FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ

MASTER: SISTEME ELECTROMECANICE NAVALE

PROIECT DE CURS
MANAGEMENTUL STABILITĂŢII, ASIETEI
ŞI ÎNCĂRCĂRII STRUCTURALE A NAVEI

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR
Conf.univ.dr.ing Pricop Mihail

MASTERAND
Gherdea Cătălin Gheorghe
GRUPA: 651C

CONSTANŢA
2020
1
 Dimensiunile navei:
 Lungime = 334 m
 Lățime = 50 m
 Înălțime = 26,4 m
 Înălțimea bordului liber = 3,368 m
 Pescaj = 23,032 m

STUDIUL STABILITĂŢII ŞI ASIETEI NAVEI

După ce s-a realizat modelul geometric al navei, cu programul Autohydro se pot efectua
calculele de stabilitate şi de asietă, pentru orice situaţie de încărcare a navei. Modul de lucru este în
varianta Autohydro 6.8.0.

2.1 Încărcarea modelului geometric

2.2 Introducerea masei navei goale:

A fost aleasă greutatea navei goale ca fiind 18000 t dtw.

2.3 Realizarea încărcării navei

Nava a fost încărcată așa cum se poate vedea mai jos.

2.4 Efectuarea calculelor de stabilitate şi asietă

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
 2.5 Verificarea îndeplinirii condiţiilor IMO privind stabilitatea

În figura 1 este prezentată diagrama stabilităţii statice, cu următoarele elemente:

- lsφ, sau GZ - braţul stabilităţii statice, în metri;
- φ – unghiul de înclinare în plan transversal – în grade;
12
 - φM – unghiul de maxim al diagramei – în grade (M – punctul de maxim);
- φV – unghiul de apus al diagramei – în grade (V – punctul de apus);
- lsφM – valoarea maximă a braţului stabilităţii statice - în metri;
- GM – înălţimea metacentrică iniţială (când nava este pe plutire dreaptă) - în metri.

Fig. 1 Diagrama stabilităţii statice

Pentru ca încărcarea navei să fie corectă, din punctul de vedere al stabilităţii, trebuie să se
verifice îndeplinirea condiţiilor IMO privind stabilitatea, astfel:
C1: φM =57,6°≥ 30°- condiţie îndeplinită;
C2: φV ≥ 60°- condiţie îndeplinită;
C3: lsφM = 1,119 m ≥ 0.20 m, - condiţie îndeplinită;
C4: GM ≥ GMmin
GM (din Hydrostatic Values) = 0,567 ≥ 0,15 - condiţie îndeplinită;
Tabel 1
Tipul navei GMmin [m]
Nave cu LCWL ≤ 20 m, de orice tip 0,50
Nave de pescuit 0,35
Nave pentru transport cereale 0,30
Nave port container 0,20
Nave care transportă lemn pe punte 0,05
Nave cu LCWL > 20 m, de orice tip, cu excepţia celor de mai sus 0,15

13
 C5: A0° - 30° ≥ 0,055 m·rad

0,064∗5 ( 0,064+0,231 )∗5 ( 0,461+ 0,231 )∗5 ( 0,461+ 0,606 )∗5 ( 0,698+0,606 )∗5
C5: A0° - 30° = + + + + +
2∗57,3 2∗57,3 2∗57,3 2∗57,3 2∗57,3
( 0,698+0,774 )∗5
= 0,2135 m*rad
2∗57,3
0,041 ⋅ 5 ( 0,041+0,105 ) ⋅5 ( 0,105+0,211 ) ⋅ 5 ( 0,211+0,336 ) ⋅5
A0 ° −30 ° = + + + +¿
2 ⋅ 57,3 2 ⋅57,3 2 ⋅57,3 2⋅57,3
unde A0° - 30° reprezintă aria suprafeţei situată sub curba braţului stabilităţii statice, între 0° şi 30°;
C6: A30° - 40° ≥ 0,03 m·rad

( 0,774+0,853 )∗5 ( 0,853+0,937 )∗5

C6: A30° - 40° = + = 0,149 m*rad
2∗57,3 2∗57,3

unde A30° - 40° reprezintă aria suprafeţei situată sub curba braţului stabilităţii statice, între 30° şi 40°;
C7: A0° - 40° ≥ 0,09 m·rad,

A0 ° −40° = A0 °−30 ° + A30 °−40 ° =0,296 m⋅ rad C7: A0° - 40° = C5+C6 = 0,3625 m*rad

unde A0° - 40° reprezintă aria suprafeţei situată sub curba braţului stabilităţii statice, între 0° şi 40°.
- condiţii îndeplinite;

3. STUDIUL ÎNCĂRCĂRII STRUCTURALE A NAVEI

3.1 Trasarea diagramelor de forţe tăietoare şi momente încovoietoare

la aşezarea navei pe apă calmă

Cu programul Autohydro, pentru situaţia de încărcare realizată, se poate efectua şi

calculul rezistenţei longitudinale a corpului navei (Longitudinal Strength), la aşezarea navei pe
apă calmă. Vor rezulta valorile numerice şi diagramele de variaţie pe lungimea navei, a
următoarelor mărimi:
- masa navei (Weight) – în t/ m;
- împingerea Arhimedică (Buoyancy) - în t/ m;
- forţa de forfecare (Shear) - în t;
14
 - momentul încovoietor (Bending) – în t·m.
De asemenea, sunt calculate şi valorile maxime, precum şi locaţiile forţei de forfecare (Max. Shear),
respectiv momentului încovoietor (Max. Bending), şi se precizează tipul de încovoiere a navei:
Sagging (extremităţile navei se află pe creastă de val, iar mijlocul navei pe gol de val), sau Hogging
(extremităţile navei se află pe gol de val, iar mijlocul navei pe creastă de val).

3.2 Calculul momentului încovoietor în secţiunea maestră la aşezarea statică a navei pe

val

Determinarea exactă a momentului încovoietor suplimentar, care apare la încovoierea

longitudinal – verticală a navei pe val, este destul de laborioasă. O metodă aproximativă pentru
determinarea momentului încovoietor suplimentar în cuplul maestru, la aşezarea statică a navei pe
val (WBM – Wave Bending Moment), este Metoda Murray. Conform acestei metode, se
consideră nava aşezată static pe valul standard (val cu lungimea egală cu lungimea navei, iar
înălţimea egală cu0,607 √ L). În aceste condiţii, momentul încovoietor suplimentar în cuplul
maestru, la aşezarea statică a navei pe val, se poate aproxima cu relaţia:
WBM =b ⋅ B ⋅ L2,5 ⋅ 10−3 [ t ⋅ m ]
în care B şi L sunt lăţimea, respectiv lungimea navei, iar b este un coeficient care depinde de
coeficientul bloc al carenei navei, şi de aşezarea navei pe val (sagging sau hogging). În tabelul 3
sunt date valorile coeficientului b.
Tabel 3
b
Cb
Hogging Sagging
0,80 10,555 11,821
0,78 10,238 11,505
0,76 9,943 11,188
0,74 9,647 10,850
0,72 9,329 10,513
0,70 9,014 10,175
0,68 8,716 9,858
0,66 8,402 9,541
0,64 8,106 9,204
0,62 7,790 8,887
0,60 7,494 8,571

Momentul încovoietor total la aşezarea statică a navei pe val (TBM), în cuplul maestru, va
fi:
TBM = SWBM + WBM [t·m]
în care SWBM (Still Water Bending Moment) reprezintă momentul încovoietor în cuplul maestru, la
aşezarea navei pe apă calmă.
B = 50 m
L = 334 m
Cb = 0,662
b= 8,402
WBM = 8,402* 50 * 3342,5 * 10 -3
WBM =85648.319 [t*m]
SBM = 282625 [t*m]
TBM = 368273.319 [t*m]

3.3 Realizarea eşantionajului secţiunii maestre a navei

15
 Pe un format A4 se reprezintă schiţa secţiunii maestre rezistente la încovoierea longitudinal –
verticală a navei. Deoarece, la acest tip de solicitare, participă doar elementele de structură (înveliş
şi osatură) longitudinale, în schiţă se reprezintă următoarele elemente
- învelişul exterior (al punţii principale (1), bordajului (2) şi fundului navei (3));
- învelişul dublului fund (4);
- învelişul pereţilor longitudinali (5), ai punţilor intermediare şi platformelor (dacă este
cazul);
- principalele elemente de osatură longitudinale (suport central (6), suporţi laterali (7),
stringher de bordaj (8), curent central (9) şi curenţi laterali (10) ai punţilor).

Pentru stabilirea grosimilor minime ale elementelor de structură, trebuie respectate Regulile
pentru clasificarea şi construcţia navelor maritime, elaborate de Registrele de clasificare navală.
Astfel, se vor avea în vedere următoarele:
1. Grosimea minimă a învelişului exterior, la navele pentru transport mărfuri uscate şi la
navele cisternă, va fi:

Smin = 0,04·L+6,0 [mm], pentru L≥ 80 m;

Smin = 0,04 * 334 + 6 = 19,36 [mm]

2. Grosimea minimă a învelişului dublului fund va fi:

Smin = 0,035·L+5,0 [mm], pentru L≥ 80 m;

Smin = 0,035 * 334 + 5 = 16,69 [mm]

3. Grosimea minimă a elementelor structurale situate în interiorul dublului fund va fi:

Smin = 0,025·L+5,5 [mm], pentru L≥ 80 m;

Smin = 0,025 * 334 + 5,5 = 13,85 [mm]

4. Grosimea minimă a elementelor structurale care limitează tancurile de marfă şi de balast, va

fi:

S min = 0,02·L+7,5 [mm], pentru 200 m ≤ L;

Smin =14,18 [mm]

Deci S1 = S2 = S3 = S4=24 [mm]

16
 3.4 Determinarea caracteristicilor geometrice ale secţiunii maestre a navei

Pentru secţiunea maestră rezistentă la încovoierea longitudinal – verticală a navei, se vor

calcula următoarele mărimi geometrice:

1. Coordonatele centrului de greutate al secţiunii

Având în vedere faptul că nava este simetrică, din punct de vedere constructiv, faţă de planul
diametral (PD), deci yG = 0, se va calcula doar zG cu relaţia:
n

∑ Ai ⋅ z i
i=1
z G= n , [m]
∑ Ai
i=1
în care: Ai este aria elementului de structură i, i=1 , n, iar zi reprezintă coordonata centrului de
greutate al elementului de structură i, faţă de axa de referinţă y0.

A1=50 * 0,024 = 1,2 m z1= 0 m

A2=50 * 0,024 = 1,2 m z2= 26,4 m
A3=50 * 0,024 = 1,2 m z3= 25,4 m
A4=26,4* 0,024 = 0,63 m z4= 13,2 m
A5=25,4* 0,024 = 0,6 m z5= 12,7 m
A6=25,4* 0,024 = 0,6 m z6= 12,7 m
A7=1*0,024 = 0,024 m z7=25,9 m

∑ Ai ⋅ z i A 1 Z 1+ A 2 Z 2+ A 3 Z 3+ 2 A 4 Z 4+ 2 A 5 Z 5+ A 6 Z 6+5 A 7 Z 7
i=1
z G= n =
A 1+ A 2+ A 3+2 A 4+ 2 A 5+ A 6+ 6 A 7
[m]
∑ Ai
i=1

17
 ZG = 15,39 [m]

2. Momentul de inerţie geometric al secţiunii, calculat faţă de axa neutră Gy se calculează

cu relaţia:

[
bi ⋅h3i
]
n
I y =∑
2
+ Ai ⋅ ( z G−z i ) , [mm]
i=1 12
în care:
- bi şi hi sunt dimensiunile elementelor de structură, considerate dreptunghiulare – în mm
(bi – latura care este paralelă cu axa Gy);
- Ai=bi ⋅ hi este aria secţiunii transversale a elementelor de structură - în mm2;
- zG este coordonata centrului de greutate a secţiunii - în mm.

Observaţie: La calculul momentului de inerţie geometric al secţiunii, nu se vor lua în considerare

3
bi ⋅hi
termenii , pentru elementele de structură care sunt paralele cu axa neutră
12
(învelişul punţilor, învelişul fundului, învelişul dublului fund, platbenzile curenţilor de
punte, inima stringherului de bordaj, etc.).

b1= 50 m h1= 0,024 m

b2= 50 m h2= 0,024 m
b3= 50 m h3= 0,024 m
b4= 0,024 m h4= 26,4 m
b5= 0,024 m h5= 25,4 m
b6= 0,024 m h6= 25,4 m
b7= 0,024 m h7= 2 m

I y1 =1,2(15,39−0)2= 284.2
I y2 =1,2(15,39−26,4)2=145.2
I y3 ¿ 1,2(15,39−25,4)2=120.2
I y 4 0,024∗(26,4)3
¿ +0,63(15,39−13,2)2=39.81
12
I y5 0,024∗(25,4)3
+0,6(15,39−12,7) =37.11
2
¿
12
I y6 0,024∗(25,4)3
¿ +0,6(15,39−12,7)2=37.11
12
I y7 0,024∗(2)3
+0,024 (15,39−25,9) =2.41
2
¿
12
I y = 752.6 m4
în care:
- bi şi hi sunt dimensiunile elementelor de structură, considerate dreptunghiulare – în mm
(bi – latura care este paralelă cu axa Gy);
-
A i =bi⋅hi este aria secţiunii transversale a elementelor de structură - în mm2;
- zG este coordonata centrului de greutate a secţiunii - în mm.

18
Observaţie: La calculul momentului de inerţie geometric al secţiunii, nu se vor lua în considerare
3
bi⋅h i
termenii 12 , pentru elementele de structură care sunt paralele cu axa neutră
(învelişul punţilor, învelişul fundului, învelişul dublului fund, platbenzile curenţilor de
punte, inima stringherului de bordaj, etc.).

3.5 Calculul şi verificarea tensiunilor normale în primă aproximaţie la nivelul

planşeului punţii principale şi a planşeului de fund

Tensiunile normale în primă aproximaţie, la nivelul planşeului punţii principale şi a planşeului

de fund, în secţiunea maestră, se calculează cu formula Navier, astfel:
TBM
σ pf = ⋅ z pf , [N/mm2]
Iy
368273.319
= *11,01 m = 5387.57 *9,81/1000
752.6
= 5387.57t/m2 = 52.85 [N/mm2] ≤ 141 [N/mm2]

TBM
σ pp = ⋅ z pp, [N/mm2]
Iy
368273.319
= *15,39 m = 7530.86*9.81/1000
752.6
= 7530.86t/m2 = 73.87 [N/mm2] ≤ 141 [N/mm2]

în care z pf şi z pp sunt distanţele măsurate de la axa neutră, până la planşeul de fund, respectiv
planşeul punţii principale.
Verificarea tensiunilor normale se face cu relaţia:
σ pf ( σ pp ) ≤ σ a
în care σ areprezintă tensiunea normală admisibilă, care, în funcţie de tipul navei şi de materialul din
care este confecţionat corpul navei, se poate adopta astfel:
- pentru petroliere, cu L ≥ 200 m:
σ a=0,6 ReH , [N/mm2]=141;

Mărimea ReH reprezintă limita de curgere superioară minimă a oţelului din care este construit corpul
navei ( ReH = 235 ).

Precizare: Dacă verificarea tensiunilor normale nu ar fi fost îndeplinită, atunci ar fi fost nevoie să
se refacă planul de încărcare a navei şi să se repete algoritmul, inclusiv cu verificarea
stabilităţii navei.

19