Speța Dreptul muncii:

(4,5 p) La data de 1 februarie 2020, domnul Bucur încheie cu societatea Magna SRL un contract
individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Contractul, ce urmează să își producă efectele începând
cu data de 15.02.2020, are inserată în cuprinsul său o clauză cu privire la perioada de probă de 75 de zile
calendaristice. La data de 16.04. 2020, domnul Bucur a intrat în concediu medical pentru o perioadă de 30
de zile, după această perioadă revenind la locul de muncă. La data de 15 mai 2020 domnul Bucur
primește notificare din partea angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă în
conformitate cu dispozițiile derogatorii prevăzute de art. 31 alin (3) din Codul muncii. La data de 10 iunie
2020 domnul Bucur se adresează cu contestație împotriva măsurii dispuse de angajator, la instanța de
judecată competentă.
Cerințe:
a) Ce se înțelege prin perioada de probă, care este rolul acesteia și pe ce durată se poate dispune
aceasta? (1,50 pct.);
b) Ce se întâmplă cu contractul de muncă al domnului Bucur pe perioada în care acesta se află în
concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă? Definiți instituția juridică
incidentă în speță și arătați care sunt efectele acesteia (1,50 pct.);
c) Este legală măsura încetării contractului individual de muncă, dispusă de către angajator, în
contextul în care domnul Bucur susține că nu se mai află în executarea perioadei de probă de
75 de zile calendaristice și, deci, contractul de muncă nu mai poate înceta în temeiul
dispozițiilor art. 31 alin (3) din Codul muncii ?(1,50 pct.).

Elementele răspunsului:

a) Perioadă de probă face parte integrantă din contractul individual de muncă și reprezintă o
modalitate de verificare a aptitudinilor și pregătirii profesionale ale salariatului pentru îndeplinirea
atribuțiilor postului și, în final, pentru realizarea scopului pentru care a fost încheiat contractual. Are
caracter facultativ și trebuie prevăzută expres în contractul individual de muncă, pe durata perioadei de
probă părțile având toate drepturile și obligațiile prevăzute în regulamentul intern aplicabil și în
contractul individual de muncă. (0,50 pct.)
Este utilă ambelor părți, respectiv angajatorul are posibilitatea de a aprecia mai bine și în mod
direct competența și aptitudinile salariatului la locul de muncă, iar salariarul are posibilitatea de a constata
dacă îi convine munca încredințată, aspect care rezultă din caracterul personal al contractului individual
de muncă. De asemenea, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul de muncă poate înceta,
printr-o notificare scrisă, fără preaviz și fără motivare la inițiativa oricăreia dintre părți. (0,50 pct.)

1
 Durata perioadei de probă se negociază de părți la încheierea contractului individual de muncă,
însă nu poate depăși 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție, respectiv 120 de zile
calendaristice pentru funcțiile de conducere. (0,50 pct)
b) Potrivit art. 50 lit. b) din Codul muncii, contractul individual de muncă se suspendă de drept în
situația în care intervine concediul pentru incapacitate temporară de muncă. Prin urmare, odată cu
intrarea în concediu medical a domnului Bucur, contractul individual de muncă se suspendă de drept, pe
perioada cât durează cauza de suspendare, respectiv pentru 30 de zile. (0,50 pct)
Suspendarea contractului individual de muncă își găsește reglementare de sine stătătoare în Codul
muncii (art. 49-54) și reprezintă intervalul de timp în care munca nu se prestează și salariul nu se plătește;
este o întrerupere temporară a producerii principalelor efecte ale contractului. Suspendarea poate interveni
de drept, din inițiativa angajatorului sau salariatului. Suspendarea de drept intervine prin efectul legii,
pentru motive independente de voința părților. (0,50 pct)
Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către
salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator. Indemnizația cuvenită salariatului pe
perioada concediului medical nu reprezintă o contraprestație a muncii. Potrivit art. 49 alin (6), în cazul
suspendării contractului individual de muncă, se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea,
modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care
contractul individual de muncă încetează de drept. (0,50 pct.)
c) Potrivit art. 49 alin (6), în cazul suspendării contractului individual de muncă, se suspendă
toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului
individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept. În
speță, încetarea contractului individual de muncă în temeiul dispozițiilor art. 31 alin (3) nu este un caz de
încetare de drept a contractului și deci, nu poate interveni pe durata cât angajatorul se află în concediu
medical pentru incapacitate temporară de muncă, (0,75 pct.)
Concret, intrarea în concediu medical a domnului Bucur are ca efect suspendarea perioadei de
probă. Așadar, perioada în care a operat cauza de suspendare pentru incapacitate temporară de muncă nu
va fi luată în calculul celor 75 de zile calendaristice. Revenind la locul de muncă, domnul Bucur se află,
în continuare, în executarea perioadei de probă și, deci, poate fi notificat de către angajator cu privire la
încetarea contractului individual de muncă în temeiul dispozițiilor art. 31 alin (3). (0, 75 pct.)

Speța Dreptul afacerilor:

(4,5 p) Înainte de înmatricularea societății Magna SR, domnul Anton, persoană desemnată de
Adunarea generală constitutivă a societăţii Magna S.R.L., încheie cu domnul Constantin, în calitate de
persoană fizică, un contract de locaţiune pe durată determinată de 10 ani. În contract se precizează că

2
spaţiul închiriat are destinația de sediu social al societății Magna SRL, contra transmiterii dreptului de
folosință asupra spațiului respectiv achitându-se o chirie lunară de 2500 lei.
După înregistrarea societăţii în Registrul comerţului, domnul Anton a fost ales de Adunarea
generală a asociaţilor ca administrator cu puteri depline.
Deoarece societatea Magna SRL nu a plătit la termen chiria stabilită prin contract, domnul
Constantin o somează cu privire la efectuarea plății în termen de 10 zile lucrătoare, cu punerea în vedere a
faptului că, în caz contrar, va apela la instanța de judecată. Domnul Bucur, în calitate de asociat al
societății, dorind să apere interesele societății Magna SRL, introduce acțiune de chemare în judecată
împotriva domnului Constantin, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună
anularea contractului de locaţiune încheiat între domnul Anton și domnul Constantin.
În motivarea acțiunii, domnul Bucur susține faptul că, la data încheierii contractului de locațiune,
societatea Magna SRL nu era înființată în mod valabil, întrucât nu fusese, încă, înmatriculată și, prin
urmare, nu avea dobândită capacitatea de folosință. În același timp, domnul Bucur îi pune în vedere
domnului Constantin că acesta va trebui să îi solicite domnului Anton plata chiriei, întrucât cu acesta a
fost încheiat contractul de locațiune.
Ca răspuns la cererea de chemare în judecată formulată de către domnul Bucur, Domnul
Constantin formulează cerere reconvenţională, solicitând obligarea societăţii Magna S.R.L. la plata chiriei
restante.
.
Cerințe:
a) Arătați care sunt formalitățile necesare constituirii unei societăți cu răspundere limitată și
precizați care este momentul la care societatea Magna SRL dobândește personalitate juridică
(1,50 pct.);
b) Cum apreciați susținerile domnului Bucur cu privire la lipsa capacității de folosință a
societății Magna SRL la momentul încheierii contractului de locațiune?Argumentați (1,50
pct.);
c) Arătați, motivat, care va fi soluția instanței cu privire la cele două cereri cu care a fost
sesizată, respectiv acţiunea principală, formulată de domnul Bucur şi cererea reconvenţională,
formulată de domnul Constantin (1,50 pct.);

Elementele răspunsului:
a) Formalitățile necesare constituirii societăților sunt:

3
 Întocmirea actului/actelor constitutiv(e) în forma cerută de lege. Întocmirea presupune
redactarea actului/ actelor constitutiv(e) și, dacă este cazul, autentificarea
înscrisurilor actelor respective; (0,50 pct.)
Art. 5 alin (1) din Legea nr 31/1990 prevede în cazul societății cu răspundere limitată că aceasta
se constituie prin contract de societate și statut, însă se poate constitui și prin actul de voință al unei
singure persoane. În acest caz se întocmește numai statutul (alin. 2). Contractul de societate și statutul pot
fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
Mențiuni suplimentare: La autentificarea actului - se va prezenta dovada eliberată de RC
privind disponibilitatea firmei, declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat
unic într-o singură societate cu răspundere limitată.
Verificarea disponibilității firmei se face de către oficiul RC înainte de întocmirea actelor
constitutive. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile referitoare la disponibilitatea firmei și la
declarația pe propria răspundere, notarul public va refuza autentificarea. Este prevăzută expres
obligația notarilor de a verifica actele pe care le instrumentează.
Înregistrarea și autorizarea funcționării societății. (0,50 pct.)
Societatea este supusă procedurii înmatriculării în registrul comerțului, înregistrării fiscale și
autorizării funcționării. Îndeplinirea cerințelor legale conduce la înregistrarea societății în registrul
comerțului, iar judecătorul-delegat va pronunța o încheiere, va autoriza constituirea societății și va
dispune înmatricularea ei în registrul comerțului.
Mențiuni suplimentare: cererea de înmatriculare a societății în RC ser face în termen de 15 zile
de la data încheierii actului constitutiv de către fondatori, primii administratori sau primii membri ai
directoratului și aii CA ori de către un împuternicit.
Cererea trebuie însoțită de următoarele documente: actul constitutiv, dovada efectuării
vărsămintelor, dovada sediului declarat și disponibilității firmei , în cazul aporturilor în natură – actele
privind proprietatea, declarația pe propria răspundere etc.
La înmatricularea societății solicitantul va prezenta : documentul care atestă dreptul de folosință
asupra spațiului cu destinație de sediu social, certificatul ANAF care certifică că nu a fost înregistrat un
alt document care să ateste cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil cu destinație de sediu
social, declarația pe propria răspundere în forma autentică privind respectarea condițiilor referitoare la
sediul social.
Societatea dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării în registrul
comerțului. La înmatriculare, societății i se eliberează certificatul de înregistrare, însoțit de
încheierea judecătorului-delegat. (0,50 pct.).

4
 b) Susținerile domnului Bucur cu privire la faptul că, la data încheierii contractului de locațiune,
societatea Magna SRL nu era încă înmatriculată și, prin urmare, nu avea capacitate de folosință, nu sunt
întemeiate. Ca urmare a întocmirii actelor constitutive, respectiv de la data redactării și autentificării
înscrisului sub semnătură privată, viitoarea societate dobândește anticipat capacitate de folosință. (0,50
pct.)
Capacitatea de folosință are în vedere numai drepturile și obligațiile asociaților referitoare la
constituirea valabilă a societății. Astfel, din momentul dobândirii capacității de folosință, societatea
dobândește și capacitate de exercițiu. Aceasta din urmă presupune posibilitatea îndeplinirii actelor
juridice necesare constituirii valabile a societății de către administratorii societății, iar în lipsa acestora de
către oricare dintre asociați. (0,50 pct.)
Printre formalitățile necesare constituirii valabile a societății, art. 36 alin (2) din Legea
societăților prevede faptul că cererea de înmatriculare trebuie însoțită de dovada sediului declarat,
respectiv documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinația de sediu social.
În speță, contractul de locațiune încheiat are ca obiect obținerea unui spațiu în vederea stabilirii sediului
societății Magna SRL. Sediul societății reprezintă un element constitutiv al unei persoane juridice și, deci,
contractul de locațiune constituie un act absolut necesar pentru înființarea valabilă a societății. (0,50 pct.)
c) Întrucât susținerile domnului Bucur nu sunt întemeiate, instanța va respinge acțiunea
principală formulată de acesta. Societății Magna SRL îi este recunoscută, prin lege, o capacitate de
folosință anticipată, anterior datei înregistrării, chiar de la data actului de înființare, putând astfel să
dobândească drepturi și să își asume obligații, însă numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru
ca aceasta să ia ființă în mod valabil. Prin urmare, contractul de locațiune este un act valabil încheiat și nu
este incidentă în speță o cauză de anulare a acestuia. (0,50 pct.)
În același timp, domnul Bucur îi pune în vedere domnului Constantin să solicite plata chiriei de la
domnul Anton, întrucât cu acesta a fost încheiat contractul de locațiune. O astfel de pretenție nu are temei
legal, întrucât domnul Anton deținea calitatea necesară pentru a încheia contractul de locațiune, în numele
societății Magna SRL, fiind persoană desemnată de adunarea generală constitutivă a asociaților. Prin
urmare plata chiriei nu îi poate fi imputată acestuia în nume personal. (0,50 pct.)
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că domnul Anton a încheiat contractul de locațiune
în numele societății Magna SRL, ca act absolut necesar pentru înființarea valabilă a acesteia, instanța va
admite cererea reconvențională formulată de domnul Constantin și va obliga societatea la plata
chiriei restante. (0,50 pct.)