Spațiul de libertate

programul de la tampere (1999)

 reuniune specială consacrată unui spațiu de libertate securitate și Justiție în UE
 recunoașterea reciprocă reprezintă o cheie de boltă a cooperării penare în Europa astfel cetățenii sau putut adresa
oricăror instanțe de judecată din statele membre.
 Consiliul european a decis întărirea luptei împotriva formelor grave de criminalitate organizată și transnațională prin
prevenirea în alta ții la nivelul Uniunii Intensificarea cooperării în lupta împotriva criminalității. europol dacă un rol
de susținere și luptăm împotriva banilor.
 pentru lupta împotriva formelor grave de criminalitate organizată Consiliul european a decis crearea eurojust

programul de la Haga (2004) privind consolidarea Libertății securității și Justiției în UE a prevăzut că deciziile luate de
judecătorul unui stat membru să fie executate direct și imediat de un judecător din alt stat membru fără ca acesta din urmă
să procedeze la un control aprofundat al deciziei

programul de la Stockholm (2009) o europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru Protecția acestora
astfel sau stabilit prioritățile Uniunii Pentru perioada 2010 2014 în domeniul spațiului de securitate libertate și Justiție
după cum urmează promovarea cetățeniei și a drepturilor fundamentale, Europa dreptului și a Justiției, protejarea
accesului întru lume globalizată, responsabilitate solidaritate și parteneriat în materie de migrație și azil, rolul Europei în
lume globalizată.
Protecția drepturilor persoanelor suspectate și acuzate în proceduri penale reprezintă o valoare fundamentală a Uniunii,

programul de la Bruxelles(2014) - Consiliul european a adoptat programul prin care au fost stabilite prioritățile pentru
uniune în următorii cinci ani: agendă strategică pentru uniune între o lume în schimbare unde avem
 o mai bună gestionare a migrației
 prevenirea și combaterea criminalității și a terorismului
 îmbunătățirea cooperării judiciare între țări

programul de la Bruxelles(2019) agenda strategică a Uniunii pentru 2019 2024

 protejarea cetățenilor și a libertăților
 dezvoltarea unei baze economice solidă și plină de vitalitate
 constituirea unei europe pe verzi echitabile și sociale
 intereselor și valorilor europene pe scenă mondială
 controlul eficacității o condiție prealabilă esențială pentru garantarea securității
 cooperarea cu țările de origine pentru a combate migrația ilegală și traficul de persoane trebuie aprofundată
 consolidarea activităților de combatere a terorismului și a criminalității transfrontaliere îmbunătățind cooperarea și
partajarea de informații dezvoltând instrumente comune
 protejarea și societăți împotriva activității cibernetice răuvoitoare a amenințărilor hibride și a dezinformării provenite
de la actori statali.

dreptul penal European din perspectiva tratatului de la Lisabona

 de la acest tratat UE. nu mai este împărțită în trei piloni, se creaza o structură unitară care va avea în vedere toate
domeniile Uniunii dar pt justiție penală are un loc important
 conform articolului 82 din tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cooperarea judiciară în materie penală în
cadrul Uniunii se întemeiază pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare și
include apropierea actelor cu Putere de lege și a normelor Administrative ale statelor membre în domeniile prevăzute.
textul are în vedere cunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești și apropierea actelor statelor membre
 lupta împotriva criminalității transfrontaliere poate profita enorm de faptul că un judecător Care este confruntat cu o
decizia unui coleg străin procedează la recunoașterea acesteia fără a examina valoarea judiciară și oportunitate
acesteia
 apropierea legislațiilor poate contribui la o mai bună cooperare deoarece legislațiile asemănătoare răspundă
exigențelor minimale formulate la nivelul Uniunii
 Parlamentul european și Consiliul Adoptă în baza articolului 82 măsurile privind
o instituirea unor norme și proceduri care să asigure recunoașterea tuturor categoriilor de hotărâri
judecătorești și a deciziilor judiciare
 o prevenirea și soluționarea conflictelor de competență între statele membre
o sprijinirea formării profesionale a magistraților și a personalului din Justiție
o facilitarea cooperării dintre autoritățile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de
urmărire penală și executarea deciziilor
 Parlamentul european și Consiliul pot stabili norme minime în măsura în care este necesar pentru a facilita
recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare precum și cooperarea polițienească și
judiciară în materie penală cu dimensiune transfrontalieră.
 Parlamentul european și Consiliul stabilesc norme minime cu privire la Definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în
domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră Ce rezultă din natura sau impactul
acestor infracțiuni ori din nevoia de ale combate pornind de la o bază comună. domeniile criminalității pot fi
următoarele: terorismul, traficul de persoane, exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor, traficul ilicit de droguri,
spălarea banilor, corupția, contrafacerea mijloace lor de plată, criminalitate informatică, criminalitatea organizată.
 Consiliul poate adopta o decizie care să identifice alte domenii ale criminalității care îndeplinesc criteriile menționate.
Consiliul hotărăște în unanimitate, iar Parlamentul european aprobă.
 normele minime iau în considerare părintele existente între tradițiile juridice și sistemele de Drept ale statelor
membre:
o administrarea reciprocă a probelor între statele membre
o drepturile persoanelor în procedură penală
o drepturile victimelor criminalității
o alte elemente speciale ale procedurii penale pe care consideri la identificat în prealabil printr o decizie.
 sensibilitatea politică de europene izare a Justiției penale este la baza unui drept de blocaj care a fost conferit fiecărui
membru al Consiliului. Deci dacă un membru al Consiliului consideră că un proiect de măsură vizând amortizarea
dreptului procesual sau a dreptului material ar putea aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului său de
Justiție penală poate sesiza Consiliul european, prin urmare procedura legislativă ordinară se suspendă
 prin Tratatul de la Lisabona se aduc modificări importante cu privire la europal și eurojust care sunt consolidate
pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate terorismului și a formelor de criminalitate ce aduc atingere
unui interes comun
 articolul 86 din tratat prevede posibilitatea instituirii unui parchet european pentru combaterea infracțiunilor care aduc
atingere intereselor financiare ale Uniunii prin urmare sa adoptat regulamentul din 2017/ 1939 al Consiliului de
organizare și funcționare a acestei instituții
 în articolul 69 este prevăzut rolul parlamentelor naționale de a asigura respectarea principiului subsidiarității în
domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală

organele europene ale Justiției penale

CFUE a prevăzut înființarea unor organe europene în domeniul politic și a Justiției care să gestioneze informațiile privind
fenomenul infracțional aici ne referim la europol și eurojust

1. europol - agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii

 aceasta Reprezintă din formele de cooperare între statele Uniunii Europene în domeniu poliției care a fost stabilită
prin Tratatul de la Maastricht din 1992 cu completările ulterioare de prin Tratatul de la Amsterdam din 97 și Tratatul
de la Nisa din 2001.
 prin decizia din 2009/ 371/ J'ai Consiliului privind crearea oficiului European de poliție sau urmărit simplificarea și
ameliorarea cadrului juridic al europal care dobândește statut de identitate a uniunii finanțată prin bugetul general al
Uniunii
 programul de la Stockholm propo deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru Protecția acestora ai invitat
europal să evolueze și să devină un centru pentru schimbul de informații între autoritățile care asigură respectarea
aplicării legii din statele membre
 euro polare personalitate juridică și sediul la Haga în de Jos iar în fiecare stat membru dispune de capacitatea juridică
putere pe care le disla ția națională o acordă persoanelor juridice
 în 2016 a fost adoptat regulamentul UE 794 al Parlamentului european și al Consiliului privind agenția Uniunii
Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii articolul 1 prevede susținerea cooperării dintre autoritățile de
aplicare a legii în uniune și se înlocuiește europal cu noile reglementări
 obiectivele europal sunt prevăzute în articolul 3 alineatul 1 în sensul că acesta susține și consolidează activitatea
autorităților competente ale statelor membre și cooperarea acestora pentru prevenirea și combaterea criminalității
grave care afectează două sau mai multe state membre
 alte infracțiuni Conex prevăzute în alineatul 2 sunt
 infracțiunile săvârșite pentru preocuparea mijloacelor necesare săvârșirii unor acte aflate în sfera de competența
europă
 infracțiuni săvârșite în vederea înlesnirii sau a săvârșirii unor acte aflate în sfera de competență a Europei
 semnele săvârșite pentru a asigura impunitatea persoanelor care săvârșesc acte aflate în sfera de competența europă
 pentru realizarea obiectivelor menționate europol îndeplinește mai multe atribuții prevăzute la articolul 4 dintre care
menționăm
 colectează stochează prelucrează Analizează și faceți schimb de informații operativ în materie penală
 notifică fără întârziere statelor membre prin intermediul unităților instituite orice informații și orice legătură între
infracțiunile pe care le vizează
 coordonează organizează și pune în aplicare anchetei și acțiunii operaționale pentru a susține și a consolida acțiunile
autorităților competente ale statelor membre
 participarea la echipe comune de anchetă și a propune înființarea lor
 furnizează statelor membre informații și sprijin analitiq în legătură cu evenimentele internaționale majore
 Elaborează evaluări privind amenințările analizei strategice și operaționale precum și rapoarte generale asupra
situației europal
 în România a fost înființată unitatea Națională europol din cadrul Inspectoratului general al Poliției Române centru de
cooperare polițienească internațională Pinin Ordonanța de urgență numărul 61 din 2007, mai târziu prin numărul 75
din 2016 legea numărul 55 pe 2012 în sensul că Autoritatea Română competentă are dreptul de a consulta în mod
direct sistemul informațional europal și să incluzi Direcția Generală Anticorupție din cadrul MAI

1. cepol - agenția Uniunii Europene pentru formare în materie de aplicare a legii

 Consiliul european întrunit la tampere în 1999 a convenit asupra necesității înființării unui colegiu European de poliție
de numit cepol cipolle pentru formarea înalților responsabili ai forțelor de poliție
 acesta funcționează ca o rețea institutele naționale de formare din statele membre ale căror sarcini include formarea
înalților responsabili de poliție care cooperează strâns în acest scop
 personalitatea juridică a acesteia este stabilită prin articolul 2 sediul acesteia conform articolului 4 se află în Bran shill
Regatul Unit ulterior se modificat sediul cepol care acum este la Budapesta Ungaria
 în 2015 a fost adoptat regulamentul 2219 al Parlamentului european și al Consiliului privind agenția Uniunii Europene
pentru formare în materie de aplicare a legii
 prin articolul 3 din regulament sunt stabilite obiectivele instituției și anume
 sprijină dezvoltă implementează și coordonează activități de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea legii
centru mod deosebit pe protejarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în contextul aplicării legii
 în 2016 a fost adoptată Hotărârea Guvernului României numărul 929 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor
măsuri pentru aplicarea regulamentului 2219 al Parlamentului european și al Consiliului 15 privind agenția Uniunii
Europene pentru formare în materie de aplicare a legii

1. eurojust- Uniunii Europene pentru cooperare în materie de Justiție penală

 Consiliul european întrunit la tampere din 1999 a prevăzut crearea unei unități formată din procurori judecători sau
ofițeri de poliție cu prerogativ echivalente în vedere intrării luptei formelor de Vede chinuie criminalitate organizată
paste Elsa create eurojust
 prin decizia Consiliului Uniunii Europene din 2000 se creat unitatea provizorie de cooperare juridică însă la scurt timp
să instituite euro jos prin decizia din 2002 87 Jai a Consiliului ca organ al Uniunii Europene cu personalitate juridică
și sediul la Haga în țările de jos Pentru promovarea și ameliorare a coordonării și cooperării dintre autoritățile
judiciare competente ale statelor membre
 decizia din 2009 426 J'ai privind consolidarea eurojust și de modificare a deciziei anterioare de instituirea eurogest
sau modificat structura arhitecturii cooperării judiciare unică în Europa care reunește un procuror un judecător sau un
polițist având competențe echivalente din fiecare stat membru
 prin articolul 85 din t f u i se predică eurojust are misiunea de a susține și consolida coordonarea și cooperarea dintre
autoritățile naționale de Cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate care afectează două
sau mai multe state membre sau care impune urmărirea penală pe baza comune prin operațiune întreprinse de
autoritățile statelor membre și de europal prin informații furnizate de acestea
 se prevede că eurojust este adoptat prin regulament în conformitate cu procedura legislativă ordinară determinând
tructura funcționarea domeniul de acțiune ce atribuțiile sale
 în 2018 a fost adoptat regulamentul Widow 27 al Parlamentului european și al Consiliului privind agenția Uniunii
Europene pentru cooperare în materie de Justiție penală și de înlocuire și aprobarea deciziei din 2002
 astfel în articolul 1 din regulament se instituie eurojust care are personalitate juridică Ce este în articolul 2 sprijină și
consolidează coordonarea și cooperarea dintre autoritățile naționale de Cercetare și urmărire penală în legătură cu
formele grave de criminalitate care sunt în competența sa atunci când afectează două sau mai multe state membre sau
care impun urmărirea pe baza comunei întemeiate pe operațiuni întreprinse de autoritățile statelor membre de Opel
parchetul european și de Olaf și de informații furnizate de acestea
 competența eurogest este stabilită prin articolul 3 și potrivită aliniatului 1 sunt avute în vedere formele grave de
criminalitate enumerate în anexa 1 menționăm terorismul criminalitate organizată trafic de droguri activități de spălare
a banilor ...
 de la data la care parchetul european își Asumă sarcinile și de investigare și de urmărire penală eurojust Își exercită
competența cu privire la infracțiunile pentru care aceasta își exprimă competența cu excepția cazurilor în care statele
membre care nu participă la cooperare consolidată privind instituirea parchetului european sunt implicate
 în Exercitarea funcțiilor operaționale prevăzute în articolul 4 din regulament eurojust:
 informează autoritățile penale competente din statele membre cu privire la cercetările și urmările finale
despre care au cunoștință și care au repercursiuni la nivelul Uniunii sau care ar putea afecta alte state
membre decât cele vizate direct
 asista autoritățile competente ale statelor membre în scopul de a asigura o mai bună coordonare a
cercetărilor și urmăririlor penale
 oferă asistență pentru îmbunătățirea cooperării între autoritățile competente ale statelor membre în special
pe baza unor analize ale Europol
 cooperează și se consultă cu ridică Europeană în materie penală inclusiv utilizând și contribuind
îmbogățirea bazei de date a acesteia
 cooperează în de aproape cu parchetul european pentru a spectrele care intră în sfera sa de competență
 furnizează asistență operațională tehnică și sprijin financiar pentru operațiunile și investigațiile
transfrontaliere întreprinse de statele membre inclusiv pentru echipe comune de anchetă
 sprijină și participă la centrele de expertiză specializată ale Uniunii dezvoltate de europal și alte instituții
organe și oficial a Uniunii
 ține măsurile statelor membre de combatere a formelor grave de criminalitate
 eurojust poate stabili și întreține relații de cooperare cu instituțiile organele și oficiile de agent și agențiile Uniunii în
conformitate cu obiectivele acestora
 potrivit articolului 48 din regulament eurojust și rețeaua juridică Europeană în materie penală menții relații
privilegiate bazat pe consultare și complementaritate în special în membrul Național
 eurojust ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite europal în limitele mandatului acestuia să aibă acces
indirect pe baza unui sistem de tip rezultat pozitiv negativ la informațiile furnizate de eurojust fără a aduce atingere
restricțiilor indicate de statul membru
 eurojust stabilește și menține relații strânse cu parchetul european bazată pe cooperare Reciproc în cadrul mandatelor
și competențelor lor
 relațiile jos cu rețeaua Europeană de formare judiciară Olaf și agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și garda
de coastă sunt prevăzute în articolul 51
 articolul 53 reglementează magistrații de legătură detașați din țările terțe în scopul de a faclita cooperarea judiciară în
cazurile în care eurojust furnizează asistență. sarcinile magistraților de legătură cuprind orice activitate care urmărește
să favorizeze și să accelereze orice formă de cooperare judiciară în materie penală
 în România se instituit sistemul Național de coordonare eurojust 2008
 membru Național român al eurojust este selectat de Ministrul Justiției dintre Procurorii cu experiență în combaterea
formelor grave ale criminalității transnaționale organizate a corupției sau a terorismului cu un mandat de patru ani și
are locul de muncă în sediul Eurojust, acesta prezintă ministrului Justiției până la data de 1 februarie a fiecărui an
pentru anul precedent un raport privind activitatea Biroului român la eurojust și poate fi chemat pentru a informa
comisiile juridice pentru a face re europene ale celor două camere ale Parlamentului despre activitatea desfășurată

1. rețeaua judiciară Europeană

 prin acțiunea comună a Consiliului din 1998 se create rețeaua judiciară Europeană în scopul de a stabili contacte
directe între autoritățile judiciare ale statelor membre și autoritățile responsabile de o cooperare judiciară penală
împotriva formelor grave de criminalitate din cadrul statelor membre ale Uniunii.
 în decembrie 2008 a fost adoptată decizia 976 punct joi a Consiliului privind rețeaua judiciară Europeană
 potrivit articolului 2 din decizia menționată rețeaua judiciară Europeană este compusă luând în considerare normele
constituționale cutumele juridice și structura internă a fiecărui stat membru din autoritățile centrale care răspund la
cooperarea juridică internațională și din autoritățile judiciare sau alte autorități competente cu responsabilități
specifice în contextul cooperării
 rețeaua judiciară Europeană asigură omisiune de sprijinire încă operare între instanțele naționale la efectuarea
investigațiilor și a urmăririi mai ales față de efectuare a procedurilor judiciare aflate în stadiul de executare al
pedepselor
 sunt instituite unul sau mai multe puncte de contact în fiecare stat membru în conformitate cu normele sale interne și
cu repartizarea internă a competențelor asigurându se acoperirea efectivă a întregului teritoriu al statului membru
 fiecare stat membru numește un corespondent național al rețelei judiciare dintre punctele de contact și un
corespondent Național tehnic
 rețeaua juridică Europeană funcționează în următoarele trei moduri
 facilitează stabilirea de contacte potrivite între punctele din diferite State Definirea atribuțiilor
 reuniuni periodice ale reprezentanților statelor membre în conformitate cu procedurile prevăzute
 furnizează anumite informații generale actualizate
 rețeaua juridică Europeană și eurojust întrețin relații privilegiate bazate pe consultare și complementaritate în special
în punctele de contact ale unui stat membru membri Naționale ale aceluiași tot în cadrul eurojust și corespondent
național al rețelei judiciare europene și euro jos
 pentru a garanta o cooperare eficientă se adoptă următoarele măsuri
- rețeaua judiciară Europeană pune la dispoziția eurojust informațiile centralizate și conexiunea cu
telecomunicații secretari zată
- punctele de contact ale rețelei judiciare europene își informează propriu stat membru cu privire la toate
cazurile pe care le consideră că eu roșu stare fi avut o poziție bună pentru a le trata
- membrii naționali ai eurojust pot participa la reuniuni ale rețelei judiciare europene
 prin regulamentul 172 din 2018 al Parlamentului european și al Consiliului ce a prevăzut că trebui să mențină relații
privilegiate cu rețeaua judiciară Europeană bazată pe consultări și complementarități
 pentru a garanta o cooperare eficientă se adoptă următoarele măsuri
- membrii naționale informează punctele de contact ale rețelei judiciare europene cu privire la toate cazurile
pentru care acesta consideră că rețeaua ar fi mai măsură să le trateze
- secretariatul rețele judiciare europene face parte din personalul eurojust care funcționează ca unitate distinctă
 punctele de contact ale rețelei judiciare europene pot fi invitate să participi la reuniunile eurojust
- eurojust și rețeaua judiciară Europeană pot apelat la sistemul Național de coordonare eurojust atunci când
stabilesc dacă o solicitare ar trebui tratată sprijinul eurojust sau al R J e

 în România a fost adoptată Ordonanța de urgență numărul 123 din 2007 privind unele măsuri pentru consolidarea
cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii aprobată prin Legea numărul 85 din 2008 cu modificările și
complementarele aduse prin legea 35 din 2002. titlul 3 din acesta normativ este consacrat punctelor de contact ale
României pentru rețelele judiciare europene și rețelele judiciare române

1. magistrații de legătură
 în 1996 a fost adoptată acțiunea comună a Consiliului privind instituirea unui cadru pentru schimbul de magistrați de
legătură în scopul îmbunătățirii cooperării judiciare între statele membre
 prin articolul 1 din acțiune sa creat cadrul pentru transmiterea și schimbul de magistrați au de funcționare în special
experți în procedurile de cooperare judiciară Denumiți magistrați de legătură între statele membre pe baza acordurilor
bilaterale sau multilaterale
 scopul principal este creșterea rapidității și eficacității cooperării judiciare și favorizarea schimbului de informații
privind sistemele juridice și judiciare ale statelor membre
 eurojust detașează magistrați de legătură în țările terțe cu obiective similare celor încredințate acestora
 scopul de a facilita cooperarea judiciară cu țările terțe în cazurile în care eurojust furnizează asistență colegiu poate
detașa magistrați de legătură în țări terțe cu condiția existenței unui acord de lucru cu autoritățile acestor țări
 sarcinile magistraților de legătură cuprinde orice activitate care urmărește să favorizeze și să accelereze orice formă de
cooperare juridică în materie penală. aceștia trebuie să aibă experiență profesională în cadrul eurojust Ce cunoștințe
adecvate privind cooperarea judiciară și modul de funcționare a eurojust. detașarea magistratului este supusă
consimțământului prealabil al acestuia.
 activitățile magistraților de legătură detașați de eurojust sunt supuse supravegherea asociației europene de protecție a
datelor.
 1. Oficiul European de luptă antifraudă - Olaf
 Comisia Europeană a adoptat în 2999 decizia 352 ceco, euro atom de instituire a oficiului European de luptă
antifraudă cade partament al tău cu responsabilitatea de a efectua investigații Administrative privind fraudă. acesta a
primit misiunea de a proteja interesele financiare ale Uniunii prin exercițiul atribuțiilor comisiei de a face investigații
de natură administrativă cu scopul de a identifica combaterea fraudei a corupției și a altor activități ilegale de a
descoperi și investiga probleme grave legate de îndeplinirea atribuțiilor profesionale de către personalul instituțiilor
Uniunii care pot duce la declanșarea unor proceduri disciplinare sau penale
 Olaf exercită prerogativele privind atribuțiile de investigare conferite comisiei
 Parlamentul european și Consiliul Adoptă măsuri necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere
intereselor financiare ale Uniunii
 Olaf exercită competențe de investigare conferite comisii prin actele relevante ale Uniunii și acordurile de cooperare
și Asistență reciprocă relevante încheiate de uniune cu țările terțe
 interesele financiare ale Uniunii include cheltuielile și activele acoperite de bugetul UE
 Olaf efectuează verificări și inspecții la fața locului în statele membre
 în România în 2005 se înființat departamentul pentru luptă antifraudă în scopul consolidării cadrului normativ privind
lupta împotriva fraudei care afectează interesele financiare ale uniunii europene în România, d l a f se organizează ca
structură cu personalitate juridică în aparatul de lucru al Guvernului în donarea primului ministru. departamentul
asigură sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind o Protecția intereselor financiare
ale Uniunii Europene

1. parchetul european
 pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii consiliu hotărăște prin
reglementare în conformitate cu procedura legislativă specială că se poate institui un parchet european pornind de la
eurojust
 înainte de a cest parchet a fost înființată corpus juris adică un minister public european competența exercită funcțiile
de urmărire și de susținere a acțiunii penale în fața instanței de judecată cutarea hotărârilor de condamnare această
instituție cuprinzând un procuror general european cu birou stabilit la Bruxelles și europeni delegați
 în 2001 Comisia Europeană a adoptat cartea verde a supra protecției în cadrul legii penale a intereselor financiare a
comunităților și a instituirii unui procuror european
 în 2013 Comisia Europeană a adoptat propunerea de regulament a Consiliului de instituire a parchetului european cu
misiunea de combativ fracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene
 snot România tot hotărârea numărul 60 din 2013 cu privire la propunerea de regulament a Consiliului de instruire a
parchetului european selectarea procurorului European de legat se face numai din rândul procurorilor care au dobândit
Acest statut conform dreptului Național
 în 2017 Consiliul UE a adoptat regulamentul 1939 de punerea în aplicare a unei forme de cooperare consolidat în ceea
ce privește instituirea parchetului european
 regulamentul de instituire a parchetului European travail de un sistem de competențe între a p p o și autoritățile
naționale în domeniul combaterii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii
 după adoptarea regulamentului din 2017 și intrarea în vigoare a lui dat în 2017 parchetul european urmează să devină
funcțional până în 2020
 parchetul european este organ indivizibilă Uniunii care funcționează ca un parchet unic cu o structură descentralizată
organizat la nivel central și la nivel descentralizat. nivelul central este de fapt parchetul central cu sediul la
Luxemburg și este alcătuit din colegiu camerele par în permanente procuror șef funcție în care a fost desemnată Laura
Codruța kovesi, procurori sefi adjuncți și director executiv
 nivelul descentralizate este alcătuit din procurori europene delegați situații în statele membre
 guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență numărul 8 din 2019 privind unele măsuri pentru aplicarea
regulamentului reuniunii din 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consultată în ceea ce privește
instituirea parchetului european

1. agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și garda de coastă- frontex

 prin regulamentul numărul 2007 din 2004 al Consiliului A fost instituită agenția Europeană pentru gestionarea
cooperării operativ la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene aceasta având sediul la Varșovia.
din 2005 când acesta și a preluat mandatul la prezent sprijinit cu succes statele membre la punerea în aplicare a
textelor operativ a alege scenarii frontierelor externe prin intermediul unor operațiuni comune și a unor intervenții
rapide la frontalieră prin analiza de risc informații relații cu țările terțe și returnarea persoanelor
 în 2009 la Stockholm Consiliul european a aprobat Munteanu el pentru un spațiu de libertate securitate și Justiție vine
necesitatea clarificări și intensificări în rolului agenției ceea ce privește gestionarea frontierelor externe.
 în 2015 Consiliul european a lansat un apel pentru eforturi mai susținute în vederea soluționării de o manieră
cuprinzătoare a problemei fluxurilor migratorii fără precedent spre teritoriul Uniunii. Se consideră că ar fi necesară
constituirea unei poliție de frontieră și o garda de coastă la nivel European care să cuprindă agenția Europeană pentru
gardă de coastă și autoritățile naționale responsabile de gestionarea frontierelor
 Poliția de Frontieră și garda de coastă la nivel European asigură o chestionare Europeană integrată a frontierelor
externe
 agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și garda de coastă și autoritățile Naționale ale statelor membre care sunt
responsabile de gestionarea frontierelor constituie Poliția de Frontieră și garda de coastă la nivel European
 agenția în organism al Uniunii și are personalitate juridică
 Consiliul european a solicitat în 2018 consolidarea rolului de sprijin al agenției cu scopul de a asigura controlul
eficacitii liric teneși de a intensifica în mod semnificativ returnarea explicațiilor aflați în situații neregulamentară
 agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și garda de coastă corpul permanent al Poliției de frontieră și gărzii de
coastă la nivel European
 sarcinile agenției europene pentru Poliția de Frontieră și garda de coastă sunt
- monitorizarea fluxurilor de migrație și efectuarea analizelor de risc cu privire la toate aspectele gestionarii
integrate a frontierelor
- monitorizarea nevoilor operativă ale statelor membre
- efectuarea evaluării de vulnerabilitate care include evaluări ale capacității statelor membre și ale gradului de
pregătire al acestora pentru a face față amenințărilor și provocărilor cu care se confruntă la frontierele externe
- monitorizează gestionarea sanie prin intermediul ofițerilor de legătură Ai agenției în statele membre
- monitorizează respectarea drepturilor fundamentale ale în toate activitățile sale a la frontierele externe și în
operațiunile de returnare
 membru desemnează un punct de contact Național pentru comunicarea cu agenția în toate aspectele legate de
activitățile agenției fără a aduce atingere centrelor naționale de coordonare
 după aderarea la uniune România a devenit membru cu drepturi depline la agenția frontex prin poliția de frontieră
română fiind semnat un acord cadru de parteneriat un 2007. ulterior a fost înființat un punct Național de control
frontex.

1. sistemul European de supraveghere a frontierelor - eurosur

 instituirea unui sistem de grade administrare a frontierelor externe apare ca o măsură necesară prevăzută în t f u e
astfel în 2013 Parlamentul european și Consiliul au adoptat regulamentul 1052 din ce tuirea sistemului European de
supraveghere a frontierelor - Eurosur
 euro sora este necesar pentru consolidarea schimbului de informații și a cooperării operaționale între autoritățile
naționale și ale statelor membre precum și cu agenția frontex.
 eurosur este necesar pentru Poliția de Frontieră și garda de coastă la nivel European pentru a putea asigura un cadru
pentru schimbul de informații și cooperarea operativă dintre autoritățile Naționale ale statelor membre și cu agenția
eurosur infrastructura și instrumentele necesare pentru creșterea capacității de reacție a acestora La frontierele externe
 eurosur reprezintă cadru pentru schimbul de informații și cooperarea între statele membre și agenția Europeană pentru
Poliția de Frontieră și garda de coastă
 eurosur se instituie în calitate de cadru integrat Pentru schimbul de informații și pentru cooperarea operațională în
cadrul Poliției de frontieră și garda de coastă la nivel European vederea cere situației și a sporirii capacității de reacție
în scopul gestionării frontierelor Uniunii și a prevenirii și combaterii migrației ilegale și a criminalității
transfrontaliere
 în România se aplică hotărârea a 486 din 2018 pentru aprobarea strategiei naționale de management integrat al
frontierei de stat în perioada 2018 2020 care cuprinde prevederi referitoare la Europeană pentru Poliția de Frontieră și
garda de coastă.

principii
1. principiul subsidiarității și principiul proporționalității
 dreptul penal european are prioritatea asupra drepturilor naționale chiar dacă Pe de altă parte trebuie să țină seama de acestea.
primatul dreptului european.
 dreptul european vine doar dacă dreptul Național nu poate ajunge la o finalitate necesară Apărării drepturilor cetățenilor
 principiul subsidiarității Este o regulă în virtutea căreia comunitatea nu acționează domeniilor de competență sa exclusivă chiar
măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și pot fi Deci mai
 bine realizate la nivel comunitar. subsidiaritatea exprimă o rezervă a Statelor față de ideea de Integrare Europeană și este un
criteriu de eficiență a cărui aplicare ridică însă probleme politice și juridice. atunci când va exista o dificultate statul poate
interveni în vederea rezolvării ei pentru proprii cetățeni dar în circumstanțe excepționale se poate justifica intervenția structurilor
europene.
 principiul proporționalității intervenția autorităților comunitare și ale statelor membre impunând punerea în aplicare a
mijloacelor apropiate obiectivului de urmărit. măsurile trebuie să fie proporționale cu situațiile ce au determinat-o, pentru a fi
aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau Libertății

1. principiul subsidiarității
 CEDO este primul instrument internațional care are ca scop principal recunoașterea și garantarea unor drepturi și libertăți în
raporturile dintre State și persoanele care se află sub jurisdicția lor
 în adoptarea principiului subsidiarității dreptul european pretinde că Protecția drepturilor omului să fie înainte de toate o
problemă națională
 în aplicarea principiului subsidiarității autoritățile naționale pot alege măsurile pe care le consideră cele mai potrivite cauzei
însă trebuie să respecte standardele minime prevăzute de convenție
 primele organe ce trebuie să vegheze și să asigure Protecția drepturilor și libertăților fundamentale sunt instanțele Naționale
care sunt chemat să intervin de o decât de ori se produce încălcarea lor iar dacă victimă nu obține satisfacții pe plan intern atunci are
deschisă posibilitatea de a se adresa instanței europene.
 în aplicarea principiului subsidiarității curtea Europeană a recunoscut autorităților naționale Libertatea de alegere a măsurilor
de punere în practică a obligațiilor asumate prin convenție

1. marja națională de apreciere în aplicare a convenției

 marjă Națională de apreciere este inventată de Curtea Europeană care înțelege să se lase unele domenii ale dreptului de
competență statelor întrucât nu afectează efectiv Drepturile omului. curtea nu are misiunea de a substitui Interne competențe
pentru interpretarea legislației internă și dispozițiile sale tranzitorii.
 marjă de apreciere lasă statelor o putere discreționară în aplicarea limitărilor drepturilor protejate ce de esența principiului
subsidiarității
 În unele situații autoritățile naționale sunt o propoziție mai bună decât judecătorul comunitar Deci intervenția
acestora se impune
 chiar dacă autoritățile naționale au Libertatea de alegere a măsurilor de punere în practică a obligațiilor asumate
prin convenție aceasta nu înseamnă că supravegherea exercitată de curte Este limitată întrucât marja Națională de
apreciere este însoțită de un control european asupra compatibilității actelor efectuate cu angajamente asumate.
 marjă de apreciere este mai restrânsă dacă o problemă Și a găsit deja soluționare a în dreptul intern al Statelor
contractante Însă este mai largă atunci nu există un punct de vedere unanim

1. principiul proporționalității
 proporționalitatea poate fi considerată ca fiind punerea în aplicare a măsurilor necesare în funcție de circumstanțele
cauzei; măsura luată de autoritățile naționale implică o necesitate socială imperioasă care trebuie să fie proporțională
cu scopul legitim urmărit
 principiul proporționalității este recunoscut în toate sistemele interne de drept civil penal european al drepturilor
omului
1. măsurile derogatorii
 permit statului ca în anumite situații excepționale să nu mai aplice dispozițiile convenție care asigură garantarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
 pot fi permanente care se manifestă printre o restrângere a drepturilor temporare;
 sau temporare care sunt caracterizată printre o suspendare a folosinței și a exercitării dreptului garantate pe o anumită
durată
1. conceptul de subsidiaritate în Uniunea Europeană
 dreptul european consacră principiul subsidiaritatii în domeniile în care nu sunt de competența sa exclusivă Uniunea
intervine numai dacă și nu o soră în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de
statele membre și nici la nivel central nici la nivel Regional sau local datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii
preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul UE
 dreptul european nu intervine decât dacă dreptul Național nu poate ajunge la o finalitate necesară Apărării directorului
cetățenie
1. principiul proporționalității în Uniunea Europeană
 acesta implică realizarea unui scop punerea în aplicare a măsurilor necesare în funcție de circumstanțe
 în temeiul principiului proporționalității acțiunea Uniunii în conținut și în formă nu depășește ceea ce este necesar
pentru realizarea obiectivelor tratatelor
 acest principiu joacă un rol în determinarea nivelului sancțiuni aplicate

IZVOARE
Sursele dreptului comunitar European pot fi clasificate în:1
1. Surse primare:
• tratatele institutive ale Comunităţilor europene, semnate la Paris şi Roma, cu protocoalele şi convenţiile anexate lor;
• tratatele ce au modificat tratatele institutive – Tratatul privind fuziunea executivelor, Actul Unic European, Tratatul de la
Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Lisabona și de asemenea cu anexele acestora;
• tratatele de adeziune a noilor membri;
• alte tratate, cum ar fi Actul privind alegerile directe în Parlamentul european, Actul de exceptare privind Groenlanda,
tratatele bugetare, etc.2
2. Surse derivate:
• regulamentele;

• directivele;

• deciziile adoptate de instituţiile europene;

• Alte surse secundare ale dreptului European sunt și acordurile internaţionale încheiate de Uniunea Europeană, doar în
măsura în care instituie anumite obligaţii sau conferă drepturi instituţiilor Uniunii, statelor membre sau resortisanţilor
acestora.
Izvoarele primare ale dreptului comunitar european au forţă juridică superioară tuturor celorlalte izvoare comunitare şi
prezumţie absolută de legalitate.
Dr eu primeaza , aplicabil imediat fara a fi transpus in dr nat, are ef direct
 pentru punerea în aplicare a dreptului european prin dreptul Național sunt folosite 3 metode
a) metoda națională prin această metodă instituțiile europene nu incriminează fapte nu impun și nu execută le înțeleg
sancțiuni penale
b) metoda mixtă se concretizează printr o implicare mai puternică a dreptului european în dreptul Național în sensul
că se impune statelor membre obligația sancționări încălcărilor dreptului european, europene a sancțiunii mai concisă
c) comunitară constă în impunerea de sancțiuni chiar de către instituțiile europene în mod direct Fără a face apel la
legislațiile naționale

PRINCIPII
1. principiul echității în procesul penal presupune o deplină egalitatea tuturor participanților în procesul penal;
2. dreptul la un tribunal Independent și imparțial : orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale de către o
instanță independentă și imparțială instituită de lege
 Independența și imparțialitatea reprezintă două principii fundamentale ale tuturor sistemelor de Drept care garantează
justițiabililor faptul că actul de Justiție va fi determinat doar de argumentele rezultate din dezbateri iar soluția nu va fi
rezultatul unor presiuni sau al unor prejudecăți
 Independența instanței trebuie să existe în același timp față de executiv și față de părțile în cauză
 imparțialitatea reprezintă absența oricărei prejudecăți sau oricărei idei preconcepute referitoare la soluția unui proces
 imparțialitatea subiectivă a stabilit și tu potrivit căruia aceasta se prezumă doar la proba contrarie Indiferent dacă este
vorba despre un magistrat De profesie despre un membru al unui juriu popular sau de altă persoană specializată în
diverse specialitate
 IMparțialitate obiectivă a Tribunalului în a determinat dacă independent de conduită personală a membrilor săi unele
împrejurări sau piticii pot verifica autorizează punerea în discuție a imparțialității lor
 judecătorii români independenți și inamovibil condițiile legii

1. dreptul la un termen rezonabil orice persoană are dreptul să fie judecată Duster formulat principiul celerității
2. principiul celerității prevede că soluționarea cauzelor trebuie să fie întrun termen rezonabil
3. principiul publicitatatii procesului penal - orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în public iar
hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, renunțarea la publicitate poate fi expresă sau tacită dar trebuie
să fie neechivocă și să nu pună în pericol interesul public important
 publicitatea ca principiu de bază al ședinței de judecată constă în posibilitatea pe care o are orice persoană de a
asistat la desfășurarea judecății, încălcarea acestui principiu se sancționează cu nulitatea absolută care se constată din
oficiu sau la cerere și poate fi invocată în orice stare a procesului
4. principiul Egalității armelor înseamnă tratarea egală a părților toată durata desfășurării procesului în fața unei
instanțe judecătorești fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces
5. principiul contradictorialității acest principiu este altă componentă a garanțiilor unui proces echitabil Ce rezultă
din jurisprudența Europeană și reprezintă una din principalele garanții ale procesului, acest principiu este intim
legat de egalitatea armelor și impune judecătorului să vegheze ca orice element sus sosceptibil să influențeze
soluția privind litigiu să facă obiectul unei dezbateri
aspecte ale principiului contradictorialității
 prezența inculpatului la judecată, în procesele penale prezența celui trimis în judecată la dezbaterea cauzei este un
element esențial ales sigură rii principiului contradictorialității al unui proces echitabil în general
 Judecata în lipsă, absența acuzatului la proces respectiv posibilitatea judecării în lipsa unui acuzat Care este sus trage
de la judecată reprezintă o situație specială din punct de vedere al respectării principiului contradictorialității
 principiul contradictorialității în privința admisibilității și discutării probelor și actelor unui dosar, admisibilitate și
pertinența probelor reprezintă probleme care trebuie reglementate prin norme de Drept intern iar aplicarea lor aparține
instanțelor naționale
 contradictorialitatea este un principiu de bază al judecării cauzelor penale potrivit căruia părțile cu interese contrare au
dreptul de a fi prezentate în instanță de a lua cunoștință de toate acțiunile și probele părții de a discuta în
 contradictoriu probele De fapt și de Drept cu privire la o cauză care face obiectul procesului și de a administra dovezi
în combaterea acestor probe

1. prezumție de nevinovăție în procesul penal, acest principiu constituie unul dintre principiile fundamentale ale
dreptului penal modern în dreptul persoanei căreia i se reproșează săvârșirea unei fapte penale de a fi considerată
nevinovată până la condamnarea sa printre o hotărâre judecătorească definitive. prezumția de nevinovăție are un
caracter relativ și nu absolut
2. dreptul la tăcere, prezumția de nevinovăție are drept consecință pentru a acuza dreptul de a invocat propriile probe,
însă și cel de A nu declara nimic împotriva sa; revine misiune acuzării de a dovedi vinovăția și acuzatul poate foarte
bine să tacă întrucât dreptul la tăcere îi permite să evita orice formă de constrângere din partea anchetatorilor.
3. dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor facultăților și posibilităților pe care le are potrivit legii orice
parte în procesul penal pentru a susține poziția a face dovezile pe care le crede necesare și a participat la desfășurarea
procesului fiind o parte componentă a dreptului la un proces echitabil
4. dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzației, orice acuzat are dreptul de a fi informat în termenul cel mai
scurt între o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit despre natura și cauza acuzații aduse împotriva sa.
informarea reprezintă aducerea la cunoștința acuzatului a faptelor materiale ce i se reproșează și a calificării acestora
5. dreptul de a dispune de timpul și definițiile de înlesniriLE necesare pregătirii Apărării, acest drept privește
posibilitatea ce trebuie acordată unei persoane împotriva căreia există o acuzație penală de așa sigură apărarea fiind
puse la dispoziție atât timpul necesar cât și mijloace de materiale și juridice necesare.
6. dreptul de a se apăra, orice acuzat are dreptul de a se apăra el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și
dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător să poată fi asistat de gratuit de un avocat din oficiu
atunci când interesele Justiției o cer.
a) dreptul acuzatului de a se apăra singur, orice acuzat are dreptul de a se apăra singur însă în cazurile prevăzute de
lege asistența juridică este obligatorie
b) dreptul acuzatului de a fi aparat de un avocat ales sau numit din oficiu, acest drept SE aplică pe întreaga dură
referitoare la acuzat

extrădarea
 cooperarea juridică materie penală reprezintă asistența pe care sistem statele membre o asigură în mod Reciproc în
toate stadiile procesului penal fiecare este vorba de urmărire penală în judecată sau de executare a pedepsei
 extrădarea reprezintă o procedură prin care un stat numit stați solicitat acceptă să remită un alt stat numit stați
solicitant o persoană aflată pe teritoriul său în vederea judecării acesteia ori pentru executarea unei pedepse în statul
solicitant.
 procedura extrădării:
 extrădarea pasivă reprezintă procedura în care România are calitatea de stat solicitat se înțelege statul căruia îi este
adresată o cerere în acest domeniu
 extrădare activă este procedura de extrădare în care România are calitatea de stat solicitant

mandatul European de arestare

mandatul European de arestare este judiciare emisă de un stat membru în vedere arestării și a predării de către un alt
stat membru a unei persoane căutate pentru efectuarea urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei
măsuri de siguranță privative de libertate
 mandatul European de extrădare a înlocuit în relațiile dintre statele membre toate instrumentele anterioare privind
extrădarea
 un mandat European de arestare poate fi emise pentru fapte pedepsită de lege a statului membru emitent cu o
pedeapsă sau măsură de siguranță privativă de libertate a căror durata maximă este de cel puțin 12 luni sau atunci când
sau de spus o condamnare de sau la o pedeapsă sau sa pronunțat o măsură de siguranță pentru condamnări de o durată
de cel puțin patru luni
 mandatul European de arestare se imită de către Autoritatea judiciară competentă când față de natură infracțiunile
săvârșite vârsta și antecedentele penale ale persoanei solicitate precum și alte împrejurări ale cauzei consideră că este
oportună această măsură

recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești

 recunoașterea hotărârilor penale străine constituie o formă acoperă rii judiciar internaționale în materie penală cu
caracter procesual menită să asigure aplicarea unor măsuri prevenite și de altă natură luate într O altă țară
 recunoașterea și executarea hotărârilor penale și a actelor judiciare care emană de la o autoritate competentă altui stat
este cea mai complexă formă de cooperare judiciară în materie penală care constituie practic la mentul acestei
activități
 principiul recunoașterii reciproce este specific Uniunea europene și constituie una din noutățile majore ale spațiului
european
 Consiliul Europei Elaborează unele convenții care au ca obiect domenii Conex dreptului penal
 orice produs fabricat și vândut 3 galantul stat membru conform acte mentaliști procedurilor de fabricație roiale și
tradiționale ale acestei țări trebuie să fie admise pe piață de oricare alt stat membru

 apoi recunoașterea reciprocă a fost extinsă la domeniul cooperării penale de către consiliul european, cooperarea
juridică a fi ameliorată prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce
 statele UE constituie un spațiu de libertate de securitate și de Justiție nu mai există frontiere judiciare între ele, Toate
aceste state constituie un ansamblu unic în interiorul căruia circulă rapid și liber deciziile date de autoritățile lor
judiciare
 principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor străine este prevăzut în articolul 82 din TFUE
 România se numără Printre primele state care au reglementat recunoașterea hotărârilor penale străine din Codul de
Procedură Penală