Magneziul in organismul uman

Magneziul este un mineral descoperit in Grecia, in regiunea numita

Magnesia, de la care si-a luat si denumirea. A fost recunoscut ca element chimic in
1755 datorita cercetarilor facute de chimistul englez Joseph Black.
Este al optulea cel mai raspandit element de pe Pamant (se gaseste in sol, in apa, in
plante, animale si in corpul omenesc) si al patrulea cel mai raspandit mineral din
corpul uman, participand la sute de reactii biochimice in organism.
In corpul nostru se gasesc aproximativ 25 de grame de magneziu, intre 50 si
60% din aceasta cantitate se afla in oase, in timp ce restul se afla la nivelul
muschilor, al tesuturilor moi si in sange. Fiecare celula din corp contine magneziu
si are nevoie de el pentru a functiona.
Printre procesele in care este implicat magneziul se numara sinteza
proteinelor, controlul glicemiei si prevenirea aritmiilor cardiace. De acest mineral
depind in mare masura sanatatea fizica si psihica deopotriva. In cele ce urmeaza
detaliem toate procesele in care este implicat acest mineral:
 Metabolizarea glucozei si a carbohidratilor - Prin actiunea pe care o are in
procesul de metabolizare a glucozei, magneziul contribuie la mentinerea unui
nivel optim de zahar in sange si are un rol insemnat in prevenirea diabetului
zaharat sau in mentinerea sub control a bolii. De altfel, diabetul de tip 2 a
fost asociat cu deficitul de magneziu, iar riscul de a dezvolta aceasta boala
cronica este mai scazut in randul celor care au un nivel optim de magneziu in
organism. Prin aceeasi actiune, magneziul are si o contributie majora in
procesul de transformare a zaharul in energie, fapt ce ii confera o
insemnatate si mai mare in starea noastra de zi cu zi.
 Imbunatatirea digestiei - Magneziul actioneaza asupra muschilor din
interiorul aparatului digestiv, astfel incat are o actiune directa asupra
digestiei. Datorita actiunii pe care o are asupra tranzitului intestinal,
magneziul ajuta in ameliorarea tranzitului lent si in combaterea constipatiei.
 Cresterea densitatii minerale osoase - Magneziul este implicat direct in
formarea oaselor si influenteaza activitatea osteblastelor si osteoclastelor
(celule responsabile de formarea de tesut osos), influentand in acelasi timp si
concentratiile hormonului paratiroidian si ale formei active ale vitaminei D,
doi regulatori majori ale homeostaziei osoase (integritatea osoasa). Datorita
rolului pe care il are la nivelul sistemului osos, magneziul ajuta la
ameliorarea simptomelor osteoporozei. Mai mult decat atat, magneziul
contribuie la sanatatea sistemului osos si prin rolul pe care il are in procesul
de absorbtie a calciului.
 Imbunatatirea functiei respiratorii - Unele studii au aratat ca exista
o legatura directa intre carenta de magneziu si dezvoltarea astmului sau a
altor afectiuni respiratorii. Cercetatorii considera ca un deficit de magneziu
 determina acumularea de calciu in muschii de la nivelul cailor respiratorii,
fapt ce ingreuneaza respiratia.
 Transportul activ al ionilor de calciu, sodiu si potasiu in membranele
celulare - Prin aceasta actiune, magneziul combate acumularea de calciu si
potasiu la nivelul muschilor, sustinand buna functionare a sistemului
muscular.
 Contracararea oboselii si a starii de extenuare - Magneziul ajuta la
mentinerea unui nivel de energie optim. Un studiu realizat la Centrul pentru
Studiul medicinei complementare din Southampton, Anglia, a demonstrat ca
sulfatul de magneziu este util in tratarea pacientilor care sufera de sindromul
oboselii cronice.
Magneziul are o importanta deosebita pentru sanatatea inimii. Acesta sustine
sistemul cardiovascular, ajuta la initierea contractiei muschiului inimii, care se
numeste miocard si despre care se stie ca prezinta automatism. Magneziul in
cantitate suficienta in organism influenteaza bataile inimii si elimina posibilitatea
dezvoltarii unor afectiuni cardiace. In plus, acesta participa la asigurarea
echilibrului electrolitic si la distribuirea eficienta a potasiului, calciului si a altor
nutrienti.
Concret, magneziul are un rol important in activitatea electrica a inimii si scade
inclusiv nivelul colesterolului LDL si al trigliceridelor, care ar influenta negativ
activitatea inimii si a intregului organism daca ar avea valori ridicate.
Deficitul de magneziu este frecvent intalnit si multifactorial. Manifestarile
clinice ale acestui deficit pot include: iritabilitate, anxietate, apatie, atacuri de
panica, halucinatii, insomnie, dificultati de concentrare, convulsii, cefalee, migrena,
atacuri de astm, inapetenta, greturi, varsaturi, constipatie, spasm vezical, nistagmus,
fatigabilitate, tremor, crampe si spasme musculare. Hipomagneziemia este prezenta
la 12% dintre pacientii spitalizati, iar majoritatea simptomelor acestora are legatura
cu o carenta critica de Magneziu.
Cele mai expuse persoane la carenta de magneziu sunt persoanele in varsta,
copiii si femeile gravide, dar si persoanele care fac sport, care se hranesc cu hrana
hiper procesata si tot felul de junk-food, cei care consuma alcool zilnic chiar si in
doze mici, persoanele care sufera de tulburari digestive cronice sau pacientii care
iau diverse medicamente precum diureticele care se administreaza pentru reducerea
tensiunii arteriale.
Dincolo de suplimentele farmaceutice, Magneziul este destul de raspandit in
natura. De exemplu, putini stiu ca in centrul fiecarei molecule de clorofila din
fiecare planta verde exista cel putin un ion de Magneziu. Altfel spus, salatele,
mazarea, brocoli, varza de Bruxelles, sparanghelul, sunt produse extrem de bogate
in Magneziu. La fel de buna ca sursa de Magneziu este apa minerala. Se stie ca
nivelul de magneziu al acestora poate varia de la 100 mg/L pana la peste 500.
Dintre fructe, bananele contin 35 mg de magneziu la 100 g de miez. Daca le
consumam sub forma uscata procentul este si mai mare si poate ajunge si la 105 mg
pentru 100 g. Si daca tot vorbim de carenta de Magneziu, ciocolata neagra chiar ne
poate ajuta in acest sens.Fructele arborelui de cacao sunt foarte bogate in magneziu
si au pana la 85 mg la 30 g de cacao. Evident, nu toate tipurile de ciocolata contin
acest procent. Cele care au peste 70% cacao sunt potrivite pentru aportul de
magneziu. Daca ne gandim la preparate, pe primul loc se afla sardinele in ulei de
masline care contin 467 mg de magneziu la 100 g. Nici macroul nu e de neglijat,
dar aici vorbim de doar 85 mg la 100 grame de carne. Nici fructele de mare nu sunt
de omis. Melcii spiralati de exemplu au 400 mg la 100 g de produs.
Nu trebuie sa uitam de cerealele integrale. Fie ca sunt sub forma de paste sau
paine, cerealele integrale aduc intre 100 și 150 mg de magneziu. E important ca
produsele sa fie integrale fiindcă cele din faina alba, rafinata, sunt lipsite de coaja
care contine cele mai multe minerale.
Daca ne gandim la samburi, Nucile de Brazilia contin 376 mg de magneziu la
100 g. Migdalele conțin 270 mg, iar nucile 158. Dintre fructele uscate smochinele
conțin 43 mg de magneziu la 100 g.  In plus, 100 g de seminte de susan aduc 324
mg de magneziu, iar 100 g de semințe de dovleac au 262 mg de magneziu. Dintre
condimente, curry, de exemplu, are 254 mg de magneziu in 100 g, iar in 200 g de
linte gatita exista 75 mg de magneziu. In plus, 100 g de avocado contin 39 mg de
magneziu.