Fiecare navă trebuie să dispună de minim două pompe de santină, capabile să dreneze
orice compartiment şi să asigure în tubulaturile magistrale viteze de deplasare ale apei de
minim 2 m/s.
În general, instalaţiile de santină sunt deservite de pompe centrifugale, cu sistem de amorsare
sau de pompe cu piston, având debite de (15...400) mc/h, sarcini totale de (10...30) mCA şi
înălţimi de aspiraţie de (5...6) mCA .

În exploatarea instalaţiei de santină trebuie acordată o mare atenţie prevenirii poluării

apei de mare, conform prevederilor Convenţiei Internaţionale MARPOL 73/78. Pentru
aceasta, apa colectată în santina compartimentelor de maşini şi căldări poate fi evacuată peste
bord numai printr-un separator de reziduuri petroliere.

3.Principalele reguli ale convenţiei internaţionale MARPOL 73/78

Convenţia MARPOL 73/78 este o reglementare juridică internaţională adoptată de

Conferinţa internaţională privind poluarea marină, convocată de Organizaţia Maritimă
Internaţională (IMO), în perioada 8 oct. –2 nov. din 1973 pentru prevenirea poluării de către
nave şi modificată Protocolul din 6-17 febr. 1978 referitor la Convenţia Internaţională din
1973 pentru prevenirea poluării de către nave.

Substanţele lichide nocive (SLN) sunt de 4 categorii, notate cu A, B, C, D:

A – Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor prezintă un

risc grav pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului marin.

B - Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor prezintă un

risc pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului marin.

C - Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor prezintă un

risc minor pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului marin.

D - Substanţe lichide nocive care la debalastare sau curăţirea tancurilor prezintă un

risc perceptibil pentru resursele marine, sănătatea omului sau pitorescului marin.

Ca zone speciale sunt specificate: Zona Mării Baltice; Zona Mării Negre;

Se eliberează un Certificat internaţional de prevenire a poluării - I.P.P.C.C.N.L.S. –

International Certificate for the Carriage of Noxius Liquid Substances in Bulk – cu durata de
maxim 5 ani.
Descărcarea substanţelor lichide nocive:

Din categoria A este interzisă; - apa de balast sau spălare poate fi descărcată când se
îndeplinesc condiţiile:

- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată)

- descărcarea se efectuează sub linia de plutire.

- descărcarea se efectuează la o distanţă mai mare de 12Mm faţă de uscat, unde apa are
o adâncime mai mare de 25m.
 Din categoria B, este interzisă descărcarea în mare: - apa de balast sau de spălare va fi
evacuată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată)

- concentraţia aferentă în siaj este mai mică de 1 ppm.

- cantitatea maximă de marfă descărcată este mai mică de 1 m 3 sau 1/3000 din
capacitatea tancului (se ia valoarea cea mai mare).

- descărcarea se efectuează sub linia de plutire.

- descărcarea se face la o distanţă mai mare de 12 Mm şi la o adâncime a apei mai

mare de 25m

Din categoria C, este interzisă descărcarea în mare; - apa de balast sau de spălare va fi
evacuată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată)

- concentraţia aferentă în siaj este mai mică de 10 ppm.

- cantitatea maximă de marfă descărcată este mai mică de 3 m 3 sau 1/1000 din
capacitatea tancului (se ia valoarea cea mai mare).

- descărcarea se efectuează sub linia de plutire.

- descărcarea se face la o distanţă mai mare de 12 Mm şi la o adâncime a apei mai

mare de 25m

Din categoria D, este interzisă descărcarea în mare: - apa de balast sau de spălare va fi
evacuată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- nava este în marş cu viteza de 7 noduri (4 noduri nepropulsată);

- concentraţia aferentă în siaj este mai mică de 9,0%;

- descărcarea se face la o distanţă mai mare de 12 Mm.

 4.Schema instalatiei

k  0.8

L  k 60.8 m L  48.64 m

B  k 9.5 m B  7.6 m

D  k 5 m D4 m

T  k 2.82 m T  2.256 m

Acest calcul are ca scop determinarea parametrilor pompei si stabilirea dimensiunilor

tubulaturi principale si a ramificatiilor.

5.1. Lungimile tubulaturi

l1  k ( 59.5  T) m
l1  49.405 m
l2  k 49.5 m
l4l2 k39.6
 33.5 m m
l4  26.8
m
l3  k 49.5 m
l5l3 k39.6
 33.5 m m l5  26.8
m
l6  k 20 m l6 m16
l7  k 20 m l7 m16
l8  k 43.5 m l8  34.8 m
l9  k 53.5
m l9  42.8 m
l10  k 51.5
m 5.2.Diametrele
l10  41.2 tubulaturilor
m
l11  k 57.5
m l11  46
5.2.1.Diametrul m
ramificatiilor este:

mm
d1  2.15 l1 ( B  D)  25
 
d1  76.47

mm mm
d4  2.15 l4 ( B  D)  25 d2  2.15 l2 ( B  D)  25
   
d4  62.908 d2  71.08
mm
d3  2.15 l3 ( B  D)  25
d5  2.15 l5 ( B  D)  25
mm  
 
d3  71.08
d5  62.908
mm
d6  2.15 l6 ( B  D)  25
 
d6  54.291

mm mm
d7  2.15 l7 ( B  D)  25 d8  2.15 l8 ( B  D)  25
   
d7  54.291 d8  68.197
mm
d9  2.15 l9 ( B  D)  25
 
d9  72.906

mm
d10  2.15 l10 ( B  D)  25
 
d10  72.002
mm
d11  2.15 l11 ( B  D)  25
 
5.2.2.Standardizam di:
d11  74.665

d1STAS  100
d7STAS  75 mm

d2STAS  75

d3STAS  75 d8STAS  75

d4STAS  75 d9STAS  75

d5STAS  75 d10STAS  75

d6STAS  75 d11STAS  75
 5.2.3.Diametrul maxim:

dmax  100 mm
3
d max  100 10 m

5.3.CALCULUL DEBITULUI MINIM AL INSTALATIEI DE SANTINA

Viteza apei pe tubulatura nu trebuie sa fie mai mica de 2 m/s.

m
Alegem vmin  3
s
2 6
  d 1  vmin 10 3
Q'min  Q'min  0.014 m
4
s
3
m
Qmin  50.4
h
Q'min 5.3.1.CALCULUL NUMARULUI REYNOLDS:
v  4 m
2 v  1.754 2
  d max   1.09610

6 s m
s
dmax
Re  v  5
 Re  1.601 10

5.3.2.Inaltimea asperitatilor tubulaturii:

ka  0.1

ka
 
3 3
d max 10   1  10

10
Re1  4
 Re1  1  10

500
Re2  5
 Re2  5  10

5.3.3.Conducta semirugoasa hidraulic:

0.25
68 
  0.11       0.021
 Re 
 5.3.4.Sarcina pompei:
kg
  1025
3
m
z  T

llin  l1 llin  49.405 m

  1.2  6 1.3  0.13 4 0.13 0.13

  9.78

  v2
llin 4
h          2 h  3.208 10 Pa
d max
 
m
g  9.81 s

Hp   g z  h
4
Hp  5.476 10
5.3.5.Sarcina pompei pe aspiratie:
L  40 T
h df   40B  3500h
 df  481.493
mm
0.57 L
3
za  h df  10

 a    3 0.13  a  9.39

llina  llin  1.5 llina  47.905

2
   llina  v N
h a     a  
d max
  2 m
2
4
Hv  5.8 m col apa Hv  5.5Pa
 684 10

Hia   g za  ha 4
Hia  3.58
Pa 10

Hia  Hv

Pentru a asigura functionarea instalatiei de santina se adopta pompa NHK65.