TEMA NR.

2
Metode şi procedee de determinare a vibraţiilor, frecvențelor de rezonanță ale corpului
navei și ale sistemului propulsor-linie axială-mașina principală.

Mai jos este prezentata metoda de calcul, apoi simularea este aplicata pentru 3 nave
diferite.

1.Calculul arborelui intermediar

Diametrul arborelui intermediar nu trebuie să fie mai mic decât cel determinat cu
formula:
[mm] (1)
În care :
P =1676 – puterea de calcul la arborele intermediar [KW]
n = 3,33 – turaţia de calcul a arborelui intermediar [s-1]
A = 1– coeficientul ce ţine seama de orificiul axial din arborele, calculat cu formula :

(2.)

unde :
d0 – diametrul real al orificiului axial din arbore, [mm] ;
dr – diametrul real al arborelui cu orificiul axial, [mm] ;
Dacă , se poate admite A = 1.
B – coeficient care ia în considerare materialul arborelui conform formulei :
; B=0.789 (Rm=550 MPa) (3.)
În care :
Rm – rezistenţa de rupere a materialului arborelui (N/mm2).
Nu se iau în consideraţie în calcule rezistenţele de rupere de peste 800 N/mm 2 pentru
arborii intermediari şi de împingere şi de peste 600 N/mm2 pentru arborii port elice.
F – coeficient ce ţine seama de tipul instalaţiei principale de propulsie.
= 95 pentru instalaţiile cu turbine, instalaţii cu motoare diesel şi cuplaje cu fricţiune,
instalaţii electrice de propulsie ;
= 100 pentru toate celelalte tipuri de instalaţii de propulsie cu motoare diesel ;
K– coeficient care ţine seama de tipul constructiv al arborelui intermediar.
= 1 pentru arborii cu flanşe de cuplare dintr-o cuplare cu arborele sau pentru arborii cu
flanşe de cuplare montate fără pană, prin presare.

2.Calculul arborelui de împingere

Diametrul arborelui de împingere situat în afara motorului principal, trebuie calculat

cu formula 3.1, în care coeficientul K = 1,10.
- pentru lagărele de alunecare pe o lungime egală cu diametrul arborelui de împingere de o
parte şi de alta a gulerului de împingere :
1
 - pentru lagărele de împingere cu rulmenţi în limitele corpului lagărului.
În afara distanţelor menţionate diametrul arborelui poate fi micşorat treptat până la
diametrul arborelui intermediar.
[mm],

3. Calculul arborelui port - elice

Diametrul arborelui port elice dpe, nu trebuie să fie mai mic decât cel determinat cu
formula 3.1
În care :
F = 100 pentru toate tipurile de instalaţii de propulsie ;
A = 1, ceea ce impune ca raportul dintre diametrul real al orificiului axial şi diametrul
real al arborelui să fie de maxim 0,4 ;
K – pentru marginea prova cuprinsă între marginea prova a lagărului etambou pupa
sau a lagărului din cavalet, până la faţa prova a butucului elicei ori, dacă există, până la
suprafaţa prova a flanşei arborelui pe care se montează elicea, dar în orice caz nu mai mică de
2,5 dpe :
K = 1,22 dacă elicea este fixată pe arborele portelice fără pană, printr-o metodă
apropiată a registrelor de clasificaţie, sau pe flanşa realizată dintr-o bucată cu arborele ;
K = 1,26 dacă elicea se montează cu ajutorul penelor.
Valorile de mai sus se adoptă când :
- arborele port elice este uns cu ulei şi garniturile de etanşare sunt de un tip aprobat de
registrele de clasificaţie, sau când
- arborele este prevăzut cu bucşă de protecţie continuă.
La alte tipuri constructive valoarea lui K face obiectul examinării speciale a registrelor
de clasificaţie.
K = 1,15 pentru porţiunea de arbore situată între marginea prova a lagărului etambou
pupa (sau din cavalet) şi marginea prova a etanşării prova a arborelui. Pentru arborii port elice
cu ungere cu apă fără bucşe de protecţie continuă, coeficientul K se măreşte cu 2%.
Pe porţiunea de arbore situată între marginea prova a etanşării prova a tubului
etambou, spre flanşa de cuplare cu arborele intermediar, diametrul arborelui portelice poate fi
redus până la diametrul real al arborelui intermediar.
Conul arborelui port elice în cazul utilizării penei se va executa cu o conicitate de cel
mult 1:13, iar în cazul presării pe con a elicei fără pană.
Piuliţa elicei trebuie să fie blocată faţă de arbore.
Terminaţia canalului de pană pe conul arborelui port elice la arborii cu un diametru de
100 mm şi mai mult trebuie să fie în formă de lingură. Marginile superioare ale canalului pe
partea bazei mari a conului trebuie să fie rotunjite lin.
Marginile inferioare ale canalului se vor racorda cu o rază de aproximativ 0,0125 dpe
dar nu mai mică de 0,1 mm. Terminaţia canalului de pană se va afla faţă de baza mare a
conului la o distanţă de cel puţin 0,2 din diametrul arborelui port elice.
Arborii port elice trebuie să fie sigur protejaţi împotriva contactului cu apa de mare.
Spaţiul dintre tubul etambou şi butucul elicei trebuie să fie protejat cu o carcasă rezistentă.
Bucşa de protecţie a arborilor port elice trebuie confecţionată din aliaje cu o rezistenţă
mare la coroziune în apă de mare.
Grosimea t, a bucşei de protecţie din bronz a arborelui nu trebuie să fie mai mică decât
cea determinată cu formula :
[mm] (4.)
Grosimea bucşei de protecţie între lagărele de sprijin poate fi micşorată până la 0,75 t.
2
 Se recomandă folosirea unor bucşe de protecţie continue pe toată lungimea arborelui.
Bucşele de protecţie care sunt executate din părţi componente trebuie să fie îmbinate prin
sudură sau alt procedeu aprobat de registre de clasificaţie. Îmbinările sudate cap la cap se
recomandă să fie situate în afara porţiunii de lucru a bucşelor.
În cazul unor bucşe de protecţie discontinue partea arborelui dintre bucşele de
protecţie trebuie să fie protejată contra acţiunii corozive a apei de mare printr-un procedeu
aprobat de registre de clasificaţie.
[mm], unde parametrii F, B, A şi n au
semnificaţiile considerate în subcapitolul 3.1.
[mm]

4. Îmbinarea arborilor

Îmbinarea flanşelor se va face cu ajutorul buloanelor cilindrice calibrate, în cazuri

justificate, numărul buloanelor calibrate poate fi micşorat până la 50% din numărul total, dar
în nici un caz în acest număr nu trebuie să fie sub 3.
Posibilitatea utilizării îmbinărilor cu flanşe fără buloane calibrate formează în fiecare
caz în parte obiectul unei examinări speciale din partea registrelor de clasificaţie..
Diametrul dd al buloanelor flanşelor de îmbinare a arborilor intermediari, de împingere
şi port elice nu trebuie să fie mai mică decât cel determinat cu formula :

[mm] (5.)

În care :
din – diametrul arborelui intermediar [mm] determinat pe cu luare în considerare a
întăriturilor pentru gheaţă. Dacă diametrul arborelui este mărit din cauza oscilaţiilor
torsionale, drept din trebuie luat diametrul majorat al arborelui intermediar ;
i – numărul buloanelor de îmbinare ;
D – diametrul cercului centrelor buloanelor de îmbinare [mm];
Rma – rezistenţa de rupere a materialului arborelui (N/mm2);
În urma efectuării calculelor, rezultă următoarele diametre pentru buloanele de cuplare
pentru arborii intermediari si de împingere, respectiv port-elice:
- pentru arborele intermediar şi de împingere: dd=87 [mm]
- pentru arborele port – elice: dd=95 [mm].
De asemenea, trebuie îndeplinită condiţia :
, dar nu mai mare de 1000 N/mm2.
Grosimea flanşelor de îmbinare (sub capul bolţului de cuplare) a arborilor
intermediari, de împingere, respectiv a flanşei din prova arborelui port elice, trebuie să fie de
cel puţin 0,2 din determinat conform regulilor sau cel puţin valoarea d d a bolţurilor de cuplare
calculate pentru un material având aceeaşi rezistenţă de rupere cu cea a arborelui respectiv; se
adoptă valoarea care este mai mare.
Grosimea flanşei din pupa arborelui port elice (sub capul bolţului de cuplare) trebuie
să fie cel puţin 0,25 din diametrul real al arborelui port elice în zona flanşei.
Utilizarea flanşelor de îmbinare cu suprafeţe neparalele constituie în fiecare caz
obiectul examinării speciale a registrelor de clasificaţie..
Raza de racordare la baza flanşelor arborilor trebuie să fie cel puţin 0,08 din diametrul
real al arborelui în zona flanşei.
Racordarea se poate face cu rază variabilă ; în acest caz coeficientul de concentrare a
tensiunii nu va fi mai mare decât în cazul racordării cu rază constantă.

3
 Curba trebuie să fie şlefuită; suprafaţa racordată nu trebuie să prezinte rizuri; lamarea
pentru capetele şi piuliţele buloanelor de îmbinare nu trebuie să intersecteze suprafaţa de
racordare.

5. Lagărele arborilor

În funcţie de materialele folosite pentru lagărele tubului etambou lungimile

aproximative ale lagărelor trebuie să corespundă tabelului următor :
Tabelul 1
L/d
Materialul arborelui
Cel mai apropiat de propulsor Mijlocul şi prova *)
1 2 3
Metal alb 2 0,8
Gaiac, cauciuc sau alte
materiale sintetice
aprobate de registrele de 4 1,5
clasificaţie

L – lungimea lagărului, [mm]

d – diametrul arborelui în zona lagărului, [mm]
* - în cazul când se prevăd în construcţia liniei de axe.
Lungimea lagărelor pupa din metal alb poate fi redusă până la cel mult 1,5 ori
diametrul efectiv al arborelui în zona lagărului dacă presiunea specifică pe lagăr nu depăşeşte
0,65 N/mm2 ;
În cazul prezentării unor rezultate concludente din exploatare registrele de clasificaţie
poate admite reducerea lungimii lagărelor pupa din cauciuc sau alte materiale sintetice
aprobate. În orice caz, lungimea unui astfel de lagăr nu trebuie să fie mai mică de 2 ori
diametrul efectiv al arborelui port elice în zona lagărului.
Valvula care întrerupe debitul apei destinate ungerii lagărelor tubului etambou trebuie
să fie montată pe tubul etambou sau pe peretele picului pupa.
Pe tubulatura de alimentare cu apă pentru ungerea lagărelor tubului etambou trebuie
prevăzut un indicator de circulaţie a apei.
Se recomandă prevederea unui sistem care să protejeze tubul etambou contra
îngheţării.
Lagărele tubului etambou care sunt unse cu ulei, vor avea o răcire forţată a uleiului, în
afară de cazul când spaţiul din jurul tubului etambou este umplut permanent cu apă.
Trebuie să se prevadă un control permanent al temperaturii cuzineţilor sau uleiului în
lagăre.
În cazul ungerii gravitaţionale cu ulei a lagărelor arborelui portelice tancurile de ulei
trebuie amplasate deasupra liniei de plutire corespunzătoare pescajului maxim şi trebuie
dotate cu indicatoare de nivel şi semnalizare a nivelului minim.
Se recomandă ca distanţa dintre mijlocele lagărelor adiacente ale liniei de arbori, în
lipsa unor mase concentrate între lagăre, să satisfacă condiţia :
(6.)
În care :
l – distanţa între cuzineţi, [m] ;
dint – diametrul arborelui între cuzineţi, [m] ;
- coeficient care se ia egal cu :
14 pentru [rot/min] ;

4
 pentru n > 500 [rot/min] ;
n – turaţia de calcul.
Calculele s-au efectuat separat pentru arborii intermediari şi arborele port – elice,
rezultând următoarele valori:
- pentru arborii de împingere şi intermediari: 2,504 < l < 6,373 [m];
- pentru arborele port – elice: 2,638< l < 6,714 [m].
Alegem valorile de 3 m şi 3,5 m pentru arborele de împingere(/intermediar) şi port-
elice.

Simulare
Analiza modală a liniei de arbori

Figura 1. Realizarea desenului la cota a liniei de arbori

Figura 2 Prezentarea desenului de ansamblu

5
6
7
 Figura 2 Prezentarea deformaţiilor totale pentru toate cele 10 moduri proprii ale
materialului

Din figurile 3.9 se pot extrage valorile vibraţiilor proprii ale materialului 10,048 Hz,
10,05 Hz, 59,839 Hz, 59,87 Hz, 104,63 Hz etc. Din toate acestea singurele valori care
trebuie evitate sunt primele două corespunzătoare turaţiilor de 602,88 rot/min, 603 rot/min;
începând cu a treia frecvenţă (corespunzătoare turaţiei de 3590 rot/min), sunt valori care
nu aparţin intervalului de turaţii ale instalaţiei de propulsie.