Manualul Instalatiilor Electrice Schneider Electric Completpdf


Manualul instalaÍiilor
electrice
Án conformitate cu standardele internaÍionale CEI
Acest ghid a fost scris pentru inginerii electricieni care trebuie sŸ
proiecteze, sŸ realizeze, sŸ inspecteze, sau sŸ ÁntreÍinŸ instalaÍiile electrice
Án conformitate cu standardele internaÍionale ale Comisiei Electrotehnice
InternaÍionale (CEI).
“Care soluÍie tehnicŸ va garanta cŸ toate criteriile de siguranÍŸ sunt
indeplinite?” AceastŸ Ántrebare a fost un ghid permanent Án elaborarea
acestui manual.
Un standard internaÍional cum ar fi CEI 60364 “InstalaÍii electrice din clŸdiri”

specificŸ Án mod extensiv regulile care trebuie aplicate ÁncÊt sŸ se realizeze
siguranÍa Ûi caracteristicile de funcÍionare preconizate pentru toate tipurile
de instalaÍii electrice. ÎntrucÊt standardul trebuie sŸ fie extensiv, Ûi trebuie
sŸ fie aplicabil la toate tipurile de produse Ûi de soluÍii tehnice care se folo-
sesc la nivel internaÍional, textul regulilor din CEI este complex Ûi nu este
prezentat Án ordinea de utilizare.
Standardul nu poate fi deci considerat drept un manual de lucru, ci numai
un document de referinÍŸ.
Scopul prezentului manual este de a pune la dispoziÍie o explicaÍie clarŸ,

practicŸ Ûi facutŸ pas cu pas a studiului complet al unei
instalaÍii electrice Án conformitate cu CEI 60364 Ûi a altor standarde CEI
relevante. De aceea capitolul ÁntÊi (A) prezintŸ metodologia
care trebuie utilizatŸ iar fiecare capitol se ocupŸ cu diverse etape
ale studiului. Ultimele douŸ capitole sunt destinate surselor de
alimentare, sarcinilor Ûi amplasŸrilor deosebite, precum Ûi compatibilitŸÍii
electromagnetice.
Noi toÍi speram cŸ tu, utilizatorule, vei considera acest manual cu adevŸrat
util.
Schneider Electric S.A.
Manualul instalaÍiilor electrice este un singur document care

acoperŸ partea tehnicŸ, reglementŸrile Ûi standardele referitoare la
instalaÍiile electrice. Este destinat profesioniÛtilor Án domeniu din
Ántreprinderi, birouri de proiectare, organizaÍii de inspecÍie, etc.
Echipamentul electric trebuie deservit de personal de mentenanÍŸ de

specialitate (electricieni calificaÍi), iar acest document nu trebuie privit ca
un ansamblu de instrucÍiuni suficiente pentru cei care nu sunt calificaÍi ca
sŸ opereze, sŸ ÁntreÍinŸ sau sŸ asigure operaÍiile de mentenanÍŸ pentru
echipamentul discutat mai sus. DeÛi s-a acordat o deosebitŸ atenÍie pentru
a asigura o informare exactŸ Ûi corectŸ Án acest document, Schneider
Electric nu ÁÛi asumŸ nici o responsabilitate pentru nici un fel de consecinÍe
care ar decurge din utilizarea acestui material.
AceastŸ nouŸ ediÍie a fost publicatŸ pentru a se Íine seama de schimbŸrile

din tehnicŸ, standarde Ûi reglementŸri, Ûi Án special
standardul CEI 60364 pentru instalaÍii electrice.
Aducem mulÍumiri tuturor cititorilor ediÍiei anterioare a acestui manual pen-

tru comentariile lor care ne-au ajutat sŸ ÁmbunŸtŸÍim prezenta ediÍie.
MulÍumim de asemenea multor persoane Ûi organizaÍii, prea
numeroase ca sŸ fie enumerate aici, care au contribuit Ántr-un fel sau altul
la pregŸtirea acestui manual.
EdiÍia Án limba romÊnŸ a acestui manual este rezultatul

unui efort colectiv.
Consultant tehnic: Victor Ionescu
Responsabil ediÍie: Cristian Voicu
ProducÍie: Tangent Prodimpex SRL
EdiÍia Mai 2007
PreÍ manual: 120 RON
EdiÍia de lux: 150 RON
Schneider Electric Bd. Ficusului nr.40, ClŸdirea “Apimondia”, Sector 1, BucureÛti În conformitate cu evoluÍia normelor Ûi a produselor, datele
RomÊnia S.R.L. Tel : (40) 21 203.06.60 indicate în textul Ûi imaginile din acest material nu ne
Fax : (40) 21 232.15.98 angajeazŸ decât dupŸ consultarea agenÍiilor Schneider Electric.
www.schneider-electric.ro
Centrul Suport ClienÍi
Tel : (40) 21 203.06.06
csc-ro@ro.schneider-electric.com
MIE052007NORO 05/2007
Capitolul A
Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice
A1
Cuprins
1
Metodologie A2
2
Reguli Ûi norme statutare A4
2.1 Definirea treptelor de tensiuni A4
2.2 Reguli A5
2.3 Standarde A5
2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice A6
2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice A6
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii electrice A7
2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile tehnice A7
a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie electricŸ
2.8 CondiÍii de mediu A8
3
Tipuri de sarcini - Caracteristici A10
3.1 Motoare asincrone A10
3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire A12
Ûi lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen)
4
Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A15
4.1 Puterea instalatŸ (kW) A15
4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA) A15
4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ A16
4.4 Exemple de aplicare a coeficientului de utilizare (ku) A18
Ûi de simultaneitate (ks)
4.5 Coeficientul de diversitate A18
4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului A19
4.7 Alegerea surselor de alimentare A20
A - Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice 1 Metodologie
A2 Pentru cele mai bune rezultate legate de proiectarea instalaÍiilor electrice se

recomandŸ studierea tuturor capitolelor, Án ordinea Án care acestea sunt prezentate.
A - Reguli generale pentru proiectarea Lista cererilor de putere

instalaÍiilor electrice Studierea unei instalaÍii electrice necesitŸ o ÁnÍelegere adecvatŸ a tuturor regulilor Ûi
normativelor ce o guverneazŸ.
Cererea totalŸ de putere poate fi calculatŸ pornind de la date legate de amplasarea
Ûi puterea fiecŸrui receptor Ûi, de asemenea, ÁnÍelegÊndu-i modul de funcÍionare (ex:
cererea Án regim permanent, condiÍii de pornire sau legate de simultaneitate, etc).
Pornind de la aceste date rezultŸ cu uÛurinÍŸ puterea cerutŸ de la sursa de
alimentare sau (acolo unde este cazul) numŸrul de surse necesare pentru o
alimentare corespunzŸtoare cu energie electricŸ.
InformaÍii locale referitoare la modalitŸtile de tarifare sunt necesare de asemenea,
pentru a permite cea mai bunŸ alegere a conexiunilor cu reÍelele de alimentare cu
energie electricŸ de joasŸ sau medie tensiune.
Conectarea la reÍea
Conectarea poate fi fŸcutŸ Án reÍeaua de:
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de n Medie Tensiune(1)
medie tensiune Un post de transformare tip consumator (abonat) va fi deci de proiectat, construit Ûi
echipat. Acest post de transformare poate fi o instalaÍie exterioarŸ sau interioarŸ Án
conformitate cu standardele Ûi normele Án vigoare corespunzatoare (partea de joasŸ
tensiune poate fi studiatŸ separat, la nevoie). În acest caz, contorizarea este posibilŸ
atÊt pe medie cÊt Ûi pe joasŸ tensiune.
C - Conectarea la reÍeua de distribuÍie de n JoasŸ Tensiune
joasŸ tensiune InstalaÍia va fi conectata la reÍeaua localŸ de energie electricŸ Ûi va fi contorizatŸ
(dacŸ este necesar) Án conformitate cu tarifele pe joasŸ tensiune.
D - Ghid de selectie a arhitecturilor de joasŸ Arhitectura distribuÍiei electrice

Ûi medie tensiune Întreaga instalaÍie de distribuÍie este studiatŸ ca un sistem complet.
Pentru alegerea celei mai potrivite arhitecturi este propus un ghid de selecÍie.
Acesta acoperŸ distribuÍia principala MT/JT Ûi nivelele de distribuÍie de putere pe JT.
Sistemul de tratare al neutrului este ales Án conformitate cu regulile locale, cu
restricÍiile Án funcÍie de sursele de alimentare Ûi tipurile de sarcini.
E - DistribuÍia de joasŸ tensiune
Echipamentele de distribuÍie (tablourile electrice, aparatajul de comutaÍie,
conectarea circuitelor, etc.) sunt determinate de planurile de construcÍie ale clŸdirii,
de amplasarea Ûi de modul de grupare a consumatorilor.
Amplasarea Ûi tipul acestor echipamente determinŸ comportarea lor la diverse
influenÍe externe.
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric

În funcÍie de sistemul de tratare a neutrului utilizat, (TT, IT, TN), se vor implementa
mŸsuri adecvate de protecÍie Ámpotriva pericolului de atingere accidentalŸ directŸ
sau indirectŸ.
G - Dimensionarea Ûi protecÍia conductoarelor Circuite Ûi aparate de comutaÍie

Fiecare circuit se studiazŸ apoi Án detaliu. CunoscÊndu-se curentul nominal al
sarcinii, valorile curenÍilor de scurtcircuit, tipul de protecÍie Ûi, ÍinÊnd cont de tipul de
cablu Ûi de modul sŸu de pozare (care influenÍeazŸ curentul admis de conductor), se
poate determina secÍiunea cablului.
Înainte de a se adopta secÍiunea cablului Án conformitate cu cele menÍionate mai sus
se vor verifica urmŸtoarele cerinÍe:
n cŸderea de tensiune sŸ corespundŸ standardelor Án vigoare;
n pornirea motorului sŸ fie posibilŸ;
n protecÍia Ámpotriva Ûocului electric sŸ fie asiguratŸ.
Se determinŸ apoi curentul de scurtcircuit Isc Ûi se verificŸ comportarea circuitului la
solicitŸrile termice Ûi electrodinamice.
Aceste calcule pot impune utilizarea unui cablu de secÍiune mai mare decÊt cea
aleasŸ iniÍial.
H - Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: CerinÍele impuse aparatelor de comutaÍie vor determina tipul Ûi caracteristicile
funcÍii Ûi selecÍie acestora.
La alegerea fuzibilelor Ûi a dispozitivelor de declanÛare ale Ántreruptoarelor se vor
utiliza tehnicile de filiaÍie Ûi selectivitate.
(1) În Romania, tensiunile cuprinse Ántre 1 Ûi 35 kV sunt denumite MedieTensiune.

1 Metodologie
A3
J - ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Án ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor
distribuÍia electricŸ de JT Loviturile de trŸsnet directe sau indirecte pot avaria echipamentele electrice la
distanÍŸ de cÊÍiva kilometri. Supratensiunile interne de comutaÍie Ûi cele tranzitorii
de frecvenÍŸ industrialŸ pot conduce, de asemenea, la aceleaÛi consecinÍe. Sunt
analizate efectele Ûi sunt propuse soluÍii.
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia energiei

Implementarea Án instalaÍiile electrice a dispozitivelor de mŸsurare avÊnd sisteme de
comunicaÍie adecvate poate avea avantaje majore pentru utilizatorul sau proprietarul
acestora: reducerea consumului de putere, reducerea costurilor legate de energie,
utilizarea eficientŸ a echipamentelor electrice.
L - Compensarea energia reactive Ûi filtrarea Energia reactivŸ

armonicilor Compensarea factorului de putere al unei instalaÍii electrice se realizeazŸ local,
global sau printr-o combinaÍie a celor douŸ metode.
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor Armonicile

Armonicile din reÍea afecteazŸ calitatea energiei Ûi determinŸ numeroase efecte
negative precum suprasarcini, vibraÍii, ÁmbŸtrÊnirea echipamentelor, perturbaÍii ale
echipamentelor sensibile Án reÍelele de calculatoare Ûi telefonice. Acest capitol se
referŸ la originea Ûi efectele armonicilor, explicŸ modul cum acestea pot fi mŸsurate
Ûi prezintŸ soluÍii.
N - Surse Ûi sarcini particulare Surse de alimentare Ûi sarcini particulare

Sunt studiate cazuri Ûi/sau echipamente particulare:
n surse particulare precum generatoare sincrone sau invertoare;
n sarcini particulare avÊnd caracteristici speciale, precum motoare asincrone,
circuite de iluminat sau transformatoare de separaÍie JT/JT;
n sisteme speciale, precum reÍele de curent continuu.
P - Zone de locuit sau similare Ûi spaÍii AplicaÍii diverse

speciale Anumite aplicaÍii sunt supuse unor norme particulare mai stricte: un exemplu comun
este cel al construcÍiilor tip locuinÍe.
Q - Compatibilitatea electromagneticŸ EMC Linii directoare privind EMC

Pentru a se asigura compatibilitatea electromagneticŸ trebuie luate Án considerare
anumite reguli. Nerespectarea acestora poate avea consecinÍe serioase pentru
funcÍionarea instalaÍiei electrice: perturbaÍii Án sistemele de comunicaÍie, declanÛarea
intempestivŸ a dispozitivelor de protecÍie Ûi chiar distrugerea echipamentelor
sensibile.
Programul de calcul Ecodial

Programul de calcul ECODIAL(1) reprezintŸ un instrument de proiectare
pentru instalaÍiile electrice de joasŸ tensiune, Án conformitate cu standardele Ûi
recomandŸrile CEI.
Programul realizeaza urmŸtoarele:
n construieÛte schemele monofilare;
n calculeazŸ curenÍii de scurtcircuit;
n calculeazŸ cŸderile de tensiune;
n optimizeazŸ secÍiunile cablurilor;
n stabileÛte calibrele aparatelor de comutaÍie Ûi a siguranÍelor fuzibile;
n evidenÍiazŸ gradul de selectivitate a protecÍiilor;
n utilizeazŸ tehnicile de filiaÍie ale aparatelor;
n verificŸ condiÍiile de protecÍie a persoanelor;
n prezintŸ Ántr-o manierŸ coerentŸ Ûi completŸ calculele Ûi rezultatele obÍinute.
(1) Programul de calcul ECODIAL este un produs Merlin Gerin Ûi este disponibil Án limbile englezŸ Ûi francezŸ.
instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare
A4 InstalaÍiile de joasŸ tensiune se vor conforma unor reguli Ûi recomandŸri care se

clasificŸ precum urmeazŸ:
n Norme statutare (decrete, etc.);
n Reguli de instalare, norme elaborate de instituÍii profesionale;
n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale pentru instalaÍii;
n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale de produs.
2.1 Definirea treptelor de tensiuni

Tensiuni nominale standardizate Ûi recomandŸri, conform CEI
Sistem trifazat cu patru sau trei conductoare Sistem monofazat cu trei conductoare
Tensiune nominalŸ (V) Tensiune nominalŸ (V)
50 Hz 60 Hz 60 Hz
- 120/208 120/240
- 240 -
230/400(1) 277/480 -
400/690(1) 480 -
- 347/600 -
1000 600 -
(1) Sistemele avÊnd tensiunea nominalŸ de 220/380 V Ûi 240/415 V vor evolua cŸtre valorile
recomandate de 230/400 V. Perioada de tranziÍie va fi cÊt se poate de scurtŸ Ûi nu va depŸÛi
anul 2008. În aceastŸ perioadŸ, ca etapŸ, autoritŸÍile naÍionale cu rŸspundere Án ceea ce
priveÛte furnizarea de energie electricŸ din ÍŸrile cu sisteme 220/380 V trebuie sŸ aducŸ
tensiunea Án limitele 230/400 V (+6, -10)%, iar cele din ÍŸrile cu sisteme 240/415 V, Án limitele
230/400 V (+10, -6)%. La capŸtul acestei perioade de tranziÍie trebuie obÍinutŸ toleranÍa de
230/400 V ±10%; apoi se va avea Án vedere reducerea acestei limite de toleranÍŸ. Toate
aceste considerente se aplicŸ, de asemenea, Án legŸturŸ cu sistemele existente de
380/660 V Án vederea trecerii la sistemul recomandat de 400/690 V.
Tab. A1: Tensiuni standardizate cuprinse Ántre 100 Ûi 1000 V (CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).
Seria I Seria II
Tensiune max. ptr. Sistem nominal Tensiune max. ptr. Sistem nominal
echipamente (kV) de tensiune (kV) echipamente (kV) de tensiune (kV)
3,6(1) 3,3(1) 3(1) 4,40(1) 4,16(1)
7,2(1) 6,6(1) 6(1) - -
12 11 10 - -
- - - 13,2(2) 12,47(2)
- - - 13,97(2) 13,2(2)
- - - 14,52(1) 13,8(1)
(17,5) - (15) - -
24 22 20 - -
- - - 26,4(2) 24,94(2)
36(3) 33(3) - - -
- - - 36,5 34,5
40,5(3) - 35(3) - -
Aceste sisteme sunt Án general cu trei conductoare, dacŸ nu se indicŸ altfel.
Valorile de tensiune menÍionate sunt tensiuni Ántre faze.
Valorile indicate Án paranteze vor fi considerate nerecomandate.
Este recomandat ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sistemele ce urmeazŸ a fi
construite Án viitor.
Nota 1: Pentru orice ÍarŸ este recomandat ca raportul dintre douŸ tensiuni nominale
adiacente sŸ nu fie mai mic decÊt 2.
Nota 2: În sistemele normale din Seria I tensiunile maximŸ Ûi minimŸ nu vor diferi cu mai
mult decÊt ±10% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a sistemului. În sistemele normale din Seria II
tensiunea maximŸ nu va diferi cu mai mult de +5%, iar cea minimŸ cu mai mult de -10% Án
raport cu tensiunea nominalŸ a sistemului.
(1) Aceste valori nu vor fi utilizate pentru sistemele de distribuÍie publicŸ.
(2) Aceste sisteme sunt, Án general cu 4 conductoare.
(3) Se are Án vedere unificarea acestor valori.
Tab. A2: Tensiuni standardizate peste 1 kV, dar nu mai mari de 35 kV

(CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).
2 Reguli Ûi norme statutare
A5
2.2 Reguli
În cele mai multe ÍŸri, instalaÍiile electrice trebuie sŸ fie Án conformitate cu mai
mult decÊt un set de norme elaborate de cŸtre AutoritŸÍile NaÍionale sau de cŸtre
organisme private recunoscute. Este important de avut Án vedere toate aceste
prevederi Ánainte de Ánceperea activitŸÍii de proiectare.
2.3 Standarde
Acest Ghid are la bazŸ standardele CEI Án vigoare, Án mod special CEI 60364.
CEI 60364 a fost elaborat de cŸtre un colectiv de experÍi din domeniul medical Ûi cel
al ingineriei din Ántreaga lume, pe baza experienÍei ÁmpŸrtŸÛite la nivel internaÍional.
În mod curent, principiile de siguranÍŸ ale CEI 60364 Ûi CEI 60479.1 reprezintŸ
fundamentele pentru majoritatea standardelor din domeniu din Ántreaga lume (a se
vedea tabelul de mai jos).
CEI 60038 Tensiuni standardizate

CEI 60076-2 Transformatoare de putere - CreÛterea temperaturii
CEI 60076-3 Transformatoare de putere - Nivele de izolare, ÁncercŸri dielectrice Ûi distanÍe de izolare
CEI 60076-5 Transformatoare de putere - Capacitatea de Íinere la scurtcircuit
CEI 60076-10 Transformatoare de putere - Determinarea nivelului de zgomot
CEI 60146 Convertoare cu semiconductoare - CondiÍii generale Ûi convertoare cu comutaÍie de la reÍea
CEI 60255 Relee electrice
CEI 60265-1 Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune - Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune pentru tensiuni peste 1 kV Ûi sub 52 kV
CEI 60269-1 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - CondiÍii generale
CEI 60269-2 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - CondiÍii suplimentare pentru siguranÍe fuzibile Án cazul utilizŸrii lor de cŸtre persoane neautorizate
(siguranÍe fuzibile pentru ÁntrebuinÍŸri casnice sau similare)
CEI 60282-1 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - SiguranÍe limitatoare de curent
CEI 60287-1-1 Cabluri electrice - Calculul curentului nominal - EcuaÍiile curentului nominal (coeficient de ÁncŸrcare 100%) Ûi calculul pierderilor - GeneralitŸÍi
CEI 60364 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri
CEI 60364-1 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Principii fundamentale
CEI 60364-4-41 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
CEI 60364-4-42 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva efectelor termice
CEI 60364-4-43 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva supracurenÍilor
CEI 60364-4-44 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva perturbatiilor electromagnetice Ûi de tensiune
CEI 60364-5-51 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Reguli generale
CEI 60364-5-52 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Cablajul electric
CEI 60364-5-53 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Aparate de comutaÍie Ûi comandŸ
CEI 60364-5-54 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Sisteme de tratare a neutrului
CEI 60364-5-55 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Alte echipamente
CEI 60364-5-61 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - VerificŸri Ûi testŸri - Verificarea iniÍialŸ
CEI 60364-7-701 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - BŸi sau duÛuri
CEI 60364-7-702 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Bazine de Ánot sau alte bazine
CEI 60364-7-703 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Saune
CEI 60364-7-704 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - OrganizŸri de Ûantier
CEI 60364-7-705 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice pentru agriculturŸ Ûi horticulturŸ
CEI 60364-7-706 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Zone cu restricÍii
CEI 60364-7-707 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - CerinÍe de legare la pŸmÊnt Án instalaÍii cuprinzÊnd
sisteme de date
CEI 60364-7-708 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice pentru parcuri de rulote Ûi rulote
CEI 60364-7-709 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Zone marine Ûi aparate de zbor de agrement
CEI 60364-7-710 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice Án mediul medical
CEI 60364-7-711 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - ExpoziÍii, spectacole
CEI 60364-7-712 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Sisteme solare - fotovoltaice (PV) de alimentare cu
energie
CEI 60364-7-713 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - MobilŸ
CEI 60364-7-714 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Sisteme de iluminat exterior
CEI 60364-7-715 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii de iluminat de foarte joasŸ tensiune
CEI 60364-7-717 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - UnitŸÍi mobile sau transportabile
CEI 60364-7-740 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice temporare pentru amenajŸri de
tÊrguri, parcuri de distracÍii, circuri
CEI 60427 Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune (circuit-breaker)
CEI 60439-1 Ansambluri de aparataj de comutaÍie Ûi comandŸ de joasŸ tensiune. Ansambluri prefabricate - Testate de tip, total sau parÍial
CEI 60439-2 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru sistemele de bare capsulate
CEI 60439-3 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi
instalate Án locuri Án care persoane neautorizate au acces spre a le utiliza - Tablouri de distribuÍie
CEI 60439-4 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CerinÍe speciale pentru ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune utilizate pentru organizŸri de Ûantier
CEI 60439-5 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi
instalate Án exterior, Án locuri publice - Dulapuri de distribuÍie (cable distribution cabinets)
CEI 60446 Principii de siguranÍŸ ale interfeÍei om-maÛinŸ, marcare Ûi identificare - Identificarea conductoarelor prin culori sau numeric
CEI 60479-1 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Aspecte generale
CEI 60479-2 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Aspecte particulare
CEI 60479-3 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Efectele trecerii curentului electric prin organismele vii
(Continuare pe pagina urmŸtoare)
A6 CEI 60529 Gradele de protecÍie conferite de carcase (codul IP)

CEI 60644 SpecificaÍii pentru siguranÍele fuzibile de ÁnaltŸ tensiune destinate aplicaÍiilor de tip motor
CEI 60664 Coordonarea izolaÍiei pentru echipamente Án sistemele de joasŸ tensiune
CEI 60715 Dimensiuni ale aparatelor de control Ûi comutaÍie. Montare standardizatŸ pe ÛinŸ a aparatelor de control Ûi comutaÍie Án instalaÍii
CEI 60724 Limitele de temperaturŸ la scurtcircuit pentru cabluri avÊnd tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2 kV) Ûi 3 kV (Um = 3,6 kV)
CEI 60755 CondiÍii generale pentru dispozitivele de protecÍie contra curentului rezidual
CEI 60787 Ghid pentru alegerea siguranÍelor fuzibile de ÁnaltŸ tensiune pentru protecÍia transformatoarelor
CEI 60831 Condensatoare autoregeneratoare pentru instalaÍiile de curent alternativ avÊnd tensiuni de pÊnŸ la 1000 V inclusiv - CondiÍii generale -
PerformanÍe, teste, calibre - CondiÍii de siguranÍŸ - Ghid de instalare Ûi utilizare
CEI 60947-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - CondiÍii generale
CEI 60947-2 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Întreruptoare automate
CEI 60947-3 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Întreruptoare, separatoare, separatoare de sarcinŸ Ûi Ántreruptoare cu siguranÍe fuzibile
CEI 60947-4-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Contactoare Ûi startere de motoare - Contactoare electromecanice Ûi startere de motor
CEI 60947-6-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Echipamente multifuncÍionale - Aparate pentru comutare automatŸ (ATS)
CEI 61000 Compatibilitatea electromagneticŸ (EMC)
CEI 61140 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice - Aspecte comune pentru echipamente Ûi instalaÍii
CEI 61557-1 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru testarea, mŸsurarea Ûi
monitorizarea mŸsurilor de protecÍie - CondiÍii generale
CEI 61557-8 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru testarea, mŸsurarea Ûi
monitorizarea mŸsurilor de protecÍie
CEI 61557-9 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru localizarea defectelor de izolaÍie Án
reÍelele IT
CEI 61558-2-6 SiguranÍa tranformatoarelor de putere, surselor de alimentare Ûi similar - CondiÍii speciale de siguranÍŸ pentru transformatoarele de izolaÍie pentru
uz general
CEI 62271-1 SpecificaÍii comune pentru standardele aparatelor de comutaÍie Ûi comandŸ de ÁnaltŸ tensiune
CEI 62271-100 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune
CEI 62271-102 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Separatoare de sarcinŸ Ûi separatoare de punere la pŸmÊnt
CEI 62271-105 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Separatoare cu fuzibile
CEI 62271-200 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Aparataj de comutaÍie Ûi de comandŸ Án carcasŸ metalicŸ pentru tensiuni de peste 1 kV pÊnŸ
la 52 kV inclusiv
CEI 62271-202 Posturi de transformare de medie tensiune/joasŸ tensiune prefabricate
(SfÊrÛit)
2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei

instalaÍii electrice
Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice poate fi asiguratŸ
doar Án condiÍiile Án care:
n este asiguratŸ conformitatea instalaÍiei electrice cu standardele Ûi normele Án
vigoare, printr-o verificare iniÍialŸ;
n echipamentele electrice sunt Án conformitate cu standardele;
n se realizeazŸ verificŸri periodice ale instalaÍiei electrice.
2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice

Înaintea conectŸrii unei instalaÍii electrice noi la reÍeaua de alimentare trebuie
realizate teste preliminare Ûi inspecÍii vizuale de cŸtre furnizorul de energie electricŸ
sau de cŸtre agenÍii sŸi autorizaÍi.
Aceste teste se fac Án conformitate cu reglementŸrile locale (guvernamentale Ûi/sau

instituÍionale) care pot diferi Án mare mŸsurŸ de la o ÍarŸ la alta. TotuÛi, principiile
tuturor acestor reglementŸri sunt comune Ûi se bazeazŸ pe Ándeplinirea riguroasŸ a
condiÍiilor de siguranÍŸ Án proiectarea Ûi realizarea instalaÍiilor electrice.
CEI 60364-6-61 Ûi celelalte standarde asociate incluse Án acest ghid se bazeazŸ pe

consensul internaÍional legat de aceste teste care trebuie sŸ acopere toate mŸsurile
de siguranÍŸ Ûi modul de funcÍionare impus, Án mod normal, de clŸdirile rezidenÍiale,
social-culturale, administrative Ûi (Án mare parte) cele industriale. Multe ramuri
industriale au, totuÛi, reglementŸri particulare, proprii, legate de un produs particular
(petrol, cŸrbune, gaz natural, etc.). Aceste reglementŸri particulare nu sunt incluse Án
acest ghid.
Testele electrice preliminare Ûi inspecÍiile vizuale ale instalaÍiilor electrice din clŸdiri
includ, Án mod normal, urmŸtoarele:
n verificarea rezistenÍei de izolaÍiei ale tuturor cablurilor Ûi conductoarelor din
instalaÍia permanentŸ, Ántre faze Ûi Ántre faze Ûi pŸmÊnt;
n verificarea continuitŸÍii circuitelor de protecÍie, a conductivitŸÍii electrice a
conductoarelor, a legŸturilor echipotenÍiale;
n verificarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt;
n verificarea funcÍionŸrii corecte a interblocajelor (dacŸ existŸ);
n verificarea numŸrului recomandat de prize pe un circuit;

A7
n verificarea secÍiunii tuturor conductoarelor cunoscÊndu-se valorile curenÍilor de
scurtcircuit Ûi ÍinÊnd cont de dispozitivele de protecÍie asociate, materialele Ûi modul
de pozare (Án aer, Án tub, etc.);
n verificarea modului de legare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor metalice expuse;
n verificarea distanÍelor de izolare Án bŸi, etc.
Aceste teste Ûi verificŸri sunt de bazŸ (dar nu exhaustive) pentru majoritatea

instalaÍiilor electrice, Án timp ce numeroase alte teste Ûi reguli sunt incluse Án
regulamentele ce se referŸ la cazurile particulare, de exemplu: sistemele de tratare a
neutrului TN-, TT-, sau IT, instalaÍii avÊnd clasa 2 de izolaÍie, circuitele de siguranÍŸ
cu tensiune foarte joasŸ, zonele speciale, etc.
Scopul acestui ghid este sŸ atragŸ atenÍia asupra unor caracteristici principale ale
diferitelor tipuri de instalaÍii Ûi sŸ indice regulile esenÍiale care trebuie respectate
Án scopul obÍinerii unui nivel satisfŸcŸtor de calitate, ceea ce ÁnseamnŸ siguranÍa
Ûi continuitatea Án funcÍionare. Metodele recomandate Án acest ghid, modificate,
dacŸ este necesar pentru a corespunde oricŸror cerinÍe impuse de cŸtre autoritatea
localŸ furnizoare de energie electricŸ urmŸresc satisfacerea tuturor verificŸrilor Ûi
inspecÍiilor preliminare.
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii

În multe ÍŸri instalaÍiile aferente tuturor clŸdirilor industriale, socio-administrative
Ûi comerciale, ÁmpreunŸ cu cele publice trebuie verificate periodic de cŸtre agenÍi
autorizaÍi.
Tabelul A3 aratŸ frecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor, Án conformitate cu tipul de
instalaÍie Án cauzŸ.
Tip de instalaÍie FrecvenÍa

verificŸrilor
InstalaÍii care necesitŸ n zone Án care existŸ risc de degradare, anual
protecÍia angajaÍilor de incendiu sau de explozie
n instalaÍii provizorii sau organizŸri
de Ûantier
n zone Án care existŸ instalaÍii de MT
n zone restricÍionate unde se foloseÛte
echipament mobil
alte cazuri la fiecare 3 ani
InstalaÍii Án clŸdiri publice Án funcÍie de tipul Ûi de capacitatea de la 1 la 3 ani
unde este necesarŸ clŸdirii
protecÍia Ámpotriva incendiilor
sau a riscului de panicŸ
InstalaÍii Án clŸdiri rezidenÍiale Án conformitate cu reglementŸrile locale
Tab. A3: FrecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor pentru o instalaÍie electricŸ.
Conformitatea echipamentelor cu standardele 2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile

asociate Án vigoare poate fi certificatŸ Án mai tehnice a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie
multe moduri electricŸ
Certificarea conformitŸÍii
Conformitatea unui echipament cu standardele asociate poate fi certificatŸ astfel:
n printr-un marcaj de conformitate oficial acordat de cŸtre organismul de certificare
implicat;
n printr-un certificat de conformitate eliberat de un organism de certificare, sau
n printr-o declaraÍie de conformitate a producŸtorului.
Primele douŸ modalitŸÍi nu pot fi aplicate pentru echipamentele de medie tensiune.
DeclaraÍia de conformitate
În cazul Án care echipamentele Án cauzŸ vor fi utilizate de cŸtre personal autorizat
sau instruit, declaraÍia de conformitate a producŸtorului (care este inclusŸ Án
documentaÍia tehnicŸ) este, de obicei recunoscutŸ ca un atestat valid. Acolo unde,
ÁnsŸ, competenÍa producŸtorului este pusŸ la ÁndoialŸ, va fi elaborat un certificat de
conformitate pentru a susÍine declaraÍia producŸtorului.
A8 Note: Marcajul è
Directivele Europene cer producŸtorilor sau reprezentanÍelor autorizate sŸ ataÛeze
marcajul è pe produse, pe rŸspunderea lor. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ:
n produsele Ándeplinesc condiÍiile legale;
n se presupune cŸ pot fi comercializate Án Europa.
Marcajul è nu reprezintŸ nici o garanÍie a originii Ûi nici o marcŸ de conformitate.
Marca de conformitate
Marca de conformitate se ataÛeazŸ aparatelor Ûi echipamentelor utilizate, Án
general de persoane neautorizate Ûi neinstruite (ex.: Án cazul aparatelor pentru uz
casnic). Marca de conformitate este eliberatŸ de un organism de certificare dacŸ
echipamentul ÁndeplineÛte condiÍiile unui standard aplicabil Ûi dupŸ verificarea
sistemului de management de calitate al producŸtorului.
Certificatul de calitate
Standardele definesc cÊteva metode pentru asigurarea calitŸÍii care corespund mai
curÊnd cÊtorva situaÍii, decÊt diferitelor nivele de calitate.
GaranÍia
Un laborator de testare a unor mostre nu poate certifica conformitatea unui Ántreg
lot de fabricaÍie: aceste teste se numesc teste de tip. În cazul anumitor teste care sŸ
ateste conformitatea cu standardele, mostrelele sunt distruse (ex.: cazul fuzibilelor).
Doar producŸtorul poate certifica faptul cŸ produsele au, de fapt, caracteristicile
specificate.
Certificatul de asigurare a calitŸÍii are ca scop sŸ completeze declaraÍia iniÍialŸ sau
certificatul de conformitate.
Ca o dovadŸ a faptului cŸ toate mŸsurile necesare asigurŸrii calitŸÍii fabricaÍiei
au fost luate, producŸtorul obÍine certificarea sistemului de control a calitŸÍii care
monitorizeazŸ fabricaÍia produsului Án cauzŸ. Aceste certificate sunt elaborate de
organisme specializate Án controlul calitŸÍii Ûi au la bazŸ standardul internaÍional
ISO 9000.
Aceste standarde definesc trei modele de bazŸ de control a asigurŸrii calitŸÍii
corespunzÊnd mai curÊnd unor situaÍii diferite decÊt unor nivele diferite de calitate:
n Modelul 3 defineÛte asigurarea calitŸÍii prin inspectarea Ûi verificarea produsului
finit;
n Modelul 2 include suplimentar inspectŸrii Ûi verificŸrii produsului finit, verificarea
procesului de fabricaÍie. De exemplu, aceastŸ metodŸ se aplicŸ producŸtorilor
de fuzibile ÁntrucÊt, Án acest caz, nu poate fi verificatŸ calitatea produsului fŸrŸ
distrugerea sa;
n Modelul 1 corespunde modelului 2, dar cu cerinÍa suplimentarŸ ca Ûi calitatea
procesului de proiectare sŸ fie riguros urmŸritŸ; de exemplu, acolo unde nu se
intenÍioneazŸ sŸ se fabrice Ûi sŸ se testeze prototipuri (cazul execuÍiei unui produs la
cererea beneficiarului, Án conformitate cu cerinÍele acestuia).
2.8 CondiÍii de mediu

Sistemele de management al mediului pot fi certificate de cŸtre un organism
independent dacŸ acestea corespund cerinÍelor stipulate Án ISO 14001. Acest tip
de certificare se referŸ, Án special, la locaÍiile industriale dar pot fi, de asemenea,
acordate mediilor unde produsele sunt proiectate.
Un “eco-design” este o abordare de dezvoltare durabilŸ cu obiective ca proiectarea
produselor/serviciilor sŸ corespundŸ cÊt mai bine cerinÍelor clienÍilor, Án acelaÛi
timp reducÊndu-li-se impactul asupra mediului Án timpul Ántregului lor ciclu de viaÍŸ.
Metodologiile utilizate Án acest scop conduc la alegerea arhitecturii echipamentelor
ÁmpreunŸ cu componentele Ûi materialele ÍinÊnd cont de influenÍa produsului
asupra mediului pe parcursul Ántregii sale durate de viaÍŸ (ex.: producÍie, transport,
distribuÍie, dupŸ perioada de utilizare, etc.).
În Europa au fost publicate douŸ directive:
n Directiva RoHS (Restriction of Hazardous Substances, restricÍii ale substanÍelor
periculoase), care se aplicŸ ÁncepÊnd cu 01 iulie 2006 (intrarea Án vigoare a fost 13
februarie 2003, dar data de aplicare a fost 01 iulie 2006), are ca scop eliminarea a
Ûase substanÍe periculoase: plumbul, mercurul, cadmiul, crom hexavalent, bifeniluri
polybrominate (PBB) sau eteruri difenil polybrominate (PBDE).
n Directiva WEEE (Waste of Electrical and Electronic Equipment - deÛeuri ale

A9
echipamentelor electrice Ûi electronice), care se aplicŸ ÁncepÊnd cu august 2005
(intrarea Án vigoare a fost 13 februarie 2003, dar data de aplicare a fost 13 august
2005), are ca scop urmŸrirea deÛeurilor la scoaterea din uz a echipamentelor de uz
casnic Ûi nu numai.
În alte pŸrÍi ale lumii, noi iniÍialive legislative urmŸresc aceleaÛi obiective.
ÎmpreunŸ cu acÍiunile producŸtorilor orientate Án favoarea fabricaÍiei unor produse
“eco-design” contribuÍia Ántregii instalaÍii electrice la o dezvoltare durabilŸ poate
fi semnificativ mŸritŸ prin modul de proiectare a instalaÍiei. Astfel, s-a arŸtat cŸ o
concepÍie optimŸ a instalaÍiei electrice care Íine cont de condiÍiile de funcÍionare, de
amplasare a posturilor de transformare MT/JT Ûi de sistemul de distribuÍie (tablouri
electrice, bare capsulate, cabluri) poate conduce la o reducere substanÍialŸ a
impactului asupra mediului (reducerea consumurilor de materii prime, de energie,
etc.).
A se vedea capitolul D Án legŸturŸ cu amplasarea postului de transformare Ûi a

tabloului general de distribuÍie de joasŸ tensiune.
instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
A10 Analiza valorii puterii aparente absorbite de fiecare receptor permite stabilirea:
Examinarea cererilor de putere aparentŸ a
n cererii declarate de putere care determinŸ contractul de furnizare de energie
diferitelor tipuri de sarcini: un pas preliminar
electricŸ;
necesar Án proiectarea unei instalaÍii de joasŸ n puterii nominale a transformatorului MT/JT, acolo unde este necesar (permiÍÊnd
tensiune. eventuale creÛteri de consum);
n valorile curentului de sarcinŸ la nivelul fiecŸrui tablou de distribuÍie.
Puterea nominalŸ a unui motor, exprimatŸ 3.1 Motoare asincrone

Án kW (Pn) este o mŸsurŸ a puterii sale Curent absorbit
mecanice echivalente la ieÛire. Curentul nominal Ia al unui motor se calculeazŸ cu urmŸtoarele formule:
Puterea aparentŸ, exprimatŸ Án kVA, (Pa) n motor trifazat: Ia = Pn x 1.000/(√3 x U x η x cos ϕ)
furnizatŸ motorului este funcÍie de puterea n motor monofazat: Ia = Pn x 1.000/(U x η x cos ϕ),
nominalŸ a motorului, de randamentul Ûi de unde:
factorul de putere al motorului. Ia: curentul nominal al motorului (A)
Pn: puterea nominalŸ a motorului (kW)
Pn
Pa = U: tensiunea de linie, Án cazul motorului trifazat, respectiv tensiunea la borne,
η cos ϕ Án cazul motorului monofazat (V). Un motor monofazat poate fi conectat Ántre o
fazŸ Ûi nul sau Ántre douŸ faze
η: randamentul motorului, exprimat ca kW ieÛire/kW intrare
cos ϕ: factorul de putere al motorului, exprimat ca: kW intrare/kVA intrare
Curentul la conectare Ûi reglajul protecÍiilor
n Valoarea de vÊrf a curentului la conectare al unui motor poate fi foarte mare:
valorile tipice sunt Ántre 12 la15 ori curentul efectiv al valorii nominale Inm. Uneori
aceastŸ valoare poate ajunge la de 25 de ori Inm.
n Întreruptoarele automate Merlin Gerin, contactoarele Telemecanique Ûi releele
termice sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ suporte porniri de motoare avÊnd curenÍi de
pornire de valori foarte mari (curenÍi de pornire de vÊrf de pÊnŸ la 19 ori Inm).
n DeclanÛŸrile intempestive ale protecÍiilor la supracurenÍi Án cazul pornirii
motoarelor semnificŸ existenÍa unor curenÍi la pornire mai mari decÊt limitele
normale. Ca urmare, anumite aparate de comutaÍie pot fi intens solicitate, prin
urmare durata lor de viaÍŸ se va reduce sau chiar se pot distruge. Pentru a evita
aceste lucruri se poate avea Án vedere o supradimensionare a aparatelor de
comutaÍie.
n Aparatele de comutaÍie Merlin Gerin Ûi Telemecanique sunt proiectate pentru a
asigura protecÍia starterelor de motoare Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit. În funcÍie
de riscul de defect, existŸ tabele care aratŸ combinaÍia de Ántreruptor automat, releu
termic Ûi contactor care trebuie utilizatŸ Án funcÍie de puterea motorului, pentru a
obÍine coordonare tip 1 sau 2 (vezi capitolul N).
Curentul de pornire al motorului

DeÛi pe piaÍa pot fi gŸsite motoare cu randament ridicat, curenÍii de pornire ai
motoarelor performante au valori la fel de mari ca cei ai motoarelor standard.
Prin utilizarea pornirilor stea-triunghi, a soft-starterelor sau a variatoarelor de turaÍie
se pot reduce semnificativ valorile acestor curenÍi de pornire (exemplu: 4 Ia Án loc de
7,5 Ia).
Compensarea puterii reactive furnizate motoarelor asincrone

Este, Án general, avantajos din motive tehnice Ûi financiare sŸ se reducŸ curentul
furnizat motoarelor. Aceasta poate fi realizatŸ utilizÊnd condensatoare, fŸrŸ
consecinÍe asupra puterii mecanice a motoarelor.
Aplicarea acestui principiu Án funcÍionarea motoarelor asincrone este cunoscutŸ, Án
general Án termeni de “compensarea energiei reactive“ sau “corecÍia factorului
de putere“.
AÛa cum se prezintŸ Án capitolul L, puterea aparentŸ exprimatŸ Án kVA care se
furnizeazŸ motorului asincron poate fi semnificativ redusŸ prin utilizarea unor
condensatoare conectate Án paralel. Reducerea puterii aparente (kVA) furnizate
ÁnseamnŸ, Án mod corespunzŸtor Ûi reducerea curentului de lucru (atÊt timp cÊt
tensiunea de alimentare rŸmane aceeaÛi).
Compensarea puterii reactive este, Án mod special, recomandatŸ pentru motoarele
care funcÍioneazŸ la putere redusŸ perioade lungi de timp.
Cum s-a menÍionat mai sus, deci o reducere a puterii aparente
la intrare va conduce la creÛterea (ÁmbunŸtŸÍirea) valorii cos ϕ.

3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
Curentul furnizat motorului dupŸ corecÍia factorului de putere, I'a, este dat de:
A11
cos ϕ
I'a = Ia
cos ϕ'
unde cos ϕ este factorul de putere Ánainte de compensare, iar cos ϕ’ este factorul de
putere dupŸ compensare, Ia fiind curentul iniÍial, Ánainte de compensare.
De menÍionat faptul cŸ variatoarele de vitezŸ realizeazŸ Ûi compensarea energiei
reactive.
Tabelul A4 de mai jos indicŸ, Án funcÍie de puterea motorului, curenÍii standard

nominali ai motorului, la diferite valori ale tensiunii de alimentare.
kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V

415 V 480 V
A A A A A A
0,18 - 1,0 - 0,6 - 0,48 0,35
0,25 - 1,5 - 0,85 - 0,68 0,49
0,37 - 1,9 - 1,1 - 0,88 0,64
- 1/2 - 1,3 - 1,1 - -
0,55 - 2,6 - 1,5 - 1,2 0,87
- 3/4 - 1,8 - 1,6 - -
- 1 - 2,3 - 2,1 - -
0,75 - 3,3 - 1,9 - 1,5 1,1
1,1 - 4,7 - 2,7 - 2,2 1,6
- 1-1/2 - 3,3 - 3,0 - -
- 2 - 4,3 - 3,4 - -
1,5 - 6,3 - 3,6 - 2,9 2,1
2,2 - 8,5 - 4,9 - 3,9 2,8
- 3 - 6,1 - 4,8 - -
3,0 - 11,3 - 6,5 - 5,2 3,8
3,7 - - - - - - -
4 - 15 9,7 8,5 7,6 6,8 4,9
5,5 - 20 - 11,5 - 9,2 6,7
- 7-1/2 - 14,0 - 11,0 - -
- 10 - 18,0 - 14,0 - -
7,5 - 27 - 15,5 - 12,4 8,9
11 - 38,0 - 22,0 - 17,6 12,8
- 15 - 27,0 - 21,0 - -
- 20 - 34,0 - 27,0 - -
15 - 51 - 29 - 23 17
18,5 - 61 - 35 - 28 21
- 25 - 44 - 34 -
22 - 72 - 41 - 33 24
- 30 - 51 - 40 - -
- 40 - 66 - 52 - -
30 - 96 - 55 - 44 32
37 - 115 - 66 - 53 39
- 50 - 83 - 65 - -
- 60 - 103 - 77 - -
45 - 140 - 80 - 64 47
55 - 169 - 97 - 78 57
- 75 - 128 - 96 - -
- 100 - 165 - 124 - -
75 - 230 - 132 - 106 77
90 - 278 - 160 - 128 93
- 125 - 208 - 156 - -
110 - 340 - 195 156 113
- 150 - 240 - 180 - -
132 - 400 - 230 - 184 134
- 200 - 320 - 240 - -
150 - - - - - - -
160 - 487 - 280 - 224 162
185 - - - - - - -
- 250 - 403 - 302 - -
200 - 609 - 350 - 280 203
220 - - - - - - -
- 300 - 482 - 361 - -
250 - 748 - 430 - 344 250
280 - - - - - - -
- 350 - 560 - 414 - -
- 400 - 636 - 474 - -
300 - - - - - - -
Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (continuare pe pagina urmŸtoare).
Caracteristici
A12
kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V
415 V 480 V
A A A A A A
315 - 940 - 540 - 432 313
- 540 - - - 515 - -
335 - - - - - - -
355 - 1061 - 610 - 488 354
- 500 - 786 - 590 - -
375 - - - - - - -
400 - 1200 - 690 - 552 400
425 - - - - - - -
450 - - - - - - -
475 - - - - - - -
500 - 1478 - 850 - 680 493
530 - - - - - - -
560 - 1652 - 950 - 760 551
600 - - - - - - -
630 - 1844 - 1060 - 848 615
670 - - - - - - -
710 - 2070 - 1190 - 952 690
750 - - - - - - -
800 - 2340 - 1346 - 1076 780
850 - - - - - - -
900 - 2640 - 1518 - 1214 880
950 - - - - - - -
1000 - 2910 - 1673 - 1339 970
Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (sfÊrÛit).
3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire Ûi

lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu
halogen)
Curentul absorbit de sarcini tip aparate de ÁncŸlzire sau lŸmpi cu incandescenÍŸ
se calculeazŸ rapid Án funcÍie de puterea nominalŸ datŸ de producŸtor (cos ϕ = 1)
(vezi Tab. A5).
Putere Curent nominal (A)

nominalŸ monofazat monofazat trifazat trifazat
(kW) 127 V 230 V 230 V 400 V
0,1 0,79 0,43 0,25 0,14
0,2 1,58 0,87 0,50 0,29
0,5 3,94 2,17 1,26 0,72
1 7,9 4,35 2,51 1,44
1,5 11,8 6,52 3,77 2,17
2 15,8 8,70 5,02 2,89
2,5 19,7 10,9 6,28 3,61
3 23,6 13 7,53 4,33
3,5 27,6 15,2 8,72 5,05
4 31,5 17,4 10 5,77
4,5 35,4 19,6 11,3 6,5
5 39,4 21,7 12,6 7,22
6 47,2 26,1 15,1 8,66
7 55,1 30,4 17,6 10,1
8 63 34,8 20,1 11,5
9 71 39,1 22,6 13
10 79 43,5 25,1 14,4
Tab. A5: Curentul nominal al sistemelor de ÁncŸlzire rezistive Ûi al lŸmpilor cu incandescenÍŸ

(convenÍionale sau cu halogen).
3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
Curentul nominal se calculeazŸ cu relaÍiile:

A13
n pentru un sistem trifazat:
n pentru un sistem monofazat:
unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.

Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ, utilizarea halogenului creazŸ o sursŸ de luminŸ
mult mai concentratŸ. Fluxul luminos este superior iar durata de viaÍŸ a lŸmpii se
dubleazŸ.
NotŸ: La conectare, filamentul rece creazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare
dar de duratŸ foarte micŸ.
LŸmpi fluorescente Ûi echipamentul aferent

Puterea Pn (W) indicatŸ pe lampa fluorescentŸ nu include Ûi puterea disipatŸ Án
balast. Curentul absorbit este dat de:
Pbalast + Pn
Ia =
U cos ϕ
unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.
DacŸ nu este indicatŸ valoarea pierderilor Án balast, aceasta se va considera 25%
din Pn.
LŸmpi fluorescente tubulare standard

AvÊnd (dacŸ nu este indicat altfel):
n cos ϕ = 0,6 fŸrŸ condensator pentru compensarea(2) factorului de putere (FP);
n cos ϕ = 0,86 cu compensarea(2) factorului de putere (FP) (unul sau douŸ tuburi);
n cos ϕ = 0,96 pentru balast electronic.
DacŸ nu sunt indicate pierderi de putere pentru balast, o valoare de 25% din Pn
poate fi luatŸ Án considerare.
Tabelul A6 indicŸ aceste valori pentru diferite tipuri de balast.
Aranjamentul Putere Curent (A) la 230 V Lung.

lŸmpilor, lampŸ Balast electromagnetic Balast tub
starterelor (W)(3) electronic (cm)
Ûi balastului FŸrŸ condens. Cu condens.
pentru pentru
compensare compensare
Un singur tub 18 0,20 0,14 0,10 60
36 0,33 0,23 0,18 120
58 0,50 0,36 0,28 150
DouŸ tuburi 2 x 18 0,28 0,18 60
2 x 36 0,46 0,35 120
2 x 58 0,72 0,52 150
(3) Puterea Án W indicatŸ pe lampŸ.
Tab. A6: Curentul nominal Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lŸmpile fluorescente uzuale
(la 230 V, 50 Hz).
LŸmpi fluorescente compacte

LŸmpile fluorescente compacte au aceleaÛi caracteristici Án ce priveÛte durata de
viaÍŸ Ûi economia de energie ca Ûi lŸmpile fluorescente clasice.
Ele sunt utilizate Án locurile publice permanent iluminate (ex.: holuri, baruri, coridoare
de trecere) Ûi pot fi montate Án locuri altfel iluminate cu lŸmpi cu incandescenÍŸ (vezi
Tab. A7 de pe pagina urmŸtoare).
(1) Ia exprimat Án A, U exprimat Án V, Pn exprimat Án W. DacŸ

Pn este exprimat Án kW, atunci relaÍia se ÁnmulÍeÛte cu 1.000.
(2) “CorecÍia factorului de putere” se referŸ adesea la
“compensare” Án terminologia lŸmpilor de iluminat cu
descŸrcare.
Cos ϕ este aproximativ 0,95 (valorile “zero” ale tensiunii Ûi
curentului sunt aproape fazate), dar factorul de putere este
0,5 datoritŸ formei Án impulsuri a curentului, al cŸrui vÊrf apare
„tÊrziu”, la fiecare jumŸtate de perioadŸ.
Caracteristici
A14
Tip Putere lampŸ Curent la 230 V
lampŸ (W) (A)
Cu balast 10 0,080
separat 18 0,110
26 0,150
Cu balast 8 0,075
incorporat 11 0,095
16 0,125
21 0,170
Tab. A7: Curentul absorbit Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lampile fluorescente compacte
(la 230 V, 50 Hz).
Puterea Án W indicatŸ pe tubul unei lŸmpi cu LŸmpi cu descŸrcŸri

descŸrcŸri nu include Ûi puterea disipatŸ Án Tabelul A8 indicŸ curentul nominal al unei lŸmpi echipate cu aparatajul auxiliar.
balast. FuncÍionarea acestor lŸmpi depinde de descŸrcarea electricŸ luminiscentŸ care
are loc Ántr-un gaz sau vaporii unui compus metalic, Ánchis ermetic Ántr-o incintŸ
transparentŸ, la o presiune prestabilitŸ. Aceste lŸmpi au un timp de pornire lung Án
timpul cŸruia curentul Ia este mai mare decÊt curentul nominal In.
Puterea Ûi curentul sunt date pentru diferite tipuri de lŸmpi (valorile medii tipice pot
varia uÛor de la un producŸtor la altul).
Tip Putere Curent In (A) Pornire EficienÍŸ DuratŸ Utilizare

lampŸ (W) cerutŸ (W) FP FP Ia/In PerioadŸ luminoasŸ medie de
la necomp. comp. (min.) (lm/W) viaÍŸ (h)
230 V 400 V 230 V 400 V 230 V 400 V
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de ÁnaltŸ presiune
50 60 0,76 0,3 1,4 la 1,6 4 la 6 80 la 120 9000 n iluminat holuri mari
70 80 1 0,45 n iluminat exterior
100 115 1,2 0,65 n iluminat public
150 168 1,8 0,85
250 274 3 1,4
400 431 4,4 2,2
1000 1055 10,45 4,9
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de joasŸ presiune
26 34,5 0,45 0,17 1,1 la 1.3 7 la 15 100 la 200 8000 n iluminat autostrŸzi
36 46,5 0,22 la 12000 n iluminat de siguranÍŸ
66 80,5 0,39 n platforme, depozite
91 105,5 0,49
131 154 0,69
LŸmpi cu descŸrcari Án vapori de mercur + halogeni metalici
70 80,5 1 0,40 1,7 3 la 5 70 la 90 6000 n iluminat suprafeÍe
150 172 1,80 0,88 6000 foarte mari cu ajutorul
250 276 2,10 1,35 6000 proiectoarelor
400 425 3,40 2,15 6000 (ex.: stadioane, etc.)
1000 1046 8,25 5,30 6000
2000 2092 2052 16,50 8,60 10,50 6 2000
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de mercur cu substanÍŸ fluorescentŸ (fluorescent bulb)
50 57 0,6 0,30 1,7 la 2 3 la 6 40 la 60 8000 n ateliere cu plafoane
80 90 0,8 0,45 la 12000 foarte Ánalte (ex.: holuri,
125 141 1,15 0,70 hangare, etc.)
250 268 2,15 1,35 n iluminat exterior
400 421 3,25 2,15 n iluminat de
700 731 5,4 3,85 intensitate redusŸ(1)
1000 1046 8,25 5,30
2000 2140 2080 15 11 6,1
(1) Înlocuite cu lŸmpi cu vapori de sodiu.
NotŸ: Aceste lŸmpi sunt sensibile la cŸderile de tensiune. Ele se sting dacŸ tensiunea de alimentare scade sub 50% din valoarea
nominalŸ Ûi nu se mai reaprind Ánainte de rŸcire (aprox. 4 minute).
NotŸ: LŸmpile cu vapori de sodiu de joasŸ presiune au o eficienÍŸ luminoasŸ superioarŸ altor tipuri de lŸmpi. TotuÛi, utilizarea acestui
tip de lampŸ este restricÍionatŸ ÁntrucÊt datoritŸ culorii luminii emise, galben-oranj, factorul de redare a culorii este scŸzut.
Tab. A8: Curentul absorbit de diferite tipuri de lŸmpi cu descŸrcŸri.

4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ
Pentru a proiecta o instalaÍie electricŸ, trebuie stabilitŸ sarcina maximŸ, realŸ,

A15
posibilŸ, care va fi solicitatŸ sistemului de alimentare.
A proiecta o instalaÍie electricŸ doar pe baza sumei aritmetice a tuturor sarcinilor
existente este absolut neeconomic Ûi dovedeÛte o insuficientŸ practicŸ inginereascŸ.
Scopul acestui capitol este de a arŸta modul Án care pot fi stabiliÍi coeficientul de
simultaneitate (funcÍionarea nesimultanŸ a sarcinilor) Ûi coeficientul de utilizare (de
ex. un motor nu funcÍioneazŸ, de obicei, la Ántreaga sa capacitate de ÁncŸrcare) al
tuturor receptorilor existenÍi. Valorile recomandate se bazeazŸ pe experienÍŸ Ûi pe
ÁnregistrŸri ale consumurilor unor instalaÍii existente. Suplimentar faÍŸ de datele de
proiectare aferente fiecŸrui circuit, rezultatele vor furniza o valoare globalŸ pentru
Ántreaga instalaÍie, pentru care se va solicita alimentarea cu energie electricŸ (din
reÍeaua de distribuÍie, transformator MT/JT sau grup electrogen).
Puterea instalatŸ este suma puterilor 4.1 Puterea instalatŸ (kW)

nominale ale tuturor receptorilor din instalaÍie. Marcajul majoritŸÍii echipamentelor si aparatelor electrice indicŸ puterea lor
În practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totusi, nominalŸ (Pn).
puterea necesarŸ a fi furnizatŸ. Puterea instalatŸ este suma puterilor nominale ale sarcinilor din instalaÍie. În
practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totuÛi, puterea necesarŸ a fi furnizatŸ.
Acesta este cazul motoarelor electrice Án care puterea nominalŸ se referŸ la puterea
livratŸ la arborele maÛinii.
Puterea consumatŸ de motor este, evident mai mare.
LŸmpile fluorescente Ûi cu descŸrcŸri Án vapori de gaze, asociate cu balasturi
reprezintŸ alte cazuri Án care puterea nominalŸ indicatŸ pe lampŸ este mai micŸ
decÊt puterea consumatŸ de lampŸ ÁmpreunŸ cu balastul aferent.
Metodele de stabilire a puterilor consumate de motoare Ûi corpuri de iluminat au fost
prezentate Án secÍiunea 3 a acestui capitol.
Cererea de putere (kW) este necesarŸ pentru alegerea puterii nominale a grupului
electrogen sau a bateriilor. Pentru o sursŸ de putere provenitŸ de la reÍeaua publicŸ
de joasŸ tensiune sau printr-un transformator MT/JT, se vorbeÛte despre puterea
aparentŸ, Án kVA.
Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a 4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA)

fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a
sarcinilor. Puterea maximŸ estimatŸ, Án kVA, sarcinilor. Puterea maximŸ estimatŸ, Án kVA, necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ,
necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ, totuÛi totuÛi cu puterea totalŸ instalatŸ, Án kVA.
Puterea aparentŸ a unei sarcini (care poate fi un singur aparat) se obÍine din
cu puterea totalŸ instalatŸ, Án kVA.
puterea sa nominalŸ corectatŸ, dacŸ este necesar, aÛa cum s-a menÍionat Án cazul
motoarelor, etc.), prin aplicarea urmŸtorilor coeficienÍi:
η = randament = kW ieÛire/kW intrare
cos ϕ = factor de putere = kW/kVA
Puterea aparentŸ kVA cerutŸ de sarcinŸ va fi:
Pa = Pn/(η x cos ϕ)
Pornind de la aceastŸ valoare, curentul nominal Ia (A)(1) absorbit de sarcinŸ va fi:
pentru o sarcinŸ monofazatŸ conectatŸ Ántre fazŸ Ûi neutru
pentru o sarcinŸ trifazatŸ echilibratŸ, unde:

V = tensiunea de fazŸ Ántre fazŸ Ûi neutru (V)
U = tensiunea dintre faze (V)
Se menÍioneazŸ totuÛi cŸ, teoretic, totalul puterii aparente, kVA nu este suma
aritmeticŸ a puterilor individuale calculate, kVA (dacŸ nu toate sarcinile au acelaÛi
factor de putere).
Este o practicŸ comunŸ de a face o simplŸ sumŸ aritmeticŸ; rezultatul va da
o valoare Án kVA care este superioarŸ valorii reale, reprezentÊnd o “marjŸ de
proiectare“. CÊnd nu se cunosc, parÍial sau total caracteristicile sarcinilor, valorile
indicate Án Tab. A9 pot fi utilizate pentru a da o valoare estimatŸ aproximativŸ a
puterii aparente cerute, VA (sarcinile individuale sunt, Án general, prea mici pentru a
fi exprimate Án kVA sau kW). EstimŸrile sarcinilor de iluminat se fac pe baza unitŸÍii
de suprafaÍŸ de 500 m2.
(1) Pentru o mai bunŸ precizie trebuie sŸ se ÍinŸ seama de

coeficientul de maximŸ utilizare, aÛa cum va fi explicat pe
pagina urmŸtoare, Án 4.3.
instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ
A16 LŸmpi fluorescente (corectate la cos ϕ = 0,86)

Tip de aplicaÍie Putere aparentŸ estimatŸ (VA/m2) Nivel mediu
pentru o lampŸ fluorescentŸ de iluminare
cu reflector industrial(1) (lux = lm/m2)
Drumuri Ûi autostrŸzi, suprafeÍe de 7 150
depozitare, lucrŸri intermitente
CondiÍii de lucru speciale: fabricarea 14 300
Ûi asamblarea pieselor foarte grele
Activitate de zi cu zi: birouri 24 500
Ateliere de asamblare de 41 800
ÁnaltŸ precizie
Circuite de putere
Tip de aplicaÍie Putere estimatŸ (VA/m2)
Aer comprimat pentru staÍii de pompare 3 la 6
Ventilarea spaÍiilor 23
Radiatoare prin convecÍie:
n case 115 la 146
n apartamente 90
Birouri 25
Dispecerate 50
Ateliere de asamblare 70
Ateliere de service auto 300
Ateliere de picturŸ 350
InstalaÍii de tratamente termice 700
(1) Ex.: Pentru o lampŸ de 65 W (fŸrŸ balast), fluxul luminos este de 5100 lm, eficienÍa luminoasŸ
a lŸmpii = 78,5 lm/W.
Tab. A9: Estimarea puterii aparente instalate.
4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ

Nu toate sarcinile individuale funcÍioneazŸ neapŸrat la puterea nominalŸ totalŸ Ûi
nici Án acelaÛi timp. CoeficienÍii ku Ûi ks permit determinarea cererii reale de putere Ûi
putere aparentŸ Án vederea dimensionŸrii instalaÍiei.
Coeficientul de utilizare (ku)

În condiÍii normale de funcÍionare, puterea consumatŸ de sarcinŸ este, uneori, mai
micŸ decÊt cea indicatŸ ca fiind puterea nominalŸ ceea ce justificŸ aplicarea unui
coeficient de utilizare (ku) pentru estimarea valorii reale.
Acest coeficient trebuie aplicat pentru fiecare sarcinŸ, cu o atenÍie specialŸ Án ceea
ce priveÛte motoarele electrice care funcÍioneazŸ foarte rar la capacitatea nominalŸ.
În instalaÍiile industriale acest coeficient poate fi estimat, pentru motoare, la cca. 0,75.
Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ, acest coeficient este totdeauna egal cu 1.
Pentru circuitele de prizŸ, acest coeficient depinde Án totalitate de tipul de
echipament ce este conectat la prizŸ.
Coeficientul de simultaneitate (ks)

Este cunoscut din practicŸ faptul cŸ sarcinile electrice ale unei instalaÍii electrice nu
funcÍioneazŸ niciodatŸ simultan; de aceea, Án scop de estimare, este luat totdeauna
Án calcul un coeficient de simultaneitate (ks).
Coeficientul de simultaneitate se aplicŸ pentru un grup de sarcini (ex.: alimentate
de la aceeaÛi barŸ de tablou general sau secundar). Valoarea acestui factor este
responsabilitatea proiectantului, deoarece impune cunoaÛterea detaliatŸ a instalaÍiei
Ûi a condiÍiilor Án care fiecare circuit funcÍioneazŸ. Din acest motiv nu este posibil sŸ
se recomande anumite valori pentru aplicaÍii generale.
Coeficientul de simultaneitate pentru un bloc de apartamente

CÊteva valori tipice aplicabile pentru consumatori casnici alimentaÍi la 230/400 V
(trifazat, 4 conductoare) sunt prezentate Án Tab. A10. În cazul consumatorilor
utilizÊnd instalaÍii electrice de ÁncŸlzit cu acumularea cŸldurii pentru ÁncŸlzirea
spaÍiilor, se recomandŸ un coeficient de simultaneitate de 0,8 indiferent de numŸrul
de consumatori.
electricŸ
NumŸr de consumatori Coeficient de

A17
simultaneitate (ks)
2 la 4 1
5 la 9 0,78
10 la 14 0,63
15 la 19 0,53
20 la 24 0,49
25 la 29 0,46
30 la 34 0,44
35 la 39 0,42
40 la 49 0,41
Peste 50 0,40
Tab. A10: CoeficienÍi de simultaneitate Ántr-un bloc de apartamente.
Exemplu (vezi Fig. A11):

Pentru un bloc de apartamente de 5 nivele, cu 25 de apartamente, fiecare avÊnd o
putere instalatŸ de 6 kVA. Puterea instalatŸ totalŸ a clŸdirii este:
36 + 24 + 30 + 36 + 24 = 150 kVA.
Puterea aparentŸ necesarŸ clŸdirii este: 150 x 0,46 = 69 kVA.
Din Fig. A10 este posibil sŸ se determine valoarea absolutŸ a curentului Án diferite
secÍiuni ale tabloului general care alimenteazŸ toate etajele. Referitor la coloanele
electrice verticale alimentate de la parter, secÍiunea acestora poate fi, evident, redusŸ
de la etajele inferioare cŸtre cele superioare.
Aceste schimbŸri ale secÍiunii conductoarelor se realizeazŸ, Án mod convenÍional, la
un interval de 3 etaje.
În exemplu, curentul coloanei verticale, la nivelul parterului este:
, x 103
150 x 0.46
= 100 A
400 3
Curentul de intrare la nivelul etajului al treilea este:
, x 103
(36 + 24) x 0.63
= 55 A
400 3
Fig. A11: Aplicarea coeficientului de simultaneitate (ks) unui bloc de apartamente cu 5 nivele.
electricŸ
A18
Coeficientul de simultaneitate pentru un tablou de distribuÍie
Tabelul A12 prezintŸ valorice ipotetice ale lui ks pentru un tablou de distribuÍie
care alimenteazŸ un numŸr de circuite pentru care nu existŸ nici o indicaÍie asupra
modului Án care sarcina totalŸ se Ámparte Ántre ele.
DacŸ circuitele sunt preponderent circuite de iluminat este prudent sŸ se adopte
valori ale ks apropiate de 1.
NumŸr de Coeficient de
circuite simultaneitate (ks)
Ansambluri testate Án totalitate 0,9
2 Ûi 3
4 Ûi 5 0,8
6 la 9 0,7
Peste 10 0,6
Ansambluri testate parÍial 1,0
Tab. A12: CoeficienÍi de simultaneitate pentru tablourile de distribuÍie (CEI 60439).
Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia

circuitului
Tabelul A13 prezintŸ factorii de simultaneitate utilizaÍi pentru circuite care
alimenteazŸ sarcini uzuale.
DestinaÍie circuit Coeficient de simultaneitate (ks)

Iluminat 1
ÎncŸlzire Ûi aer condiÍionat 1
Prize 0,1 la 0,2(1)
Lifturi Ûi echipament n pentru motorul cu
de ridicat(2) puterea cea mai mare 1
n pentru motorul cu
puterea urmŸtoare 0,75
n pentru toate motoarele 0,60
(1) În anumite cazuri, Án special Án instalaÍiile industriale, acest coeficient poate fi mai mare.
(2) Curentul de calcul este egal cu valoarea curentului nominal al motorului majorat cu o
treime din valoarea curentului de pornire.
Tab. A13: Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia circuitului.
4.4 Exemple de aplicare a coeficienÍilor de utilizare

(ku) Ûi de simultaneitate (ks)
Tabelul A14 prezintŸ un exemplu de estimare a cererii maxime de putere aparentŸ
kVA la toate nivelele unei instalaÍii, pornind de la fiecare sarcinŸ Ûi pÊnŸ la punctul
de alimentare.
În acest exemplu, puterea aparentŸ totalŸ instalatŸ este 126,6 kVA ceea ce
corespunde unei valori maxime reale, estimate la bornele de joasŸ tensiune ale unui
transformator MT/JT de doar 65 kVA.
NotŸ: Pentru a alege secÍiunea cablurilor pentru circuitele de distribuÍie ale
instalaÍiei, curentul I (Án A) prin circuit se determinŸ din relaÍia:
kVA x 103
I=
U 3
unde kVA este valoarea puterii maxime aparente aferentŸ circuitului respectiv, iar U
este tensiunea de linie (Ántre faze) (Án V).
4.5 Coeficientul de diversitate

Termenul de “diversity factor” aÛa cum este definit Án standardele CEI are aceeaÛi
semnificatie cu ks din prezentul ghid, secÍiunea 4.3. În anumite ÍŸri de limbŸ englezŸ,
“diversity factor” este inversul lui ks, deci este supraunitar.
electricŸ
A19
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
Utilizare Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere
aparentŸ utilizare aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ
(Pa) max. cerutŸ cerutŸ cerutŸ cerutŸ
kVA max. kVA kVA kVA kVA
Tab A14: Exemplu de estimare a puterii maxime pentru o instalaÍie (valorile utilizate pentru coeficienÍi sunt doar demonstrative).
4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului

În cazul Án care o instalaÍie electricŸ este alimentatŸ direct dintr-un transformator
MT/JT Ûi puterea aparentŸ maximŸ a acesteia a fost determinatŸ, parametri nominali
ai transformatorului se pot alege luÊnd Án considerare urmŸtoarele (vezi Tab. A15):
n posibilitatea de ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere (cos ϕ) al instalaÍiei (a se
vedea capitolul L);
n extinderile anticipate ale instalaÍiei;
n constrÊngerile impuse instalaÍiei (temperaturŸ, etc.);
n puterile nominale standard ale transformatoarelor.
Putere aparentŸ In (A)

kVA 237 V 410 V
100 244 141
160 390 225
250 609 352
315 767 444
400 974 563
500 1218 704
630 1535 887
800 1949 1127
1000 2436 1408
1250 3045 1760
1600 3898 2253
2000 4872 2816
2500 6090 3520
3150 7673 4436
Tab. A15: Puteri aparente Ûi curenÍii nominali standard pentru un transformator MT/JT.
electricŸ
A20 Curentul nominal In la bornele de joasŸ tensiune ale unui transformator trifazat este
dat de urmŸtoarea relaÍie:
unde:
Pa = puterea aparentŸ nominalŸ, Án kVA, a transformatorului
U = tensiunea Ántre faze, Án V (237 V sau 410 V) Án gol
In este exprimat Án A.
Pentru un transformator monofazat:
unde:
V = tensiunea de la bornele transformatorului, Án gol.
RelaÍia simplificatŸ pentru 400 V (sarcinŸ trifazatŸ):
In = kVA x 1,4
Standardul internaÍional pentru transformatoare de putere este CEI 60076.
4.7 Alegerea surselor de alimentare

ImportanÍa menÍinerii neÁntrerupte a alimentarii cu energie electricŸ conduce la
necesitatea utilizŸrii unei surse de alimentare de rezervŸ. Alegerea Ûi caracteristicile
acestei surse alternative depind de arhitectura aleasŸ aÛa cum este descris Án
capitolul D.
Pentru sursele de alimentare normale alegerea se face, Án general, Ántre conectarea
la o reÍea publicŸ existentŸ de medie sau joasŸ tensiune.
În practicŸ, conectarea la o reÍea publicŸ de medie tensiune poate fi necesarŸ acolo
unde sarcinile depŸÛesc (sau se preconizeazŸ cŸ vor depŸÛi) un anumit nivel - Án
general de ordinul a 250 kVA, sau Án condiÍiile Án care calitatea serviciului cerut este
mai mare decÊt cea normalŸ disponibilŸ Ántr-o reÍea de joasŸ tensiune.
Mai mult, dacŸ instalaÍia conectatŸ la reÍeaua de joasŸ tensiune este posibil sŸ
cauzeze perturbaÍii consumatorilor invecinaÍi, autoritatea furnizoare poate propune
alimentarea din reÍeaua de medie tensiune.
Alimentarea din reÍeaua de medie tensiune poate avea cÊteva avantaje importante;
de fapt, un consumator pe medie tensiune:
n nu va fi afectat de posibile perturbaÍii produse de alÍi consumatori, aÛa cum se
ÁntÊmplŸ Án cazul consumatorilor pe joasŸ tensiune;
n poate alege orice sistem de tratare a neutrului pe partea de joasŸ tensiune;
n are o gamŸ mai largŸ de alegere a tarifelor;
n poate suporta creÛteri masive de putere.
Trebuie menÍionat totuÛi faptul cŸ:
n consumatorul este proprietarul staÍiei MT/JT Ûi, Án unele ÍŸri, acesta trebuie sŸ
suporte cheltuielile de construcÍie Ûi echipare. Autoritatea furnizoare poate, Án
anumite cazuri sŸ participe la aceastŸ investiÍie, relativ la linia de medie tensiune,
de exemplu;
n o parte din costurile de conectare pot fi recuperate, de exemplu de la un alt
consumator care se va conecta ulterior la respectiva staÍie;
n consumatorul are acces doar la partea de joasŸ tensiune a instalaÍiei, accesul
la partea de medie tensiune fiind rezervat doar personalului calificat al autoritŸÍii
furnizoare (citirea contoarelor, diverse manevre, etc.). TotuÛi, Án anumite ÍŸri
Ántreruptorul de medie tensiune (sau separatorul cu fuzibile) poate fi manevrat de
consumator;
n tipul Ûi amplasarea postului de transformare se vor decide de comun acord Ántre
consumator Ûi autoritatea furnizoare.
Capitolul B
Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de medie tensiune
Cuprins
1
Alimentarea cu energie la medie tensiune B2
1.1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua B2
de distribuÍie de medie tensiune B1
1.2 Diferite tipuri de alimentŸri la medie tensiune B11
1.3 Aspecte operaÍionale ale reÍelelor de distribuÍie B12
de medie tensiune
2
Procedura de instalare a unui post de transformare B14
2.1 InformaÍii preliminare B14
2.2 Studiu de soluÍie B15
2.3 Aplicare B15
2.4 Punerea Án funcÍiune B15
3
Aspectul protecÍiilor B16
3.1 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice B16
3.2 ProtecÍia transformatoarelor Ûi circuitelor B17
3.3 Interblocaje Ûi operaÍii condiÍionate B19
4
Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe JT B22
4.1 General B22
4.2 Alegerea celulelor B22
4.3 Alegerea celulei pentru protecÍia transformatorului B25
4.4 Alegerea transformatorului MT/JT B25
5
Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe MT B30
5.1 General B30
5.2 Alegerea celulelor B32
5.3 FuncÍionarea Án paralel a transformatoarelor B33
6
ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare B35
6.1 Diferite tipuri de posturi de transformare B35
6.2 Posturi de transformare de interior B35
6.3 Posturi de transformare de exterior B37
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie
tensiune
PÊnŸ acum, nu existŸ nici o ÁnÍelegere internaÍionalŸ relativ la limitele precise de

definire a “mediei” tensiuni.
Nivelele de tensiune care sunt considerate ca “medii” Án unele ÍŸri, sunt denumite
“Ánalte” Án altele.
B2 În acest capitol, reÍelele de distribuÍie ce funcÍioneazŸ la tensiuni de 1000 V sau mai
mici sunt considerate ca sisteme de JoasŸ Tensiune (JT), Án timp ce sistemele de
distribuÍie a energiei electrice care necesitŸ un nivel superior de tensiune, pentru
alimentarea prin transformare a reÍelelor de joasŸ tensiune, vor fi denumite sisteme
de Medie Tensiune (MT).
Din raÍiuni economice, tensiunea nominalŸ limitŸ a sistemelor de distribuÍie de MT,
definite mai sus, depŸÛeÛte rareori valoarea de 35 kV.
În RomÊnia, acest nivel de tensiune se denumeÛte Medie Tensiune - MT.
Principalii parametri care caracterizeazŸ un

1.1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua
sistem de alimentare cu energie electricŸ de distribuÍie de medie tensiune
sunt: Tensiunea nominalŸ Ûi nivelele de izolaÍie nominale
n Tensiunea nominalŸ Ûi nivelele de izolaÍie Tensiunea nominalŸ a unui sistem sau a unui echipament este definitŸ Án CEI 60038
corespunzŸtoare; ca “tensiunea la care un sistem sau un echipament este proiectat Ûi pentru care sunt
n Curentul de scurtcircuit; definite caracteristicile funcÍionale sigure”. StrÊns ÁnruditŸ cu tensiunea nominalŸ
n Curentul nominal al receptoarelor care fac este “cea mai ridicatŸ tensiune a echipamentului” care se referŸ la nivelul de izolaÍie
parte din instalaÍie; la frecvenÍa normalŸ de lucru Ûi la care alte caracteristici se pot referi Án recomandŸri
relevante pentru echipament.
n Sistemul de tratare a neutrului.
“Cea mai ridicatŸ tensiune pentru echipament” este definitŸ Án CEI 60038 ca:
“valoarea maximŸ a tensiunii la care echipamentul poate fi utilizat, care apare Án
condiÍii normale de funcÍionare, oricÊnd Ûi Án orice punct al sistemului. Ea exclude
tensiunile tranzitorii, cum ar fi cele datorate proceselor de comutaÍie Ûi variaÍiilor
temporare de tensiune”.
Note:
1 - Tensiunea cea mai mare pentru un echipament este indicatŸ numai pentru
tensiuni nominale ale sistemului mai mari de 1000 V. Se Ántelege cŸ, Án mod
particular pentru anumite tensiuni nominale ale sistemului, funcÍionarea normalŸ
a echipamentului nu poate fi asiguratŸ pÊnŸ la valoarea celei mai Ánalte tensiuni
a echipamentului, avÊnd Án vedere caracteristicile specifice de tensiune, cum ar fi
pierderile condensatoarelor, curentul de magnetizare al transformatoarelor, etc. În
asemenea cazuri, recomandŸrile standardelor CEI trebuie sŸ specifice limita la care
poate fi asiguratŸ operarea normalŸ a echipamentului.
2 - Se ÁnÍelege cŸ pentru echipamentul care va fi utilizat Án sisteme a cŸror tensiune
nominalŸ nu depŸÛeÛte 1000 V, referirile trebuie specificate numai la tensiunile
nominale ale sistemului, atÊt din punct de vedere operaÍional, cÊt Ûi pentru izolaÍie.
3 - DefiniÍia pentru “cea mai ridicatŸ tensiune a echipamentului” datŸ Án CEI 60038
este identicŸ cu cea datŸ Án CEI 60694 pentru “tensiunea nominalŸ”. CEI 60694 se
referŸ la aparate de comutaÍie pentru tensiuni nominale mai mari de 1000 V.
Valorile din Tabelul B1, provenite din CEI 60038, prezintŸ cele mai utilizate nivele
standard de distribuÍie la medie tensiune Ûi aratŸ tensiunile nominale ce corespund
valorilor standard ale celei mai ridicate tensiuni a echipamentului (tensiune maximŸ
de serviciu).
Aceste sisteme sunt Án general sisteme trifazate cu trei conductoare Án afara
cazurilor unde este indicat altfel.
Valorile indicate Án paranteze ar trebui considerate ca valori nerecomandabile (de
evitat). Este de dorit ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sisteme noi ce vor fi
construite Án viitor.
Seria I (pentru reÍele de 50 Ûi 60 Hz)

Tensiunea nominalŸ a sistemului Cea mai ridicatŸ tensiune pentru echipament
(kV) (kV) (kV)
3,3(1) 3(1) 3,6(1)
6,6(1) 6 (1) 7,2(1)
11 10 12
- 15 17,5
22 20 24
33(2) - 36(2)
- 35(2) 40,5(2)
(1) Aceste valori nu ar trebui utilizate pentru sisteme de distribuÍie publicŸ.
(2) Este Án discuÍie unificarea acestor valori.
Tab. B1: RelaÍiile Ántre tensiunea nominalŸ a sistemului Ûi tensiunea maximŸ pentru echipament.
1 Alimentarea cu energie la medie
tensiune
Este recomandat ca Án orice ÍarŸ raportul dintre douŸ tensiuni nominale adiacente sŸ
nu fie mai mic de doi.
Pentru asigurarea unei protecÍii adecvate a echipamentului Ámpotriva
supratensiunilor temporare Ûi Ámpotriva tensiunilor tranzitorii datorate loviturilor de
trŸsnet, proceselor de comutaÍie Ûi condiÍiilor de defect ale sistemului, etc., toate
echipamentele de medie tensiune trebuie sŸ aibŸ specificat nivelul nominal de
B3
izolaÍie.
Aparate de comutaÍie
Tabelul B2 de mai jos, este extras din CEI 60694 Ûi prezintŸ valorile standard ale
tensiunilor de Íinere la impuls. Alegerea dintre valorile din Lista 1 Ûi cele din Lista
2 depinde de gradul de expunere la supratensiuni atmosferice Ûi de comutaÍie(1),
de tipul sistemului de tratare a neutrului Ûi de tipul aparaturii de protecÍie la
supratensiune, etc. (mai multe indicaÍii sunt date Án CEI 60071).
Tensiune Tensiune nominalŸ de Íinere la impuls Tensiune nominalŸ de

nominalŸ de trŸsnet (valoare de vÊrf) Íinere la impuls de scurtŸ
U (valoare duratŸ de frecvenÍŸ ind.
eficace) Lista 1 Lista 2 (valoare eficace)
La pŸmÊnt, Peste La pŸmÊnt, Peste La pŸmÊnt, Peste
Ántre poli Ûi distanÍa Ántre poli Ûi distanÍa Ántre poli Ûi distanÍa
contactele de izolare contactele de izolare contactele de izolare
deschise deschise deschise
ale unui ale unui ale unui
disp. de disp. de disp. de
comutaÍie comutaÍie comutaÍie
(kV) (kV) (kV) (kV) (kV) (kV) (kV)
3,6 20 23 40 46 10 12
7,2 40 46 60 70 20 23
12 60 70 75 85 28 32
17,5 75 85 95 110 38 45
24 95 110 125 145 50 60
36 145 165 170 195 70 80
52 - - 250 290 95 110
72,5 - - 325 375 140 160
NotŸ: Tensiunile de Íinere “peste distanÍa de izolaÍie” sunt valabile numai pentru aparatajul
de comutaÍie unde distanÍele Ántre contactele deschise trebuie sŸ indeplineascŸ cerinÍele de
securitate pentru separatoare.
Tab. B2: Niveluri de izolaÍie nominalŸ ale aparatajului de comutaÍie.
Ar trebui notat cŸ, pentru valorile de tensiune citate, nu se dau valori ale
supratensiunii de comutaÍie, deoarece supratensiunile datorate proceselor de
comutaÍie sunt mai puÍin periculoase la aceste valori de tensiune decÊt cele datorate
supratensiunilor atmosferice.
Transformatoare
Tabelul B3 de mai jos, este extras din CEI 60076-3.
SemnificaÍia listei 1 Ûi a listei 2 este aceeaÛi cu cea din tabelul aparatelor de
comutaÍie, de exemplu alegerea depinde de gradul de expunere la lovitura de
trŸsnet, etc.
Tensiunea cea mai mare Tensiune nominalŸ de Íinere Tensiune nominalŸ de

pentru echipament la impuls de scurtŸ duratŸ de Íinere la impuls de trŸsnet
(valoare eficace) frecvenÍa industrialŸ Um (valoare de vÊrf)
(valoare eficace) Lista 1 Lista 2
(kV) (kV) (kV) (kV)
i 1,1 3 - -
3,6 10 20 40
7,2 20 40 60
12 28 60 75
17,5 38 75 95
24 50 95 125
36 70 145 170
52 95 250
72,5 140 325
(1) Aceasta ÁnseamnŸ cŸ, Án principiu, Lista 1 se aplicŸ Án

Tab. B3: Niveluri de izolaÍie nominalŸ ale transformatoarelor.
general aparatajului utilizat Án reÍele de cabluri subterane Án
timp ce Lista 2 este utilizatŸ pentru aparatajul folosit Án reÍelele
electrice aeriene.
tensiune
Alte componente
Este evident cŸ performanÍele izolaÍiei altor componenete de MT asociate cu aceste
elemente majore, cum sunt de exemplu izolatoarele de sticlŸ sau porÍelan, cablurile
de MT, transformatoarele de mŸsurŸ, etc, trebuie sŸ fie compatibile cu cele ale
aparatajului de comutaÍie Ûi ale transformatoarelor menÍionate mai sus. Tipurile de
B4 ÁncercŸri pentru aceste elemente sunt date Án publicaÍiile CEI corespunzŸtoare.
NotŸ generalŸ:
Standardele CEI sunt gÊndite Án sensul unei aplicabilitŸÍi universale Ûi, Án consecinÍŸ,
cuprind un numŸr mare de nivele de tensiune Ûi de curenÍi.
Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri Acestea reflectŸ practicile diferite adoptate Án ÍŸri cu diferite condiÍii meteorologice,
sunt Án mod obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar geografice Ûi economice. Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri sunt Án mod
unul sau douŸ nivele de tensiune, curent Ûi obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar unul sau douŸ valori ale tensiunii, curentului Ûi
niveluri de defect, etc. curentului de defect, etc.
Curentul de scurtcircuit
Un Ántreruptor automat (sau o siguranÍŸ Valorile standard ale capacitŸÍii de Ántrerupere a curentului de scurtcircuit pentru un
fuzibilŸ, Ántr-un domeniu limitat al tensiunii) Ántreruptor sunt exprimate Án mod normal Án kilo-amperi (kA).
este singura formŸ de aparataj de comutaÍie Aceste valori se referŸ la condiÍii de scurtcircuit trifazat Ûi se exprimŸ ca o medie a
capabilŸ de Ántrerupere sigurŸ a valorilor valorilor eficace ale componentei de c.a. a curentului Án fiecare din cele 3 faze.
foarte ridicate de curent Án cazul defectelor de Pentru Ántreruptoarele de tensiuni nominale considerate Án acest capitol, Tabelul B4
scurtcircuit ce apar Ántr-o reÍea electricŸ de prezintŸ valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit.
distribuÍie.
kV 3,6 7,2 12 17,5 24 36 52

kA 8 8 8 8 8 8 8
(eficace) 10 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5
16 16 16 16 16 16 20
25 25 25 25 25 25
40 40 40 40 40 40
50
Tab. B4: Valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit a Ántreruptoarelor.
Calculul curenÍilor de scurtcircuit

Regulile pentru calculul curenÍilor de scurtcircuit Ántr-o instalaÍie electricŸ sunt
prezentate Án standardul CEI 60909.
Calculul curenÍilor de scurtcircuit se poate transforma Ántr-o sarcinŸ dificilŸ cÊnd
instalaÍia este complicatŸ.
Utilizarea unor programe de calcul poate accelera acest proces.
Acest standard general, aplicabil pentru toate sistemele de alimentare, radiale sau
buclate, 50 sau 60 Hz Ûi pÊnŸ la 550 kV, este foarte precis Ûi conservator.
El poate fi utilizat pentru diferitele tipuri de scurtcircuite (simetrice sau asimetrice)
care pot apŸrea Ántr-o instalaÍie electricŸ:
n scurtcircuit trifazic (toate trei fazele), Án general tipul care produce cei mai
importanÍi curenÍi;
n scurtcircuit bifazic (Ántre douŸ faze), curenÍii sunt mai mici decÊt Án cazul
precedent;
Curent (I) n scurtcircuit bifazic cu punere la pŸmÊnt (Ántre douŸ faze Ûi pŸmÊnt);
n punere la pŸmÊnt (Ántre o fazŸ Ûi pŸmÊnt), cel mai frecvent tip (80% din cazuri).
2√2I"k
La apariÍia unui defect, curenÍii tranzitorii de scurtcircuit sunt o funcÍie de timp Ûi
2√2I"b conÍin douŸ componente (vezi Fig. B5):
IDC
n o componentŸ alternativŸ, descrescÊnd cŸtre o valoare stabilŸ, Án funcÍie de
2√2I"k
constanta de timp a maÛinilor electrice aflate Án rotaÍie;
Ip
n o componentŸ continuŸ, descrescÊnd cŸtre zero, cauzatŸ de creÛterea bruscŸ de
curent, care este funcÍie de impedanÍa circuitului.
Timp (s)
Din punct de vedere practic trebuie sŸ definim valorile curenÍilor de scurtcircuit care
se utilizeazŸ la alegerea echipamentelor Ûi a sistemelor de protecÍii:
n I’’k: valoarea eficace a curentului iniÍial simetric;
tmin n I’’b: valoarea eficace a curentului simetric Ántrerupt de aparatul de comutaÍie cÊnd
primul pol deschide la tmin (temporizare minimŸ);
n Ik: valoarea eficace a curentului stabil simetric;
Fig. B5: Reprezentare graficŸ a curentului de scurtcircuit n Ip: valoarea maximŸ instantanee a curentului la primul vÊrf;
conform CEI 60909. n IDC: valoarea instantanee a componentei continue a curentului Án momentul
Ántreruperii (la tmin).
tensiune
CurenÍii sunt identificaÍi prin indicii 3, 2, 2E, 1, depinzÊnd de tipul scurtcircuitului

respectiv trifazic, bifazic, bifazic cu pŸmÊntul, fazŸ cu pŸmÊntul.
Metoda, bazatŸ pe teorema superpoziÍiei Thevenin Ûi descompunerea Án
componente simetrice, constŸ Án aplicarea Án punctul de scurtcircuit a unei surse
echivalente de tensiune Án vederea determinŸrii curentului. Calculul se efectueazŸ Án
trei paÛi.
B5
n Definirea sursei echivalente de tensiune de aplicat la punctul de defect.
ReprezintŸ tensiunea existentŸ Ánainte de defect Ûi este definitŸ ca Ûi tensiunea
nominalŸ multiplicatŸ cu un factor care ia Án considerare variaÍiile sursei,
comutatoarele de ploturi sub sarcinŸ ale transformatoarelor Ûi comportarea
subtranzitorie a maÛinilor.
n Calcularea impedanÍelor, aÛa cum se vŸd din punctul de defect, pe fiecare ramurŸ
ce ajunge Án punctul de defect. Pentru sistemele de secvenÍŸ pozitivŸ Ûi negativŸ,
calculul nu ia Án considerare capacitŸÍile liniei Ûi admitanÍele sarcinilor nerotative,
montate Án paralel.
n OdatŸ ce tensiunea Ûi impedanÍa sursei este definitŸ, se calculeazŸ valorile
caracteristice, minime Ûi maxime, ale curenÍilor de scurtcircuit.
Valorile diferiÍilor curenÍi Án punctul de defect sunt calculate utilizÊnd:

n ecuaÍiile furnizate;
n o sumŸ a curenÍilor care circulŸ prin ramurile conectate la nod:
o I’’k: (vezi Fig. B6 pentru calculul I’’k, unde factorul de tensiune c este definit de
standard; sumŸ algebricŸ sau geometricŸ),
o Ip = κ x 2 x I’’k, unde κ este mai mic decÊt 2 depinzÊnd de raportul R/X al
impedanÍei de secvenÍŸ directŸ pentru ramura datŸ; suma vÊrfurilor,
o Ib = μ x q x I’’k, unde μ Ûi q sunt mai mici decÊt 1, depinzÊnd de generatoare Ûi de
motoare Ûi de curentul minim temporizat la Ántrerupere; sumŸ algebricŸ,
o Ik = I’’k cÊnd defectul este departe de generator,
o Ik = λ x Ir, pentru un generator, unde Ir este curentul nominalal generatorului Ûi λ
este un factor depinzÊnd de inductanÍa sa de saturaÍie; sumŸ algebricŸ.
Tipul scurtcircuitului I’’k

SituaÍie generalŸ Defecte ÁndepŸrtate
3 faze
2 faze
2 faze Ûi pŸmÊnt
FazŸ Ûi pŸmÊnt
Tab. B6: Curentul de scurtcircuit conform CEI 60909.
Caracterizare
În sistem existŸ douŸ tipuri de echipamente, Án funcÍie de reacÍia la apariÍia unui
defect.
Echipamente pasive
AceastŸ categorie cuprinde toate echipamentele care, datoritŸ funcÍiei lor, trebuie
sŸ aibŸ capacitatea de transport atÊt a curenÍilor normali cÊt Ûi a curenÍilor
de scurtcircuit. Aceste echipamente includ cablurile, liniile aeriene, barele,
separatoarele, separatoarele de sarcinŸ, transformatoarele, reactanÍele serie Ûi
condensatoarele, transformatoarele de mŸsurŸ.
Pentru aceste echipamente capacitatea de a rezista distrugerilor provocate de un

scurtcircuit este definitŸ Án termeni de:
n RezistenÍa electrodinamicŸ (“curent de Íinere la valoarea de vÊrf”; valoarea de
vÊrf a curentului exprimata Án kA), caracterizÊnd rezistenÍa mecanicŸ la solicitŸri
electrodinamice
n RezistenÍa termicŸ (“curent de Íinere de scurtŸ duratŸ”; valoare eficace exprimatŸ
Án kA pentru durate Ántre 0,5 Ûi 3 secunde, cu valoare mai des ÁntalnitŸ de 1 secundŸ),
caracterizÊnd disiparea de caldurŸ maxim admisŸ.
tensiune
Echipamente active
AceastŸ categorie cuprinde echipamentele desemnate sŸ elimine curenÍii de
scurtcircuit adicŸ Ántreruptoarele automate Ûi fuzibilele. AceastŸ proprietate este
exprimatŸ prin capacitatea de rupere Ûi, dacŸ este nevoie, de capacitatea de
B6 Ánchidere pe scurtcircuit la apariÍia unui defect.
n Capacitatea de rupere (vezi Fig. B7)
Caracteristica de bazŸ a unui dispozitiv destinat sŸ ÁntrerupŸ curenÍii de defect este
curentul maxim (valoare eficace exprimatŸ Án kA) pe care este capabil sŸ-l ÁntrerupŸ
Án condiÍii specifice definite de standarde; standardul CEI se referŸ la valoarea
eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit. În alte standarde,
valoarea eficace a sumei dintre componenta periodicŸ Ûi componenta aperiodicŸ
este specificatŸ, caz Án care este vorba de “curent asimetric”. Capacitatea de rupere
depinde de alÍi factori ca:
o tensiune,
o raportul R/X al circuitului de Ántrerupt,
o frecvenÍa naturalŸ a sistemului de alimentare,
o numŸrul de deschideri la curent maxim, de exemplu ciclul D - I/D - I/D
(D - deschidere, I - Ánchidere)
o starea dispozitivului dupŸ test.
Capacitatea de rupere este o caracteristicŸ dificil de definit Ûi, Án consecinÍŸ, nu
trebuie sŸ surprindŸ faptul cŸ aceluiaÛi aparat i se pot asocia diferite capacitŸÍi de
rupere Án funcÍie de standardul Án care sunt definite.
n Capacitatea de Ánchidere pe scurtcircuit
În general aceastŸ caracteristicŸ este implicit definitŸ de capacitatea de rupere
deoarece un aparat trebuie sŸ ÁnchidŸ pe un curent pe care Ál poate Ántrerupe.
CÊteodatŸ capacitatea de Ánchidere trebuie sŸ fie mai mare, de exemplu pentru
Ántreruptoare automate care protejeazŸ generatoare.
Capacitatea de Ánchidere este definitŸ Án funcÍie de valoarea de vÊrf (exprimatŸ
Án kA) deoarece primul vÊrf asimetric este cel mai solicitant din punct de vedere
electrodinamic.
De exemplu, conform standardului CEI 62271-100, un Ántreruptor automat utilizat
Ántr-un sistem energetic cu frecvenÍa de 50 Hz trebuie sŸ fie capabil sŸ ÁnchidŸ pe o
valoare de vÊrf a curentului egalŸ cu 2,5 ori valoarea eficace a curentului de rupere
(2,6 ori pentru sistemele de 60 Hz).
Capacitatea de Ánchidere mai este cerutŸ pentru separatoare de sarcinŸ Ûi
separatoare, chiar dacŸ aceste dispozitive nu sunt capabile sŸ ÁntrerupŸ curentul.
n Curentul de rupere la scurtcircuit prezumat
Anumite dispozitive au capacitatea de a limita curentul de defect ce urmeazŸ sŸ fie
Ántrerupt.
Capacitatea lor de rupere este definitŸ ca maximul curentului de scurtcircuit
prezumat care s-ar fi dezvoltat Án timpul unui scurtcircuit net Ántre terminalele amonte
ale dispozitivului.
Caracteristicile diferitelor dispozitive

FuncÍiunile diferitelor dispozitive ce Ántrerup curenÍi Ûi principalele lor caracterizŸri
sunt prezentate Án Tabelul B8.
Curent (I) Dispozitiv Separare vizibilŸ CondiÍii de Caracteristici principale

Ántre douŸ reÍele manevrare
sub tensiune Normale Defect
Separator Da Nu Nu Separare vizibilŸ longitudinalŸ
IAC Întreruptor Nu Da Nu Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere
Separator a sarcinii
de sarcinŸ Capacitate de Ánchidere pe scurtcircuit
Contactor Nu Da Nu Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere
a curentului nominal
Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere
Timp (s) maximŸ
Caracteristici de anduranÍŸ
Întreruptor Nu Da Da Capacitate de rupere a curentului
automat de scurtcircuit
Capacitate de Ánchidere a curentului
IDC de scurtcircuit
Fuzibil Nu Nu Da Capacitate de rupere a curentului
IAC: VÊrful componentei periodice. de scurtcircuit minimŸ
IDC: Componenta aperiodicŸ. Capacitate de rupere a curentului
de scurtcircuit maximŸ
Fig. B7: Curentul de rupere nominal al unui Ántreruptor

automat Án caz de scurtcircuit, conform CEI 60056. Tab. B8: FuncÍiile diferitelor dispozitive de Ántrerupere.
tensiune
Curentul nominal cel mai utilizat pentru Curentul nominal

Curentul nominal normal este definit ca “valoarea eficace a curentului care poate fi
aparatul de comutaÍie folosit Án reÍelele de
suportat Án mod continuu la frecvenÍa nominalŸ cu o creÛtere a temperaturii ce nu o
distribuÍie de MT de uz general, este de 400 A. depŸÛeÛte pe aceea specificatŸ de standardul specific de producÍie”.
CurenÍii nominali ceruÍi pentru aparatajul de comutaÍie sunt stabiliÍi Án etapa de
proiectare a postului de transformare.
B7
În RomÊnia curentul nominal cel mai utilizat
este de 630 A. Curentul nominal cel mai utilizat pentru aparatul de comutaÍie folosit Án reÍelele de
distribuÍie la MT de utilitate generalŸ, este de 400 A.
În zonele industriale Ûi Án cele urbane cu o ÁncŸrcare mare, uneori sunt cerute
circuite nominale la 630 A.
La staÍiile de alimentare principale de MT Ûi Án posturile de transformare, valorile
nominale standard pentru circuitele celulelor de sosire de la transformatoare de IT,
pentru Ántreruptoare de putere de cuplŸ Ûi de bare colectoare sunt 800 A; 1250 A;
1600 A; 2500 A Ûi 4000 A.
La posturile de transformare de MT/JT care includ un transformator cu un curent
nominal Án primar mai mic de 60 A (Án general cÊnd puterea transformatorului
este mai micŸ de 1000 kVA), un separator de sarcinŸ MT asociat cu un set de 3
siguranÍe fuzibile (sau o combinaÍie similarŸ) este Án general folositŸ pentru controlul
Ûi protecÍia transformatorului, ca o alternativŸ mai economicŸ la Ántreruptorul de
putere. Pentru curenÍi primari mai mari (transformatoare cu putere nominalŸ egalŸ
sau mai mare de 1000 kVA), combinaÍia fuzibili - separator de sarcinŸ nu asigurŸ
performanÍele cerute.
Nu existŸ tabele de valori ale curentului normal nominal recomandate de CEI
pentru combinaÍia fuzibili - separator de sarcinŸ. Valoarea nominalŸ actualŸ va fi
datŸ de fabricantul separatorului de sarcinŸ cu siguranÍe fuzibile, Án concordanÍŸ cu
caracteristicile siguranÍei fuzibile Ûi a datelor transformatorului, cum ar fi:
n curentul normal la MT;
n supracurentul permis Ûi durata sa;
n vÊrful maxim Ûi durata Ûocului de curent de magnetizare la conectarea
transformatorului;
n modul de acÍionare a protecÍiei Ûi a aparatelor de comutaÍie pe partea de MT, etc.
aÛa cum se aratŸ Án exemplul dat Án Anexa A a CEI 62271-105.
Într-o astfel de schemŸ, separatorul de sarcinŸ trebuie sŸ fie capabil sŸ declanÛeze
automat, de exemplu prin relee, la valori scŸzute ale curentului de defect, care
trebuie sŸ acopere (prin valori apropiate) curentul nominal minim de Ántrerupere al
siguranÍelor fuzibile de MT. În acest fel, valorile ridicate ale curentului de defect care
sunt dincolo de capacitatea de rupere a separatorului de sarcinŸ, vor fi deconectate
cŸtre siguranÍele fuzibile Án timp ce valorile scŸzute ale curenÍilor de defect, care nu
pot fi Ántrerupte de cŸtre siguranÍele fuzibile, vor fi eliminate de cŸtre separatorul de
sarcinŸ acÍionat prin releu.
InfluenÍa temperaturii mediului ambiant Ûi a altitudinii asupra
curentului nominal
Valorile curentului nominal sunt atribuite pentru toate dispozitivele electrice prin
care circulŸ curent, iar limitele superioare ale acestora sunt stabilite de creÛterea
temperaturii datoratŸ puterii I2R (Watt) disipate Án conductoare (unde I = valoarea
eficace a curentului, Án Amperi Ûi R = rezistenÍa conductorului, Án Ohmi), ÁmpreunŸ
cu cŸldura produsŸ prin histerezis magnetic Ûi pierderile prin curenÍi turbionari
la motoare, transformatoare, etc., precum Ûi pierderilor dielectrice Án cabluri Ûi
condensatoare, acolo unde este cazul.
CreÛterea de temperaturŸ peste temperatura mediului ambiant va depinde, Án
principal, de modul Án care cŸldura este disipatŸ. De exemplu, curenÍi mari pot fi
trecuÍi prin ÁnfŸÛurŸrile motorului electric fŸrŸ a produce supraÁncŸlziri, deoarece un
simplu ventilator de rŸcire fixat pe axul motorului ÁndepŸrteazŸ cŸldura cu aceeaÛi
ratŸ cu care ea este produsŸ Ûi astfel temperatura atinge o valoare stabilŸ inferioarŸ
celei care ar putea deteriora izolaÍia Ûi ar conduce la “arderea” motorului.
Transformatoarele cu rŸcire Án ulei sau Án aer sunt printre cele mai cunoscute
exemple de asemenea tehnici de rŸcire forÍatŸ.
Valorile curenÍilor nominali recomandate de CEI sunt bazate pe temperaturi normale
ale aerului Án climŸ temperatŸ Ûi la altitudini ce nu depŸÛesc 1000 m, astfel ÁncÊt
echipamentele care depind de rŸcirea naturalŸ prin radiaÍie Ûi convecÍie a aerului se
vor ÁncŸlzi dacŸ funcÍioneazŸ la curentul nominal la climŸ tropicalŸ Ûi/sau la altitudini
ce depŸÛesc 1000 m. În astfel de situaÍii, echipamentele trebuiesc declasate la o
valoare nominalŸ a curentului mai micŸ decÊt cea nominalŸ descrisŸ Án caracteristici.
SituaÍia transformatoarelor este reglementatŸ Án standardul CEI 60076-2.
În cazul transformatoarelor cu rŸcire forÍatŸ, Án general este suficient sŸ se furnizeze
ecrane protectoare la radiaÍia solarŸ, sŸ se mŸreascŸ suprafeÍele radiatorului de
ulei de rŸcire, sŸ se mŸreascŸ puterea pompelor de circulaÍie a uleiului precum Ûi
dimensiunea ventilatoarelor de aer, pentru menÍinerea valorilor iniÍiale nominale
conform CEI.
Pentru aparatajul de comutaÍie, fabricantul trebuie consultat asupra declasŸrii
corecte ce trebuie efectuatŸ pentru condiÍiile de funcÍionare reale.
tensiune
Defectele de punere la pŸmÊnt la sisteme de Legarea la pŸmÊnt

MT pot induce valori periculoase de tensiune Sistemul de legare la pŸmÊnt Ûi echipamentul de ÁmpŸmÊntare necesitŸ o abordare
pe partea de JT a instalaÍiilor. Consumatorii de atentŸ, Án mod particular datoritŸ siguranÍei consumatorului de JT Án timpul unui
JT (Ûi personalul de exploatare) pot fi protejaÍi scurtcircuit la pŸmÊnt pe partea de MT.
B8 Ámpotriva acestui pericol prin: Prizele de pŸmÊnt
În general este preferabil, acolo unde este posibil din punct de vedere fizic, sŸ se
n limitarea mŸrimii curenÍilor de punere la
separe priza de pŸmÊnt destinatŸ pentru legarea la pŸmÊnt a pŸrÍilor metalice
pŸmÊnt pe partea de MT; aferente echipamentelor de MT de priza de pŸmÊnt a sistemului de legare la
n reducerea rezistenÍei de legare la pŸmÊnt pŸmÊnt a conductorului de nul la JT. Aceasta este practica comunŸ Án sistemele
a posturilor de transformare pÊnŸ la cea mai de distribuÍie rurale, unde electrozii prizei de pŸmÊnt a reÍelei de JT sunt instalaÍi la
micŸ valoare posibilŸ; distanÍŸ de una sau douŸ deschideri faÍŸ de postul de transformare.
n crearea condiÍiilor de echipotenÍialitate În multe cazuri spaÍiul limitat disponibil din posturile de transformare urbane
Ántre postul de transformare Ûi instalaÍia ÁmpiedicŸ o asemenea practicŸ; de exemplu, nu existŸ posibilitatea separŸrii
consumatorului. conductorului de protecÍie la MT de cel de JT pentru evitarea transferurilor de
tensiune (posibil periculoase) Án sistemul de JT.
Curentul de punere la pŸmÊnt
Valorile curentului de punere la pŸmÊnt la MT sunt Án general (mai puÍin acolo unde
existŸ restricÍii speciale Án acest sens) comparabile cu acelea ale scurtcircuitului
trifazat.
AceÛti curenÍi trecÊnd prin priza de pŸmÊnt vor ridica tensiunea acesteia la o valoare
ridicatŸ faÍŸ de potenÍialul de referinÍŸ.
De exemplu, un curent de punere la pŸmÊnt de 10000 A ce trece printr-un electrod
de ÁmpŸmÊntare cu o rezistenÍŸ de 0,5 Ω (rezistenÍŸ deosebit de micŸ) Ái va mŸri
tensiunea la 5000 V.
DacŸ toate pŸrÍile metalice expuse din postul de transformare sunt conectate
ÁmpreunŸ Ûi apoi legate la priza de pŸmÊnt iar electrodul (platbandŸ, prizŸ de
pŸmÊnt) este Án forma de (sau este conectat la) o plasŸ de conductoare situate sub
podeaua postului de transformare, atunci nu este nici un pericol pentru personalul
de exploatare, de vreme ce aceastŸ configuraÍie formeazŸ o cuÛcŸ echipotenÍialŸ Án
care toate materialele conducatoare de electricitate inclusiv personalul, sunt ridicate
la acelaÛi potenÍial.
PotenÍial transferat
De remarcat cŸ un pericol existŸ totuÛi datoritŸ problemei cunoscute sub numele de
”potenÍial transferat”. Se va vedea Án Figura B9 cŸ punctul neutru al ÁnfŸÛurŸrii de
JT a transformatorului de MT/JT este, de asemenea, conectat la priza de pŸmÊnt
comunŸ a postului de transformare, astfel ÁncÊt conductorul neutru, ÁnfŸÛurŸrile
fazelor de JT Ûi toate conductoarele de fazŸ sunt, de asemenea, ridicate la
potenÍialul prizei de pŸmÊnt.
Cablurile de distribuÍie la JT ce pŸrŸÛesc postul de transformare vor transfera acest
potenÍial instalaÍiilor consumatorilor. Se poate observa cŸ nu va exista nici un defect
de izolare pe partea de JT, Ántre faze sau Ántre o fazŸ Ûi conductorul de nul din
moment ce toate sunt la acelaÛi potenÍial. Totusi, este probabil ca izolaÍia dintre faze
Ûi pŸmÊnt a cablului sau a unei pŸrÍi a instalaÍiei va ceda.
SoluÍii posibile
Primul pas pentru minimizarea pericolelor evidente ale potenÍialelor transferate este
sŸ se reducŸ mŸrimea curenÍilor de punere la pŸmÊnt pe partea de MT. Acestea se
realizeazŸ Án mod normal prin legarea la pŸmÊnt a sistemelor de MT prin intermediul
rezistenÍelor sau bobinelor de reactanÍŸ legate la conexiunile tip stea ale cÊtorva
transformatoare(1), amplasate Án posturile de transformare principale sau Án staÍiile
de alimentare cu energie electricŸ.
Un potenÍial transferat relativ important nu poate fi complet evitat prin aceste
mijloace, totuÛi o astfel de strategie a fost adoptatŸ Án cÊteva ÍŸri.
InstalaÍia echipotenÍialŸ de legare la pŸmÊnt Án spaÍiile corespunzŸtoare
consumatorilor poate fi consideratŸ la potenÍial zero. TotuÛi, dacŸ acestŸ instalaÍie
de legare la pŸmÊnt ar fi conectatŸ la priza de pŸmÊnt a postului de transformare
printr-un conductor cu impendanÍŸ micŸ, atunci condiÍiile echipotenÍiale existente Án
postul de transformare vor exista, de asemenea, la instalaÍiile consumatorului.
Legarea la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ redusŸ
AceastŸ legŸturŸ cu impedanÍa de valoare scŸzutŸ este obÍinutŸ prin conectarea
conductorului neutru la instalaÍia echipotenÍialŸ a consumatorului Ûi rezultatul este
Fig. B9: PotenÍial transferat pe JT.
cunoscut ca schema TN (CEI 60364), dupŸ cum se aratŸ Án diagrama A din Figura
B10.
Schema TN este asociatŸ, Án general, cu o schemŸ de protecÍie cu conectare la
pŸmÊnt multiplŸ, Án care conductorul de nul este conectat la pŸmÊnt de-a lungul
lungimii sale (la fiecare al treilea sau al patrulea stÊlp al liniei aeriene de distribuÍie,
la JT) Ûi Án fiecare loc de conectare al consumatorilor.
Se poate observŸ, cŸ o reÍea de conductoare de nul plecÊnd dintr-un post de
transformare, fiecare din acestea fiind conectat la pŸmÊnt la intervale regulate
constituie, ÁmpreunŸ cu conectarea la pŸmÊnt a postului de transformare, o foarte
(1) Celelalte transformatoare nefiind legate la pŸmÊnt. Un caz eficientŸ prizŸ de pŸmÊnt, de rezistenÍŸ scŸzutŸ.
particular al limitŸrii curentului de punere la pŸmÊnt este prin
intermediul bobinei Petersen.
tensiune
Cazurile A Ûi B
În aceste cazuri nu este impusŸ o valoare
particularŸ a rezistenÍei
B9
Cazurile C Ûi D
UW - UO
RS i
Im
Unde
UW = tensiunea nominalŸ de Íinere la
frecvenÍŸ industrialŸ pentru echipament
de joasŸ tensiune Án instalaÍiile
consumatorului
UO = tensiunea fazŸ-neutru Án instalaÍiile
consumatorului
Im = valoarea maximŸ a curentului de
punere la pŸmÊnt pe partea de
medie tensiune
Cazurile E Ûi F
UWS - U
RS i
Im
Unde
UWS = tensiunea nominalŸ de Íinere la
frecvenÍŸ industrialŸ pentru echipament de
joasŸ tensiune Án postul de transformare
U = tensiunea fazŸ-neutru Án postul de
transformare pentru sistemul TT Ûi
tensiunea fazŸ-fazŸ Án postul de
transformare pentru sistemul IT
Im = valoarea maximŸ a curentului de
punere la pŸmÊnt pe partea de
medie tensiune
În cazurile E Ûi F conductorul de protecÍie de joasŸ tensiune (legat ÁmpreunŸ cu celelalte pŸrÍi
conductoare expuse) din postul de transformare este legat la priza de pŸmÊnt a postului de
transformare Ûi de aceea echipamentul de joasŸ tensiune din postul de transformare poate fi
supus unei supratensiuni.
Note:
n Pentru TN-a Ûi IT-a, pŸrÍi conductoare expuse de joasŸ Ûi medie tensiune din postul de transformare Ûi cele din instalaÍia consumatorului
ÁmpreunŸ cu nulul transformatorului sunt legate ÁmpreunŸ la priza de pŸmÊnt a postului de transformare.
n Pentru TT-a Ûi IT-b, pŸrÍi conductoare expuse de joasŸ Ûi medie tensiune din postul de transformare ÁmpreunŸ cu nulul transformatorului sunt
legate la priza de pŸmÊnt a postului de transformare.
n Pentru TT-b Ûi IT-c, nulul transformatorului este legat la pŸmÊnt, separat, Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a postului de transformare.
Uw Ûi Uws sunt ambele date Án CEI 60364-4-44 la valoarea de Uo+1200 V, unde Uo este tensiunea nominalŸ fazŸ-neutru a sistemului JT.
Fig. B10: Valoarea maximŸ a rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt Ántr-un post de transformare MT/JT pentru asigurarea securitŸÍii Án timpul
unui scurtcircuit cu punere la pŸmÊnt pe partea de medie tensiune, pentru diferite sisteme de tratare a neutrului.
CombinaÍia dintre limitarea curenÍilor de defect la punerea la pŸmÊnt, legŸturile

echipotenÍiale Ûi sistemul de legare la pŸmÊnt de rezistenÍŸ redusŸ al postului de
transformare are ca rezultat o reducere importantŸ a valorilor supratensiunilor Ûi o
limitare a solicitŸrilor pe care trebuie sŸ le suporte izolaÍia dintre fazŸ Ûi pŸmÊnt pe
perioada punerilor la pŸmÊnt pe partea de MT, descrise mai sus.
Limitarea curentului de punere la pŸmÊnt la MT Ûi rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a
postului de transformare
Un alt sistem de legare la pŸmÊnt, larg utilizat, este arŸtat Án diagrama C a Fig. B10.
Se observŸ cŸ Án sistemul TT, instalaÍia de legare la pŸmÊnt a consumatorului (fiind
izolatŸ faÍŸ de cea a postului de transformare), constituie un potenÍial de referinÍŸ.
Asta ÁnseamnŸ cŸ, deÛi potenÍialul transferat nu va solicita suplimentar izolaÍia dintre
faze a echipamentului consumatorului, izolaÍia dintre fazŸ Ûi pŸmÊnt a tuturor celor
trei faze va fi supusŸ unei supratensiuni.
tensiune
Strategia Án aceastŸ situaÍie este reducerea rezistenÍei de dispersie a prizei de

pŸmÊnt a postului de transformare, astfel ÁncÊt valoarea standard a tensiunii de
Íinere timp de 5 secunde, Ántre fazŸ Ûi pŸmÊnt, pentru aparatele Ûi echipamentele de
JT, nu va fi depŸÛitŸ.
Valorile practice adoptate de o autoritate naÍionalŸ de furnizare a energiei electrice,
B10 la sistemele de distribuÍie de 20 kV, sunt urmŸtoarele:
n curentul maxim de punere la pŸmÊnt la sistemele de distribuÍie cu linii electrice
aeriene sau combinate (linii electrice aeriene Ûi linii electrice subterane LEA Ûi LES)
este 300 A;
n curentul maxim de defect la pŸmÊnt la sistemele subterane (LES) este 1000 A.
RelaÍia necesarŸ pentru determinarea valorii maxime a rezistenÍei prizei de legare la
pŸmÊnt Rs a postului de transformare, pentru a fi siguri ca tensiunea de Íinere la JT
nu va fi depŸÛitŸ, este:
Án Ohmi (vezi cazurile C Ûi D din Figura B10).

unde:
Uw = cea mai micŸ valoare standardizata (Án VolÍi) a tensiunii de Íinere de scurtŸ
duratŸ (5 s) pentru instalaÍiile Ûi echipamentele consumatorului = Uo + 1200 V
(CEI 60364-4-44)
Uo = tensiunea fazŸ-nul (Án VolÍi) corespunzŸtoare locului de conectare a
consumatorului de JT
Im = curentul maxim de defect la pŸmÊnt pe partea de MT a sistemului (Án
Amperi). Curentul maxim de defect la pŸmÊnt Im este suma vectorialŸ dintre
curentul maxim de defect la pŸmÊnt Án conexiunea neutrului Ûi curentul capacitiv
nesimetric al Ántregii reÍele.
A treia modalitate de legare la pŸmÊnt, denumitŸ Án CEI 60364 ca schema “IT”, este
utilizatŸ Án mod obiÛnuit acolo unde continuitatea Án alimentare cu energie electricŸ
este esenÍialŸ, de exemplu Án spitale, fabrici cu proces de fabricaÍie continuu, etc.
Principiul constŸ Án alimentarea de la o sursŸ nelegatŸ la pŸmÊnt, de regulŸ un
transformator, la care ÁnfŸÛurarea secundarŸ nu este legatŸ la pŸmÊnt sau legatŸ la
pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare mare (u 1000 Ω). În aceste cazuri, un defect
de izolaÍie, de punere la pŸmÊnt, Án circuitele de joasŸ tensiune alimentate de la
ÁnfŸÛurŸrile secundare va avea ca rezultat un curent de defect practic zero, sau de
valoare neglijabilŸ, care poate sŸ fie tolerat pÊnŸ cÊnd este posibil tehnologic sŸ fie
Ántrerupt circuitul afectat, pentru executarea reparaÍiei.
Diagramele B, D Ûi F (Figura B10)
AratŸ sistemele IT Án care rezistenÍe (de aproximativ 1000 Ω) sunt incluse Án circuitul
de punere la pŸmÊnt a neutrului. DacŸ aceste rezistenÍe ar fi ÁnlŸturate, astfel ÁncÊt
sistemul nu ar fi legat la pŸmÊnt, se aplicŸ urmŸtoarele observaÍii.
Diagrama B (Figura B10)
Toate conductoarele de fazŸ Ûi neutru sunt Án echilibru faÍŸ de pŸmÊnt la care sunt
conectate prin (normal foarte mari) rezistenÍe de izolaÍie Ûi (normal foarte mici)
capacitanÍe Ántre conductoare Ûi pŸrÍile metalice puse la pŸmÊnt.
ConsiderÊnd izolaÍia ca fiind perfectŸ, potenÍialele tuturor conductoarelor de fazŸ Ûi
neutru vor fi ridicate prin influenÍa electrostaticŸ pÊnŸ la un potenÍial apropiat de cel
al conductoarelor echipotenÍiale.
În practicŸ, din cauza numeroaselor scurgeri spre pŸmÊnt ale tuturor conductoarelor
active Ántr-un numŸr de circuite funcÍionÊnd Án paralel, sistemul se comportŸ Án mod
similar cu cazul Án care este prezentŸ o rezistenÍŸ de legare la pŸmÊnt a nulului; de
exemplu toate conductoarele vor fi ridicate la potenÍialul prizei de pŸmÊnt a postului
de transformare .
În acet caz solicitŸrile de supratensiune asupra izolaÍiei la JT sunt mici sau nu existŸ.
Diagramele D Ûi F (Figura B10)
În aceste cazuri, potenÍialul ridicat al sistemului de legare la pŸmÊnt al postului de
transformare acÍioneazŸ asupra izolaÍiei fazelor de JT Ûi pe conductoarele neutre:
n prin capacitatea dintre ÁnfŸÛurŸrile de JT ale transformatorului Ûi cuva
transformatorului;
n prin capacitatea dintre conductoarele echipotenÍiale din postul de transformare Ûi
conductorul cablurilor de distribuÍie de JT ce pŸrŸsesc postul de transformare;
n prin cŸile de scurgere a curentului Án izolaÍie, Án fiecare caz.
În spaÍiile din afara zonei de influenÍŸ a sistemului de legare la pŸmÊnt al postului
de transformare, prezintŸ importanÍŸ capacitŸÍile Ántre conductoare Ûi pŸmÊnt la
potenÍial zero (capacitŸÍile dintre miezuri nu sunt relevante - toate miezurile sunt la
acelaÛi potenÍial).
Rezultatul este Án sine un divizor de tensiune capacitiv, unde fiecare “condensator“
este Ûuntat prin cŸile de scurgere rezistive.
În general, capacitŸÍile faÍŸ de pŸmÊnt ale cablurilor Ûi conductoarelor din instalaÍiile
de JT sunt mult mai mari, iar rezistenÍele izolaÍiei la pŸmÊnt sunt mult mai mici decÊt
acelea ale parametrilor corespunzŸtori la posturile de transformare, astfel ÁncÊt
solicitŸrile dielectrice importante care apar Án postul de transformare, sunt Ántre cuva
transformatorului Ûi ÁnfŸÛurarea de JT.
tensiune
CreÛterea de potenÍial Án instalaÍiile consumatorului nu constitue o problemŸ acolo

unde nivelul curentului de punere la pŸmÊnt pe partea de MT este limitat, aÛa cum a
fost menÍionat anterior.
Toate transformatoarele conectate Án sistem IT, chiar dacŸ punctul neutru este
izolat sau conectat la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare mare, sunt Án practicŸ
prevŸzute cu un aparat de limitare a supratensiunii care va conecta Án mod automat
B11
punctul neutru direct la pŸmÊnt dacŸ o supratensiune se apropie de tensiunea de
Íinere a izolaÍiei sistemului de JT.
În completarea elementelor menÍionate mai sus, sunt prezentate Án subparagraful
3.1 mai multe moduri Án care pot apare aceste supratensiuni.
Acest tip de defect de punere la pŸmÊnt este destul de rar Ûi atunci cÊnd apare
este repede detectat Ûi eliminat de cŸtre sistemul de declanÛare automatŸ a
Ántreruptorului dintr-o instalaÍie proiectatŸ Ûi construitŸ corespunzŸtor.
SiguranÍa Án exploatare Án situaÍiile de potenÍial ridicat depinde Án Ántregime de
dispunerea zonelor echipotenÍiale ce trebuie stabilite Án mod corespunzŸtor. Acestea
se bazeazŸ Án principal pe utilizarea unor conductoare de cupru Án formŸ de grilaj,
conectate la bare de oÍel cuprat, dispuse vertical.
Criteriul echipotenÍialitŸÍii ce trebuie respectat este cel menÍionat Án capitolul F
referitor la protecÍia Ámpotriva Ûocului electric prin contact indirect, definit astfel:
potenÍialul dintre douŸ pŸrÍi metalice expuse care pot fi atinse simultan de orice parte
a corpului uman nu trebuie, Án nici o circumstanÍŸ, sŸ depŸÛeascŸ 50 V Án condiÍii
uscate sau 25 V Án condiÍii de umiditate.
MŸsuri speciale ar trebui luate la limita zonelor echipotenÍiale, pentru a evita
diferenÍe mari de potenÍial pe suprafaÍa solului, care pot ajunge la valori periculoase
ale “tensiunii de pas”.
Problema este Án strÊnsŸ legŸturŸ cu legarea la pŸmÊnt de protecÍie a gardurilor de
Ámprejmuire Ûi este prezentatŸ Án detaliu Án subcapitolul 3.1.
1.2 Diferite tipuri de alimentŸri la medie tensiune

UrmŸtoarele scheme de alimentare cu energie electricŸ sunt adoptate Án mod
obiÛnuit Án concordanÍŸ cu tipul reÍelei de medie tensiune.
Alimentarea Án vÊrf (radialŸ)

Fig. B11: ReÍea radialŸ. Postul de transformare este alimentat de un singur circuit de la un distributor de MT
(cablu sau linie). În general partea de MT este conectatatŸ Ántr-o celulŸ conÍinÊnd
un separator de sarcinŸ cu siguranÍe fuzibile de protecÍie Ûi separator de punere la
pŸmÊnt, dupŸ cum se observŸ Án Fig. B11.
În unele ÍŸri un transformator montat pe un stÊlp fŸrŸ aparate de comutaÍie sau
siguranÍe fuzibile la MT constituie “postul de transformare”. Acest tip de instalaÍie de
MT este foarte comun Án zonele rurale.
Aparatul de protecÍie Ûi de comutaÍie este plasat la mare distanÍŸ faÍŸ de transformator
Ûi controleazŸ Án general o linie electricŸ aerianŸ principalŸ, de la care un numŸr de
astfel de linii secundare sunt conectate Án derivaÍie.
Alimentarea Án buclŸ
Echipamentele de reÍea de tip “inel principal” (Ring Main Units - RMU) sunt Án
mod normal conectate sŸ formeze un inel principal la MT(2) sau un distribuitor-
interconector(2) astfel ÁncÊt barele colectoare aferente RMU transportŸ tot curentul
inelului principal sau al interconectorului (Fig. B12) .
Tipul RMU constŸ din trei compartimente integrate astfel ÁncÊt sŸ formeze un singur
ansamblu.
Acestea sunt:
n 2 celule de intrare, fiecare conÍinÊnd cÊte un separator de sarcinŸ Ûi un separator
de punere la pŸmÊnt;
Fig. B12: ReÍea buclatŸ. n o celulŸ de ieÛire Ûi protecÍie conÍinÊnd separator de sarcinŸ plus siguranÍe
fuzibile sau o combinaÍie separator de sarcinŸ echipat cu siguranÍe fuzibile sau un
Ántreruptor de putere Ûi un separator de linie, Ámpreuna cu un separator de punere la
(1) Cuprul este electronegativ faÍŸ de majoritatea celorlalte pŸmÊnt.
metale Ûi astfel rezistŸ la cororoziune. Toate dispozitivele de manevrare Án sarcinŸ Ûi separatoarele de punere la pŸmÊnt
(2) O reÍea buclatŸ este un distribuitor continuu Án formŸ de sunt dimensionate sŸ reziste la solicitŸrile produse de curentul de scurtcircuit.
buclŸ ÁnchisŸ la ambele capete, care Áncepe Ûi se terminŸ pe AceastŸ schemŸ de funcÍionare pune la dispoziÍia utilizatorului douŸ surse de
aceleaÛi bare. Fiecare capŸt al buclei este controlat de cŸtre alimentare cu energie electricŸ, Án felul acesta reducÊndu-se Án mod considerabil
un Ántreruptor. Pentru a ÁmbunŸtŸÍi flexibilitatea operaÍionalŸ
probabilitatea de Ántrerupere a alimentŸrii, datoratŸ defectelor din sistem sau unor
adeseori barele sunt divizate Án douŸ secÍiuni de un Ántreruptor
Án poziÍie normal deschis Ûi fiecare capŸt al buclei este manevre greÛite din partea furnizorului de energie, etc.
conectat la o secÍiune diferitŸ. Schemele Án inel au ca principal domeniu de aplicaÍie distribuÍia publicŸ, prin reÍelele
Un interconector este un circuit continuu care conecteazŸ de cabluri subterane, din zonele urbane.
barele colectoare din douŸ posturi de transformare. Fiecare
capŸt al unui interconector este este controlat de obicei de un
Ántreruptor.
Un interconector-distribuitor este un interconector care
alimenteazŸ unul sau mai multe posturi de transformare de-a
lungul traseului.
tensiune
DublŸ alimentare
Acolo unde este posibil ca alimentarea pe partea de MT sŸ fie fŸcutŸ prin douŸ linii
sau cabluri de la acelaÛi sistem de bare colectoare ale unui post de transformare, se
utilizeazŸ Án mod obiÛnuit o schemŸ similarŸ cu cea a RMU (vezi Fig. B13).
B12 Principala diferenÍŸ operaÍionalŸ dintre aceastŸ schemŸ Ûi cea a RMU este cŸ
cele douŸ cŸi de intrare sunt interblocate, astfel ÁncÊt doar o cale de intrare poate
fi conectatŸ la un moment dat (adicŸ conectarea unei cŸi ÁmpiedicŸ conectarea
celeilalte).
La Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ, calea de intrare care era Án funcÍiune
trebuie sŸ fie deconectatŸ Ûi celŸlalt separator de sarcinŸ (anterior Án poziÍia
“deschis”) poate fi conectat.
AceastŸ secvenÍŸ poate fi executatŸ manual sau automat.
Acest tip de schemŸ de conexiune este folositŸ Án mod particular Án reÍelele cu
o densitate mare a consumatorilor Ûi Án zonele urbane cu o rapidŸ extindere,
alimentate de cŸtre sisteme de cabluri subterane de MT .
1.3 Aspecte operaÍionale ale reÍelelor de distribuÍie

de medie tensiune
Linii electrice aeriene (LEA)
VÊnturile puternice, formarea chiciurii, etc., pot provoca atingerea Ántre ele a
conductoarelor liniilor aeriene (LEA), avÊnd ca efect producerea unui scurtcircuit
momentan (nepermanent).
Defectele de izolaÍie datorate spargerii izolatoarelor de sticlŸ sau porÍelan din cauza
unor particule purtate de vÊnt sau a utilizŸrii neglijente a armamentului, etc., precum
Ûi poluarea masivŸ a suprafeÍelor izolatoarelor, pot avea ca efect un scurtcircuit la
pŸmÊnt (monofazat).
Multe din aceste avarii dispar Án mod spontan. De exemplu, Án condiÍii uscate,
izolatoarele sparte pot rŸmÊne adeseori Án serviciu fŸrŸ a fi detectate, dar este
posibil sŸ conturneze (ex. cŸtre o structurŸ de fixare metalicŸ) pe duratŸ unei ploi
torenÍiale. Mai mult, suprafeÍele poluate produc Án general conturnŸri doar Án condiÍii
de umiditate.
Trecerea curentului de defect ia aproape Án mod invariabil forma unui arc electric, a
cŸrui cŸldurŸ intensŸ usucŸ calea de curent Ûi, Ántr-o anumitŸ mŸsurŸ, restabileÛte
proprietŸÍile izolatoare. În acest timp, de obicei, aparatura de protecÍie a acÍionat
pentru a indepŸrta defectul, de ex. siguranÍele fuzibile s-au ars sau Ántreruptorul a
declanÛat.
ExperienÍa aratŸ cŸ, Án marea majoritate a cazurilor, realimentarea circuitului, prin
Ánlocuirea siguranÍelor fuzibile sau prin Ánchiderea Ántreruptorului, va avea succes.
Din acest motiv, a fost posibil sŸ se ÁmbunŸtŸÍeasca considerabil continuitatea
serviciului Án cazul reÍelelor de distribuÍie de MT care conÍin linii electrice aeriene prin
aplicarea unei scheme de reanclanÛare automatŸ rapidŸ (RAR) a Ántreruptorului care
comandŸ un astfel de circuit.
Aceste scheme automate permit un numŸr de operaÍii de reanclanÛare, dacŸ prima
Áncercare eÛueazŸ, cu un timp reglabil de ÁntÊrziere Ántre ÁncercŸrile succesive
(pentru a permite deionizarea aerului la locul de defect), Ánainte ca Ántreruptorul sŸ
fie definitiv deconectat dupŸ toate ÁncercŸrile nereuÛite (Án general 3).
Alte ÁmbunŸtŸÍiri Án continuitatea alimentŸrii sunt obÍinute prin utilizarea
separatoarelor de linie acÍionate de la distanÍŸ Ûi prin utilizarea unor separatoare
de izolare automatŸ, ce funcÍioneazŸ ÁmpreunŸ cu un Ántreruptor cu reanclanÛare
automatŸ rapidŸ (Án pauzŸ de RAR).
AceastŸ ultimŸ schemŸ este exemplificatŸ prin ultima parte a Figurii B14 (pagina
urmŸtoare).
Principiul este urmŸtorul:
DacŸ dupŸ douŸ ÁncercŸri de reanclanÛare circuitul nu se restabileÛte Ûi defectul se
dovedeÛte a fi permanent separatorul se va deschide (Án a doua pauzŸ de RAR) Ûi
va izola o secÍiune a reÍelei, Ánainte ca a treia (Ûi ultima) Áncercare de reanclanÛare
sŸ aiba loc.
ExistŸ, deci, douŸ posibilitŸÍi:
n defectul este Án secÍiunea care a fost izolatŸ de separatorul automat de linie (ALS,
Automatic Line Switch) Ûi alimentarea este restabilitŸ pentru ceilalÍi consumatori
conectaÍi la celelalte secÍiuni, sau
n defectul este Ántr-o secÍiune Án amonte de separator (ALS) Ûi Ántreruptorul va
deconecta definitiv.
O schemŸ prevŸzutŸ cu un astfel de separator automat (ALS) permite astfel, Án
Fig. B13: DublŸ alimentare. eventualitatea unui defect permanent, posibilitatea restabilirii alimentŸrii pentru o
parte din consumatori.
tensiune
B13
Fig. B14: Ciclul de RAR al unui Ántreruptor controlÊnd o reÍea aerianŸ radialŸ de MT Ûi corelat cu
un separator de secÍionare.
În timp ce aceste mŸsuri au ÁmbunŸtŸÍit cosiderabil fiabilitatea alimentŸrii sistemelor

cu linii electrice aeriene de MT, acolo unde se considerŸ necesar, consumatorii
trebuie sŸ-Ûi ia propriile mŸsuri pentru a evita efectele Ántreruperii momentane a
alimentŸrii (Ántre reanclanÛŸri), cum ar fi:
n surse de energie neÁntreruptibile pentru cazurile de urgenÍŸ;
n sisteme de iluminat care nu necesitŸ sŸ fie rŸcite Ánaintea reamorsŸrii.
ReÍelele de cabluri subterane

Defectele pe reÍelele de cabluri subterane sunt uneori rezultatul executŸrii neÁngrijite
a lucrŸrilor de manÛonare a cablurilor, sau de pozare a acestora, etc. dar cele mai
uzuale sunt datorate deteriorŸrilor produse de bare metalice, ciocane pneumatice,
excavatoare Ûi aÛa mai departe, folosite la executarea diferitelor lucrŸri.
Uneori defectele de izolaÍie apar Án capetele terminale ale cablurilor datoritŸ
supratensiunii, Án particular Án punctele sistemului de MT Án care o linie electricŸ
aerianŸ este conectata cu un cablu subteran. Supratensiunea Ántr-un asemenea
caz este Án general de origine atmosfericŸ Ûi efectele de reflexie a undei
electromagnetice la cutia de joncÍiune (unde impedanÍa circuitului se schimbŸ
brusc) pot avea ca rezultat o supratensiune Án izolaÍia cablului, la punctul de defect.
Aparatele de protecÍie la supratensiune, cum sunt descŸrcŸtoarele, sunt Án mod
frecvent instalate Án astfel de puncte.
Defectele ce apar Án reÍelele de cabluri sunt mai puÍin frecvente decÊt cele ce apar
la sistemele de linii electrice aeriene (LEA), dar sunt aproape invariabil defecte
permanente care necesitŸ mai mult timp pentru localizare Ûi reparare decÊt cele de
pe LEA.
Atunci cÊnd un defect Án cablu apare pe un “inel principal”, alimentŸrile pot fi repede
refŸcute pentru toÍi consumatorii, atunci cÊnd secÍiunea defectŸ a cablului a fost
determinatŸ.
Atunci cÊnd defectul apare pe un distribuitor radial, ÁntÊrzierea Án localizarea
defectului Ûi realizarea reparaÍiei poate dura cÊteva ore Ûi va afecta toÍi consumatorii
situaÍi Án aval de poziÍia defectului.
Controlul centralizat bazat pe sistemele În orice caz, dacŸ continuitatea Án alimentare este esenÍialŸ pentru toatŸ instalaÍia
sau pentru o parte a ei, atunci trebuie prevŸzutŸ o sursŸ de alimentare de rezervŸ.
SCADA (Supervisory Control And Data
Aquisition - Supraveghere Control Ûi Comanda de la distanÍŸ a reÍelelor de MT
AchiziÍie de Date) Ûi pe recentele dezvoltŸri Controlul de la distanÍŸ a liniilor de MT este util pentru reducerea timpilor de
ale tehnicilor IT (Information Technology Ántrerupere Án cazul unor defecte Án cabluri prin reconfigurarea rapidŸ a reÍelei.
- Tehnologia informaÍiei) devine din ce Án Pentru aceasta este nevoie de separatoare de sarcinŸ motorizate, telecomandate,
ce mai folosit Án ÍŸrile unde complexitatea Án anumite puncte ale reÍelei. Posturile de transformare comandate de la distanÍŸ vor
reÍelelor interconectate justificŸ cheltuielile. putea fi realimentate rapid Án timp ce pentru celelalte trebuie deplasatŸ echipa de
intervenÍie.
de medie tensiune 2 Procedura de instalare a unui
post de transformare
Marii consumatori de electricitate sunt Án mod invariabil alimentaÍi la MT.

În sistemele de JT, funcÍionÊnd la 120/208 V (3 faze, 4 conductoare), o sarcinŸ de
50 kVA poate fi consideratŸ ca fiind “mare”, Án timp ce Án sistemele trifazate la
240/415 V un consumator “mare” poate avea o sarcinŸ de 100 kVA. Ambele sisteme
de distribuÍie la JT sunt obiÛnuite Án multe pŸrÍi ale lumii.
B14 Este de semnalat faptul cŸ CEI recomandŸ un standard “mondial” de 230/400 V
pentru sistemele trifazate cu 4 conductoare. Acesta reprezintŸ un nivel de
compromis Ûi va permite sistemelor existente care funcÍioneazŸ la 220/380 V Ûi la
240/415 V (sau la alte valori apropiate acestora) sŸ se punŸ de acord cu standardul
propus, prin ajustarea dispozitivelor de reglaj de tensiune ale transformatoarelor de
distribuÍie standard.
DistanÍa pÊnŸ la care energia trebuie sŸ fie transportatŸ este un factor suplimentar
pentru alegerea alimentŸrii la JT sau MT. InstalaÍiile pentru consumatorii rurali mici
dar izolaÍi sunt exemple evidente Án acest sens.
Decizia asupra alimentŸrii la JT sau la MT va depinde de circumstanÍele locale Ûi de
o serie de consideraÍii Án sensul celor menÍionate mai sus Ûi va fi impusŸ, Án general,
de cŸtre autoritatea de alimentare cu energie electricŸ a zonei respective.
Atunci cÊnd a fost luatŸ decizia de alimentare cu energie electricŸ la MT, existŸ douŸ
soluÍii constructive realizabile conform urmŸtoarelor proceduri:
(1) Furnizorul de energie electricŸ construieÛte un post de transformare standard Án
apropiere de zona consumatorului dar transfomatorul este situat Ántr-o camerŸ din
incinta consumatorului, Án apropiere de centrul de greutate al sarcinii electrice.
(2) Consumatorul ÁÛi construieÛte Ûi ÁÛi echipeazŸ propriul post de transformare, pe
domeniu privat, la care se conecteazŸ furnizorul de energie electricŸ cu partea
de MT.
În metoda (1) furnizorul de electricitate deÍine postul de transformare, cablul cŸtre
transformator, transformatorul precum Ûi camera transformatorului, la care are un
acces nelimitat. Camera transformatorului este construitŸ de cŸtre consumator (pe
baza planurilor Ûi regulilor puse la dispoziÍie de cŸtre furnizor) Ûi include socluri, baÛe
pentru scurgeri de ulei, pereÍi Ûi celule antifoc, plafoane, ventilaÍie, sistem de iluminat
Ûi sistem de legare la pŸmÊnt, toate trebuind sŸ fie aprobate de cŸtre autoritatea de
furnizare a energiei electrice.
Structura tarifului poate acoperi, conform unei ÁnÍelegeri, o parte a cheltuielilor
necesare pentru asigurarea alimentŸrii cu energie electricŸ.
În marea majoritate a situaÍiilor, aceleaÛi principii se aplicŸ Án concepÍia Ûi realizarea
unui astfel de proiect. UrmŸtoarele note se referŸ la procedura nr. (2).
ÎncŸ de la primele faze ale proiectului 2.1 InformaÍii preliminare

consumatorul trebuie sŸ punŸ la dispoziÍia
Înainte ca orice negocieri sau discuÍii sŸ poatŸ fi iniÍiate cu autoritŸÍile de furnizare a
furnizorului de energie electricŸ informaÍii energiei electrice, urmŸtoarele elemente de bazŸ trebuiesc stabilite:
generale asupra necesitŸÍilor sale.
Puterea maximŸ prezumatŸ (kVA)
Determinarea acestui parametru este descrisŸ Án capitolul A, Ûi trebuie sŸ ia Án
considerare posibilitatea unei cereri de introducere a unor sarcini suplimentare Án
viitor. Factorii care trebuie estimaÍi Án aceastŸ etapŸ sunt:
n coeficientul de utilizare (ku);
n coeficientul de simultaneitate (ks).
Planurile de ansamblu Ûi de detaliu arŸtÊnd amplasarea postului
de transformare propus
Planurile ar trebui sŸ indice clar cŸile de acces la postul de transformare, cu
posibilele restricÍii, de ex. coridoarele de intrare Ûi ÁnŸlÍimea plafonului, ÁmpreunŸ cu
limitele posibile locale de greutate, avÊnd Án vedere de asemenea cŸ:
n personalul furnizorului de energie electricŸ trebuie sŸ aibŸ oricÊnd acces liber Ûi
nerestricÍionat la echipamentele de MT din postul de transformare;
n numai personalului autorizat Ûi calificat al consumatorului Ái este permis accesul la
postul de transformare;
n existŸ furnizori de energie electricŸ care cer ca partea de instalaÍie exploatatŸ de
cŸtre ei sŸ fie situatŸ Ántr-o camerŸ (incintŸ) separatŸ faÍŸ de partea de instalaÍie
exploatatŸ de cŸtre consumator.
Gradul de continuitate Án alimentare cerut
Consumatorul trebuie sŸ estimeze consecinÍele unei Ántreruperi Án alimentare, Án
funcÍie de durata sa:
n pierderi de producÍie;
n siguranÍa personalului Ûi a echipamentului.
2 Procedura de instalare a unui
post de transformare
Furnizorul de energie electricŸ trebuie sŸ dea 2.2 Studiu de soluÍie

informaÍii specifice viitorului consumator. În urma informaÍiilor puse la dispoziÍie de cŸtre consumator, furnizorul de energie
electricŸ trebuie sŸ specifice:
Tipul alimentŸrii cu energie electricŸ propus Ûi sŸ specifice:
n felul sistemului de alimentare: reÍea cu linii electrice aeriene sau cabluri subterane;
B15
n detalii despre schema de legŸturi: alimentare Án vÊrf, alimentare Án buclŸ,
alimentare dublŸ, etc.;
n limita de putere (kVA) Ûi nivelul curentului de defect.
Tensiunea nominalŸ de alimentare Ûi a echipamentului
(Tensiunea maximŸ a echipamentului) existent sau viitor, depinzÊnd de dezvoltarea
sistemului.
Detalii de mŸsurŸ care definesc:
n costul conectŸrii la reÍeaua de energie electricŸ;
n detalii tarifare (taxele fixe Ûi tarifele de consum).
Fumizorul de energie electricŸ trebuie sŸ 2.3 Aplicare

aprobe oficial atÊt echipamentul ce va fi Înainte de Ánceperea oricŸrei activitŸÍi de instalare trebuie obÍinutŸ o aprobare
instalat Án postul de transformare cÊt Ûi oficialŸ de la furnizorul de energie electricŸ. Cererea de aprobare trebuie sŸ includŸ
metodele propuse de instalare. urmŸtoarele informaÍii:
n localizarea postului de transformare propus;
n schema monofilarŸ a circuitelor de putere Ûi a conexiunilor aferente, ÁmpreunŸ cu
propuneri asupra circuitelor de legare la pŸmÊnt;
n detalii complete despre echipamentul electric ce va fi instalat, ÁncluzÊnd
caracteristicile de performanÍŸ;
n dispunerea echipamentului Ûi asigurarea componentelor de mŸsurŸ;
n mŸsuri de ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere dacŸ acest lucru este necesar;
n facilitŸÍi pentru instalarea unor surse de alimentare de rezervŸ, Án caz de urgenÍŸ,
dacŸ acest lucru este solicitat.
DupŸ testarea Ûi verificarea instalaÍiei de cŸtre 2.4 Punerea Án funcÍiune

o autoritate (Án unele ÍŸri, independentŸ) din Testele premergŸtoare punerii sub tensiune trebuie sŸ fie trecute cu succes Ánainte
acest domeniu, se acordŸ un certificat care ca autoritatea sŸ conecteze postul de transformare la sistemul energetic. Testele de
permite postului de transformare sŸ fie pus Án verificare includ:
n mŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt;
funcÍiune.
n continuitatea tuturor conductoarelor de conectare echipotenÍialŸ la pŸmÊnt Ûi de
siguranÍŸ;
n inspectarea Ûi testarea tuturor componentelor de MT;
n verificarea izolaÍiei echipamentului de MT;
n testarea rezistenÍei dielectrice a transformatorului Án ulei (Ûi a rigiditŸÍii dielectrice a
uleiului dacŸ este cazul);
n inspectarea Ûi testarea instalaÍiei de JT din postul de transformare;
n verificarea tuturor interblocajelor (mecanice sau electrice) Ûi a tuturor secvenÍelor
de lucru automat;
n verificarea funcÍionŸrii corecte a releelor de protecÍie Ûi a reglajelor aferente.
Este, de asemenea, imperativ necesar sŸ se verifice dacŸ tot echipamentul este
furnizat astfel ÁncÊt orice manevrŸ operaÍionalŸ sŸ poate fi executatŸ Án condiÍii sigure.
La primirea certificatului de conformitate:
n personalul autoritŸÍii furnizoare de electricitate va alimenta cu energie electricŸ
echipamentul de MT Ûi va verifica funcÍionarea corectŸ a aparaturii de mŸsurŸ;
n contractorul instalaÍiei este responsabil de testarea Ûi conectarea instalaÍiei de JT.
CÊnd Án final postul de transformare este funcÍional:
n postul de transformare Ûi tot echipamentul aparÍin consumatorului;
n autoritatea furnizoare de electricitate are “controlul funcÍional asupra tuturor
aparatelor de comutaÍie la MT din postul de transformare”, de ex. cele douŸ
separatoare de sacinŸ de intrare Ûi cel corespunzŸtor transformatorului, pe partea de
MT, (sau a Ántreruptorului) Án cazul unei scheme Án inel principal, ÁmpreunŸ cu toate
separatoarele de punere la pŸmÊnt aferente pŸrÍii de MT;
n personalul furnizorului de electricitate are acces liber la echipamentul de MT;
n consumatorul are acces independent numai asupra separatorului de MT (sau
Ántreruptorului de MT) corespunzŸtor transformatorului;
n consumatorul este responsabil pentru ÁntreÍinerea tuturor echipamentelor din
postul de transformare Ûi trebuie sŸ cearŸ autoritŸÍii furnizoare de electricitate
sŸ izoleze Ûi sŸ conecteze la pŸmÊnt aparatajul de comutaÍie pentru a permite
desfŸÛurarea lucrŸrilor de ÁntreÍinere. Furnizorul de electricitate trebuie sŸ ÁnmÊneze
un permis de lucru semnat pentru personalul de ÁntreÍinere al consumatorului,
ÁmpreunŸ cu informaÍii asupra modului de realizare a distanÍelor de izolare Ûi asupra
nivelului de izolaÍie la care a fost realizatŸ instalaÍia.
de medie tensiune 3 Aspectul protecÍiilor
Subiectul relativ la protecÍia instalaÍiilor electrice industriale este foarte vast; acesta
acoperŸ toate aspectele de siguranÍŸ a personalului Ûi protecÍia Ámpotriva deteriorŸrii
parametrilor funcÍionali ai echipamentului electric Ûi ai construcÍiilor aferente.
Aceste aspecte diferite ale protecÍiei pot fi Án general clasificate Án concordanÍŸ cu
urmŸtoarele obiective:
B16 n protecÍia utilizatorilor Ûi a animalelor Ámpotriva pericolelor de supratensiuni Ûi Ûoc
electric, foc, explozii, gaze toxice, etc.;
n protecÍia instalaÍiilor, a echipamentului Ûi componentelor sistemului
electroenergetic Ámpotriva solicitŸrilor datorate curenÍilor de scurtcircuit, a
supratensiunilor atmosferice (trŸsnetelor) Ûi a instabilitŸÍii sistemului energetic
(ieÛirea din sincronism), etc.;
n protecÍia personalului Ûi a echipamentului electric Ámpotriva pericolelor de
manevrare incorectŸ a sistemului energetic, prin folosirea interblocajelor electrice Ûi
mecanice. Toate tipurile de aparate de comutaÍie (incluzÊnd, de ex. comutatoarele
de ploturi ale transformatoarelor Ûi altele) trebuie sŸ aibŸ definite limitele de
funcÍionare. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ ordinea Án care diferitele tipuri de aparate de
comutaÍie pot fi Ánchise sau deschise Án condiÍii de siguranÍŸ, este o chestiune
de importanÍŸ vitalŸ. Dispozitivele de interblocare Ûi circuitele de control electric
analogice sunt Án mod frecvent utilizate pentru a asigura concordanÍa strictŸ cu
succesiunea corectŸ de operare.
Descrierea tehnicŸ detaliatŸ a numeroaselor scheme de protecÍie disponibile
inginerilor energeticieni depŸÛeÛte scopul acestei lucrŸri, dar se sperŸ cŸ
urmŸtoarele secÍiuni se vor dovedi utile, printr-o prezentare a principiilor generale.
În timp ce cÊteva din dispozitivele de protecÍie menÍionate au o aplicare universalŸ,
descrierile generale se vor limita doar la acelea utilizate Án mod obiÛnuit la sistemele
de MT Ûi JT, cum au fost ele definite Án subparagraful 1.1 al acestui capitol.
ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice Ûi la 3.1 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

supratensiuni este strÊns legatŸ de obÍinerea MŸsurile de protecÍie Ámpotriva Ûocurilor electrice se referŸ la douŸ pericole
unui sistem eficient de legare la pŸmÊnt obiÛnuite:
n atingerea de un conductor activ, adicŸ care este la un potenÍial diferit de cel al
(rezistenÍŸ de dispersie micŸ) Ûi aplicarea
pŸmÊntului Án condiÍii normale. Aceasta se considerŸ riscul de “atingere directŸ”;
efectivŸ a principiului echipotenÍializŸrii n atingerea de o parte conductoare a unui aparat care Án mod normal nu este sub
mediilor. tensiune, dar care poate avea un potenÍial periculos datoritŸ degradŸrii izolaÍiei
aparatului respectiv. Este ceea ce numim risc de “atingere indirectŸ”.
Ar putea fi de notat cŸ un al treilea tip de risc de Ûoc electric poate sŸ existe Án
apropierea prizelor de pŸmÊnt la MT sau JT (sau combinate) care sunt traversate
de curenÍi de punere la pŸmÊnt. Acest risc se datoreazŸ gradienÍilor de potenÍial pe
suprafaÍa solului Ûi este denumit risc al “tensiunii de pas”; curentul de Ûoc intrŸ
printr-un picior Ûi se scurge prin celŸlalt, fiind periculos Án mod particular pentru
animalele cu patru picioare. O variantŸ a acestui pericol, cunoscut ca un risc al
“tensiunii de atingere” poate sŸ aparŸ, de exemplu, acolo unde o parte metalicŸ
conectatŸ la pŸmÊnt este situatŸ Ántr-o zonŸ Án care existŸ gradienÍi de potenÍial.
Atingerea acesteia ar putea provoca un Ûoc de curent ce va trece prin mÊnŸ Ûi prin
ambele picioare.
Animalele cu o lungime relativ mare a deschiderii dintre picioarele din faÍŸ Ûi cele
din spate sunt Án mod particular sensibile la riscul tensiunii de pas Ûi au fost cazuri
Án care vitele au fost omorÊte de cŸtre gradienÍi de potenÍiali cauzaÍi de o tensiune
joasŸ (240/415 V) la care priza de pŸmÊnt era de o rezistenÍŸ insuficient de micŸ.
Problemele gradienÍilor de potenÍial de tipul celor menÍionate mai sus nu sunt Án
mod normal ÁntÊlnite la instalaÍiile electrice ale clŸdirilor. În acest caz se prevŸd
conductoare de egalizare a potenÍialelor care leagŸ Án mod corespunzŸtor pŸrÍile
metalice ale echipamentelor Ûi structurilor metalice exterioare la conductorul de
protecÍie de legare la pŸmÊnt.
ProtecÍia la atingerea directŸ sau protecÍia de bazŸ

Principala formŸ de protecÍie Ámpotriva riscurilor de atingere directŸ se face prin
introducerea tuturor pŸrÍilor active Án materiale izolante sau prin introducerea lor Án
carcase metalice legate la pŸmÊnt, prin plasarea acestora Án afara posibilitŸÍii de
atingere (Án spatele barierelor izolatoare, Án vÊrful unor stÊlpi) sau prin obstacole
specifice.
Acolo unde pŸrÍile active izolate sunt introduse Ántr-o carcasŸ metalicŸ, de exemplu
transformatoare, motoare Ûi multe alte aparate casnice, carcasa metalicŸ este legatŸ
la sistemul de legare la pŸmÊnt.
Pentru echipamentele de MT, standardul CEI 62271-200 (Aparataj de comutaÍie
Án anvelopŸ metalicŸ pÊnŸ la 52 kV) specificŸ un index de protecÍie minim (sistem
IP) de IP2X pentru a fi asiguratŸ protecÍia Ámpotriva contactului direct. Mai mult,
anvelopa metalicŸ trebuie sŸ prezinte continuitate electricŸ Ûi o bunŸ separare Ántre
interior Ûi exterior. ÎmpŸmÊntarea corespunzŸtoare a carcasei contribuie la protecÍia
operatorilor Án condiÍii normale de funcÍionare.
Pentru echipamentele de JT aceasta se obÍine prin intermediul contactului lateral al
prizei Ûi Ûtecherului.
Deteriorarea totalŸ sau parÍialŸ a izolaÍiei poate (depinzÊnd de gradul de rezistenÍŸ
al cŸii de scurgere prin izolaÍie, de rezistenÍa dintre carcasa metalicŸ Ûi pŸmÊnt) sŸ
mŸreascŸ tensiunea carcasei pÊnŸ la un nivel periculos.
3 Aspectul protecÍiilor
ProtecÍia la atingerea indirectŸ sau protecÍia Án caz de defect

O persoanŸ care atinge carcasa metalicŸ a unui aparat a cŸrui izolaÍie este defectŸ
aÛa cum s-a descris anterior se aflŸ Án situatia de “atingere indirectŸ”.
O situaÍie de atingere indirectŸ este caracterizatŸ de faptul cŸ o cale de curent cŸtre
pŸmÊnt existŸ (prin conductorul de protecÍie la pŸmÊnt PE) Án paralel cu curentul de B17
Ûoc prin persoana respectivŸ.
Cazul defectului Án sistemele de JT
Teste multiple au arŸtat cŸ, Án condiÍiile Án care potenÍialul carcasei metalice faÍŸ de
pŸmÊnt nu este mai mare de 50 V(1) sau se asigurŸ distanÍa de protecÍie la orice
parte conductoare din punct de vedere electric, nu existŸ nici un pericol.
Riscul atingerii indirecte Án cazul unui defect la MT
DacŸ pierderea izolaÍiei Ántr-un aparat este Ántre un conductor de MT Ûi carcasa
metalicŸ nu va fi Án general posibil sŸ se limiteze creÛterea de tensiune a carcasei la
50 V Ántr-un mod simplu, prin reducerea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt.
SoluÍia Án acest caz este sŸ se creeze o legŸturŸ de egalizare a potenÍialelor, ca cea
descrisŸ Án subcapitolul 1.1 “scheme de legare la pŸmÊnt”.
3.2 ProtecÍia transformatoarelor Ûi circuitelor

GeneralitŸÍi
Circuitele Ûi echipamentul dintr-un post de transformare trebuie sŸ fie protejate
astfel ÁncÊt curenÍii Ûi/sau tensiunile excesive sŸ fie rapid eliminate din sistem
Ánainte de a genera pericole, daune sau distrugeri. Toate echipamentele utilizate Án
mod normal Án instalaÍiile de putere au valori (standardizate) admisibile, de scurtŸ
duratŸ, pentru funcÍionarea Án condiÍii de supracurent Ûi supratensiune, iar rolul
schemelor de protecÍie este sŸ asigure ca aceste limite nu vor fi depŸÛite. În general
asta ÁnseamnŸ cŸ situaÍiile de defect trebuiesc ÁndepŸrtate cÊt mai rapid posibil,
fŸrŸ a omite sŸ se asigure coordonarea Ántre dispozitivele montate Án amonte Ûi
aval. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ la un defect Án reÍea doar un singur dispozitiv trebuie sŸ
acÍioneze, deÛi curentul de defect este simÍit de mai multe aparate.
Aceste dispozitive pot fi:
n fuzibile care eliminŸ defectul direct sau asociate cu un separator de sarcinŸ
printr-un dispozitiv mecanic, care deschide toate cele trei faze;
n relee care acÍioneazŸ asupra bobinei de declanÛare a unui Ántreruptor.
ProtecÍia transformatorului
SolicitŸri datorate reÍelei de alimentare
Anumite supratensiuni tranzitorii pot apŸrea Án reÍea:
n supratensiuni tranzitorii atmosferice.
Supratensiunile tranzitorii atmosferice provin dintr-o loviturŸ de trŸsnet Án apropiere
de o linie electricŸ aerianŸ;
n supratensiuni tranzitorii de comutaÍie.
O schimbare bruscŸ Án condiÍiile de funcÍionare ale unei reÍele electrice produce
fenomene tranzitorii.
Pentru ambele tipuri de supratensiuni, dispozitivul de protecÍie utilizat este un
varistor (descŸrcŸtor cu oxid de zinc, ZnO).
În cele mai multe cazuri protecÍia la supratensiuni nu influenÍeazŸ aparatajul de
comutaÍie.
SolicitŸri datorate sarcinii
Fenomenul de suprasarcinŸ este datorat Án mod frecvent cererii concomitente de
energie Án cazul unui numŸr mare de mici consumatori sau este datoratŸ creÛterii
cererii de putere aparentŸ (kVA) a unei instalaÍii din cauza extinderii unei fabrici,
sau ca urmare a extinderii clŸdirilor, etc. ApariÍia suprasarcinilor ridicŸ temperatura
conductoarelor din circuitele afectate, precum Ûi pe cea a materialelor izolatoare.
CÊnd temperatura depŸÛeÛte limitele normale de proiectare ale echipamentului
implicat rata de deteriorare (ÁmbŸtrÊnirea materialelor izolante) creÛte Ûi durata de
viaÍŸ a echipamentului este redusŸ Án mod corespunzŸtor.
Dispozitivele de protecÍie Ámpotriva suprasarcinilor pot fi amplasate Án partea primarŸ
sau secundarŸ a transformatorului.
ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii a unui transformator este asiguratŸ de cŸtre un
releu digital care determinŸ deconectarea Ántreruptorului din secundarul
transformatorului. Timpul de ÁntÊrziere intrinsec realizat de acest releu determinŸ ca
transformatorul sŸ nu fie Án mod necesar deconectat din cauza unor suprasarcini de
scurtŸ duratŸ. AÛa numitele relee cu “imagine termicŸ” simuleazŸ temperatura ÍinÊnd
cont de constanta transformatorului. Alte relee pot lua Án considerare Ûi efectele
curenÍilor armonici datoraÍi sarcinilor neliniare (redresoare, echipament de calcul,
variatoare de vitezŸ, etc.). Releele pot, de asemenea, sŸ dea predicÍii ale timpului
rŸmas pÊnŸ la declanÛare precum Ûi a timpului de aÛteptare Ánainte de reconectare.
Aceste informaÍii sunt de un real folos Án exploatarea echipamentului.
(1) În zone uscate, 25 V Án locuri umede (sŸli de baie, etc.).
În completare, transformatoarele mari cu ÁnfŸÛurŸrile imersate Án ulei au Án mod

frecvent termostate cu douŸ nivele, unul pentru alarme Ûi celŸlalt pentru declanÛare.
Transformatoarele uscate folosesc senzori de temperaturŸ ÁnglobaÍi Án partea cea
mai caldŸ a izolaÍiei ÁnfŸÛurŸrilor, pentru alarme Ûi/sau deconectare.
B18 Defecte interne
ProtecÍia transformatoarelor Ámpotriva defectelor interne, prin dispozitive montate pe
transformator este asiguratŸ la transformatoarele care sunt prevŸzute cu conservator
cu aer la presiunea atmosfericŸ (vezi Figura B15), prin relee mecanice clasice
Buchholz. Aceste relee pot detecta o uÛoarŸ acumulare de gaze care rezultŸ din
disocierea uleiului sub acÍiunea arcului electric la defectele incipiente din izolaÍia
ÁnfŸÛurŸrilor sau din intrarea aerului datoritŸ unei scurgeri de ulei. Primul nivel de
detectare dŸ Án general alarma, dar dacŸ condiÍiile de avarie persistŸ, al doilea nivel
de detectare va determina deconectarea Ántreruptorului din amonte.
O detectare a unui val de ulei de cŸtre releeul Buchholz va deconecta instantaneu
Ántreruptorul din amonte, dacŸ valul de ulei apare Án conducta de legŸtura dintre
rezervorul principal Ûi conservator.
Un asemenea val poate sŸ aparŸ doar datoritŸ deplasŸrii uleiului, deplasare cauzatŸ
de o formare rapidŸ a bulelor de gaz generate de cŸtre un arc electric Án ulei, datorat
unui curent de scurtcircuit.
Toate transformatoarele sunt prevŸzute cu cÊteva tipuri de dispozitive de
suprapresiune, care limiteazŸ presiunea maxima la o valoare mult sub cea la care
rezervorul transformatorului cedeazŸ din punct de vedere mecanic.
Printr-o proiectare specialŸ a elementelor radiatorului de rŸcire a uleiului, tipuri de
transformatoare cu “umplere totalŸ” din gama de putere pÊnŸ la 10 MVA sunt acum
fabricate Án mod curent.
Dilatarea uleiului nu are ca efect o creÛtere excesivŸ a presiunii, datoritŸ efectului
“de burduf” al elementelor radiatorului.
O descriere completŸ a acestor transformatoare este datŸ Án subcapitolul 4.4 (vezi
Fig. B15: Transformator cu conservator de ulei. Figura B16).
În mod evident aparatele Buchholz menÍionate mai sus nu pot fi aplicate acestui tip
de transformator; totuÛi o alternativŸ modernŸ a fost dezvoltatŸ. Aceasta mŸsoarŸ:
n acumularea de gaz;
n suprapresiunea;
n supratemperatura.
Primele douŸ condiÍii deconecteazŸ Ántreruptorul din amonte iar ultima deconecteazŸ
Ántreruptorul din avalul transformatorului.
Dispozitivul este denumit DGPT (DetecÍie de Gaz, Presiune Ûi TemperaturŸ).
Scurtcircuit intern fazŸ-fazŸ
Scurtcircuitul intern fazŸ-fazŸ trebuie detectat Ûi eliminat de cŸtre:
n cele trei fuzibile de medie tensiune din amonte de transformator;
n un releu maximal de curent care declanÛeazŸ Ántreruptorul din amonte de
transformator.
Scurtcircuit intern fazŸ-pŸmÊnt
Acesta este cel mai frecvent tip de defect intern. El trebuie detectat de un releu de
detecÍie a punerii la pŸmÊnt.
Curentul de defect la pŸmÊnt este calculat ca sumŸ a celor trei curenÍi primari (dacŸ
sunt utilizate trei transformatoare de curent) sau de cŸtre un transformator sumator
(tor homopolar) specific. DacŸ este necesarŸ o sensibilitate deosebitŸ se va utiliza
un transformator sumator specific, Án combinaÍie cu douŸ transformatoare pe douŸ
faze, pentru protecÍia la scurtcircuitul fazŸ-fazŸ.
Fig. B16: Transformator cu umplere totalŸ (etanÛ).
ProtecÍia circuitelor
ProtecÍia circuitelor din aval de transformator trebuie sŸ se facŸ Án concordanÍŸ cu
cerinÍele din standardadul CEI 60364.
Selectivitatea dintre dispozitivele de protecÍie din amonte Ûi

din aval de transformator
Postul de transformare de tip abonat cu dispozitive de mŸsurŸ la JT necesitŸ o
funcÍionare selectivŸ Ántre siguranÍele fuzibile la MT sau Ántreruptorul de MT Ûi
Ántreruptor sau siguranÍele fuzibile de pe partea de JT. SiguranÍele fuzibile la MT se
vor alege Án concordanÍŸ cu caracteristicile transformatorului.
Caracteristicile de declanÛare ale Ántreruptorului de JT trebuie astfel alese ÁncÊt
Releu de Releu Ámpotriva
pentru o suprasarcinŸ sau un scurtcircuit din avalul sŸu, Ántreruptorul sŸ declaÛeze
supracurent defectelor la pŸmÊnt
suficient de rapid, pentru a se asigura cŸ siguranÍele fuzibile la MT nu vor fi afectate
de trecerea supracurentului prin ele.
Curbele de performanÍŸ la declanÛare pentru siguranÍele fuzibile la MT sau
Ántreruptorului de MT Ûi Ántreruptoarele de JT sunt date prin grafice de tipul: timpul
Fig. B17: ProtecÍia Ámpotriva punerii la pŸmÊnt a ÁnfŸÛurŸrii de operare funcÍie de curentul care le strŸbate. Ambele curbe au Án general o formŸ
de medie tensiune. timp/curent inversŸ (cu o discontinuitate abruptŸ pe curba Ántreruptorului la o valoare
a curentului peste care apare declanÛarea “instantanee”).
Timp Aceste curbe tipice sunt aratate Án Figura B18.

Timpul minim de pre-arc
n Pentru a obÍine selectivitatea:
pentru fuzibilul MT
B/A u 1,35 la orice
Curba siguranÍei fuzibile de MT trebuie sŸ fie deasupra Ûi Án dreapta curbei
moment Án timp Ántreruptorului JT.
D/C u 2 pentru orice n Pentru a nu fi afectate siguranÍele fuzibile (adicŸ nedeteriorate): B19
valoare de curent Toate pŸrÍile curbei de pre-arc a siguranÍei fuzibile trebuie sŸ fie situate Án dreapta
curbei Ántreruptorului printr-un factor de 1,35 sau mai mult (de exemplu Án cazul Án
care, la momentul T, curba Ántreruptorului trece printr-un punct corespunzŸtor valorii
de 100 A, curba fuzibilului la acelaÛi moment de timp T trebuie sŸ treacŸ printr-un
punct corespunzÊnd la 135 A sau mai mult) Ûi toate segmentele curbei siguranÍei
Caracteristica fuzibile trebuie sŸ fie deasupra curbei Ántreruptorului printr-un factor de 2 sau mai
de declanÛare a
Ántreruptorului JT mult (de exemplu unde la o valoare a curentului I curba Ántreruptorului trece printr-un
punct corespunzÊnd la 1,5 sec., curba fuzibilului, la aceeaÛi valoare a curentului I
Curent trebuie sŸ treacŸ printr-un punct corespunzÊnd la 3 sec. sau mai mult etc.).
Factorii 1,35 Ûi 2 sunt bazaÍi pe toleranÍe maxime standard de fabricaÍie pentru
siguranÍele fuzibile MT Ûi Ántreruptoare de joasŸ tensiune.
Pentru a putea compara cele douŸ curbe, curenÍii de MT trebuiesc sŸ fie raportaÍi
Án curenÍi de JT echivalenÍi, sau invers.
Fig. B18: Selectivitatea Ántre fuzibilii de MT Ûi declanÛarea
Ántreruptorului JT, pentru protecÍia transformatorului.
CÊnd pe JT se utilizeazŸ combinaÍia separator de sarcinŸ cu fuzibile, trebuie
respectate condiÍii similare de separare Ántre caracteristicile de MT Ûi JT ale
fuzibilelor.
n Pentru a nu declanÛa Ántreruptorul MT:
Toate pŸrÍile curbei de pre-arc a siguranÍei fuzibile trebuie sŸ fie situate Án dreapta
curbei Ántreruptorului printr-un factor de 1,35 sau mai mult (de exemplu Án cazul Án
care, la momentul T, curba Ántreruptorului JT trece printr-un punct corespunzŸtor
Fig. B19: ConfiguraÍie cu fuzibil pe MT Ûi Ántreruptor automat valorii de 100 A, curba Ántreruptorului MT la acelaÛi moment de timp T trebuie sŸ
pe JT. treacŸ printr-un punct corespunzÊnd la 135 A sau mai mult) Ûi toate segmentele
Ántreruptorului MT trebuie sŸ fie deasupra curbei Ántreruptorului JT (timpul
Ántreruptorului JT trebuie sŸ fie sub timpul Ántreruptorului MT cu 0,3 sec.).
Factorii 1,35 Ûi 0,3 sunt bazaÍi pe toleranÍe maxime standard de fabricaÍie pentru
transformatoarele de curent, releele de protecÍie Ûi Ántreruptoarele de JT.
Pentru a putea compara cele douŸ curbe, curenÍii de MT trebuiesc sŸ fie raportaÍi Án
curenÍi de JT echivalenÍi, sau invers.
Unde este utilizat un Ántreruptor cu siguranÍe fuzibile de JT, o separare similarŸ a
curbelor caracteristice ale siguranÍelor de MT Ûi JT trebuie sŸ fie respectatŸ.
Alegerea dispozitivelor de protecÍie pe partea primarŸ a

transformatorului
AÛa cum s-a explicat mai sus, pentru un curent de referinÍŸ mic protecÍia poate fi
realizatŸ cu fuzibili sau cu Ántreruptor. Atunci cÊnd curentul de referinÍŸ este mare
atunci protecÍia va fi realizatŸ cu Ántreruptor automat. ProtecÍia prin Ántreruptor
automat pentru transformator este mai sensibilŸ Án comparaÍie cu fuzibilele.
Implementarea ulterioarŸ a unor protecÍii adiÍionale (punere la pŸmÊnt, suprasarcinŸ
termicŸ, etc.) este mai uÛoarŸ cu Ántreruptor automat.
3.3 Interblocaje Ûi operaÍii condiÍionate

Aparatele de comutaÍie instalate Án posturi de transformare sunt prevŸzute cu
interblocaje mecanice Ûi electrice care sunt incluse Án structura mecanismului Ûi a
circuitelor de comandŸ. Acestea constituie o mŸsurŸ de protecÍie Ámpotriva unor
secvenÍe de manevrŸ incorecte, executate de personalul de exploatare.
ProtecÍia mecanicŸ Ántre funcÍii localizate pe echipamente diferite (exemplu celulŸ Ûi
transformator) este furnizatŸ de un interblocaj prin cheie.
O schemŸ de interblocaj este creeatŸ pentru a preveni orice manevrŸ incorectŸ.
Manevrele incorecte pot expune personalul de exploatare unor pericole sau pot
provoca incidente electrice.
Interblocaje de bazŸ
FuncÍiile de interblocaj esenÍiale pot fi introduse Ántr-o unitate funcÍionalŸ datŸ;
o parte din aceste funcÍii sunt obligatorii conform CEI 62271-200, iar altele sunt
opÍionale pentru utilizator.
De exemplu, accesul Ántr-un tablou de MT implicŸ un anume numŸr de operaÍii care
trebuie efectuate Ántr-o ordine predeterminatŸ. Pentru a readuce sistemul la situaÍia
iniÍialŸ trebuie efectuat acelaÛi numŸr de operaÍii, Án sens invers. Fie procedurile
adecvate, fie interblocajele dedicate pot asigura desfŸÛurarea operaÍiilor Án secvenÍa
corectŸ. Apoi acest tablou va fi clasificat “accesibil prin interblocaje” sau “accesibil
prin procedurŸ”. Chiar Ûi pentru utilizatorii cu proceduri corecte Ûi riguroase,
utilizarea interblocajelor poate furniza un ajutor pentru siguranÍa operatorilor.
Interblocajul prin cheie

Dincolo de interblocajele intrinseci ale unei unitŸÍi funcÍionale (a se vedea
subcapitolul 4.2) cea mai utilizatŸ formŸ de interblocaj este Án prezent principiul
“interblocaj prin cheie” (transferul cheii).
B20 Principiul se bazeazŸ pe posibilitatea de a elibera sau bloca una sau mai multe chei,
Án funcÍie de realizarea sau nu a condiÍiilor de asigurare a siguranÍei Án exploatare.
Aceste condiÍii pot fi combinate Án secvenÍe unice Ûi obligatorii, garantÊndu-se Án
acest mod siguranÍa personalului, prin eliminarea posibilitŸÍii de a efectua operaÍii
incorecte.
Nerespectarea secvenÍelor de manevrŸ Án aceste cazuri poate avea consecinÍe
extrem de grave asupra personalului de exploatare, precum Ûi asupra
echipamentului Án cauzŸ.
NotŸ: Este important sŸ se prevadŸ o schemŸ de interblocare ÁncŸ din primele
etape de proiectare a postului de transformare MT/JT. În acest sens aparatele de
comutaÍie vor fi echipate din fabricaÍie, Ántr-o manierŸ unitarŸ, cu chei Ûi dispozitive
de blocare.
Continuitatea Án serviciu
Pentru un tablou electric dat, definiÍia compartimentelor accesibile ca Ûi condiÍiile de
acces furnizeazŸ bazele clasificŸrii “pierderea continuitŸÍii Án serviciu” aÛa cum este
definitŸ de standardul CEI 62271-200. Utilizarea interblocajelor sau doar a procedurilor
corecte nu are influenÍŸ asupra continuitŸÍii Án serviciu. Numai cerinÍa de a accesa o
parte datŸ a tabloului, Án condiÍii normale de operare, implicŸ condiÍii limitative care pot
fi mai mult sau mai puÍin severe din punct de vedere al continuitŸÍii Án alimentarea cu
energie electricŸ.
Interblocaje Án posturile de transformare

Într-un post de transformare de distribuÍie MT/JT care include:
n o singurŸ celulŸ de intrare la MT sau douŸ celule (douŸ linii Án paralel) sau douŸ
celule tip “inel principal” care includ circuitele de intrare Ûi de ieÛire;
n o celulŸ care conÍine echipamentul de comutaÍie Ûi protecÍie al transformatorului.
Acesta poate include un separator de sarcinŸ Ûi siguranÍe fuzibile de MT plus un
separator de punere la pŸmÊnt, sau un Ántreruptor Ûi un separator de linie, plus un
separator de punere la pŸmÊnt.
n compartimentul transformatorului.
Interblocajele permit manevre Ûi acces la diferitele celule Án condiÍiile urmŸtoare:

Interblocaje de bazŸ, incluse Ántr-o singurŸ unitate funcÍionalŸ
n comanda separatorului de sarcinŸ:
o dacŸ uÛa celulei este ÁnchisŸ Ûi separatorul de punere la pŸmÊnt asociat este
deschis;
n comanda separatorului de linie din celula echipamentelor de comutaÍie Ûi protecÍie
ale transformatorului:
o dacŸ uÛa celulei este ÁnchisŸ, Ûi
o dacŸ Ántreruptorul este deschis Ûi separatorul(oarele) de punere la pŸmÊnt este
(sunt) deschis(e);
n Ánchiderea unui separator de punere la pŸmÊnt:
o dacŸ separatorul(oarele) asociat(e) care asigurŸ separarea (izolarea) liniei este
(sunt) deschis(e)(1);
n accesul Án interiorul fiecŸrei celule, dacŸ au fost prevŸzute interblocaje:
o dacŸ separatorul care asigurŸ izolarea celulei este deschis Ûi separatorul(oarele)
de punere la pŸmÊnt din celula este (sunt) Ánchis(e);
n Ánchiderea uÛii fiecŸrei celule sau compartiment dacŸ au fost prevŸzute interblocaje
o dacŸ separatorul(oarele) de punere la pŸmÊnt este (sunt) Ánchis(e).
Interblocaje funcÍionale implicÊnd cÊteva unitŸÍi funcÍionale sau echipamente
separate
n accesul la terminalele unui transformator MT/JT:
o dacŸ separatorul care asigurŸ izolarea celulei este deschis Ûi separatorul de
punere la pŸmÊnt din celulŸ este Ánchis,
o ÍinÊnd cont de posibilitatea unui retur din partea de JT, poziÍia deschis a
Ántreruptorului general de JT poate fi necesarŸ.
Exemplu practic
Într-un post de transformare tip abonat, cu echipament de mŸsurŸ la JT, schema de
interblocare cel mai des folositŸ este tipul MT/JT/TR (medie tensiune/joasŸ tensiune/
transformator).
Obiectivele interblocŸrii sunt:
n Ámpiedicarea accesului Án compartimentul transformatorului dacŸ separatorul de
(1) DacŸ separatorul de legare la pŸmÊnt este pe un circuit punere la pŸmÊnt nu a fost Ánchis Án prealabil;
de sosire, separatoarele de secÍionare asociate se aflŸ la
n Ámpiedicarea Ánchiderii separatorului de punere la pŸmÊnt din celula de comandŸ
ambele capete ale acestui circuit Ûi ar trebui, deci interblocate
cu acest separator; Án aceastŸ situaÍie funcÍia de interblocaj se
Ûi protecÍie a transformatorului, dacŸ Ántreruptorul de pe JT al transformatorului nu a
realizeazŸ prin cheie. fost Án prealabil blocat Án poziÍia “deschis” sau “debroÛat”.
Accesul la bornele de MT sau de JT ale unui transformator protejat Án amonte de

o celulŸ de MT (care conÍine un separator de sarcinŸ de MT, siguranÍe de MT Ûi
un separator de punere la pŸmÊnt) trebuie condiÍionat conform procedurii descrise
anterior.
Acest lucru este prezentat Án schemele din Fig. B20.
NotŸ: Transformatorul din acest exemplu are bornele de MT prevŸzute cu un sistem
B21
de piese de contact tip broÛŸ care pot fi deconectate numai prin deblocarea unui
dispozitiv de reÍinere, comun pe cele trei faze(1).
Separatorul de sarcinŸ de MT este interblocat mecanic cu separatorul de MT de
punere la pŸmÊnt, astfel ÁncÊt numai unul dintre ele poate fi Ánchis, Ánchiderea unuia
blocheazŸ automat Ánchiderea celuilalt.
Procedura de separare vizibilŸ Ûi legarea la pŸmÊnt a transformatorului de putere,
Ûi demontarea pieselor de contact tip broÛe prevŸzute cu protecÍie izolantŸ (sau
carcasŸ izolantŸ de protecÍie).
CondiÍii iniÍiale:
n separatorul de sarcinŸ de MT Ûi Ántreruptorul de JT sunt Ánchise;
n separatorul de punere la pŸmÊnt, blocat Án poziÍia “deschis” prin cheia “0”;
n cheia “0” este captivŸ la Ántreruptorul de JT, atÊt timp cÊt acesta este Ánchis.
SecvenÍa 1
n se deschide Ántreruptorul de JT Ûi se blocheazŸ Án poziÍia “deschis” cu cheia “0”;
n cheia „0” este eliberatŸ.
SecvenÍa 2
n se deschide separatorul de sarcinŸ de MT;
n se verificŸ dacŸ indicatoarele de prezenÍŸ a tensiunii s-au stins dupŸ deschiderea
separatorului de MT.
SecvenÍa 3
n se deblocheazŸ separatorul de punere la pŸmÊnt de MT, prin cheia “0” Ûi se
Ánchide;
n cheia “0” este acum captivŸ.
SecvenÍa 4
Celula siguranÍelor fuzibile de MT este acum accesibilŸ (Ánchiderea separatorului de
punere la pŸmÊnt permite ÁndepŸrtarea panoului frontal). Cheia “S”, care se aflŸ Án
acestŸ celulŸ, este captivŸ cÊnd separatorul de sarcinŸ MT este Ánchis.
n se acÍioneazŸ cheia “S” pentru a bloca separatorul de sarcinŸ de MT Án poziÍia
“deschis”;
n cheia “S” este acum eliberatŸ.
SecvenÍa 5
Cheia “S” permite demontarea dispozitivului comun de zŸvorÊre a pieselor de
contact de la bornele transformatorului sau a piesei izolante comune de protecÍie.
În orice situaÍie Án care bornele transformatorului ar fi direct accesibile, cheia “S” va fi
captivŸ ÁmpiedicÊnd manevrele prezentate anterior.
Rezultatul procedurii descrise anterior este urmŸtorul:

n separatorul de sarcinŸ de MT este blocat Án poziÍia deschis prin cheia “S”.
Cheia “S” este captivŸ de dispozitivul de interblocare al terminalelor JT ale
transformatorului, atÊt timp cÊt bornele acestuia sunt accesibile;
n separatorul de punere la pŸmÊnt, de MT, este Án poziÍia “Ánchis” dar nu este
blocat, adicŸ ar putea fi Ánchis sau deschis. Pe durata unor lucrŸri de ÁntreÍinere se
foloseÛte de regulŸ blocarea acestuia Án poziÍia Ánchis, cu ajutorul unui lacŸt. Cheia
lacŸtului este de regulŸ Án pŸstrarea inginerului care supravegheazŸ lucrŸrile;
n Ántreruptorul de joasŸ tensiune este blocat Án poziÍia “deschis” prin cheia “0” care
este captivŸ la separatorul de punere la pŸmÊnt, Án poziÍia Ánchis. În acest mod,
transformatorul este separat Ûi conectat la pŸmÊnt, Án deplinŸ siguranÍŸ.
Fig. B20: Exemplificarea unui interblocaj MT/JT/Trafo
Este de notat cŸ bornele de intrare ale separatorului de sarcinŸ pot rŸmÊne

sub tensiune, pe durata procedurii descrise. Acest fapt este permis pentru cŸ
separatorul cu bornele Án cauza este plasat Ántr-un compartiment separat, inaccesibil
personalului neabilitat. Orice altŸ soluÍie tehnicŸ care lasŸ expuse terminalele Ántr-un
compartiment accesibil va necesita scoaterea de sub tensiune Ûi interblocarea.
(1) Sau pot fi prevŸzute cu o carcasŸ izolantŸ de protecÍie,

comunŸ pentru cele trei faze.
de medie tensiune 4 Post de transformare tip
abonat cu mŸsurŸ pe JT
4.1 General
Un post de transformare de tip abonat cu contorizare la JT este o instalaÍie
conectatŸ la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ avÊnd tensiunea nominalŸ Ántre
1 kV Ûi 35 kV. Acesta este prevŸzut cu un transformator MT/JT, care Án general are
B22 o putere ce nu depŸÛeÛte 1250 kVA.
FuncÍiuni
Postul de transformare
Toate pŸrÍile componente ale postului de transformare sunt plasate Ántr-o camerŸ
situatŸ fie Ántr-un imobil existent, fie sub forma unei construcÍii prefabricate
exterioare.
Conectarea la reÍeaua de MT
Conectarea la MT se poate realiza:
n fie printr-un singur cablu sau linie aerianŸ, sau
n prin douŸ separatoare de sarcinŸ, interblocate mecanic, care sunt conectate prin
douŸ cabluri la un sistem dublu de alimentare, sau
n prin douŸ separatoare de sarcinŸ care fac parte dintr-un sistem de alimentare Án
buclŸ - tip RMU (Ring Main Unit).
Transformatorul
ŒinÊnd seama cŸ transformatoarele cu izolaÍie conÍinÊnd PCB(1) sunt interzise Án
majoritatea ÍŸrilor, soluÍiile tehnologice disponibile sunt:
n transformatoare Án ulei, destinate amplasŸrii Án exterior;
n transformatoare uscate, cu izolaÍie Án rŸÛinŸ turnatŸ sub vid, destinatŸ posturilor
de transformare de tip interior, cum ar fi imobile cu destinaÍie comercialŸ, clŸdiri
destinate publicului, etc.
Contorizare
Contorizarea la JT permite folosirea unor transformatoare de mŸsurŸ de dimensiuni
reduse Ûi nu prea scumpe.
Majoritatea sistemelor de tarifare Íin seama de pierderile transformatoarelor de
putere.
Echipamentul instalaÍiei de JT
Un Ántreruptor de putere la JT, de preferinÍŸ cu element de separare vizibilŸ la poziÍia
“deschis” Ûi posibilitatea de blocare Án aceastŸ poziÍie, cu urmŸtoarele funcÍii:
n sŸ alimenteze un tablou de distribuÍie;
n sŸ protejeze transformatorul la suprasarcinŸ, precum Ûi circuitele din aval
Ámpotriva scurtcircuitelor.
Scheme monofilare
Schemele de pe pagina urmŸtoare (Figura B21) reprezintŸ cele patru metode de
conectare la reÍeaua de medie tensiune:
n radial;
n radial cu extensie pentru buclŸ;
n douŸ cabluri Án paralel;
n Án buclŸ.
4.2 Alegerea celulelor

Standarde Ûi specificaÍii
Aparatele de comutaÍie Ûi echipamentele descrise mai jos au tensiuni nominale Ántre
1 kV Ûi 24 kV Ûi sunt conforme cu urmŸtoarele standarde internaÍionale:
CEI 62271-200, 60265-1, 60694, 62271-102, 62271-105.
ReglementŸri locale pot specifica de asemenea conformitatea cu standardele
naÍionale cum ar fi :
n FranÍa UTE
n Marea Britanie BS
n Germania VDE
n Statele Unite ale Americii ANSI
Tipuri de echipamente
În afara celulelor RMU prezentate mai devreme se mai utilizeazŸ celule cu
compartimentare modularŸ, care permit montarea oricŸrei combinaÍii de aparate de
comutaÍie, precum Ûi realizarea facilŸ a unor extensii Án viitor.
Posturile de transformare cu celule compacte se recomandŸ Án special Án
urmŸtoarele cazuri:
n reÍea buclatŸ sau reÍea radialŸ.
n condiÍii de exploatare deosebite, cum ar fi climat sever sau grad Ánalt de poluare
(izolaÍie integralŸ).
n spaÍiu insuficient pentru tablouri de distribuÍie clasice.
Acest echipament se remarcŸ prin dimensiuni reduse, funcÍiuni integrate unitar Ûi
flexibilitate operaÍionalŸ.
(1) Bifenil-policlorinat.
4 Post de transformare tip
B23
Fig. B21: Post de transformare de tip abonat cu mŸsurŸ pe JT.

SiguranÍa operaÍionalŸ a celulelor metalice de distribuÍie

Descriere
În continuare sunt descrise celulele cu compartimente Ûi pereÍi metalici (Fig. B22).
În aceastŸ figurŸ se prezintŸ o celulŸ tip separator de sarcinŸ/separator de linie,
B24 proiectatŸ conform ultimelor realizŸri Án domeniu, care asigurŸ:
n siguranÍa Án exploatare;
n cerinÍe minime de spaÍiu;
n flexibilitate Ûi posibilitŸÍi de extindere;
n cerinÍe minime de mentenanÍŸ.
Fiecare celulŸ conÍine 3 compartimente:
n aparataj de comutaÍie: separatorul de sarcinŸ este inclus Ántr-o incintŸ turnatŸ Án
rŸÛinŸ epoxidicŸ, care conÍine SF6. Incinta este ermetic ÁnchisŸ Ûi sigilatŸ pe durata
de viaÍŸ a echipamentului;
n conexiuni: prin cablu la bornele separatorului de sarcinŸ;
n sistem de bare: barele sunt Án construcÍie modularŸ, astfel ÁncÊt orice numŸr de
celule pot fi asamblate ÁmpreunŸ pentru a forma un tablou electric de distribuÍie
unitar.
Celula poate fi prevŸzutŸ cu un compartiment Án care se pot monta echipamente de
mŸsurare, comandŸ automatŸ precum Ûi relee. DacŸ este necesar, un compartiment
adiÍional poate fi montat deasupra celui existent.
Conexiunile pentru cablu sunt prevŸzute Ántr-un compartiment terminal-cablu, situat
Án partea frontalŸ a celulei. Accesul la acesta se realizeazŸ prin demontarea
peretelui frontal al compartimentului respectiv.
Diversele unitŸÍi sunt conectate electric prin secÍiuni de bare prefabricate. Montajul
se realizeazŸ urmÊnd cu stricteÍe instrucÍiunile de asamblare.
Comanda aparatajului de comutaÍie este simplificatŸ prin gruparea tuturor
echipamentelor de mŸsurare, comandŸ Ûi control, Ántr-o singurŸ incintŸ, situatŸ pe
partea frontalŸ a fiecŸrei unitŸÍi.
Tehnologia acestor echipamente de comutaÍie este bazatŸ pe asigurarea siguranÍei
Án exploatare, simplitate Án montaj Ûi mentenanÍŸ redusŸ.
MŸsuri de siguranÍŸ internŸ a celulelor
n separatorul de sarcinŸ/separatorul de linie realizeazŸ funcÍia de “separare vizibilŸ
- indicarea poziÍiei”, conform CEI 62271-102 (separatoare Ûi separatoare de punere
la pŸmÊnt);
n unitŸÍile funcÍionale ÁnglobeazŸ interblocajele de bazŸ specificate de
CEI 62271-200 (aparataj de comutaÍie Án anvelopŸ metalicŸ):
o Ánchiderea separatorului de sarcinŸ este posibilŸ numai dacŸ separatorul de
punere la pŸmÊnt este deschis,
o Ánchiderea separatorului de punere la pŸmÊnt este posibilŸ numai dacŸ
separatorul de sarcinŸ este deschis;
n accesul la compartimentul cablurilor, care este singurul compartiment unde
utilizatorul are acces Án exploatare, este securizat prin urmŸtoarele interblocaje:
o deschiderea Ûi accesul la compartimentul terminalelor de cabluri(1) sunt posibile
numai dacŸ separatorul de punere la pŸmÊnt este Ánchis,
o separatorul de sarcinŸ/separatorul de linie se aflŸ blocat Án poziÍia “deschis”
atunci cÊnd se permite accesul menÍionat anterior. În aceastŸ situaÍie este posibilŸ
comanda separatorului de punere la pŸmÊnt, mai exact deschiderea pentru
Áncercarea dielectricŸ a cablurilor.
Celulele dotate astfel pot fi exploatate cu barele Ûi cablurile sub tensiune, cu
excepÍia celulelor la care s-a realizat accesul la cabluri. Ele sunt conforme cu
“pierderea continuitŸÍii Án serviciu” clasŸ LSB2A, aÛa cum este definitŸ Án
CEI62271-200.
În afarŸ de interblocajele funcÍionale arŸtate mai sus, fiecare celulŸ include:
n elemente ce permit blocaje cu lacŸt pe dispozitivele de acÍionare;
n 5 seturi de orificii de fixare pentru eventuale dispozitive de interblocare mecanicŸ,
prin cheie.
Executarea manevrelor
n toate manetele de acÍionare la Ánchidere sunt identice pentru toate unitŸÍile (cu
excepÍia celor care conÍin un Ántreruptor de putere);
n acÍionarea manetei de Ánchidere necesitŸ un efort fizic foarte redus;
n deschiderea sau Ánchiderea unui separator de sarcinŸ/separator de linie se poate
realiza prin maneta de acÍionare sau prin apŸsarea pe buton pentru cele prevŸzute
Fig. B22: CelulŸ cu separator de sarcinŸ/separator Án cu motorizare;
anvelopŸ metalicŸ. n poziÍia Án care se aflŸ aparatele de comutaÍie (deschis, Ánchis, resoarte-armate)
este indicatŸ Án mod clar.
(1) Acolo unde sunt utilizate fuzibile MT, ele sunt amplasate Án
acest compartiment.
4.3 Alegerea celulei pentru protecÍia

transformatorului
ExistŸ trei tipuri de celule de comutaÍie de MT:
n celule ce conÍin un separator de sarcinŸ plus siguranÍe fuzibile de MT; B25
n celule ce conÍin un separator de sarcinŸ combinat cu siguranÍe fuzibile de MT;
n celule cu Ántreruptor de putere.
Alegerea optimŸ este influenÍatŸ de Ûapte parametri:
n curentul primar al transformatorului;
n mediul de izolaÍie al transformatorului;
n distanÍa dintre postul de transformare Ûi centrul de greutate al sarcinii;
n puterea transformatorului (kVA);
n distanÍa dintre aparatele de comutaÍie Ûi transformator;
n utilizarea unor relee de protecÍie independente (spre deosebire de bobinele de
declanÛare directŸ).
NotŸ: Fuzibilele utilizate Án combinaÍia separator de sarcinŸ-siguranÍe fuzibile de MT
au un percutor care asigurŸ declanÛarea separatorului de sarcinŸ tripolar, la arderea
unei singure siguranÍe.
4.4 Alegerea transformatorului MT/JT

Parametrii caracteristici ai transformatorului
Un transformator este definit, Án parte, prin parametrii sŸi electrici, dar Ûi prin
tehnologia utilizatŸ Ûi condiÍiile de exploatare.
Caracteristici electrice
n Puterea nominalŸ (Sn): este puterea aparentŸ Án kVA, pe care se bazeazŸ o serie
de alÍi parametri de proiectare Ûi de execuÍie. ÎncercŸrile Ûi probele de fabricaÍie,
precum Ûi garanÍia acordatŸ se referŸ la aceastŸ putere;
n FrecvenÍa: pentru sistemele de distribuÍie abordate Án aceastŸ lucrare frecvenÍa
este de 50 Hz sau 60 Hz;
n Tensiunile nominale primarŸ Ûi secundarŸ: Án cazul unei ÁnfŸÛurŸri primare,
capabile sŸ funcÍioneze la mai multe valori de tensiune, trebuie precizatŸ puterea
(kVA) corespunzŸtoare fiecŸrei valori. Tensiunea nominalŸ secundarŸ se defineÛte
cu ÁnfŸÛurarea respectivŸ Án gol;
n Nivelele nominale de izolaÍie: sunt definite prin ÁncercŸri dielectrice la
supratensiuni temporare, de frecvenÍŸ industrialŸ, precum Ûi prin unda de impuls
care simuleazŸ supratensiunile atmosferice (loviturŸ de trŸsnet). În cazul nivelelor
de tensiune considerate Án aceastŸ lucrare, supratensiunile de comutaÍie, produse
de aparatajul de MT sunt mult mai reduse decÊt cele atmosferice. Ca urmare nu se
executŸ ÁncercŸri separate relativ la supratensiunile de comutaÍie;
n Prizele de reglaj de tensiune: acestea permit Án general, variaÍia tensiunii Án trepte,
pŸnŸ la: ±2,5% Ûi ±5% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a ÁnfŸÛurŸrii cu tensiunea cea mai
mare. Transformatorul trebuie scos de sub tensiune pe durata acestei operaÍii;
n Conexiunile ÁnfŸÛurŸrilor: sunt indicate Án scheme care utilizeazŸ simboluri
standardizate pentru conexiuni Án stea, triunghi, sau zig-zag. Pentru aplicaÍii speciale
se folosesc combinaÍii ale acestora de ex.: transformatoare cu 6 faze sau cu 12
faze, pentru alimentarea redresoarelor, etc.. CEI recomandŸ folosirea unui cod
alfanumeric care citit de la stÊnga la dreapta indicŸ prin prima literŸ, ÁnfŸÛurarea cu
tensiunea cea mai mare, apoi prin a doua literŸ ÁnfŸÛurarea cu tensiunea de valoare
imediat inferioarŸ, Ûi aÛa mai departe:
o literele majuscule indicŸ ÁnfŸÛurarea cu tensiunea cea mai mare:
D = triunghi
Y = stea
Z = zig-zag
N = punctul de neutru, atunci cÊnd este accesibil,
o literele mici se utilizeazŸ pentru ÁnfŸÛurŸri terÍiare Ûi secundare:
d = triunghi
y = stea
z = zig-zag
n = punctul de neutru, atunci cÊnd este accesibil,
o un numŸr de la 0 la 11, urmeazŸ dupŸ cele douŸ litere Ûi indicŸ dacŸ existŸ
schimbare de fazŸ (defazajul). Aceste numere indicŸ defazajul prin similitudine cu
cadranul unui ceas (“0” este folosit Án loc de “12”). DacŸ existŸ bornŸ de neutru,
acest numŸr apare dupŸ N (sau n).
Pentru transformatoarele de distribuÍie este foarte uzualŸ configuraÍia de tip Dyn11.
Acestea au o ÁnfŸÛurare de MT cu conexiune Án triunghi, ÁnfŸÛurarea secundarŸ Án
stea cu neutrul accesibil la o bornŸ specialŸ. Defazajul este de +30° electrice, adicŸ
tensiunea secundarŸ pe faza 1 aflÊndu-se la “ora 11”, tensiunea de pe faza 1 din
primar este la “ora 12”, conform Figurii B31 de la pagina B34. Orice combinaÍie de
conexiuni Án triunghi, stea sau zigzag, produce un defazaj care (dacŸ nu este zero)
este fie 30° fie un multiplu de 30°. CEI 60076-4 descrie aceastŸ convenÍie Án detaliu.
Caracteristici referitoare la tehnologia Ûi utilizarea transformatorului

Lista ce urmeazŸ nu este exhaustivŸ:
n tehnologia utilizatŸ
Mediul izolant este:
o lichid (ulei mineral) sau,
B26 o solid (rŸÛinŸ epoxidicŸ Ûi aer);
n pentru instalaÍii de interior sau exterior;
n altitudine (i 1000 m este situaÍia standard);
n temperaturŸ (CEI 60076-2);
n temperaturŸ maximŸ a mediului ambiant: 40° C;
n valoare zilnicŸ maximŸ a temperaturii medii a mediului ambiant: 30° C;
n valoare anualŸ maximŸ a temperaturii medii a mediului ambiant: 20° C.
Pentru condiÍii non-standard de funcÍionare, a se consulta pagina B7 “influenÍa
temperaturii ambiante Ûi a altitudinii asupra curentului nominal”.
Descrierea tehnicilor de izolare

În prezent, transformatoarele de distribuÍie, se ÁncadreazŸ Án douŸ tipuri de bazŸ:
n uscate (turnate Án rŸÛinŸ);
n cu lichid (imersate Án ulei).
Transformatoarele uscate
ÎnfŸÛurŸrile acestor transformatoare sunt izolate cu rŸÛinŸ, prin turnare sub vid
(procedeu brevetat de majoritatea producŸtorilor importanÍi).
Se recomandŸ ca alegerea transformatorului sŸ fie efectuatŸ conform standardului
CEI 60076-11, dupŸ cum urmeazŸ:
n mediul ambiant clasŸ E2 (prezenÍa condensului Ûi/sau nivel Ánalt de poluare);
n condiÍii climatice clasŸ C2 (utilizare transport Ûi stocare sub -25° C);
n rezistenÍa la incendiu (transformatoarele expuse riscului de incendiu cu
inflamabilitate redusŸ Ûi autostingere Ántr-un timp dat).
Prezentarea care urmeazŸ se referŸ la tehnologia utilizatŸ de fabricantul european,
lider Án acest domeniu.
Înglobarea Án izolaÍia unei ÁnfŸÛurŸri implicŸ trei componente:
n raÛinŸ epoxy bazatŸ pe bifenol A, cu o vÊscozitate care asigurŸ o bunŸ
impregnare a ÁnfŸÛurŸrilor;
n ÁntŸritor anhidric modificat, pentru a asigura un grad de elasticitate Án masa turnatŸ
Ûi astfel sŸ evite formarea de crŸpŸturi datorate variaÍiilor de temperaturŸ din timpul
funcÍionŸrii;
n adeziv sub formŸ de pulbere, compus din aluminŸ trihidratatŸ Al (OH)3 Ûi silicagel,
care ÁmbunŸtŸÍesc proprietŸÍile mecanice Ûi termice. În acelaÛi timp, acesta conferŸ
proprietŸÍi izolante excepÍionale Án condiÍiile temperaturilor Ánalte.
AceastŸ turnare pe bazŸ de trei componente asigurŸ clasa de izolaÍie F (Δθ = 100° K)
Ûi o foarte bunŸ rezistenÍŸ la foc cu autostingere imediatŸ. De altfel, astfel de
transformatoare sunt clasificate ca neinflamabile.
IzolaÍia ÁnfŸÛurŸrilor nu conÍine componenÍi pe bazŸ de halogeni (cloruri, bromuri,
etc.) sau alte componente cu efecte toxice sau poluante. Acest tip de izolaÍie asigurŸ
o deplinŸ securitate pentru personal Án situaÍii de avarie, Án special Án situaÍia unui
incendiu.
Comportarea este de asemenea excepÍionalŸ Án medii industriale cu condiÍii grele de
praf, umiditate, etc. (vezi Fig. B23).
Transformatoare cu lichid
Cel mai comun lichid izolant Ûi de rŸcire, utilizat la transformatoarele de putere este
uleiul mineral.
Uleiurile minerale sunt specificate Án CEI 60296. Deoarece uleiul este inflamabil,
Án mai multe ÍŸri sunt obligatorii mŸsuri de siguranÍŸ, Án special pentru posturi de
transformare de interior. Transformatoarele cu ulei de tip ermetic (cu umplere
totalŸ) sunt protejate cu releul de protecÍie DGPT (DetecÍie de Gaz, Presiune
Ûi TemperaturŸ). În cazul unei funcÍionŸri anormale, Ánainte ca situaÍia sŸ
devinŸ periculoasŸ, releul DGPT determinŸ Ántreruperea rapidŸ a alimentŸrii
transformatorului, la MT.
Uleiul mineral este biodegradabil Ûi nu conÍine PCB (Bifenil-Policlorinat). În trecut
s-au folosit compuÛi acum interziÛi ca: Pyralene, Pyrolio, Pyroline.
La cerere, uleiul mineral poate fi Ánlocuit cu un alt lichid izolant prin adaptarea
transformatorului Ûi luarea unor mŸsuri adiÍionale, dacŸ este necesar.
Lichidul izolant acÍioneazŸ Ûi ca mediu de rŸcire; acesta are tendinÍa de expandare
atunci cÊnd curentul de sarcinŸ sau temperatura ambiantŸ se mŸresc. Ca urmare,
Fig. B23: Transformator de tip uscat. transformatoarele cu lichid sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ se controleze volumul
variabil de lichid, fŸrŸ ca presiunea Án cuvŸ sŸ devinŸ excesivŸ.
ExistŸ douŸ moduri de realizare a limitŸrii de presiune Án cuvŸ:

n Cuva cu umplere totalŸ, ermetic ÁnchisŸ Ûi sigilatŸ (pÊnŸ la 10 MVA, Án momentul
de faÍŸ). AceastŸ soluÍie a fost dezvoltatŸ de un fabricant francez, lider Án domeniu,
Án anul 1963. Metoda a fost adoptatŸ de autoritatea nationalŸ (francezŸ) de energie
electricŸ Án 1972, iar acum este folositŸ Án Ántreaga lume (vezi Fig. B24).
Expansiunea lichidului este compensatŸ prin deformarea elasticŸ a unor cŸi de
B27
circulaÍie a uleiului, care sunt cuplate la cuvŸ.
Tehnica “umplerii totale” are mai multe avantaje Án raport cu alte metode:
o se evitŸ complet oxidarea lichidului dielectric (contactul cu oxigenul atmosferic),
o nu este necesar un dispozitiv de uscare a aerului, deci se eliminŸ mentenanÍa
aferentŸ (inspecÍia Ûi schimbarea cartuÛului saturat de silicagel),
o se eliminŸ necesitatea verificŸrii rigiditŸÍii dielectrice a uleiului, pe o perioadŸ de
cel puÍin 10 ani,
o protecÍie simplificatŸ contra defectelor interne, realizabilŸ cu DGPT,
o simplitate Án instalare: este mai uÛor Ûi cu gabarit mai redus (decÊt o cuvŸ cu
conservator). Bornele de MT Ûi de JT sunt uÛor accesibile,
o detecÍie imediatŸ a pierderilor de ulei (chiar reduse); apa nu poate pŸtrunde Án
cuvŸ.
n Cuva cu pernŸ de aer la presiunea atmosfericŸ (cu conservator).
Expansiunea lichidului izolant este compensatŸ prin schimbarea nivelului Ántr-o
incintŸ situatŸ deasupra cuvei, numitŸ “conservator”, conform Figurii B25. SpaÍiul
deasupra lichidului din conservator este ocupat de aer, care este aspirat Án interior
cÊnd nivelul scade Ûi este parÍial evacuat cÊnd nivelul uleiului creÛte. CÊnd aerul
este aspirat din mediul ambiant, acesta este trecut printr-un filtru cu ulei Ûi cu un
dispozitiv de uscare (care conÍine de regulŸ silicagel). În cazul unor transformatoare
de mare putere, spaÍiul de deasupra uleiului este ocupat de un “air-bag”,
evitÊndu-se astfel contactul uleiului cu aerul atmosferic. Aerul din “air-bag” este
trecut prin aceleaÛi sisteme de purificare Ûi uscare, ca Án cazul precedent. PrezenÍa
conservatorului este obligatorie la transformatoarele cu puteri peste 10 MVA (care
este limita superioarŸ a transformatoarelor cu “umplere totalŸ”).
Alegerea tehnologiei
AÛa cum s-a arŸtat, alegerea tipului de transformator se face Ántre cel cu lichid Ûi
cel uscat. Pentru puteri de pÊnŸ la 10 MVA, transformatoarele cu umplere totalŸ
reprezintŸ o alternativŸ faÍŸ de cele cu conservator.
Alegerea depinde de o serie de consideraÍiuni, dupŸ cum urmeazŸ:
n siguranÍa personalului Án apropierea transformatorului. ReglementŸrile locale Ûi
recomandŸrile oficiale Án acest sens trebuiesc respectate;
n consideraÍii economice, ÍinÊnd cont de avantajele relative ale fiecŸrei soluÍii.
ReglementŸri care influenÍeazŸ alegerea:
n transformatoare uscate:
o Án anumite ÍŸri transformatoarele uscate sunt obligatorii Án imobilele Ánalte de
locuinÍe,
o transformatoarele uscate nu impun restricÍii Án funcÍie de locul de montaj;
n transformatoare cu izolaÍie Án lichid:
o acest tip de transformator este Án general interzis Án imobilele Ánalte de locuit,
o anumite restricÍii de instalare, sau mŸsuri minime de protecÍie anti-incendiu, ce
variazŸ Án funcÍie de felul lichidului izolant utilizat Ûi de clasa de izolaÍie asiguratŸ de
acesta,
Fig. B24: Transformator de tip ermetic (cu umplere totalŸ). o Án anumite ÍŸri, Án care dielectricii lichizi sunt utilizaÍi pe scarŸ largŸ, se face o
clasificare a lichidelor izolante Án funcÍie de comportarea lor la incendiu. Acest lucru
se realizeazŸ Án funcÍie de douŸ criterii: temperatura de inflamare Ûi capacitatea
caloricŸ minimŸ. Aceste categorii principale sunt prezentate Án Tab. B26, Án care se
indicŸ Ûi codul aferent.
CondiÍiile de instalare pentru transformatoarele cu lichid sunt stabilite Án standardele
naÍionale. PÊnŸ Án prezent, ÁncŸ nu a fost stabilitŸ o recomandare CEI Án acest
sens. Ca un exemplu standardul francez defineÛte condiÍiile de instalare a
transformatoarelor cu dielectric lichid. Standardele naÍionale, elaborate pentru a
asigura siguranÍa personalului Ûi a bunurilor, recomandŸ mŸsurile minime, necesare
contra pericolelor de incendiu.
Cod Fluid dielectric Punct de aprindere Putere caloricŸ minimŸ

(° C) (MJ/kg)
O1 Ulei mineral < 300 -
K1 HidrocarbonaÍi cu mare densitate > 300 48
K2 Esteri > 300 34 - 37
K3 Silicon > 300 27 - 28
L3 Lichide izolante cu halogeni - 12
Fig. B25: Transformator cu conservator (tancul de ulei la

presiunea atmosfericŸ). Tab. B26: Categorii de fluide dielectrice.
Principalele mŸsuri sunt prezentate Án Tab. B27.

n pentru dielectrici lichizi de clasa L3 nu sunt necesare mŸsuri speciale;
n pentru dielectrici din clasele O1 Ûi K1 mŸsurile indicate trebuie aplicate numai
dacŸ transformatorul conÍine mai mult de 25 de litri de lichid izolant;
n pentru dielectrici din clasele K2 Ûi K3 mŸsurile indicate trebuie aplicate numai
B28 dacŸ transformatorul conÍine mai mult de 50 de litri de lichid izolant
Clasa Nr. de litri LocaÍia

fluidului peste care CamerŸ sau zonŸ ÁnchisŸ rezervatŸ personalului RezervatŸ personalului instruit Ûi Alte camere
dielectric trebuiesc calificat Ûi autorizat, Ûi separatŸ de alte clŸdiri prin izolatŸ de spaÍiile de activitŸÍi prin sau locaÍii(2)
luate mŸsuri distanÍa D pereÍi antifoc (clasŸ 2 ore)
D>8m 4m<D<8m D < 4 m(1) Án direcÍia FŸrŸ deschideri Cu deschideri
spaÍiilor ocupate
O1 25 FŸrŸ mŸsuri Interpunerea Perete antifoc MŸsurile MŸsurile MŸsurile
K1 speciale unui ecran (clasŸ 2 ore) (1 + 2) (1 + 2 + 5) (1A + 2 + 4)(3)
antifoc cŸtre clŸdirea sau 3 sau 3 sau 3
(clasŸ 1 orŸ) vecinŸ sau 4 sau (4 + 5)
K2 50 FŸrŸ mŸsuri speciale Interpunerea unui ecran FŸrŸ mŸsuri MŸsurile 1A MŸsurile 1
K3 (clasŸ 1 orŸ) speciale sau 3 sau 3
sau 4 sau 4
L3 FŸrŸ mŸsuri speciale
MŸsura 1: Realizarea de amenajŸri prin care Án cazul Án care dielectricul lichid se scurge din transformator sŸ fie absoarbit complet (Ántr-un bazin
prin intermediul unor praguri din jurul transformatorului; din construcÍie lichidul nu trebuie sŸ pŸtrundŸ Án canalele de cabluri, conducte, etc.).
MŸsura 1A: Este aditionalŸ mŸsurii 1 Ûi precizeazŸ cŸ, Án eventualitatea aprinderii lichidului, nu trebuie sŸ existe condiÍii de extindere a incendiului
(nici un material combustibil nu trebuie plasat la o distanÍŸ mai micŸ de 4 m de transformator, sau la cel puÍin 2 m de acesta) Án cazul Án care se
interpune un ecran ignifug (cu rezistenÍa la foc de 1 orŸ).
MŸsura 2: Prevede ca lichidul aprins sŸ fie stins rapid Ûi Án mod natural (prin plasarea unui strat de nisip sau pietris Án bazinul de scurgere).
MŸsura 3: Prevede existenÍa unui dispozitiv automat (tip DGPT sau Buchholz) care sŸ ÁntrerupŸ alimentarea Án primar Ûi sŸ dea alarma Án cazul
Án care se produce o dezvoltare de gaze Án cuva transformatorului.
MŸsura 4: Prevede existenÍa unor dispozitive de detecÍie a focului, plasate Án imediata apropiere a transformatorului, care Ántrerup alimentarea
primarŸ Ûi activeazŸ alarma.
MŸsura 5: Impune Ánchiderea automatŸ, prin panouri ignifuge (cu rezistenÍŸ la foc minim 1/2 orŸ) care sŸ obtureze toate deschiderile (ventilaÍie,
etc.) din pereÍii sau tavanul postului de transformare.
Note:
(1) O uÛŸ ignifugŸ (cu rezistenÍa la foc de 2 ore) nu este consideratŸ o deschidere.
(2) Camera transformatorului este vecinŸ cu un spaÍiu de lucru Ûi separatŸ de acesta prin pereÍi cu rezistenÍa la foc mai micŸ de 2 ore.
Arii situate Án mijlocul spatiilor de lucru, materialul fiind plasat Ántr-un container protector.
(3) Este imperios necesar ca echipamentul sŸ fie plasat Ántr-o camerŸ ai cŸrei pereÍi sunt fŸrŸ goluri, singurele deschideri fiind cele de ventilaÍie.
Tab. B27: MŸsuri de securitate recomandate Án instalaÍiile electrice la utilizarea lichidelor dielectrice de clasŸ O1, K1, K2, K3.
Determinarea puterii optime

Utilizarea unui transformator supradimensionat
Are drept consecinÍe:
n investiÍie excesivŸ Ûi pierderi inutile la mersul Án gol, dar
n pierderi mai reduse la funcÍionarea Án sarcinŸ.
Alegerea unui transformator subdimensionat
DeterminŸ:
n randament redus la sarcinŸ nominalŸ (cel mai bun randament se obÍine la circa
50% -70% din sarcina nominalŸ); deci nu se poate asigura o sarcinŸ optimalŸ;
n Án situaÍia de suprasarcinŸ prelungitŸ, se produc consecinÍe grave asupra:
o transformatorului: se observŸ o ÁmbŸtrÊnire prematurŸ a ÁnfŸÛurŸrilor
transformatorului, iar Án caz extrem strŸpungerea izolaÍiei ÁnfŸÛurŸrilor Ûi distrugerea
transformatorului,
o instalaÍiei: dacŸ supraÁncŸlzirea transformatorului produce declanÛarea releelor de
protecÍie Ûi deconectarea Ántreruptorului de protecÍie.
DefiniÍia puterii optime
Pentru a alege puterea optimŸ (kVA) a unui transformator este necesar sŸ se ia Án
considerare factorii urmŸtori:
n lista puterilor instalate Án cazul receptorilor, conform capitolului A;
n stabilirea factorului de utilizare (sau de cerere) pentru fiecare sarcinŸ individualŸ;
n determinarea ciclurilor de funcÍionare a instalaÍiei, cu specificarea duratelor de
funcÍionare nominalŸ Ûi la suprasarcinŸ;
n realizarea corecÍiei factorului de putere, Án cazuri justificate, cu scopul de a:
o reduce costurile excesive, bazate Án parte pe cererea maximŸ de putere (kVA),
o reduce valoarea puterii aparente consumate, S (kVA) = P (kW)/cos ϕ;
n alegerea parametrilor transformatorului, ÍinÊnd seama de eventuale extinderi ale
instalaÍiei.
De o mare importanÍŸ este asigurarea funcÍionarii corecte a transformatorului, Án
sensul asigurŸrii unor condiÍii adecvate de rŸcire a acestuia.
Sisteme de ventilaÍie
În cazul general al rŸcirii prin circulaÍia naturalŸ a aerului (AN) ventilaÍia cabinei
extrage cŸldura (produsŸ datoritŸ pierderilor Án transformator) printr-un proces de
convecÍie naturalŸ. Un sistem de ventilaÍie eficient permite intrarea aerului printr-o
deschidere de secÍiune S, practicatŸ la nivelul podelei Ûi ieÛirea acestuia printr-un B29
orificiu de secÍiune S’, aflat la ÁnŸlÍimea H, conform Fig. B28.
Este important de reÍinut cŸ orice restricÍie privind circulaÍia liberŸ a fluxului de aer
de rŸcire, se traduce printr-o reducere a puterii livratŸ de transformator, Án condiÍiile
de menÍinere a temperaturii normale de funcÍionare.
VentilaÍia naturalŸ
RelaÍiile de calcul pentru secÍiunile de ventilaÍie sunt urmŸtoarele:
S'
unde:
P = suma pierderilor Án gol Ûi a pierderilor Án plinŸ sarcinŸ, exprimatŸ Án kW
S = secÍiunea orificiului de intrare a aerului (aria deschiderilor sau fantelor de
ventilaÍie), exprimatŸ Án mm2
S’ = secÍiunea orificiului de ieÛire a aerului (aria deschiderilor sau fantelor de
H ventilaÍie), exprimatŸ in mm2
H = ÁnalÍimea (Ántre axele geometrice) mŸsuratŸ Ántre orificiul de intrare Ûi cel
de ieÛire, exprimatŸ Án metri.
RelaÍiile sunt valabile la o temperaturŸ ambiantŸ de 20° C Ûi pentru o altitudine de
S pÊnŸ la 1000 m.
Trebuie subliniat cŸ aceste formule ne ajutŸ sŸ obÍinem un ordin de mŸrime a
secÍiunilor S Ûi S' care sunt considerate ca “secÍiuni termice”, adicŸ complet deschise
Ûi strict necesare pentru evacuarea energiei termice generate Án interiorul postului de
transformare MT/JT.
În practicŸ secÍiunile sunt mai mari Án funcÍie de soluÍia tehnologicŸ adoptatŸ.
Fig. B28: VentilaÍie naturalŸ.
FireÛte, fluxul de aer este puternic dependent de:
n forma deschiderilor Ûi soluÍiile adoptate pentru asigurarea gradului de protecÍie
(IP);
n mŸrimea componentelor interne Ûi poziÍia lor faÍŸ de deschideri;
n diverÛi parametrii ai mediului: temperatura exterioarŸ, altitudinea, mŸrimea
creÛterilor de temperaturŸ, etc.
ÎnÍelegerea Ûi optimizarea tuturor acestor fenomene sunt subiectul unor studii
precise, bazate pe legile dinamicii fluidelor Ûi se pot realiza cu programe de calcul.
VentilaÍia forÍatŸ
VentilaÍia forÍatŸ (prin ventilator electric) este necesarŸ atunci cÊnd temperatura
ambiantŸ depŸÛeÛte 20° C sau cÊnd cabina este slab ventilatŸ, existŸ suprasarcini
frecvente la transformator, etc..
Ventilatorul poate fi comandat printr-un termostat.
Valorile recomandate ale fluxului de aer de rŸcire, Án m3/sec., la 20° C sunt:
n transformatoare cu umplere totalŸ: 0,081 x P;
n transformatoare uscate, clasŸ F: 0,05 x P.
unde P = pierderile totale, Án kW.
abonat cu mŸsurŸ pe MT
Un post de transformare tip consumator 5.1 General

(abonat) cu mŸsura energiei pe partea de MT FuncÍii de bazŸ
este o instalaÍie electricŸ conectatŸ la reÍeaua
Postul de transformare
electricŸ de distribuÍie publicŸ, avÊnd
B30 În funcÍie de complexitatea instalaÍiei Ûi de numŸrul consumatorilor, postul de
tensiunea nominalŸ cuprinsŸ Ántre 1 Ûi 35 kV. transformare trebuie sŸ ÁndeplineascŸ anumite condiÍii:
Acestea cuprind, Án general, un singur n poate sŸ includŸ o cabinŸ care sŸ conÍinŸ celule cu aparatele de comutaÍie Ûi de
transformator MT/JT care nu depŸÛeÛte mŸsurŸ, precum Ûi transformatorul ÁmpreunŸ cu tablourile de distribuÍie de JT;
puterea de 1250 kVA sau cÊteva n poate sŸ alimenteze una sau mai multe cabine Án care se aflŸ transformatoarele
transformatoare de mai micŸ putere. ÁmpreunŸ cu tablourile de distribuÍie la JT. Acestea sunt conectate la MT prin
În mod normal, curentul nominal al aparate de comutaÍie plasate Án postul de transformare principal, similar cu situaÍia
aparatajului de comutaÍie pe partea de MT, descrisŸ anterior.
Aceste posturi de transformare pot fi instalate Án:
nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 400 A. n interiorul unor clŸdiri, sau
n Án exterior, Án cabine prefabricate.
Conectarea la reÍeaua de MT
Conectarea la MT poate fi:
n printr-un singur cablu sau linie aerianŸ, sau
n prin douŸ separatoare de sarcinŸ, interblocate mecanic, cu douŸ cabluri, Án cazul
dublei alimentŸri, sau
n prin douŸ separatoare de sarcinŸ din componenÍa unei “bucle” RMU (Ring Main
Unit).
MŸsura energiei
Înainte de Ánceperea proiectŸrii instalaÍiei este necesar sŸ se realizeze un acord cu
autoritatea furnizoare de energie, relativ la modul de realizare a mŸsurii energiei
pentru decontare.
O celulŸ de mŸsurŸ va fi ÁncorporatŸ Án tabloul general de MT. Transformatoarele
de tensiune Ûi de curent, avÊnd precizia necesarŸ, pot fi instalate Án celula
Ántreruptorului de intrare sau (este cazul transformatoarelor de tensiune) pot fi
instalate separat, Ántr-o celulŸ de mŸsurŸ.
Boxele transformatoarelor
DacŸ Án instalaÍie existŸ mai multe boxe ale transformatoarelor, alimentate la MT din
postul de transformare principal, se poate realiza prin cÊte un singur circuit, conectat
fie direct la fiecare transformator, fie prin circuit dublu sau prin circuite “Án buclŸ”, Án
funcÍie de gradul de siguranÍŸ dorit.
În ultimele douŸ cazuri, pentru fiecare boxŸ de transformator sunt necesare cÊte trei
celule “buclŸ principalŸ” RMU.
Generatoare locale de urgenÍŸ
În cazul Ántreruperii sistemului de alimentare cu energie electricŸ, generatoarele
locale de urgenÍŸ au rolul de a asigura alimentarea unor receptori importanÍi.
Condensatoare
Condensatoarele vor fi instalate, Án modul urmŸtor:
n Án postul de transformare principal sub formŸ de baterii reglabile de condensatoare
de MT, sau
n Án cabina transformatorului, pe partea de JT.
Transformatoare
Din motive de siguranÍŸ suplimentarŸ a alimentŸrii, transformatoarele pot funcÍiona
pe douŸ sisteme de bare cu cuplŸ longitudinalŸ deschisŸ dotatŸ cu sistem automat
de inversare a sursei sau pot funcÍiona Án paralel.
Scheme monofilare
Schemele din Figura B29 reprezintŸ:
n diferitele modalitŸÍi de conectare la MT, care se ÁncadreazŸ Án patru tipuri:
o un singur circuit,
o un singur circuit (pentru schimbare ulterioarŸ Án tipul “buclŸ principalŸ”),
o circuit dublu (interblocat mecanic),
o circuit tip “ buclŸ principalŸ“ RMU;
n protecÍia generalŸ pe partea de MT Ûi funcÍiile de mŸsurŸ la MT;
n protecÍia circuitelor de plecare de MT;
n protecÍia circuitelor de distribuÍie de JT.
B31
Fig. B29: Scheme de post trafo tip abonat cu celulŸ de mŸsurŸ pe MT.
5.2 Alegerea celulelor

Un post de transformare cu mŸsurare pe partea de MT va cuprinde, pe lÊngŸ celule
descrise la 4.2, celule special destinate mŸsurŸtorii energiei Ûi, dacŸ se cere, celule
dedicate pentru comutare manualŸ sau automatŸ de la o sursŸ la alta.
B32
MŸsurŸ Ûi protecÍie generalŸ
Aceste douŸ funcÍii sunt Ándeplinite prin asocierea a douŸ celule:
n celula care conÍine transformatoarele de tensiune;
n celula Ántreruptorului principal de MT, care conÍine transformatoarele de curent
destinate mŸsurii energiei Ûi protecÍiei.
ProtecÍia generalŸ se foloseÛte Án mod uzual Ámpotriva supracurenÍilor (suprasarcinŸ
Ûi scurtcircuit) Ûi a punerii la pŸmÊnt. Ambele scheme folosesc relee de protecÍie
care sunt sigilate de furnizorul de energie electricŸ.
Posturi de transformare conÍinÊnd generatoare

Generator operÊnd independent
DacŸ instalaÍia necesitŸ o disponibilitate deosebitŸ a energiei electrice poate fi
prevŸzut un grup generator operÊnd pe bara de MT. În acest caz instalaÍia trebuie sŸ
includŸ un sistem de comutare automatŸ a alimentŸrii pe sursa de rezervŸ. Pentru
a evita posibilitatea punerii Án paralel a generatorului cu reÍeaua este nevoie de o
celulŸ dedicatŸ de comutare automatŸ a alimentŸrii (vezi Fig. B30).
n ProtecÍia
Dispozitive speciale de protecÍie sunt montate pentru a proteja generatorul. Trebuie
reÍinut cŸ trebuie acordatŸ o atenÍie deosebitŸ selectivitŸÍii protecÍiilor distribuÍiei din
aval, datoritŸ puterii mici de scurtcircuit a generatorului Án comparaÍie cu cea a reÍelei
de alimentare.
n Comanda
Un regulator de tensiune ce comandŸ un alternator este Án general reglat ÁncÊt sŸ
rŸspundŸ la o reducere a tensiunii la terminalele sale printr-o creÛtere automatŸ
a curentului de excitaÍie al alternatorului, pÊnŸ cÊnd tensiunea ajunge la normal.
CÊnd acest alternator trebuie sŸ opereze Án paralel cu altele, dispozitivul AVR
(Automatic Voltage Regulation, Regulator Automat de Tensiune) este comutat pe
modul “operare Án paralel” Án care AVR funcÍioneazŸ uÛor modificat pentru a asigura
ÁmpŸrÍirea puterii reactive cu celelalte maÛini.
CÊnd un numŸr de alternatoare funcÍioneazŸ Án paralel, avÊnd reglaj prin AVR,
creÛterea curentului de excitaÍie al unuia dintre ele (de exemplu prin comanda
manualŸ, dupŸ trecerea AVR pe “comandŸ manualŸ”) nu are, practic, nici un efect
asupra valorii tensiunii. De fapt, generatorul Án cauzŸ va funcÍiona la un factor de
putere mai mic (putere mai mare Ûi deci curent mŸrit). Factorul de putere al celorlalte
maÛini va creÛte automat, astfel ÁncÊt factorul de putere impus de receptor se va
menÍine la valoarea iniÍialŸ.
Generatoare funcÍionÊnd Án paralel cu reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ
Pentru a conecta un generator la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ este
nevoie de obicei de acordul furnizorului de energie electricŸ. În general totalitatea
echipamentului (celule, relee de protecÍie, etc.) trebuiesc aprobate de cŸtre furnizorul
de energie.
În continuare se prezintŸ cÊteva consideraÍii de bazŸ de care trebuie sŸ se ÍinŸ cont
Án privinÍa protecÍiei Ûi comenzilor.
n ProtecÍia
Pentru a studia conectarea unui grup-generator furnizorul de energie are nevoie de
urmŸtoarele date:
o puterea injectatŸ Án reÍea,
o modul de conectare,
o curentul de scurtcircuit al generatorului,
o dezechilibrul de tensiune al generatorului,
o Ûi altele.
În funcÍie de modul de conectare sunt cerute funcÍii de deconectare:
o protecÍie la minimŸ tensiune Ûi la supratensiune,
o protecÍie la minimŸ frecvenÍŸ Ûi maximŸ frecvenÍŸ,
o protecÍie la supratensiune homopolarŸ,
o timpul maxim de conectare (pentru o cuplare trecŸtoare),
o puterea aparentŸ inversŸ.
Fig. B30: SecÍie de tablou MT incluzÊnd o celulŸ a alimentŸrii Din motive de securitate celula folositŸ la deconectare trebuie sŸ aibŸ caracteristicile
de rezervŸ. unui separator (adicŸ izolare totalŸ a tuturor conductoarelor active Ántre generator Ûi
reÍeaua electricŸ).
n Comanda
SŸ considerŸm cazul unui generator de intervenÍie dintr-un post de transformare,
care funcÍioneazŸ Án paralel cu reÍeaua publicŸ de alimentare, deci cu toate celelalte
generatoare ale furnizorului.
Presupunerm cŸ, din motive operaÍionale (este uzual Án reÍeaua de MT a se executa
reglaje de ±5% din tensiunea nominalŸ sau chiar mai mult atunci cÊnd cerinÍele de
B33
exploatare o impun) se produce o scŸdere a tensiunii din sistem. Un AVR, reglat
sŸ menÍinŸ tensiunea Án marja de ±3% (de exemplu), va acÍiona imediat Án sensul
creÛterii tensiunii prin mŸrirea curentului de excitaÍie al alternatorului. În loc de a
se produce o creÛtere de tensiune, alternatorul va funcÍiona la un factor de putere
mai mic, deci ÁÛi va mŸri curentul debitat. SituaÍia va continua pÊnŸ la o eventualŸ
declanÛare datoratŸ releelor de suprasarcinŸ. Aceasta este o problemŸ cunoscutŸ
care se rezolvŸ prin plasarea unui circuit de comandŸ al factorului de putere Án
componenÍa AVR, care asigurŸ funcÍia “factor de putere constant”. Prin acesta, AVR
va regla curentul de excitaÍie pentru a-l pune Án acord cu orice valoare de tensiune
din sistem, menÍinÊnd factorul de putere la o valoare reglatŸ anterior (prin comanda
AVR).
În cazul Án care alternatorul se decupleazŸ de la reÍeaua de energie, releul AVR
trebuie sŸ comute automat Ûi rapid pe poziÍia “tensiune constantŸ”.
5.3 FuncÍionarea Án paralel a transformatoarelor

Necesitatea ca douŸ sau mai multe transformatoare sŸ funcÍioneze Án paralel este
des ÁntÊlnitŸ Ûi este datoratŸ:
n mŸrimii curentului de sarcinŸ, care depŸÛeÛte posibilitŸÍile unui transformator
existent;
n lipsei de spaÍiu (ÁnŸlÍime) pentru un transformator de mare putere;
n unei mŸsuri de siguranÍŸ (probabilitatea ca douŸ transformatoare sŸ se defecteze
simultan este foarte micŸ);
n adoptŸrii unui model standard de transformator pentru Ántreaga instalaÍie.
Puterea totalŸ (kVA)

Atunci cÊnd douŸ sau mai multe transformatoare, de aceaÛi putere, sunt conectate
Án paralel, puterea totalŸ este egalŸ cu suma puterilor fiecŸruia. Aceasta este valabil
dacŸ impendanÍele sunt egale Ántre ele Ûi tensiunile sunt identice. Transformatoarele
cu puteri diferite vor debita curenÍi de sarcinŸ proporÍional cu puterile lor (Án mod
aproximativ), admiÍÊnd cŸ tensiunile lor sunt identice iar impedanÍele procentuale
(Án raport cu puterea) sunt egale sau aproximativ egale. În aceste cazuri, puterea
disponibilŸ este mai mult de 90% din suma celor douŸ puteri unitare. Se recomandŸ
ca douŸ transformatoare cu puteri nominale aflate Án raport de mai mult de 2:1, sŸ
nu fie utilizate la funcÍionare Án paralel Án regim de duratŸ.
CondiÍii de funcÍionare Án paralel

Toate transformatoarele operÊnd Án paralel trebuie sŸ fie alimentate de la aceeaÛi
reÍea.
CurenÍii de circulaÍie Ántre ÁnfŸÛurŸrile secundare, conectate Án paralel vor fi
neglijabili, dacŸ:
n conductoarele de conectare, de la transformatoare la punctul de conectare Án
paralel vor avea lungimi aproximativ egale Ûi aceleaÛi caracteristici;
n producŸtorul transformatoarelor este consultat asupra regimului de funcÍionare
care se intenÍioneazŸ a se utiliza Ûi deci:
o configuraÍiile ÁnfŸÛurŸrilor (stea, triunghi, zig-zag) diferitelor transformatoare au
acelaÛi defazaj Ántre tensiunile primare Ûi secundare,
o impedanÍele (tensiunile) procentuale de scurtcircuit sunt egale sau diferŸ prin mai
puÍin de 10%,
o diferenÍele de tensiuni Ántre fazele corespunzŸtoare nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ
0,4%,
o producŸtorul trebuie sŸ primeascŸ toate datele relativ la regimurile de funcÍionare
utilizate, Án scopul de a optimiza pierderile Án sarcinŸ Ûi la mersul Án gol.
Conexiuni uzuale ale ÁnfŸÛurŸrilor

AÛa cum s-a prezentat Án subcapitolul 4.4 “Caracteristici electrice” relaÍiile Ántre
ÁnfŸÛurŸrile primare, secundare Ûi terÍiare depind de:
n tipul ÁnfŸÛurŸrilor (triunghi, stea, zig-zag);
B34 n conexiunea dintre ÁnfŸÛurŸrile de pe o fazŸ;
De exemplu, tensiunile produse depind de care dintre terminalele ÁnfŸÛurŸrilor
formeazŸ centrul conexiunii Án stea. Tensiunile vor fi defazate cu 180° dacŸ se
inverseazŸ terminalele ÁnfŸÛurŸrilor care formeazŸ centrul stelei. AcelaÛi defazaj de
180° se produce Án cazul celor douŸ posibilitŸÍi de a conecta ÁnfŸÛurŸrile pe fazŸ
la conexiunea triunghi, Án timp ce Án cazul conexiunii zig-zag sunt patru combinaÍii
posibile;
n defazajul tensiunilor secundare pe fazŸ, Án raport cu tensiunile primare
corespunzŸtoare.
AÛa cu s-a arŸtat, acest defazaj (dacŸ nu este nul) va fi Ántotdeauna un multiplu de
30° Ûi va depinde de doi factori Ûi anume, tipul ÁnfŸÛurŸrii Ûi conexiunea (polaritatea)
ÁnfŸÛurŸrilor de pe o fazŸ.
În cazul transformatoarelor de distribuÍie, configuraÍia cea mai uzualŸ este tipul
Dyn11 (vezi Fig. B31).
În RomÊnia configuraÍia cea mai uzualŸ este Dyn5, fiind Án general acceptatŸ Ûi
Dyn11.
Fig. B31: RotaÍia fazelor pentru un transformator Dyn11.

6 ComponenÍa diferitelor tipuri
de posturi de transformare
Posturile de transformare de distribuÍie MT/JT se construiesc Án funcÍie de mŸrimea

consumatorilor Ûi de felul reÍelei de alimentare cu energie electricŸ.
Posturile de transformare pot fi construite Án locuri publice cum sunt parcurile,
cartiere de locuit, etc. sau Án construcÍii cu caracter privat, caz Án care autoritatea
furnizoare trebuie sŸ aibŸ un acces nelimitat. În mod normal, aceasta se asigurŸ
prin aceea cŸ unul din pereÍii postului de transformare, care include o uÛŸ de intrare
B35
coincide cu limita construcÍiei respective Ûi are acces direct la un drum public.
6.1 Diferite tipuri de posturi de transformare

Posturile de transformare pot fi clasificate Án funcÍie de modul de efectuare a mŸsurii
(la MT sau JT) sau dupŸ modul de alimentare (prin linie aerianŸ sau subteranŸ).
Posturile de transformare pot fi instalate:
n Án interior Án camere (cabine) special construite Án acest scop sau Áncorporate Án
structura clŸdirii, sau
n Án exterior unde pot fi:
o Ántr-o construcÍie din cŸrŸmidŸ, beton sau prefabricatŸ, cu echipament de interior
(celule Ûi transformator),
o cu montare la sol cu echipament de exterior (celule Ûi transformator),
o cu montare pe stÊlpi cu echipament de exterior dedicat (celule Ûi transformator).
Posturile de transformare prefabricate sunt o alegere particularŸ, simplŸ Ûi
economicŸ.
6.2 Posturi de transformare de interior

ConcepÍie
Figura B32 aratŸ echipamentele tipice pentru un post de transformare cu mŸsura
energiei electrice pe partea de joasŸ tensiune.
RemarcŸ: Folosirea unui transformator uscat cu izolaÍie Án rŸÛinŸ, eliminŸ
necesitatea unei baÛe de colectare a uleiului. Oricum, curŸÍenia periodicŸ este
necesarŸ.
Fig. B32: Planul unui post de transformare cu mŸsurŸ pe JT.

Conectarea la
B - Connection to reÍeaua de distribuÍie
the MV public
distribution network
de medie tensiune 6 ComponenÍa diferitelor tipuri
Conexiuni Ûi alegerea echipamentului

Pe partea de medie tensiune:
n conexiunile la reÍeaua de MT se executŸ Ûi sunt Án responsabilitatea furnizorului
de energie electricŸ;
B36 n conexiunile Ántre aparatajul de comutaÍie de MT Ûi transformator se pot realiza:
o prin bare de cupru, de lungime redusŸ, atunci cÊnd transformatorul este plasat
Ántr-o celulŸ fŸcÊnd parte din tabloul de distribuÍie de MT,
o prin cabluri monofazate, ecranate, avÊnd izolaÍie sinteticŸ, cu posibilitatea
conectŸrii la bornele tip broÛŸ ale transformatorului.
Pe partea de joasŸ tensiune:
n conexiunile Ántre bornele de JT ale transformatorului Ûi tabloul de distribuÍie de JT
se pot realiza:
o prin cabluri monofazate,
o prin bare de cupru (de secÍiune circularŸ sau dreptunghiularŸ) cu izolaÍie
termocontractabilŸ.
Echipament de mŸsurŸ (vezi Fig. B33 )
n transformatoarele de mŸsurŸ de curent sunt Án general instalate Án interiorul
carcasei de protecÍie a bornelor de JT ale transformatorului de putere. AceastŸ
carcasŸ este sigilatŸ de furnizorul de energie electricŸ;
n altŸ variantŸ constŸ Án plasarea transformatoarelor de curent Ántr-un compartiment
sigilat din cadrul panoului de intrare al distribuÍiei la JT;
n echipamentele de mŸsurŸ trebuie instalate Ántr-un panou (dulap) care este
complet ferit de vibraÍii;
n echipamentele de mŸsurŸ trebuie plasate, pe cÊt posibil, foarte aproape de
transformatoarele de mŸsurŸ, Ûi sunt accesibile numai furnizorului de energie
electricŸ.
Fig. B33: Planul unui post de transformare cu mŸsurŸ pe JT.
Circuite de ÁmpŸmÊntare
Postul de transformare trebuie sŸ fie prevŸzut cu:
n prizŸ de pŸmÊnt pentru toate pŸrÍile conductoare expuse ale echipamentului
electric Ûi pentru pŸrÍile metalice accesibile, cum ar fi:
o ecranele metalice de protecÍie,
o barele metalice din betonul armat al fundaÍiei din postul de transformare.
Iluminatul Án postul de transformare

Alimentarea circuitelor de iluminat se poate face fie din amonte, fie din aval de
Ántreruptorul principal de JT. În ambele cazuri trebuie prevŸzutŸ o protecÍie adecvatŸ
la supracurenÍi. Un circuit separat cu funcÍionare automatŸ este recomandat pentru
iluminatul de avarie.
Întreruptoarele, butoanele, etc. care comandŸ circuitul de iluminat trebuie amplasate
Án apropierea intrŸrilor Án post.
Circuitele de iluminat trebuie sŸ asigure cŸ:
n manetele de comandŸ ale aparatajului de comutaÍie precum Ûi indicatoarele de
poziÍie sŸ fie bine iluminate;
n toate cadranele Ûi plŸcile indicatoare sau de instrucÍiuni (s.a.m.d.) sŸ poatŸ fi citite
cu uÛurinÍŸ.
6 ComponenÍa diferitelor tipuri
Materiale pentru exploatare Ûi securitate

În conformitate cu regulile de securitate locale, postul de transformare trebuie sŸ fie
dotat cu:
n materiale care sŸ asigure exploatarea sigurŸ a echipamentului, constituite din:
o o platformŸ izolantŸ sau/Ûi un covor izolant (din cauciuc sau sintetic), B37
o o pereche de mŸnuÛi izolante, pŸstrate Ántr-un loc adecvat,
o un dispozitiv de detectare a prezenÍei tensiunii, utilizabil Án cadrul echipamentului
de MT,
o legŸturi de punere la pŸmÊnt (scurtcircuitoare), Án acord cu tipul de aparataj de
comutaÍie;
n extinctoare cu pulbere sau CO2;
n simboluri de avertizare, inscripÍii Ûi alarme de siguranÍŸ, plasate astfel:
o pe faÍa exterioarŸ a uÛilor de acces, o placŸ de avertizare PERICOL Ûi o inscripÍie
de interzicere a intrŸrii, ÁmpreunŸ cu instrucÍiuni de prim ajutor Án caz de accident
prin electrocutare.
6.3 Posturi de transformare de exterior

Posturi de transformare de exterior cu cabinŸ
Cu operare din interior (vezi Fig. B34)
În cazul posturilor de transformare complexe, care folosesc circuite de tip “inel
principal” RMU sau conÍin mai multe Ántreruptoare de putere, se utilizeazŸ Án mod
curent cabine protejate contra intemperiilor Ûi a altor pericole.
Printre avantajele acestor cabine, enumerŸm:
n optimizarea economicŸ Ûi din punct de vedere al siguranÍei Án exploatare prin:
o alegerea potrivitŸ a tipului de cabinŸ, Án cadrul unei game largi disponibile,
o conformitatea cu standardele internaÍionale existente precum Ûi cu cele din
perspectivŸ;
n reducerea timpului de studiu Ûi de proiectare, precum Ûi a costurilor de instalare,
prin:
o coordonarea minimŸ Ántre activitŸÍile de construcÍie Ûi amenajŸrile locale care sunt
Fig. B34: Post de transformare de exterior cu cabinŸ - necesare,
cu operare din interior o realizarea independentŸ faÍŸ de construcÍia principalŸ aflatŸ Án lucru,
o simplificarea lucrŸrilor de construcÍie, prin realizarea unei fundaÍii sub forma unui
soclu de beton;
n simplitate Án instalarea echipamentului Ûi realizarea conexiunilor.
Cu operare din exterior (vezi Fig. B35)
Acest tip este similar cu cel cu operare din interior. În general nu poate fi folosit ca
post de distribuÍie publicŸ.
Post de transformare de exterior fŸrŸ cabinŸ (vezi Fig. B36)

Aceste tipuri de posturi de transformare de exterior sunt utilizate Án mod curent Án
unele ÍŸri Ûi se bazeazŸ pe utilizarea unui echipament rezistent la intemperii, care
este plasat Án exterior.
Acestea cuprind o zonŸ ÁngrŸditŸ Án care sunt instalate trei sau mai multe socluri de
beton:
Fig. B35. Post de transformare de exterior cu cabinŸ -
cu operare din exterior. n pentru echipamentul “inel principal” RMU sau pentru unul sau mai multe
separatoare de sarcinŸ cu siguranÍe, eventual Ántreruptoare de putere;
n pentru unul sau mai multe transformatoare, Ûi
n pentru unul sau mai multe tablouri de distribuÍie de JT.
Posturi de transformare amplasate pe stÊlpi

Domeniul de aplicaÍie
Acest tip de post de transformare este destinat Án principal la alimentarea
consumatorilor rurali izolaÍi, prin conectare la o linie aerianŸ de MT.
ComponenÍŸ
În aceste tipuri de posturi de transformare protecÍia transformatorului este asiguratŸ
cel mai adesea cu fuzibile.
Sunt prevŸzuÍi descŸrcŸtori pentru protejarea transformatorului Ûi consumatorilor aÛa
cum este arŸtat Án Fig. B37 de pe pagina urmŸtoare.
Reguli generale
AÛa cum s-a arŸtat Ûi mai Ánainte amplasarea postului de transformare trebuie
Fig. B36: Post de transformare de exterior fŸrŸ cabinŸ. sŸ permitŸ accesul utilajelor grele pentru manevrarea echipamentului, Ûi accesul
personalului de exploatare.
de medie tensiune 6 ComponenÍa diferitelor tipuri
B38
Fig. B37: Post de transformare montat pe stÊlp.

Capitolul C
Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune
Cuprins
1
ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune C2
ale furnizorilor de energie
1.1 Consumatori la joasŸ tensiune C2
1.2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune C10
1.3 Conectarea consumatorului la reÍea C11
1.4 Calitatea tensiunii de alimentare C15
C1
2
MŸsura energiei Ûi tarifele C16
C - Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ
tensiune ale furnizorilor de energie
AlimentŸrile de JT cele mai comune sunt 1.1 Consumatorii la joasŸ tensiune

Ántre 120 V monofazat Ûi 240/415 V trifazat cu În Europa perioada de tranziÍie pentru trecerea la tensiunea de 230 V/400 V, ±10%
patru conductoare. a fost extinsŸ pentru alÍi 5 ani, adicŸ pÊnŸ Án anul 2008.
Sarcinile de pÊnŸ la 250 kVA pot fi alimentate Consumatorii de joasŸ tensiune sunt prin definiÍie acei consumatori a cŸror
la JT, dar furnizorii de energie electricŸ receptoare electrice pot fi alimentate satisfŸcŸtor de la reÍeaua electricŸ de
propun Án general alimentarea la MT la nivele distribuÍie publicŸ de joasŸ tensiune din localitate.
Tensiunea reÍelei locale de joasŸ tensiune poate fi de 120/208 V sau 240/415 V,
de sarcinŸ peste care reÍelele lor de JT sunt
adicŸ extremele inferioarŸ sau superioarŸ ale nivelelor monofazate/trifazate sau
utilizate la maxim. niveluri intermediare precum Án Tab. C1.
C2 Tensiunea internaÍionalŸ standardizatŸ pentru Tensiunea internaÍionalŸ standardizatŸ pentru sisteme trifazate de joasŸ tensiune
sisteme trifazate de JT cu patru conductoare cu patru conductoare recomandatŸ de CEI 60038 este de 230/400 V.
recomandatŸ de CEI 60038 este de Sarcinile de pÊnŸ la 250 kVA pot fi alimentate la joasŸ tensiune, dar furnizorii de
230/400 V. energie electricŸ propun Án general alimentarea la medie tensiune la nivele de
sarcinŸ pentru care reÍelele lor de joasŸ tensiune sunt la limita utilizŸrii.
Œara FrecvenÍa Ûi toleranÍa Domestic (V) Comercial (V) Industrial (V)

(Hz & %)
Afganistan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Africa de Sud 50 ± 2,5 433/250 (a) 11.000 11.000
400/230 (a) 6.600 6.600
380/220 (a) 3.300 3.300
220 (k) 433/250 (a) 500 (b)
400/230 (a) 380/220 (a)
380/220 (a)
Algeria 50 ± 1,5 220/127 (e) 380/220 (a) 10.000
220 (k) 220/127 (a) 5.500
6.600
380/220 (a)
Angola 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Arabia SauditŸ 60 220/127 (a) 220/127 (a) 11.000
380/220 (a) 7.200
380/220 (a)
Antigua Ûi Barbuda 60 240 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
120 (k) 120/208 (a) 120/208 (a)
Argentina 50 ± 2 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Armenia 50 ± 5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Australia 50 ± 0,1 415/240 (a) 415/240 (a) 22.000
240 (k) 440/250 (a) 11.000
440 (m) 6.600
415/240
440/250
Austria 50 ± 0,1 230 (k) 380/230 (a) (b) 5.000
230 (k) 380/220 (a)
Azerbaijan 50 ± 0,1 208/120 (a) 208/120 (a)
240/120 (k) 240/120 (k)
Bahrain 50 ± 0,1 415/240 (a) 415/240 (a) 11.000
240 (k) 240 (k) 415/240 (a)
240 (k)
Bangladesh 50 ± 2 410/220 (a) 410/220 (a) 11.000
220 (k) 410/220 (a)
Barbados 50 ± 6 230/115 (j) 230/115 (j) 230/400 (g)
115 (k) 200/115 (a) 230/155 (j)
220/115 (a)
Belarus 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Belgia 50 ± 5 230 (k) 230 (k) 6.600
230 (a) 230 (a) 10.000
3N, 400 3N, 400 11.000
15.000
Bolivia 50 ± 0,5 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
230 (k)
Botswana 50 ± 3 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).
1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ

(Hz & %)
Brazilia 60 220 (k) 220/380 (a) 13.800
127 (k) 127/220 (a) 11.200
220/380 (a)
127/220 (a)
Brunei 50 ± 2 230 230 11.000
68.000
Bulgaria 50 ± 0,1 220 220/240 1.000
690
380 C3
Cambogia 50 ± 1 220 (k) 220/300 220/380
Camerun 50 ± 1 220/260 (k) 220/260 (k) 220/380 (a)
Canada 60 ± 0,02 120/240 (j) 347/600 (a) 7.200/12.500
480 (f) 347/600 (a)
240 (f) 120/208
120/240 (j) 600 (f)
120/208 (a) 480 (f)
240 (f)
Cehia 50 ± 1 230 500 400.000
230/400 220.000
110.000
35.000
22.000
10.000
6.000
3.000
Chile 50 ± 1 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
China 50 ± 0,5 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Ciad 50 ± 1 220 (k) 220 (k) 380/220 (a)
Cipru 50 ± 0,1 240 (k) 415/240 11.000
415/240
Columbia 60 ± 1 120/240 (g) 120/240 (g) 13.200
120 (k) 120 (k) 120/240 (g)
Congo 50 220 (k) 240/120 (j) 380/220 (a)
120 (k)
Corea 60 100 (k) 100/200 (j)
Corea de Nord 60 (+0, -5) 220 (k) 220/380 (a) 13.600
6.800
CroaÍia 50 400/230 (a) 400/230 (a) 400/230 (a)
230 (k) 230 (k)
Danemarca 50 ± 1 400/230 (a) 400/230 (a) 400/230 (a)
Djibouti 50 400/230 (a) 400/230 (a)
Egipt 50 ± 0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 66.000
220 (k) 220 (k) 33.000
20.000
11.000
6.600
380/220 (a)
ElveÍia 50 ± 2 400/230 (a) 400/230 (a) 20.000
10.000
3.000
1.000
690/500
Emiratele Arabe 50 ± 1 220 (k) 415/240 (a) 6.600
380/220 (a) 415/210 (a)
220 (k) 380/220 (a)
Estonia 50 ± 1 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Etiopia 50 ± 2,5 220 (k) 380/231 (a) 15 000
380/231 (a)
Falkland (Insulele) 50 ± 3 230 (k) 415/230 (a) 415/230 (a)
Fidji (Insulele) 50 ± 2 415/240 (a) 415/240 (a) 11.000
240 (k) 240 (k) 415/240 (a)
Filipine 60 ± 0,16 110/220 (j) 13.800 13.800
4.160 4.160
2.400 2.400
110/220 (h) 440 (b)
110/220 (h)
Finlanda 50 ± 0,1 230 (k) 400/230 (a) 690/400 (a)
400/230 (a)

(Hz & %)
FranÍa 50 ±1 400/230 (a) 400/230 20.000
230 (a) 690/400 10.000
590/100 230/400
Gambia 50 220 (k) 220/380 380
Georgia 50 ±0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Germania 50 ±0,3 400/230 (a) 400/230 (a) 20.000
230 (k) 230 (k) 10.000
C4 6.000
690/400
400/230
Ghana 50 ±5 220/240 220/240 415/240 (a)
Gibraltar 50 ±1 415/240 (a) 415/240 (a) 415/240 (a)
Grecia 50 220 (k) 6.000 22.000
230 380/220 (a) 20.000
15.000
6.600
Grenada 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
Hong Kong 50 ±2 220 (k) 380/220 (a) 11.000
220 (k) 386/220 (a)
India 50 ± 1,5 440/250 (a) 440/250 (a) 11.000
230 (k) 230 (k) 400/230 (a)
440/250 (a)
Islanda 50 ±0,1 230 230/400 230/400
Insulele Capului Verde 220 220 380/400
Insulele Solomon 50 ± 2 240 415/240 415/240
Indonezia 50 ± 2 220 (k) 380/220 (a) 150.000
20.000
380/220 (a)
Iordania 50 380/220 (a) 380/220 (a) 400 (a)
400/230 (k)
Iran 50 ± 5 220 (k) 380/220 (a) 20.000
11.000
400/231 (a)
380/220 (a)
Irak 50 220 (k) 380/220 (a) 11.000
6.600
3.000
380/220 (a)
Irlanda 50 ± 2 230 (k) 400/230 (a) 20.000
10.000
400/230 (a)
Israel 50 ± 0,2 400/230 (a) 400/230 (a) 22.000
230 (k) 230 (k) 12.600
6.300
400/230 (a)
Italia 50 ± 0,4 400/230 (a) 400/230 (a) 20.000
230 (k) 15.000
10.000
400/230 (a)
Jamaica 50 ± 1 220/110 (g) (j) 220/110 (g) (j) 4.000
2.300
220/110 (g)
Japonia + 0,1 200/100 (h) 200/100 (h) 140.000
- 0,3 (pÊnŸ la 50 kW) 60.000
20.000
6.000
200/100 (h)
Kazahstan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Kenya 50 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
Kirgizstan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Kuweit 50 ± 3 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
Laos 50 ± 8 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)

(Hz & %)
Lesotho 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Letonia 50 ± 0,4 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Liban 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Libia 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
127 (k) 220/127 (a) 220/127 (a)
230 (k)
127 (k)
Lituania 50 ± 0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a) C5
220 (k) 220 (k)
Luxemburg 50 ± 0,5 380/220 (a) 380/220 (a) 20.000
15.000
5.000
Macedonia 50 380/220 (a) 380/220 (a) 10.000
220 (k) 220 (k) 6.600
380/220 (a)
Madagascar 50 220/110 (k) 380/220 (a) 35.000
5.000
380/220
Malaezia 50 ± 1 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
415 (a)
Malawi 50 ± 2,5 230 (k) 400 (a) 400 (a)
230 (k)
Mali 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
127 (k) 220/127 (a) 220/127 (a)
220 (k)
127 (k)
Malta 50 ± 2 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
Marea Britanie 50 ± 1 230 (k) 400/230 (a) 22.000
(fŸrŸ Irlanda de Nord) 11.000
6.600
3.300
400/230 (a)
Marea Britanie 50 ± 0,4 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
(cu Irlanda de Nord) 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
Maroc 50 ± 5 380/220 (a) 380/220 (a) 225.000
Martinica 50 127 (k) 220/127 (a) 220/127 (a)
127 (k)
Mauritania 50 ± 1 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
Mexic 60 ± 0,2 127/220 (a) 127/220 (a) 13.800
220 (k) 220 (k) 13.200
120 (l) 120 (l) 277/480 (a)
127/220 (b)
Moldova 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Mozambic 50 380/220 (a) 380/220 (a) 6.000
10.000
Nepal 50 ± 1 220 (k) 440/220 (a) 11.000
220 (k) 440/220 (a)
Noua ZeelandŸ 50 ± 1,5 400/230 (e) (a) 400/230 (e) (a) 11.000
230 (k) 230 (k) 400/230 (a)
460/230 (e)
Niger 50 ± 1 230 (k) 380/220 (a) 15.000
380/220 (a)
Nigeria 50 ± 1 230 (k) 400/230 (a) 15.000
220 (k) 380/220 (a) 11.000
400/230 (a)
380/220 (a)
Norvegia 50 ± 2 230/400 230/400 230/400
690
Olanda 50 ± 0,4 230/400 (a) 230/400 (a) 25.000
230 (k) 20.000
12.000
10.000
230/400

(Hz & %)
Oman 50 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
240 (k)
Pakistan 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
230 (k)
Papua Noua Guinee 50 ± 2 240 (k) 415/240 (a) 22.000
240 (k) 11.000
415/240 (a)
Paraguay 50 ± 0,5 220 (k) 380/220 (a) 22.000
C6 220 (k) 380/220 (a)
Polonia 50 ± 0,1 230 (k) 400/230 (a) 1.000
690/400
400/230 (a)
Portugalia 50 ± 1 380/220 (a) 15.000 15.000
220 (k) 5.000 5.000
380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Qatar 50 ± 0.1 415/240 (k) 415/240 (a) 11,000
415/240 (a)
Republica DominicanŸ 50 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a)
RomÊnia 50 ± 0,5 220 (k) 220/380 (a) 20.000
220/380 (a) 10.000
6.000
220/380 (a)
Ruanda 50 ± 1 220 (k) 380/220 (a) 15.000
6.600
380/220 (a)
Rusia 50 ± 0,2 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
Santa Lucia 50 ± 3 240 (k) 415/240 (a) 11.000
415/240 (a)
Samoa 400/230
San Marino 50 ± 1 230/220 380 15.000
380
Senegal 50 ± 5 220 (a) 380/220 (a) 90.000
127 (k) 220/127 (k) 30.000
6.600
Serbia Ûi Muntenegru 50 380/220 (a) 380/220 (a) 10.000
220 (k) 220 (k) 6.600
380/220 (a)
Seychelles 50 ± 1 400/230 (a) 400/230 (a) 11.000
400/230 (a)
Sierra Leone 50 ± 5 230 (k) 400/230 (a) 11.000
230 (k) 400
Singapore 50 400/230 (a) 400/230 (a) 22.000
230 (k) 6.600
400/230 (a)
Siria 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
115 (k) 220 (k)
200/115 (a)
Slovacia 50 ± 0,5 230 230 230/400
Slovenia 50 ± 0,1 220 (k) 380/220 (a) 10.000
6.600
380/220 (a)
Somalia 50 230 (k) 440/220 (j) 440/220 (g)
220 (k) 220/110 (j) 220/110 (g)
110 (k) 230 (k)
Spania 50 ± 3 380/220 (a) (e) 380/220 (a) 15.000
220 (k) 220/127 (a) (e) 11.000
220/127 (a) 380/220 (a)
127 (k)
Sri Lanka 50 ± 2 230 (k) 400/230 (a) 11.000
230 (k) 400/230 (a)
S.U.A 60 ± 0,06 120/240 (j) 265/460 (a) 14.400
Charlotte 120/208 (a) 120/240 (j) 7.200
(Carolina de Nord) 120/208 (a) 2.400
575 (f)
460 (f)
240 (f)
265/460 (a)
120/240 (j)
120/208 (a)

(Hz & %)
S.U.A 60 ± 0,2 120/240 (j) 480 (f) 13.200
Detroit (Michigan) 120/208 (a) 120/240 (h) 4.800
120/208 (a) 4.160
480 (f)
120/240 (h)
120/208 (a)
S.U.A 60 ± 0,2 120/240 (j) 4.800 4.800
Los Angeles 120/240 (g) 120/240 (g)
(California)
C7
S.U.A 60 ± 0,3 120/240 (j) 120/240 (j) 13.200
Miami (Florida) 120/208 (a) 120/240 (h) 2.400
120/208 (a) 480/277 (a)
120/240 (h)
S.U.A 60 120/240 (j) 120/240 (j) 12.470
New York 120/208 (a) 120/208 (a) 4.160
(New York) 240 (f) 277/480 (a)
480 (f)
S.U.A 60 ± 0,03 120/240 (j) 265/460 (a) 13.200
Pittsburg 120/240 (j) 11.500
(Pennsylvania) 120/208 (a) 2.400
460 (f) 265/460 (a)
230 (f) 120/208 (a)
460 (f)
230 (f)
S.U.A 60 120/240 (j) 227/480 (a) 19.900
Portland (Oregon) 120/240 (j) 12.000
120/208 (a) 7.200
480 (f) 2.400
240 (f) 277/480 (a)
120/208 (a)
480 (f)
240 (f)
S.U.A 60 ± 0,08 120/240 (j) 277/480 (a) 20.800
San Francisco 120/240 (j) 12.000
(California) 4.160
277/480 (a)
120/240 (g)
S.U.A 60 ± 0,08 120/240 (j) 277/480 (c) 12.470
Toledo (Ohio) 120/208 (a) 120/240(h) 7.200
120/208 (j) 4.800
4.160
480 (f)
277/480 (a)
120/208 (a)
Sudan 50 240 (k) 415/240 (a) 415/240 (a)
240 (k)
Swaziland 50 ± 2,5 230 (k) 400/230 (a) 11.000
230 (k) 400/230 (a)
Suedia 50 ± 0,5 400/230 (a) 400/230 (a) 6.000
230 (k) 230 (k) 400/230 (a)
Tadjikistan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Tanzania 50 400/230 (a) 400/230 (a) 11.000
400/230 (a)
Thailanda 50 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k)
Togo 50 220 (k) 380/220 (a) 20.000
5.500
380/220 (a)
Tunisia 50 ± 2 380/220 (a) 380/220 (a) 30.000
220 (k) 220 (k) 15.000
Turkmenistan 50 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k)
220/127 (a)
127 (k)
Turcia 50 ± 1 380/220 (a) 380/220 (a) 15.000
6.300
380/220 (a)

(Hz & %)
Uganda + 0.1 240 (k) 415/240 (a) 11.000
415/240 (a)
Ucraina + 0.2/- 1.5 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a)
220 (k) 220 (k) 220 (k)
Ungaria 50 ± 5 220 220 220/380
Uruguay 50 ± 1 220 (b) (k) 220 (b) (k) 15.000
6.000
220 (b)
C8 Vietnam 50 ± 0,1 220 (k) 380/220 (a) 35.000
15.000
10.000
6.000
Yemen 50 250 (k) 440/250 (a) 440/250 (a)
Zambia 50 ± 2,5 220 (k) 380/220 (a) 380 (a)
Zimbabwe 50 225 (k) 390/225 (a) 11.000
390/225 (a)
Diagramele circuitelor:
Circuit diagram
(a) Trifazat stea; (b) Trifazat stea; (c) Trifazat stea ; (d) Trifazat stea; (e) Doua faze stea;
(a) Three-phase star; � (b) Three-phase star: � (c) Three-phase star; � (d) Three-phase star; � (e) Two-phase star; �
patru conductoare; trei conductoare trei conductoare; patru conductoare; trei conductoare;
Four-wire: � Three-wire Three-wire: � Four-wire: � Three-wire �
neutrul legat neutrul legat neutrul izolat neutrul legat
Earthed neutral Earthed neutral Non-earthed neutral Earthed neutral
la pŸmÊnt la pŸmÊnt la pŸmÊnt
(f) Trifazat triunghi; (g) Trifazat triunghi; (h) Trifazat triunghi (i) Trifazat triunghi
(f) Three-phase delta: � (g) Three-phase delta; � (h) Three-phase open delta; � (i) Three-phase �
trei conductoare patru conductoare; deschis; patru deschis; trei
Three-wire Four-wire: � Four-wire: � open delta: o� fazŸ
mijlocul unei faze conductoare; conductoare;
Earthed mid point of � Earthed mid point of one � Earthed junction �
legat la pŸmÊnt mijlocul unei faze legatŸ la pŸmÊnt
one phase phase of phases
legat la pŸmÊnt
V Vk
(j) Monofazic; (k) Monofazic; (l) Monofazic; (m) Monofazic; (n) Curent
(n) DC:continuu;
�
(j) Single-phase; � (k) Single-phase; � (l) Single-phase; � (m) Single-wire: �
trei conductoare; douŸ conductoare; douŸ conductoare; un fir, returul trei Three-wire:
conductoare;�
Three-wire: � Two-wire: � Two-wire � Earthed return (swer)
mijlocul legat capatul legat nelegat la pŸmÊnt prin pŸmÊnt nelegat la pŸmÊnt
Unearthed
Earthed mid point Earthed end of phase Unearthed
la pŸmÊnt la pŸmÊnt
Tab. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (sfÊrÛit).
Consumatori de tip rezidenÍial sau comercial

FuncÍia unui distribuitor de reÍea de joasŸ tensiune este sŸ asigure racordarea
(aerian sau subteran) a unui numŸr de consumatori de-a lungul traseului.
CerinÍele de dimensionare al distribuitorului sunt estimate Án funcÍie de numŸrul de
consumatori ce urmeazŸ a fi racordaÍi Ûi de puterea medie cerutŸ pe consumator.
Cei doi parametrii principali care limiteazŸ un distribuitor sunt:
n curentul maxim pe care este capabil sŸ-l transporte Án regim permanent;
n lungimea maximŸ a distribuitorului, care este dictatŸ de cŸderea de tensiune
maxim admisibilŸ, atunci cÊnd se transportŸ curentul maxim.
Aceste restricÍii ÁnseamnŸ cŸ sarcinile pe care operatorii de distribuÍie sunt dispuÛi C9
sŸ le conecteze la reÍeaua de distribuÍie sunt Án mod explicit limitate.
Pentru domeniul de sisteme de JT menÍionate Án paragraful al doilea al
subcapitolului 1.1 Ûi anume de la 120 V monofazat pÊnŸ la 240/415 V trifazat,
sarcinile maxime permise a fi conectate la reÍeaua de distribuÍie de JT pot fi(1):
(vezi Tab. C2.)
Sistem Curentul maxim kVA

pe consumator racordat
120 V 1 fazŸ, 2 conductoare 60 A 7,2
120/240 V 1 fazŸ, 3 conductoare 60 A 14,4
120/208 V 3 faze, 4 conductoare 60 A 22
Tab. C2: Sarcinile maxime permise a fi conectate pe un distribuitor de joasŸ tensiune.
În practicŸ existŸ variaÍii considerabile de la un furnizor de energie electricŸ la altul Ûi

nu pot fi date valori “standard”.
Factorii ce trebuie luaÍi Án considerare sunt:
n dimensiunea unei linii de distribuÍie (distribuitor) existentŸ la care trebuie conectatŸ
o sarcinŸ nouŸ;
n totalul sarcinilor deja conectate la linia de distribuÍie;
n plasarea Án lungul liniei de distribuÍie a noii sarcini propuse, adicŸ aproape de
postul de transformare sau aproape de capŸtul liniei de distribuÍie, etc.
Pe scurt, fiecare caz trebuie examinat Án particular.
Nivelele de sarcinŸ listate mai sus sunt adecvate pentru toÍi consumatorii casnici,
precum Ûi pentru clŸdiri administrative Ûi comerciale.
Consumatori industriali de putere medie si micŸ (cu cabluri

proprii de alimentare la JT direct dintr-un post de transformare
de distribuÍie publicŸ MT/JT)
Consumatorii industriali de putere medie Ûi micŸ pot fi alimentaÍi Án mod satisfŸcŸtor
la joasŸ tensiune.
Pentru sarcini care depŸÛesc limita maximŸ permisŸ pentru o linie de distribuÍie,
poate fi instalat un cablu special de la acelaÛi post de transformare de la care pleacŸ
linia de distribuÍie.
În principiu, limita maximŸ a sarcinii care poate fi alimentatŸ astfel este determinatŸ
numai de parametrii transformatorului din postul de transformare.
Cu toate acestea, Án practicŸ:
n sarcinile mari (peste 300 kVA) necesitŸ Án mod corespunzŸtor cabluri cu secÍiune
mare, astfel cŸ, Án afarŸ de situaÍia Án care sarcina este plasatŸ aproape de postul de
transformare, aceastŸ soluÍie poate fi nefavorabilŸ din punct de vedere economic;
n mulÍi furnizori de energie electricŸ preferŸ sŸ alimenteze la medie tensiune
sarcinile ce depŸÛesc 200 kVA (aceastŸ mŸrime variazŸ Án funcÍie de furnizor).
Pe baza acestor considerente, liniile de alimentare recomandate la JT (de la
220/380 V la 240/415 V) sunt recomandate pentru un domeniu de sarcini de la
80 kVA la 250 kVA.
Consumatorii obiÛnuiÍi alimentaÍi la JT sunt:
n locuinÍe;
n spaÍii comerciale;
n fabrici mici, spaÍii de lucru, benzinŸrii;
n restaurante;
(1) Valorile indicate Án Tabelul C2 sunt numai orientative, n ferme, etc.
fiind (arbitrar) bazate pe 60 A, curent maxim de serviciu
pe consumator racordat pentru primele trei sisteme, din
cauza cŸderilor de tensiune maxime admise. Valorile pentru
urmŸtoarele trei sisteme sunt (din nou arbitrar) bazate pe un
curent maxim de serviciu pe consumator racordat de 120 A.
În oraÛele mari, cablurile de distribuÍie de JT 1.2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune

standardizate sunt legate Án cutii de distribuÍie
formÊnd o reÍea. O parte din legŸturi sunt În ÍŸrile europene nivelurile de tensiune a liniilor principale de distribuÍie trifazate
cu 4 conductoare sunt 220/380 V, 230/400 V. Mai multe ÍŸri sunt Án curs de
secÍionate, astfel cŸ fiecare linie de distribuÍie
implementare a tensiunii stabilite prin ultimul standard (CEI 60038), care este de
care pleacŸ de la postul de transformare 230/400 V.
formeazŸ un sistem arborescent radial OraÛele mari Ûi mijlocii au sisteme de linii de distribuÍie subterane. Posturile de
deschis, dupŸ cum este prezentat Án Fig. C3. transformare de distribuÍie publicŸ MT/JT sunt aÛezate la distanÍe de 500 - 600 m Ûi
sunt Án mod obiÛnuit echipate cu:
C10 n tablouri de distribuÍie cu 3 sau 4 celule de linie care conÍin Án general separatoare
de sarcinŸ de intrare Ûi ieÛire, care fac parte dintr-un inel principal, Ûi 1 sau 2
Ántreruptoare de MT sau combinaÍii separator de sarcinŸ - siguranÍe fuzibile pentru
circuitele de protecÍie transformator;
n unul sau douŸ transformatoare MT/JT de 1000 kVA;
n unul sau douŸ tablouri de distribuÍie de JT (cuplate), trifazate, cu siguranÍe fuzibile
sau cu Ántreruptoare automate, protejÊnd plecŸrile Án cabluri cu 4 conductoare,
denumite “distribuitori”.
IeÛirea de la transformator este conectatŸ la barele de JT printr-un separator de
sarcinŸ sau pur Ûi simplu printr-o legŸturŸ de izolare.
În zonele cu consum mare de energie electricŸ se stabileÛte o lungime standard a
liniei principale de distribuÍie, luatŸ drept standard pentru formarea unei reÍele. În
acest sens este pozat cÊte un cablu de-a lungul fiecŸrui trotuar, iar la intersecÍiile
strŸzilor se plaseazŸ cÊte o cutie de conexiuni cu 4 linii, plasatŸ Ántr-o niÛŸ, poziÍia
acesteia coincizÊnd cu punctele de intersecÍie a doi “distribuitori”.
TendinÍa actualŸ este de a se creea cabine supraterane, protejate la intemperii,
plasate la perete sau unde este posibil Áncastrate Án perete.
LegŸturile sunt inserate astfel ca liniile principale de distribuÍie de la postul de
transformare sŸ formeze circuite radiale cu ramuri deschise (vezi Fig. C3.).
CÊnd o cutie de distribuÍie uneÛte o linie principalŸ de distribuÍie de la un post de
transformare cu alta de la un post de transformare Ánvecinat, legŸturile de fazŸ sunt
Ántrerupte, Án timp ce conductorul de neutru rŸmÊne conectat.
Fig. C3: Exemplificarea unei reÍele de distribuÍie arborescente urbane.

Acest aranjament conduce la un sistem flexibil Án care un post de transformare poate

fi scos de sub tensiune pentru revizie, zona alimentatŸ de acesta urmÊnd sŸ fie
suplinitŸ de posturile de transformare aflate Án vecinatate.
În plus, liniile de distribuÍie scurte (Ántre douŸ cutii de distribuÍie) pot fi izolate la
În zonele urbane cu consum redus se defecÍiuni locale Ûi reparate.
foloseÛte un sistem radial de distribuÍie Án care FuncÍie de densitatea sarcinilor, posturile de transformare pot fi aÛezate mai aproape
conductoarele au secÍiuni mai mici pe mŸsurŸ unul de altul Ûi uneori sunt necesare Ûi transformatoare de pÊnŸ la 1500 kVA.
ce distanÍa de la postul de transformare În zone cu densitŸÍi mici de consumatori sunt des folosite alte forme de reÍea
creÛte. urbanŸ de JT, bazatŸ pe cutii de distribuÍie, plasate Án punctele strategice ale reÍelei.
Aceste scheme exploateazŸ principiul reÍelei de distribuÍie radialŸ Án care secÍiunea
conductorului se diminueazŸ pe mŸsurŸ ce numŸrul consumatorulor se reduce, o
C11
datŸ cu depŸrtarea faÍŸ de postul de transformare.
În aceastŸ schemŸ un numŸr de conductoare radiale de JT, cu secÍiune mare, din
tabloul de distribuÍie din postul de transformare alimenteazŸ barele colectoare ale
cutiei de distribuÍie de la care alte conductoare cu secÍiune mai redusŸ alimenteazŸ
consumatorii din apropierea cutiei.
DistribuÍia de energie electricŸ Án zone periferice Ûi rurale a fost bazatŸ mulÍi ani
pe conductoare de cupru masiv, susÍinute pe stÊlpi din lemn, beton sau oÍel Ûi
alimentate din transformatoare montate pe stÊlpi sau la sol.
În ultimii ani se folosesc conductoare de JT torsadate, izolate, care intrŸ Án
În multe ÍŸri se utilizeazŸ acum reÍele aeriene componenÍa unor cabluri cu mai multe conductoare. Aceste cabluri autoportante se
cu conductoare izolate torsadate. folosesc la liniile aeriene Ûi sunt considerate mai sigure decÊt liniile de cupru masiv.
Acest lucru este valabil mai ales la conductoarele fixate pe pereÍi (de ex. montate
sub corniÛe) unde sunt greu observabile.
De notat cŸ, principii similare sunt aplicate la tensiuni mai Ánalte, Ûi astfel de
conductoare torsadate, izolate, autoportante pentru instalaÍii aeriene sunt disponibile
Ûi pentru reÍele de 24 kV.
În situaÍiile Án care mai mult decÊt un post de transformare alimenteazŸ cu energie
electricŸ o localitate, conexiunile se fac pe stÊlpii pe care se ÁntÊlnesc liniile de JT de
la diferite posturi de transformare, pentru a avea o posibilitate de preluare Án timpul
situaÍiilor de urgenÍŸ. Conductoarele de neutru rŸmÊn Án permanenÍŸ conectate.
Spre deosebire de Europa, Án America CentralŸ Ûi de Nord reÍelele de JT sunt
În Europa, fiecare post de transformare de practic inexistente Ûi alimentarea trifazicŸ casnicŸ Án zone de locuit este rarŸ.
distribuÍie publicŸ a energiei electrice este DistribuÍia de energie electricŸ este Án mod efectiv asiguratŸ la MT Ántr-un mod diferit
capabil sŸ alimenteze la JT o suprafaÍŸ pe o de practica standardelor europene. Sistemul de MT este de fapt un sistem trifazic cu
razŸ de aproximativ 300 m. 4 conductoare de la care liniile de distribuÍie monofazate (fazŸ Ûi conductor neutru)
Sistemele de distribuÍie din America CentralŸ alimenteazŸ numeroase transformatoare monofazate.
Ûi de Nord constau dintr-o reÍea de MT de la Secundarele ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului sunt reglate sŸ asigure alimentarea
monofazatŸ cu 3 conductoare la 120/240 V. Conductoarele centrale asigurŸ neutrul
care prin numeroase transformatoare (mici)
de JT, care ÁmpreunŸ cu neutrul conductoarelor de MT sunt ÁmpŸmÊntate la anumite
MT/JT alimenteazŸ direct unul sau mai mulÍi distanÍe.
consumatori . Fiecare transformator MT/JT alimenteazŸ direct unul sau mai mulÍi consumatori prin
cabluri radiale sau linii aeriene.
Multe alte sisteme existŸ Án aceste ÍŸri dar cel descris mai sus este cel mai comun.
Figura C4 (pagina urmŸtoare) aratŸ principalele caracteristici ale celor douŸ sisteme.
Aparatele de racord Ûi echipamentul de 1.3 Conectarea consumatorului la reÍea

mŸsurare se instalau Án trecut Án interiorul În trecut, un cablu de distribuÍie subteran sau un conductor izolat montat pe perete,
clŸdirilor. TendinÍa modernŸ este ca ele sŸ fie provenit de la o linie electricŸ aerianŸ avea terminalele Án interiorul imobilelor Ántr-o
plasate Án exterior, Ántr-un cofret rezistent la cutie izolatŸ care conÍinea capetele terminale ale cablurilor, siguranÍe fuzibile
intemperii . (inaccesibile consumatorului) Ûi echipamentele pentru mŸsurŸ.
TendinÍa modernŸ este ca aceste componente sŸ fie cÊt mai repede transferate
Ántr-un cofret izolat rezistent la intemperii, Án exteriorul clŸdirii.
În mod obiÛnuit, interfaÍa (punctul de separare) dintre furnizorul de energie electricŸ
Ûi consumator este constituitŸ de bornele de ieÛire ale echipamentelor de mŸsurŸ
sau, Án anumite cazuri, la bornele de intrare ale Ántreruptorului principal (Án funcÍie
de particularitŸÍile locale). Autoritatea furnizoare de energie electricŸ executŸ
conectarea la aceste borne Án urma testŸrii Ûi verificŸrii instalaÍiei.
Un aranjament tipic este prezentat Án Fig. C5 (pagina urmŸtoare).
C12
Fig. C4: Cele mai folosite sisteme de tip american Ûi european.
Fig. C5: BranÛament tipic pentru sisteme TT de tratare a neutrului.

Consumatorii de JT sunt Án mod normal Un MCCB (Ántreruptor automat Án carcasŸ turnatŸ) care ÁncorporeazŸ un dispozitiv
de protecÍie diferenÍialŸ rezidualŸ este obligatoriu Án amontele unei instalaÍii
alimentaÍi Án sistemele TN sau TT dupŸ cum
funcÍionÊnd Án sistem TT. Motivele pentru aceasta precum Ûi nivelurile de declanÛare
s-a descris Án capitolele F Ûi G. Întreruptorul sunt discutate pe larg Án paragraful 3 al capitolului G.
principal al instalaÍiei Án sistemul TT trebuie Un motiv Án plus pentru utilizarea MCCB este acela cŸ un consumator nu poate
sŸ includŸ Ûi un dispozitiv de protecÍie depŸÛi sarcina maximŸ de consum declaratŸ (contractual) deoarece nivelul de
Ámpotriva scurgerilor la pŸmÊnt (PACD). reglaj la suprasarcinŸ, sigilat de furnizorul de energie, va Ántrerupe alimentarea cÊnd
Pentru un sistem TN este necesarŸ protecÍia consumul depŸÛeste valoarea declaratŸ.
la supracurent prin Ántreruptor automat sau Conectarea Ûi deconectarea MCCB este accesibilŸ consumatorului; la un defect Án
instalaÍie sau la o suprasarcinŸ MCCB va declanÛa Ûi consumatorul poate restabili
fuzibil.
Án mod rapid alimentarea dupŸ ÁnlŸturarea defecÍiunii.
C13
DatoritŸ inconvenientelor, atÊt la citirea aparatelor de mŸsurŸ cÊt Ûi pentru
consumator, Án prezent, acestea se plaseazŸ pe domeniul public, dupŸ cum
urmeazŸ:
n Ántr-o cabinŸ independentŸ, de tipul celei prezentate Án Figurile C6 Ûi C7;
n Ántr-un spaÍiu din interiorul unei clŸdiri, dar avÊnd intrarea Án cablu Ûi fuzibilele
de pe partea de alimentare cu energie electricŸ plasate Ántr-o cutie protejatŸ la
intemperii Ûi accesibilŸ din domeniul public. Acest lucru este prezentat Án Fig. C8
(pagina urmŸtoare).
n echipamentul destinat consumului de tip casnic, prezentat Án Fig. C5 este plasat
Ántr-un cofret rezistent la intemperii. Acesta se plaseazŸ la limita domeniului public
sau Án zidul clŸdirii fiind accesibil din calea publicŸ. Fig. C9 (pagina urmŸtoare)
prezintŸ acest montaj Án care siguranÍele fuzibile Ándeplinesc Ûi funcÍia de separare,
respectiv izolare.
În acest tip de instalaÍii este adesea necesarŸ plasarea Ántreruptorului automat

principal la oarecare distanÍŸ de punctele de utilizare cum ar fi gatere sau staÍii de
pompare.
Fig. C6: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip rural.
Întreruptorul automat principal este amplasat Án incinta consumatorului Án cazul Án

care este reglat sŸ declanÛeze la depŸÛirea puterii maxime declarate.
Fig. C7: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip semi-urban (mici magazine, etc.)
C14
Cablul principal de branÛament are terminalele Ántr-un cofret montat aparent sau
Ángropat Án zid, accesibil din domeniul public, care conÍine fuzibilele necesare pentru
izolare. AceastŸ metodŸ este preferatŸ din motive estetice atunci cÊnd consumatorul
poate oferi un spaÍiu adecvat pentru mŸsurŸ Ûi pentru Ántreruptorul principal.
Fig. C8: BranÛament pentru instalaÍii de tip urban.
Fig. C9: BranÛament tipic pentru consumatori casnici.
În domeniul mŸsurii, dezvoltarea tehnicii echipamentelor electronice a fŸcut atractivŸ

utilizarea noilor echipamente de cŸtre furnizori atÊt pentru mŸsurŸ cÊt Ûi pentru
facturare. Liberalizarea pieÍelor de electricitate a crescut nevoia de date furnizate de
echipamentele de mŸsurŸ. Ca un exemplu mŸsura electronicŸ poate ajuta furnizorii
sŸ ÁnteleagŸ profilul energetic al consumatorilor pentru previziuni pe termen scurt Ûi
mediu. Trebuie sŸ ne aÛteptŸm Ûi la apariÍia unor noi aplicaÍii precum comunicaÍii pe
linii de energie (Power Line Communication) Ûi aplicaÍii pe frecvenÍe radio.
Tot Án acest domeniu sistemele cu pre-platŸ sunt din ce Án ce mai folosite acolo
unde sunt justificate din punct de vedere economic. Consumatorii cumpŸrŸ o
cartelŸ, care valoreazŸ un numŸr de kWh, pe care o introduc Án contor. Pentru acele
sisteme necesitŸÍile cheie sunt securitatea Ûi interoperabilitatea, care acum par a fi
indeplinite. Atractivitatea acestor sisteme constŸ Án faptul cŸ vor Ánlocui nu numai
contoarele clasice ci Ûi sistemele de facturare, citirea contoarelor Ûi administrarea
ÁncasŸrilor.
Un nivel adecvat al tensiunii la bornele 1.4 Calitatea tensiunii de alimentare

consumatorilor este esenÍial pentru buna În sensul cel mai larg calitatea tensiunii de alimentare pentru reÍelele de JT implicŸ:
funcÍionare a echipamentelor Ûi a receptorilor. n concordanÍa cu limitele statutare privind amplitudinea Ûi frecvenÍa;
Valorile necesare ale curentului, cŸderile de n inexistenÍa unor fluctuaÍii continue Án interiorul acestor limite;
tensiune dintr-un sistem tipic de JT, subliniazŸ n alimentarea neÁntreruptŸ cu energie, cu excepÍia deconectŸrilor necesare
importanÍa menÍinerii unui factor de putere operaÍiilor programate de ÁntreÍinere Ûi celor datorate avariilor Án sistem sau altor
situaÍii de urgenÍŸ;
mare, ca mijloc de reducere a cŸderilor de n pŸstrarea unei unde de tensiune cÊt mai sinusoidale.
tensiune. În acest paragraf se va analiza numai problema menÍinerii amplitudinii tensiunii de
alimentare. C15
În majoritatea ÍŸrilor, furnizorul de energie electricŸ are obligaÍia statutarŸ de a
menÍine nivelul tensiunii de alimentare, Án zona de utilizare, Án limitele de ±5% (Án
unele cazuri de ± 6%, vezi Tab. C1) ale valorii nominale declarate.
RecomandŸrile CEI Ûi majoritatea standardelor naÍionale, recomandŸ ca receptorii
de JT sŸ functioneze satisfŸcŸtor Án limitele de ±10% ale tensiunii nominale. Aceasta
asigurŸ o marjŸ de siguranÍŸ faÍŸ de condiÍiile cele mai defavorabile (de exemplu
-5% Án zona de utilizare) urmatŸ de o cŸdere de tensiune de 5% Án conductoarele
instalaÍiei.
Într-un sistem tipic de distribuÍie cŸderile de tensiune se produc Án modul urmŸtor:
Án mod normal, tensiunea la bornele de MT ale unui transformator coborÊtor MT/JT
este menÍinutŸ Án intervalul de ±2% datoritŸ utilizŸrii comutatoarelor automate de
ploturi sub sarcinŸ ale transformatoarelor din staÍiile de transformare principale
(exemplu 110/20 kV). Aceste staÍii alimenteazŸ reÍeaua respectivŸ fiind conectate la
un sistem de transport de energie de ÁnaltŸ tensiune.
DacŸ transformatorul MT/JT este plasat Án apropierea unei astfel de staÍii de
transformare principale, intervalul de ±2% va fi centrat astfel ÁncÊt nivelul de tensiune
sŸ fie mai mare decÊt tensiunea nominalŸ la MT.
De exemplu tensiunea poate fi 20,5 kV ±2% Ántr-un sistem cu tensiunea nominalŸ de
20 kV. În acest caz transformatorul de distribuÍie MT/JT va trebui sŸ aibŸ comutatorul
de ploturi de pe partea de MT reglat pe poziÍia de +2,5%.
În mod similar, Án zonele depŸrtate de staÍiile de transformare principale, este
posibilŸ o valoare de tensiune de 19,5 kV ±2%. În acest caz comutatorul de ploturi
trebuie sŸ fie reglat pe poziÍia de -5%.
Aceste diferenÍe de nivel de tensiune Ántr-un sistem de alimentare, sunt normale Ûi
depind de valoarea Ûi logistica fluxului de energie electricŸ. De altfel aceste diferenÍe
Ántre valorile de tensiune sunt motivul utilizŸrii termenului de “nominalŸ” cÊnd ne
referim la tensiunea sistemului.
AplicaÍii practice
Se considerŸ un transformator MT/JT, cu reglaj corect al comutatorului de ploturi,
care permite menÍinerea tensiunii, Án condiÍii de sarcinŸ la o valoare de ±2% faÍŸ de
tensiunea Án gol.
Pentru a avea certitudinea cŸ transformatorul menÍine tensiunea necesarŸ Ûi la
sarcinŸ nominalŸ, tensiunea Án gol trebuie sŸ fie la o valoare maximŸ posibilŸ, fŸrŸ
sŸ se depŸÛeascŸ limita de 5% (adoptatŸ pentru acest exemplu). În prezent raportul
de transformare corespunzŸtor ÁnfŸÛurŸrilor, asigurŸ o tensiune secundarŸ de 104%
la mersul Án gol(1), atunci cÊnd Án primar se aplicŸ tensiunea nominalŸ la MT sau o
valoare corectatŸ prin comutatorul de ploturi, aÛa cum s-a prezentat anterior.
Relativ la exemplul nostru, aceasta reprezintŸ o variaÍie de tensiune Ántre 102% Ûi
106% faÍŸ de valoarea nominalŸ.
Un transformator tipic de distribuÍie la JT are o tensiune de scurtcircuit de 5%. DacŸ
se considerŸ pentru cŸderea de tensiune rezistivŸ o zecime din aceasta, atunci
cŸderea de tensiune la funcÍionarea Án plinŸ sarcinŸ, la factorul de putere 0,8 va fi:
ΔU% = R% cos ϕ + X% sin ϕ = 0,5 x 0,8 + 5 x 0,6 = 0,4 + 3 = 3,4%
Valorile de tensiune la bornele transformatorului Án plinŸ sarcinŸ se vor Áncadra Ántre
(102 - 3,4) = 98,6% Ûi (106 - 3,4) = 102,6%.
Valoarea maximŸ admisibilŸ pentru cŸderea de tensiune de-a lungul unui cablu de
distribuÍie este de 98,6 - 95 = 3,6% .
În mod practic aceasta ÁnseamnŸ cŸ un cablu trifazat cu patru conductoare din
cupru, la 230/400 V, de secÍiune de 240 mm2, este capabil sŸ transmitŸ puterea de
292 kVA uniform distribuitŸ mai multor consumatori, la cos ϕ = 0,8, la o distanÍŸ de
306 m faÍŸ de tabloul de distribuÍie.
AceeaÛi putere poate fi transmisŸ la distanÍa de 153 m de transformator, Án cazul
unui singur consumator, dacŸ se considerŸ aceeaÛi cŸdere de tensiune.
Este interesant de remarcat faptul cŸ ÁncŸrcarea maximŸ a cablului, bazatŸ pe
CEI 60287 (1982) este de 290 kVA, astfel ÁncÊt marja de 3,6% nu este cu totul
restrictivŸ, adicŸ cablul poate fi ÁncŸrcat la sarcina nominalŸ pentru distanÍe uzuale
Án distribuÍia la JT.
Este de remarcat cŸ cos ϕ = 0,8 se referŸ la consumatorii industriali. În zonele
semiindustriale, cea mai potrivitŸ valoare este 0,85, Án timp ce cos ϕ = 0,9 reprezintŸ
(1) Transformatoarele proiectate pentru 230/400V conform cazul cel mai uzual Án calculele ce se referŸ la zonele de locuit. În acest mod,
standardelor CEI vor avea o tensiune Án gol de 420 V, adicŸ cŸderea de tensiune menÍionatŸ mai sus poate fi consideratŸ drept cazul cel mai
105% din tensiunea nominalŸ. defavorabil.
distribuÍie de joasŸ tensiune 2 MŸsura energiei Ûi tarifele
Prezenta lucrare nu ÁÛi propune sŸ analizeze tarife particulare, mai ales cŸ acestea
sunt de o mare diversitate Án funcÍie de furnizorul de energie electricŸ din fiecare
ÍarŸ.
DeÛi unele tarife au o structurŸ foarte complicatŸ, cÊteva elemente sunt comune
tuturor Ûi au drept scop sŸ determine pe consumatori sŸ gestioneze consumul de
energie (reducÊnd astfel costurile de producÍie, de transport Ûi de distribuÍie).
Cele douŸ metode de bazŸ prin care se poate reduce costul energiei electrice livrate
la consumator sunt:
n reducerea pierderilor de putere Án producÍia, transportul Ûi distribuÍia energiei
electrice. În principiu, pierderile minimale se ating atunci cÊnd toate componentele
C16 sistemului energetic funcÍioneazŸ la un factor de putere cÊt mai aproape de unitate;
n reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ, concomitent cu creÛterea puterii
absorbite Án golul de sarcinŸ, adicŸ aplatizarea curbei de sarcinŸ care conduce la o
exploatare mai eficientŸ a centralelor electrice.
Reducerea pierderilor
În practicŸ, fiind departe de condiÍiile ideale menÍionate mai sus, structura tarifelor
se bazeazŸ Án parte pe cererea de putere aparentŸ (kVA), precum Ûi pe energia
consumatŸ sub formŸ de energie activŸ (kWh). Dat fiind cŸ pentru un anume
consumator de putere activŸ, puterea aparentŸ minimŸ corespunde la cos ϕ = 1,
consumatorul poate minimiza nota de platŸ a energiei prin corecÍia factorului de
putere (cum este prezentat Án capitolul L).
Valoarea puterii aparente, utilizatŸ Án tarife, este egalŸ cu valoarea maximŸ a puterii
medii cerute pe durata unui interval de contorizare. Aceasta se bazeazŸ pe valoarea
medie a puterii aparente absorbite pe durate fixe (Án general perioade de 10, 30 sau
60 de minute) dupŸ care se selecteazŸ valoarea maximŸ din Ûirul acestor valori.
Metoda este descrisŸ mai departe Án “principiul contorizarii cererii de putere aparentŸ
maxima”.
Reducerea vÊrfului de putere absorbitŸ

Cel de al doilea obiectiv adicŸ reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ,
concomitent cu creÛterea puterii absorbite Án golul de sarcinŸ a dus la elaborarea
unor tarife care oferŸ o reducere substanÍialŸ de cost, Án urmŸtoarele cazuri:
n Án anumite ore ale zilei;
n Án anumite perioade ale anului.
Cel mai simplu exemplu este acela al unui consumator casnic, sub forma unui
sistem de ÁncŸlzire al apei sau al locuinÍei, cu acumulare de energie termicŸ.
Contorul are douŸ Ánregistratoare digitale, unul din ele funcÍionÊnd Án timpul zilei, iar
celŸlalt (comutat de un dispozitiv cu ceas) Án timpul nopÍii. Alimentarea ÁncŸlzitorului
se face printr-un contactor, comandat de acelaÛi dispozitiv cu ceas, astfel ÁncÊt
sistemul sŸ funcÍioneze, Án mod normal, Án perioadele cu tariful cel mai redus.
ÎncŸlzitorul poate fi conectat manual Án orice perioadŸ, dar Án acest caz se vor aplica
tarifele corespunzŸtoare. Marii consumatori industriali pot avea 3 sau 4 moduri
diferite de tarifare care se aplicŸ la diversele ore ale zilei Ûi la diversele perioade ale
anului.
În aceste sisteme de tarifare, raportul dintre costul unui kWh pe o duratŸ ce
corespunde vÊrfului de sarcinŸ anual, Ûi costul per kWh Án perioada cu ÁncŸrcarea
cea mai redusŸ, poate ajunge chiar de 10:1.
Contoare
Este evident cŸ, pentru a implementa acest fel de contorizare sunt necesare
instrumente Ûi dispozitive de ÁnaltŸ calitate.
Aplicarea actualŸ a acestor principii este favorizatŸ de dezvoltarea unor contoare
electronice cu microprocesor, precum Ûi utilizarea comenzilor la distanÍŸ de tip
“ripple control”(1), emise de centrul de control al furnizorului de energie. (acesta
poate, de exemplu sŸ schimbe perioada de vÊrf de sarcinŸ pe durata unui an, etc.).
În majoritatea ÍŸrilor, tarifele se bazeazŸ pe cererea de putere aparentŸ, coroboratŸ
cu consumul de putere activŸ, contorizate pe durate fixe (de obicei, intervale de 3
luni). Puterea aparentŸ maximŸ ÁnregistratŸ de contor, este de fapt un maximum
selectat Ántre puteri aparente medii, (cea mai mare valoare) mŸsurate pe intervalul
de timp de facturare.
(1) Ripple control - un sistem de transmitere de semnale, prin

injectarea unui curent de frecvenÍŸ audio (de obicei la 175 Hz)
Án circuitele de reÍea la nivelul posturilor de transformare de
JT. FuncÍiile sunt realizate prin recunoaÛterea de cŸtre relee
speciale a unor coduri care se transmit sub formŸ de impulsuri.
Fiecare cod corespunde unei anumite funcÍii Ûi astfel se pot
realiza pÊnŸ la 960 comenzi diferite.
2 MŸsura energiei Ûi tarifele
Figura C10 prezintŸ o curbŸ caracteristicŸ a puterii aparente absorbite pe durata a

2 ore, perioadŸ ÁmpŸrÍitŸ Án intervale de 10 minute. Contorul mŸsoarŸ valoarea
medie a puterii aparente pentru fiecare interval de 10 minute.
C17
Fig. C10: Valoarea maximŸ medie a puterii aparente pe un interval de 2 ore.
Principiul mŸsurŸrii maximului puterii aparente absorbite

Un contor de mŸsurare a energiei corespunzŸtoare puterii aparente (kVAh)
are o structurŸ similarŸ cu cea corespunzŸtoare celor care mŸsoarŸ energia
corespunzŸtoare puterii active (kWh) numai cŸ relaÍia de fazŸ dintre tensiune Ûi
curent a fost modificatŸ, pentru a se putea mŸsura efectiv Án kVAh (kilo-volt-amper-
orŸ). Contorul de energie aparentŸ, spre deosebire de cel de energie activŸ, este
echipat cu un indicator rotativ. Atunci cÊnd indicatorul se roteÛte, acesta mŸsoarŸ
energia corespunzŸtoare puterii aparente Ûi Ámpinge un element de marcaj (roÛu) de
Ánregistrare a valorii maxime. DupŸ un interval de 10 minute, indicatorul a executat
o miÛcare de rotaÍie de-a lungul cadranului corespunzŸtor (prin construcÍie nu se
permite ca indicatorul sŸ execute o rotaÍie completŸ Án intervalul a 10 minute), fiind
apoi resetat electric la poziÍia de zero, pentru a Áncepe o nouŸ deplasare Án intervalul
urmŸtor de 10 minute. Elementul de marcaj rŸmÊne la poziÍia corespunzatoare a
indicatorului, care aratŸ valoarea energiei aparente (Án kilo-volt-amperi-ore) absorbite
de consumator Án 10 minute. Este posibil ca, Án loc de a avea cadranul gradat Án
kVAh, acesta poate fi mŸsurat Án unitŸÍi corespunzŸtoare puterii aparente medii
(kVA). În continuare se va explica acest lucru.
SŸ presupunem cŸ marcajul roÛu se opreÛte la o poziÍie corespunzŸtoare valorii de
5 kVAh. Se Ûtie cŸ puterea aparentŸ instantanee, cu valori variabile, este contorizatŸ
pentru 10 minute, adicŸ 1/6 ore.
DacŸ se Ámparte valoarea de 5 kVAh la numŸrul de ore, se obÍine valoarea medie a
puterii aparente pe intervalul respectiv. În cazul nostru, aceasta va fi:
1
5x = 5 x 6 = 30 kVA
1
6
Fiecare punct de pe cadran, va fi marcat Án mod similar Án kVA, adicŸ valoarea
puterii aparente medii va fi de 6 ori mai mare decÊt valoarea corespunzŸtoare Án
kVAh. AcelaÛi raÍionament se poate aplica pentru orice interval de resetare.
La sfÊrÛitul perioadei de facturare, marcajul roÛu va fi plasat astfel ÁncÊt va indica
valoarea maximŸ a puterilor aparente medii corespunzŸtoare acestei perioade.
Elementul de marcaj va fi resetat la zero la sfÊrÛitul fiecŸrei perioade de facturare.
Contoarele electro-mecanice, de tipul celui descris anterior, sunt Ánlocuite Án prezent
cu aparate electronice. În cazul acestora, principiile de mŸsurare de bazŸ sunt
aceleaÛi cu cele descrise anterior.
distribuÍie de joasŸ tensiune
C18
Capitolul D
Ghid de selecÍie a arhitecturii
de MT Ûi JT
Cuprins
1
Interesul utilizatorului D3
2
Procesul simplificat de proiectare a arhitecturii D4
2.1 Proiectarea arhitecturii D4
2.2 Întregul proces D5
3
Caracteristicile unei instalaÍii electrice D7
3.1 Activitate D7
3.2 Topologia amplasamentului D7 D1
3.3 CerinÍe de amplasare D7
3.4 SiguranÍa Án funcÍionare D8
3.5 Mentenabilitatea D8
3.6 Flexibilitatea instalaÍiei D8
3.7 Puterea instalatŸ D9
3.8 DistribuÍia consumatorilor D9
3.9 Sensibilitatea la Ántreruperea alimentŸrii D9
3.10 Sensibilitatea la perturbaÍii D10
3.11 Capacitatea circuitelor de a genera perturbaÍii D10
3.12 Alte consideraÍii Ûi limitŸri D10
4
Caracteristici tehnologice D11
4.1 Mediu, atmosferŸ D11
4.2 Indicele de serviciu D11
4.3 Alte consideraÍii D12
5
Criterii de decizie a arhitecturii D13
5.1 Timpul de execuÍie D13
5.2 Impactul asupra mediului D13
5.3 Nivelul mentenanÍei preventive D14
5.4 Disponibilitatea alimentŸrii cu energie electricŸ D14
6
Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii D15
6.1 Racordarea la reÍeaua amonte D15
6.2 ConfiguraÍia circuitelor de MT D16
6.3 NumŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare MT/JT D17
6.4 NumŸrul transformatoarelor MT/JT D18
6.5 Generatoare de rezervŸ de MT D18
7
Alegerea detaliilor arhitecturii D19
7.1 Planul general D19
7.2 Arhitectura centralizatŸ sau distribuitŸ D20
7.3 PrezenÍa surselor de alimentare neÁntreruptibile (UPS) D22
7.4 ConfiguraÍia circuitelor de JT D22
8
Alegerea echipamentului D25
D - Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT
9
RecomandŸri pentru optimizarea arhitecturii D26
9.1 Munca pe Ûantier D26
9.2 Impactul asupra mediului D26
9.3 Volumul mentenanÍei preventive D28
9.4 Disponibilitatea energiei electrice D28
10
Glosar D29
11
Programul de calcul ID-Spec D30
D2
1 Interesul utilizatorului
Alegerea arhitecturii de distribuÍie

Alegerea arhitecturii de distribuÍie are un impact decisiv asupra performanÍelor
instalaÍiei de-a lungul duratei de viaÍŸ:
n ÁncŸ de la faza de implementare, alegerea poate influenÍa Án mare mŸsurŸ timpul
de realizare, posibilitŸÍile de lucru, competenÍa necesarŸ echipei de lucru, etc.;
n existŸ de asemenea un impact important asupra perfomanÍelor instalaÍiei Án timpul
funcÍionŸrii, din punct de vedere al calitŸÍii Ûi continuitŸÍii Án alimentarea cu energie
electricŸ a sarcinilor sensibile, al pierderilor de putere Án circuitele de alimentare;
n Ûi, Án final, va exista un impact asupra proporÍiei Án care instalaÍia poate fi reciclatŸ
la sfÊrÛitul duratei sale de viaÍŸ.
Arhitectura unei instalaÍii de distribuÍie electricŸ se referŸ la definirea configuraÍiei
spaÍiale, la alegerea surselor de alimentare, la definirea diferitelor niveluri de
distribuÍie, a schemelor monofilare Ûi Án final la alegerea echipamentelor.
Alegerea celei mai bune arhitecturi se exprimŸ deseori Án termeni de compromis
Ántre diferitele criterii de performanÍŸ care intereseazŸ utilizatorii instalaÍiei pÊnŸ la D3
sfÊrÛitul duratei sale de viaÍŸ. Cu cÊt se vor cŸuta mai devreme soluÍii, cu atÊt existŸ
mai multe posibilitŸÍi de optimizare (vezi Fig. D1).
Fig. D1: PotenÍialul de optimizare.
CŸutarea soluÍiei optime este de asemenea puternic legatŸ de abilitatea de

comunicare Ántre persoanele implicate Án proiectarea diferitelor secÍiuni ale
proiectului:
n arhitectul, care defineÛte organizarea clŸdirii Án funcÍie de cerinÍele beneficiarului;
n proiectantul diferitelor secÍiuni tehnice (iluminat, ÁncŸlzire, aer condiÍionat, fluide,
etc.);
n reprezentantul beneficiarului care defineÛte procesele.
Paragrafele ce urmeazŸ prezintŸ criteriile de alegere precum Ûi procesul de
proiectare a arhitecturii pentru ca proiectul sŸ corespundŸ criteriilor de performanÍŸ
cerute clŸdirilor moderne din sectorul industrial Ûi terÍiar (mai puÍin obiectivele foarte
mari).
2 Procesul simplificat de
proiectare a arhitecturii
2.1 Proiectarea arhitecturii

Proiectarea arhitecturii considerate Án aceastŸ lucrare se referŸ la faza de proiect
preliminar. Ea acoperŸ Án general nivelurile de distribuÍie principalŸ MT/JT, distribuÍie
de putere JT Ûi, Án mod excepÍional, nivelul de distribuÍie terminalŸ (vezi Fig. D2)
D4
Fig. D2: Exemplu de schemŸ monofilarŸ.
Proiectarea unei arhitecturi de distribuÍie electricŸ poate fi descrisŸ ca un proces

Án trei etape cu posibilitŸÍi de iteraÍie. Acest proces trebuie sŸ ÍinŸ cont de
caracteristicile Ûi criteriile care trebuiesc Ándeplinite pentru buna funcÍionare a
instalaÍiei.
2.2 Întregul proces

Întregul proces este descris pe scurt Án paragrafele urmŸtoare Ûi ilustrat Án Fig. D3.
Procesul descris Án acest document nu reprezintŸ singura soluÍie. Acest document
reprezintŸ Án fapt un ghid pentru uzul proiectanÍilor de instalaÍii electrice.
D5
Fig. D3: Diagrama de alegere a arhitecturii de distribuÍie electricŸ.
Etapa 1: Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii

Aceasta implicŸ definirea caracteristicilor generale ale instalaÍiei electrice. Se vor lua
Án considerare caracteristicile macroscopice ale instalaÍiei Ûi utilizarea sa.
Aceste caracteristici au implicaÍii asupra conectŸrii la reÍeaua din amonte, asupra
circuitelor MT, a numŸrului de posturi de transformare, etc.
La sfÊrÛitul acestei etape vor exista cÊteva soluÍii de scheme de principiu de
distribuÍie care vor fi utilizate ca punct de plecare pentru schemele monofilare.
Alegerea definitivŸ se confirmŸ la sfÊrÛitul etapei 2.
Etapa 2: Alegerea detaliilor arhitecturii

Aceasta ÁnseamnŸ definirea detaliatŸ a instalaÍiei electrice. Se bazeazŸ pe
rezultatele de la etapa 1 Ûi de asemenea pe satisfacerea criteriilor referitoare la
realizarea Ûi funcÍionarea instalaÍiei.
Procesul revine la etapa 1 dacŸ criteriile nu sunt indeplinite. Procesul iterativ permite
stabilirea unor combinaÍii de criterii spre analizŸ.
La finalul acestei etape va fi stabilitŸ schema monofilarŸ detaliatŸ.
Etapa 3: Alegerea echipamentului

Alegerea echipamentului de utilizat se face Án aceastŸ etapŸ Ûi rezultŸ din stabilirea
arhitecturii. Alegerea echipamentului se face din cataloagele producŸtorilor
avÊndu-se Án vedere satisfacerea anumitor criterii.
În acest stadiu se revine la etapa 2 dacŸ criteriile respective nu sunt satisfŸcute.
D6 Decizia
Stadiul de decizie creeazŸ biroului de proiectare premizele unor discuÍii cu clientul
sau cu alÍi participanÍi la realizarea proiectului.
În conformitate cu rezultatul acestor discuÍii se poate trece Ánapoi la etapa 1.
3 Caracteristicile unei instalaÍii
electrice
Sunt prezentate principalele caracteristici care permit definirea elementelor

fundamentale Ûi detaliilor unei arhitecturi de distribuÍie electricŸ. Pentru fiecare
din aceste caracteristici se va prezenta definiÍia Ûi diferite categorii sau valori
reprezentative.
3.1 Activitate
DefiniÍie:
Activitatea economicŸ principalŸ de realizat.
Lista indicativŸ pentru sectoarele considerate din cadrul

clŸdirilor industriale:
n producÍie;
n food & beverage; D7
n logisticŸ.
Lista indicativŸ pentru sectoarele considerate din cadrul

clŸdirilor terÍiare:
n clŸdiri de birouri;
n hypermarket-uri;
n mall-uri.
3.2 Topologia amplasamentului

DefiniÍie:
Caracteristica arhitecturalŸ a clŸdirilor, considerÊnd numŸrul de clŸdiri, numŸrul de
etaje Ûi suprafaÍa fiecŸrui etaj.
Diferite categorii:
n clŸdire cu un etaj;
n clŸdire cu mai multe etaje;
n obiectiv cu mai multe clŸdiri;
n clŸdire ÁnaltŸ.
3.3 CerinÍe de amplasare

DefiniÍie:
Caracteristica ia Án considerare cerinÍele legate de amplasarea echipamentelor
electrice Án clŸdire:
n esteticŸ;
n accesibilitate;
n existenÍa unor locaÍii dedicate;
n utilizarea unor spaÍii tehnice (pe etaj);
n utilizarea unor ghene tehnice (pe verticalŸ).
Diferite categorii:
n scŸzutŸ: amplasarea echipamentelor electrice este, virtual, impusŸ;
n medie: amplasarea echipamentelor electrice este parÍial impusŸ, Án detrimentul
criteriilor de satisfŸcut;
n ridicatŸ: nu existŸ constrÊngeri. Amplasarea echipamentelor electrice poate fi
definitŸ Án scopul satisfacerii la maxim a criteriilor.
electrice
3.4 SiguranÍa Án funcÍionare

DefiniÍie:
Capacitatea unui sistem de alimentare de a-Ûi Ándeplini funcÍia Án condiÍii de
siguranÍŸ pentru o perioadŸ specificatŸ de timp.
Diferite categorii:
n minim: acest nivel al siguranÍei Án funcÍionare implicŸ riscuri de Ántreruperi Án
alimentarea cu energie electricŸ datoritŸ unor limitŸri de naturŸ geograficŸ (reÍea
separatŸ, zonŸ ÁndepŸrtatŸ de sursa de alimentare), tehnicŸ (linie supraÁncŸrcatŸ,
sistem de legare la pŸmÊnt cu deficienÍe) sau economicŸ (ÁntreÍinere insuficientŸ,
subdimensionare);
n standard;
n ridicatŸ: acest nivel al siguranÍei Án funcÍionare poate fi obÍinut prin mŸsuri speciale
D8 luate pentru a se reduce probabilitatea unei Ántreruperi (reÍea subteranŸ, sistem
corect de legare la pŸmÊnt, etc.).
3.5 Mentenabilitatea
DefiniÍie:
Totalitatea elementelor de avut Án vedere ÁncŸ din faza de proiectare pentru a limita
impactul operaÍiilor de ÁntreÍinere asupra funcÍionŸrii Ántregii instalaÍii sau a unei pŸrÍi
din aceasta.
Diferite categorii:
n minim: instalaÍia trebuie scoasŸ din funcÍiune pentru realizarea unor operaÍii de
ÁntreÍinere;
n standard: operaÍiile de ÁntreÍinere pot fi Ándeplinite Án timpul funcÍionŸrii
instalaÍiei dar cu performanÍe diminuate. De preferabil ca aceste operaÍii sŸ se
programeze astfel ÁncÊt sŸ se realizeze Án perioadele de activitate redusŸ. Exemple:
transformatoare cu redundanÍŸ parÍialŸ Ûi sarcini distribuite;
n ridicatŸ: prin mŸsuri speciale luate Án considerare, operaÍiile de ÁntreÍinere pot
fi realizate fŸrŸ perturbarea funcÍionŸrii instalaÍiei. Exemple: configuraÍie cu dublŸ
alimentare.
3.6 Flexibilitatea instalaÍiei

DefiniÍie:
Posibilitatea de a modifica cu uÛurinÍŸ punctele de alimentare Án interiorul instalaÍiei
sau de a creÛte puterea furnizatŸ Án anumite puncte. Flexibilitatea este un criteriu
care apare de asemenea Án cazul unor proiecte avÊnd o parte din date necunoscute
Án faza de proiectare preliminarŸ.
Diferite categorii:
n fŸrŸ flexibilitate: amplasarea consumatorilor este aceeaÛi pe Ántreaga perioadŸ de
viaÍŸ a instalaÍiei datoritŸ unor impuneri legate de construcÍia clŸdirii sau de masa
mare a procesului alimentat (de exemplu: cuptoare electrice);
n flexibilitatea proiectului: numŸrul de puncte de alimentare, puterea consumatorilor
sau amplasarea lor nu este cunoscutŸ precis;
n flexibilitate Án realizare: consumatorii pot fi instalaÍi dupŸ ce instalaÍia este pusŸ
sub tensiune;
n flexibilitate Án funcÍionare: amplasarea consumatorilor se modificŸ Án cursul
acÍiunilor de reorganizare.
Exemple:
ClŸdiri industriale: extinderi, compartimentŸri sau schimbarea destinaÍiei.
ClŸdiri de birouri: compartimentŸri.
electrice
3.7 Puterea instalatŸ

DefiniÍie:
Suma puterilor aparente ale consumatorilor (Án kVA), cŸreia Ái este aplicatŸ un
coeficient de utilizare.
Aceasta reprezintŸ puterea maximŸ care poate fi consumatŸ la un moment de timp
dat, cu posibilitŸÍi de suprasarcinŸ limitatŸ de scurtŸ duratŸ.
Gama de puteri semnificative corespunde puterilor nominale ale transformatoarelor,
cele mai utilizate fiind:
n < 630 kVA;
n de la 630 kVA la 1250 kVA;
n de la 1250 kVA la 2500 kVA;
n > 2500 kVA.
D9
3.8 DistribuÍia consumatorilor
DefiniÍie:
CaracteristicŸ legatŸ de uniformitatea distribuirii consumatorilor (Án kVA/m2) pe o
suprafaÍŸ Án interiorul sau exteriorul clŸdirii.
Diferite categorii:
n distribuÍie uniformŸ: consumatorii sunt Án general de puteri medii sau mici Ûi
rŸspÊndiÍi pe suprafaÍa clŸdirii (densitate uniformŸ). De exemplu: iluminat, locuri de
muncŸ individuale;
n distribuÍie intermediarŸ: consumatorii sunt de puteri medii amplasaÍi grupat pe
Ántreaga suprafaÍŸ a clŸdirii. De exemplu: maÛini de asamblat, benzi rulante, staÍii de
lucru, module logistice;
n consumatori localizaÍi: consumatorii sunt Án general de puteri mari Ûi sunt
amplasaÍi Án cÊteva zone ale clŸdirii (densitate neuniformŸ). De exemplu: HVAC.
3.9 Sensibilitatea la Ántreruperea alimentŸrii

DefiniÍie:
Caracteristica unui circuit de a accepta o Ántrerupere Án alimentarea cu energie
electricŸ.
Diferite categorii:
n circuite comune: este posibil sŸ fie Ántrerupte oricÊnd Ûi pentru orice duratŸ de timp;
n acceptŸ Ántreruperi lungi: timp de Ántrerupere > 3 minute(1);
n acceptŸ Ántreruperi scurte: timp de Ántrerupere < 3 minute(1);
n nu acceptŸ Ántreruperi.
În funcÍie de posibilele consecinÍe se pot distinge diferite nivele de severitate Án ceea
ce priveÛte Ántreruperile:
n fŸrŸ consecinÍe notabile;
n pierderi de producÍie;
n deteriorarea unor utilitŸÍi ale producÍiei sau pierderi de date;
n genereazŸ pericol de moarte.
Aceasta este exprimatŸ Án termeni de criticitate din punct de vedere al alimentŸrii cu
energie electricŸ.
n circuite necritice: consumatorul sau circuitul respectiv poate fi eliminat oricÊnd. De
exemplu: circuitul de ÁncŸlzire a apei la grupurile sanitare;
n circuite uÛor critice: o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ
un discomfort temporar pentru ocupanÍii clŸdirii, fŸrŸ nici o consecinÍŸ financiarŸ.
Prelungirea acestei Ántreruperi peste o duratŸ criticŸ poate cauza pierderi de
producÍie sau productivitate mai micŸ. De exemplu: circuitele de ÁncŸlzire, ventilaÍie
sau aer condiÍionat (HVAC);
n circuite mediu critice: o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ
o scurtŸ pauzŸ a procesului. Prelungirea acestei Ántreruperi peste o duratŸ criticŸ
cauzeazŸ deteriorarea unor utilitŸÍi ale producÍiei sau costuri de repornire. De
exemplu: unitŸÍile de refrigerare, echipamente de ridicare;
n circuite critice: orice Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ
pericol mortal sau pierderi financiare inacceptabile. Exemple: sŸli de operaÍii,
departamente IT, departamente de securitate, etc.
(1) Valori indicate, din EN 50160: Caracteristici ale tensiunii de

alimentare prin reÍelele publice de distribuÍie.
electrice
3.10 Sensibilitatea la perturbaÍii

DefiniÍie:
Capacitatea unui circuit de a funcÍiona corect Án prezenÍa unei puteri electrice
perturbatoare.
O perturbaÍie poate conduce la diferite grade de disfuncÍionare. De exemplu: oprirea
lucrului, lucru incorect, accelerarea ÁmbŸtrÊnirii, creÛterea pierderilor, etc.
Tipuri de perturbaÍii cu impact asupra funcÍionŸrii circuitelor:
n arderea bornelor;
n supratensiuni;
n distorsiuni de tensiune;
n fluctuaÍii de tensiune;
n dezechilibre de tensiune.
D10 Diferite categorii:

n sensibilitate slabŸ: perturbaÍiile tensiunii de alimentare au un efect foarte scŸzut
asupra funcÍionŸrii circuitului. De exemplu: dispozitive de ÁncŸlzire;
n sensibilitate medie: perturbaÍiile tensiunii cauzeazŸ deteriorarea notabilŸ a
funcÍionŸrii circuitului. De exemplu: motoare, iluminat;
n sensibilitate mare: perturbaÍiile tensiunii determinŸ oprirea funcÍionŸrii sau chiar
deteriorarea echipamentului alimentat. De exemplu: echipamente IT.
Sensibilitatea circuitelor la perturbaÍii determinŸ proiectarea unor circuite dedicate.
Într-adevŸr, este mai bine sŸ se separe consumatorii “sensibili” de consumatorii
“perturbatori”. De exemplu: separarea circuitelor de iluminat de circuitele care
alimenteazŸ motoare.
AceastŸ posibilitate depinde de asemenea de caracteristicile de funcÍionare. De
exemplu: separarea sursei de alimentare a circuitelor de iluminat pentru a permite
mŸsurŸri ale energiei consumate.
3.11 Capacitatea circuitelor de a genera perturbaÍii

Capacitatea unui circuit de a perturba funcÍionarea circuitelor Ánvecinate datoritŸ
unor fenomene precum: armonici, curenÍi de pornire, dezechilibre, curenÍi de ÁnaltŸ
frecvenÍŸ, radiaÍii electromagnetice, etc.
Diferite categorii:
n neperturbatoare: nu existŸ precauÍii speciale;
n moderat sau ocazional perturbatoare: separarea surselor de alimentare poate fi
necesarŸ Án prezenÍa unor circuite de sensibilitate medie sau mare. De exemplu:
circuit de iluminat generator de curenÍi armonici;
n foarte perturbatoare: un circuit de putere dedicat sau modalitŸÍi de atenuare a
perturbaÍiilor sunt esenÍiale pentru corecta funcÍionare a instalaÍiei. De exemplu:
motor electric avÊnd curenÍi mari de pornire, echipamente de sudurŸ avÊnd fluctuaÍii
de curent.
3.12 Alte consideraÍii Ûi limitŸri

n Mediu
De exemplu: clasificarea descŸrcŸrilor atmosferice, expunere solarŸ;
n Reguli specifice
De exemplu: spitale, clŸdiri Ánalte, etc;
n Reguli ale furnizorului de electricitate
De exemplu: limitŸri de puteri la JT, acces Án posturile de transformare de MT, etc;
n Consumatori adiacenÍi
De exemplu: consumatori alimentaÍi de la 2 circuite independente din motive de
redundanÍŸ;
n ExperienÍa proiectantului
De exemplu: consecvenÍa cu proiectele anterioare, sau utilizŸri parÍiale ale
proiectelor anterioare, tipizarea unor subansamble, existenÍa unei baze de
echipament instalat;
n LimitŸri ale sursei de alimentare
De exemplu: nivele de tensiune (230 V, 400 V, 690 V), sistemul de tensiune
(monofazat, trifazat cu sau fŸrŸ neutru accesibil).
4 Caracteristici tehnologice
SoluÍiile tehnologice depind de diferitele tipuri de echipamente de MT Ûi JT, precum

Ûi de sistemele de bare capsulate.
Alegerea soluÍiilor tehnologice se face dupŸ alegerea schemei monofilare Ûi ÍinÊnd
cont de caracteristicile de mai jos.
4.1 Mediu, atmosferŸ

O noÍiune care Íine cont de toate caracteristicile de mediu (temperaturŸ medie,
ambianÍŸ, altitudine, umiditate, coroziune, praf, impact, etc.) Ûi care determinŸ
gradele de protecÍie IP Ûi IK.
Diferite categorii:
n standard: nu existŸ condiÍii particulare de mediu;
n ridicate: condiÍii de mediu severe, parametri severi de mediu genereazŸ limitŸri
importante pentru echipamentele instalate; D11
n specifice: condiÍii de mediu atipice, cerinÍe speciale.
4.2 Indicele de serviciu

Indicele de serviciu (IS) este o valoare care permite caracterizarea unui tablou
electric de joasŸ tensiune, Án conformitate cu cerinÍele utilizatorului, Án termeni de
funcÍionare, mentenanÍŸ Ûi evolutivitate.
Valorile indicelui de serviciu sunt indicate Án tabelul de mai jos (vezi Tab. D4):
FuncÍionare MentenanÍŸ Evolutivitate
Nivel 1 IS = 1 • • IS = • 1 • IS = • • 1
Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la Activitatea poate conduce la
Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului
Nivel 2 IS = 2 • • IS = • 2 • IS = • • 2
Ántreruperea funcÍionarii numai pentru Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii
unitatea funcÍionalŸ funcÍionale, cu intervenÍii asupra funcÍionale, Án condiÍiile existenÍei
conexiunilor unor unitŸÍi funcÍionale de rezervŸ
Nivel 3 IS = 3 • • IS = • 3 • IS = • • 3
scoaterea de sub tensiune a unitŸÍii Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii Ántreruperea funcÍionŸrii numai
funcÍionale funcÍionale, fŸrŸ intervenÍii asupra pentru unitatea funcÍionalŸ, cu
conexiunilor libertate totalŸ Án ceea ce priveÛte
evolutivitatea.
Tab. D4: Diferite valori ale indicelui de serviciu.
n exemplu de activitate de exploatare: deschiderea unui Ántreruptor, Ántreruperea

funcÍionŸrii unei maÛini;
n exemplu de activitate de mentenanÍŸ: strÊngerea conexiunilor;
n exemplu de activitate de evoluÍie: conectarea unei plecŸri suplimentare.
4 Caracteristici tehnologice
ExistŸ un numŸr limitat de indici de servicii relevanÍi (vezi Tab. D5).
IS FuncÍionare MentenanÍŸ Evolutivitate

Scoaterea de sub tensiune
111 S
a Ántregului tablou Timp de lucru > 1 orŸ, cu Ántrerupere Extinderi neplanificate
totalŸ
211
223 Timp de lucru Ántre 1⁄4 orŸ Ûi 1 orŸ cu Posibila adŸugare

Possible adding of afunctional
unor unitŸÍi
units
funcÍionale suplimentare fŸrŸ oprirea
intervenÍie asupra conexiunilor without stopping
funcÍionŸrii the switchboard
tabloului
Scoaterea de sub tensiune, individual,
Posibila adŸugare a unor unitŸÍi
232 a unitŸÍilor funcÍionale Ûi repunerea Án funcÍionale suplimentare cu oprirea
funcÍiune < 1 orŸ funcÍionŸrii tabloului
Posibila adŸugare a unor unitŸÍi
D12 233
Timp de lucru Ántre 1⁄4 orŸ Ûi 1 orŸ funcÍionale suplimentare fŸrŸ oprirea
funcÍionŸrii tabloului
fŸrŸ intervenÍie asupra conexiunilor
332 Posibila adŸugare a unor unitŸÍi
funcÍionale suplimentare cu oprirea
Scoaterea de sub tensiune, individual, funcÍionŸrii tabloului
a unitŸÍilor funcÍionale Ûi repunerea Án Posibila adŸugare a unor unitŸÍi
333
funcÍiune < 1/4 orŸ funcÍionale suplimentare fŸrŸ oprirea
funcÍionŸrii tabloului
Tab. D5: Indici de serviciu relevanÍi (IS).
CorespondenÍa Ántre indicele de serviciu Ûi alÍi parametri mecanici (vezi Tab. D6).
Indicele de Indicele de Forma de DebroÛabilitatea DebroÛabilitatea

serviciu protecÍie protecÍie a unitŸÍii aparatului
IS IP tabloului funcÍionale
111 2XX 1 FFF Fix
211 2XB 1 FFF Fix
223 2XB 3b WFD Fix
232 2XB 3b WFW DebroÛabil pe

soclu
233 2XB 3b WFD Fix
332 2XB 3b WWW DebroÛabil pe

Ûasiu
333 2XB 3b WWW DebroÛabil pe

Ûasiu
Tab. D6 CorespondenÍa Ántre indicele de serviciu Ûi alÍi parametri mecanici.
n definiÍia indicelui de protecÍie: a se vedea CEI 60529: “Grade de protecÍie pentru

dulapuri (codul IP)”;
n definiÍiile formei tabloului Ûi a noÍiunii de “debroÛabil”: a se vedea CEI 60439-1:
“Ansambluri de aparataj de JT. Ansamblu prefabricat de aparataj de JT Ûi ansamblu
derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de JT”.
4.3 Alte consideraÍii

Alte consideraÍii au de asemenea un impact asupra alegerii soluÍiilor tehnologice:
n experienÍa proiectantului;
n consecvenÍa cu proiectele anterioare;
n utilizŸri parÍiale ale proiectelor anterioare;
n tipizarea unor subansamble;
n existenÍa unui baze instalate de echipamente;
n cerinÍele furnizorului de electricitate;
n criterii tehnice: factor de putere cerut, alimentŸri de rezervŸ, prezenÍa armonicilor.
Aceste considerente trebuie luate Án seamŸ Án etapa de definire detaliatŸ a
proiectului, fazŸ care urmeazŸ celei de concepÍie.
5 Criterii de decizie a arhitecturii
Anumite criterii decisive sunt verificate la sfÊrÛitul etapei a treia de alegere a

arhitecturii, pentru a valida arhitectura aleasŸ. Aceste criterii sunt prezentate Án
continuare, cu alocarea a diferite niveluri de prioritate.
5.1 Timpul de execuÍie

Timpul de realizare pe Ûantier a instalaÍiei electrice.
Diferite niveluri de prioritate :

n secundar: timpul de execuÍie pe Ûantier poate fi mŸrit, dacŸ aceasta conduce la
scŸderea costurilor totale de execuÍie;
n special: timpul de execuÍie pe Ûantier trebuie redus, fŸrŸ a genera extracosturi;
n critic: timpul de execuÍie pe Ûantier trebuie redus cÊt se poate de mult, chiar dacŸ
aceasta conduce la costuri suplimentare.
D13
5.2 Impactul asupra mediului

Trebuiesc luate Án considerare cerinÍele de mediu Án proiectul de instalaÍii. Aceasta
se referŸ la consumul de resurse naturale, pierderile Joule (emisiile de CO2),
procentul de reciclare la sfÊrÛitul duratei de viaÍŸ a instalaÍiei.
Diferite niveluri de prioritate:

n nesemnificativ: nu existŸ cerinÍe de mediu speciale;
n minimal: instalaÍia este proiectatŸ Án conformitate cu cerinÍele minimale;
n proactiv: instalaÍia este proiectatŸ acordÊndu-se atenÍie deosebitŸ pentru
protecÍia mediului. Extracosturile sunt permise Án acest caz. De exemplu: utilizarea
transformatoarelor cu pierderi reduse.
Impactul unei instalaÍii electrice asupra mediului poate fi determinat Án conformitate
cu metoda de analizŸ a duratei de viaÍŸ a instalaÍiei, la care se disting 3 faze:
n realizare;
n funcÍionare;
n sfÊrÛitul vieÍii (dezafectare, reciclare).
În ceea ce priveÛte impactul asupra mediului, pot fi luaÍi Án considerare cel puÍin 3
indicatori care pot fi influenÍaÍi de proiectarea unei instalaÍii electrice. DeÛi fiecare
fazŸ din cadrul duratei de viaÍŸ contribuie la cei trei indicatori, fiecare dintre aceÛtia
se referŸ Án principal la o singurŸ fazŸ Án particular:
n consumul de resurse naturale are impact, Án primul rÊnd, asupra fazei de realizare;
n consumul de energie electricŸ are impact asupra fazei de funcÍionare;
n potenÍialul de reciclare are impact la sfÊrÛitul duratei de viaÍŸ.
Tabelul urmŸtor detaliazŸ factorii care contribuie la cei trei indicatori de mediu (vezi
Tab. D7).
Indicatori Factor de contribuÍie
Consumul de resurse naturale Cantitatea Ûi tipul de material utilizat
Consumul de energie electricŸ Pierderile Joule la sarcinŸ nominalŸ Ûi Án gol
PotenÍialul de reciclare Masa Ûi tipul de material utilizat
Tab D7: Factorii care contribuie la cei trei indicatori de mediu.

5 Criterii de decizie a arhitecturii
5.3 Nivelul mentenanÍei preventive

DefiniÍie:
NumŸrul de ore Ûi complexitatea mentenanÍei realizate Án timpul funcÍionŸrii
Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor pentru asigurarea funcÍionŸrii
corespunzŸtoare a instalaÍiei Ûi a meÍinerii nivelurilor sale de performanÍŸ (evitarea
Ántreruperilor, declanÛŸrilor, etc.).
Diferite categorii:
n standard: Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor;
n suplimentare: Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor, Án mediu sever;
n specifice: plan specific de mentenanÍŸ, cuprinzÊnd cerinÍe ridicate Án ceea ce
priveÛte continuitatea serviciilor Ûi o competenÍŸ sporitŸ a personalului de ÁntreÍinere.
D14
5.4 Disponibilitatea alimentŸrii cu energie electricŸ
DefiniÍie:
ReprezintŸ probabilitatea ca o instalaÍie electricŸ sŸ fie capabilŸ sŸ furnizeze energie
de calitate Án conformitate cu specificaÍiile echipamentului pe care Ál alimenteazŸ.
Aceasta se exprimŸ prin nivelul de disponibilitate:
Disponibilitate (%) = (1 - MTTR/MTBF) x 100
MTTR (Mean Time To Repair, Media Timpului unei ReparaÍii): durata medie de
timp pentru a face instalaÍia electricŸ funcÍionalŸ, Án urma unei Ántreruperi (aceasta
include detectarea cauzei Ántreruperii, ÁnlŸturarea sa Ûi repunerea Án funcÍiune)
MTBF (Mean Time Between Failure, Media Timpului de BunŸ FuncÍionare): durata
medie de timp Án care instalaÍia electricŸ este operaÍionalŸ Ûi, prin urmare permite
funcÍionarea corectŸ a echipamentului.
Diferite categorii de disponibilitate pot fi definite pentru un anume tip de instalaÍie.
Exemplu: spitale, centre de prelucrare date.
Exemple de clasificŸri utilizate pentru centrele de prelucrare date:
Ex. 1: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de pe un singur canal,
fŸrŸ redundanÍŸ, ceea ce permite o disponibilitate de 99,671 %,
Ex. 2: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de pe un singur canal,
cu redundanÍŸ, ceea ce permite o disponibilitate de 99,741 %,
Ex. 3: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de mai multe canale, cu
un singur canal redundant, ceea ce permite o disponibilitate de 99,982 %,
Ex. 4: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de mai multe canale, cu
redundanÍŸ, ceea ce permite o disponibilitate de 99,995 %.
6 Alegerea elementelor de bazŸ
ale arhitecturii
Schema monofilarŸ poate fi ÁmpŸrÍitŸ Án cÊteva pŸrÍi cheie care sunt determinate
printr-un proces cu douŸ etape succesive. În prima parte vom face urmŸtoarele
alegeri:
n conectarea la reÍeaua furnizorului;
n definirea circuitelor de MT;
n numŸrul de transformatoare de putere;
n numŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare;
n generatoarele de rezervŸ de MT.
6.1 Racordarea la reÍeaua amonte

Principalele configuraÍii pentru posibile conexiuni sunt urmŸtoarele (vezi Fig. D8
pentru racordarea la MT):
n racordarea la JT;
n racordarea la MT Án vÊrf; D15
n racordarea la MT Án buclŸ;
n racordarea la MT dublŸ alimentare;
n racordarea la MT dublŸ alimentare pe dublu sistem de bare.
Masura, protecÍia, dispozitivele de separare localizate Án postul de transformare
nu sunt reprezentate Án urmŸtoarele diagrame. De obicei ele sunt specifice fiecŸrui
furnizor de energie Ûi nu au influenÍŸ asupra alegerii arhitecturii instalaÍiei. Pentru
fiecare racord este simbolizat un singur transformator pentru simplificare dar Án
realitate pot fi conectate cÊteva transformatoare.
(TGJT - Tablou general de joasŸ tensiune)
Fig. D8: Racordarea pe MT la reÍeaua furnizorului.

ale arhitecturii
Pentru diferite posibile configuraÍii cel mai probabil Ûi mai uzual set de caracteristici
este dat Án urmŸtorul tabel:
ConfiguraÍie
JT MT
Caracteristici de Alimentare Alimentare DublŸ alimentare DublŸ alimentare

luat Án considerare Án vÊrf Án buclŸ pe dublu sistem
de bare
Alimentare Oricare Oricare Oricare InstalaÍii Oricare

tehnologice, birouri
sensibile, sŸnŸtate
D16 Topologia obiectivului O singurŸ clŸdire O singurŸ clŸdire O singurŸ clŸdire O singurŸ clŸdire Mai multe clŸdiri
SiguranÍa Án serviciu MinimŸ MinimŸ Standard ÎmbunŸtŸÍitŸ ÎmbunŸtŸÍitŸ
Puterea cerutŸ < 630kVA i 1250kVA i 2500kVA > 2500kVA > 2500kVA
Alte cerinÍe Oricare Obiectiv izolat ZonŸ urbanŸ cu ZonŸ urbanŸ cu ZonŸ urbanŸ
densitate micŸ densitate mare cu limitŸri ale
furnizorului
6.2 ConfiguraÍia circuitelor de MT

Principalele configuraÍii posibile pentru racordŸri sunt urmŸtoarele (vezi Fig. D9):
n o singurŸ alimentare, unul sau mai multe transformatoare;
n inel deschis, o singurŸ alimentare MT;
n inel deschis, douŸ alimentari MT.
ConfiguraÍia cea mai simplŸ este o singurŸ alimentare, cu un singur transformator.
În cazul utilizŸrii mai multor transformatoare nu este realizat nici un inel decÊt
dacŸ aceste transformatoare se aflŸ amplasate Án acelaÛi post de transformare.
ConfiguraÍia de tip buclŸ inchisŸ nu este luatŸ Án considerare.
Fig. D9: ConfiguraÍii de circuite MT.

ale arhitecturii
Pentru diferite configuraÍii posibile cel mai probabil Ûi mai uzual set de caracteristici
este dat Án tabelul din Tab. D10:
ConfiguraÍia circuitelor MT
Caracteristici de luat O singurŸ Inel deschis, Inel deschis,

Án considerare alimentare un post de douŸ posturi de
transformare transformare
Topologia obiectivului Oricare ClŸdire cu un nivel CÊteva clŸdiri,

< 25000 m2 sau cÊteva clŸdiri, > 25000 m2
< 25000 m2
Mentenabilitate MinimŸ sau standard ÎmbunŸtŸÍitŸ ÎmbunŸtŸÍitŸ

D17
Puterea cerutŸ Oricare > 1250 kVA > 2500 kVA
Sensibilitatea la Întreruperi lungi Întreruperi scurte Întreruperi scurte

perturbaÍii acceptabile acceptabile acceptabile
Tab. D10: Seturi de caracteristici pentru instalaÍii uzuale.
O altŸ configuraÍie excepÍionalŸ: alimentarea se face din douŸ posturi de

transformare Ûi racordarea transformatoarelor se face la fiecare din aceste douŸ
posturi de transformare.
6.3 NumŸrul Ûi amplasarea posturilor de

transformare MT/JT
Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare pentru a defini posturile
de transformare sunt:
n suprafaÍa clŸdirii sau a obiectivului;
n puterea cerutŸ (care trebuie comparatŸ cu puterile standardizate ale
transformatoarelor);
n distribuÍia sarcinilor.
ConfiguraÍia de bazŸ uzualŸ conÍine un singur post de transformare. AnumiÍi factori
contribuie la creÛterea numŸrului de posturi de transformare (>1):
n o suprafaÍŸ mare (> 25000 m2);
n configuraÍia obiectivului: cÊteva clŸdiri;
n puterea totalŸ (> 2500 kVA);
n sensibilitatea la Ántreruperi; nevoia de redundanÍŸ Án caz de incendiu.
ConfiguraÍie
Caracteristici de luat 1 post de N posturi de N posturi de

Án considerare transformare transformare cu N transformare cu M
cu N transformatoare transformatoare
transformatoare (identice) (diferite puteri)
Topologia obiectivului Oricare ClŸdire cu un nivel sau CÊteva clŸdiri,

< 25000 m2 cÊteva clŸdiri, u 25000 m2
u 25000 m2
Puterea cerutŸ < 2500 kVA u 2500 kVA u 2500 kVA
DistribuÍia sarcinilor Sarcini izolate Sarcini uniform distribuite Sarcini densitate

medie
Tab. D11: Caracteristici tipice ale diferitelor configuraÍii.

ale arhitecturii
6.4 NumŸrul transformatoarelor MT/JT

Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare pentru a stabili numŸrul
de transformatoare sunt:
n suprafaÍa clŸdirii sau obiectivului;
n puterea totalŸ a sarcinilor instalate;
n sensibilitatea circuitelor la Ántreruperi ale alimentŸrii cu energie;
n sensibilitatea circuitelor la perturbaÍii;
n accesibilitatea instalaÍiilor.
ConfiguraÍia de bazŸ uzualŸ constŸ Ántr-un singur transformator care alimenteazŸ
totalitatea sarcinilor instalate. AnumiÍi factori contribuie la creÛterea numŸrului de
transformatoare (> 1), fiind de preferat cele de putere egalŸ:
n o putere totalŸ instalatŸ mare (> 1250 kVA): limita practicŸ a unei unitŸÍi trafo
(standardizare, uÛurinÍŸ la Ánlocuire, cerinÍe de spaÍiu, etc.);
n o suprafaÍŸ mare (> 5000 m2); amplasarea mai multor transformatoare aproape de
D18 sarcinile distribuite permite reducerea lungimii traseelor de distribuÍie de JT;
n nevoia pentru o redundanÍŸ parÍialŸ (anumite operaÍii posibile Án eventualitatea
defectŸrii unui transformator) sau totalŸ (operare normalŸ Ûi Án eventualitatea
defectŸrii unui transformator);
n separarea sarcinilor sensibile sau generatoare de perturbaÍii (de exemplu aparate
IT sau motoare).
6.5 Generatoare de rezervŸ de MT

Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare pentru a decide instalarea
generatoarelor de rezervŸ de MT sunt:
n specificul activitŸÍii;
n puterea totalŸ a sarcinilor instalate;
n sensibilitatea circuitelor la Ántreruperile Án alimentarea cu energie electricŸ;
n caracteristicile reÍelei electrice de distribuÍie publicŸ.
ConfiguraÍia de bazŸ uzualŸ nu include un generator de rezervŸ de MT. AnumiÍi
factori impun instalarea unui generator de MT:
n specificul activitŸÍii: procese de cogenerare, optimizarea consumului de energie
electricŸ;
n reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ are performanÍe reduse.
Instalarea unui generator de rezervŸ se poate face Ûi la joasŸ tensiune.
7 Alegerea detaliilor arhitecturii
Aceasta este cea de-a doua etapŸ de proiectare a unei instalaÍii electrice. În cadrul
acesteia trebuie sŸ facem urmŸtoarele alegeri:
n planul general;
n distribuÍia centralizatŸ sau descentralizatŸ;
n prezenÍa generatoarelor de rezervŸ;
n prezenÍa surselor neÁntreruptibile;
n configuraÍia circuitelor de JT;
n combinaÍii de arhitecturŸ.
7.1 Planul general

PoziÍionarea principalelor echipamente de MT Ûi de JT Án teren sau Án clŸdire.
Ghid de selecÍie:
n pe cÊt posibil amplasaÍi sursele de putere cÊt mai aproape de centrul de greutate D19
al consumului sau de consumatorii principali;
n reduceÍi constrÊngerile datorate mediului: prevedeÍi clŸdire dedicatŸ dacŸ
condiÍiile din ateliere sunt prea restrictive (temperaturŸ, vibraÍii, praf, etc.);
n plasaÍi echipamentul greu (transformatoare, generatoare, etc.) Án marginile
ÁncŸperilor sau aproape de ieÛiri pentru uÛurarea mentenanÍei.
Un exemplu de plan general este dat Án desenul de mai jos (vezi Fig. D12):
Fig. D12: PoziÍia centrului de greutate al consumului sugereazŸ poziÍiile surselor de putere.
7.2 Arhitectura centralizatŸ sau distribuitŸ

În arhitectura centralizatŸ consumatorii sunt conectaÍi la sursele de putere prin
conexiuni radiale. Cablurile sunt recomandate Án cazul alegerii acestei soluÍii,
asigurÊnd conexiunile Ántre tabloul general de joasŸ tensiune Ûi tablourile
intermediare sau direct la consumatori (vezi Fig. D13):
D20
Fig. D13: Exemplu de arhitecturŸ centralizatŸ cu conexiuni punct la punct.
În arhitectura distribuitŸ consumatorii sunt conectaÍi la sursele de putere prin

intermediul unei bare capsulate. Sistemele de bare capsulate prefabricate sunt
adecvate pentru distribuÍia descentralizatŸ, pentru alimentarea mai multor sarcini
distribuite, uÛurÊnd modificŸrile ulterioare Ûi simplificÊnd adŸugarea de noi
consumatori (vezi Fig. D14):
Fig. D14: Exemplu de arhitecturŸ distribuitŸ cu conexiuni prin bare capsulate prefabricate.
ConsideraÍii Án favoarea arhitecturii centralizate (vezi tabelul centralizator Tab. D15):

n flexibilitatea instalaÍiei: nu;
n distribuÍia sarcinilor: sarcini punctuale (echipamente de putere mare).
ConsideraÍii Án favoarea arhitecturii descentralizate:
n flexibilitatea instalaÍiei: da, Án special la reamplasarea punctelor de lucru, etc.;
n distribuÍia sarcinilor: sarcini relativ uniform distribuite de putere micŸ.
DistribuÍia sarcinilor
Flexibilitate Sarcini punctuale Sarcini semi Sarcini uniform

distribuite distribuite
FŸrŸ flexibilitate
CentralizatŸ DescentralizatŸ
Flexibilitate
Án proiectare
Flexibilitate
Án executie CentralizatŸ DescentralizatŸ
Flexibilitate
Án exploatare
Tab. D15: RecomandŸri pentru arhitectura centralizatŸ sau descentralizatŸ. D21
Alimentarea cu energie electricŸ prin cabluri oferŸ independenÍa circuitelor distincte

(iluminat, prize de putere, HVAC, motoare, auxiliare, securitate, etc.), reducÊnd
consecinÍele unui defect din punctul de vedere al disponibilitŸÍii energiei electrice.
Utilizarea sistemelor de bare capsulate permite combinarea circuitelor Ûi economia
de conductor datoritŸ coeficientului de utilizare. Alegerea Ántre cabluri Ûi sistemele de
bare capsulate prefabricate, Án funcÍie de coeficientul de utilizare ne permite gŸsirea
unui optim economic Ántre costul materialului, costul montajului, Ûi costul exploatŸrii.
Cele douŸ arhitecturi sunt adesea combinate.
PrezenÍa generatoarelor de rezervŸ (vezi Fig. D16)

Vom discuta aici numai de generatoarele de rezervŸ de JT.
Energia electricŸ furnizatŸ de un generator de rezervŸ de JT este produsŸ de
un alternator rotit de un motor termic. Energia nu poate fi produsŸ pÊnŸ cÊnd
generatorul nu a atins viteza de rotaÍie nominalŸ. Acest tip de dispozitiv nu este deci
potrivit ca Ûi sursa de alimentare neÁntreruptibilŸ.
În funcÍie de capacitatea generatorului de a alimenta cu energie electricŸ toatŸ
instalaÍia sau numai o parte avem de-a face cu redundanÍŸ totalŸ sau parÍialŸ.
Un generator de rezervŸ funcÍioneazŸ Án general deconectat de la reÍea. Un
dispozitiv de inversare a sursei este deci necesar.
Generatorul poate funcÍiona permanent sau intermitent; timpul sŸu de funcÍionare
este dependent de cantitatea de combustibil disponibilŸ.
Fig. D16: Racordarea unui generator de rezervŸ.
Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare la alegerea montajului

unui generator de rezervŸ:
n sensibilitatea sarcinilor la Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ;
n existenÍa Ûi performanÍele reÍelei electrice de distribuÍie publicŸ;
n alte constrÊngeri (de exemplu generatoarele sunt obligatorii Án spitale sau Án clŸdiri
importante).
PrezenÍa generatoarelor de rezervŸ este esenÍialŸ dacŸ sarcinile nu acceptŸ
Ántreruperi pe duratŸ nedefinitŸ (acceptŸ numai scurte Ántreruperi) sau dacŸ
disponibilitatea reÍelei electrice de distribuÍie publicŸ este scŸzutŸ.
Pentru determinarea numŸrului necesar de generatoare de rezervŸ se vor folosi
aceleaÛi criterii ca Ûi la alegerea numŸrului de transformatoare, ÍinÊnd cont Ûi
de consideraÍiile economice Ûi de disponibilitate (redundanÍŸ, siguranÍa pornirii,
mentenanÍŸ).
7.3 PrezenÍa surselor de alimentare neÁntreruptibile

(UPS, Uninterruptible Power Suply)
Energia electricŸ de la un UPS este furnizatŸ de o unitate de stocare: baterie sau
volant inerÍial. Acest sistem permite prevenirea oricŸrei Ántreruperi Án alimentarea cu
energie electricŸ. Timpul de asigurare a alimentŸrii este limitat: de la cÊteva minute
pÊnŸ la cÊteva ore.
PrezenÍa simultanŸ a generatoarelor de rezervŸ Ûi a unitŸÍilor UPS este utilizatŸ
pentru alimentarea permanentŸ a receptoarelor pentru care Ántreruperea alimentŸrii cu
energie electricŸ nu este acceptabilŸ (vezi Fig. D17). Timpul de asigurare a alimentŸrii
al bateriei sau volantului inerÍial trebuie sŸ fie compatibil cu timpul maxim de pornire Ûi
de conectare al generatorului.
O unitate UPS poate fi utilizatŸ de asemenea pentru alimentarea cu energie a
sarcinilor sensibile la perturbaÍii (generÊnd o tensiune “curatŸ” care este independentŸ
D22 de reÍea).
Principalele caracteristici care trebuiesc luate Án considerare la decizia instalŸrii unui
UPS sunt:
n sensibilitatea receptoarelor la Ántreruperile Án alimentarea cu energie;
n sensibilitatea receptoarelor la perturbaÍii Án calitatea energiei.
DacŸ o Ántrerupere Án alimentarea cu energie este absolut inacceptabilŸ, atunci
prezenÍa UPS-urilor este necesarŸ.
Fig. D18: ConfiguraÍie cu un transformator care debiteazŸ pe

o barŸ.
Fig. D17: Exemplu de racordare pentru un UPS.
Fig. D19: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ 7.4 ConfiguraÍia circuitelor de JT
pe aceeaÛi barŸ.
Principalele configuraÍii posibile (vezi Fig. D18 la Fig. D25):
n ConfiguraÍie cu un transformator care debiteazŸ pe o barŸ: Aceasta este cea
mai simplŸ Ûi mai folositŸ configuratie. O sarcinŸ este conectatŸ la o singurŸ sursŸ.
AceastŸ configuraÍie furnizeazŸ un nivel de disponibilitate minimŸ, deoarece nu
existŸ nici o redundanÍŸ Án cazul defectŸrii sursei de putere.
n ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe aceeaÛi barŸ:
Alimentarea cu energie electricŸ este asiguratŸ de douŸ transformatoare alimentate
din aceeaÛi linie de medie tensiune. Atunci cÊnd transformatoarele sunt apropiate
ele debiteazŸ Án paralel Án acelaÛi TGJT.
n VariantŸ: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe douŸ bare
interconectate cu o cuplŸ normal deschisŸ. Pentru a creÛte disponibilitatea Án cazul
unui defect pe barŸ, precum Ûi pentru a permite mentenanÍa unui transformator
este posibil sŸ secÍionam bara de medie tensiune Án douŸ pŸrÍi interconectate
printr-o cuplŸ normal deschisŸ. AceastŸ configuraÍie poate solicita un dispozitiv de
anclanÛare automatŸ a rezervei (ATS, Automatic Transfer Switch).
Fig. D20: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ n Tablouri secundare: ConÍin o serie de circuite care pot fi conectate la TGJT.
pe douŸ bare interconectate cu o cuplŸ normal deschisŸ. Conexiunea poate fi ÁntreruptŸ la nevoie (suprasarcinŸ, funcÍionare pe generator,
etc.).
n Dulapuri interconectate: DacŸ transformatoarele sunt amplasate din punct

de vedere fizic la distanÍŸ unul faÍŸ de celŸlalt, ele pot fi interconectate printr-o
barŸ capsulatŸ prefabricatŸ. În acest fel o sarcinŸ criticŸ poate fi alimentatŸ de
un transformator sau de celŸlalt, disponibilitatea energiei electrice fiind deci
ÁmbunŸtŸÍitŸ Án cazul defectŸrii unei surse. RedundanÍa poate fi:
o totalŸ: fiecare transformator este capabil sŸ alimenteze Ántreaga instalaÍie;
o parÍialŸ: fiecare transformator este capabil sŸ alimenteze numai o parte din
instalaÍie. În acest caz o parte din consumatori trebuiesc deconectaÍi Án cazul Án care
un transformator se defecteazŸ.
n ConfiguraÍie buclatŸ (Án inel): Aceasta poate fi consideratŸ o extensie a
configuraÍiilor cu tablouri interconectate. De obicei patru transformatoare conectate
la aceeaÛi linie de medie tensiune alimenteazŸ un inel constituit din bare capsulate.
Astfel o sarcinŸ datŸ poate fi alimentatŸ din mai multe surse. AceastŸ configuraÍie
este potrivitŸ instalaÍiilor extinse cu o mare densitate a sarcinilor (Án kVA/m2). DacŸ
toate receptoarele pot fi alimentate din trei transformatoare atunci existŸ redundanÍŸ
Fig. D21: Tablouri secundare. D23
totalŸ Án cazul defectŸrii unui singur transformator. De fapt fiecare barŸ poate fi
alimentatŸ cu energie electricŸ pe la unul din capete. În caz contrar trebuie luatŸ Án
considerare o descŸrcare a sarcinii (consumatorii neesenÍiali). AceastŸ configuraÍie
solicitŸ proiectarea unui plan al protecÍiilor dedicat pentru a se asigura selectivitatea
Án cazul apariÍiei oricŸrui tip de defect.
n ConfiguraÍie cu douŸ surse: AceastŸ configuraÍie este utilizatŸ Án cazul Án care
este necesarŸ o disponibilitate maximŸ. Principiul implicŸ existenÍa a douŸ surse
independente cum ar fi:
o douŸ transformatoare alimentate din linii de MT diferite;
o un transformator Ûi un generator;
o un transformator Ûi un UPS.
Un dispozitiv AAR de anclanÛare automatŸ a rezervei (ATS, Automatic Transfer
Switch) este utilizat pentru a se evita punerea Án paralel a surselor. AceastŸ
configuraÍie permite efectuarea mentenanÍei preventive Ûi corective Án amontele
reÍelei de distribuÍie electricŸ fŸrŸ Ántreruperea receptoarelor.
n ConfiguraÍii combinate: O instalaÍie poate fi compusŸ din cÊteva subansambluri
cu configuraÍii diferite corespunzÊnd cerinÍelor de disponibilitate pentru diferite tipuri
de receptoare. De exemplu generatoare sau UPS-uri, alese pentru diferite secÍii de
Fig. D22: Tablouri interconectate. barŸ; anumite sectoare alimentate prin cabluri Ûi anumite sectoare alimentate prin
bare capsulate.
Fig. D24: Alimentare din douŸ surse cu anclanÛare automatŸ a rezervei.
Fig. D23: Tablouri buclate.
Fig. D25: Exemple de configuraÍii combinate: 1: Transformator care debiteazŸ pe o barŸ, 2:

Tablouri interconectate, 3: ConfiguraÍie cu douŸ surse.
Pentru diferitele configuraÍii posibile, cele mai probabile Ûi uzuale seturi de

caracteristici sunt date Án urmŸtorul tabel:
ConfiguraÍii
Caracteristici de luat Án RadialŸ DublatŸ SecundarŸ Tablouri BuclŸ DouŸ surse

considerare interconectate
Topologia Oricare Oricare Oricare 1 nivel 1 nivel Oricare

amplasamentului 5 la 25000 m2 5 la 25000 m2
MŸrimea obiectivului Oricare Oricare Oricare Mediu sau mare Mediu sau mare Oricare
Mentenabilitate MinimŸ Standard MinimŸ Standard Standard ÎmbunŸtŸÍitŸ

D24
Necesarul de putere < 2500 kVA Oricare Oricare u 1250 kVA > 2500 kVA Oricare
DistribuÍia sarcinilor Sarcini punctuale Sarcini punctuale Sarcini punctuale Sarcini intermediare Sarcini uniform Sarcini punctuale
sau uniform distribuite
distribuite
Sensibilitatea la AcceptŸ Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi Neimportante AcceptŸ Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi
Ántreruperi lungi lungi lungi lungi scurte sau nu
acceptŸ Ántreruperi
Sensibilitatea la perturbaÍii Sensibilitate micŸ Sensibilitate mare Sensibilitate micŸ Sensibilitate mare Sensibilitate mare Sensibilitate mare
Alte constrÊngeri / / / / / Receptoare

alimentate din douŸ
surse
8 Alegerea echipamentului
Alegerea echipamentului este a treia etapŸ Án proiectarea unei instalaÍii electrice. În

aceastŸ etapŸ se vor selecta echipamentele din cataloagele fabricanÍilor. Alegerea
soluÍiilor tehnologice derivŸ din alegerea arhitecturii.
Lista echipamentelor ce se vor lua Án considerare:

n posturi de transformare MT/JT;
n echipament de MT;
n transformatoare;
n dulapuri de joasŸ tensiune;
n bare capsulate;
n unitŸÍi UPS;
n echipament de compensare a energiei reactive Ûi filtrarea armonicelor.
Criterii de luat Án considerare:
n atmosfera, mediul;
n indicele de serviciu; D25
n disponibilitatea ofertelor Án fiecare ÍarŸ;
n cerinÍele furnizorilor;
n alegerea anterioarŸ a arhitecturii.
Alegerea echipamentului este legatŸ Án principiu de oferta disponibilŸ Án ÍarŸ. Acest
criteriu ia Án considerare disponibilitatea anumitor game de echipament sau suportul
tehnic local. SelecÍia detaliatŸ a acestui echipament nu este prezentatŸ Án acest
document.
9 RecomandŸri pentru
optimizarea arhitecturii
RecomandŸrile urmŸtoare trebuie sŸ ajute proiectanÍii Án ÁmbunŸtŸÍirea criteriilor de

evaluare ale arhitecturilor.
9.1 Munca pe Ûantier

Pentru a corespunde cerinÍelor aplicaÍiilor “critice” sau “speciale” este recomandat sŸ
limitŸm incertitudinile aplicÊnd urmŸtoarele recomandŸri:
n utilizaÍi soluÍii Ûi echipamente testate Ûi validate de cŸtre producŸtori (tablouri
“funcÍionale” sau tablouri “de fabricant”) alese Án funcÍie de criticitatea instalaÍiei;
n preferaÍi instalarea unui produs pentru care existŸ o reÍea de distribuÍie de
Áncredere Ûi pentru care este posibilŸ obÍinerea unui suport tehnic local (fabricant
implantat corespunzŸtor);
n preferaÍi utilizarea echipamentelor prefabricate (posturi de transformare MT/JT,
bare capsulate prefabricate) Án scopul limitŸrii volumului operaÍiilor executate pe
D26 Ûantier;
n limitaÍi varietatea echipamentului instalat (de exemplu gamele de puteri ale
transformatoarelor);
n evitaÍi utilizarea de echipament de la mai mulÍi fabricanÍi.
9.2 Impactul asupra mediului

Optimizarea estimŸrilor impactului asupra mediului a instalaÍiilor electrice va include
reducerea:
n pierderilor de energie la sarcinŸ nominalŸ Ûi Án gol Án timpul funcÍionŸrii;
n global, a masei materialelor utilizate pentru realizarea instalaÍiei.
Luate separat Ûi analizÊnd un singur echipament cele douŸ obiective pot pŸrea
contradictorii. Atunci cÊnd este aplicatŸ Ántregii instalaÍii este posibil sŸ concepem o
instalaÍie care sŸ contribuie la ambele obiective. InstalaÍia optimŸ nu trebuie sŸ fie
deci suma echipamentelor optime luate separat ci un rezultat al optimizŸrilor aplicate
asupra Ántregii instalaÍii.
Figura D26 dŸ un exemplu asupra contribuÍiei fiecŸrei categorii de echipament la
masa totalŸ Ûi la disiparea de energie pentru o instalaÍie de 3500 kVA amplasatŸ pe
o suprafaÍŸ de 10000 m2.
Fig. D26: Exemplu de repartiÍie a greutŸÍii materialului Ûi a pierderilor de energie pe fiecare categorie de echipament.
Principalele contribuÍii la pierderile operaÍionale Ûi la greutatea echipamentelor

utilizate le au, deci, cablurile de JT Ûi barele capsulate preafabricate ÁmpreunŸ cu
transformatoarele de putere MT/JT.
Optimizarea arhitecturii instalaÍiilor pentru conformitatea cu cerinÍele de mediu va
implica:
n reducerea lungimii circuitelor JT din instalaÍie;
n gruparea circuitelor comune oriunde este posibil pentru a profita de factorul de
simultaneitate ks (vezi capitolul A: “Reguli generale de proiectare a instalaÍiilor
electrice”, paragraful 4 “Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ”, subparagraful 4.3
“Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ”.
Obiective Resurse
Reducerea lungimii Plasarea posturilor de transformare MT/JT pe cÊt posibil
circuitelor de JT aproape de centrul de greutate al sarcinilor ce urmeazŸ sŸ fie
alimentate
Gruparea circuitelor de JT Atunci cÊnd factorul de simultaneitate ks al grupului de sarcini ce

urmeazŸ a fi alimentate este mai mic decÊt 0,7 atunci gruparea
circuitelor ne permite sŸ limitŸm volumul conductoarelor ce
alimenteazŸ cu energie electricŸ aceste sarcini. În termeni reali
aceasta implicŸ:
n prevederea de tablouri electrice intermediare plasate pe cÊt
posibil aproape de centrul de greutate al grupului de sarcini ce
urmeazŸ a fi alimentate;
n prevederea de bare capsulate prefabricate plasate pe cÊt
posibil Án vecinŸtatea grupurilor de sarcini distribuite.
CŸutarea soluÍiilor optime poate conduce la cÊteva scenarii de D27
grupare.
În toate cazurile reducerea distanÍei Ántre centrul de greutate
al grupului de sarcini Ûi echipamentul care le alimenteazŸ cu
energie electricŸ permite reducerea impactului de mediu.
Tab. D27: Optimizarea Án conformitate cu cerinÍele de mediu: Obiective Ûi Resurse.
Ca un exemplu Fig. D28 aratŸ impactul grupŸrii circuitelor Án cazul reducerii distanÍei
Ántre centrul de greutate a sarcinilor dintr-o instalaÍie Ûi sursele de putere (poziÍia
TGJT este fixŸ). Exemplul priveÛte o fabricŸ de Ámbuteliere apŸ mineralŸ.
n poziÍia TGJT este impusŸ Án afara clŸdirii principale din considerente de
accesibilitate Ûi mediu coroziv;
n puterea instalatŸ este Án jur de 4 MVA.
În soluÍia numŸrul 1 circuitele sunt distribuite pentru fiecare atelier.
În soluÍia numŸrul 2 circuitele sunt distribuite dupŸ procesele funcÍionale (liniile de
producÍie).
SoluÍie PoziÍia centrului de greutate
Nr. 1
Nr. 2
Fig. D28: Exemplu de poziÍionare a centrului de greutate.

FŸrŸ a schimba configuraÍia echipamentului electric, cea de-a doua soluÍie permite
obÍinerea unor economii de aproximativ de 15% din greutatea cablurilor de joasŸ
tensiune ce urmeazŸ a fi instalate (cÊÛtiguri Án lungime) Ûi o utilizare mai uniformŸ a
puterii transformatorului.
Pentru a finaliza optimizarea Án termeni de arhitecturŸ o contribuÍie importantŸ o au
Ûi urmŸtorii factori:
n compensarea energiei reactive pentru a limita pierderile Án transformatoare Ûi,
dacŸ compensarea este distribuitŸ, Án circuitele de joasŸ tensiune,
n utilizarea transformatoarelor cu pierderi reduse;
n utilizarea aluminiului ca material conductor Án traseele de bare capsulate
prefabricate deoarece resursele naturale ale acestui metal sunt mai mari.
9.3 Volumul mentenanÍei preventive

RecomandŸri pentru reducerea volumului mentenanÍei preventive:
D28
n consideraÍi aceleaÛi recomandŸri ca Ûi pentru reducerea muncii pe Ûantier;
n orientaÍi munca de mentenanÍŸ asupra circuitelor critice;
n alegeÍi echipamente standardizate raÍionalizate;
n utilizaÍi echipament proiectat pentru atmosferŸ severŸ deoarece solicitŸ mai puÍinŸ
mentenanÍŸ.
9.4 Disponibilitatea energiei electrice

RecomandŸri pentru ÁmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii energiei electrice:
n reduceÍi numŸrul de plecŸri pe tablou de distribuÍie pentru a limita efectele unui
defect posibil al tabloului;
n distribuiÍi circuitele Án raport cu cerinÍele de disponibilitate;
n utilizaÍi echipament conform cu cerinÍele (vezi indicele de serviciu, subcapitolul
4.2);
n urmaÍi ghidul de selecÍie propus pentru etapele 1 Ûi 2 (vezi Fig. D3 de la pag. D5).
RecomandŸri pentru creÛterea nivelului disponibilitŸÍii:
n evoluaÍi de la o configuraÍie radialŸ cu un transformator la o configuraÍie radialŸ cu
douŸ transformatoare;
n evoluaÍi de la o configuraÍie radialŸ cu douŸ transformatoare la o configuraÍie cu
douŸ surse;
n evoluaÍi de la o configuraÍie cu douŸ surse la o configuraÍie neÁntreruptibilŸ cu
unitate UPS Ûi anclanÛare automatŸ a rezervei;
n cresteÍi nivelul mentenanÍei - reduceÍi MTTR (Mean Time To Repair, Media
Timpului unei ReparaÍii), creÛteÍi MTBF (Mean Time Between Failure, Media
Timpului de BunŸ FuncÍionare).
10 Glosar
ArhitecturŸ: alegerea unei scheme monofilare Ûi a unei soluÍii tehnologice pentru

conectarea la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ prin circuite electrice de putere.
DistribuÍie principalŸ MT/JT: nivelul superior al arhitecturii, de la punctul de

conectare la reÍea pÊnŸ la echipamentul de distribuÍie principal (TGJT sau
echivalent).
TGJT - Tablou general de joasŸ tensiune: tabloul principal din avalul

transformatoarelor MT/JT care este punctul de pornire al circuitelor electrice de
distribuÍie din instalaÍie.
DistribuÍie de putere de JT: nivel intermediar al arhitecturii, din avalul nivelului

principal pÊnŸ la ieÛirea din tablourile electrice intermediare.
DistribuÍie terminalŸ de JT: nivelul inferior al arhitecturii, din avalul tablourilor

D29
electrice intermediare pÊnŸ la receptoare. Acest nivel al distribuÍiei nu este tratat
Án aceastŸ lucrare.
SchemŸ monofilarŸ: diagrama electricŸ schematicŸ pentru reprezentarea

principalelor echipamente electrice Ûi a conexiunilor Ántre ele.
Post de transformare MT/JT, punct de conexiuni: incinte grupÊnd echipamente

de medie tensiune Ûi/sau transformatoare MT/JT. În funcÍie de tehnologia
echipamentelor Ûi de topologia obiectivului echipamentele pot fi amplasate Án
aceeaÛi camerŸ sau Án camere diferite. În anumite ÍŸri (printre care Ûi RomÊnia)
distribuÍia se poate face din postul de transformare.
SoluÍie tehnologicŸ: rezultatul alegerilor tehnologice pentru subansamblul unei

instalaÍii dintre diferitele produse Ûi echipamente propuse de fabricant.
Caracteristici: date tehnice sau de mediu referitoare la instalaÍii, permiÍÊnd

alegerea celei mai potrivite arhitecturi.
Criterii: parametrii pentru evaluarea instalaÍiei, permiÍÊnd alegerea arhitecturii cele

mai potrivite pentru nevoile clientului.
11 Programul de calcul ID-Spec
ID-Spec este un nou program de calcul al cŸrui scop este sŸ ajute proiectantul sŸ
realizeze mai uÛor Ûi mai profesional prima fazŸ a proiectŸrii argumentÊnd temeinic
deciziile principale.
Proiectantul este Ándrumat Án selectarea schemei monofilare adecvate pentru
distribuÍia de putere principalŸ, intermediarŸ Ûi finalŸ a instalaÍiei proiectate. De
asemenea poate selecta uÛor echipamentul tehnologic Ûi caracteristicile principale
ale acestuia. SpecificaÍiile corespondente sunt generate automat, inclusiv schema
monofilarŸ Ûi argumentele pentru care a fost aleasŸ precum Ûi lista de specificaÍii a
echipamentului corespondent ales.
Astfel o primŸ variantŸ argumentatŸ a proiectului va putea fi realizatŸ Ûi prezentatŸ
clientului Ántr-un termen foarte scurt.
Acest program de calcul este disponibil Ûi Án limba romÊnŸ.
D30
Capitolul E
DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune
Cuprins
1
Scheme de tratare a neutrului E2
1.1 Legarea la pŸmÊnt E2
1.2 Definirea schemelor standardizate de tratare a neutrului E3
1.3 Caracteristicile sistemelor TT, TN Ûi IT E6
1.4 Criterii de selecÍie pentru sistemele TT, TN Ûi IT E8
1.5 Alegerea Ûi implementarea sistemului de tratare a neutrului E10
1.6 Instalarea Ûi mŸsurarea prizei de pŸmÊnt E11
2
Sisteme de instalare E15
2.1 Tablouri de distribuÍie E15
2.2 Cabluri Ûi bare capsulate prefabricate E18
3
InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51) E25
3.1 DefiniÍii Ûi standarde de referinÍŸ E25
3.2 Clasificare E25 E1
3.3 Lista influenÍelor externe E25
3.4 Grade de protecÍie pentru echipament: codurile IP Ûi IK E28
E - DistribuÍia Án instalaÍii
de joasŸ tensiune 1 Scheme de tratare a neutrului
Într-o clŸdire, conectarea tuturor pŸrÍilor 1.1 Legarea la pŸmÊnt

metalice ale clŸdirii Ûi a pŸrÍilor conductoare DefiniÍii
expuse ale echipamentelor la priza de pŸmÊnt
Standardele naÍionale Ûi internaÍionale (CEI 60364) definesc clar diferitele elemente
a clŸdirii previne apariÍia accidentalŸ a unor
ale legŸturilor la pŸmÊnt. UrmŸtorii termeni sunt utilizaÍi Án mod curent Án industrie
tensiuni periculoase Ántre douŸ piese metalice sau Án literatura de specialitate. Numerele din parantezŸ se referŸ la Figura E1:
accesibile simultan. n Priza de pŸmÊnt (1): un conductor sau un grup de conductoare Án contact direct
Ûi asigurÊnd o conexiune electricŸ cu pŸmÊntul (conform detaliilor din subparagraful
1.6 al capitolului E);
n PŸmÊnt: masa conductoare a pŸmÊntului al cŸrui potenÍial electric, Án orice punct,
este considerat prin convenÍie egal cu zero;
n Priza de pŸmÊnt separatŸ: prize de pŸmÊnt localizate la o astfel de distanÍŸ una
faÍŸ de cealaltŸ ÁncÊt curentul maxim care circulŸ printr-una dintre ele nu afecteazŸ
semnificativ potenÍialul celeilalte;
n RezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt: rezistenÍa de contact dintre electrodul
prizei de pŸmÊnt Ûi pŸmÊnt;
n Conductoarele de legare la pŸmÊnt (2): un conductor de protecÍie care leagŸ
conductorul principal (centura) de ÁmpŸmÊntare (6) a instalaÍiei la priza de pŸmÊnt
(1) sau alt mijloc de punere la pŸmÊnt (de exemplu sisteme TN);
E2 n PŸrÍi expuse conductoare: o parte conductoare a echipamentului care poate fi
atinsŸ Ûi care, Án mod normal nu e sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune
Án mod accidental;
n Conductor de protecÍie (3): un conductor folosit pentru anumite mŸsuri de protecÍie
contra Ûocurilor electrice Ûi care este destinat a asigura legarea urmŸtoarelor
elemente:
o pŸrÍi expuse conductoare,
o pŸrÍi conductoare neimportante,
o conductorul principal de legare la pŸmÊnt,
o prizŸ de pŸmÊnt,
o punctul de legare la pŸmÊnt al sursei, sau un punct de neutru artificial;
n PŸrÍi conductoare neimportante: o parte conductoare susceptibila de a prezenÍa
un potenÍial propriu, Án general potenÍialul pŸmÊntului Ûi care nu face parte din
instalaÍia electricŸ (4). De exemplu:
o podele Ûi pereÍi neizolaÍi, cadrul de metal al clŸdirii,
o conducte de metal pentru apŸ, gaz, ÁncŸlzire, aer comprimat, etc. Ûi materialele
metalice asociate cu acestea;
n Conductor pentru egalizarea potenÍialelor (5): un conductor de protecÍie care
asigurŸ legŸtura Ántre diversele elemente, creÊnd o reÍea de echipotenÍialitate;
n Centuri interioare pentru egalizarea potenÍialelor (6): bornŸ sau barŸ prevŸzutŸ
pentru legarea conductoarelor de protecÍie, incluzÊnd conductoarele de legŸturŸ de
echipotenÍialitate Ûi orice conductoare de legŸturŸ cu elementele de ÁmpŸmÊntare.
LegŸturi
LegŸtura principalŸ de egalizare a potenÍialelor
LegŸtura echipotenÍialŸ (prin conductoare de protecÍie) se realizeazŸ cu scopul de a
se asigura protecÍia Án cazul Án care o parte intermediarŸ (de exemplu o conductŸ de
gaz) este adusŸ Án mod accidental la un potenÍial periculos, dintr-o cauzŸ externŸ,
pentru ca sŸ nu aparŸ nici o diferenÍŸ de potenÍial Ántre pŸrÍile conductoare externe
ale instalaÍiei. LegŸtura trebuie efectuatŸ cÊt se poate de aproape de punctul de
intrare Án clŸdire, Ûi anume la centura de egalizare a potenÍialelor (6).
Uneori, legarea la pŸmÊnt a cŸmŸÛii metalice (blindajului) a cablurilor de comunicaÍii,
cere autorizarea din partea proprietarului cablurilor.
LegŸturi echipotenÍiale suplimentare
Aceste conexiuni sunt menite sŸ lege toate pŸrÍile intermediare Ûi toate masele
externe accesibile simultan. Aceasta este necesar atunci cÊnd nu se Ándeplinesc
condiÍiile corecte de protecÍie, adicŸ conductoarele pentru egalizarea potenÍialelor
Fig. E1: Exemplul unui bloc de locuinÍe Án care piesa de prezintŸ o rezistenÍŸ inacceptabil de mare.
distribuÍie echipotenÍialŸ (6) furnizeazŸ conexiunile Legarea pŸrÍilor conductoare expuse la priza de pŸmÊnt
echipotenÍiale principale, iar eclisa de separaÍie (7) permite
mŸsurarea prizei de pŸmÊnt.
Legarea este fŸcutŸ prin conductoare de protecÍie cu scopul de a asigura o cale de
rezistenÍŸ micŸ pentru curenÍii de defect care circulŸ spre pŸmÊnt.
Componente (vezi Tabelul E2)

Legarea eficientŸ la pŸmÊnt a tuturor pieselor de metal accesibile Ûi maselor
utilajelor Ûi echipamentelor electrice sunt esenÍiale pentru protecÍia Ámpotriva
Ûocurilor electrice.
1 Scheme de tratare a neutrului
PŸrÍi componente ce vor fi considerate ca:

pŸrÍi expuse conductoare pŸrÍi conductoare neimportante
Canale de cabluri Elemente utilizate Án construcÍia clŸdirii
n conducte n metal sau beton armat:
n cabluri armate Ûi nearmate o structura de oÍel
n cabluri izolate cu manta metalicŸ o metal pentru armare
Aparat de comutaÍie o panouri prefabricate
n partea fixŸ a unui aparat de n finisarea suprafeÍelor:
comutaÍie debrosabil o podele Ûi pereÍi de beton armat fŸrŸ
Dispozitive finisŸri ulterioare
n pŸrÍi expuse metalice ale aparatelor o suprafeÍe pardosite
cu izolaÍie de clasŸ 1 n acoperiri metalice:
Elemente neelectrice o acoperiri metalice ale pereÍilor
n elemente metalice asociate traseelor UtilitŸÍi ale clŸdirilor altele decÊt cele electrice:
de cabluri (jgheaburi, rastele de cabluri, etc.) n Íevi metalice, conducte pentru gaz, apŸ
n obiecte metalice: n componente metalice asociate: boilere,
o apropiate conductoarelor aeriene sau barelor rezervoare, radiatoare
o Án contact cu echipamentul electric n accesorii metalice Án bŸi
n hÊrtie metalizatŸ
PŸrÍi componente ce nu vor fi considerate ca:

pŸrÍi expuse conductoare pŸrÍi conductoare neimportante
Diverse canale de serviciu, ghene, etc n pardoseli din lemn E3
n conducte fabricate din material izolant n podele acoperite cu covoare de cauciuc
n forme de lemn sau alt material izolant sau cu linoleum
n conductoare Ûi cabluri fŸrŸ armaturi metalice n pereÍi de rigips
Aparate de comutaÍie n pereÍi de cŸrŸmidŸ
n carcase confecÍionate din material izolant n covoare Ûi tapiserii
Dispozitive
n toate aparatele care au clasa 2 de izolaÍie
Án funcÍie de tipul carcasei exterioare
Tab. E2: Lista pŸrÍilor expuse conductoare Ûi a pŸrÍilor conductoare neimportante.
Diferitele scheme de legare la pŸmÊnt 1.2 Definirea schemelor standardizate de tratare

(referitoare la tipul sistemului de alimentare a neutrului
sau al sistemului de tratare a neutrului) Alegerea acestor scheme determinŸ mŸsurile necesare pentru protecÍia Ámpotriva
caracterizeazŸ modul de legare la pŸmÊnt contactelor accidentale.
a instalaÍiei din avalul ÁnfŸÛurŸrii secundare ExistŸ trei opÍiuni principale pentru proiectantul unei instalaÍii de distribuÍie electricŸ:
a unui transformator MT/JT, precum Ûi n tipul conexiunilor sistemului electric (Án general a conductorului neutru) Ûi a pŸrÍilor
mijloacele utilizate pentru punerea la pŸmÊnt expuse la priza de pŸmÊnt;
n utilizarea unui conductor de protecÍie separat (PE) sau a unui conductor de
a pŸrÍilor conductoare expuse ale instalaÍiei de
protecÍie comun cu conductorul neutru (PEN);
JT alimentate de acesta. n utilizarea pentru protecÍia la punere la pŸmÊnt a protecÍiei maximale de curent a
Ántreruptoarelor automate de JT, care vor sesiza Ûi elimina doar curenÍii relativ mari,
sau utilizarea unor relee adiÍionale capabile sŸ detecteze Ûi sŸ elimine curenÍii mult
mai mici de defect al izolaÍiei cŸtre pŸmÊnt.
În practicŸ aceste opÍiuni au fost grupate Ûi standardizate aÛa cum se explicŸ Án cele
ce urmeazŸ.
Fiecare din aceste opÍiuni conduce la un sistem de tratare a neutrului cu avantaje Ûi
dezavantaje:
n legarea ÁmpreunŸ a pŸrÍilor conductoare expuse ale echipamentelor Ûi a
conductorului neutru la conductorul de protecÍie PE duce la echipotenÍialitate Ûi la
reducerea supratensiunilor dar mŸreÛte curenÍii de defect la pŸmÊnt;
n un conductor de protecÍie separat este mai costisitor, chiar dacŸ are secÍiune
micŸ, dar este mult mai puÍin probabil sŸ fie poluat cu armonici sau goluri de
tensiune decÊt conductorul neutru. Se evitŸ apariÍia curenÍilor de scurgere la pŸmÊnt
Án pŸrÍile conductoare neesenÍiale;
n instalarea releelor diferenÍiale reziduale sau a dispozitivelor de monitorizare
a izolaÍiei ÁnseamnŸ o protecÍie mult mai sensibilŸ care permite Án multe cazuri
eliminarea defectelor Ánainte de apariÍia daunelor importante (arderea motoarelor,
incendii, electrocutŸri). ProtecÍia oferitŸ este, Án plus, independentŸ Ûi trebuie avutŸ
Án vedere la schimbŸrile dintr-o instalaÍie existentŸ.
Sistemul TT (neutru legat la pŸmÊnt) (vezi Fig. E3)

Punctul neutru al sursei de alimentare este legat direct la pŸmÊnt. Toate pŸrÍile
expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale sunt legate la priza de
pŸmÊnt separatŸ ale instalaÍiei. AcestŸ prizŸ de pŸmÊnt poate fi sau nu electric
independentŸ faÍŸ de priza de pŸmÊnt a sursei. Zonele de influenÍŸ pot interfera fŸrŸ
a influenÍa funcÍionarea dispozitivelor de protecÍie.
Sistemul TN (pŸrÍile conductoare expuse legate la neutru)

Sursa este legatŸ la pŸmÊnt Án acelaÛi mod ca Ûi Án schema TT. În instalaÍie toate
pŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale sunt legate la
conductorul neutru. În continuare sunt prezentate mai multe versiuni ale schemelor
TN.
Fig. E3: Sistemul TT.
Sistemul TN-C (vezi Fig. E4)
Conductorul neutru are Ûi funcÍia de conductor de protecÍie, fiind numit conductor
PEN (conductor de protecÍie Ûi nul). AceastŸ schemŸ nu este permisŸ pentru
conductoare din cupru cu secÍiune sub 10 mm2 (16 mm2 pentru aluminiu) sau pentru
echipament portabil.
Schema TN-C cere stabilirea unei zone eficiente de echipotenÍialitate, cu dispunerea
pe cÊt posibil echidistantŸ a prizelor de pŸmÊnt deoarece conductorul PEN este
E4 Ûi conductor neutru Ûi deci transportŸ Án acelaÛi timp curenÍii generaÍi de sarcinile
dezechilibrate ca Ûi armonicile de ordin 3 (Ûi multiplii lor).
De aceea, suplimentar conductorul PEN trebuie conectat la mai multe prize de
pŸmÊnt Án aceeaÛi instalaÍie.
Atentie: În sistemul TN-C, funcÍia “conductor de protecÍie” are prioritate asupra
funcÍiei “conductor neutru”. În particular un conductor PEN trebuie conectat
Ántotdeauna la terminalul de ÁmpŸmÊntare al unui receptor Ûi un Ûtrap este folosit
pentru a conecta acest terminal la terminalul de neutru.
Fig. E4: Sistemul TN-C. Sistemul TN-S (vezi Fig. E5)
Sistemul TN-S (5 conductoare) este obligatoriu pentru circuite cu conductoare de
secÍiune mai micŸ decÊt 10 mm2 Ûi pentru echipamentele portabile. Conductorul
de protecÍie Ûi conductorul neutru sunt separate. În reÍelele subterane unde existŸ
cabluri armate cu bandŸ de oÍel, conductorul de protecÍie este banda de oÍel.
Sistemul TN-C-S (vezi Fig. E6 de mai jos Ûi Fig. E7 de pe pagina urmŸtoare).
Schemele TN-C Ûi TN-S pot fi utilizate simultan Án aceeaÛi instalaÍie. În schemele
TN-C-S, schema TN-C (4 conductoare) nu poate fi folositŸ niciodatŸ Án aval de
schema TN-S (5 conductoare) deoarece o Ántrerupere accidentalŸ a neutrului Án
amonte va conduce la o Ántrerupere a conductorului de protecÍie Án aval Ûi deci la un
potenÍial pericol.
Fig. E5: Sistemul TN-S.
Fig. E6: Sistemul TN-C-S.

Fig. E7: Conectarea conductorului PEN in sistemul TN-C.
Sistemul IT (neutru izolat sau legat la pŸmÊnt prin impedanÍŸ)

Sistemul IT (neutru izolat) E5
Nu conÍine nici o legŸturŸ Ántre punctul de neutru al sursei Ûi pŸmÊnt (vezi Fig. E8).
PŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale ale instalaÍiei sunt
legate la priza de pŸmÊnt.
În practicŸ toate circuitele au o impedanÍŸ de scurgere la pŸmÊnt, deoarece nici o
izolaÍie nu este perfectŸ. În paralel cu aceste trasee de scurgere, cu caracter rezistiv
(rezistenÍŸ distribuitŸ) existŸ o cale de curent capacitiv, cele douŸ elemente definind
ÁmpreunŸ impedanÍa normalŸ de scurgere la pŸmÊnt (vezi Fig. E9).
Exemplu (vezi Fig. E10)
Într-un sistem de JT trifazat cu 3 conductoare, 1 Km de cablu are impedanÍŸ de
Fig. E8: Sistemul IT (neutru izolat). scurgere determinatŸ de C1, C2, C3 Ûi R1, R2, R3 echivalentŸ cu existenÍa unei
impedanÍe Ántre punctul de neutru Ûi pŸmÊnt: Zct de la 3000 la 4000 Ω, fŸrŸ a socoti
capacitanÍele de filtrare ale dispozitivelor electronice.
Sistemul IT (neutru legat la pŸmÊnt prin impedanÍŸ)
O impedanÍŸ Zs (de valoare de la 1000 la 2000 Ω) este conectatŸ permanent Ántre
punctul de neutru al ÁnfŸÛurŸrii de JT a transformatorului Ûi pŸmÊnt (vezi Fig. E11).
Toate pŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale sunt legate la
o prizŸ de pŸmÊnt. RaÍiunea pentru aceastŸ formŸ de punere la pŸmÊnt a sursei de
alimentare este de a fixa potenÍialul unei porÍiuni de reÍea Án raport cu pŸmÊntul (Zs
este micŸ Án raport cu impedanÍa de scurgere) Ûi de a reduce nivelul supratensiunilor
Án raport cu pŸmÊntul, cum ar fi cele transmise prin ÁnfŸÛurarea de MT, cele de
naturŸ electrostaticŸ, etc. Uneori acest fapt produce o uÛoarŸ creÛtere a nivelului
curentului de defect.
Fig. E9: Sistemul IT (neutru izolat).
Fig. E10: ImpedanÍa echivalentŸ cu impedanÍa circuitului de

scurgere Ántr-un sistem IT. Fig. E11: Sistemul IT (neutru legat la pŸmÊnt prin impedanÍŸ).
Sistemul TT : 1.3 Caracteristicile sistemelor TT, TN Ûi IT

n tehnica pentru protecÍia persoanelor: toate Sistemul TT (vezi Fig. E12)
pŸrÍile expuse conductoare sunt legate la
NotŸ: DacŸ pŸrÍile conductoare expuse sunt legate la pŸmÊnt Ántr-un numŸr de
pŸmÊnt Ûi sunt utilizate dispozitive de curent
puncte, cÊte un dispozitiv RCD trebuie instalat pentru fiecare set de circuite conectat
diferenÍial rezidual; la o prizŸ de pŸmÊnt.
n tehnica de exploatare: Ántrerupere la primul
Caracteristici principale
defect de izolaÍie. n Cea mai simplŸ soluÍie din punct de vedere al proiectŸrii Ûi realizŸrii. UtilizatŸ
pentru instalaÍii alimentate direct din reÍeaua de JT de distribuÍie publicŸ.
n Nu necesitŸ monitorizare permanentŸ Án timpul funcÍionŸrii (poate fi necesarŸ o
verificare periodicŸ a dispozitivelor RCD).
n ProtecÍia este asiguratŸ de dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD,
Residual Current Device) care previn de asemenea riscul de incendiu atunci cÊnd
sunt setate la o valoare mai micŸ de 500 mA.
n Fiecare defect de izolaÍie conduce la o Ántrerupere Án alimentarea cu energie
electricŸ dar Ántreruperea este limitatŸ la circuitul defect prin instalarea RCD-uri
selective (Án serie) sau a celor de selectare a circuitelor (paralel).
n Sarcinile sau pŸrÍile din instalaÍie care, Án timpul funcÍionŸrii normale, pot cauza
scurgeri de curent la pŸmÊnt, necesitŸ mŸsuri speciale pentru evitarea declanÛŸrilor
E6 intempestive precum alimentarea sarcinilor printr-un transformator de separaÍie sau
utilizarea unui RCD dedicat (vezi secÍiunea 5.1 din capitolul F).
Fig. E12: Sistemul TT.
Sistemul TN : Sistemul TN (vezi Fig. E13 Ûi Fig. E14)

n tehnica pentru protecÍia persoanelor: Caracteristici principale
o interconectarea Ûi legarea la pŸmÊnt a n În general sistemul TN:
pŸrÍilor expuse conductoare Ûi a neutrului este o necesitŸ instalarea de prize de pŸmÊnt la anumite intervale Án instalaÍia electricŸ,
o necesitŸ ca verificarea iniÍialŸ, ÁncŸ din faza de proiect, prin calcule, a declanÛŸrii
obligatorie,
efective la primul defect de izolaÍie sŸ fie confirmatŸ de testele obligatorii la punerea
o Ántreruperea la primul defect utilizÊnd Án funcÍiune,
protecÍia maximalŸ de curent (Ántreruptoare o necesitŸ ca proiectarea Ûi realizarea oricŸrei modificŸri a instalaÍiei sŸ fie realizatŸ
automate sau fuzibile); de cŸtre personal calificat,
n tehnica de exploatare: Ántreruperea la primul o Án cazul unor defecte de izolaÍie este posibilŸ producerea unor daune importante
defect de izolaÍie. ÁnfŸÛurŸrilor maÛinilor rotative,
o Án locaÍii cu risc crescut de incendiu poate reprezenta un pericol important datoritŸ
curenÍilor de defect de valori mari.
n Suplimentar sistemul TN-C:
o la prima vedere pare mai ieftin (eliminarea unui pol Ûi a unui conductor),
o impune utilizarea unor conductoare fixe Ûi rigide,
o este interzisŸ utilizarea Án anumite situaÍii:
- locaÍii cu risc crescut de incendiu
- pentru tehnica de calcul (prezenÍa curenÍilor armonici pe conductorul de neutru).
n Suplimentar sistemul TN-S:
o poate fi utilizat inclusiv pentru conductoare flexibile sau de secÍiuni mici,
o datoritŸ separŸrii fizice a conductorului neutru de conductorul de protecÍie existŸ
un PE curat (pentru sisteme de computere Ûi locaÍii cu riscuri speciale).
Fig. E13: Sistemul TN-C.
E7
Fig. E14: Sistemul TN-S.
Sistemul IT: Sistemul IT (vezi Fig. E15)

n tehnica pentru protecÍia persoanelor: Caracteristici principale
o interconectarea Ûi legarea la pŸmÊnt a n SoluÍia aceasta asigurŸ cea mai bunŸ continuitate Án alimentarea cu energie
electricŸ.
pŸrÍilor expuse conductoare,
n Semnalizarea primului defect de izolaÍie urmatŸ obligatoriu de localizarea Ûi
o semnalizarea la primul defect utilizÊnd eliminarea sa asigurŸ prevenirea Ántreruperii alimentŸrii.
dispozitive de monitorizare a izolaÍiei (IMD, n Utilizat Án general Án instalaÍii alimentate din transformatoare MT/JT sau JT/JT
Insulation Monitoring Device), de abonat.
o Ántreruperea la al doilea defect utilizÊnd n NecesitŸ personal de ÁntreÍinere pentru monitorizare Ûi exploatare.
protecÍia maximalŸ de curent (Ántreruptoare n NecesitŸ un nivel ridicat al izolaÍiei Án reÍea (implicŸ secÍionarea reÍelelor mari Ûi
automate sau fuzibile); utilizarea transformatoarelor de separaÍie pentru alimentarea sarcinilor cu curenÍi
n tehnica de exploatare: de scurgere ridicaÍi).
n Verificarea declanÛŸrii efective la al doilea defect simultan de izolaÍie trebuie
o monitorizarea primului defect de izolaÍie,
realizatŸ prin calcul ÁncŸ din faza de proiectare urmatŸ obligatoriu de mŸsurŸtori la
o localizarea Ûi eliminarea defectului este punerea Án funcÍiune a fiecŸrui grup de pŸrÍi conductoare expuse interconectate.
obligatorie, n ProtecÍia conductorului de neutru trebuie asiguratŸ aÛa cum se indicŸ Án secÍiunea
o Ántreruperea pentru douŸ defecte simultane 7.2 din capitolul G.
de izolaÍie.
Fig. E15: Sistemul IT.

SelecÍia nu depinde de criterii de siguranÍŸ. 1.4 Criterii de selecÍie pentru sistemele TT, TN Ûi IT
Cele trei sisteme sunt echivalente Án termeni În termeni de protecÍie a persoanelor, cele trei sisteme de tratare a neutrului sunt
de protecÍia persoanelor dacŸ toate regulile echivalente dacŸ toate regulile de instalare Ûi exploatare sunt respectate Ántocmai.
de instalare Ûi exploatare sunt respectate În consecinÍŸ, selecÍia nu depinde de criterii de siguranÍŸ.
Ántocmai. Criteriul de selecÍie pentru cel mai Numai prin combinarea tuturor cerinÍelor Án ce priveÛte reglementŸrile, continuitatea
bun sistem depinde de reglementŸrile Án Án alimentare, condiÍiile de exploatare Ûi tipurile de reÍele Ûi de sarcini este posibil sŸ
se determine cel mai potrivit sistem (vezi Tab. E16).
vigoare, de continuitatea cerutŸ Án alimentare,
SelecÍia este determinatŸ de urmŸtorii factori:
de condiÍiile de exploatare Ûi de tipurile de n Án primul rÊnd reglementŸrile Án vigoare care Án anumite cazuri impun anumite
reÍele Ûi de sarcini. sisteme de tratare a neutrului;
n Án al doilea rÊnd decizia beneficiarului de a fi alimentat printr-un transformator
propriu (mŸsurŸ pe medie tensiune) sau prin sursŸ de energie separatŸ.
DacŸ existŸ posibilitatea efectivŸ de a alege atunci decizia cu privire la modul de
tratare a neutrului se va lua Án urma discuÍiilor cu proiectantul reÍelei (birou de
proiectare sau instalator).
DiscuÍia trebuie sŸ acopere:
n mai ÁntÊi cerinÍele de exploatare (nivelul cerut al continuitŸÍii Án alimentare) Ûi
condiÍiile de exploatare (mentenanÍŸ asiguratŸ de personal calificat Án domeniul
electric sau nu, propriu sau nu, etc.);
E8 n Án al doilea rÊnd caracteristicile particulare ale reÍelei Ûi sarcinilor (vezi Tab. E17
de pe pagina urmŸtoare).
Caracteristici electrice TT TN-S TN-C IT1 IT2 Comentarii

Curentul de defect - -- -- + -- Numai sistemul IT oferŸ curenÍi de defect neglijabili (la primul defect)
Tensiunea de defect - - - + - În sistemul IT tensiunea de atingere este neglijabilŸ pentru primul
defect dar este considerabilŸ pentru al doilea
Tensiunea de atingere +/- - - - + - În sistemul TT tensiunea de atingere este scŸzutŸ dacŸ sistemul
este echipotenÍial, altfel este ridicatŸ
ProtecÍie
ProtecÍia persoanelor Ámpotriva + + + + + Toate sistemele de tratare a neutrului (STN) sunt echivalente dacŸ
contactului indirect regulile fiecŸruia sunt respectate
ProtecÍia persoanelor Án cazul generatoarelor + - - + - Sist. unde protecÍia este asiguratŸ de cŸtre dispozitive diferenÍiale
pentru situaÍii de urgenÍŸ reziduale nu sesizeazŸ schimbarea impedanÍei interne a sursei
ProtecÍia Ámpotriva incendiilor (cu un dispozitiv + + nu este + + Toate STN-urile Án care se pot utiliza dispozitive diferenÍiale
diferenÍial rezidual) permise reziduale sau echivalente. Sistemul TN-C este interzis Án imobilele
cu risc de incendiu
Supratensiuni
Supratensiuni continue + + + - + O supratensiune fazŸ-pŸmÊnt este continuŸ Án sistemul IT, dacŸ
este vorba de primul defect de izolaÍie
Supratensiuni tranzitorii + - - + - Sist. cu curenÍi de defect mari pot provoca supratensiuni tranzitorii
Supratensiuni Án cazul defectŸrii - + + + + În sistemul TT existŸ un dezechilibru de tensiune Ántre diferitele
transformatorului (primar/secundar) prize de pŸmÊnt. Celelalte sisteme sunt interconectate formÊnd
o singurŸ prizŸ de pŸmÊnt
Compatibilitate electromagneticŸ
Imunitate la loviturile de trŸsnet din apropiere - + + + + În sistemul TT pot apŸrea dezechilibre de tensiune Ántre diferitele
prize de pŸmÊnt. Aici existŸ o circulaÍie de curent Ántre douŸ prize
de pŸmÊnt separate
Imunitate la loviturile de trŸsnet pe liniile - - - - - Toate STN sunt echivalente Án cazul unei lovituri directe de
de ÁnaltŸ tensiune trŸsnet Án liniile de ÁnaltŸ tensiune
Emisie continuŸ a unui cÊmp electromagnetic + + - + + Conectarea PEN la structura metalicŸ a clŸdirii determinŸ emisia
continuŸ a unui cÊmp electromagnetic
Ne-echipotenÍialitatea tranzitorie a PE + - - + - PE nu mai este echipotenÍial Án cazul unor curenÍi de defect mari
Continuitatea Án serviciu
Întreruperea la primul defect - - - + + Numai Án sistemul IT nu este necesarŸ declanÛarea la primul
defect de izolaÍie
Goluri de tensiune Án timpul defectelor + - - + - Sistemele TN-S, TN-C Ûi IT (al doilea defect) pot genera curenÍi
de izolaÍie de defect mari care pot produce goluri de tensiune
Instalarea
Dispozitive speciale - + + - - Sistemul TT impune utilizarea dispozitivelor diferenÍiale reziduale.
Sistemul IT impune utilizarea dispozitivelor de control a izolaÍiei
NumŸrul de prize de pŸmÊnt - + + -/+ -/+ Sistemul TT impune douŸ prize de pŸmÊnt distincte. Sistemul IT
oferŸ o alegere Ántre una sau douŸ prize de pŸmÊnt
NumŸrul de cabluri - - + - - Numai sistemul TN-C permite, Án anumite cazuri, reducerea
numŸrului de cabluri
MentenanÍa
Costul reparaÍiilor - -- -- - -- Costul reparaÍiilor depinde de daunele provocate de cŸtre
amplitudinea curenÍilor de defect
Daunele provocate instalaÍiilor + - - ++ - Sistemele care genereazŸ curenÍi de defect importanÍi necesitŸ
o verificare a instalaÍiei dupŸ eliminarea unui defect
Tab. E16: ComparaÍia Ántre sistemele de tratare a neutrului.

Tipuri de reÍele Recomandate Posibile Nerecomandate

ReÍele extinse cu o calitate foarte bunŸ a prizei de pŸmÊnt pentru TT, TN, IT(1)
pŸrÍile conductoare expuse (rezistenÍŸ de dispersie < 10 Ω) sau mixte
ReÍele extinse cu o calitate foarte bunŸ a prizei de pŸmÊnt pentru TN TN-S IT(1)
pŸrÍile conductoare expuse (rezistenÍŸ de dispersie > 30 Ω) TN-C
Zone perturbate (furtuni) TN TT IT(2)
(exemplu: emiÍŸtoare de radio Ûi televiziune)
ReÍele cu curenÍi reziduali mari (> 500 mA) TN(4) IT(4)
TT(3)(4)
ReÍele exterioare cu conductoare aeriene TT(5) TN(5)(6) IT(6)
Grupuri generatoare pentru situaÍii de urgenÍŸ IT TT TN(7)
Tipuri de sarcini
Sarcini sensibile la curenÍi de defect importanÍi IT TT TN(8)
(motoare, etc.)
Sarcini cu un nivel de izolaÍie redus (cuptoare electrice, TN(9) TT(9) IT
maÛini de sudurŸ, elemente de ÁncŸlzire,
echipamente din bucŸtŸriile mari)
Numeroase sarcini monofazate TT(10) IT(10)
(mobile, semi-fixe, portabile) TN-S TN-C(10)
Sarcini prezentÊnd riscuri considerabile TN(11) TT(11) IT(11) E9
(macarale, transportoare, etc.)
Numeroase auxiliare (maÛini unelte) TN-S TN-C TT(12)
IT(12bis)
Diverse
AlimentŸri prin transformatoare de putere TT IT IT(13)
cu conexiunea stea-stea(13) fŸrŸ neutru fŸrŸ neutru
Imobile cu risc de incendiu IT(15) TN-S(15) TN-C(14)
TT(15)
CreÛtere a puterii contractate cu furnizorul de energie TT(16)
implicÊnd post de transformare propriu
InstalaÍii cu modificŸri frecvente TT(17) TN(18)
IT(18)
InstalaÍii unde continuitatea circuitului de ÁmpŸmÊntare TT(19) TN-S TN-C
este incertŸ (Ûantiere, instalaÍii vechi) IT(19)
Echipament electronic (computere, automate programabile, etc.) TN-S TT TN-C
ReÍele de monitorizare a echipamentelor, senzori Ûi actuatori PLC IT(20) TN-S, TT
(1) CÊnd sistemul de tratare a neutrului nu este impus de reglementŸri, el este selectat Án funcÍie de cerinÍele exploatŸrii (continuitate Án
serviciu, cerutŸ din motive de securitate sau de creÛtere a productivitŸÍii, etc.).
Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, probabilitatea defectelor de izolaÍie creÛte odatŸ cu lungimea reÍelei. De aceea o idee bunŸ poate fi
aceea de a fragmenta reÍeaua, uÛurÊnd localizarea defectului Ûi fŸcÊnd posibil adoptarea pentru fiecare porÍiune a sistemului recomandat.
(2) AcÍiunea trŸsnetelor asupra descŸrcŸtoarelor poate transforma un neutru izolat Ántr-un neutru legat la pŸmÊnt. Riscul este ridicat pentru
regiuni cu furtuni frecvente sau pentru instalaÍii alimentate din linii aeriene. DacŸ a fost ales sistemul IT pentru a asigura un nivel Ánalt al
continuitŸÍii Án serviciu atunci proiectantul trebuie sŸ calculeze foarte precis condiÍiile de declanÛare la al doilea defect.
(3) Riscul unei declanÛŸri intempestive a dispozitivului de curent diferenÍial rezidual.
(4) Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, soluÍia idealŸ este de a izola secÍiunea cu perturbaÍii dacŸ aceasta poate fi uÛor identificatŸ.
(5) Riscul unui defect fazŸ-pŸmÊnt afectÊnd echipotenÍialitatea.
(6) IzolaÍia este incertŸ datoritŸ umiditŸÍii Ûi prafului conductor.
(7) Sistemele TN nu sunt recomandate datoritŸ riscului de a defecta generatorul Án cazul unui defect intern. Mai mult decÊt atÊt atunci cÊnd
generatorul alimenteazŸ echipament de siguranÍŸ, atunci sistemul nu trebuie sŸ declanÛeze la primul defect.
(8) CurenÍii fazŸ-pŸmÊnt pot fi de cÊteva ori mai mari decÊt In, cu riscul deteriorŸrii sau ÁmbŸtrÊnirii accelerate a ÁnfŸÛurŸrilor motoarelor, sau
distrugerii circuitelor magnetice.
(9) Pentru a combina continuitatea Án serviciu cu siguranÍa este recomandat Ûi necesar, oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, sŸ fie
separate aceste sarcini de restul instalaÍiilor (transformatoare cu neutrul acccesibil).
(10) Atunci cÊnd calitatea receptoarelor nu a constituit o prioritate de proiectare existŸ riscul unei scŸderi a rezistenÍei de izolaÍie. Sistemul TT
cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este cea mai bunŸ metodŸ pentru evitarea problemelor.
(11) Mobilitatea acestor tipuri de sarcini provoacŸ defecte frecvente (contacte glisÊnd spre pŸrÍi legate la pŸmÊnt sau pŸrÍi expuse conductoare)
care trebuiesc contracarate. Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, este recomandat sŸ alimentam acest circuit printr-un transformator de
separaÍie.
(12) SolicitŸ utilizarea unui transformator de separaÍie cu un sistem TN local pentru a evita riscurile de exploatare Ûi declanÛŸrile intempestive la
primul defect (TT) sau la al doilea defect (IT).
(12 bis) Cu o dublŸ separaÍie Án circuitul de comandŸ.
(13) Limitarea excesivŸ a curentului fazŸ-nul datoratŸ valorii importante a impedanÍei homopolare (cel puÍin de 4-5 ori impedanÍa directŸ). Acest
sistem trebuie Ánlocuit cu o tratare stea-triunghi.
(14) CurenÍii de defect ridicaÍi fac sistemul TN periculos. Sistemul TN-C este interzis.
(15) Oricare ar fi sistemul dispozitivul diferenÍial rezidual trebuie reglat la Δi i 500 mA.
(16) O instalaÍie alimentatŸ la joasŸ tensiune trebuie sŸ utilizeze sistemul TT. UtilizÊnd acest sistem de tratare a neutrului ÁnseamnŸ cel puÍin
menÍinerea caracteristicilor iniÍiale (fŸrŸ cabluri noi, fŸrŸ aparate de protecÍie care trebuiesc modificate).
(17) PosibilŸ fŸrŸ personal de mentenanÍŸ foarte competent.
(18) Acest tip de instalaÍie solicitŸ atenÍie deosebitŸ Án asigurarea siguranÍei. AbsenÍa unor mŸsuri preventive Án sistemul TN ÁnseamnŸ personal
calificat pentru exploatare.
(19) Riscul Ántreruperii conductoarelor (alimentare, protecÍie) poate cauza pierderea echipotenÍialitŸÍii pentru pŸrÍile conductoare expuse. Un
sistem TT sau un sistem TN-S cu dispozitiv diferenÍial rezidual de 30 mA este recomandat Ûi adesea obligatoriu. Sistemul IT poate fi utilizat Án
cazuri foarte specifice.
(20) SoluÍia evitŸ declanÛŸrile intempestive pentru scurgerile de curent neprevŸzute.
Tab. E17: InfluenÍa reÍelelor Ûi sarcinilor la selecÍia sistemului de tratare a neutrului.

1.5 Alegerea Ûi implementarea sistemului de tratare

a neutrului
DupŸ consultarea reglementŸrilor locale, a caietelor de sarcini, Tabelele E16 Ûi E17
pot fi folosite ca un Ándrumar Án decizia asupra separŸrii Ûi posibil a izolŸrii galvanice
a diverselor secÍiuni ale unei instalaÍii electrice.
Divizarea alimentŸrii
AceastŸ tehnicŸ constŸ Án folosirea mai multor transformatoare de puteri reduse Án
loc de unul singur de mare putere. În acest fel receptoarele care sunt sursa unor
perturbaÍii ale reÍelei (motoare mari, cuptoare, etc.) pot fi alimentate fiecare din
transformatorul propriu.
În acest fel, calitatea Ûi continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a Ántregii
instalaÍii se ÁmbunŸtŸÍeÛte.
De asemenea Ûi costul aparatelor de comutaÍie este mai redus (nivelul curentului de
scurtcircuit este mai mic).
Evaluarea tehnico-economicŸ trebuie fŸcutŸ pentru fiecare caz Án parte.
ReÍele “insulare”
E10 Folosirea transformatoarelor de separaÍie JT/JT permite realizarea unor zone
separate galvanic, “insule”, Án interiorul reÍelei de JT, fŸcÊnd posibilŸ optimizarea
alegerii sistemului de tratare a neutrului (vezi Fig. E18 Ûi Fig. E19).
Fig. E18: InsulŸ TN-S Ántr-un sistem IT.
Fig. E19: InsulŸ IT Ántr-un sistem TN-S.
Concluzii
Optimizarea performanÍei Ántregii instalaÍii reprezintŸ criteriul de alegere a schemei
de legare la pŸmÊnt.
Aceasta include:
n investiÍii iniÍiale, Ûi
n cheltuieli operaÍionale care pot creÛte Án viitor datoritŸ unei fiabilitŸÍi insuficiente,
calitŸÍii materialelor, siguranÍei Án exploatare, continuitŸÍii Án funcÍionare, etc.
Aceste elemente sunt Án general dificil de prevŸzut, Án faza iniÍialŸ.
O structurŸ idealŸ ar cuprinde sursa de alimentare normalŸ, sursa de alimentare
localŸ de rezervŸ (vezi punctul 1.4 din capitolul E) Ûi sistemele adecvate de legare la
pŸmÊnt.
O metodŸ eficientŸ de obÍinere a unei 1.6 Instalarea Ûi mŸsurarea prizei de pŸmÊnt

rezistenÍe de dispersie foarte mici a prizei de Calitatea unei prize de pŸmÊnt (rezistenÍa de dispersie cÊt mai micŸ posibil) depinde
pŸmÊnt este sŸ se Ángroape un conductor efectiv de doi factori:
sub formŸ de buclŸ ÁnchisŸ Án sol, la nivelul n Metoda de instalare;
excavaÍiei pentru fundaÍia clŸdirii. RezistenÍa n Natura solului respectiv.
R a unui astfel de electrod (Án sol omogen)
Metode de instalare
este datŸ de relaÍia: R = 2ρ , unde: Vor fi analizate cele trei tipuri obiÛnuite de instalare:
L
L = lungimea [m] a conductorului Ángropat Inel conductor Ángropat (vezi Fig. E20)
ρ = rezistivitatea solului [Ω m]. AceastŸ soluÍie este recomandatŸ Án special pentru clŸdirile noi. Priza ar trebui
ÁngropatŸ Án jurul excavaÍiei pentru fundaÍie. Este important ca bara conductoare sŸ
fie Án contact direct cu solul (nu plasatŸ Án beton sau Án pietriÛul de la baza acestuia).
Cel puÍin patru conductoare verticale de la priza de pŸmÊnt (distanÍate Ántre ele)
trebuie sŸ asigure legŸturile cu instalaÍia electricŸ; la acestea se leagŸ cÊteva dintre
armŸturile metalice din beton.
Conductorul care formeazŸ priza de pŸmÊnt, Án particular cÊnd este introdus Án
excavaÍia pentru fundaÍie, trebuie sŸ fie Án pŸmÊnt cu cel puÍin 50 cm mai jos decÊt
betonul fundaÍiei. Nici priza de pŸmÊnt nici conductoarele verticale care fac legŸtura
cu instalaÍia electricŸ, cŸtre parter, nu trebuie sŸ fie Án contact cu fundaÍia de beton. E11
Pentru clŸdirile existente, priza de pŸmÊnt trebuie ÁngropatŸ Án jurul peretelui exterior
al Ántregii clŸdiri, la o adÊncime de cel puÍin un metru. Ca regulŸ generalŸ, toate
conexiunile verticale de la priza de pŸmÊnt la etajele superioare trebuie izolate
pentru tensiunea nominalŸ pe partea de JT (600 - 1000 V).
Conductoarele pot fi realizate din:
n cupru: cablu masiv (u 25 mm2) sau multifilar (u 25 mm2 Ûi u 2 mm grosime);
n aluminiu: cablu (u 35 mm2);
n cablu din otel galvanizat : cablu masiv (u 95 mm2) sau multifilar (u 100 mm2 Ûi
u 3 mm grosime).
RezistenÍa aproximativŸ R a unui astfel de electrod, Án ohmi este:
R = 2ρ
L
unde:
L = lungimea [m] a conductorului Ángropat
ρ = rezistivitatea solului [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de pe
pagina urmatoare).
Electrozii verticali (vezi Fig. E21)
Pentru n ÍŸrusi: R = 1 ρ Electrozii sunt adesea folosiÍi pentru clŸdirile existente Ûi pentru ÁmbunŸtŸÍirea
n L
(reducerea rezistenÍei) prizei de pŸmÊnt existente.
Electrozii pot fi facuÍi din:
n cupru sau oÍel acoperit cu cupru. În cel de-al doilea caz lungimea barei poate fi
de 1 m sau 2 m. Electrozii sunt prevŸzuÍi cu filet la capŸt Ûi contacte demontabile,
putÊnd atinge adÊncimi considerabile dacŸ este necesar (de exemplu Án funcÍie de
nivelul apei freatice Án zonele de sol cu rezistivitate mare).
n ÍeavŸ din oÍel galvanizat (vezi nota 1 de pe pagina urmŸtoare) u 25 mm diametru
sau ÍŸrus u 15 mm diametru, lungime u 2 metri Án fiecare caz.
Fig. E20: Conductor Ángropat sub nivelul fundaÍiei, dar nu Án

beton. Fig. E21: ŒŸruÛi de ÁmpŸmÊntare.
Adesea este necesar sŸ se foloseascŸ mai mult de o barŸ, Án care caz, distanÍa Ántre
bare trebuie sŸ fie mai mare decÊt adÊncimea la care sunt introduse cu un factor de
2 pÊnŸ la 3.
RezistenÍa totalŸ (Án sol omogen) este egalŸ cu rezistenÍa unei bare ÁmpŸrÍitŸ la
numŸrul total de bare Án paralel.
RezistenÍa aproximativŸ R Án ohmi, dacŸ distanÍa dintre electrozi este > 4L este:
R=1 ρ
n L
unde:
L = lungimea barei Án [m]
ρ = rezistivitatea solului Án [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de
mai jos)
n = numŸrul de electrozi.
PlŸci verticale (vezi Fig. E22)
Pentru electrozi verticali sub formŸ de placŸ: PlŸcile rectangulare, avÊnd laturile u 0,5 metri, sunt utilizate Án mod obiÛnuit la
R = 0,8 ρ realizarea prizelor de pŸmÊnt, fiind Ángropate Án plan vertical Án aÛa fel ÁncÊt centrul
L de simetrie sŸ fie la cel puÍin 1 metru adÊncime faÍŸ de suprafaÍa solului.
PlŸcile pot fi fabricate din:
n cupru de 2 mm grosime;
E12 n oÍel galvanizat(1) de 3 mm grosime. RezistenÍa R Án [Ω] este datŸ (aproximativ) de:
R = 0,8 ρ
L
unde:
L = lungimea plŸcii Án [m]
ρ = rezistivitatea solului Án [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de
mai jos).
MŸsurŸtorile electrozilor de ÁmpŸmÊntare Án InfluenÍa tipului de sol

diferitele categorii de soluri sunt utile pentru
determinarea valorii rezistivitŸÍii ce trebuie
aplicatŸ Án proiectarea unui sistem Tipul de sol Valoarea medie
de ÁmpŸmÊntare. a rezistivitŸÍii Án Ωm
Teren mlŸÛtinos, mocirlos 1 - 30
Mal aluvionar 20 - 100
Humus, pŸmÊnt vegetal 10 - 150
TurbŸrie, turf 5 - 100
ArgilŸ uÛoarŸ 50
MarnŸ, argilŸ compactŸ 100 - 200
MarnŸ jurasicŸ 30 - 40
ArgilŸ nisipoasŸ 50 - 500
Nisip silicios 200 - 300
Sol stÊncos 1.500 - 3.000
Sol stÊncos acoperit cu iarbŸ 300 - 500
Sol calcaros 100 - 300
PiatrŸ calcaroasŸ 1.000 - 5.000
PietriÛ fin calcaros 500 - 1.000
MarnŸ, Ûist argilos 50 - 300
MicŸ, Ûisturi 800
Granit Ûi gresie 1.500 - 10.000
Granit modificat Ûi gresie 100 - 600
Tab. E23: Rezistivitatea [Ω m] pentru diferite tipuri de sol.
Tipul de sol Valoarea medie

a rezistivitŸÍii Án Ωm
Sol fertil, umed, compactat 50
Fig. E22: PlacŸ verticalŸ.
Sol arid, uscat, necompactat 500
Sol stÊncos, foarte uscat, sau pietriÛ, roci fisurate 3.000
Tab. E24: Valorile rezistivitŸÍii medii [Ω.m] pentru un electrod.
(1) Atunci cÊnd materialele conductoare galvanizate sunt

utilizate pentru electrozii de ÁmpŸmÊntare, un anod de
sacrificiu pentru protecÍia catodicŸ poate fi necesar pentru
evitarea coroziunii rapide a electrozilor atunci cÊnd solul este
agresiv. Anozi din aliaj special de magneziu (Ántr-un sac poros
umplut cu material cu rezistivitate micŸ) sunt disponibili pentru
conexiunea directŸ a electrozilor. Pentru utilizarea acestor
soluÍii se recomandŸ a se consulta un specialist.
MŸsurŸtori Ûi evoluÍia Án timp a rezistenÍei dintre o prizŸ de

pŸmÊnt Ûi pŸmÊnt
RezistenÍa de dispersie a unei prize de pŸmÊnt rŸmÊne rareori constantŸ
Principalii factori care afecteazŸ aceastŸ rezistenÍŸ sunt:
n Umiditatea solului:
SchimbŸrile sezoniere Án conÍinutul de apŸ al solului pot fi semnificative la adÊncimi
pÊnŸ la 2 m.
La o adÊncime de un metru valoarea rezistivitŸÍii (ρ) variazŸ Án raportul de 1 la 3
Ántre o iarnŸ umedŸ Ûi o varŸ uscatŸ Án regiunile temperate.
n ÎngheÍ:
ÎngheÍarea pŸmÊntului poate creÛte rezistivitatea solului cu cÊteva ordine de mŸrime.
Acesta este unul din motivele de bazŸ care recomandŸ instalarea prizelor de pŸmÊnt
la adÊncime, Án special Án regiunile reci.
n ÎmbŸtrÊnire:
Materialele folosite pentru electrozi ÁÛi schimbŸ proprietŸÍile fizico-chimice Án timp,
din diferite motive, din care amintim:
o reacÍii chimice (Án soluri acide sau alcaline),
o galvanic: datoritŸ curenÍilor continui vagabonzi din pŸmÊnt, datoraÍi sistemului de
tracÍiune electricŸ, etc. sau datoritŸ diferitelor metale care formeazŸ pile electrice
elementare, acÍiunea diferitelor soluri pe secÍiuni ale aceluiaÛi conductor pot forma E13
arii anodice Ûi catodice, cu pierderi de metal la suprafaÍŸ. Din nefericire, condiÍiile
cele mai favorabile pentru rezistenÍa redusŸ a prizei de pŸmÊnt (adicŸ sol cu
rezistivitate micŸ) sunt aceleaÛi Án care curenÍii galvanici pot circula foarte uÛor.
n Oxidarea:
Punctele de Ámbinare prin sudurŸ sau alŸmire sunt cele mai vulnerabile, relativ la
oxidare. MŸsura preventivŸ care se poate aplica este de a curŸÍa cu atenÍie zona de
Ámbinare Ûi de a o proteja prin diferite metode.
MŸsurarea rezistenÍei prizei de pŸmÊnt
Totdeauna trebuie sŸ se prevadŸ contacte demontabile sau eclise de separaÍie,
care sŸ permitŸ izolarea prizei de pŸmÊnt de instalaÍie, putÊnd astfel verifica periodic
rezistenÍa de dispersie a acesteia. Pentru a face aceastŸ mŸsurŸtoare sunt necesare
alte douŸ prize auxiliare, fiecare constÊnd dintr-o barŸ plasatŸ vertical Án sol.
n Metoda ampermetricŸ (vezi Fig. E25).
Fig. E25: MŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt prin intermediul unui
ampermetru.
ConsiderÊnd sursa avÊnd tensiunea U constantŸ, reglatŸ la aceeaÛi valoare pentru

fiecare mŸsurŸtoare se obÍine:
În vederea evitŸrii erorilor datorate curenÍilor vagabonzi din pŸmÊnt (galvanici

(c.c.) sau de scurgere de la reÍelele de putere sau de comunicaÍii etc.) curentul de
mŸsurare trebuie sŸ fie alternativ, dar la o frecvenÍŸ diferitŸ de cea a reÍelei sau a
armonicilor ei. Instrumentele pentru efectuarea acestor mŸsurŸtori sunt prevŸzute cu
generator manual Ûi funcÍioneazŸ cu o tensiune alternativŸ la frecvenÍe Ántre 85 Hz
Ûi 135 Hz.
DistanÍele dintre prizele de pŸmÊnt nu sunt importante Ûi pot fi considerate Án diferite
direcÍii de la priza de mŸsurat, Án funcÍie de posibilitŸÍile locale. Pentru verificarea
rezultatelor este recomandabil un numŸr de ÁncercŸri pentru diferite distanÍe Ûi
direcÍii.
Utilizarea unui ohmmetru cu citire directŸ a rezistenÍei de dispersie a prizei de
pŸmÊnt
Aceste instrumente folosesc un generator manual sau electronic de tensiune (de
c.a.) ÁmpreunŸ cu doi electrozi auxiliari, distanÍa dintre aceÛtia trebuie sŸ fie astfel
ÁncÊt zona de influenÍŸ a prizei de testat sŸ nu se suprapunŸ cu cele aferente
electrozilor auxiliari (C). Priza (C) cea mai ÁndepŸrtatŸ de priza (X) de mŸsurat este
strŸbŸtutŸ de un curent care trece prin (X) Ûi pŸmÊnt, Ûi ca urmare priza (P) va indica
o valoare de tensiune. AceastŸ tensiune, mŸsuratŸ Ántre (X) Ûi (P) este datoratŸ
curentului de test Ûi este funcÍie de rezistenÍa de contact faÍŸ de pŸmÊnt (a prizei (X)
E14 de mŸsurat). Este clar cŸ pentru a obÍine rezultate corecte distanÍa (X)-(C) trebuie
aleasŸ cu grijŸ. DacŸ distanÍa (X)-(C) este mŸritŸ, zonele de rezistenÍŸ ale prizelor
(X) Ûi (C) devin mai depŸrtate una faÍŸ de alta, iar curba potenÍialului evolueazŸ mai
aproape de orizontalŸ, Án zona punctului (0).
În mŸsurŸtorile practice distanÍa (X)-(C) este crescutŸ pÊnŸ cÊnd citirile aparatelor
relativ la priza (P) Án trei puncte diferite, anume la (P) Ûi la 5 m de-o parte Ûi de alta a
lui (P), dau valori similare. DistanÍa (X)-(P) este Án general 0,68 din distanÍa (X)-(C).
a) principiul mŸsurŸtorii este asumarea prezumÍiei de omogenitate a solului. Unde zonele de

influenÍŸ ale electrozilor (C) Ûi (X) coincid, locaÍia electrodului (P) este dificil de determinat pentru
obÍinerea unor rezultate satisfŸcŸtoare.
b) aici se aratŸ efectul gradientului de potenÍial cÊnd (X) Ûi (C) sunt la o distanÍŸ mare unul de
altul. LocaÍia electrodului (P) este Án acest caz uÛor de determinat.
Fig. E26: MŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt (X) utilizÊnd un ohmmetru cu
citire directŸ.
2 Sisteme de instalare
Tablourile de distribuÍie, inclusiv tabloul 2.1 Tablouri de distribuÍie

general de distribuÍie de joasŸ tensiune Tabloul de distribuÍie este punctul Án care alimentarea cu energie se divide Án circuite
(TGJT) sunt elemente foarte importante separate, fiecare din ele fiind comandate Ûi protejate de siguranÍe fuzibile sau
ale unei instalaÍii electrice. Proiectarea Ûi aparate de comutaÍie. Un tablou de distribuÍie este compus dintr-un numŸr de unitŸÍi
construcÍia acestora trebuie fŸcute conform funcÍionale, fiecare conÍinÊnd toate elementele electrice Ûi mecanice care contribuie
unor standarde bine definite. la Ándeplinirea unei funcÍii anume. Tabloul Ûi unitŸÍile funcÍionale reprezintŸ elemente
cheie Án siguranÍa instalaÍiei.
În consecinÍŸ, tipul de tablou electric trebuie perfect adaptat la aplicaÍia sa.
Proiectarea Ûi construcÍia lui trebuie sŸ corespundŸ atÊt standardelor aplicabile cÊt Ûi
practicilor curente.
Carcasa tabloului de distribuÍie furnizeazŸ o protecÍie dualŸ:
n protecÍia aparatajului de comutaÍie, aparatelor de mŸsurŸ, releelor, siguranÍelor,
etc. Ámpotriva impactului mecanic, vibraÍiilor Ûi a celorlalte influenÍe externe a cŸror
interferenÍŸ ar afecta siguranÍa operaÍionalŸ (interferenÍe electromagnetice, praf,
umezealŸ, paraziÍi, etc.);
n protecÍia personalului Ámpotriva posibilului contact direct sau indirect (a se vedea
gradele de protecÍie IP Ûi IK Án secÍiunea 3.4 a capitolului E).
Tipuri de tablouri de distribuÍie

E15
Tablourile de distribuÍie, pot diferi Án funcÍie de felul aplicaÍiei Ûi a principiilor de
proiectare adoptate (mai ales Án structura Ûi dispunerea barelor colectoare).
Tablouri de distribuÍie destinate unor aplicaÍii specifice
CerinÍele consumatorilor determinŸ tipul Principalele tipuri de tablouri de distribuÍie sunt:
tabloului de distribuÍie necesar a fi instalat. n tablou general de distribuÍie de joasŸ tensiune TGJT (vezi Fig. E27a);
n tablou de comandŸ motoare MCC (Motor Control Center) (vezi Fig. E27b);
n tablou de distribuÍie secundarŸ (vezi Fig. E28);
n tablou de distribuÍie finalŸ (vezi Fig. E29).
Tablourile de distribuÍie pentru aplicaÍii specifice (de exemplu ÁncŸlzire, ascensoare,
procese industriale pot fi amplasate:
n lÊngŸ tabloul principal de distribuÍie generalŸ;
n Án apropierea procesului tehnologic comandat.
Tablourile finale Ûi secundare sunt distribuite Án perimetrul instalaÍiei.
a b
Fig. E27: [a] Tablou general de distribuÍie de joasŸ tensiune TGJT (Prisma Plus sistem P) cu
sosirea prin barŸ capsulatŸ - [b] Tablou de comandŸ motoare MCC (Okken).
a b c
Fig. E28: Tablou de distribuÍie secundarŸ

(Prisma Plus sistem G) Fig. E29: Tablouri de distribuÍie finalŸ: [a] Prisma Plus G Pack; [b] Kaedra; [c] Mini-Pragma.
de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare
Trebuie fŸcutŸ distincÍie Ántre: DouŸ tehnologii pentru tablourile de distribuÍie

n tablourile de distribuÍie tradiÍionale Án care Tablourile de distribuÍie tradiÍionale
aparatele de comutaÍie, siguranÍele, etc. Aparatele de comutaÍie Ûi siguranÍele fuzibile sunt localizate Án mod normal pe
sunt fixate pe un Ûasiu interior, Án partea un Ûasiu din interiorul carcasei. Dispozitivele indicatoare Ûi de control (aparate de
posterioarŸ a carcasei; mŸsurŸ, lŸmpi, butoane, etc.) sunt montate pe partea din faÍŸ a tabloului.
Amplasarea componentelor Án carcasŸ cere un studiu amŸnunÍit, luÊnd Án
n tablourile de distribuÍie funcÍionale pentru
considerare dimensiunile fiecŸrui echipament, conexiunile necesare Ûi spaÍiul aferent
aplicaÍii specifice, bazate pe modularitate Ûi pentru a asigura securitatea Ûi funcÍionarea corectŸ.
pe o proiectare standardizatŸ.
Tablourile de distribuÍie funcÍionale
Dedicate funcÍiunilor specifice, soluÍiile sunt bazate pe folosirea modulelor
funcÍionale, care includ aparate de comutaÍie Ûi dispozitive specifice, ÁmpreunŸ cu
accesorii de montaj Ûi de conexiuni. Proiectarea unui tablou se poate face rapid,
deoarece este suficient sŸ se reuneascŸ modulele necesare, prevŸzÊnd spaÍii Án
plus pentru elemente care vor fi montate ulterior, Án caz de nevoie. Folosind aceste
componente prefabricate, asamblarea tabloului se simplificŸ substanÍial asigurÊnd Án
acelaÛi timp o siguranÍŸ deosebitŸ Ûi o mare capacitate de adaptare la schimbŸri de
ultim moment sau la schimbŸri ulterioare.
n Multiple avantaje
Utilizarea tablourilor de distribuÍie funcÍionale s-a rŸspÊndit treptat la toate nivelurile
E16 distribuÍiei electrice de joasŸ tensiune, de la tabloul general de joasŸ tensiune TGJT
pÊnŸ la tablourile pentru distribuÍia finalŸ, datoritŸ numeroaselor avantaje:
o modularitatea sistemului care face posibilŸ integrarea a numeroase funcÍii
Ántr-un singur tablou de distribuÍie, incluzÊnd protecÍia, controlul, conducerea
tehnicŸ Ûi monitorizarea Ántregii instalaÍii. Designul modular faciliteazŸ exploatarea,
mentenanÍa Ûi extinderea tabloului electric,
Fig. E30: Montajul unui tablou de distribuÍie finalŸ cu unitŸÍi o proiectarea tabloului electric devine foarte simplŸ deoarece constŸ pur Ûi simplu Án
funcÍionale fixe (Prisma Plus sistem G). adŸugarea de unitŸÍi funcÍionale,
o componentele prefabricate se monteazŸ mult mai rapid,
o aceste tablouri de distribuÍie sunt supuse unor teste de tip pentru asigurarea unui
Ánalt nivel de siguranÍŸ.
Noile sisteme de tablouri funcÍionale Prisma Plus sistem G Ûi P fabricate de
Schneider Electric acoperŸ cerinÍele pÊnŸ la 3200 A Ûi oferŸ:
o flexibilitate Ûi uÛurinÍŸ Án alcŸtuirea tablourilor de distribuÍie,
o certificarea ca un tablou de distribuÍie este conform standardului CEI 60439
(adoptat Ûi de RomÊnia sub numele de SR EN 60439) Ûi asigurarea unui funcÍionŸri
Án condiÍii de deplinŸ siguranÍŸ,
o economie de timp Án toate etapele, de la proiectare la instalare, exploatare Ûi
modificare sau extindere,
o adaptare uÛoarŸ, de exemplu pentru respectarea standardelor Ûi regulilor de
muncŸ din diferite ÍŸri.
Figurile E27a, E28, E29, sunt exemple de tablouri de distribuÍie funcÍionale la toate
nivelurile de putere, Án timp ce Án Figura E27b se aratŸ un tablou funcÍional industrial
de mare putere.
Principalele tipuri de unitŸÍi funcÍionale
ExistŸ trei tehnologii de bazŸ care sunt utilizate la realizarea tablourilor de distribuÍie
Fig. E31: Tablou de distribuÍie cu unitŸÍi funcÍionale funcÍionale.
deconectabile. n UnitŸÍi funcÍionale fixe (vezi Fig. E30)
Aceste unitŸÍi nu sunt adaptate pentru separarea galvanicŸ modularŸ a circuitelor
(faÍŸ de bare, de exemplu) astfel cŸ orice intervenÍie de mentenanÍŸ, modificare
etc. cere scoaterea de sub tensiune a Ántregului tablou. Folosirea aparatajului
deconectabil pe Ûasiu sau debroÛabil poate diminua timpii de Ántrerupere Ûi
ÁmbunŸtŸÍi disponibilitatea Ántregii instalaÍii.
n UnitŸÍi funcÍionale deconectabile (vezi Fig. E31)
Fiecare unitate funcÍionalŸ este montatŸ pe o placŸ de montaj demontabilŸ
prevazutŸ cu elemente de izolare Án amonte Ûi cu facilitŸÍi de deconectare Án aval.
AceastŸ unitate poate fi extrasŸ pentru operaÍii de service, fŸrŸ a fi necesarŸ
scoaterea de sub tensiune a Ántregii instalaÍii.
n UnitŸÍi funcÍionale montate Án sertare debroÛabile (vezi Fig. E32)
Aparatele de comutaÍie Ûi accesoriile aferente sunt montate pe un Ûasiu care permite
debroÛarea orizontalŸ. Astfel de unitŸÍi cu funcÍii complexe sunt folosite Án general la
protecÍia Ûi comanda motoarelor electrice.
Fig. E32: Tablou de distribuÍie cu unitŸÍi funcÍionale Án sertare Izolarea galvanicŸ se realizeazŸ atÊt pentru partea din aval cÊt Ûi din amonte, prin
debroÛabile. debroÛarea completŸ a unitŸÍii respective, permiÍÊnd Ánlocuirea rapidŸ a unitŸÍii
defecte fŸrŸ scoaterea de sub tensiune a Ántregii instalaÍii.
În scopul asigurŸrii unui grad adecvat de Standarde

siguranÍŸ Án exploatare este esenÍialŸ Diferite standarde
conformitatea cu standardele Án vigoare. Anumite tipuri de tablouri de distribuÍie (Án special tablourile de distribuÍie funcÍionale)
trebuie sŸ corespundŸ standardelor specifice Án conformitate cu aplicaÍia sau mediul
de funcÍionare.
Standardul internaÍional de referinÍŸ este CEI 60439-1: "Type tested and partialy
type tested assemblies", adoptat Ûi Án RomÊnia sub denumirea SR EN 60439-1:
Trei elemente ale standardului CEI 60439-1 "Ansamblu prefabricat, ansamblu prefabricat derivat".
(SR-EN 60439-1) contribuie semnificativ la Standardul CEI 60439-1 (SR EN 60439-1)
siguranÍa Án exploatare: n Categorii de ansambluri
n definirea clarŸ a unitŸÍilor funcÍionale; Standardul face distincÍie Ántre douŸ tipuri de unitŸÍi funcÍionale:
n formele de separare Ántre unitŸÍile o ansambluri prefabricate Ûi pretestate care nu diferŸ semnificativ de un tip stabilit
funcÍionale adiacente, Án concordanÍŸ cu a cŸrui conformitate cu standardul a fost demonstratŸ de testele de tip cerute Án
cerinÍele utilizatorului; standard,
o ansambluri pretestate parÍial care pot conÍine tipuri diferite de cele a cŸror
n definirea clarŸ a ÁncercŸrilor individuale Ûi conformitate cu standardul a fost demonstratŸ de testele de tip cerute Án standard.
de tip. Atunci cÊnd acestea sunt realizate profesional conform instrucÍiunilor producŸtorului
de echipament de cŸtre personal calificat, ele oferŸ acelaÛi nivel de siguranÍŸ Ûi
calitate.
n UnitŸÍi funcÍionale E17
AcelaÛi standard defineÛte unitŸÍile funcÍionale:
o parte a unui ansamblu conÍinÊnd toate elementele mecanice Ûi electrice care
contribuie la Ándeplinirea aceleiaÛi funcÍiuni,
o tabloul de distribuÍie include unitatea funcÍionalŸ de intrare Ûi una sau mai multe
unitŸÍi funcÍionale de plecare, Án funcÍie de cerinÍele funcÍionale ale instalaÍiei.
Mai mult decÊt atÊt, pentru realizarea unui tablou electric se pot folosi unitŸÍi
funcÍionale fixe, deconectabile sau debroÛabile (a se vedea secÍiunea 2.1 din
capitolul E).
n Forme de separare (vezi Fig. E33)
Separarea unitŸÍilor funcÍionale Án cadrul ansamblului este asiguratŸ de forme
care sunt specificate pentru diferite condiÍii de funcÍionare. Diferitele forme de
separare sunt numerotate de la 1 la 4 cu variante denumite “a” sau “b”. Fiecare pas
Ánainte (de la 1 la 4) este cumulativ, adicŸ o formŸ cu numŸr mai mare conÍine Ûi
caracteristicile unei forme cu numŸr mai mic. Standardul distinge:
o Forma 1: fŸrŸ separare,
o Forma 2: separarea barelor de unitŸÍile funcÍionale,
o Forma 3: separarea barelor de unitŸÍile funcÍionale Ûi separarea tuturor unitŸÍilor
funcÍionale una faÍŸ de alta, cu excepÍia bornelor de ieÛire,
o Forma 4: la fel ca Forma 3, dar incluzÊnd separarea Ántre bornele de ieÛire ale
tuturor unitŸÍilor.
Decizia asupra alegerii formei de separare rezultŸ Án urma unei ÁnÍelegeri Ántre
fabricantul de tablouri Ûi utilizator. Sistemul funcÍional Prisma Plus oferŸ soluÍii
pentru formele de separare 1, 2b, 3b, 4a, 4b.
Fig. E33: Reprezentarea diferitelor forme de separare ale tablourilor de distribuÍie de joasŸ tensiune.
n Testele de tip Ûi testele de rutinŸ

Acestea asigurŸ conformitatea fiecŸrui tablou de distribuÍie cu standardul. PrezenÍa
documentelor de test emise de cŸtre organisme independente este o garanÍie pentru
utilizatori.
Accesul nelimitat la informaÍiile electrice Ûi

Monitorizarea Ûi controlul instalaÍiei electrice
tablourile de distribuÍie inteligente sunt acum Monitorizarea Ûi controlul de la distanÍŸ a instalaÍiei electrice nu mai sunt limitate la
instalaÍiile foarte importante. Aceste funcÍiuni sunt din ce Án ce mai utilizate Ûi conduc
o realitate.
la economii considerabile. Avantajele potenÍiale sunt:
n reducerea facturilor de energie;
n reducerea costurilor structurale pentru a menÍine instalaÍia Ántr-o stare de
funcÍionare corespunzŸtoare;
n utilizarea mai bunŸ a investiÍiei, mai ales Án ceea ce priveÛte optimizarea duratei
de viaÍŸ a instalaÍiei;
n satisfacÍia utilizatorilor (dintr-o clŸdire sau dintr-un proces industrial) generatŸ de
fiabilitatea crescutŸ Ûi calitatea energiei.
PosibilitŸÍile enumerate sunt Ûi o opÍiune sugeratŸ de calitatea necorespunzŸtoare a
energiei din reÍeaua electricŸ.
Standardul de comunicaÍii Modbus este din ce Án ce mai folosit ca un standard
E18 deschis de comunicaÍii Án interiorul tabloului de distribuÍie Ûi Ántre tablourile de
distribuÍie Ûi aplicaÍia de monitorizare Ûi control. Modbus existŸ Án douŸ forme: douŸ
perechi torsadate (RS 485) Ûi Ethernet TCP/IP (IEEE 802.3).
Site-ul web www.modbus.org prezintŸ toate specificaÍiile reÍelei Ûi actualizeazŸ
permanent lista produselor Ûi companiilor care utilizeazŸ acest standard industrial
deschis.
Utilizarea tehnologiilor “web” a contribuit la extinderea acestor aplicaÍii ca urmare
a scŸderii costurilor accesŸrii funcÍiunilor printr-o interfaÍŸ universalŸ (paginŸ web)
precum Ûi a unui grad de deschidere Ûi evolutivitate care pur Ûi simplu nu exista cu
cÊÍiva ani Án urmŸ.
DouŸ tipuri de distribuÍie sunt posibile:

2.2 Cabluri Ûi bare capsulate prefabricate
n prin conductoare izolate sau cabluri; DistribuÍia prin conductoare izolate Ûi cabluri
n prin bare prefabricate. DefiniÍii
n Conductor
Un conductor ÁnseamnŸ o singurŸ inimŸ din material metalic ÁnconjuratŸ sau nu de o

anvelopŸ izolantŸ.
n Cablu
Un cablu este format dintr-un numŸr de conductoare, separate electric (izolate) dar
unite mecanic, Án general printr-o masŸ protectoare flexibilŸ.
n Traseu de cabluri
Traseul de cabluri se referŸ la conductoare Ûi/sau cabluri montate ÁmpreunŸ, inclusiv

mijloacele de susÍinere Ûi de protecÍie cum ar fi jgheaburi de cabluri, scŸriÍe, tuburi,
suporÍi, ghene, canale, ÛanÍuri, etc.
Marcarea conductoarelor
Identificarea conductoarelor trebuie sŸ respecte trei reguli:
n Regula 1:
Marcajul Án dungi verde/galben este rezervat exclusiv conductoarelor de protecÍie
PE sau PEN.
n Regula 2:
o cÊnd un circuit include conductor de neutru, acesta trebuie sŸ aibŸ culoarea
albastru deschis (sau marcat cu numŸrul “1” pentru cabluri multifilare, cu mai mult de
5 conductoare),
o cÊnd un circuit nu are un conductor de neutru, conductorul albastru deschis poate
fi utilizat ca Ûi conductor de fazŸ, dacŸ este parte a unui cablu cu mai mult de 1
conductor.
n Regula 3:
Conductoarele de fazŸ pot fi de orice culoare cu excepÍia:
o verde Ûi galben,
o verde,
o galben,
o albastru deschis (vezi regula 2).
Conductoarele dintr-un cablu sunt identificate fie prin culoarea lor fie prin numere
(vezi Fig. E34).
NumŸr de Circuit Trasee de cabluri fixe

conductoare Conductoare izolate Cabluri rigide sau flexibile
din circuit multiconduuctor
Ph Ph Pn N PE Ph Ph Ph N PE
1 ProtecÍie sau pŸmÊnt V/G
2 Monofazic Ántre faze n n BL LB
Monofazic fazŸ Ûi neutru n LB BL LB
Monofazic Ántre fazŸ Ûi neutru n V/G BL V/G
+ conductor de protecÍie
3 Trifazic fŸrŸ neutru n n n BL B LB
2 faze + neutru n n LB BL B LB
2 faze + conductor de protecÍie n n V/G BL LB V/G
Monofazic Ántre fazŸ Ûi neutru n LB V/G BL LB V/G
+ conductor de protecÍie
4 Trifazic cu neutru n n n LB BL B BL LB
Trifazic cu neutru + conductor de protecÍie n n n V/G BL B LB V/G E19
2 faze + neutru + conductor de protecÍie n n LB V/G BL B LB V/G
Trifazic + conductor de protecÍie PEN n n n V/G BL B LB V/G
5 Trifazic + neutru + conductor de protecÍie PE n n n LB V/G BL B BL LB V/G
>5 Conductorul de protecÍie V/G; Alte conductoare numerotate BL.
NumŸrul “1” este rezervat pentru conductorul neutru dacŸ existŸ.
V/G: Galben/Verde BL: Negru n: AÛa cum este indicat Án regula 3 LB: Albastru deschis B: Maro
Fig. E34: Identificarea conductoarelor Án funcÍie de tipul circuitului.
NotŸ: DacŸ circuitul include un conductor de protecÍie Ûi cablul disponibil nu are un

conductor galben/verde, conductorul de protecÍie poate fi:
n un conductor separat galben/verde;
n conductorul albastru dacŸ circuitul nu are conductor neutru;
n un conductor negru dacŸ circuitul are conductor neutru.
În ultimele douŸ cazuri conductorul utilizat trebuie marcat cu bandŸ galben/verde la
capete, pe toatŸ lungimea vizibilŸ a conductorului.
Cablurile de alimentare ale echipamentelor sunt marcate similar cu cablurile
multiconductor (vezi Fig. E35).
DistribuÍia Ûi metodele de instalare (vezi Fig. E36)
DistribuÍia are loc prin trasee de cabluri care susÍin conductoare izolate individuale
sau cabluri Ûi includ un sistem de fixare Ûi protecÍie mecanicŸ.
Fig. E35: Identificarea conductoarelor unui Ántreruptor automat

cu fazŸ Ûi neutru. Fig. E36: DistribuÍie radialŸ utilizÊnd cabluri Ántr-un hotel.
Barele capsulate prefabricate se disting prin Barele capsulate prefabricate

usurinÍa Án instalare, flexibilitatea Ûi numŸrul Barele capsulate prefabricate sunt construite pentru distribuÍia energiei (de la 40 la
mare de puncte de conectare. 5000 A) Ûi iluminat (Án cazul acestei aplicaÍii ele au un dublu rol, de alimentare cu
energie Ûi de suport fizic al lŸmpii).
Componentele unui sistem de bare capsulate prefabricate

Un sistem de de bare capsulate prefabricate este compus dintr-un set de conductori
protejaÍi de o carcasŸ (vezi Fig. E37). Utilizate pentru transportul Ûi distribuÍia
energiei electrice sistemele de bare capsulate prefabricate au componentele
necesare pentru Ándeplinirea acestor funcÍii: conectori, lungimi, coturi, elemente de
fixare, etc. Punctele de derivaÍie plasate la intervale regulate fac energia disponibilŸ
Án orice punct al instalaÍiei.
Element Puncte de derivaÍie Sistem de fixare pentru tavan, PiesŸ

drept pentru distribuÍia curentului perete sau podea supraÁnŸlÍatŸ de capŸt
E20
PiesŸ de Gama de cofrete debroÛabile Cot

alimentare pentru alimentarea sarcinilor
de la sistemul de bare
Fig. E37: Sistem de bare capsulate prefabricate pentru distribuÍie de curent de la 25 la 5000 A.
Tipuri de bare capsulate prefabricate

Sistemele de bare capsulate prefabricate sunt prezente la toate nivelurile distribuÍiei
electrice: de la legŸtura Ántre transformator Ûi tabloul principal de joasŸ tensiune
(TGJT) pÊnŸ la distribuÍia la prize Ûi iluminat Án birouri sau distribuÍia de putere Án
ateliere.
Fig. E38: DistribuÍie radialŸ utilizÊnd bare capsulate prefabricate.
Vorbim aici de o arhitecturŸ distribuitŸ.

În mare existŸ trei categorii de bare capsulate prefabricate.

n De la transformator cŸtre tabloul general de joasŸ tensiune (TGJT)
Instalarea barei capsulate prefabricate poate fi consideratŸ permanentŸ Ûi este
probabil cŸ nu va fi niciodatŸ modificatŸ. Nu existŸ puncte de derivaÍie. SoluÍia este
frecvent utilizatŸ pentru trasee scurte, pentru curenÍi mai mari de 1600/2000 A, adicŸ
atunci cÊnd utilizarea mai multor cabluri Án paralel este dificilŸ. Barele se pot utiliza Ûi
pentru legŸturile dintre TGJT Ûi tablourile de distribuÍie din aval.
Caracteristicile barelor capsulate prefabricate pentru distribuÍia de putere permit a fi
utilizate pentru curenÍii operaÍionali de la 1000 la 5000 A Ûi sunt stabile la curenÍii de
scurtcircuit de scurtŸ duratŸ de 150 kA.
n Pentru distribuÍie secundarŸ cu densitatea punctelor de derivaÍie micŸ sau mare
În aval de barele capsulate prefabricate pentru distribuÍia principalŸ, putem identifica
douŸ tipuri de aplicaÍii:
o aplicaÍii industriale de dimensiuni medii (ateliere industriale cu prese de injecÍie
Ûi maÛini de prelucrat metale sau supermarket-uri cu sarcini importante). CurenÍii
operaÍionali Ûi curenÍii de scurtcircuit pot fi destul de importanÍi (100 la 1000 A,
respectiv 20 la 70 kA),
o obiective mici (mici ateliere cu maÛini unelte, fabrici de textile cu maÛini
individuale, supermarket-uri cu sarcini reduse). CurenÍii operaÍionali Ûi curenÍii de
scurtcircuit sunt destul de mici (40 la 400 A, respectiv 10 la 40 kA). E21
DistribuÍia secundarŸ utilizÊnd bare capsulate prefabricate rŸspunde la urmŸtoarele
cerinÍe ale utilizatorilor:
o modificŸri Ûi evoluÍii facile ale instalaÍiei datoritŸ existenÍei unui numŸr ridicat de
trape de derivaÍie,
o continuitate Án serviciu, prin posibilitatea conectŸrii sub tensiune a cofretelor de
derivaÍie Án condiÍii de deplinŸ siguranÍŸ.
Conceptul de subdistribuÍie este aplicabil, de asemenea, pentru distribuÍia cu
coloane verticale Ántre 100 Ûi 5000 A Án clŸdirile cu mai multe etaje.
n DistribuÍie de iluminat
Circuitele de iluminat pot fi distribuite utilizÊnd bare capsulate prefabricate care pot
asigura sau nu susÍinerea corpurilor de iluminat.
o barele capsulate prefabricate proiectate pentru susÍinerea corpurilor de iluminat
Aceste bare capsulate prefabricate alimenteazŸ Ûi susÍin corpurile de iluminat
(reflectoare industriale, lŸmpi cu descŸrcare, etc.). Ele sunt utilizate Án clŸdirile
industriale, supermarket-uri, magazine universale Ûi depozite. Barele capsulate
prefabricate sunt extrem de rigide Ûi au fost proiectate pentru unul sau douŸ circuite
de 25 sau 40 A. Trapele de derivaÍie se gŸsesc la fiecare 1,5 m.
o barele capsulate prefabricate care nu pot susÍine corpurile de iluminat
Similare cu sistemele de cabluri prefabricate, aceste bare sunt utilizate pentru
alimentarea tuturor tipurilor de corpuri de iluminat fixate de structura clŸdirii. Ele
sunt utilizat Án clŸdirile comerciale (birouri, magazine, restaurante, hoteluri, etc.), Án
special Án tavanele false. Barele sunt flexibile Ûi proiectate pentru un circuit de 20 A.
Trapele de derivaÍie se gŸsesc la fiecare 1,5 m sau 3 m.
Sistemele de bare capsulate prefabricate Ándeplinesc cerinÍele unui numŸr important
de clŸdiri.
n ClŸdiri industriale: garaje, ateliere, ferme, centre logistice, etc.;
n ClŸdiri comerciale: magazine, centre comerciale, supermarket-uri, hoteluri, etc.;
n ClŸdiri terÍiare: birouri, Ûcoli, spitale, sŸli de sport, vapoare de croazierŸ, etc.
Standarde
Barele capsulate prefabricate trebuie sŸ ÁndeplineascŸ regulile stabilite de
CEI 60439-2.
Acesta defineÛte cerinÍele impuse fabricantului Án proiectarea unui sistem de bare
capsulate prefabricate (de exemplu creÛterea temperaturii, Íinere la scurtcircuit,
rezistenÍŸ mecanicŸ, etc.) precum Ûi metodele de testare necesare.
Standardul CEI 60439-2 defineÛte 13 teste de tip obligatorii asupra componentelor
sistemului.
Prin asamblarea elementelor sistemului pe Ûantier, Án acord cu instrucÍiunile de
montaj, va rezulta un sistem conform cu standardul.
Avantajele sistemelor de bare capsulate prefabricate

Flexibilitate
n ConfiguraÍie uÛor de modificat (modificŸrile pe Ûantier pentru schimbarea liniilor de
producÍie, reconfigurarea sau extinderea spaÍiului, etc.);
n Componente reutilizabile (componentele rŸmÊn intacte): cÊnd o instalaÍie este
supusŸ unei modificŸri majore, bara capsulatŸ este pur Ûi simplu demontatŸ Ûi
reutilizatŸ;
n Disponibilitatea energiei oriunde Án instalaÍie (posibilitatea de a avea o trapŸ de
derivaÍie la fiecare metru);
n O gamŸ largŸ de cofrete de derivaÍie.
Simplitate
n Proiectarea poate fi fŸcutŸ independent de distribuÍia Ûi amplasarea receptoarelor;
n PerformanÍele sunt independente de implementare; Án cazul cablurilor trebuiesc
aplicaÍi mai mulÍi coeficienÍi de declasare;
n Sistem de distribuÍie clar;
n Reducerea timpului de instalare; utilizarea sistemelor de bare capsulate
prefabricate permite reducerea timpului de instalare cu pÊnŸ la 50% faÍŸ de metoda
tradiÍionalŸ cu cabluri;
n GaranÍia fabricantului;
n Timp de execuÍie controlat: conceptul de bare capsulate prefabricate eliminŸ
surprizele neaÛteptate la montaj. Timpul de montaj este precis Ûi cunoscut Án avans
Ûi orice problemŸ apŸrutŸ poate fi rezolvatŸ cu operativitate;
n UÛor de implementat; componentele modulare sunt uÛor de manevrat, rapid Ûi
simplu de montat.
Fiabilitate
n Componente de Áncredere fiind fabricate Án uzinŸ;
n Componentele previn asamblarea greÛitŸ;
n Asamblarea secvenÍialŸ a componentelor drepte Ûi cofretelor de derivaÍie eliminŸ
posibilitatea erorilor.
E22 Continuitatea Án serviciu
n NumŸrul mare de trape de derivaÍie uÛureazŸ alimentarea cu energie electricŸ a
unui nou consumator. Conectarea Ûi deconectarea este rapidŸ Ûi poate fi executatŸ
Án siguranÍŸ fŸrŸ scoaterea de sub tensiune a instalaÍiei. Cele douŸ operaÍii
(adŸugare sau modificare) au loc deci cu instalaÍia Án funcÍiune.
n Depistare a defectului uÛoarŸ Ûi rapidŸ deoarece consumatorii sunt aproape de
traseu.
n MentenanÍŸ inexistentŸ sau extrem de redusŸ.
ContribuÍie majorŸ la dezvoltarea durabilŸ
n Sistemele de bare capsulate prefabricate permit combinarea circuitelor.
ComparÊnd cu soluÍia tradiÍionalŸ de distribuÍie Án cablu, consumul de cupru Ûi
de izolatori ca materie primŸ este de trei ori mai mic datoritŸ conceptului de reÍea
distribuitŸ (vezi Fig. E39);
ΣIxks
Aluminiu: 128 mm2 4 kg 1.000 J

Cupru echivalent: 86 mm2
Coeficient de simultaneitate = 0,6
ΣIxks
Cupru: 250 mm2 12 kg 1.600 J
Coeficient de simultaneitate = 0,6
Fig. E39: Exemplu: 30 m de Canalis KS 250 A echipat cu plecŸri de 10 Ûi 25 A, 4 poli.
n Elemente reutilizabile Ûi ansamblul componentelor deplin reciclabile;

n Nu conÍin PVC Ûi nu genereazŸ gaze toxice sau deÛeuri;
n Reducerea riscului datorat expunerii la cÊmpuri electromagnetice.
Noi caracteristici funcÍionale pentru Canalis

Sistemele de bare capsulate prefabricate devin din ce Án ce mai bune. Printre noile
caracteristici gŸsim:
n performanÍe crescute cu gradul de protecÍie IP 55 Ûi noi calibre de la 160 pÊnŸ la
1000 A (KS);
n noi oferte pentru elemente precablate de iluminat;
n noi accesorii de fixare, sisteme rapide, suporturi comune pentru circuitele VDI.
Sistemele de bare capsulate prefabricate integrate Án mediul ambiant

n Culoare albŸ pentru intensificarea mediului de lucru, integratŸ natural Án gama
produselor de distribuÍie electricŸ;
n Conformitatea cu normele europene de reducere a substanÍelor periculoase
(directiva RoHS).
Exemple de bare capsulate prefabricate Canalis
E23
Fig. E40: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ flexibilŸ pentru distribuÍie de iluminat pentru corpuri
de iluminat suspendate separat: Canalis KDP (20 A).
Fig. E41: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de iluminat cu susÍinerea corpurilor de
iluminat: Canalis KBA Ûi KBB (25 la 40 A).
Fig. E42: Ìir luminos: Canalis KBX (20 A).
Fig. E43: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de micŸ Ûi medie putere:
Canalis KN (40 la 160 A).
Fig. E44: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de putere medie:

Canalis KS (100 la 1000 A).
E24
Fig. E45: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de mare putere:

Canalis KT (1000 la 5000 A).
Pentru configurarea instalaÍiilor de bare capsulate prefabricate Canalis sunt

disponibile, Án limba romÊnŸ, urmŸtoarele programe de calcul:
n CanFAST 3.0 pentru iluminat, puteri mici Ûi medii;
n CanBRASS 6.0 pentru toatŸ gama de puteri;
n CanCAD 4.0 pentru puteri medii Ûi mari. Acest soft funcÍioneazŸ sub AutoCAD.
3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)
InfluenÍele externe trebuiesc luate Án 3.1 DefiniÍii Ûi standarde de referinÍŸ

considerare cÊnd se aleg: Fiecare instalaÍie electricŸ este plasatŸ Ántr-un mediu specific, care prezintŸ, Ántr-o
n mŸsurile specifice de asigurare a securitŸÍii mŸsurŸ mai mare sau mai micŸ, un anumit risc:
persoanelor (Án particular Án zone sau instalaÍii n pentru persoane;
electrice cu caracter special); n pentru echipamentele care constituie instalaÍia.
În consecinÍŸ, condiÍiile de mediu influenÍeazŸ definirea parametrilor Ûi alegerea
n caracteristicile echipamentului electric materialelor specifice instalaÍiei, precum Ûi alegerea mŸsurilor de protecÍie adecvate
cum ar fi gradul de protecÍie IP, rezistenÍa pentru securitatea persoanelor.
mecanicŸ IK, etc. CondiÍiile de mediu ale unei instalaÍii electrice se exprimŸ prin sintagma “influenÍe
externe”.
Multe standarde naÍionale, referitoare la influenÍele externe, includ o schemŸ
de clasificare care este bazatŸ sau este foarte asemŸnŸtoare, cu standardul
internaÍional CEI 60364-5-51.
DacŸ mai multe influenÍe externe intervin Án 3.2 Clasificare

acelaÛi timp, ele pot avea efecte independente Fiecare condiÍie de influentŸ externŸ este indicatŸ de un cod care cuprinde un grup
sau se pot influenÍa reciproc aÛa ÁncÊt gradul de douŸ litere majuscule Ûi un numŸr, dupŸ cum urmeazŸ:
de protecÍie trebuie ales Án consecinÍŸ. Prima literŸ (A, B sau C) E25
Prima literŸ este legatŸ de categoria generalŸ de influenÍŸ externŸ.
n A = mediu ambiant;
n B = utilizare;
n C = tip de construcÍie al clŸdirilor respective.
A doua literŸ
A doua literŸ este legatŸ de natura influenÍei exteme.
NumŸrul
NumŸrul se referŸ la clasa din care face parte fiecare influenÍŸ extemŸ.
Litera adiÍionalŸ (opÍional)
UtilizatŸ numai dacŸ protecÍia efectivŸ a persoanelor este mai mare decÊt cea
indicatŸ de prima cifrŸ din codul IP.
Atunci cÊnd trebuie specificatŸ numai protecÍia persoanelor, cele douŸ cifre ale
codului IP sunt Ánlocuite de X-uri.
Exemplu: IP XXB
Exemplu
AC2 ÁnseamnŸ:
A = mediu
AC = mediu-altitudine
AC2 = mediu-altitudine > 2000 m
3.3 Lista influenÍelor externe

Tabelul E46 de mai jos este extras din CEI 60364-5-51, care este documentul de
referinÍŸ Án astfel de situaÍii.
Cod InfluenÍe externe Caracteristici necesare pentru echipament

A - Mediu
AA Temperatura ambientŸ (°C)
Minim Maxim Echipament proiectat special sau mŸsuri corespunzŸtoare
AA1 - 60° C + 5° C
AA2 - 40° C + 5° C
AA3 - 25° C + 5° C
AA4 - 5° C + 40° C Normal (precauÍii speciale Án anumite cazuri)
AA5 + 5° C + 40° C Normal
AA6 + 5° C + 60° C Echipament proiectat special sau mŸsuri corespunzŸtoare
AA7 - 25° C + 55° C
AA8 - 50° C + 40° C
Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (se continuŸ pe pagina urmŸtoare)
de joasŸ tensiune 3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)

A - Mediu
AB Temperatura ambientŸ (°C)
TemperaturŸ aer °C Umiditate relativŸ % Umiditate absolutŸ g/m3
Low High Low High Low High
AB1 - 60° C + 5° C 3 100 0,003 7 Trebuiesc luate mŸsuri corespunzŸtoare
AB2 - 40° C + 5° C 10 100 0,1 7
AB3 - 25° C + 5° C 10 100 0,5 7
AB4 - 5° C + 40° C 5 95 1 29 Normal
AB5 + 5° C + 40° C 5 85 1 25 Normal
AB6 + 5° C + 60° C 10 100 1 35 Trebuiesc luate mŸsuri corespunzŸtoare
AB7 - 25° C + 55° C 10 100 0.5 29
AB8 - 50° C + 40° C 15 100 0.04 36
AC Altitudine
AC1 i 2000 m Normal
AC2 > 2000 m Poate necesita precauÍii (declasare)
AD PrezenÍa apei
AD1 NeglijabilŸ Exterior sau locaÍii neprotejate la intemperii IPX0
AD2 Stropi Án cŸdere liberŸ IPX1 sau IPX2
E26 AD3 Pulverizare IPX3
AD4 ÎmproÛcare IPX4
AD5 Jeturi LocaÍii unde un furtun cu apŸ este folosit regulat IPX5
AD6 Valuri LocaÍii litorale (diguri, cheiuri, plaje, etc.) IPX6
AD7 Imersie ApŸ 150 mm deasupra celui mai Ánalt punct Ûi IPX7
echipamentul la mai puÍin de 1 m de suprafaÍŸ
AD8 Submersie Echipamentul este permanent Ûi total acoperit IPX8
AE PrezenÍa corpurilor strŸine solide
Cele mai mici dimensiuni Exemplu
AE1 NeglijabilŸ IP0X
AE2 Obiecte mici 2,5 mm Scule IP3X
AE3 Obiecte foarte mici 1 mm SÊrmŸ IP4X
AE4 Praf nu prea dens IP5X dacŸ penetrarea prafului nu ÁmpiedicŸ funcÍionarea
AE5 Praf moderat IP6X dacŸ praful nu trebuie sŸ penetreze
AE6 Praf dens IP6X
AF PrezenÍa substantelor corozive sau poluante
AF1 NeglijabilŸ Normal
AF2 AtmosfericŸ În funcÍie de natura substanÍei
AF3 IntermitentŸ, accidental ProtecÍie Ámpotriva coroziunii
AF4 ContinuŸ Echipament proiectat special
AG ReacÍia la impact mecanic
AG1 Severitate scŸzutŸ Normal
AG2 Severitate medie Standard (daca este aplicabil) sau echip. pregŸtite special
AG3 Severitate ridicatŸ ProtecÍie crescutŸ
AH VibraÍii
AH1 Severitate scŸzutŸ AplicaÍii casnice sau similare Normal
AH2 Severitate medie CondiÍii industriale normale Echipament proiectat special sau mŸsuri speciale
AH3 Severitate ridicatŸ CondiÍii industriale severe
AJ Alte solicitŸri mecanice
AK PrezenÍa florei Ûi/sau mucegaiului
AH1 FŸrŸ riscuri Normal
AH2 Cu riscuri
AL PrezenÍa faunei
AH1 FŸrŸ riscuri Normal
AH2 Cu riscuri
AM InfluenÍe electromagnetice, electrostatice sau ionizŸri / Fenomene electromagnetice de joasŸ frecvenÍŸ / Armonici
AM1 Armonici A se referi la standardele CEI aplicabile
AM2 Tensiune de semnalizare
AM3 VariaÍii ale amplitudinii tensiunii
AM4 Dezechilibre ale tensiunii
AM5 VariaÍii ale frecvenÍei
AM6 Tensiuni induse de joasŸ frecvenÍŸ
AM7 Curent continuu Án reÍelele de curent alternativ
AM8 CÊmpuri magnetice
AM9 CÊmpuri electrice
AM21 OscilaÍii de tensiuni sau curenÍi induÛi
Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (se continuŸ pe pagina urmŸtoare)
(CEI 60364-5-51)

A - Mediu
AM22 Fenomene tranzitorii pe scala de nanosecunde A se referi la standardele CEI aplicabile
AM23 Fenomene tranzitorii pe scala de milisecunde
AM24 Fenomene tranzitorii oscilante
AM25 Fenomene de ÁnaltŸ frecvenÍŸ
AM31 DescŸrcŸri electrostatice
AM41 IonizŸri
AN RadiaÍii solare
AN1 Slabe Normal
AN2 Medii
AN3 Puternice
AP Efect seismic
AP1 Negligabil Normal
AP2 Slab
AP3 Mediu
AP4 Puternic
AQ TrŸsnete
AQ1 Neglijabil Normal
AQ2 Expunere indirectŸ E27
AQ3 Expunere directŸ
AR MiÛcarea aerului
AQ1 SlabŸ Normal
AQ2 Medie
AQ3 PuternicŸ
AS VÊnt
AQ1 Slab Normal
AQ2 Mediu
AQ3 Puternic
B - Utilizare
BA Calificarea persoanelor
BA1 ObiÛnuitŸ Normal
BA2 Copii
BA3 HandicapaÍi
BA4 InstruiÍi
BA5 CalificaÍi
BB RezistenÍa electricŸ a corpului uman
BC Contactul persoanelor cu potenÍialul pŸmÊntului
BC1 Nici unul ClasŸ de echipament corespunzŸtoare cu CEI 61140
BC2 Rar
BC3 Frecvent
BC4 Continuu
BD CondiÍii de evacuare Án caz de urgenÍŸ
BD1 JoasŸ densitate/ieÛire accesibilŸ Normal
BD2 JoasŸ densitate/ieÛire dificilŸ
BD3 ÎnaltŸ densitate/ieÛire accesibilŸ
BD4 ÎnaltŸ densitate/ieÛire dificilŸ
BE Natura materialelor procesate sau depozitate
BE1 FŸrŸ risc semnificativ Normal
BE2 Risc de incendiu
BE3 Risc de explozie
BE4 Risc de contaminare
C - ConstrucÍia de clŸdiri
CA Materialele de construcÍie
CA1 Necombustibile Normal
CA2 Combustibile
CB Proiectarea clŸdirilor
CB1 Riscuri neglijabile Normal
CB2 Propagarea incendiului
CB3 MiÛcare
CB4 Flexibil sau instabil
Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (sfÊrÛit)
de joasŸ tensiune 3 InfluenÍe externe
(CEI 60364-5-51)
3.4 Grade de protecÍie pentru echipament: codurile

IP Ûi IK
DefiniÍia codurilor IP (vezi Fig. E47)
Gradul de protecÍie furnizat de o carcasŸ este indicat de codul IP recomandat de
CEI 60529.
ProtecÍia se referŸ la urmŸtoarele influenÍe externe:
n penetrarea corpurilor solide;
n protecÍia persoanelor Ámpotriva accesului la pŸrÍile sub tensiune;
n protecÍia Ámpotriva pŸtrunderii prafului;
n protecÍia Ámpotriva pŸtrunderii lichidelor.
NotŸ: codul IP se aplicŸ la echipament electric pentru tensiuni de maxim 72,5 kV
inclusiv.
Elemente ale codurilor IP Ûi semnificaÍia lor

O scurtŸ descriere a elementelor codurilor IP este datŸ Án tabela de mai jos (vezi
Tab. E48).
E28
Fig. E47: SecvenÍa codului IP. Tab. E48: Elemente ale codului IP.
(CEI 60364-5-51)
DefiniÍia codurilor IK
Standardul CEI 62262 defineÛte codurile IK care caracterizeazŸ capacitatea unui
echipament de a rezista la impact mecanic pe toate pŸrÍile (vezi Tab. E49).
Codul IK Energia de impact Codul AG

(Án Joules)
00 0
01 i 0,14
02 i 0,20 AG1
03 i 0,35
04 i 0,50
05 i 0,70
06 i1
07 i2 AG2
08 i5 AG3
09 i 10
10 i 20 AG4
E29
Tab. E49: Elemente ale codului IK.
Specificarea codurilor IP Ûi IK pentru tablourile de distribuÍie

Gradele de protecÍie IP Ûi IK ale unei carcase trebuie specificate Án funcÍie de
diversele influenÍe externe definite de standardul CEI 60364-5-51, Án particular:
n prezenÍa corpurilor solide (codul AE);
n prezenÍa apei (codul AD);
n solicitŸrile mecanice (fŸrŸ cod);
n calificarea persoanelor (codul BA);
n ...
Tablourile de distribuÍie Prisma Plus sunt destinate pentru instalaÍii interioare.
DacŸ regulile, standardele, reglementŸrile unei anumite ÍŸri nu specificŸ altfel,
Schneider Electric recomandŸ urmŸtoarele valori pentru IP Ûi IK (vezi Tab. E50 Ûi
Tab. E51).
RecomandŸri pentru IP
Codurile IP Án funcÍie de condiÍii

Normal, fŸrŸ riscul cŸderii verticale a apei Camere tehnice 30
Normal, cu riscul cŸderii verticale a apei Coridoare 31
Risc sever de apŸ ÁmproÛcatŸ Ateliere 54/55
Án toate direcÍiile
Tab. E50: RecomandŸri pentru IP.
RecomandŸri pentru IK
Codurile IK Án funcÍie de condiÍii

FŸrŸ risc de impact major Camere tehnice 07
Risc semnificativ de impact major Coridoare 08 (carcasŸ
ce ar putea afecta aparatele cu uÛŸ)
Risc maxim de impact ce ar putea Ateliere 10
afecta carcasa
Tab. E51: RecomandŸri pentru IK.

de joasŸ tensiune
E30
Capitolul F
ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice
Cuprins
1
General F2
1.1 Ìocul electric F2
1.2 ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric F3
1.3 Contactul direct Ûi indirect F3
2
ProtecÍia Ámpotriva contactului direct F4
2.1 MŸsuri Ámpotriva contactului direct F4
2.2 MŸsuri suplimentare de protecÍie Ámpotriva contactului direct F5
3
ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect F6
3.1 MŸsuri de protecÍie prin deconectarea automatŸ F6
a sursei de alimentare
3.2 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TT F7
3.3 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TN F8
3.4 Deconectarea automatŸ la al doilea defect Án cazul sistemelor IT F10
3.5 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactelor directe Ûi indirecte
fŸrŸ deconectarea automatŸ a sursei de alimentare F13
4
ProtecÍia bunurilor Án cazul defectelor de izolaÍie F17
F1
4.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva riscului de incendiu cu ajutorul F17
dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD)
4.2 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt F17
5
Implementarea sistemului TT F19
5.1 MŸsuri de protecÍie F19
5.2 Tipuri de dispozitive de curent diferenÍial rezidual F20
5.3 Coordonarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual F22
6
Implementarea sistemului TN F25
6.1 CondiÍii preliminare F25
6.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte F25
6.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate F29
6.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu F30
6.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare F30
7
Implementarea sistemului IT F31
7.1 CondiÍii preliminare F31
7.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte F32
7.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate F36
7.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu F37
7.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare F37
8
Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD) F38
8.1 Descriere F38
8.2 RecomandŸri pentru utilizarea dispozitivelor
de curent diferenÍial rezidual (RCD) F38
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor
electrice 1 General
CÊnd un curent mai mare de 30 mA trece 1.1 Ìocul electric

printr-o parte a corpului uman persoana Án Ìocul electric este un efect fiziologic al trecerii curentului electric prin corpul uman.
cauzŸ are serios de suferit dacŸ acest curent Trecerea curentului electric prin corpul uman afecteazŸ Án mod esenÍial musculatura,
nu este Ántrerupt Ántr-un timp foarte scurt. funcÍiile respiratorii Ûi circulatorii Ûi uneori are ca rezultat arsuri serioase. Gradul de
ProtecÍia persoanelor Ámpotriva Ûocului pericol pentru victimŸ depinde de mŸrimea curentului, de suprafaÍa corpului prin care
electric Án instalaÍiile de joasŸ tensiune trebuie acesta trece Ûi de durata trecerii.
realizatŸ Án conformitate cu standardele PublicaÍia CEI 60479-1 din 1994 defineÛte patru zone curent/duratŸ, Án interiorul
naÍionale Án vigoare, cu regulamentele cŸrora sunt descrise efectele patologice (vezi Fig. F1).
Orice persoanŸ care vine Án contact cu pŸrÍi active ale instalaÍiei este supusŸ riscului
statutare, normative, ghiduri practice, etc. de Ûoc electric.
Standardele CEI relevante sunt: CEI 60364, Curba C1 indicŸ faptul cŸ, atunci cÊnd un curent mai mare de 30 mA trece prin
seria CEI 60479, CEI 61008, CEI 61009 Ûi corpul uman dintr-o parte Án cealaltŸ persoana Án cauzŸ poate fi ucisŸ dacŸ acest
CEI 60947-2. curent nu este Ántrerupt Ántr-un timp relativ scurt.
Punctul 500 ms/100 mA aproape de curba C1 corespunde cu o probabilitate de
fibrilaÍie de 0,14%.
ProtecÍia persoanelor Ámpotriva Ûocului electric Án instalaÍiile de joasŸ tensiune
trebuie realizatŸ Án conformitate cu standardele naÍionale Án vigoare, cu
regulamentele naÍionale Án vigoare, cu regulamentele statutare, normative, ghiduri
oficiale, etc. Standardele CEI Án vigoare sunt: seria CEI 60364, seria CEI 60479,
CEI 60755, seria CEI 61008, seria CEI 61009 Ûi CEI 60947-2.
F2
zona AC1: imperceptibilŸ curba A: prag de percepÍie a curentului

zona AC2: perceptibilŸ curba B: prag de reacÍii musculare
zona AC3: efecte reversibile-contracÍii musculare curba C1: prag de 0% probabilitate de fibrilaÍie
zona AC4: posibilitatea unor efecte ireversibile ventricularŸ
zona AC4-1: pÊnŸ la 5% probabilitate de fibrilaÍie cardiacŸ curba C2: prag de 5% probabilitate de fibrilaÍie
zona AC4-2: pÊnŸ la 50% probabilitate de fibrilaÍie cardiacŸ ventricularŸ
zona AC4-3: mai mult de 50% probabilitate de fibrilaÍie curba C3: prag de 50% probabilitate de fibrilaÍie
cardiacŸ ventricularŸ
Fig. F1: Zone curent/duratŸ ale efectelor trecerii curentului electric prin corpul uman de la mÊna stangŸ spre picioare.
1 General
1.2 ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric

Regulile fundamentale ale protecÍiei Ámpotriva Ûocului electric sunt stabilite Án
standardul CEI 61140 care acoperŸ atÊt instalaÍiile cÊt Ûi echipamentele electrice.
PŸrÍile active nu trebuie sŸ fie accesibile Án mod accidental, iar pŸrÍile accesibile nu
trebuie sŸ fie periculoase.
AceastŸ regulŸ se aplicŸ:
n Án condiÍii normale;
n Án condiÍiile unui singur defect.
ProtecÍia Án condiÍii normale corespunde protecÍiei Ámpotriva contactului direct
(protecÍia de bazŸ) iar protecÍia Án condiÍiile unui singur defect corespunde protecÍiei
Ámpotriva contactului indirect (protecÍia la defect).
MŸsurile sporite de protecÍie se referŸ la ambele situaÍii.
1.3 Contactul direct Ûi indirect

Contactul direct
Deseori se cer luate douŸ mŸsuri Ámpotriva Contactul direct se referŸ la cazul unei persoane care vine Án contact direct cu un
riscului unui contact direct deoarece s-a conductor activ Án condiÍii normale (vezi Fig. F2).
dovedit cŸ, Án practicŸ, o singurŸ mŸsurŸ nu Standardul CEI 61140 a redenumit “protecÍia Ámpotriva contactului direct” cu
este totdeauna suficientŸ. termenul de “protecÍie de bazŸ”. Denumirea anterioarŸ este pŸstratŸ cu titlul de
informaÍie.
Contactul indirect
Standardele Ûi regulamentele disting douŸ F3
Un contact indirect se referŸ la cazul unei persoane care vine Án contact cu o
categorii de contacte periculoase: parte metalicŸ accesibilŸ care Án mod normal nu se aflŸ dar poate ajunge Án mod
n contactul direct; accidental sub tensiune (datoritŸ unor defecte de izolaÍie sau altor cauze).
n contactul indirect. Curentul de defect aduce pŸrÍile metalice accesibile la o tensiune periculoasŸ care
Ûi prevŸd mŸsuri de protecÍie pentru fiecare poate fi la originea unui curent de atingere care circulŸ prin persoana ce vine Án
categorie. contact cu aceastŸ parte metalicŸ (vezi Fig. F3).
Standardul CEI 61140 a redenumit “protecÍia Ámpotriva contactului indirect” cu
termenul de “protecÍie la defect”. Denumirea anterioarŸ este pŸstratŸ cu titlul de
informaÍie.
Fig. F2: Contactul direct. Fig F3: Contactul indirect.

electrice 2 ProtecÍia Ámpotriva contactului
direct
ExistŸ douŸ mŸsuri complementare care se utilizeazŸ de obicei Ámpotriva pericolului

contactului direct:
n prevenirea Án mod fizic a contactului cu pŸrÍi active ale instalaÍiei prin utilizarea
izolaÍiei, prin bariere, inaccesibilitate, etc.;
n protecÍii suplimentare Án cazul Án care contactul direct are loc Án ciuda sau datoritŸ
unor greÛeli ale mŸsurilor de protecÍie mai sus menÍionate. AceastŸ protecÍie se
realizeazŸ cu dispozitive de protecÍie Ámpotriva curentului de defect la pŸmÊnt,
de mare sensibilitate (IΔn i 30mA) Ûi care acÍioneazŸ Ántr-un timp scurt. Aceste
dispozitive sunt eficiente Án majoritatea cazurilor Án care se produce contactul direct.
Standardele CEI Ûi cele naÍionale disting Án 2.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactului direct
mod frecvent douŸ tipuri de protecÍii: ProtecÍia prin izolarea pŸrÍilor active
n completŸ (izolaÍie, carcase), etc.; AceastŸ protecÍie constŸ dintr-o izolare care este Án conformitate cu standardele Án
n parÍialŸ sau specificŸ. vigoare (vezi Fig. F4). Vopselele, lacurile, emailurile nu asigurŸ o protecÍie adecvatŸ.
F4
Fig. F4: ProtecÍia Ámpotriva contactului direct prin izolarea cablului trifazat printr-o manta
exterioarŸ.
ProtecÍia cu ajutorul barierelor Ûi carcaselor

AceastŸ mŸsurŸ este larg utilizatŸ ÁntrucÊt multe dintre componente Ûi materiale sunt
instalate Án carcase, panouri de comandŸ Ûi tablouri de distribuÍie (vezi Fig. F5).
Pentru a se considera cŸ asigurŸ o protecÍie efectivŸ Ámpotriva contactelor directe
accidentale, aceste echipamente trebuie sŸ aibŸ un grad de protecÍie de cel puÍin
IP 2X sau IP XXB (a se vedea Capitolul E, subcapitolul 3.4).
Mai mult, un element de deschidere dintr-o carcasŸ (uÛŸ, panou frontal, sertare, etc.)
trebuie sŸ fie detaÛat, deschis sau debroÛat:
n cu ajutorul unei chei sau scule speciale destinate acestui scop;
n numai dupŸ izolarea completŸ a pŸrÍilor active din carcasŸ;
n cu o intercalare automatŸ a unui ecran care poate fi detaÛat numai cu o cheie
sau cu o sculŸ destinatŸ acestui scop. Carcasa metalicŸ Ûi toate pŸrÍile metalice ale
ecranelor trebuie sŸ fie conectate la conductorul de protecÍie (PE) al instalaÍiei.
MŸsuri parÍiale de protecÍie

n ProtecÍia cu ajutorul obstacolelor sau prin amplasare Án afara zonei de
accesibilitate. Acest tip de protecÍie este rezervatŸ locaÍiilor Án care accesul este
permis doar personalului autorizat.
Modul de realizare a acestui tip de protecÍie este prezentat Án CEI 60364-4-41.
MŸsuri particulare de protecÍie

n ProtecÍia prin utilizarea unor tensiuni foarte joase de siguranÍŸ (TFJS) sau prin
limitarea energiei de descŸrcare.
Fig. F5: Exemple de carcase pentru protecÍie. Aceste mŸsuri sunt utilizate doar Án cazul circuitelor de micŸ putere Ûi Án cazuri
speciale, aÛa cum sunt descrise Án secÍiunea 3.5.
2 ProtecÍia Ámpotriva contactului
direct
O mŸsurŸ suplimentarŸ de protecÍie Ámpotriva 2.2 MŸsuri suplimentare de protecÍie Ámpotriva

contactelor directe accidentale este utilizarea contactului direct
dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual,
Toate mŸsurile de protecÍie anterioare sunt preventive, dar experienÍa aratŸ faptul cŸ
care acÍioneazŸ la 30 mA Ûi chiar mai jos, din diferite motive ele nu pot fi considerate perfecte. Printre aceste motive se aflŸ:
Ûi care sunt cunoscute ca RCD (Residual n lipsa unei mentenanÍe corespunzŸtoare;
Current Device) de sensibilitate mare. n imprudenÍa, neglijenÍa;
n uzura normalŸ sau anormalŸ a izolaÍiei: de ex. Ándoirea sau rŸzuirea
conductoarelor de legŸturŸ;
n contactele accidentale;
n imersia Án apŸ, situaÍie Án care izolaÍia nu mai este suficientŸ.
Pentru a proteja utilizatorii Ûi Án aceste situaÍii sunt utilizate dispozitive sensibile,
cu declanÛare rapidŸ bazatŸ pe detecÍia curentului rezidual cŸtre pŸmÊnt (care se
poate scurge sau nu printr-un organism viu), pentru a deconecta Án mod automat
sursa de alimentare, suficient de rapid pentru a Ámpiedica producerea de prejudicii
permanente sau chiar moartea prin electrocutare (vezi Fig. F6).
Aceste dispozitive funcÍioneazŸ pe principiul mŸsurŸrii curentului diferenÍial, Án care
orice diferenÍŸ dintre curentul de intrare Án circuit Ûi cel de ieÛire (Ántr-un sistem
alimentat de la o sursŸ legatŸ la pŸmÊnt) se scurge la pŸmÊnt fie printr-un defect de
izolaÍie, fie printr-un contact realizat de o persoanŸ care atinge un conductor activ.
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual (RCD) standardizate suficient de sensibile
pentru protecÍia Ámpotriva contactului direct sunt calibrate la un curent diferenÍial de
30 mA.
În conformitate cu CEI 60364-4-41 protecÍia suplimentarŸ realizatŸ cu ajutorul
dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (IΔn i 30 mA) trebuie F5
aplicatŸ circuitelor care alimenteazŸ prize avÊnd un curent nominal i 20 A Án toate
cazurile, Ûi pentru circuite care alimenteazŸ echipamente mobile avÊnd curent
nominal i 32 A pentru uz exterior.
AceastŸ protecÍie suplimentarŸ este impusŸ Án anumite ÍŸri pentru circuite de prize
de pÊnŸ la 32 A Ûi chiar mai mult dacŸ acestea se gŸsesc Án spaÍii umede Ûi/sau
temporare (ex: organizŸri de Ûantier).
Este de asemenea recomandatŸ limitarea numŸrului de prize protejate printr-un
RCD (de ex: 10 prize pentru un RCD).
În capitolul P, secÍiunea 3, sunt menÍionate diferite zone Án care dispozitivele RCD
de mare sensibilitate sunt obligatorii (Án anumite ÍŸri), dar Án orice caz sunt puternic
Fig. F6: RCD de sensibilitate mare. recomandate ca o protecÍie eficientŸ Ámpotriva contactelor directe Ûi indirecte
accidentale.
indirect
MŸsurile de protecÍie sunt: PŸrÍile conductoare accesibile utilizate Án fabricarea echipamentelor electrice sunt
separate de pŸrÍile active ale echipamentului prin ceea ce se numeÛte izolaÍia de
n deconectarea automatŸ a sursei de
bazŸ. Deteriorarea acestei izolaÍii de bazŸ va face ca Ûi acest material potenÍial
alimentare (la primul sau la al doilea defect Án conductor sŸ fie pus sub tensiune.
funcÍie de sistemul de tratare al neutrului); Atingerea unei pŸrÍi a unui echipament electric care Án mod normal nu este sub
n mŸsuri speciale de protecÍie Án funcÍie de tensiune, dar care a ajuns sub tensiune datoritŸ acestor deteriorŸri ale izolaÍiei
situaÍie. defineÛte contactul indirect.
Diferite mŸsuri sunt luate pentru protecÍia Ámpotriva acestor atingeri accidentale,
incluzÊnd:
n deconectarea automatŸ a sursei de alimentare;
n mŸsuri speciale, cum ar fi:
o utilizarea unor materiale cu izolaÍie de clasŸ II sau o izolaÍie echivalentŸ ca nivel,
o amplasarea echipamentelor Án afara zonelor de accesibilitate, sau intercalarea de
bariere,
o legŸturi echipotenÍiale,
o separarea galvanicŸ prin utilizarea transformatoarelor de separaÍie.
ProtecÍia Ámpotriva contactelor individuale 3.1 MŸsuri de protecÍie prin deconectarea automatŸ
accidentale prin deconectarea automatŸ a sursei de alimentare
a sursei de alimentare se poate obÍine Principii de bazŸ
dacŸ pŸrÍile conductoare accesibile ale
AceastŸ mŸsurŸ de protecÍie depinde de douŸ cerinÍe fundamentale Ûi anume:
echipamentului sunt corect legate la pŸmÊnt. n de modul de conectare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor conductoare accesibile ale
F6 echipamentului electric Ûi de modul de realizare a reÍelei de ÁmpŸmÊntare;
n deconectarea automatŸ a tensiunii de alimentare a secÍiunii defecte a instalaÍiei
trebuie sŸ se facŸ Án aÛa fel ÁncÊt cerinÍele de siguranÍŸ ale raportului tensiune de
atingere/duratŸ sŸ fie Ándeplinite pentru orice valoare a tensiunii de atingere Uc(1)
(vezi Fig. F7).
Fig. F7: Tensiunea de atingere periculoasŸ Uc.
Cu cÊt valoarea tensiunii de atingere este mai mare, cu atÊt mai rapid trebuie sŸ
declanÛeze protecÍia (vezi Tab. F8). Valoarea cea mai mare a tensiunii de atingere
Uc care poate fi suportatŸ un timp nedefinit, fŸrŸ consecinÍe asupra organismului
uman, este de 50 V c.a.
Recapitulare a limitelor teoretice ale timpilor de deconectare
Uo (V) 50 < Uo i 120 120 < Uo i 230 230 < Uo i 400 Uo > 400
Sistem TN sau IT 0,8 0,4 0,2 0,1
TT 0,3 0,2 0,07 0,04
Tab. F8: Durate maxime ale tensiunii de atingere Án c.a (Án secunde).
(1) Tensiunea de atingere Uc este tensiunea existentŸ (ca

urmare a unor defecte de izolaÍie) Ántre pŸrÍile conductoare
accesibile Ûi orice alt element conducŸtor care se aflŸ la un
potenÍial diferit (Án general al pŸmÊntului).
indirect
Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor 3.2 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemului TT

TT se realizeazŸ cu ajutorul dispozitivelor de Principii de bazŸ:
curent diferenÍial rezidual (RCD - Residual
În cazul acestui sistem, toate pŸrÍile conductoare accesibile Ûi cele conductoare
Current Device) avÊnd o sensibilitate externe ale instalaÍiei trebuie sŸ fie conectate la aceeaÛi prizŸ de pŸmÊnt. Punctul
neutru al sursei de alimentare este Án mod normal conectat la pŸmÊnt printr-o prizŸ
de pŸmÊnt separatŸ, Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei, dar
acest lucru nu este o necesitate. ImpedanÍa buclei de defect constŸ, Án principal, din
unde RA este rezistenÍa de dispersie a prizei
impedanÍele celor douŸ prize de pŸmÊnt (a sursei Ûi a instalaÍiei) conectate Án serie,
de pŸmÊnt. de aceea valoarea curentului de defect la pŸmÊnt este, Án general, prea micŸ pentru
ca releele de supracurent sau fuzibilele sŸ declanÛeze, prin urmare utilizarea unui
dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este esenÍialŸ.
Acest principiu de protecÍie este de asemenea valabil Án cazul unei singure prize de
pŸmÊnt, respectiv Án cazul consumatorului tip post de transformare Ántr-o instalaÍie
unde spaÍiul limitat poate impune adoptarea sistemului de tratare TN, dar unde nu
toate celelalte condiÍii impuse de sistemul TN pot fi respectate.
ProtecÍia prin deconectarea automatŸ a sursei utilizatŸ Án sistemul TT este realizatŸ
de dispozitive RCD cu o sensibilitate:
unde:
RA este rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei
IΔn este curentul rezidual nominal al RCD.
În cazul alimentŸrilor temporare (organizare de Ûantier) Ûi locaÍiilor din agriculturŸ Ûi
horticulturŸ, se va Ánlocui valoarea 50 V cu 25 V. F7
Exemple: (vezi Fig. F9)
n rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a unei surse cu neutrul legat la pŸmÊnt Rn este 10 Ω;
n rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei este RA = 20 Ω;
n curentul prin bucla de punere la pŸmÊnt: Id = 7,7 A;
n tensiunea de atingere Uf = Id x RA = 154 V Ûi deci periculoasŸ dar
IΔn = 50/20 = 2,5 A, aÛa ca un dispozitiv RCD standard de 300 mA va declanÛa Án
cca. 30 ms (vezi Tab. F10) fŸrŸ nici o temporizare Ûi va Ántrerupe circuitul defect,
acolo unde tensiunea de atingere apare la nivelul pŸrÍilor conductoare accesibile.
Uo(1) (V) T (s)

50 < Uo i 120 0,3
120 < Uo i 230 0,2
230 < Uo i 400 0,07
Uo > 400 0,04
(1) Uo este tensiunea nominalŸ de fazŸ.
Tab. F10: Timpul maxim de deconectare pentru circuitele de c.a. mai mici de 32 A.
Timpul maxim de deconectare

Timpul de deconectare al RCD este, Án general, mai mic decÊt cel cerut Án
majoritatea standardelor naÍionale; aceastŸ caracteristicŸ uÛureazŸ utilizarea Ûi
permite realizarea unor protecÍii efectiv selective.
Standardul CEI 60364-4-41 specificŸ timpii maximi de deconectare ale dispozitivelor
de protecÍie utilizate Án sistemul TT Ámpotriva contactelor indirecte:
n pentru circuitele terminale cu un curent nominal inferior lui 32 A timpul maxim de
deconectare nu va depŸÛi valorile indicate Án Tab. F10;
n pentru celelalte circuite, timpul maxim de deconectare este stabilit la 1 s. AceastŸ
limitŸ permite obÍinerea selectivitŸÍii Ántre dispozitivele RCD atunci cÊnd acestea
sunt instalate pe circuite de distribuÍie. RCD este termenul general utilizat pentru
dispozitivele care acÍioneazŸ pe principiul curentului diferenÍial rezidual. RCCB
(Residual Current Circuit Breaker - Ántreruptor automat de curent rezidual) aÛa cum
este definit Án seriile de standarde CEI 61008 este o clasŸ specificŸ de RCD.
Tipul G (general) Ûi tipul S (selectiv), conform CEI 61008 au caracteristicile de
declanÛare timp/curent aÛa cum este indicat Án Tab. F11. Aceste caracteristici indicŸ
un anumit grad de selectivitate a declanÛŸrilor Ántre diferite combinaÍii de tipuri Ûi
Fig. F9: Deconectarea automatŸ a alimentŸrii Án cazul calibre, aÛa cum este indicat Án subcapitolul 4.3.
sistemelor TT În conformitate cu CEI 60947-2, RCD de tip industrial are mult mai multe posibilitŸÍi
de selectivitate datoritŸ flexibilitaÍii Án ceea ce priveÛte temporizarea.
indirect
x IΔn 1 2 5 >5
Uz domestic Instantaneu 0,3 0,15 0,04 0,04
Tip S 0,5 0,2 0,15 0,15
Uz industrial Instantaneu 0,3 0,15 0,04 0,04
Temporizare (0,06) 0,5 0,2 0,15 0,15
Temporizare (altele) Án conformitate cu indicaÍiile producŸtorului
Tab. F11: Timpul maxim de declanÛare al RCD (Án secunde) .
3.3 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TN

Principii de bazŸ
În cazul acestui sistem, toate pŸrÍile metalice conductoare accesibile Ûi cele
exterioare ale instalaÍiei sunt conectate direct la priza de pŸmÊnt prin intermediul
conductorului de protecÍie.
Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor Asa cum este menÍionat Án capitolul E, subcapitolul 1.2, modul Án care aceastŸ
TN se realizeazŸ prin dispozitive de protecÍie conectare directŸ este realizatŸ, depinde dacŸ este utilizatŸ metoda de
la supracurenÍi sau prin dispozitive de curent implementare a TN-C, TN-S sau TN-C-S. În Fig. F12 este prezentatŸ metoda
diferenÍial rezidual. TN-C Án care conductorul neutru reprezintŸ atÊt Conductorul de ProtecÍie cÊt Ûi
Conductorul Neutru (PEN - Protective Earth and Neutral). În toate sistemele TN orice
defect de izolaÍie reprezintŸ un curent de scurtcircuit Ántre fazŸ Ûi neutru. Nivelul
ridicat al acestor curenÍi de scurtcircuit permite utilizarea protecÍiei la supracurent
dar poate genera creÛteri ale tensiunii de atingere la locul de defect, pe durata
F8 deconectŸrii, de peste 50% din valoarea tensiunii de fazŸ.
În practicŸ, Án reÍelele de distribuÍie publicŸ, Án mod normal, prizele de pŸmÊnt sunt
realizate la intervale egale Án lungul conductorului de protecÍie (PE) sau (PEN) al
reÍelei, Án timp ce consumatorului i se cere adeseori sŸ realizeze o prizŸ de pŸmÊnt
la punctul de intrare Án instalaÍia de utilizare.
În instalaÍiile mari existŸ adeseori prize de pŸmÊnt dispuse Án jurul locaÍiilor
receptorilor, pentru a reduce tensiunea de atingere cÊt mai mult posibil. În cazul
blocurilor de apartamente, toate pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la
conductorul de protecÍie la fiecare nivel. Pentru a asigura o protecÍie adecvatŸ,
curentul de punere la pŸmÊnt :
trebuie sŸ fie mai mare sau egal cu Ia.
unde:
Uo = tensiunea de fazŸ (Ántre fazŸ Ûi neutru)
Id = curentul de defect
Ia = curentul egal cu valoarea impusŸ la care dispozitivul de protecÍie
declanÛeazŸ Án timpul specificat
Zs = impedanÍa buclei de defect egalŸ cu suma impedanÍelor sursei, a
conductoarelor active pÊnŸ Án punctul de defect Ûi a conductorului de protecÍie
de la punctul de defect pÊnŸ la sursŸ
Zc = impedanÍa buclei circuitului de defect (a se vedea “metoda conventionalŸ”,
subcapitolul 6.2).
NotŸ: Zona de la priza de pŸmÊnt Ánapoi la sursŸ are Án general o impedanÍŸ mult
mai mare decÊt celelalte menÍionate Ûi deci poate fi neglijatŸ.
Exemplu (vezi Fig. F12)
Tensiunea de atingere accidentalŸ este
ImpedanÍa buclei de defect este: Zs = ZAB + ZBC + ZDE + ZEN + ZNA.
DacŸ predominante sunt ZBC Ûi ZDE, atunci:
Zs = 2ρ L = 64,3 mΩ, deci:
S
230
Id = = 3.576 A, (≈ 22 In pentru Ántreruptorul automat NS 160).
64,3 x 10-3
DeclanÛatorul magnetic instantaneu al Ántreruptorului este reglat la o valoare de
cÊteva ori mai micŸ decÊt aceastŸ valoare a curentului de scurtcircuit, Ûi deci
declanÛarea Án cel mai scurt timp posibil este asiguratŸ.
NotŸ: În anumite cazuri se pot relua calculele pornind de la premiza cŸ existŸ o
cŸdere de tensiune de cca. 20%. AceastŸ metodŸ care este recomandatŸ Ûi este
explicatŸ Án capitolul F, subcapitolul 6.2, “metoda convenÍionalŸ“ conduce Án acest
exemplu la un curent de defect estimat de:
Fig. F12: Deconectarea automatŸ Án sistemele TN. 230 x 0,8 x 103 = 2.816 A, (≈ 18 In).
64,3
indirect
Timpul maxim de deconectare

Standardul CEI 60364-4-41 specificŸ timpii maximi de deconectare ai dispozitivelor
de protecÍie utilizate Án sistemul TN pentru protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte:
n pentru circuitele terminale cu un curent nominal inferior lui 32 A timpul maxim de
deconectare nu va depŸÛi valorile indicate Án Tab. F13.
n pentru celelalte circuite timpul maxim de deconectare este stabilit la 5 s. AceastŸ
limitŸ permite obÍinerea selectivitŸÍii Ántre dispozitivele de protecÍie atunci cÊnd
acestea sunt instalate pe circuite de distribuÍie.
NotŸ: Utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual poate fi necesarŸ Án
cazul sistemelor TN. Utilizarea RCD pentru sistemele TN-C-S ÁnseamnŸ cŸ, de fapt,
conductorul de protecÍie este separat de conductorul neutru Án amonte de RCD.
AceastŸ separare se face uzual, la intrarea Án tablou.
Uo(1) (V) T (s)

50 < Uo i 120 0,8
120 < Uo i 230 0,4
230 < Uo i 400 0,2
Uo > 400 0,1
(1) Uo este tensiunea nominalŸ de fazŸ
(fazŸ-pŸmÊnt).
Tab. F13: Timpul maxim de declanÛare pentru circuite terminale de c.a. care nu depŸÛesc 32 A.
F9
DacŸ protecÍia urmeazŸ sŸ fie asiguratŸ de ProtecÍia cu ajutorul Ántreruptoarelor automate (vezi Fig. F14)
un Ántreruptor automat este suficient sŸ se DeclanÛatorul instantaneu al Ántreruptorului automat va elimina curentul de
verifice faptul cŸ valoarea curentului de defect scurtcircuit de punere la pŸmÊnt Án mai puÍin de 0,1 secunde.
În consecinÍŸ, deconectarea automatŸ Án timpul maxim permis va fi totdeauna
depŸÛeÛte Ántotdeauna reglajul magnetic al
posibilŸ, atÊta timp cÊt toate tipurile de declanÛatoare magnetice, electronice,
protecÍiei instantanee sau temporizate de instantanee sau temporizate de scurtŸ duratŸ permit Ia = Im. ToleranÍa maximŸ
scurtŸ duratŸ a declanÛatorului (Im). admisŸ de cŸtre standardele Án vigoare trebuie totdeauna luatŸ Án considerare.
Prin urmare Án cazul Án care curentul de defect, determinat prin
calcul (sau estimat pe Ûantier) va fi mai mare decÊt curentul de declanÛare
instantaneu sau temporizat de scurtŸ duratŸ al Ántreruptorului automat, declanÛarea
Án limita timpului maxim admis este practic asiguratŸ.
Ia poate fi determinat pornind de la curbele de ProtecÍia cu ajutorul siguranÍelor fuzibile (vezi Fig. F15)
fuziune ale siguranÍelor fuzibile. În orice caz Valoarea curentului care asigurŸ funcÍionarea corectŸ a unei siguranÍe fuzibile poate
protecÍia nu poate fi asiguratŸ dacŸ impedanÍa fi evaluatŸ din curba curent/timp a siguranÍei fuzibile Án cauzŸ. Ia poate fi determinat
din curba de funcÍionare a fuzibilului; Án orice caz, protecÍia nu poate fi realizatŸ dacŸ
buclei de defect Zs sau Zc este mai mare
impedanÍa buclei de defect, Zc sau Zs depŸÛeÛte o anumitŸ valoare.
decÊt o anumitŸ valoare.
Curentul de defect determinat mai sus depŸÛeÛte cu mult valoarea
necesarŸ topirii siguranÍei fuzibile. CondiÍia de verificat este ca Ia <
aÛa cum este indicat Án Fig. F15.
Fig. F14: Deconectarea cu ajutorul Ántreruptorului automat

Án sistemele TN. Fig. F15: Deconectarea cu ajutorul siguranÍelor fuzibile Án sistemele TN.
indirect
Exemplu: Tensiunea nominalŸ de fazŸ a reÍelei este 230 V Ûi timpul maxim de

deconectare dat Án graficul din Fig. F15 este 0,4 s.
Valoarea corespunzŸtoare a Ia poate fi cititŸ din grafic. UtilizÊnd tensiunea (230 V) Ûi
curentul Ia impedanÍa totalŸ a buclei de defect sau impedanÍa buclei circuitului poate
fi calculatŸ cu ajutorul formulelor: Zs = 230 sau Zc = 0,8 230
Ia Ia
Valorile impedanÍelor din circuit nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ niciodatŸ valorile mai
sus calculate, Ûi ar fi de preferat sŸ fie substanÍial mai mici pentru a se asigura o
funcÍionare satisfŸcŸtoare a siguranÍei fuzibile.
ProtecÍia cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial

rezidual (RCD - Rezidual Current Devices) Án cazul sistemelor
TN-S
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual trebuie utilizate atunci cÊnd:
n impedanÍa buclei de defect nu poate fi determinatŸ precis (lungimi de cabluri dificil
de estimat, prezenÍa unor materiale metalice Án vecinatatea conductoarelor, etc.);
n curenÍii de defect sunt atÊt de mici, ÁncÊt timpii de deconectare maximi admisibili
nu pot fi obÍinuÍi de cŸtre dispozitivele de protecÍie la supracurenÍi.
CurenÍii nominali de declanÛare pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual
sunt de ordinul amperilor, adicŸ mult mai puÍin decÊt nivelul curentului de defect,
ceea ce le face foarte eficiente Án cazul unor curenÍi de defect mici.
În practicŸ, acestea sunt deseori utilizate Án distribuÍia de joasŸ tensiune; Án multe
ÍŸri deconectarea automatŸ a circuitelor terminale trebuie realizatŸ cu ajutorul
dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual.
F10
3.4 Deconectarea automatŸ la al doilea defect Án

cazul sistemelor IT
În acest tip de sistem:
n sursa este izolatŸ de pŸmÊnt sau este conectatŸ la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de
valoare foarte mare;
n toate pŸrÍile conductoare accesibile exterioare sunt conectate la priza de pŸmÊnt.
Primul defect
În cazul sistemelor IT primul defect de punere
Atunci cÊnd are loc un prim defect real, numit “primul defect“ valoarea curentului de
la pŸmÊnt nu trebuie sŸ determine nici o defect este foarte micŸ astfel ÁncÊt regula Id x RA i 50 V (vezi paragraful 3.2) este
deconectare. ÁndeplinitŸ Ûi deci, nu poate apŸrea o tensiune de atingere periculoasŸ.
În practicŸ curentul Id este de valoare micŸ, ceea ce nu este periculos nici pentru
personalul de exploatare, nici pentru instalaÍie.
Totusi, Án acest caz:
n trebuie realizatŸ o permanentŸ monitorizare a izolaÍiei, cuplatŸ cu un semnal de
alarmŸ (audio sau/Ûi luminoasŸ) care sŸ funcÍioneze Án situaÍia apariÍiei primului
defect (vezi Fig. F16).
n localizarea Ûi ÁndepŸrtarea primului defect este imperios necesarŸ pentru a se
obÍine toate avantajele sistemului IT. Continuitatea alimentŸrii este cel mai mare
avantaj pe care Ál are acest sistem de tratare al neutrului.
Pentru o reÍea alcŸtuitŸ din cca. 1 km de conductoare noi, impedanÍa (capacitivŸ) de
scurgere cŸtre pŸmÊnt Zf este de ordinul a 3500 Ω pe fazŸ. În funcÍionarea normalŸ
curentul capacitiv cŸtre pŸmÊnt(1) se calculeazŸ cu formula:
Uo = 230 = 66 mA pe fazŸ.
Zf 3.500
În timpul unui defect Ántre fazŸ Ûi pŸmÊnt, aÛa cum este indicat Án Fig. F17, curentul
care trece prin priza de pŸmÊnt de rezistenÍŸ RnA este dat de suma vectorialŸ a
curentului capacitiv din cele douŸ faze neafectate. Tensiunile fazelor neafectate
au crescut cu √3 Uo (datoritŸ existenÍei defectului pe a treia fazŸ), deci curenÍii
capacitivi cresc proporÍional. AceÛti curenÍi sunt defazaÍi unul faÍŸ de celalŸlt cu 60°,
deci, atunci cÊnd ei se adunŸ vectorial, curentul total devine: 3 x 66 mA = 198 mA
(Án exemplul prezentat).
Tensiunea de atingere Uf este atunci, egalŸ cu 198 x 5 x 10-3 = 0,99 V, prin urmare,
este total nepericuloasŸ.
Curentul de scurtcircuit este dat de suma vectorialŸ dintre curentul rezistiv Id1
Fig. F16: Dispozitiv pentru realizarea controlului izolaÍiei Ántre (153 mA) Ûi de cel capacitiv Id2 (198 mA). ÎntrucÊt pŸrÍile active accesibile ale
fazŸ Ûi pŸmÊnt, obligatoriu Án sistemele IT. instalaÍiei sunt conectate direct la pŸmÊnt, impedanÍa Zct de conectare la pŸmÊnt a
sursei nu mai joacŸ nici un rol Án calculul tensiunii de atingere.
(1) În condiÍii de izolaÍie corespunzatoare, curentul rezistiv de

scurgere la pŸmÊnt se presupune a fi neglijabil Án acest exemplu.
indirect
Fig. F17: Calea curentului de defect la primul defect Án cazul sistemelor IT.
Cazul celui de al doilea defect

La apariÍia unui al doilea defect, pe o altŸ fazŸ sau pe conductorul neutru al
instalaÍiei, deconectarea rapidŸ devine imperios necesarŸ. ÎndepŸrtarea defectului
se realizeazŸ Án mod diferit Án fiecare din urmŸtoarele cazuri:
Primul caz
F11
Se referŸ la instalaÍia Án care toate pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la
ExistenÍa simultanŸ a douŸ defecte de un conductor PE comun, aÛa cum se indicŸ Án Fig. F18.
punere la pŸmÊnt (dacŸ nu sunt amÊndouŸ În acest caz nici o prizŸ de pŸmÊnt nu se gŸseÛte pe traiectoria curentului de defect,
pe aceeaÛi fazŸ) este periculoasŸ Ûi trebuie prin urmare curentul de defect are o valoare ridicatŸ Ûi, Án mod evident, va trebui sŸ
ÁndepŸrtatŸ rapid cu ajutorul siguranÍelor declanÛeze protecÍia la supracurent, adicŸ Ántreruptoarele automate sau fuzibilele.
fuzibile sau Ántreruptoarelor automate. Primul defect poate avea loc la un capŸt al circuitului, Án timp ce al doilea defect
poate avea loc la capŸtul opus. De aceea, este uzual de a se dubla impedanÍa buclei
DeclanÛarea Ántreruptorului automat depinde
de defect atunci cÊnd se calculeazŸ pragul magnetic de declanÛare al protecÍiei la
de modul de conectare la priza de pŸmÊnt Ûi supracurent.
dacŸ sunt utilizate sau nu prize de pŸmÊnt Atunci cÊnd sistemul include un conductor pentru nulul de lucru pe lÊngŸ cele
separate. trei conductoare de fazŸ, un curent de scurtcircuit mic va apare atunci cÊnd unul
(din cele douŸ) defecte are loc Ántre conductorul neutru Ûi pŸmÊnt (toate cele
patru conductoare sunt izolate de pŸmÊnt Án schema IT). În instalaÍiile IT cu 4
conductoare, pentru calculul nivelurilor de protecÍie se foloseÛte tensiunea de fazŸ
(fazŸ-neutru), exemplu:
Uo
0,8 u Ia (1) , unde
2 Zc
Uo = tensiunea de fazŸ
Zc = impedanÍa circuitului buclei de defect (vezi F3.3)
Ia = reglajul protecÍiei la supracurent.
În cazul instalaÍiilor cu neutru nedistribuit (3 conductoare) tensiunea utilizatŸ pentru
calculul curentului de defect este tensiunea de linie (Ántre faze), exemplu:
√3 Uo
0,8 u Ia (1)
2 Zc
n Timpii maximi de deconectare
Timpii de deconectare pentru sistemele IT depind de felul Án care sunt interconectate
cele douŸ prize de pŸmÊnt, a instalaÍiei Ûi a sursei de alimentare.
Pentru circuitele terminale care alimenteazŸ echipamente electrice cu un curent
nominal care nu depŸÛeÛte 32 A Ûi avÊnd pŸrÍile conductoare accesibile conectate
la o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ cu cea a sursei de alimentare, timpii maximi de
deconectare sunt daÍi Án Fig. F8. Pentru alte circuite interconectate avÊnd o prizŸ de
pŸmÊnt comunŸ, timpul de deconectare este de 5 s. Aceasta se datoreazŸ faptului
cŸ orice situaÍie de al doilea defect petrecutŸ Án acest grup de circuite reprezintŸ, Án
fapt un curent de scurtcircuit similar sistemului TN.
Pentru circuitele terminale care alimenteazŸ echipamente electrice cu un curent
nominal care nu depŸÛeÛte 32 A Ûi avÊnd pŸrÍile conductoare accesibile conectate
la prize de pŸmÊnt independente diferite de priza de pŸmÊnt a sursei de alimentare,
timpii maximi de deconectare sunt daÍi Án Fig. F13. Pentru alte grupuri de circuite
avÊnd prize de pŸmÊnt independente de cea a sursei de alimentare, timpul maxim
de deconectare este 1 s. Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ orice situaÍie de al doilea
defect rezultat dintr-un defect de izolaÍie dintr-un grup Ûi un defect de izolaÍie din alt
grup va genera un curent de defect care va fi limitat de diferitele prize de pŸmÊnt ca
Ûi Án cazul sistemului TT.
(1) Bazat pe “metoda convenÍionalŸ” descrisŸ Án primul

exemplu de la subcapitolul 3.3.
indirect
Fig. F18: Întreruptorul automat declanÛeazŸ Án situaÍia celui de al doilea defect atunci cÊnd
pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la un conductor de protecÍie comun.
n ProtecÍia prin Ántreruptor automat

În cazul aratat Án Fig. F18, pot fi stabilite reglajele protecÍiei instantanee sau
temporizatŸ de scurtŸ duratŸ a declanÛatorului. Timpii de deconectare recomandaÍi
mai sus pot fi respectaÍi cu uÛurinÍŸ.
Exemplu: În cazul indicat Án Fig. F18, alegerea Ûi reglarea protecÍiei la scurtcircuit
furnizate de Ántreruptorul automat Compact NS 160 este adecvatŸ pentru
F12 ÁndepŸrtarea unui scurcircuit bifazat (fazŸ-fazŸ) care ar avea loc la capetele
circuitelor respective.
De reÍinut: Într-un sistem IT, cele douŸ circuite implicate Án scurtcircuitul bifazat se
presupune ca au aceeaÛi lungime, aceeaÛi secÍiune a conductorului, iar conductorul
de PE are aceeaÛi secÍiune cu conductorul de fazŸ. În astfel de cazuri, dacŸ se
utilizeazŸ “metoda convenÍionalŸ” (subcapitolul 6.2) impedanÍa buclei de defect va fi
de douŸ ori mai mare decÊt cea calculatŸ pentru unul din circuite Án sistemul TN, aÛa
cum se aratŸ Án capitolul F, subcapitolul 3.3.
L
Astfel, rezistenÍa buclei 1, FGHJ = 2RJH = 2ρ = Án mΩ, unde:
a
ρ = rezistivitatea electricŸ a cuprului (Ω/mm2) (a unui ÍŸrus din cupru, lung de 1m
Ûi avÊnd secÍiunea de 1 mm2)
L = lungimea, Án metri, a circuitului
a = secÍiunea, Án mm2
FGHJ = 2 x 22,5 x 50/35 = 64,3 mΩ, iar rezistenÍa buclei
B, C, D, E, F, G, H, J va fi 2 x 64,3 = 129 mΩ.
Curentul de defect va fi deci: 0,8 x √3 x 230 x 103/129 = 2470 A.
n ProtecÍia prin siguranÍe fuzibile
Curentul Ia pentru care siguranÍa fuzibilŸ funcÍioneazŸ trebuie ales astfel ÁncÊt sŸ
asigure Ántreruperea circuitului Án timpul specificat, folosind curbele de funcÍionare
ale siguranÍelor fuzibile descrise mai sus Án Fig. F15.
Curentul indicat trebuie sŸ fie semnificativ mai mic decÊt curentul de defect calculat
pentru circuitul respectiv.
n ProtecÍia prin Ántreruptoare cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCCB)
În cazuri particulare, RCCB-urile sunt necesare. Astfel, protecÍia Ámpotriva
contactelor accidentale indirecte poate fi realizatŸ utilizÊnd un RCCB, pentru fiecare
circuit.
Al doilea caz
Se referŸ la cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei sunt conectate
la prize de pŸmÊnt individuale sau atunci cÊnd instalaÍia cuprinde grupuri de circuite
conectate la prize de pŸmÊnt individuale (cÊte o prizŸ pentru fiecare grup).
DacŸ pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei sunt conectate la prize de pŸmÊnt
individuale, atunci este posibil ca al doilea defect sŸ se producŸ Ántre circuite sau
grupuri de circuite diferite. În acest caz este necesarŸ o protecÍie suplimentarŸ
celei descrise mai sus pentru cazul 1 Ûi se referŸ la dispozitive de curent diferenÍial
rezidual plasate ÁmpreunŸ cu Ántreruptoarele care protejeazŸ fiecare circuit sau grup
de circuite.
Motivul pentru aceastŸ cerinÍŸ este acela cŸ prizele de pŸmÊnt ale diferitelor grupuri
sunt conectate prin intermediul pŸmÊntului astfel ÁncÊt scurtcircuitul bifazat va fi Án
general limitat la trecerea prin prizele de pŸmÊnt de cŸtre rezistenÍa acestor prize Ûi
indirect
deci protecÍia cu ajutorul dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi nu este posibilŸ.

De aceea sunt necesare dispozitive de curent diferenÍial rezidual sensibile, dar
curentul nominal al acestora trebuie, evident, sŸ fie superior celui produs Án cazul
Capacitatea de punere Curentul la primul defect

la pŸmÊnt (µF) (A)
1 0,07
5 0,36
30 2,17
NotŸ: 1 µF reprezintŸ capacitatea faÍŸ de pŸmÊnt pentru un
cablu cu patru conductoare avÊnd 1 km lungime.
Tab. F19: CorespondenÍa dintre capacitatea de punere la pŸmÊnt Ûi curentul de scurgere la

pŸmÊnt Án cazul primului defect.
primului defect (a se vedea Tab. F19).

În cazul unui al doilea defect care se petrece Án interiorul unui grup de circuite avÊnd
o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ, protecÍia la supracurent funcÍioneazŸ, aÛa cum s-a
descris mai sus, pentru primul caz.
Nota 1: A se vedea capitolul G, subcapitolul 7.2, protecÍia conductorului neutru.
Nota 2: În instalaÍiile trifazate cu 4 conductoare protecÍia Ámpotriva supracurenÍilor
Án conductorul neutru este preferabil sŸ se realizeze, uneori, cu ajutorul unui F13
Fig. F20: Utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual Án cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate individual sau Án grup la priza de
pŸmÊnt, Án cazul sistemelor IT.
transformator de curent de tip tor, instalat pe conductorul de neutru (vezi Fig. F 20).
3.5 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactelor directe

Tensiunile foarte joase de siguranÍŸ sunt
Ûi indirecte fŸrŸ deconectarea automatŸ a sursei de
folosite Án cazuri ce presupun riscuri crescute: alimentare
bazine de Ánot, lŸmpi portabile sau alte Utilizarea tensiunilor foarte joase de siguranÍŸ (TFJS)
echipamente portabile pentru uz exterior, etc. TFJS se utilizeazŸ Án situaÍiile Án care funcÍionarea echipamentelor electrice implicŸ
riscuri serioase de accidente (bazine de Ánot, parcuri de distracÍii, etc.). AceastŸ
mŸsurŸ depinde de puterea sursei de alimentare la tensiune foarte joasŸ de la
ÁnfŸÛurarea secundarŸ a transformatoarelor de separaÍie, special proiectate Án
conformitate cu standardele naÍionale sau internaÍionale (CEI 60742). Nivelul de Íinere
la impuls al izolaÍiei dintre ÁnfŸÛurŸrile primarŸ Ûi secundarŸ este foarte mare Ûi/sau
Ántre ÁnfŸÛurŸri este uneori incorporat un ecran metalic ÁmpŸmÊntat. Tensiunea Án
secundar nu depŸÛeÛte niciodatŸ valoarea efectivŸ de 50 V.
Pentru o protecÍie corespunzŸtoare Ámpotriva contactelor indirecte trebuie respectate
Án exploatare trei condiÍii:
n nici un conductor activ al circuitelor de TFJS nu trebuie conectat la priza de pŸmÊnt;
n pŸrÍile conductoare accesibile ale unei surse de foarte joasŸ tensiune nu trebuie
conectate la priza de pŸmÊnt, sau la alte pŸrÍi conductoare active interne sau
exterioare;
n toate pŸrÍile conductoare active ale circuitelor de TFJS Ûi ale altor circuite cu
indirect
Aceste mŸsuri impun urmŸtoarele:

n circuitele de TFJS trebuie de obicei protejate prin tuburi dedicate exclusiv acestora
cu excepÍia cazului Án care au fost utilizate conductoare cu izolaÍia compatibilŸ cu
cea mai mare tensiune a celorlalte circuite din traseu;
n prizele aferente sistemelor de TFJS nu trebuie sŸ aibŸ prin construcÍie borne de
protecÍie Ûi nu vor fi conectate la priza de pŸmÊnt. FiÛele Ûi prizele din TFJS trebuie
sŸ fie de o formŸ specificŸ astfel ÁncÊt sŸ nu fie posibilŸ conectarea lor greÛitŸ la alte
tensiuni.
NotŸ: În condiÍii normale, cÊnd TFJS este mai micŸ decÊt 25 V, sistemul nu necesitŸ
protecÍie Ámpotriva contactelor directe accidentale. CerinÍe speciale sunt indicate Án
capitolul P, subcapitolul 3: “Zone speciale”.
Utilizarea tensiunilor foarte joase de protecÍie (TFJP)

(vezi Fig. F21)
AceastŸ metodŸ se utilizeazŸ Án general acolo unde se impun tensiuni foarte joase
sau sunt preferate din motive de siguranÍŸ, altele decÊt Án zonele de risc crescut
menÍionate anterior. Conceptul este asemenator cel al TFJS, dar circuitul secundar
este conectat la pŸmÊnt Ántr-un punct.
CEI 60364-4-41 defineÛte, Án mod precis, semnificaÍia TFJP. ProtecÍia Ámpotriva
contactelor directe accidentale este Án general necesarŸ, cu excepÍia cazului Án
care echipamentul se gŸseÛte Ántr-o zonŸ cu legŸturi echipotenÍiale, atunci cÊnd
tensiunea nominalŸ efectivŸ, nu depŸÛeÛte 25 V, iar echipamentul este utilizat,
Án mod normal Án zone uscate Án care nu sunt previzibile contacte directe pentru
corpul omenesc. În toate celelalte cazuri, unde nu este prevazutŸ protecÍia Ámpotriva
F14 contactului direct, tensiunea efectivŸ maximŸ admisŸ este de 6 V.
Fig. F21: SursŸ de alimentare de foarte joasŸ tensiune, de la un transformator de separaÍie.
Utilizarea tensiunilor foarte joase funcÍionale (TFJF)

Acolo unde, din motive funcÍionale, o tensiune de 50 V sau mai micŸ este utilizatŸ,
ÁnsŸ nu toate prevederile relative la TFJS sau TFJP sunt Ándeplinite, trebuie luate
Án considerare mŸsuri adecvate prevŸzute Án CEI 60364-4-41 pentru a se asigurŸ
protecÍia Ámpotriva atÊt a contactelor directe cÊt Ûi a celor indirecte accidentale, Án
conformitate cu amplasarea Ûi cu destinaÍia acestor circuite.
NotŸ: Astfel de condiÍii ar putea fi ÁntÊlnite, spre exemplu, atunci cÊnd circuitele
includ echipamente (precum transformatoare, relee, Ántreruptoare cu comandŸ la
distanÍŸ, contactoare) insuficient izolate Án raport cu circuitele cu tensiuni mai mari.
Separarea electricŸ a circuitelor (vezi Fig. F22)

Se recomandŸ utilizarea separŸrii electrice a
circuitelor pentru cabluri de lungimi relativ mici Principiul separŸrii electrice a circuitelor (Án general circuite monofazate) din motive
de siguranÍŸ, se bazeazŸ pe urmŸtoarele considerente.
Ûi avÊnd nivele relativ ridicate ale rezistenÍei
Cele douŸ conductoare de la ÁnfŸÛurarea secundarŸ monofazatŸ a unui
de izolaÍie. Este preferabil sŸ se utilizeze transformator de separaÍie sunt izolate faÍŸ de pŸmÊnt.
pentru cazuri individuale. DacŸ o persoanŸ vine Án contact direct cu unul dintre conductoare, un curent de
valoare foarte micŸ va circula prin persoana respectivŸ, prin pŸmÊnt Ûi Ánapoi, la
celŸlalt conductor, evident, prin capacitatea inerentŸ a acelui conductor Án raport cu
pŸmÊntul. ÎntrucÊt capacitatea conductorului Án raport cu pŸmÊntul este foarte micŸ,
curentul este Án general sub nivelul de percepÍie. Pe mŸsurŸ ce lungimea circuitului
creÛte, curentul generat de contactul direct va creÛte progresiv pÊnŸ la o valoare la
care devine un Ûoc electric periculos.
Chiar dacŸ o lungime a circuitului micŸ exclude orice pericol din partea curentului
capacitiv, o valoare scŸzutŸ a rezistenÍei de izolaÍie Án raport cu pŸmÊntul poate
determina un pericol, ÁntrucÊt calea de curent porneÛte de la persoana care a produs
contactul direct, prin pŸmÊnt Ûi apoi Ánapoi la celŸlalt conductor printr-o rezistenÍŸ de
izolaÍie conductor-pŸmÊnt scazutŸ. Din aceste motive lungimile relativ scŸzute ale
cablurilor bine izolate sunt esenÍiale Án cazul sistemelor separate.
Transformatoarele sunt special proiectate pentru aceastŸ funcÍiune, cu un grad
mŸrit al rezistenÍei de izolaÍie dintre ÁnfŸÛurarea primarŸ Ûi cea secundarŸ sau cu
Fig. F22: Alimentare de siguranÍŸ printr-un transformator de o protecÍie echivalentŸ precum cea a unui ecran metalic conectat la pŸmÊnt Ántre
separaÍie de clasŸ II de izolaÍie. ÁnfŸÛurŸri. ConstrucÍia transformatorului este Án conformitate cu clasa II de izolaÍie
standard.
indirect
AÛa cum s-a indicat mai Ánainte, utilizarea corectŸ a acestui principiu implicŸ
urmŸtoarele:
n nici un conductor sau parte conductoare accesibilŸ din circuitul secundar sŸ nu fie
conectatŸ la priza de pŸmÊnt;
n lungimea circuitelor din secundar trebuie sŸ fie limitatŸ pentru a evita valori mari
ale capacitŸÍii(1);
n trebuie realizatŸ o rezistenÍŸ mare de izolaÍie pentru cablaj Ûi receptoare.
Aceste condiÍii limiteazŸ aplicarea acestei mŸsuri de siguranÍŸ, Án general, la un
singur receptor.
În cazul Án care mai multe receptoare sunt alimentate printr-un transformator de
separaÍie este necesar sŸ se realizeze urmŸtoarele cerinÍe :
n pŸrÍile conductoare accesibile ale tuturor receptoarelor sŸ fie conectate ÁmpreunŸ
printr-un conductor de protecÍie izolat, dar care nu este conectat la priza de pŸmÊnt;
n prizele trebuie sŸ fie prevŸzute cu contact de protecÍie. Rolul acestui contact
de protecÍie este acela de a asigura interconectarea tuturor pŸrÍilor conductoare
accessibile.
În cazul unui al doilea defect protecÍia la supracurent trebuie sŸ ducŸ la
deconectarea automatŸ a circuitului, Án aceleaÛi condiÍii ca cele impuse Án cazul
sistemelor IT.
Simbol: Echipamentele de clasŸ II

Aceste aparate sunt cunoscute ca avÊnd “dublŸ izolaÍie”, ÁntrucÊt Án cazul
echipamentelor de clasŸ II acestea sunt prevŸzute pe lÊngŸ izolaÍia de bazŸ Ûi cu
o izolaÍie suplimentarŸ (vezi Fig. 23). Nici o parte conductoare a aparatelor de clasŸ
II nu trebuie conectatŸ la un conductor de protecÍie:
n cele mai multe dintre aparatele portabile sau semi-mobile, anumite corpuri de F15
iluminat sau tipuri de transformatoare sunt proiectate pentru a avea dublŸ izolaÍie.
Este important sŸ se aibŸ Án vedere anumite reguli speciale de exploatare Án cazul
echipamentelor clasŸ II Ûi sŸ se verifice regulat dacŸ aceasta este menÍinutŸ
(dacŸ izolaÍia exterioarŸ nu s-a deteriorat, etc.). Aparatele electronice, radiourile,
televizoarele au nivele de siguranÍŸ echivalente clasei II, dar nu sunt considerate
aparate de clasŸ II.
n izolaÍia suplimentarŸ Ántr-o instalatie electricŸ: CEI 60364-4-41 (subcapit. 413-2) Ûi
anumite standarde naÍionale precum NFC15-100 (FranÍa) descriu detaliat mŸsurile
necesare pentru a se realiza o izolaÍie suplimentarŸ Án timpul lucrŸrilor de montaj
aferente unei instalaÍii electrice.
Fig. F23: Principiul nivelului de izolaÍie de clasŸ II.
Un exemplu simplu este cel al introducerii unui cablu Ántr-un tub protector de PVC.
Metodele sunt de asemenea descrise Ûi pentru cazul tablourilor de distribuÍie.
n pentru tablourile de distribuÍie Ûi echipamente similare, CEI 60439-1 descrie un set
de cerinÍe care realizeazŸ “izolaÍia totalŸ”‚ echivalentŸ cu clasa II.
n multe standarde naÍionale reunesc anumite cabluri ca fiind echivalente clasei II de
izolaÍie.
Amplasarea Án afara unor zone accesibile sau interpunerea de

În principiu protecÍia prin amplasarea pŸrÍilor
conductoare Án afara unor zone accesibile sau
obstacole
interpunerea de obstacole necesitŸ utilizarea Prin aceste mijloace este foarte puÍin probabil sŸ se atingŸ simultan o parte
conductoare activŸ Ûi o parte conductoare aflatŸ la potenÍialul pŸmÊntului (vezi
unei pardoseli izolante Ûi, prin urmare nu este
Fig. 24). În practicŸ, aceastŸ mŸsurŸ poate fi aplicatŸ numai Án zonele uscate Ûi se
uÛor de realizat. implementeazŸ Án conformitate cu urmŸtoarele cerinÍe:
n Pardoseala Ûi pereÍii camerei trebuie sŸ fie izolanÍi, de exemplu, rezistenÍa de
izolaÍie faÍŸ de pŸmÊnt trebuie sŸ fie:
o 50 kΩ (pentru instalaÍii cu tensiuni i 500 V),
o 100 kΩ (500 V < tensiunea Án instalaÍie i1000 V).
RezistenÍa de izolaÍie este mŸsuratŸ utilizÊnd un instrument tip “megohmetru”
(generator acÍionat manual sau un model electronic alimentat la baterie) Ántre un
electrod amplasat pe pardosealŸ sau pe perete Ûi pŸmÊnt (de exemplu cel mai
apropiat conductor de protecÍie conectat la priza de pŸmÊnt). Presiunea de contact
la nivelul electrodului trebuie sŸ fie, evident, aceeaÛi la toate testele.
(1) CEI 364-4-41 recomandŸ ca produsul dintre tensiunea
nominalŸ a circuitului Án volÍi Ûi lungimea Án metri a Ántregului Fiecare furnizor de astfel de mijloace de mŸsurare furnizeazŸ electrozi adecvaÍi
sistem de cablaj sŸ nu depŸÛeascŸ 100000, Ûi ca lungimea fiecŸrui produs, deci trebuie avut grijŸ ca electrozii utilizaÍi sŸ fie cei furnizaÍi
totalŸ a sistemului de cablaj sŸ nu depŸÛeascŸ 500 m. ÁmpreunŸ cu instrumentul de mŸsurŸ.
indirect
n Amplasarea echipamentelor Ûi obstacolelor trebuie fŸcutŸ astfel ÁncÊt sŸ nu fie

posibil contactul simultan cu douŸ pŸrÍi conductoare accesibile ale instalaÍiei sau cu
una conductoare accesibilŸ a instalaÍiei Ûi una conductoare accesibilŸ externŸ;
n Nici un conductor de protecÍie accesibil nu trebuie amplasat Án spaÍiul respectiv;
n Accesul Án spaÍiul respectiv trebuie astfel realizat ÁncÊt persoanele care intrŸ sŸ
nu fie expuse riscurilor. De exemplu o persoanŸ care se gŸseÛte pe o pardosealŸ
conductoare Án afara spaÍiului respectiv nu trebuie sŸ aibe acces (prin uÛŸ) la pŸrÍi
active conductoare precum, spre exemplu, Ántreruptorul de iluminat montat Ántr-o
cutie metalicŸ de tip industrial.
F16
Fig. F24: ProtecÍia prin amplasarea Án afara unor zone accesibile sau Ánterpunerea de obstacole.
Camerele echipotenÍiale izolate faÍŸ de

Camere echipotenÍiale izolate faÍŸ de pŸmÊnt
pŸmÊnt sunt asociate cu instalaÍii particulare În acest caz, toate pŸrÍile active accesibile, inclusiv podeaua(1) sunt conectate prin
intermediul unui conductor de secÍiune suficient de mare astfel ÁncÊt sŸ nu existe
(laboratoare, etc.) Ûi genereazŸ anumite
nici o diferenÍŸ semnificativŸ de potenÍial Ántre oricare douŸ puncte. Deteriorarea
dificultŸÍi Án ceea ce priveÛte proiectarea Ûi izolaÍiei dintre un conductor activ Ûi carcasa metalicŸ a unui aparat va duce Ántreaga
execuÍia instalaÍiilor electrice. construcÍie (cuÛcŸ) la un potenÍial egal cu cel dintre fazŸ Ûi pŸmÊnt, dar nici un
curent electric de defect nu va circula. ÎnsŸ, Án aceste condiÍii, o persoanŸ care intrŸ
Án ÁncŸpere va fi supusŸ riscului ÁntrucÊt va pŸÛi pe o podea aflatŸ sub tensiune.
Prin urmare, vor trebui luate mŸsuri speciale de protecÍie a persoanelor (ex.: podea
izolantŸ la intrŸri, etc.). De asemenea, vor trebui utilizate echipamente speciale
pentru controlul izolaÍiei Án absenÍa unui curent de defect semnificativ.
Fig. F25: LegŸturi echipotenÍiale pentru toate pŸrÍile conductoare simultan accesibile.
(1) PŸrÍile conductoare externe instalaÍiei care pŸtrund sau ies
Án/din spatiul echipotenÍial (precum Íevile de apŸ, etc.) trebuie
protejate Án materiale adecvate izolante Ûi excluse din reÍeaua
de echipotenÍialitate Ántruct acestea sunt, probabil, legate
la un conductor de protecÍie (legat la pŸmÊnt Án altŸ zonŸ a
instalaÍiei).
F - Protection against electric shock
4 ProtecÍia bunurilor Án cazul
defectelor de izolaÍie
Standardele considerŸ cŸ pagubele (Án special incendiile) produse bunurilor de

cŸtre defectele de izolaÍie sunt importante. Prin urmare, Án zonele cu risc crescut
de incendiu, trebuie utilizat un dispozitiv de protecÍie diferenÍial de 300 mA. Pentru
alte cazuri, standardele se referŸ la tehnici precum “protecÍia Ámpotriva punerilor la
pŸmÊnt” (GFP - Ground Fault Protection).
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual 4.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva riscului de

sunt echipamente destinate efectiv asigurŸrii incendiu cu ajutorul dispozitivelor de curent
protecÍiei Ámpotriva riscului de incendiu datorat diferenÍial rezidual (RCD - Residual Current Devices)
unor defecte de izolaÍie, deoarece acestea pot
Dispozitivele de protecÍie de curent diferenÍial rezidual (RCD) sunt echipamente
detecta scurgeri de curent cŸtre pŸmÊnt (ex.: destinate efectiv asigurŸrii protecÍiei Ámpotriva riscului de incendiu datorat unor
300 mA), care sunt destul de mici pentru a nu defecte de izolaÍie. Acest tip de curent de defect este de fapt prea mic pentru a fi
putea fi detectate de cŸtre alte protecÍii, dar detectat de alte protecÍii (la supracurenÍi).
suficient de mari pentru a produce incendii. Pentru sistemele TT, IT, TN-S Án care scurgerile de curent cŸtre pŸmÊnt pot
apŸrea, utilizarea unor dispozitivele de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual cu
sensibilitatea de 300 mA asigurŸ o bunŸ protecÍie Ámpotriva riscului de incendiu
produs de un astfel de defect.
Diferite investigaÍii au arŸtat faptul cŸ pierderile Án cazul producerii unor incendii Án
clŸdiri industriale Ûi din sectorul terÍiar pot fi foarte mari.
Analiza acestui fenomen a arŸtat faptul cŸ riscul de incendiu este legat de
supraÁncŸlzirea datoratŸ unei coordonŸri necorespunzŸtoare dintre valoarea maximŸ
admisŸ a curentului prin cablu (sau prin conductorul izolat) Ûi pragul protecÍiei la
supracurent. F17
SupraÁncŸlzirea se poate datora, de asemenea, modificŸrilor produse instalaÍiei
iniÍiale (ex.: pozarea suplimentarŸ de cabluri pe acelaÛi suport).
SupraÁncŸlzirea poate fi cauza producerii arcului electric Án mediile umede. Aceste
arcuri se dezvoltŸ atunci cÊnd existŸ un defect de izolaÍie Ûi dacŸ impedanÍa buclei
de defect este mai mare decÊt 0,6 Ω. Anumite teste aratŸ faptul cŸ un curent de
defect de 300 mA poate induce un risc real de incendiu (vezi Fig. F26).
4.2 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la

pŸmÊnt (GFP - Ground Fault Protection)
Diferite tipuri de protecÍii Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt
(vezi Fig. F27 )
În funcÍie de tipul dispozitivului de mŸsurare a curentului de scurgere la pŸmÊnt,
existŸ trei tipuri de protecÍii GFP:
n “Residual Sensing” RS - senzori reziduali
Curentul de defect de izolaÍie este calculat utilizÊnd suma vectorialŸ a curenÍilor
din secundarele transformatoarelor de curent. Transformatorul de curent de pe
conductorul neutru este deseori Án afara Ántreruptorului automat.
n “Source Ground Return” SGR - mŸsura curentului de Ántoarcere prin pŸmÊnt cŸtre
sursŸ
Curentul de defect de izolaÍie este mŸsurat pe legŸtura dintre punctul neutru al
transformatorului de joasŸ tensiune Ûi pŸmÊnt. Transformatorul de curent este Án
afara Ántreruptorului automat.
Anumite teste au arŸtat faptul cŸ o scurgere foarte n “Zero Sequence” ZS - mŸsura curentului de secvenÍŸ homopolarŸ
micŸ de curent (cÊÍiva mA) se poate dezvolta Ûi,
Defectul de izolaÍie este mŸsurat direct cu ajutorul unui transformator de curent
de la 300 mA poate induce un incendiu Án medii
umede Ûi Án prezenÍa prafului. toroidal, care face suma curenÍilor din conductoarele active. Acest tip de protecÍie
Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt este utilizat numai la valori mici ale curenÍilor de
defect.
Fig. F26: Originea incendiilor Án clŸdiri.
Sistem RS Sistem SGR Sistem ZS
Fig. F27: Diferite tipuri de protecÍie Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt.

electrice 4 ProtecÍia bunurilor Án cazul
defectelor de izolaÍie
Utilizarea Án instalaÍie a dispozitivelor GFP - Groung Fault

Protection
Tipul/nivelul instalaÍiei DistribuÍia principalŸ DistribuÍie secundarŸ ObservaÍii

Source Ground Return o Utilizat
(SGR)
Residual Sensing (RS) o n Utilizat des
Zero Sequence o n Utilizat rar

(ZS)
o Posibil.
n Recomandat sau impus.
F18
5 Implementarea sistemului TT
5.1 MŸsuri de protecÍie

ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect
Cazul general
ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte este asiguratŸ prin utilizarea dispozitivelor
de curent diferenÍial rezidual - RCD, ale cŸror praguri de sensibilitate IΔn Ándeplinesc
50 V (1)
condiÍia IΔn i
RA
Alegerea pragului de sensibilitate a dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual
se face Án funcÍie de rezistenta RA a prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei Ûi este datŸ Án
Tab. F28.
Cazul circuitelor de distribuÍie (vezi Fig. F29)
IΔn RezistenÍa maximŸ a prizei de pŸmÊnt

(50 V) (25 V)
3A 16 Ω 8Ω
1A 50 Ω 25 Ω
500 mA 100 Ω 50 Ω
300 mA 166 Ω 83 Ω
30 mA 1666 Ω 833 Ω
Tab. F28: Valorile limitŸ superioare pentru rezistenÍele prizei de pŸmÊnt, care nu trebuie
depŸÛite, pentru nivele date ale sensibilitŸÍii dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual, la F19
tensiuni UL de 50 V Ûi 25 V.
Standardul CEI 60364-4-41 Ûi anumite standarde naÍionale admit un timp maxim de

Fig. F29: Circuite de distribuÍie. declanÛare de 1 sec. Án cazul circuitelor de distribuÍie (spre deosebire de circuitele
de distribuÍie finalŸ). Aceasta permite obÍinerea unui anumit grad de selectivitate:
n la nivelul A: temporizare la declanÛare a dispozitivului de curent diferenÍial
rezidual, ex.: tipul “S”;
n la nivelul B: declanÛare instantanee a dispozitivului de curent diferenÍial rezidual.
Cazul Án care pŸrÍile active accesibile ale aparatelor sau grupurilor de aparate
sunt conectate la prize de pŸmÊnt independente (vezi Fig. F30)
ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte este realizatŸ cu ajutorul dispozitivului de
curent diferenÍial rezidual amplasat la nivelul Ántreruptorului care protejeazŸ fiecare
aparat sau grup de aparate conectate la prize de pŸmÊnt separate.
Sensibilitatea fiecŸrui astfel de dispozitiv trebuie sŸ fie compatibilŸ cu rezistenÍa de
dispersie a prizei de pŸmÊnt la care este conectat aparatul respectiv.
Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate

(vezi Fig. F31)
Standardul CEI 60364-4-41 recomandŸ utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial
rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) pentru protecÍia circuitelor de prize avÊnd
Fig. F30: Prize de pÊmÊnt separate. un curent nominal i 20 A, Án toate cazurile.
Utilizarea unor astfel de RCD este recomandatŸ de asemenea, Án urmŸtoarele
situaÍii:
n circuite de prizŸ amplasate Án zonele umede, pentru orice valoare a curentului
nominal;
n circuite de prizŸ amplasate temporar Án anumite zone;
n circuite care alimenteazŸ incinte pentru spŸlŸtorii sau bazine de Ánot;
n circuite care alimenteazŸ organizŸri de Ûantier, rulote, bŸrci de agrement, tÊrguri
mobile.
A se vedea 2.2 Ûi capitolul P, secÍiunea 3.
Fig. F31: Circuite care alimenteazŸ prize.
(1) La organizŸri de Ûantier, clŸdiri din mediul agricol, etc., se

utilizeazŸ tensiunea limitŸ de 25 V.
electrice 5 Implementarea sistemului TT
Cazul zonelor cu risc crescut de incendiu (vezi Fig. 32)

ProtecÍia cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD) la nivelul
fiecŸrui Ántreruptor este absolut necesarŸ Án zonele cu risc Ûi chiar obligatorie Án
anumite ÍŸri.
Sensibilitatea lor trebuie sa fie i 500 mA, dar pentru protecÍia Ámpotriva riscului de
incendiu este recomandatŸ o sensibilitate de 300 mA.
Fig. F32: Zonele cu risc de incendiu.
F20 ProtecÍia Án cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile nu

sunt conectate la priza de pŸmÊnt (vezi Fig. 33)
(În cazuri de instalaÍii existente amplasate Án zone uscate Ûi Án care nu este posibilŸ
realizarea unei prize de pŸmÊnt sau dacŸ conductorul de protecÍie s-a deteriorat).
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) asigurŸ pe
de o parte protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte accidentale dar, de asemenea,
reprezintŸ Ûi o mŸsurŸ suplimentarŸ de protecÍie Ámpotriva pericolului de producere
a contactelor directe.
Fig. F33: PŸrÍi conductoare accesibile neconectate la priza de pŸmÊnt (A).
5.2 Tipuri de dispozitive de curent diferenÍial

rezidual (RCD)
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sunt, Án mod uzual, Áncorporate sau
asociate urmŸtoarelor:
n Ántreruptoarelor automate Án carcasŸ turnatŸ de tip industrial (MCCB) Án
conformitate cu CEI 60947-2 Ûi anexelor B Ûi M;
n Ántreruptoarelor automate miniaturŸ de tip industrial (MCB) Án conformitate cu
CEI 60947-2 Ûi anexelor B Ûi M;
n Ántreruptoarelor automate miniaturŸ pentru uz casnic sau similar (MCB) Án
conformitate cu CEI 60898, CEI 61008, CEI 61009;
n separatoarelor de sarcinŸ Án conformitate cu standardele naÍionale;
n releelor cu transformatoare de curent toroidale separate (de tip inel), Án
conformitate cu CEI 60947-2, Anexa M.
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual (RCD) sunt obligatoriu de utilizat Án

cazul instalaÍiilor proiectate Án sistemul TT, acolo unde capacitatea lor de a obÍine
selectivitate cu alte dispozitive de curent diferenÍial rezidual permit declanÛŸri
temporizate, asigurÊndu-se astfel, un nivel ridicat de continuitate Án serviciu.
Întreruptoare automate de tip industrial cu dispozitive de

Întreruptoarele automate de tip industrial
cu module de curent diferenÍial rezidual curent diferenÍial rezidual integrate sau ataÛabile (vezi Fig. 34)
integrate sunt Án conformitate cu standardul
CEI 60947-2 Ûi cu anexa B.
Întreruptoarele automate de Întreruptoarele automate de tip industrial tip Multi 9,

tip industrial Vigi Compact. cu modul de curent diferenÍial rezidual, Vigi, ataÛat.
F21
Fig. F34: Întreruptoare de tip industrial cu module de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual.
Întreruptoarele automate cu montaj pe sina DIN (ex. Compact sau Multi 9) pot fi
asociate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual (ex. Blocuri Vigi).
Ansamblul asigurŸ, astfel, funcÍii complete de protecÍie (separare, protecÍie Ámpotriva
curenÍilor de scurtcircuit, suprasarcinŸ Ûi curenÍi de defect la pŸmÊnt).
MiniÁntreruptoarele automate pentru uz

MiniÁntreruptoare cu RCD pentru utilizŸri casnice (vezi Fig. F35)
casnic sau similar cu module de protecÍie
Ámpotriva curentului rezidual integrate sunt Án
conformitate cu CEI 60898, CEI 61008 Ûi
CEI 61009.
Întreruptorul automat de protecÍie Sistemul monobloc, Ántreruptor automat cu bloc Vigi

de la intrarea unui circuit poate integrat pentru protecÍia circuitelor de prizŸ pentru
avea dispozitiv de curent diferenÍial aplicaÍiile din sectorul casnic Ûi terÍiar.
rezidual integrat cu caracteristici de
temporizare (tip S).
Fig. F35: Întreruptoare automate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual pentru aplicaÍiile
din sectorul casnic.
Separatoarele de sarcinŸ cu dispozitive de Întreruptoare automate cu dispozitive de curent diferenÍial

curent diferenÍial rezidual sunt Án conformitate rezidual realizate cu ajutorul transformatoarelor de curent
cu standarde naÍionale particulare. toroidale separate (vezi Fig. F37)
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual cu Dispozitivul de curent diferenÍial rezidual realizat cu ajutorul transformatoarelor de
transformatoare de curent toroidale separate curent toroidale separate poate fi asociat cu Ántreruptoare sau cu contactoare.
sunt Án conformitate cu CEI 60947-2 anexa M.
Fig. F37: Dispozitiv de curent diferenÍial rezidual (RCD) realizat cu ajutorul transformatoarelor de
F22 curent toroidale separate.
5.3 Coordonarea dispozitivelor de curent diferenÍial

rezidual
Coordonarea RCD-urilor din punctul de vedere al selectivitŸÍii declanÛŸrilor se
realizeazŸ fie prin temporizŸrile declanÛŸrilor, fie prin divizarea circuitelor care sunt
protejate individual sau Án grup, sau prin combinarea celor douŸ metode.
Astfel, selectivitatea evitŸ declanÛarea oricŸrui dispozitiv de curent diferenÍial
rezidual, altul decÊt cel aflat imediat Án amonte de locul producerii defectului:
n cu dispozitivele disponibile Án mod curent, este posibil sŸ se realizeze
selectivitatea pÊnŸ la trei sau patru nivele de distribuÍie:
o la nivelul tabloului general de distribuÍie,
o la nivelul tabloului intermediar de distribuÍie,
o la nivelul tablourile secundare,
o la nivelul prizelor, pentru protecÍia fiecŸrui aparat;
n Án general, la tablourile de distribuÍie (Ûi la cele secundare, dacŸ existŸ) Ûi la
nivelul protecÍiei individuale a fiecŸrui aparat, dispozitivele pentru deconectarea
automatŸ Án cazul contactului indirect accidental sunt instalate ÁmpreunŸ cu protecÍia
suplimentarŸ Ámpotriva contactelor directe accidentale.
Selectivitatea Ántre RCD-uri

RecomandŸrile generale referitoare la modul Án care se poate obÍine selectivitatea
Ántre douŸ dispozitive de de curent diferenÍial rezidual sunt urmŸtoarele:
n raportul dintre pragurile nominale de declanÛare ale dispozitivelor din amonte Ûi
aval > 2;
n temporizarea declanÛŸrii RCD-ului din amonte.
Selectivitatea se obÍine prin utilizarea cÊtorva valori standardizate de sensibilitate:
30 mA, 100 mA, 300 mA Ûi 1 A Ûi a unor temporizŸri ale declanÛŸrii aÛa cum se
aratŸ Án Fig. F38.
RCD-uri selective
pentru domeniul
casnic s
Ûi industrial
(reglaje I Ûi II)
RCD de 30 mA
pentru domeniul general
Ûi industrial (reglaj 0)
F23
Fig. F38: Selectivitatea totalŸ pentru douŸ nivele.
Selectivitatea Ántre douŸ nivele (vezi Fig. F39)

ProtecÍia
n Nivelul A: RCD temporizat reglat la I (pentru dispozitivele industriale) sau tipul S
(pentru domeniul casnic) pentru protecÍie Ámpotriva contactelor indirecte;
n Nivelul B: RCD instantaneu, de mare sensibilitate pe circuite alimentÊnd prize sau
aparate de mare risc (maÛini de spŸlat, etc. A se vedea, de asemenea, capitolul P,
subcapitolul 3).
SoluÍiile Schneider Electric
n Nivelul A: Ántreruptoare Compact sau Multi 9 cu dispozitivele de curent diferenÍial
rezidual respective (Vigi NS160 sau Vigi NC100) cu reglaj tip I sau S;
Fig. F39: Selectivitatea totalŸ pentru douŸ nivele. n Nivelul B: Ántreruptoare cu module RCD integrate (DPN Vigi) sau ataÛabile (ex.
Vigi C60).
NotŸ: Reglajul dispozitivului de curent diferenÍial rezidual din amonte trebuie sŸ fie
Án conformitate cu regulile de selectivitate Ûi sŸ ÍinŸ cont de toÍi curenÍii reziduali din
Releu cu transformator
aval.
de curent toroidal 3 A Selectivitatea la 3 sau 4 nivele (vezi Fig. F40)
temporizat 500 ms ProtecÍia
n Nivelul A: RCD temporizat (reglaj III);
Întreruptor cu dispozitiv de n Nivelul B: RCD temporizat (reglaj II);
curent diferenÍial rezidual 1 A n Nivelul C: RCD temporizat (reglaj I) sau tip S;
temporizat 250 ms
n Nivelul D: RCD instantaneu.
SoluÍiile Schneider Electric
Întreruptor cu dispozitiv de curent n Nivelul A: Ántreruptor asociat cu un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual cu
diferenÍial rezidual 300 mA transformator toroidal (Vigirex RH54A);
temporizat 50 ms sau tip S
n Nivelul B: Vigicompact sau Vigirex;
n Nivelul C: Vigirex, Vigicompact sau Vigi C60;
Întreruptor cu dispozitiv de n Nivelul D:
curent diferenÍial rezidual 30 mA o Vigicompact, sau
o Vigirex, sau
o Multi 9 cu RCD integrat sau cu modul ataÛat: DPN Vigi sau Vigi C60.
NotŸ: Reglajul dispozitivului de curent diferenÍial rezidual din amonte trebuie sŸ fie
Fig. F40: Selectivitatea totalŸ pe 3 sau 4 nivele. Án conformitate cu regulile de selectivitate Ûi sŸ ÍinŸ cont de toÍi curenÍii reziduali din
aval.
Selectivitatea protecÍiei pe trei nivele (vezi Fig. F41)
Masterpact
debroÛabil
MT/JT
MV/LV
Vigirex
Reglaj II
NS100 MA
F24
Vigicompact
Vigicompact
NS100
NS100
Reglaj
Setting11
300
300mAmA
NC100L MA
instantaneu
300 mA
NC100 dif.
300 mA
S Curent de defect la
pŸmÊnt al filtrului:
20 mA
Tablou
electric
terminal
XC40
dif.
30 mA
Fig. F41: InstalaÍie tipicŸ pe 3 nivele: protecÍia circuitelor de distribuÍie Án sistemul TT. Motorul este protejat printr-o protecÍie specificŸ.
6 Implementarea sistemului TN
6.1 CondiÍii preliminare

La faza de proiectare trebuie luate Án calcul lungimile maxime ale cablurilor Án aval
de Ántreruptoare sau fuzibile, Án timp ce, Án practicŸ, la execuÍia instalaÍiilor electrice
trebuie respectate, Án mod riguros, anumite reguli.
Anumite condiÍii trebuie respectate, aÛa cum se indicŸ mai jos Ûi sunt ilustrate
Án Fig. F42.
1. Conductorul de protecÍie PE trebuie conectat la priza de pŸmÊnt cŸt de bine
posibil.
2. Conductorul de protecÍie PE nu trebuie sŸ treacŸ prin conducte fero-magnetice,
tubulaturi, etc. sau sŸ fie pozat pe suprafeÍe de oÍel, ÁntrucÊt anumite efecte
inductive Ûi/sau de vecinŸtate pot conduce la o creÛtere a impedanÍei efective a
acestuia.
3. În cazul conductorului PEN (conductorul de nul de lucru este utilizat de
asemenea, Ûi Án calitate de nul de protecÍie), conexiunea trebuie fŸcutŸ direct la
borna de ÁmpŸmÊntare a aparatului (vezi Fig. F42) Ánainte de a fi conectat Ûi la
borna de neutru a acestuia.
4. Pentru conductoarele de cupru i 6mm2 Ûi de aluminiu i 10mm2 sau acolo unde
cablul este mobil, nulurile de lucru Ûi de protecÍie trebuie separate (ex.: Án acest caz
trebuie adoptat sistemul TN-S).
5. Defectele de punere la pŸmÊnt trebuie eliminate de cŸtre dispozitivele de protecÍie
la supracurenÍi, de exemplu: Ántreruptoare sau fuzibile.
Lista anterioarŸ indicŸ condiÍiile care trebuie respectate Án implementarea schemei
TN pentru protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte.
F25
Note:
n Schema TN impune ca neutrul transformatorului MT/JT, pŸrÍile accesibile conductoare
interioare Ûi exterioare ale postului de transformare Ûi ale instalaÍiei sŸ fie conectate la o
prizŸ de pŸmÊnt comunŸ;
n Pentru un post de transformare la care contorizarea se face pe joasŸ tensiune, se impune
utilizarea unui mijloc de separaÍie vizibilŸ la Ánceputul zonei de joasŸ tensiune;
n Conductorul PEN nu poate fi Ántrerupt Án nici o situaÍie. Echipamentele de comandŸ Ûi
protecÍie posibil de utilizat Án sistemele TN sunt:
o tripolare atunci cÊnd circuitele prezintŸ conductor PEN,
o tetrapolar (tripolar + neutru), atunci cÊnd circuitul are nulul de lucru separat de cel de
protecÍie.
Fig. F42: Implementarea sistemului TN de tratare a neutrului.
6.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte

Metode de determinare a curenÍilor de scurtcircuit
Trei metode de calcul sunt utilizate Án mod
uzual: În sistemele TN, un scurtcircuit la pŸmÊnt determinŸ, de obicei, un curent suficient
de mare pentru ca dispozitivul de protecÍie la supracurenÍi sŸ declanÛeze.
n metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma
ImpedanÍele sursei Ûi ale reÍelei din amonte sunt mult mai mici decÊt cele ale
trigonometricŸ a sistemului de rezistenÍe Ûi circuitelor din instalaÍie, astfel ÁncÊt orice limitare a curentului de punere la pŸmÊnt
reactanÍe inductive; va fi determinatŸ de conductoarele din instalaÍie (conductoarele lungi Ûi flexibile
n metoda de compunere; mŸresc Án mare proporÍie impedanÍa buclei de defect, ceea ce determinŸ o reducere
n metoda convenÍionalŸ bazatŸ pe o valoare a curentului de scurtcircuit).
prezumatŸ a cŸderii de tensiune Ûi pe Cele mai recente recomandŸri ale CEI pentru protecÍia Ámpotriva contactelor
utilizarea de tabele. indirecte Án sistemele TN se referŸ la timpii maximi de declanÛare admiÛi Án raport cu
tensiunea nominalŸ a sistemului (vezi Fig. F12, subcapitolul 3.3).
electrice 6 Implementarea sistemului TN
Justificarea acestor recomandŸri este aceea cŸ, Án sistemele TN, curentul de defect
care trebuie sŸ circule pentru a ridica potenÍialul pŸrÍilor conductoare accesibile la
50 V sau mai mult, este atÊt de mare ÁncÊt poate avea loc una din urmŸtoarele douŸ
posibilitŸÍi:
n sau calea de defect se topeÛte singurŸ, practic instantaneu;
n sau conductorul “se sudeazŸ” creÊnd un defect net, conducÊnd astfel la o valoare
a curentului de defect care sŸ determine declanÛarea dispozitivelor de protecÍie la
supracurenÍi.
Pentru a se asigura o funcÍionare optimŸ a dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi
Án ultimul caz, valoarea prezumatŸ a curentului de scurtcircuit cu punere la pŸmÊnt
trebuie calculatŸ cu o precizie rezonabilŸ ÁncŸ din faza de proiectare.
O analizŸ riguroasŸ necesitŸ utilizarea tehnicilor de descompunere Án componente
simetrice, pe rÊnd, pentru fiecare circuit. Principiul este simplu dar cantitatea de
calcule este greu de justificat, Án special pentru impedanÍele homopolare care sunt
extrem de greu de determinat cu o precizie acceptabilŸ, Án instalaÍiile de joasŸ
tensiune.
Sunt preferate, prin urmare, alte metode, mai simple, de precizie acceptabilŸ. Cele
trei metode practice sunt:
n Metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma tuturor impedanÍelor buclei de defect
(numai de secvenÍa directŸ), pentru fiecare circuit.
n Metoda de compunere care este o estimare a curentului de scurtcircuit la capŸtul
circuitului dinspre sarcinŸ bazatŸ pe cunoaÛterea valorii curentului de scurtcircuit la
capŸtul circuitului spre sarcinŸ.
n Metoda convenÍionalŸ de calcul a valorii minime a curentului de punere la
F26 pŸmÊnt prin utilizarea tabelelor de valori pentru obÍinerea rapidŸ de rezultate.
Aceste metode pot fi utilizate Án cazul Án care cablurile care alcŸtuiesc bucla de
defect sunt alŸturate Ûi nu sunt separate prin materiale fero-magnetice.
Metoda impedanÍelor
Pentru realizarea calculelor, metodele AceastŸ metodŸ are la bazŸ Ánsumarea impedanÍelor de secvenÍŸ directŸ ale fiecŸrei
moderne agreazŸ utilizarea programelor componente a buclei de defect (cabluri, conductor de protecÍie, transformator, etc.)
speciale de calcul acceptate de autoritŸÍile unde este calculat curentul de scurtcircuit de punere la pŸmÊnt cu ajutorul formulei:
naÍionale Án domeniu Ûi bazate pe metoda U
I=
impedanÍelor, aÛa cum este ECODIAL 3. (ΣR)2 + (ΣX)2
AutoritŸÍile naÍionale, publicŸ, de asemenea,
unde:
ghiduri care includ valori tipice, lungimi de
(ΣR)2 = (suma rezistenÍelor buclei de defect )2 Án faza de proiectare
conductoare, etc. (ΣX) 2 = (suma reactanÍelor inductive ale buclei de defect )2
U = tensiunea nominalŸ fazŸ-nul a sistemului.
Aplicarea acestei metode nu este totdeauna uÛoarŸ, deoarece presupune
cunoaÛterea tuturor parametrilor Ûi caracteristicilor elementelor buclei de defect. În
multe cazuri, ghidurile naÍionale pot furniza valori tipice Án scopul estimŸrii unei valori
aproximative.
Metoda de compunere
AceastŸ metodŸ permite calcularea curentului de scurtcircuit la capŸtul circuitului
pornind de la valoarea cunoscutŸ a curentului de scurtcircuit la capŸtul dinspre
sursŸ, cu ajutorul formulei aproximative:
I = Isc U
U+Zs.Isc
unde
Isc = valoarea curentului de scurtcircuit din amonte
I = valoarea curentului de scurtcircuit din aval
U = tensiunea de fazŸ a sistemului
Zs = impedanÍa circuitului.
NotŸ: AceastŸ metodŸ utilizeazŸ suma aritmeticŸ(1) a impedanÍelor individuale, spre
deosebire de cazul “metodei impedanÍelor”.
Metoda convenÍionalŸ
AceastŸ metodŸ se considerŸ a fi suficient de precisŸ pentru a stabili valorile
maxime pentru lungimile cablurilor.
Principiu metodei
Principiul de bazŸ Án calculul curentului de scurcircuit este presupunerea cŸ valoarea
tensiunii la capŸtul din amonte al circuitului respectiv (de exemplu: acolo unde
este amplasat dispozitivul de protecÍie) rŸmÊne cca. 80% din valoarea nominalŸ
a tensiunii de fazŸ. AceastŸ valoare de 80% din valoarea nominalŸ a tensiunii de
fazŸ ÁmpreunŸ cu impedanÍa circuitului este utilizatŸ pentru calculul curentului de
scurtcircuit.
(1) În acest fel, valoarea calculatŸ a curentului de scurtcircuit
va fi mai micŸ decÊt cea realŸ. DacŸ reglajul la supracurent
al dispozitivului de protecÍie se bazeazŸ pe aceastŸ valoare,
atunci funcÍionarea releului de protecÍie sau a fuzibilului este
asiguratŸ.
Acest coeficient Íine cont de toate cŸderile de tensiune din amonte pÊnŸ la punctul
considerat. În cazul cablurilor de joasŸ tensiune, cÊnd toate conductoarele sistemului
trifazat - 4 conductoare sunt Ánvecinate (ceea ce reprezintŸ cazul normal), reactanÍa
inductivŸ internŸ Ûi Ántre conductoare este neglijabilŸ Án comparaÍie cu rezistenÍa
cablului.
AceastŸ aproximare este consideratŸ corectŸ pentru cabluri pÊnŸ la 120 mm2.
Peste aceastŸ secÍiune, rezistenÍa creÛte Án felul urmŸtor:
SecÍiunea cablului (mm2) Valoarea rezistenÍei

Lungimea maximŸ a oricŸrui circuit Án
S = 150 mm2 R + 15%
instalaÍiile avÊnd sistemul TN este:
S = 185 mm2 R + 20%
0,8 Uo Sph S = 240 mm2 R + 25%
ρ(1+m)Ia
Lungimea maximŸ a unui circuit Án sistemul TN este datŸ de formula:

Lmax = 0,8 Uo Sph
ρ(1+m)Ia
unde:
Lmax = lungimea maximŸ, Án metri
Uo = tensiunea de fazŸ, Án volÍi = 230 V pentru sistemul 230/400 V
ρ = rezistivitatea Án condiÍii normale de temperaturŸ in funcÍionare, Án Ω x mm2/m
(= 22,5 x 10-3 pentru cupru; = 36 x 10-3 pentru aluminiu)
Ia = reglajul protecÍiei pentru declanÛarea instantanee a Ántreruptorului sau
curentul care asigurŸ funcÍionarea fuzibilului respectiv, Án timpul specificat.
m = Sph F27
SPE
Sph = secÍiunea conductorului de fazŸ a circuitului considerat, Án mm2
SPE = secÍiunea conductorului de protecÍie a circuitului considerat, Án mm2.
(vezi Fig. F43).
UrmŸtoarele tabele dau lungimile maxime Tabele

care trebuie respectate pentru ca persoanele Tabelele urmŸtoare ce sunt aplicabile Án cazul sistemelor TN, au fost construite pe
baza “metodei convenÍionale” descrise mai sus.
sŸ fie protejate Ámpotriva riscului de contact
Tabelele stabilesc lungimile maxime ale circuitelor, dincolo de care rezistenÍa
indirect, de cŸtre dispozitivele de protecÍie. conductoarelor limiteazŸ valoarea curentului de scurtcircuit pÊnŸ la un nivel inferior
celui care determinŸ declanÛarea Ántreruptorului (sau funcÍionarea fuzibilului)
care protejeazŸ circuitul, suficient de rapid pentru a se asigura protecÍia Ámpotriva
contactului indirect.
Factorul de corecÍie m
Tabelul F44 indicŸ factorul de corecÍie care trebuie aplicat valorilor date Án Tabelele
de la F45 pÊnŸ la F48, Án funcÍie de raportul Sph/SPE, de tipul de circuit Ûi de
materialul conductorului.
Tabelele iau Án considerare:
n tipul de protecÍie: Ántreruptor sau fuzibil;
n reglajul protecÍiei;
n secÍiunile conductoarelor de fazŸ Ûi de protecÍie;
n sistemul de tratare al neutrului (vezi Fig. F49 de la pag. F29);
n curba de declanÛare a Ántreruptorului (ex.: B,C sau D ).
Tabelele pot fi utilizate pentru sistemele 230/400 V.
Tabele echivalente pentru protecÍie cu ajutorul Compact NS Ûi Multi 9 (Merlin Gerin)
sunt incluse Án cataloagele de produs.
Circuit Material m = Sph/SPE (sau PEN)

conductor m=1 m=2 m=3 m=4
3P + N sau P + N Cupru 1 0,67 0,50 0,40
Aluminiu 0,62 0,42 0,31 0,25
Fig. F43: Calculul Lmax Án sistemul TN utilizÊnd metoda Tab. F44: Factor de corecÍie de aplicat lungimilor date Án tabelele de la F45 la F48
convenÍionalŸ. Án sistemul TN.
(1) Pentru definiÍiile tipurilor B, C Ûi D de Ántreruptoare se va

consulta capitolul H, subcapitolul 4.2.
Circuite protejate prin Ántreruptoare automate de uz general (Tab. F45)
SecÍiunea Reglajul de declanÛare instantanee sau temporizatŸ de scurtŸ duratŸ Im (A)

nominalŸ
a conduc-
toarelor
mm2 50 63 80 100 125 160 200 250 320 400 500 560 630 700 800 875 1000 1120 1250 1600 2000 2500 3200 4000 5000 6300 8000 10000 12500
1,5 100 79 63 50 40 31 25 20 16 13 10 9 8 7 6 6 5 4 4
2,5 167 133 104 83 67 52 42 33 26 21 17 15 13 12 10 10 8 7 7 5 4
4 267 212 167 133 107 83 67 53 42 33 27 24 21 19 17 15 13 12 11 8 7 5 4
6 400 317 250 200 160 125 100 80 63 50 40 36 32 29 25 23 20 18 16 13 10 8 6 5 4
10 417 333 267 208 167 133 104 83 67 60 53 48 42 38 33 30 27 21 17 13 10 8 7 5 4
16 427 333 267 213 167 133 107 95 85 76 67 61 53 48 43 33 27 21 17 13 11 8 7 5 4
25 417 333 260 208 167 149 132 119 104 95 83 74 67 52 42 33 26 21 17 13 10 8 7
35 467 365 292 233 208 185 167 146 133 117 104 93 73 58 47 36 29 23 19 15 12 9
50 495 396 317 283 251 226 198 181 158 141 127 99 79 63 49 40 32 25 20 16 13
70 417 370 333 292 267 233 208 187 146 117 93 73 58 47 37 29 23 19
95 452 396 362 317 283 263 198 158 127 99 79 63 50 40 32 25
120 457 400 357 320 250 200 160 125 100 80 63 50 40 32
150 435 388 348 272 217 174 136 109 87 69 54 43 35
185 459 411 321 257 206 161 128 103 82 64 51 41
240 400 320 256 200 160 128 102 80 64 51
F28
Tab. F45: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi reglaje de declanÛare instantanee pentru Ántreruptoare de
uz general Án sistemul TN, 230/400 V cu m = 1.
Circuite protejate prin Compact NS(1) sau Multi 9(1) pentru uz industrial sau
casnic (Tab.46 pÊnŸ la Tab.48)
Sph Curent nominal (A)

mm2 1 2 3 4 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125
1,5 1200 600 400 300 200 120 75 60 48 37 30 24 19 15 12 10
2,5 1000 666 500 333 200 125 100 80 62 50 40 32 25 20 16
4 1066 800 533 320 200 160 128 100 80 64 51 40 32 26
6 1200 800 480 300 240 192 150 120 96 76 60 48 38
10 800 500 400 320 250 200 160 127 100 80 64
16 800 640 512 400 320 256 203 160 128 102
25 800 625 500 400 317 250 200 160
35 875 700 560 444 350 280 224
50 760 603 475 380 304
Tab. F46: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ B(2) Án
sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1.

mm2 1 2 3 4 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125
1,5 600 300 200 150 100 60 37 30 24 18 15 12 9 7 6 5
2,5 500 333 250 167 100 62 50 40 31 25 20 16 12 10 8
4 533 400 267 160 100 80 64 50 40 32 25 20 16 13
6 600 400 240 150 120 96 75 60 48 38 30 24 19
10 667 400 250 200 160 125 100 80 63 50 40 32
16 640 400 320 256 200 160 128 101 80 64 51
25 625 500 400 312 250 200 159 125 100 80
35 875 700 560 437 350 280 222 175 140 112
50 760 594 475 380 301 237 190 152
Tab. F47: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ C(2) Án
(1) Produse marca Merlin Gerin.

(2) Pentru definiÍia protecÍiei Ántreruptoarelor automate “curbŸ
B” Ûi “curbŸ C” se va consulta capitolul H, subcapitolul 4.2.

mm2 1 2 3 4 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125
1,5 429 214 143 107 71 43 27 21 17 13 11 9 7 5 4 3
2,5 714 357 238 179 119 71 45 36 29 22 18 14 11 9 7 6
4 571 381 286 190 114 71 80 46 36 29 23 18 14 11 9
6 857 571 429 286 171 107 120 69 54 43 34 27 21 17 14
10 952 714 476 286 179 200 114 89 71 57 45 36 29 23
16 762 457 286 320 183 143 114 91 73 57 46 37
25 714 446 500 286 223 179 143 113 89 71 57
35 625 700 400 313 250 200 159 125 80 100
50 848 543 424 339 271 215 170 136 109
Tab. F48: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ D(1) Án
Exemplu
O instalaÍie trifazatŸ cu 4 conductoare are neutrul tratat Án sistemul TN-C. Un circuit
realizat dintr-un cablu din aluminiu avÊnd conductorul de fazŸ cu secÍiunea de
50 mm2 Ûi PEN de 25 mm2 este protejat printr-un Ántreruptor automat curbŸ B, avÊnd
calibrul nominal de 63 A.
Care este lungimea maximŸ a circuitului pÊnŸ la care protecÍia persoanelor Ámpotriva
contactelor indirecte accidentale este asiguratŸ prin funcÍionarea releului magnetic
instantaneu al Ántreruptorului automat? F29
Tabelul F46 dŸ, pentru 50 mm2 Ûi Ántreruptor 63 A, curbŸ B, 603 m, cŸreia i se
aplicŸ un factor de corecÍie 0,42 (Tab. F44 pentru m = Sph = 2).
SPE
Lungimea maximŸ a circuitului este, deci: 603 x 0,42 = 253 m.
Cazul particular Án care una sau mai multe pŸrÍi conductoare

accesibile sunt conectate la prize de pŸmÊnt separate
Trebuie asiguratŸ protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte prin RCD montate pe
fiecare circuit care alimenteazŸ aparate sau grupuri de aparate ale cŸror pŸrÍi
Fig. F49: Prize de pŸmÊnt separate. conductoare accesibile sunt conectate la prize de pŸmÊnt separate.
Sensibilitatea acestor dispozitive de curent diferenÍial rezidual trebuie adaptatŸ Án
funcÍie de rezistenÍa prizei de pŸmÊnt (RA2 Án Fig. F49). A se vedea specificaÍiile
aplicabile sistemului TT.
6.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare

sensibilitate
În conformitate cu CEI 60364-4-471 dispozitivele de curent diferenÍial rezidual de
mare sensibilitate (i 30 mA) trebuie utilizate pentru protecÍia circuitelor de prizŸ
avÊnd un curent nominal i 20 A, Án toate cazurile. Utilizarea acestor RCD este, de
asemenea recomandatŸ Án urmŸtoarele situaÍii:
n pe circuite de prize amplasate Án zone umede oricare ar fi calibrul;
n pe circuite de prize din instalaÍiile temporare;
n pe circuite care alimenteazŸ spŸlŸtorii sau bazine de Ánot;
Fig. F50: Circuit de alimentare pentru prize. n pe circuite care alimenteazŸ organizŸrile de Ûantier, rulote, bŸrci de agrement sau
tÊrguri mobile.
A se vedea 2.2 Ûi Capitolul P, secÍiunea 3.
(1) Pentru definiÍia protecÍiei Ántreruptoarelor automate “curbŸ

D” se va consulta capitolul H, subcapitol 4.2.
6.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu

În conformitate cu CEI 60364-422-3.10, Án zonele cu risc crescut de incendiu,
circuitele trebuie protejate cu RCD de sensibilitate i 500 mA. Aceasta exclude
sistemul TN-C, fiind obligatoriu sistemul TN-S.
Sensibilitatea de 300 mA este obligatorie Án anumite ÍŸri (vezi Fig. F51).
6.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este

de valoare mare
În cazul Án care curentul de punere la pŸmÊnt este limitat, datoritŸ unei
impedanÍe ridicate a buclei de defect astfel ÁncÊt dispozitivele de protecÍie la
supracurent nu pot declanÛa Ántr-un timp admis, pot fi luate Án considerare
urmŸtoarele posibilitŸÍi:
Propunerea 1 (vezi Fig. F52):
n instalarea unui Ántreruptor care are un prag magnetic de valoare mai micŸ, de
exemplu:
2In i Irm i 4In
Aceasta permite protecÍia persoanelor Án cazul circuitelor lungi. Trebuie totuÛi
verificat sŸ nu existe declanÛŸri intempestive ale protecÍiei la supracurenÍi Án cazul
apariÍiei unor curenÍi tranzitorii, precum cei de la pornirile de motoare.
n soluÍii Schneider Electric
o Ántreruptoare Compact cu curba de declanÛare tip G (2In i Irm i 4In),
F30 o Ántreruptoare Multi 9, curbŸ B.
Propunerea 2 (vezi Fig. F53)
n instalarea pe circuit a unui dispozitiv de curent diferenÍial rezidual. Dispozitivul
nu trebuie sŸ fie de mare sensibilitate (de la cÊÍiva amperi pÊnŸ la cÊÍiva zeci
de amperi). Acolo unde existŸ prize, circuitele trebuie protejate, Án orice caz, cu
dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA); Án general,
un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual la un anumit numŸr de prize pe un circuit
comun.
Fig. F51: Zone cu risc de incendiu. n soluÍii Schneider Electric
o dispozitive de curent diferenÍial rezidual Multi 9, NG 125: IΔn = 1 sau 3 A
o Vigicompact REH sau REM : IΔn = 3 la 30 A
o Întreruptoare Multi 9, curbŸ B.
Propunerea 3
CreÛterea secÍiunii conductorului de protecÍie PE sau PEN Ûi/sau a conductoarelor
de fazŸ Án scopul reducerii impedanÍei buclei de defect.
Propunerea 4
Adaugarea unor conductoare echipotenÍiale suplimentare. Aceasta are un efect
similar propunerii 3, adicŸ reducerea rezistenÍei buclei de defect, ÁmbunŸtŸÍind,
Án acelaÛi timp, mŸsurile de protecÍie existente Ámpotriva tensiunilor de atingere.
EficienÍa acestei mŸsuri poate fi verificatŸ printr-un test de rezistenÍŸ efectuat Ántre
fiecare parte conductoare accesibilŸ Ûi conductorul local, principal, de protecÍie.
Fig. F52: Întreruptor cu prag scŸzut de declanÛare magneticŸ.
În cazul sistemelor TN-C, legŸtura echipotenÍialŸ indicatŸ Án Fig. F54 nu este
permisŸ, prin urmare, trebuie adoptatŸ propunerea 3.
Fig. F53: Dispozitive de curent diferenÍial rezidual Án sistemele

TN Án cazul unor bucle de defect de mare impedanÍŸ. Fig. F54: ÎmbunŸtŸÍirea legŸturii echipotenÍiale.
7 Implementarea sistemului IT
Caracteristica principalŸ a sistemului IT este aceea cŸ, Án eventualitatea unui defect

de punere la pŸmÊnt, sistemul poate continua sŸ funcÍioneze. Acest defect se va
numi “primul defect”.
În acest sistem, toate pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei sunt conectate
printr-un conductor de protecÍie PE la priza de pŸmÊnt a instalaÍiei, Án timp ce
punctul neutru al transformatorului poate fi:
n fie izolat faÍŸ de pŸmÊnt
n fie conectat la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare foarte mare (Án mod normal
1000 Ω sau mai mult).
Aceasta ÁnseamnŸ cŸ valoarea curentului Án cazul unui defect de punere la pŸmÊnt
va fi de ordinul miliamperilor, ceea ce nu determinŸ efecte negative Án punctul de
defect Ûi nici nu genereazŸ tensiuni de atingere periculoase sau pericol de incediu.
Sistemul poate permite, prin urmare, funcÍionarea normalŸ Án continuare pŸnÊ cÊnd
este posibilŸ intervenÍia Án scop de remediere.
Prin urmare, acest sistem permite o bunŸ continuitate a serviciilor.
În practicŸ, acest sistem impune anumite mŸsuri specifice pentru o exploatare
satisfŸcŸtoare:
n controlul permanent al izolaÍiei Án raport cu pŸmÊntul, ceea ce ÁnseamnŸ
semnalizarea (audio sau vizualŸ) a producerii primului defect;
n utilizarea unui dispozitiv de limitare a tensiunii pe care punctul neutru al
transformatorului o poate atinge Án raport cu pŸmÊntul;
n existenÍa unui personal calificat Án scopul localizŸrii primului defect. Localizarea
primului defect este relativ uÛor de realizat cu ajutorul unor dispozitive speciale care
sunt disponibile Án mod curent;
n montarea unor Ántreruptoare automate adecvate care sŸ declanÛeze Án F31
eventualitatea unui al “doilea defect” care s-ar produce Ánainte de ÁndepŸrtarea
primului. Al doilea defect (prin definiÍie) este un defect de punere la pŸmÊnt care
apare pe un alt conductor activ decÊt Án cazul primului defect, sau pe conductorul
neutru(1).
Al doilea defect determinŸ un curent de scurtcircuit prin pŸmÊnt Ûi/sau prin legŸtura
conductoarelor (PE) de protecÍie.
7.1 CondiÍii preliminare (vezi Tab. 55 Ûi Fig. 56)
FuncÍii minimale impuse Componente Ûi dispozitive Exemple

ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor (1) Limitator de tensiune Cardew C
la frecvenÍa reÍelei
Legare la pŸmÊnt prin rezistor (2) Rezistor Impedance Zx
(pentru variaÍia impedanÍei
de legare la pŸmÊnt)
Controlul permanent al izolaÍiei Ûi (3) Dispozitiv pentru controlul Vigilohm TR22A
semnalizarea primului defect permanent al izolaÍiei sau XM200
cu posibilitŸÍi de semnalizare
Eliminarea automata a celui de-al (4) Întreruptoare tetrapolare Întreruptoare Compact
doilea defect Ûi protecÍia (dacŸ neutrul este distribuit) sau RCD-MS
conductoruluide nul cu patru poli protejaÍi
Ámpotriva supracurenÍilor
Localizarea primului defect (5) Cu dispozitive pentru Sistemul Vigilohm
localizarea defectului sau prin
deschideri succesive de circuite
Fig. F55: FuncÍiile esenÍiale Án sistemele IT Ûi exemple cu produsele Merlin Gerin.
(1) Pentru sistemele cu neutrul distribuit, cum este indicat Án Fig. F56: PoziÍiile funcÍiilor esenÍiale Án sistemul trifazat cu trei conductoare IT.
Fig. F60.
electrice 7 Implementarea sistemului IT
7.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte

Sistemele moderne de monitorizare
CondiÍiile primului defect
existente Án prezent faciliteazŸ localizarea Curentul de punere la pŸmÊnt care circulŸ Án cazul primului defect este de ordinul de
mŸrime al miliamperilor.
Ûi ÁndepŸrtarea primului defect.
Tensiunea de defect faÍŸ de pŸmÊnt este produsul dintre valoarea acestui curent Ûi
rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei ÁmpreunŸ cu cea a conductorului de protecÍie
PE (mŸsurat din locul de defect Ûi pÊnŸ la priza de pŸmÊnt). AceastŸ valoare a
tensiunii este, Án mod evident, nepericuloasŸ Ûi poate ajunge, Án cel mai rŸu caz, la
cÊÍiva volÍi (ex: printr-o rezistenÍŸ de 1000 Ω poate trece un curent de 230 mA(1) iar o
prizŸ de pŸmÊnt de slabŸ calitate, avÊnd 50 Ω, poate ajunge la o tensiune de 11,5 V).
Obligatoriu, ÁnsŸ, dispozitivul pentru controlul permanent a izolaÍiei va semnaliza
apariÍia acestui prim defect Án instalaÍie.
Principiul monitorizŸrii primului defect
De la un generator de curent de foarte joasŸ frecvenÍŸ sau de curent continuu
(pentru a reduce efectele capacitŸÍii cablului pÊnŸ la niveluri neglijabile) se aplicŸ
o tensiune Ántre punctul neutru al transformatorului Ûi pŸmÊnt. AceastŸ tensiune
determinŸ un curent de valoare micŸ, Án conformitate cu valoarea rezistenÍei de
izolaÍie a Ántregii instalaÍii Án raport cu pŸmÊntul, care circulŸ Án Ántreaga instalaÍie,
inclusiv prin oricare aparat conectat.
Instrumente de joasŸ frecvenÍŸ pot fi utilizate Án sistemele de curent alternativ care
genereazŸ componente tranzitorii de curent continuu Án condiÍii de defect. Anumite
variante pot deosebi componentele rezistive de cele capacitive ale curentului de
punere la pŸmÊnt.
F32 DezvoltŸri moderne permit urmŸrirea evoluÍiei defectelor de izolaÍie, prin mŸsurarea
valorilor curenÍilor de punere la pŸmÊnt care apar, Án scopul prevenirii apariÍiei
primului defect.
Exemple de echipamente
Sistemele de localizare a defectelor sunt Án n Localizarea manualŸ a defectelor (vezi Fig. F57)
conformitate cu standardul CEI 61157-9. Generatorul poate fi de construcÍie fixŸ (ex. XM 100) sau portabil (ex. GR10X, care
permite verificarea circuitelor scoase de sub tensiune), iar receptorul, ÁmpreunŸ cu
senzorul magnetic tip cleÛte, sunt portabile.
Fig. F57: Localizarea manualŸ a defectelor.
n localizarea automatŸ a defectelor (vezi Fig. F58)

Releul de monitorizare XM100, ÁmpreunŸ cu detectoarele fixe XD1 sau XD12
(fiecare conectat la cÊte un transformator de curent toroidal amplasat pe circuitul
respectiv) realizeazŸ un sistem automat de localizare a defectelor Ántr-o instalaÍie
aflatŸ sub tensiune.
Mai mult, rezistenÍa de izolaÍie este indicatŸ pentru fiecare circuit monitorizat,
fiind verificate douŸ nivele: primul nivel avertizeazŸ asupra valorii neobiÛnuite a
rezistenÍei de izolaÍie, astfel ÁncÊt sŸ poatŸ fi luate mŸsuri preventive, Án timp ce al
doilea nivel indicŸ condiÍiile de defect Ûi Ál semnalizeazŸ.
(1) La sistemul trifazat 230/400V.

Fig. F58: Localizarea automatŸ a defectelor.
F33
n Monitorizarea automatŸ, Ánregistrarea datelor Ûi localizarea defectelor
(vezi Fig. F59)
Sistemul Vigilohm permite, Án plus, accesul la o imprimantŸ Ûi/sau la un calculator
(PC) care furnizeazŸ astfel, o imagine generalŸ asupra nivelului rezistenÍei de
izolaÍie a Ántregii instalaÍii Ûi ÁnregistreazŸ evoluÍia cronologicŸ a izolaÍiei la nivelul
fiecŸrui circuit.
Monitorul central XM100, ÁmpreunŸ cu detectoarele de localizare XD08 Ûi XD16
asociate transformatoarelor de curent toroidale de pe circuitele respective, aÛa cum
este indicat Án Fig. F59, reprezintŸ, Án fapt, mijloacele de realizare a acestui mod
automat de control a izolaÍiei Ûi de Ánregistrare a datelor.
Fig. F59: Localizarea automatŸ a defectelor Ûi Ánregistrarea valorilor rezistenÍei de izolaÍie.

Utilizarea dispozitivelor de control Ûi monitorizare permanentŸ a izolaÍiei (CPI )

n Conectare
Dispozitivul CPI este conectat, Án mod normal, Ántre punctul neutru (sau neutru
artificial) al transformatorului Ûi priza sa de pŸmÊnt.
n Alimentarea
Alimentarea dispozitivului CPI ar trebui realizatŸ de la o sursŸ foarte sigurŸ. În
practicŸ, aceasta este chiar instalaÍia care urmeazŸ a fi monitorizatŸ, prin intermediul
dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi avÊnd praguri adecvate de protecÍie.
n Nivele de reglare
Anumite standarde naÍionale recomandŸ un prim prag de reglare la 20% sub
valoarea rezistenÍei de izolaÍie a unei instalaÍii noi. AceastŸ valoare permite
observarea deteriorŸrii izolaÍiei, necesitÊnd mŸsuri preventive de ÁntreÍinere Án cazul
unui Ánceput de defect.
Nivelul de detectare al unei deteriorŸri de izolaÍie care necesitŸ semnalizarea
defectului se stabileÛte la o valoare cÊt mai redusŸ.
De exemplu, cele douŸ nivele ar putea fi:
o valoarea rezistenÍei de izolaÍie pentru o instalaÍie nouŸ: 100 kΩ,
o curent de defect nepericulos: 500 mA (risc de incendiu: > 500 mA),
o nivele reglate indicate de cŸtre consumator:
o prag pentru intreÍinere preventivŸ: 0,8 x 100 = 80 kΩ,
o prag pentru alarmŸ de scurtcircuit: 500 Ω
Note:
o Án urma unei perioade mai lungi de Ántrerupere a funcÍionŸrii, Án timpul cŸreia,
total sau parÍial instalaÍia rŸmÊne nealimentatŸ, umiditatea poate reduce, Án general
F34 nivelul rezistenÍei de izolaÍie. AceastŸ situaÍie care se datoreazŸ Án principal
curenÍilor de fugŸ pe suprafeÍe umede cu izolaÍie sŸnŸtoasŸ nu reprezintŸ o condiÍie
de defect Ûi se va ameliora rapid odatŸ cu creÛterea temperaturii, datoritŸ existenÍei
curenÍilor prin conductoare, care vor reduce umiditatea.
o dispozitive CPI (XM) pot mŸsura, separat, componentele rezistive Ûi capacitive
ale curentului de scurgere cŸtre pŸmÊnt. Pornind de la valoarea totalŸ, permanentŸ
a curentului de scurgere astfel mŸsurat, rezultŸ valoarea realŸ a rezistenÍei de
izolaÍie.
Cazul celui de-al doilea defect

Un al doilea defect de punere la pŸmÊnt Án sistemul IT (dacŸ nu se produce pe
aceeaÛi fazŸ cŸ Ûi primul defect) constituie un defect fazŸ-fazŸ sau fazŸ-neutru Ûi
indiferent dacŸ, are loc pe acelaÛi circuit cu primul defect, sau pe un circuit diferit,
dispozitivele de protecÍie la supracurent (fuzibile sau Ántreruptoare) vor funcÍiona, Án
mod normal, pentru ÁndepŸrtarea sa.
Reglajul releelor de protecÍie la supracurenÍi Ûi calibrul fuzibilelor sunt parametri
de bazŸ care stabilesc lungimile maxime ale circuitelor care pot fi protejate Án mod
satisfŸcŸtor, aÛa cum s-a discutat Án subcapitolul 6.2.
NotŸ: În mod normal, calea curentului de defect cuprinde conductoarele comune
de protecÍie PE la care sunt conectate toate pŸrÍile conductoare accesibile ale
instalaÍiei, astfel ÁncÊt, impedanÍa buclei de defect este destul de micŸ pentru a se
asigura un nivel acceptabil al curentului de defect.
În cazul Án care lungimile circuitelor sunt lungi Ûi, Án special dacŸ aparatele de pe
diferite circuite sunt conectate la prize de pŸmÊnt diferite (deci curentul de defect
trece prin douŸ prize de pŸmÊnt), declanÛarea releelor de protecÍie la supracurent
nu este posibilŸ.
În acest caz, este recomandatŸ utilizarea unui (RCD) dispozitiv de curent diferenÍial
rezidual pe fiecare circuit al instalaÍiei.
TotuÛi, in cazul sistemelor IT legate la pŸmÊnt prin rezistor, trebuie sŸ se acorde
atenÍie acestor dispozitive de curent diferenÍial rezidual; sensibilitatea lor nu trebuie
sŸ fie atÊt de micŸ ÁncÊt sŸ conducŸ la o declanÛare nedoritŸ, Án cazul primului
defect.
DeclanÛarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual care sunt Án conformitate
cu standardele CEI poate avea loc la valori cuprinse Ántre (0,5 la 1)IΔn, unde IΔn este
sensibilitatea acestor dispozitive de protecÍie.
Metode de determinare a valorilor curentului de scurtcircuit
Trei metode de calcul sunt Án mod uzual EstimŸri cÊt mai precise ale valorilor curenÍilor de scurtcircuit trebuie fŸcute ÁncŸ din
utilizate: faza de proiectare.
n metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma O analizŸ riguroasŸ nu este necesarŸ atÊta timp cÊt numai amplitudinea curentului
trigonometricŸ a sistemului de rezistenÍe Ûi este importantŸ pentru dispozitivele de protecÍie respective (de ex.: unghiul de
reactanÍe inductive; defazaj nu este necesar a fi determinat), de aceea, sunt acceptate Ûi utilizate metode
n metoda de compunere; aproximative simplificate. Cele trei metode practice sunt urmŸtoarele:
n Metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma vectorialŸ a tuturor impedanÍelor (de
n metoda convenÍionalŸ bazatŸ pe o valoare
secvenÍŸ directŸ) ale buclei de defect.
prezumatŸ a cŸderii de tensiune Ûi pe n Metoda de compunere care este o estimare aproximativŸ a curentului de
utilizarea de tabele. scurtcircuit la capŸtul dinspre sarcinŸ al circuitului, bazatŸ pe cunoaÛterea valorii
curentului de scurtcircuit la capŸtul dinspre sursŸ al acesteia. ImpedanÍa echivalentŸ
este o sumŸ aritmeticŸ (la aceastŸ variantŸ).
n Metoda conventionalŸ, Án care valoarea minimŸ a tensiunii la capŸtul circuitului

dinspre sursŸ este presupusŸ a fi cca. 80% din valoarea nominalŸ a tensiunii, Ûi,
bazat pe aceastŸ ipotezŸ, s-au construit tabele care permit citirea directŸ a lungimilor
maxime admise ale circuitelor.
Aceste metode sunt corecte doar pentru cazurile Án care conductoarele care
alcŸtuiesc bucla de defect sunt Ánvecinate Ûi nu sunt separate prin materiale
feromagnetice.
Metoda impedanÍelor
Programul de calcul Ecodial calculeazŸ pe AceastŸ metodŸ este descrisŸ Án subcapitolul 6.2 Ûi este identicŸ pentru cele douŸ
baza “metodei impedanÍelor”. sisteme TN Ûi IT.
Metoda de compunere
AceastŸ metodŸ este descrisŸ Án subcapitolul 6.2 Ûi este identicŸ pentru cele douŸ
sisteme TN Ûi IT.
Metoda conventionalŸ (vezi Fig. F60)
Lungimea maximŸ a unui circuit din sistemul IT Principiul acestei metode Án cazul sistemului IT este acelaÛi ca Ûi Án cazul sistemului
este: TN, aÛa cum a fost descris Án subcapitolul 6.2: calcularea lungimii maxime a
n pentru o schemŸ trifazatŸ cu 3 conductoare circuitelor Án aval de Ántreruptoare sau fuzibile pentru a se asigura protecÍia prin
declanÛarea dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi.
Lmax = 0,8 Uo √3 Sph În mod clar, este imposibil sŸ se verifice lungimile buclelor de defect pentru toate
2ρ Ia(1+m)
combinaÍiile de douŸ defecte care ar putea apŸrea.
n pentru o schemŸ trifazatŸ cu 4 conductoare De aceea, toate cazurile sunt acoperite dacŸ reglajul protecÍiei la supracurent
Lmax = 0,8 Uo S1 se realizeazŸ pe baza prezumÍiei cŸ primul defect se produce la capŸtul dinspre
2ρ Ia(1+m) sarcinŸ al circuitului respectiv, iar al doilea defect de produce, de asemenea la
capŸtul dinspre sarcinŸ al altui circuit identic, aÛa cum a fost menÍionat, de altfel
F35
Án subcapitolul 3.4. Aceasta poate determina, Án general, o singurŸ declanÛare (pe
circuitul avÊnd reglajul protecÍiei de valoare mai micŸ), ceea ce ÁnseamnŸ, de fapt,
un singur circuit scos din funcÍiune.
n În cazul instalaÍiilor trifazate cu 3 conductoare, al doilea defect poate determina
doar un scurtcircuit bifazat, astfel ÁncÊt, valoarea tensiunii utilizate Án formula pentru
determinarea lungimii maxime a circuitului este √3 Uo.
Lungimea maximŸ a circuitului este datŸ de:
Lmax = 0,8 Uo √3 Sph (metri)
2ρ Ia(1+m)
n În cazul instalaÍiilor trifazate cu 4 conductoare, cea mai micŸ valoare a curentului
de defect se va obÍine Án cazul Án care unul dintre defecte afecteazŸ conductorul
neutru. În acest caz, pentru evaluarea lungimii maxime a circuitului se va utiliza
valoarea Uo pentru tensiune, Ûi:
Lmax = 0,8 Uo S1 (metri)
2ρ Ia(1+m)
deci numai 50% din lungimea maximŸ permisŸ Án cazul sistemului TN(1).
Fig. F60: Calculul lui Lmax pentru sistemul IT Ûi indicarea cŸilor de curent Án condiÍiile celui de-al doilea defect.
(1) De reÍinut: Nu existŸ o lungime limitŸ a circuitelor pentru

protecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt Án schemele
TT dacŸ protecÍia este asiguratŸ printr-un dispozitiv de curent
diferenÍial rezidual de mare sensibilitate.
În formulele precedente:
Lmax = lungimea maximŸ a circuitului, Án metri
Uo = tensiunea de fazŸ (230 V Án sistemele 230/400 V)
ρ = rezistivitatea la temperaturŸ normalŸ de funcÍionare (22,5 x 10-3 Ω mm2/m
pentru cupru Ûi 36 x 10-3 Ω mm2/m pentru aluminiu)
Ia = reglajul magnetic al protecÍiei la supracurent, Án amperi sau Ia = curentul,
exprimat Án amperi, necesar funcÍionŸrii fuzibilului Án timpul specificat
m = Sph
SPE
SPE = secÍiunea conductorului de protecÍie, PE, Án mm2
S1 = secÍiunea conductorului de neutru dacŸ circuitul conÍine conductor de
neutru
S1 = secÍiunea conductorului de fazŸ, Sph dacŸ circuitul nu conÍine conductor
de neutru.
Tabele
UrmŸtoarele tabele(1) dau lungimile maxime Tabelele urmŸtoare au fost construite Án conformitate cu “metoda convenÍionalŸ”
care trebuie respectate pentru ca persoanele descrisŸ mai sus.
sŸ fie protejate Ámpotriva riscului de contact Tabelele stabilesc lungimile maxime ale circuitelor, dincolo de care, rezistenÍa
indirect, de cŸtre dispozitivele de protecÍie. conductoarelor limiteazŸ valoarea curentului de scurtcircuit pÊnŸ la un nivel
inferior celui care determinŸ declanÛarea Ántreruptorului automat (sau funcÍionarea
fuzibilului) care protejeazŸ circuitul, suficient de rapid pentru a se asigura protecÍia
Ámpotriva contactului indirect.
Acese tabele iau Án considerare urmŸtoarele:
n tipul dispozitivului care realizeazŸ protecÍia (Ántreruptor sau fuzibil) Ûi pragul
F36 magnetic al acestuia;
n secÍiunea conductoarelor de fazŸ Ûi de protecÍie;
n sistemul de legare la pŸmÊnt;
n factorul de corecÍie: Tab. F61 indicŸ factorul de corecÍie care trebuie aplicat
lungimilor date Án Tabelele F44 la F47 Án cazul sistemului IT
Circuit Materialul m = Sph/SPE (sau PEN)

conductorului m=1 m=2 m=3 m=4
3 faze Cupru 0,86 0,57 0,43 0,34
Aluminiu 0,54 0,36 0,27 0,21
3 faze + N sau Cupru 0,50 0,33 0,25 0,20
1 fazŸ + N Aluminiu 0,31 0,21 0,16 0,12
Tab. F61: Factori de corecÍie care se aplicŸ lungimilor de circuit date Án Tabelele F45 la F48
pentru sistemele IT.
Exemple
O instalaÍie trifazatŸ cu trei conductoare 230/400 V are neutrul tratat Án sistemul IT.
Unul dintre circuite este protejat de un Ántreruptor de 63 A Ûi este realizat cu cablu
din aluminiu de secÍiune 50 mm2.
Conductorul de protecÍie PE, de 25 mm2, este de asemenea din aluminiu. Care
este lungimea maximŸ acceptabilŸ a circuitului pÊnŸ la care protecÍia persoanelor
Ámpotriva contactelor indirecte accidentale este asiguratŸ de cŸtre releul magnetic
instantaneu al Ántreruptorului?
Tabelul F46 indicŸ 603 m cŸreia trebuie sŸ-i aplicŸm un factor de corecÍie de 0,36
(m = 2 pentru cablul din aluminiu).
Prin urmare, lungimea maximŸ a circuitului este 217 m.
7.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare

Fig. F62: Circuite care alimenteazŸ prize.
sensibilitate
În conformitate cu Standardul CEI 60364-4-41 utilizarea dispozitivelor de curent
diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) este necesarŸ pentru protecÍia
circuitelor de prizŸ avÊnd un curent nominal i 20 A Án toate cazurile. Utilizarea RCD
este recomandatŸ Án urmŸtoarele situaÍii:
n circuite de prizŸ amplasate Án zonele umede, pentru orice valoare a curentului
nominal;
n circuite de prizŸ amplasate Án instalaÍii temporare;
n circuite care alimenteazŸ incinte pentru spŸlŸtorii sau bazine de Ánot;
(1) Tabelele sunt cele descrise Án subcapitolul 6.2 ( Tab. F45 n circuite care alimenteazŸ organizŸri de Ûantier, rulote, bŸrci de agrement, tÊrguri
pÊnŸ la F48). TotuÛi, tabela cu factorii de corecÍie (Tab. F61) mobile.
care Íine cont de raportul Sph/SPE, de tipul circuitului Ûi al A se vedea 2.2 Ûi Capitolul P, SecÍiunea 3.
materialului conductor, este specificŸ pentru sistemul IT Ûi
diferŸ de cel pentru sistemul TN.
7.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu

ProtecÍia cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual de sensibilitate
i 500 mA la intrare pentru circuitul de alimentare al unei zone cu risc crescut de
incendiu este obligatorie Án anumite ÍŸri (vezi Fig. F63).
TotuÛi, pentru protecÍia Ámpotriva riscului de incendiu este preferabilŸ o sensibilitate
de 300 mA.
7.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este

de valoare mare
În cazul Án care curentul de defect de punere la pŸmÊnt este limitat datoritŸ unei
impedanÍe ridicate a buclei de defect, astfel ÁncÊt dispozitivele de protecÍie la
supracurent nu pot declanÛa Ántr-un timp acceptabil, pot fi luate Án considerare
urmŸtoarele posibilitŸÍi:
Propunerea 1 (vezi Fig. F64):
n Instalarea unui Ántreruptor automat care are un prag magnetic de valoare mai
micŸ, de exemplu:
2In i Irm i 4In
Aceasta permite protecÍia persoanelor Án cazul circuitelor lungi. Trebuie totuÛi
verificat sŸ nu existe declanÛŸri nedorite ale protecÍiei la supracurenÍi Án cazul
apariÍiei unor curenÍi tranzitorii, precum cei de la pornirile de motoare.
n SoluÍii Schneider Electric
o Ántreruptoare Compact tip G (2In i Irm i 4In), F37
o Ántreruptoare Multi 9, curbŸ B.
n Instalarea pe circuit a unui dispozitiv de curent diferenÍial rezidual. Dispozitivul
nu trebuie sŸ fie de mare sensibilitate (de la cÊÍiva amperi pÊnŸ la cÊÍiva zeci de
amperi). Acolo unde existŸ prize circuitele trebuie protejate de dispozitive de curent
diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA); Án general un dispozitiv pe circuit
Fig. F63: Zone cu risc de incendiu. la un anumit numŸr de prize, pe un circuit comun.
n SoluÍii Schneider Electric
o dispozitive de curent diferenÍial rezidual Multi 9, NG 125:
IΔn = 1 la 3 A,
o Vigicompact REH sau REM: IΔn = 3 la 30 A.
Propunerea 3
CreÛterea secÍiunii conductorului de protecÍie PE sau PEN Ûi/sau a conductoarelor
de fazŸ Án scopul reducerii impedanÍei buclei de defect.
AdŸugarea unor conductoare echipotenÍiale suplimentare. Aceasta are un efect
similar propunerii 3, adicŸ reducerea rezistenÍei buclei de defect, ÁmbunŸtŸÍind,
Án acelaÛi timp, mŸsurile de protecÍie existente Ámpotriva tensiunilor de atingere.
EficienÍa acestei mŸsuri poate fi verificatŸ prin mŸsurarea rezistenÍei, efectuatŸ Ántre
Fig. F64: Întreruptor automat cu prag magnetic de declanÛare
fiecare parte conductoare accesibilŸ Ûi conductorul local, principal, de protecÍie.
de valoare mai micŸ.
Fig. F65: ProtecÍia cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual. Fig. F66: ÎmbunŸtŸÍirea legŸturii echipotenÍiale.
electrice 8 Dispozitive de curent diferenÍial
rezidual (RCD)
8.1 Descriere
Principiu
Caracteristicile principale ale dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual sunt
prezentate Án Fig. F67.
Un circuit magnetic Ánchis cuprinde toate conductoarele parcurse de curent ale unui
circuit astfel ÁncÊt fluxul magnetic generat Án miez va depinde Án orice moment de
suma aritmeticŸ a curenÍilor; curenÍii circulÊnd Án aceeaÛi direcÍie se vor considera
ca fiind pozitivi (I1), iar cei care circulŸ Án direcÍie opusŸ, negativi (I2).
Într-un circuit fŸrŸ defect, Án funcÍionare normalŸ, I1 + I2 = 0 Ûi, prin urmare, nu va
exista flux magnetic Án miez, iar tensiunea electromotoare indusŸ Án bobinŸ va fi de
asemenea zero.
Un curent de punere la pŸmÊnt Id va circula prin miezul magnetic cŸtre defect dar
se va Ántoarce cŸtre sursŸ via prizŸ de pŸmÊnt sau via conductor de protecÍie, Án
sistemul TN.
Prin urmare suma aritmeticŸ a curenÍilor care traverseazŸ miezul magnetic este
diferitŸ de 0 iar aceastŸ diferenÍŸ creeazŸ un flux magnetic Án miez.
DiferenÍa de curent este denumitŸ “curent rezidual” iar principiul este cunoscut drept
“principiul curentului diferenÍial rezidual”.
Fluxul alternativ rezultant Án miezul magnetic induce o tensiune electromotoare Án
bobinŸ astfel ÁncÊt curentul I3 circulŸ prin bobina de acÍionare a dispozitivului de
declanÛare. DacŸ curentul rezidual depŸÛeÛte valoarea impusŸ pentru funcÍionarea
dispozitivului de declanÛare fie direct fie prin intermediul unui releu electronic, atunci
Ántreruptorul automat asociat va declanÛa.
F38
CurenÍii permanenÍi de scurgere la pŸmÊnt

care existŸ Ûi care nu se datoreazŸ unor
Fig. F67: Principiul de funcÍionare al dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual.
defecte, cum ar fi supratensiunile tranzitorii,
pot conduce la declanÛŸri nedorite ale
dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual.
Anumite tehnici au fost dezvoltate pentru 8.2 RecomandŸri pentru utilizarea dispozitivelor de
a preÁntÊmpina astfel de probleme de curent diferenÍial rezidual
funcÍionare.
CurenÍi permanenÍi de scurgere la pŸmÊnt
Orice instalaÍie de joasŸ tensiune are un curent permanent de scurgere la pŸmÊnt
care se datoreazŸ:
n inegalitŸÍii(1) dintre capacitŸÍile intrinsece ale conductoarelor active Án raport cu
pŸmÊntul a celor trei faze, Án cazul circuitelor trifazate;
n capacitŸÍii dintre conductoarele active Ûi pŸmÊnt Án cazul circuitelor monofazate.
Cu cÊt instalaÍia este mai extinsŸ cu atÊt capacitatea sa este mai mare Ûi Án
consecinÍŸ prezintŸ curenÍi de scurgere la pŸmÊnt mai mari.
Curentul capacitiv cŸtre pŸmÊnt creÛte uneori semnificativ datoritŸ condensatoarelor
de filtrare asociate echipamentelor electronice (automatizŸri, sisteme informatice,
etc.).
În absenÍa unor date mai precise curentul de scurgere la pŸmÊnt Ántr-o instalaÍie
poate fi estimat pornind de la urmŸtoarele valori mŸsurate la 230V/50Hz:
n circuite monofazate sau trifazate: 1,5 mA/100 m;
n ÁncŸlzire prin pardosealŸ: 1 mA/kW;
n aparate tip fax-uri: 1mA;
(1) În sistemele trifazate curenÍii capacitivi de scurgere la
n puncte de lucru cu tehnologie informaticŸ: 2 mA;
pŸmÊnt ar fi zero dacŸ conductoarele celor trei faze ar avea n terminal informatic (PC): 2 mA;
capacitŸÍi egale Án raport cu pŸmÊntul, condiÍie care Án practicŸ n imprimantŸ: 1 mA;
nu poate fi realizatŸ. n fotocopiator: 1,5 mA.
8 Dispozitive de curent diferenÍial
rezidual (RCD)
ÎntrucÊt dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sunt Án conformitate cu standadele

CEI Ûi cu multe standarde naÍionale, acestea funcÍioneazŸ Án intervalul (0,5 ...1) IΔn
pentru o valoare nominalŸ IΔn. Prin urmare curenÍii de scurgere la pŸmÊnt Án aval de
un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual nu vor depŸÛi 0,5 IΔn.
În practicŸ limitarea curenÍilor de scurgere la pŸmÊnt la 0,25 IΔn prin divizarea
circuitului poate elimina declanÛŸrile nedorite.
În cazuri particulare precum extinderile sau renovŸrile parÍiale Án instalaÍiile IT
trebuie consultaÍi producŸtorii.
CurenÍii tranzitorii de scurgere la pŸmÊnt

Punerea sub tensiune
Punerea sub tensiune a capacitŸÍilor menÍionate mai sus determinŸ creÛterea unor
curenÍi tranzitorii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ Ûi de foarte scurtŸ duratŸ similari celor arŸtaÍi Án
Fig. F68.
ApariÍia bruscŸ a primului defect Ántr-un sistem IT genereazŸ de asemenea curenÍi
tranzitorii de scurgere la pŸmÊnt, de ÁnaltŸ frecvenÍŸ datoritŸ creÛterii bruÛte a
tensiunii de fazŸ la valoarea tensiunii de linie, pe cele douŸ faze neafectate.
Supratensiuni de mod comun
ReÍelele electrice de putere sunt supuse unor supratensiuni de origine diferitŸ:
atmosfericŸ, sau datoritŸ unor schimbŸri bruÛte a condiÍiilor de funcÍionare ale
sistemului (defecte, funcÍionarea fuzibilelor, comutaÍii, etc.) Aceste schimbŸri
bruÛte determinŸ deseori tensiuni Ûi curenÍi tranzitorii mari Án circuitele inductive Ûi
capacitive Ánainte de atingerea unei stŸri stabile. Anumite ÁnregistrŸri au stabilit faptul
cŸ, Án sistemele de joasŸ tensiune, supratensiunile rŸmÊn Án general sub 6 kV Ûi cŸ
acestea pot fi reprezentate adecvat prin forme de undŸ convenÍionale de tip impuls F39
1,2/50 µs (vezi Fig. F69).
Aceste supratensiuni determinŸ creÛteri ale curenÍilor tranzitorii reprezentaÍi prin
Fig. F68: Forma de undŸ standardizatŸ a curenÍilor tranzitorii forma de undŸ de impuls de curent convenÍionalŸ 8/20 µs, avÊnd o valoare de vÊrf
0,5 µs/100 Hz. de cÊÍiva zeci de amperi (vezi Fig. F70).
CurenÍii tranzitorii circulŸ cŸtre pŸmÊnt prin capacitŸÍile instalaÍiei, descŸrcŸtoare sau
prin defecte de izolaÍie.
Imunitatea la regimuri tranzitorii
Fiecare dispozitiv de curent diferenÍial rezidual trebuie sŸ aibŸ un nivel minim
de imunitate la declanÛŸri nedorite Án conformitate cu cerinÍele din Tab. F71.
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual tip “S” sau temporizate nivel I sau II (vezi
Fig. F38) acoperŸ toate valorile curenÍilor tranzitorii de scurgere la pŸmÊnt inclusiv
cei ai descŸrcŸtoarelor cu duratŸ mai micŸ de 40 ms.
Tensiunile Ûi curenÍii tranzitorii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ (sau impulsurile unidirecÍionale)
menÍionaÍi mai sus ÁmpreunŸ cu alte surse de perturbaÍii electromagnetice (bobinele
contactoarelor, releele, contactele uscate), descŸrcŸrile electrostatice Ûi formele de
undŸ electromagnetice radiante (radio, sistemele de amorsare, etc.) sunt parte ale
domeniului din ce Án ce mai important al compatibilitŸÍii electromagnetice. Pentru alte
detalii pot fi consultate Caietele Tehnice nr. 120 Ûi 149 ale Schneider Electric.
Este esenÍial ca dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sŸ fie imune la posibila
funcÍionare defectuoasŸ produsŸ de efectele perturbaÍiilor electromagnetice.
Fig. F69: Forma de undŸ standardizatŸ de impuls de tensiune

1,2/50 µs
PerturbaÍie Test Valori impuse

Supratensiuni Impuls 1,2/50 µs 6 kV vÊrf
Curent Impuls 0,5 µs/100 kHz 200 A vÊrf(1)
tranzitoriu Impuls 8/20 µs 200 A vÊrf
60 A vÊrf pentru 10 mA RCD
5 kA vÊrf pentru RCD tip
“S” sau temporizat (vezi nota)
ComutaÍie Impulsuri tranzitorii repetitive 4 kV
CEI 61000-4-4
Electricitate DescŸrcŸri electrostatice CEI 61000-4-2 8 kV
staticŸ
Unde CÊmpuri electromagnetice CEI 61000-4-3 3 V/m
radiante
(1) Pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual avÊnd IΔn < 10 mA acest test nu este
cerut (CEI 61008-1).
NotŸ: Dispozitivele temporizate de curent diferenÍial rezidual sunt amplasate Án mod normal
Án vecinatatea sursei de alimentare a intalaÍiei, unde supracurenÍii de origine externŸ au
valorile cele mai mari. Testul de curent de vÊrf de 5 kA reflectŸ aceastŸ cerinÍŸ de ÁnaltŸ
performanÍŸ.
Fig. F70: Forma de undŸ de impuls de curent standardizatŸ Tab. F71: Testele privind nivelele admisibile din punct de vedere al compatibilitŸÍii
8/20 µs. electromagnetice pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual.
electrice 8 Dispozitive de curent diferenÍial
rezidual (RCD)
În practica, nivelele indicate Án Tab. F71 sunt Án conformitate cu specificaÍiile de

proiectare Ûi execuÍie.
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual tip “A Si” (marcate prin simbolul din Fig.
F72) evitŸ declanÛŸrile nedorite Án cazul reÍelelor poluate, efectelor trŸsnetelor,
curenÍilor de ÁnaltŸ frecvenÍŸ, componentelor de c.c., regimurilor tranzitorii,
temperaturii scŸzute de funcÍionare (-25° C).
Imunitatea faÍŸ de componentele de curent continuu

(vezi Fig. F73)
Sursele auxiliare de curent continuu pentru comandŸ Ûi semnalizare pentru
echipamentele electrice Ûi mecanice sunt uzuale, iar anumite aparate includ Ûi
scheme redresoare (diode, triace, tiristoare).
În eventualitatea unui defect de punere la pŸmÊnt Án aval de astfel de scheme
Fig. F72: Simbol standardizat Án anumite ÍŸri pentru a indica redresoare, curentul de defect poate conÍine Ûi componente de curent continuu.
protecÍia Ámpotriva funcÍionŸrii incorecte datorate Riscul de a exista Ûi astfel de componente depinde de gradul de izolaÍie al circuitelor
regimurilor tranzitorii. de curent continuu din aparatele respective Ûi fiecare caz trebuie analizat separat.
Probleme de acest tip apar de obicei Án cazul aplicaÍiilor industriale.
Standardele CEI clasificŸ RCD-urile Án funcÍie de capacitatea lor de a funcÍiona
corect Án prezenÍa componentelor de curent continuu Án structura curentului rezidual.
n Dispozitive clasŸ AC: funcÍioneazŸ doar Án cazul unui curent rezidual alternativ;
n Dispozitive clasŸ A: funcÍioneazŸ Án cazul unui curent rezidual pulsatoriu;
n Dispozitive clasŸ B: funcÍioneazŸ Án cazul unui curent rezidual continuu.
NotŸ: În general, se utilizeazŸ dispozitive de curent diferenÍial rezidual de clasŸ AC.
Dispozitivele de clasŸ A se utilizeazŸ Án cazul unor cerinÍe speciale ca o variantŸ
F40 specialŸ a dispozitivelor AC.
RecomandŸri referitoare la instalarea RCD-urilor cu

transformatoare de curent toroidale separate
Detectorul curentului rezidual este un circuit magnetic Ánchis (de obicei circular)
avÊnd permeabilitatea magneticŸ foarte ridicatŸ pe care este realizatŸ ÁnfŸÛurarea
unei bobine, ansamblul constituind un transformator de curent toroidal (sau de tip
inel).
DatoritŸ permeabilitŸÍii sale ridicate, orice abatere de la o simetrie perfectŸ a
conductoarelor care trec prin miezul magnetic, precum Ûi Ánvecinarea cu materiale
feroase (carcase din oÍel, Ûasie, etc.) pot afecta suficient de mult echilibrul fluxurilor
magnetice, mai ales Án cazul sarcinilor mari (pornire de motoare, curentul de
Fig. F73: Curent continuu.
magnetizare la punerea sub tensiune a transformatoarelor , etc.), astfel ÁncÊt pot
genera declanÛŸri nedorite a dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual.
DacŸ nu sunt luate mŸsuri speciale, raportul dintre curentul de funcÍionare IΔn Ûi
curentul de fazŸ maxim Iph (max) este, Án general mai mic decÊt 1/1000.
Acest raport poate fi micÛorat Án mod substanÍial (adicŸ aparatul sŸ fie desensibilizat)
prin adoptarea mŸsurilor indicate Án Fig. F74 Ûi sumarizate Án Tab. F75.
MŸsuri Diametru Factor de reducerea

(mm) sensibilitŸÍii
Amplasarea atentŸ, Án mod simetric, 3
a conductoarelor Án interiorul miezului magnetic
Supradimensionarea miezului magnetic Ø50 la Ø100 2
Ø80 la Ø200 2
Ø120 la Ø300 6
Utilizarea unor ecrane din oÍel sau manÛoane Ø50 4
din fier moale
n cu grosimea 0,5 mm Ø80 3
n de lungime dublŸ diametrului miezului magnetic Ø120 3
n “ÁmbrŸcarea” completŸ a conductoarelor Ûi depŸÛirea Ø200 2
miezului magnetic Án mod egal, la ambele capete
Aceste mŸsuri pot fi combinate. Printr-o centrare atentŸ a conductoarelor Án interiorul unui miez
magnetic de diametru 200 mm, cÊnd miezul de diametru de 50 mm este suficient, Ûi utilizÊnd un
manÛon, raportul 1/1000 poate deveni 1/30000.
Fig. F74: Trei mŸsuri pentru reducerea raportului IΔn/Iph
(max). Tab. F75: MŸsuri pentru reducerea raportului IΔn/Iph (max).
8 Dispozitive de curent diferenÍial
rezidual (RCD)
Alegerea caracteristicilor unui Ántreruptor cu dispozitiv de

curent diferenÍial rezidual (RCCB - CEI 61008)
Curentul nominal
Curentul nominal al unui Ántreruptor cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este
ales Án funcÍie de valoarea maximŸ a curentului de sarcinŸ pe care Ál poate suporta.
n dacŸ Ántreruptorul cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este conectat Án serie,
Án aval de un Ántreruptor, curentul nominal al ambelor dispozitive de protecÍie trebuie
sŸ fie acelaÛi, de exemplu: In u In1(1) (vezi Fig. F76a);
n dacŸ Ántreruptorul cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este conectat Án
amonte de un grup de circuite protejate de Ántreruptoare, aÛa cum se aratŸ Án
Fig. F76b, atunci curentul nominal al acestuia este dat de:
In u ku x ks (In1 + In2 + In3 + In4).
CerinÍele de comportare electrodinamicŸ
ProtecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor trebuie realizatŸ de cŸtre dispozitivele de
protecÍie Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit amplasate Án amonte, dar se considerŸ
faptul cŸ, acolo unde dispozitivul de curent diferenÍial rezidual este amplasat Án
acelaÛi tablou electric de distribuÍie (Án conformitate cu standardele Án vigoare) ca Ûi
Ántreruptoarele (fuzibilele) din aval, protecÍia la curentul de scurtcircuit realizatŸ de
aceste Ántreruptoare este o soluÍie adecvatŸ.
În toate cazurile este necesarŸ o coordonare Ántre dispozitivele de curent diferenÍial
rezidual Ûi dispozitivele de protecÍie Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit, iar
producŸtorii furnizeazŸ, Án general, tabele de coordonare (vezi Tab. F77).
Fig. F76: Întreruptor automat cu dispozitiv de curent diferenÍial
rezidual.
F41
Întreruptoare automate Ûi dispozitive de curent diferenÍial rezidual asociate - Isc max (ef), Án kA
Întreruptorul automat din amonte DT40 DT40N C60N C60H C60L C120N C120H NG125N NG125H
RCBB Án aval 2P I 20A 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 3 4,5 4,5 4,5
230V IN-A 40A 6 10 20 30 30 10 10 15 15
IN-A 63A 6 10 20 30 30 10 10 15 15
I 100A 15 15 15 15
4P I 20A 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5 2 3 3 3
400V IN-A 40A 6 10 10 15 15 7 7 15 15
IN-A 63A 6 10 10 15 15 7 7 15 15
NG 125NA 10 16 25 50
Fuzibile Ûi dispozitive de curent diferenÍial rezidual asociate

- Isc max (ef), Án kA
Fuzibil gG amonte 20A 63A 100A 125A
RCBB Án aval 2P I 20A 8
230V IN-A 40A 30 20
IN-A 63A 30 20
I 100A 6
4P I 20A 8
400V IN-A 40A 30 20
IN-A 63A 30 20
NG 125NA 50
Fig. F77: Coordonarea tipicŸ datŸ de producŸtor Ántre dispozitive de curent diferenÍial rezidual, Ántreruptoare Ûi fuzibile (produse Merlin Gerin).
(1) Anumite standarde includ Ûi un test termic de Íinere la

un curent mai mare decÊt In pentru a se asigura corecta
coordonare a protecÍiilor.
electrice
F42
Capitolul G
Dimensionarea Ûi protecÍia
circuitelor
Cuprins
1
GeneralitŸÍi G2
1.1 Metodologie Ûi definiÍii G2
1.2 Principiile protecÍiei la supracurent G4
1.3 Valori practice pentru o schemŸ de protecÍie G4
1.4 Amplasarea dispozitivelor de protecÍie G6
1.5 Conductoare Án paralel G6
2
Metoda practicŸ pentru determinarea G7
secÍiunii minime admisibile a conductoarelor
2.1 GeneralitŸÍi G7
2.2 Metoda generalŸ pentru cabluri G7
2.3 Metoda simplificatŸ recomandatŸ pentru cabluri G16
2.4 Sisteme de bare capsulate G18
3
Determinarea cŸderii de tensiune G20
3.1 Limita maximŸ a cŸderii de tensiune G20
3.2 Calculul cŸderii de tensiune Án condiÍii de funcÍionare G21
Án regim permanent
4
Curentul de scurtcircuit G24
4.1 Curentul de scurtcircuit la bornele de joasŸ tensiune G24
ale transformatoarelor de distribuÍie MT/JT
4.2 Curentul de scurtcircuit trifazat (Isc) Án orice punct G25 G1
al unei instalaÍii de joasŸ tensiune
4.3 Curentul de scurtcircuit Isc la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ G28
Án funcÍie de valoarea Isc la capŸtul dinspre sursŸ
4.4 Curentul de scurtcircuit generat de un alternator G29
sau de un invertor
5
Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit G30
5.1 Calculul valorilor minime ale curentului de scurtcircuit G30
5.2 Verificarea stabilitŸÍii termice a cablului Án condiÍii G35
de scurtcircuit
6
Conductoare de protecÍie PE G37
6.1 Conectare Ûi alegere G37
6.2 Dimensionare G38
6.3 Conductorul de protecÍie dinspre transformatorul MT/JT G40
Ûi tabloul general de distribuÍie (TGJT)
6.4 Conductorul de echipotenÍialitate G41
7
Conductorul neutru G42
7.1 Dimensionarea conductorului neutru G42
7.2 ProtecÍia conductorului neutru G44
7.3 Întreruperea conductorului neutru G44
7.4 Separarea conductorului neutru G44
8
Exemple de calcul pentru cabluri G46
G - Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor
1 GeneralitŸÍi
PŸrÍile componente ale circuitelor Ûi protecÍiile 1.1 Metodologie Ûi definiÍii

lor sunt calculate astfel ÁncÊt toate condiÍiile Metodologie (vezi Fig. G1)
de funcÍionare, normale sau anormale, sŸ fie
DupŸ o analizŸ preliminarŸ care stabileÛte cerinÍele de putere ale unei instalaÍii
Ándeplinite.
electrice, aÛa cum s-a indicat Án capitolul B, subcapitolul 4, trebuie realizat un studiu
din punct de vedere al cablajului(1) Ûi al protecÍiei acesteia, pornind de la originea
instalaÍiei, trecÊnd prin zonele intermediare Ûi pÊnŸ la circuitele finale.
La fiecare nivel cablurile Ûi protecÍiile acestora, trebuie sŸ ÁndeplineascŸ simultan
cÊteva condiÍii, pentru a avea garanÍia unei instalaÍii sigure, Ûi anume:
n sŸ suporte curentul de sarcinŸ permanent Ûi, pe termen scurt, supracurenÍi;
n sŸ nu genereze cŸderi de tensiune ce ar avea ca urmare performanÍe scŸzute
ale anumitor sarcini, de exemplu: un timp de acceleraÍie excesiv de lung la pornirea
motoarelor, etc.
În plus, dispozitivele de protecÍie (Ántreruptoarele automate sau fuzibilele) trebuie:
n sŸ protejeze cablurile Ûi barele de distribuÍie pentru toate valorile de supracurent,
incluzÊnd Ûi curenÍii de scurtcircuit;
n sŸ asigure protecÍia persoanelor Ámpotriva contactelor indirecte accidentale, Án
mod special Án cazul sistemelor TN Ûi IT, unde lungimea circuitelor poate limita
valorile curenÍilor de scurtcircuit, ÁntÊrziind astfel deconectarea automatŸ (trebuie
amintit faptul cŸ, Án cazul sistemelor TT instalaÍiile sunt, Án mod obligatoriu, protejate
de cŸtre dispozitive de curent diferenÍial rezidual, Án general, de sensibilitate
300 mA).
SecÍiunile conductoarelor sunt determinate de obicei prin metoda generalŸ descrisŸ
Án subcapitolul 2 din cadrul acestui capitol. Pe lÊngŸ aceastŸ metodŸ, anumite
standarde naÍionale pot recomanda o anumitŸ secÍiune minimŸ care trebuie
respectatŸ din motive de rezistenÍŸ mecanicŸ. Sarcinile particulare (cum se aratŸ Án
capitolul N) impun o supradimensionarea a secÍiunii cablurilor care le alimenteazŸ Ûi
prin urmare dispozitivele lor de protecÍie vor fi stabilite Án consecinÍŸ.
G2
Cererea de putere
n kVA ce trebuie furnizaÍi;
n curentul de sarcinŸ maxim IB;
Dimensionarea conductorului:
n alegerea tipului conductorului Ûi al izolaÍiei;
n alegerea metodei de instalare;
n se va Íine cont de coeficienÍii de corecÍie ai cablului datoraÍi
diferitelor condiÍii de mediu;
n determinarea secÍiunii cablului utilizÊnd tabelele care indicŸ
capacitatea de transport de curent a cablului.
Verificarea cŸderii maxime de tensiune:

n Án condiÍii de funcÍionare stabilŸ;
n la porniri de motoare.
Calculul curenÍilor de scurtcircuit:

n puterea de scurtcircuit din amonte;
n valorile maxime;
n valorile minime la capŸtul dinspre sarcinŸ a circuitului.
Alegerea dispozitivelor de protecÍie:

n curentul nominal;
n puterea de rupere;
n utilizarea tabelelor de filiaÍie;
n verificarea selectivitŸÍii.
Tab. G1: Diagrama logicŸ de alegere a secÍiunii conductoarelor Ûi a dispozitivelor

de protecÍie pentru un circuit dat.
(1) În acest capitol, termenul de “cablaj” se referŸ la toate

conductoarele izolate, inclusiv cablurile unifilare Ûi multifilare,
precum Ûi la conductoarele izolate pozate Án tub, etc.
1 GeneralitŸÍi
DefiniÍii
Curentul maxim de sarcinŸ: IB
n La nivelul circuitelor finale, acest curent corespunde sarcinii nominale exprimate
Án kVA. În cazul pornirilor de motoare sau a altor sarcini care absorb la pornire
un curent ridicat, mai ales Án aplicaÍiile cu porniri dese (exemplu: motoare de lift,
sudurŸ, etc.) trebuie luate Án considerare efectele termice cumulative ale acestor
supracurenÍi. Sunt afectate atÊt cablurile cÊt Ûi releele termice de protecÍie.
n La nivelul circuitelor din amonte, acest curent corespunde puterii aparente de
alimentare, Án kVA, care Íine cont de coeficienÍii de simultaneitate Ûi de utilizare ks Ûi,
respectiv ku, aÛa cum se aratŸ Án Fig. G2.
Tabloul general
de distribuÍie
Factorii de simultaneitate Ûi utilizare

combinaÍi: ks x ku = 0,69
IB = (80+60+100+50) x 0,69 = 200 A
Tabloul secundar
G3
Curent de sarcinŸ
nominal al motorului:
50 A
Fig. G2: Calculul curentului maxim de sarcinŸ IB.
Curentul maxim admisibil: Iz

ReprezintŸ valoarea maximŸ a curentului pe care cablajul circuitului o poate suporta
un timp nedefinit fŸrŸ a i se reduce durata normalŸ de viaÍŸ.
Pentru o secÍiune datŸ a conductorului, valoarea curentului maxim admisibil depinde
de anumiÍi parametrii:
n modul constructiv al cablului Ûi conductoarelor (conductor din Cu sau Al, izolaÍie
din PVC sau EPR etc., numŸr de conductoare active);
n temperatura ambiantŸ;
n metoda de instalare;
n influenÍa circuitelor Ánvecinate.
SupracurenÍii
Se spune cŸ se produce “supracurent” atunci cÊnd curentul depŸÛeÛte valoarea
maximŸ a curentului de sarcinŸ IB aferent sarcinii respective.
Pentru evitarea deteriorŸrii ireversibile a cablului (sau a receptorului, Án cazul Án care
supracurentul se datoreazŸ unui defect al acestuia), acest curent trebuie Ántrerupt
Ántr-un timp care depinde de valoarea sa.
SupracurenÍi de duratŸ relativ scurtŸ pot apŸrea, totuÛi, Án funcÍionarea normalŸ; se
pot distinge douŸ tipuri de supracurenÍi:
n Suprasarcini
AceÛti curenÍi pot apŸrea Án condiÍii normale de funcÍionare datoritŸ unui numŸr de
sarcini care funcÍioneazŸ ocazional, simultan sau pornirilor de motoare, etc. DacŸ
oricare din aceste condiÍii persistŸ mai mult decÊt o perioadŸ de timp datŸ (care
depinde de reglajul releului de protecÍie sau de calibrul fuzibilului), circuitul va fi, Án
mod automat Ántrerupt.
n CurenÍii de scurtcircuit
AceÛti curenÍi se produc datoritŸ deteriorŸrii izolaÍiei dintre conductoarele active
Ûi/sau dintre conductoarele active Ûi pŸmÊnt (Án cazul sistemelor de legare la pŸmÊnt
prin impedanÍe mici), Án urmŸtoarele variante:
o curent de scurtcircuit trifazat (implicÊnd sau nu conductorul de neutru Ûi/sau
conductorul de protecÍie),
o bifazat (implicÊnd sau nu conductorul de neutru Ûi/sau conductorul de protecÍie),
o monofazat cu conductorul de neutru (Ûi/sau cu conductorul de protecÍie).
1 GeneralitŸÍi
1.2 Principiile protecÍiei la supracurent

Dispozitivul de protecÍie este amplasat la Ánceputul circuitului de protejat (vezi
Fig. G3 Ûi Fig. G4).
n Acesta acÍioneazŸ Án sensul Ántreruperii supracurentului Ántr-un timp mai scurt
decÊt cel dat de caracteristica I2t a circuitului;
n Permite curentului maxim de sarcina IB sŸ circule un timp nedefinit.
Caracteristicile I2t ale conductoarelor izolate atunci cÊnd prin acestea circulŸ un
curent de scurtcircuit pentru o perioadŸ de pÊnŸ la 5 secunde, pot fi determinate,
aproximativ, cu formula:
I2t = k2 S2 care indicŸ faptul cŸ, Án acest caz, cŸldura generatŸ este proporÍionalŸ cu
pŸtratul secÍiunii conductorului,
unde:
t: durata curentului de scurtcircuit (Án secunde)
S: secÍiunea conductorului izolat (mm2)
I: valoare eficace a curentului de scurtcircuit (Aef)
k: constantŸ aferentŸ conductorului izolat (valorile k2 sunt date Án Fig. G52).
Pentru un conductor izolat dat curentul maxim admis variazŸ Án funcÍie de
caracteristicile mediu. De exemplu, Án cazul unei temperaturi ridicate (θa1 > θa2), Iz1
este mai mic decÊt Iz2 (vezi Fig. G5). θ reprezintŸ temperatura mediului.
Note:
n Isc reprezintŸ curentul de scurtcircuit trifazat;
n ISCB reprezintŸ curentul nominal de rupere a Ántreruptorului automat;
n Ir ( sau Irth )(1) reprezintŸ nivelul de reglaj al curentului; exemplu: un Ántreruptor
automat de 50 A poate avea pragul de declanÛare a protecÍiei reglat la un nivel
similar cu cel al unui Ántreruptor automat de 30 A (vezi Fig. G6).
G4 1.3 Valori practice pentru o schemŸ de protecÍie

Metodele urmŸtoare se bazeazŸ pe reguli stabilite prin standarde CEI Ûi sunt puse Án
practicŸ Án multe ÍŸri.
Reguli generale
Un dispozitiv de protecÍie (Ántreruptor automat sau fuzibil) funcÍioneazŸ corect dacŸ:
n curentul sŸu nominal In sau curentul reglat Ir este mai mare decÊt curentul maxim
de sarcinŸ IB, dar mai mic decÊt curentul maxim admis Iz al cablului, adicŸ: IB < In < Iz
corespunzŸtor zonei “a“ din Fig. G6;
n valoarea curentului de declanÛare la suprasarcinŸ I2, reglat Án mod “convenÍional“
este mai micŸ decÊt 1,45 Iz ceea ce corespunde zonei “b“ din Fig. G6.
Durata de declanÛare “convenÍionalŸ“ poate fi reglatŸ Ántre o orŸ Ûi 2 ore Án funcÍie
de standardele locale Ûi de valoarea aleasŸ pentru I2. În cazul fuzibilelor, I2 este
curentul (notat If) la care fuzibilul funcÍioneazŸ Án timpul convenÍional;
n curentul nominal de scurtcircuit al Ántreruptorului automat este mai mare decÊt
curentul de scurtcircuit trifazat al circuitului Án punctul respectiv al instalaÍiei. Aceasta
corespunde zonei “c“ din Fig. G6.
Fig. G3: ProtecÍia circuitului cu ajutorul Ántreruptorului automat.
Fig. G4: ProtecÍia circuitului cu ajutorul fuzibilului. Fig. G5: Caracteristica I2t a conductorului izolat Án funcÍie de douŸ nivele diferite de temperaturŸ.
(1) Ambele denumiri sunt utilizate frecvent Án diferite

standarde.
1 GeneralitŸÍi
Zona A: IB i In i Iz
Zona B: I2 i 1,45 Iz
Zona C: ISCB u ISC
Fig. G6: Nivelele de curent pentru determinarea caracteristicilor Ántreruptorului sau fuzibilului.
G5
AplicaÍii
n ProtecÍia prin Ántreruptor automat:
Criterii pentru Ántreruptoare automate: În virtutea nivelului sŸu ridicat de precizie, curentul I2 este totdeauna mai mic decÊt
IB i In i Iz Ûi ISCB u ISC. 1,45 In (sau 1,45 Ir), astfel ÁncÊt, condiÍia I2 i 1,45 Iz (aÛa cum s-a menÍionat Án
capitolul “Reguli generale”) va fi Ántotdeauna respectatŸ.
n Caz particular:
DacŸ Ántreruptorul nu protejeazŸ la suprasarcinŸ, este necesar sŸ ne asigurŸm cŸ, Án
cazul valorii minime a curentului de scurtcircuit, protecÍia la supracurent va funcÍiona
corect. Acest caz particular este analizat Án subcapitolul 5.1.
n ProtecÍia prin fuzibil:
Criteriile pentru fuzibile: CondiÍia I2 i 1,45 Iz trebuie, de asemenea, luatŸ Án considerare. I2 reprezintŸ
IB i In i Iz/k3 Ûi ISCB u ISC. curentul de funcÍionare (la care fuzibilul se topeÛte) Ûi este egal cu k2 x In (k2 avÊnd
valori Ántre 1,6 Ûi 1,9 ) Án conformitate cu tipul de fuzibil respectiv.
Un alt factor, k3, a fost introdus (k3 = k2/1,45) astfel Áncat, condiÍia I2 i 1,45 Iz este
valabilŸ doar dacŸ In i Iz/k3.
Pentru fuzibilele tip gG:
In < 16 A · k3 = 1,31
In u 16 A · k3 = 1,10
Mai mult, capacitatea de rupere a fuzibilului ISCF trebuie sŸ fie mai mare decÊt
curentul de scurtcircuit trifazat al circuitului calculat Án punctul de amplasare al
fuzibilului.
n Asocierea diferitelor dispozitive de protecÍie:
Utilizarea unor dispozitive de protecÍie avÊnd capacitŸÍi de rupere mai mici decÊt
nivelul curentului de scurtcircuit calculat Án punctele de amplasare este permisŸ de
CEI Ûi de anumite standarde naÍionale Án urmŸtoarele condiÍii:
o Án amonte este amplasat un alt dispozitiv de protecÍie care are puterea de rupere
necesarŸ, Ûi
o cantitatea de energie ce poate sŸ treacŸ prin dispozitivul din amonte este
inferioarŸ valorii pe care dispozitivul de protecÍie din aval, ÁmpreunŸ cu Ántreg
cablajul o pot suporta fŸrŸ a se deteriora.
1 GeneralitŸÍi
În practicŸ acest lucru este admis:

o Án cazul asocierii Ántreruptor automat/fuzibil,
o Án tehnica numitŸ “filiaÍie” Án care capacitatea de limitare foarte mare a anumitor
tipuri de Ántreruptoare automate reduce Án mare mŸsurŸ valoarea curentului de
scurtcircuit din aval.
CombinaÍiile posibile care au fost testate Án laborator sunt indicate Án documentaÍia
tehnicŸ a producŸtorilor de astfel de dispozitive.
1.4 Amplasarea dispozitivelor de protecÍie

Dispozitivul de protecÍie este amplasat, Án
Reguli generale (vezi Fig. G7a)
general, la Ánceputul (originea) fiecŸrui circuit. Dispozitivul de protecÍie este amplasat la Ánceputul fiecŸrui circuit, Ûi acolo unde
apare o reducere a curentului maxim admis Án calea de curent.
Alternative posibile pentru alte amplasŸri Án anumite

circumstante (vezi Fig. G7b)
Dispozitivul de protecÍie poate fi amplasat de-a lungul circuitului:
n dacŸ porÍiunea AB a circuitului nu se gŸseÛte Án vecinŸtatea unui material
combustibil, sau
n dacŸ de-a lungul acestei porÍiuni nu sunt conectate circuite de prize sau alte
elemente de derivaÍie.
Trei cazuri pot fi ÁntÊlnite Án practicŸ:
n ConsiderÊnd cazul (1) Án diagramŸ:
o AB i 3 m, Ûi
o porÍiunea AB a fost protejatŸ pentru a reduce practic, la minimum, riscul unui
a scurtcircuit (conductor amplasat Án Íevi de oÍel, de exemplu);
n ConsiderÊnd cazul (2):
o dispozitivul din amonte P1 protejeazŸ porÍiunea AB de conductor Ámpotriva
G6 curentului de scurtcircuit Án conformitate cu subcapitolul 5.1;
n ConsiderÊnd cazul (3):
o dispozitivul de protecÍie la suprasarcinŸ (S), este amplasat adiacent sarcinii.
Aceasta este Ûi cazul circuitelor tip motor. Dispozitivul (S) constituie elementul de
control (pornire/oprire) Ûi de protecÍie la suprasarcinŸ a motorului, Án timp ce (SC)
este sau Ántreruptor automat (special proiectat pentru protecÍia motoarelor) sau
fuzibil tip aM.
o protecÍia la scurtcircuit (SC) amplasatŸ Án amonte de circuit este Án conformitate
cu principiile din subcapitolul 5.1.
b
Circuite fŸrŸ protecÍie (vezi Fig. G7c)
Fie:
n Dispozitivul de protecÍie P1 este dimensionat pentru a proteja cablul S2 Ámpotriva
suprasarcinii Ûi scurtcircuitului.
Sau:
n Acolo unde Ántreruperea circuitului constituie un risc, de exemplu:
o circuitul de excitaÍie Án cazul maÛinilor rotative,
o circuite aferente electromagneÍilor mari Án aplicaÍiile de ridicare,
o circuitele secundare ale transformatoarelor de mŸsurŸ de curent.
În aceste cazuri, Ántreruperea circuitelor nu poate fi admisŸ, deci protecÍia cablurilor
devine de importanÍŸ secundarŸ.
1.5 Conductoare Án paralel

Conductoarele avÊnd aceeaÛi secÍiune, aceeaÛi lungime Ûi din acelaÛi material pot fi
c conectate Án paralel.
Curentul maxim admis este suma curenÍilor maximi aferenÍi conductoarelor
individuale, luÊndu-se Án considerare Ûi efectele ÁncŸlzirii reciproce, metoda de
instalare, etc.
ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii Ûi scurtcircuitului este identicŸ cu aceea pentru un
singur conductor de secÍiune echivalentŸ.
În scopul evitŸrii riscului de apariÍie a scurtcircuitului Án cazul cablurilor conectate Án
paralel, trebuie luate urmŸtoarele mŸsuri:
n protecÍie suplimentarŸ Ámpotriva deteriorŸrii mecanice a cablurilor Ûi Ámpotriva
umiditŸÍii, prin utilizarea unei protecÍii suplimentare;
Fig. G7: Amplasarea dispozitivelor de protecÍie. n alegerea traseului cablului astfel ÁncÊt sŸ se evite vecinŸtatea cu materiale
combustibile.
G - Sizing and protection of conductors
2 Metoda practicŸ pentru
determinarea secÍiunii minime
admisibile a conductoarelor
2.1 GeneralitŸÍi
Standardul internaÍional, de referinÍŸ pentru studierea cablŸrii este CEI 60364-5-52:
“InstalaÍii electrice Án clŸdiri - Partea 5-52: Alegerea Ûi instalarea echipamentelor
electrice - Sistemul de cablare”.
Standardul este prezentat aici, pe scurt, cu exemplificarea celor mai utilizate metode
de instalare. Capacitatea de transport de curent a conductoarelor, Án diferite cazuri,
este datŸ Án anexa A a standardului. Metoda simplificatŸ pentru utilizarea tabelelor
din anexa A este propusŸ Án anexa informativŸ B a standardului.
2.2 Metoda generalŸ pentru cabluri

Metode posibile de instalare pentru diferite tipuri de
conductoare sau cabluri
În Tab. G8 sunt prezentate diferite metode de instalare admise Án funcÍie de diferite
tipuri de conductoare Ûi cabluri.
Conductoare Ûi cabluri Metoda de instalare

Montaj Fixate În tub Pat de cabluri Canal Pe suport Pe Pe cablu
liber cu bride de (inclusiv cele Án de cablu vertical tip scarŸ izolatoare de susÍinere
protecÍie tresŸ sau Áncastrate Pe console,
Án pardosealŸ) suporÍi de cablu
Conductoare neizolate - - - - - - + -
Conductoare izolate - - + + + - + -
Cabluri cu Multifilar + + + + + + 0 +
manta (inclusiv
cele armate
Ûi cu izolaÍie Unifilar 0 + + + + + 0 + G7
mineralŸ
+ Permis.
- Interzis.
0 Nerecomandat sau, Án mod normal neutilizat Án practicŸ.
Tab. G8: Alegerea sistemelor de cablare (Tabelul 52-1 din CEI 60364-5-52).
Metode posibile de instalare in diferite cazuri:

În diferite cazuri pot fi utilizate metode de instalare adecvate. În Tab. G9 sunt
prezentate combinaÍiile posibile.
NumŸrul dat Án acest tabel se referŸ la diferitele sisteme de cablare considerate
(vezi, de asemenea Tab. G10).
Cazuri Metoda de instalare

Montaj Fixate În tub Pat de cabluri Canal Pe suport Pe Pe cablu
liber cu bride de (inclusiv cele Án de cablu vertical tip scarŸ izolatoare de susÍinere
protecÍie tresŸ sau Áncastrate Pe console,
Án pardosealŸ) suporÍi de cablu
Goluri Án clŸdiri 40, 46, 0 15, 16, - 43 30, 31, 32, - -
15, 16 41, 42 33, 34
Canale de cabluri 56 56 54, 55 0 44, 45 30, 31, 32, - -
33, 34
Îngropate Án pŸmÊnt 72, 73 0 70, 71 - 70, 71 0 -
Încastrate Án elemente 57, 58 3 1, 2, 50, 51, 52, 53 44, 45 0 - -
de construcÍie 59, 60
Montate aparent - 20, 21 4, 5 6, 7, 8, 9, 12, 13, 14 6, 7, 30, 31, 32, 36 -
22, 23 8, 9 33, 34
Montate aerian - - 0 10, 11 - 30, 31, 32 36 35
33, 34
Imersate 80 80 0 - 0 0 - -
- Interzis.
0 Nerecomandat sau, Án mod normal neutilizat Án practicŸ.
Tab. G9: Construirea sistemului de cablare (Tabelul 52-2 din CEI 60364-5-52).
G8
Exemple de sisteme de cablare Ûi metodele respective

de instalare
În Tab. G10 sunt prezentate cÊteva sisteme diferite de cablare Ûi metodele
respective de instalare.
Anumite metode de referinÍŸ sunt definite (cu litere de cod de la A la G), incluzÊnd
metode de instalare avÊnd aceleaÛi caracteristici relativ la capacitŸÍile de transport
de curent ale sistemului de cablare.
Nr. criteriu Metoda de instalare Descriere Metoda de referinÍŸ utilizatŸ

pentru a obÍine capacitatea
de transport de curent
1 Conductoare izolate sau cabluri A1
unifilare Án tub, Án pereÍi izolaÍi
termic
Camera
2 Cabluri multifilare Án tub Án pereÍi A2

izolaÍi termic
Camera
4 Conductoare izolate sau cabluri unifilare B1

Án tub, pe pereÍi de lemn sau de zidŸrie G9
sau distanÍate de aceÛtia la mai puÍin de
0,3 x diametrul tubului
5 Cabluri multifilare, Án tub, pe pereÍi B2

de lemn sau de zidŸrie sau distanÍate de
aceÛtia la mai puÍin de 0,3 x diametrul
tubului
20 Cabluri unifilare sau multifilare fixate pe C

un perete de lemn sau distanÍate de
acesta la mai puÍin de 0,3 x diametrul
cablului
30 Pe pat de cablu neperforat C
Tab. G10: Exemple de metode de instalare (Parte din Tabelul 52-3 din CEI 60364-5-52) (continuare pe pagina urmŸtoare).
Nr. criteriu Metoda de instalare Descriere Metoda de referinÍŸ utilizatŸ

pentru a obÍine capacitatea
de transport de curent
31 Pe pat de cabluri perforat E sau F
36 Conductoare izolate sau neizolate G

pe izolatori
70 Cabluri multifilare Án tub sau Án canal D

de cablu Ángropate Án pŸmÊnt
G10
71 Cabluri unifilare Án tub sau Án canal D
de cablu Ángropate Án pŸmÊnt
Tab. G10: Exemple de metode de instalare (Parte din Tabelul 52-3 din CEI 60364-5-52) (sfÊrÛit).
Temperatura maximŸ de funcÍionare:

Capacitatea de transport de curent datŸ Án tabelul urmŸtor a fost determinatŸ astfel
ÁncÊt temperatura maximŸ a izolaÍiei sŸ nu fie depŸÛitŸ pe o duratŸ de timp care ar
putea-o deteriora.
Pentru diferite tipuri de materiale de izolaÍie, Tab. G11 prezintŸ temperatura maximŸ
admisibilŸ.
Tipul de izolaÍie Temperatura limitŸ

IzolaÍie de PVC 70° C la nivelul conductorului
IzolaÍie cu XLPE (polietilenŸ reticulatŸ) Ûi EPR 90° C la nivelul conductorului
IzolaÍie mineralŸ (acoperit cu PVC sau 70° C la nivelul mantalei
expus atingerii)
IzolaÍie mineralŸ (neexpus atingerii Ûi fŸrŸ 105° C la nivelul mantalei
riscul unui contact cu materiale combustibile)
Tab. G11: Temperaturile maxime de funcÍionare pentru diferite tipuri de izolaÍii

(Tabelul 52-4 din CEI 60364-5-52).
Factori de corecÍie:
Pentru a se lua Án considerare anumiÍi factori de mediu sau diferite condiÍii speciale
de instalare, au fost introduÛi factori de corecÍie.
SecÍiunea cablurilor se determinŸ pornind de la curentul nominal al sarcinii IB,
ÁmpŸrÍit la diferiÍi coeficienÍi de corecÍie, k1, k2, ...
IB
I' B =
k1 ⋅ k 2 ...
I’B este curentul de sarcinŸ corectat, care se va compara cu capacitatea de transport
de curent a cablului considerat.
n Temperatura ambiantŸ
CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Án aer se definesc la temperatura
medie a aerului de 30° C. Pentru alte temperaturi, factorii de corecÍie sunt daÍi Án
Tab. G12, pentru izolaÍie din PVC, EPR Ûi XLPE.
Acest factor de corecÍie este notat k1.
Temperatura ambiantŸ °C Tip de izolaÍie

PVC XLPE Ûi EPR
10 1,22 1,15
15 1,17 1,12
20 1,12 1,08
25 1,06 1,04
35 0,94 0,96
40 0,87 0,91
45 0,79 0,87
50 0,71 0,82
55 0,61 0,76
60 0,50 0,71
65 - 0,65
70 - 0,58
75 - 0,50
80 - 0,41
Tab. G12: Factori de corecÍie pentru temperaturi ale aerului altele decÊt 30° C Ûi care pot fi
aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul cablurilor Án aer
(din Tabelul A 52-14 din CEI 60364-5-52 ).
G11
CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Án pŸmÊnt se definesc considerÊnd
o temperaturŸ medie a solului de 20° C. Pentru alte temperaturi, factorii de corecÍie
sunt daÍi Án Tab. G13, pentru izolaÍie din PVC, EPR Ûi XLPE.
Temperatura ambiantŸ °C Tip de izolaÍie

PVC XLPE Ûi EPR
10 1,10 1,07
15 1,05 1,04
25 0,95 0,96
30 0,89 0,93
35 0,84 0,89
40 0,77 0,85
45 0,71 0,80
50 0,63 0,76
55 0,55 0,71
60 0,45 0,65
65 - 0,60
70 - 0,53
75 - 0,46
80 - 0,38
Tab. G13: Factori de corecÍie pentru temperaturi ale solului altele decÊt 20° C Ûi care pot fi
aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul cablurilor Án tuburi Án pŸmÊnt
(din Tabelul A 52-15 din CEI 60364-5-52 ).
n Rezistivitatea termicŸ a solului

CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Ángropate se definesc considerÊnd
o rezistivitate a solului de 2,5 K.m/W. Pentru alte valori, factorii de corecÍie sunt daÍi
Án Tab. G14.
Rezistivitatea termicŸ a solului K.m/W 1 1,5 2 2,5 3

Factor de corecÍie 1,18 1,1 1,05 1 0,96
Tab. G14: Factori de corecÍie pentru cabluri Ángropate, pentru rezistivitŸÍi ale solului altele decÊt
2,5 K.m/W, care pot fi aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul metodei de instalare
de referinÍŸ D (Tabelul A 52-16 din CEI 60364-5-52 ).
Din experienÍŸ se Ûtie faptul cŸ existŸ o relaÍie Ántre natura solului Ûi rezistivitatea sa.
Astfel, Án Tab. G15 sunt prezentate valori empirice pentru factorul k3, Án funcÍie de
natura solului.
Natura solului k3
Sol foarte ud (saturat) 1,21
Sol ud 1,13
Sol umed 1,05
Sol uscat 1,00
Sol foarte uscat 0,86
G12
Tab. G15: Factori de corecÍie k3 Án funcÍie de natura solului.
n Gruparea conductoarelor Ûi cablurilor

CapacitŸÍile de transport de curent date Án tabelul de mai jos se referŸ la un singur
circuit alcŸtuit din urmŸtorul numŸr de conductoare active (ÁncŸrcate):
o douŸ conductoare izolate sau douŸ cabluri unifilare sau un cablu cu douŸ
conductoare (care se utilizeazŸ pentru circuite monofazate),
o trei conductoare izolate sau trei cabluri unifilare sau un cablu cu trei conductoare
(care se utilizeazŸ pentru circuite trifazate).
În cazul Án care mai multe conductoare izolate sau cabluri sunt instalate alcŸtuind un
grup, se va aplica un factor de reducere de grup (notat k4).
Tabelele G16 la G18 dau cÊteva exemple pentru diferite configuraÍii (metode de
instalare Án aer sau Án pŸmÊnt).
Tabelul G16 dŸ valorile factorului de corecÍie k4 pentru diferite configuraÍii de cabluri
sau conductoare neÁngropate, grupÊnd mai mult decÊt un circuit sau un cablu
multiconductor.
Aranjament NumŸr de circuite sau cabluri multifilare Metode de instalare

(cabluri care se ating) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 12 16 20 de referinÍŸ
Cabluri mŸnunchi, Án aer, 1,00 0,80 0,70 0,65 0,60 0,57 0,54 0,52 0,50 0,45 0,41 0,38 Metoda A la F
Áncastrate sau Ángropate
Cabluri Ántr-un strat pe perete, 1,00 0,85 0,79 0,75 0,73 0,72 0,72 0,71 0,70 Pentru mai mult de Metoda C
podea sau pe pat de 9 circuite sau cabluri
cabluri neperforat multifilare nu existŸ
Cabluri Ántr-un strat fixate 0,95 0,81 0,72 0,68 0,66 0,64 0,63 0,62 0,61 factor de reducere
direct sub un plafon de lemn
Cabluri Ántr-un strat amplasate 1,00 0,88 0,82 0,77 0,75 0,73 0,73 0,72 0,72 Metoda E Ûi F
pe pat de cabluri perforat
orizontal sau vertical
Cabluri Ántr-un strat fixate 1,00 0,87 0,82 0,80 0,80 0,79 0,79 0,78 0,78
pe suport tip scarŸ, etc.
Tab. G16: Factori de reducere pentru grupuri de mai mult decÊt un circuit sau cablu multifilar (Tabelul A.52-17 din CEI 60364-5-52).
Tabelul G17 prezintŸ valorile factorului de corectie k4 pentru diferite configuraÍii de

cabluri Ûi conductoare neÁngropate, pentru grupuri mai mari de circuite, realizate din
cabluri unifilare, Án aer.
Metoda de instalare NumŸr de NumŸr de circuite Utilizarea unui

paturi de trifazate multiplicator
cabluri pentru
1 2 3
Pat de cablu 31 1 0,98 0,91 0,87 Trei cabluri

perforat pozate
2 0,96 0,87 0,81 orizontal
3 0,95 0,85 0,78
Pat de cablu 31 1 0,96 0,86 Trei cabluri

perforat pozate
vertical 2 0,95 0,84 vertical
Suport 32 1 1,00 0,97 0,96 Trei cabluri

tip scarŸ, pozate
etc... 33 2 0,98 0,93 0,89 orizontal
34 3 0,97 0,90 0,86
G13
Pat de cablu 31 1 1,00 0,98 0,96 Trei cabluri
perforat pozate
2 0,97 0,93 0,89 Án treflŸ
3 0,96 0,92 0,86
Pat de cablu 31 1 1,00 0,91 0,89

perforat
vertical 2 1,00 0,90 0,86
Suport 32 1 1,00 1,00 1,00

tip scarŸ,
etc... 33 2 0,97 0,95 0,93
34 3 0,96 0,94 0,90
Tab. G17: Factori de reducere pentru grupuri mai mari de circuite cu cabluri unifilare de aplicat valorilor nominale, Án aer - Metoda de instalare de referinÍŸ F
(Tabelul A 52-21 din CEI 60364 -5 -52 ).
Tabelul G18 prezintŸ valorile factorului de corecÍie k4 pentru diferite configuraÍii de

cabluri sau conductoare instalate direct Án pŸmÊnt.
NumŸr de DistanÍa liberŸ dintre cabluri (a)a

circuite Cabluri care Diametrul 0,125 m 0,25 m 0,5 m
se ating unui cablu
2 0,75 0,80 0,85 0,90 0,90
3 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85
4 0,60 0,60 0,70 0,75 0,80
5 0,55 0,55 0,65 0,70 0,80
6 0,50 0,55 0,60 0,70 0,80
(a) Cabluri multifilare
(a) Cabluri unifilare
Tab. G18: Factori de reducere pentru mai mult de un circuit, pentru cabluri unifilare sau
multifilare instalate direct Án pŸmÊnt - Metoda de instalare D (Tabelul 52-18 din CEI 60364-5-52).
G14
n CurenÍii armonici
Capacitatea de transport de curent pentru cabluri trifazate, cu 4 sau 5 fire se
bazeazŸ pe presupunerea cŸ numai 3 conductoare sunt complet ÁncŸrcate.
TotuÛi, Án cazul Án care existŸ curenÍi armonici, curentul prin conductorul neutru
poate avea o valoare semnificativŸ, chiar mai mare decÊt curenÍii de faza. Aceasta
se datoreazŸ faptului cŸ armonicile 3 de curent de pe cele trei faze nu se anuleazŸ
fazorial ci, dimpotrivŸ, se ÁnsumeazŸ aritmetic pe conductorul neutru.
Aceasta afecteazŸ, evident, capacitatea de transport de curent a cablului, Ûi prin
urmare este necesar sŸ se aplice un factor de corecÍie k5.
Suplimentar, dacŸ procentul de armonicŸ 3 (h3) este mai mare de 33%, curentul prin
conductorul neutru este mai mare decÊt cel prin conductoarele de fazŸ; prin urmare,
alegerea secÍiunii cablului se bazeazŸ pe acesta. Efectul termic al curenÍilor armonici
prin conductoarele de fazŸ trebuie, de asemenea, luat Án calcul.
Tabelul G19 prezintŸ valorile coeficientului k5 Án funcÍie de conÍinutul de curenÍi de
armonicŸ 3.
ConÍinut de curent de Factor de corecÍie

armonicŸ 3 al Alegerea secÍiunii se bazeazŸ Alegerea secÍiunii se bazeazŸ pe
curentului de fazŸ, % pe curentul de fazŸ curentul din conductorul neutru
0 - 15 1,0 -
15 - 33 0,86 -
33 - 45 - 0,86
> 45 - 1,0
Tab. G19: Factori de corecÍie pentru curenÍi armonici Án cabluri cu 4 Ûi 5 fire (Tabelul D 52-1 din
CEI 60364-5-52).
Curentul admisibil Án funcÍie de secÍiunea nominalŸ a

conductoarelor
Standardul CEI 60364-5-52 prezintŸ informaÍii extinse, sub formŸ de tabele
referitoare la curenÍii admisibili Án funcÍie de secÍiunea cablurilor. Sunt luaÍi Án
considerare mai mulÍi parametri, precum metoda de instalare, tipul izolaÍiei, tipul
materialului conductor, numŸrul de conductoare ÁncŸrcate.
Ca un exemplu, Tab. G20 prezintŸ capacitŸÍile de transport de curent pentru diferite

metode de instalare a cablurilor cu izolaÍie din PVC, din aluminiu sau cupru, trei
conductoare ÁncŸrcate, Án aer sau Án pŸmÊnt.
SecÍiunea nominalŸ Metoda de instalare

a conductoarelor A1 A2 B1 B2 C D
(mm2)
1 2 3 4 5 6 7
Cupru
1,5 13,5 13 15,5 15 17,5 18
2,5 18 17,5 21 20 24 24
4 24 23 28 27 32 31
6 31 29 36 34 41 39
10 42 39 50 46 57 52
16 56 52 68 62 76 67
25 73 68 89 80 96 86
35 89 83 110 99 119 103
50 108 99 134 118 144 122
70 136 125 171 149 184 151
95 164 150 207 179 223 179
120 188 172 239 206 259 203
150 216 196 - - 299 230
185 245 223 - - 341 258
240 286 261 - - 403 297
300 328 298 - - 464 336 G15
Aluminiu
2,5 14 13,5 16,5 15,5 18,5 18.5
4 18,5 17,5 22 21 25 24
6 24 23 28 27 32 30
10 32 31 39 36 44 40
16 43 41 53 48 59 52
25 57 53 70 62 73 66
35 70 65 86 77 90 80
50 84 78 104 92 110 94
70 107 98 133 116 140 117
95 129 118 161 139 170 138
120 149 135 186 160 197 157
150 170 155 - - 227 178
185 194 176 - - 259 200
240 227 207 - - 305 230
300 261 237 - - 351 260
Tab. G20: CapacitŸÍile de transport de curent, Án Amperi, pentru diferite metode de instalare pentru conductoare cu izolaÍie din PVC, trifazate, din cupru sau
aluminiu, temperatura conductorului: 70° C, temperatura ambiantŸ: 30° C Án aer, 20° C Án pŸmÊnt (Tabelul A.52-4 din CEI 60364-5-52).
2.3 Metoda simplificatŸ recomandatŸ pentru cabluri

Pentru o alegerea mai uÛoarŸ a secÍiunilor de cablu, s-au propus douŸ tabele
simplificate, pentru cabluri Ángropate Ûi neÁngropate.
Aceste tabele cuprind cele mai uzuale configuraÍii Ûi permit accesul cel mai uÛor la
informaÍii.
Cabluri neÁngropate:
MetodŸ NumŸr de conductoare ÁncŸrcate Ûi tipul de izolaÍie

de instalare
de referinÍŸ
A1 2 PVC 3 PVC 3 XLPE 2 XLPE
A2 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE
B1 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE
B2 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE
C 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE
E 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE
F 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2
SecÍiunea (mm )
Cupru
1,5 13 13,5 14,5 15,5 17 18,5 13,5 22 23 24 26 -
2,5 17,5 18 19,5 21 23 25 27 30 31 33 36 -
4 23 24 26 28 31 34 36 40 42 45 49 -
6 29 31 34 36 40 43 46 51 54 58 63 -
10 39 42 46 50 54 60 63 70 75 80 86 -
16 52 56 61 68 73 80 85 94 100 107 115 -
G16 25 68 73 80 89 95 101 110 119 127 135 149 161
35 - - - 110 117 126 137 147 158 169 185 200
50 - - - 134 141 153 167 179 192 207 225 242
70 - - - 171 179 196 213 229 246 268 289 310
95 - - - 207 216 238 258 278 298 328 352 377
120 - - - 239 249 276 299 322 346 382 410 437
150 - - - - 285 318 344 371 395 441 473 504
185 - - - - 324 362 392 424 450 506 542 575
240 - - - - 380 424 461 500 538 599 641 679
Aluminiu
2,5 13,5 14 15 16,5 18,5 19,5 21 23 24 26 28 -
4 17,5 18,5 20 22 25 26 28 31 32 35 38 -
6 23 24 26 28 32 33 36 39 42 45 49 -
10 31 32 36 39 44 46 49 54 58 62 67 -
16 41 43 48 53 58 61 66 73 77 84 91 -
25 53 57 63 70 73 78 83 90 97 101 108 121
35 - - - 86 90 96 103 112 120 126 135 150
50 - - - 104 110 117 125 136 146 154 164 184
70 - - - 133 140 150 160 174 187 198 211 237
95 - - - 161 170 183 195 211 227 241 257 289
120 - - - 186 197 212 226 245 263 280 300 337
150 - - - - 226 245 261 283 304 324 346 389
185 - - - - 256 280 298 323 347 371 397 447
240 - - - - 300 330 352 382 409 439 470 530
Tab. G21a: Capacitatea de transport de curent, Án Amperi (Tabelul B.52-1 din CEI 60364-5-52).
Factorii de corecÍie sunt prezentaÍi Án Tab. G21b pentru grupuri de cÊteva circuite
sau cabluri multifilare:
Aranjament NumŸr de circuite sau cabluri multifilare

1 2 3 4 6 9 12 16 20
Îngropate sau Án protejate 1,00 0,80 0,70 0,70 0,55 0,50 0,45 0,40 0,40
Cabluri Ántr-un strat pe perete, podea 1,00 0,85 0,80 0,75 0,70 0,70 - - -
sau pe pat de cabluri neperforat
Cabluri Ántr-un strat fixate direct 0,95 0,80 0,70 0,70 0,65 0,60 - - -
sub un plafon
Cabluri Ántr-un strat amplasate pe pat 1,00 0,90 0,80 0,75 0,75 0,70 - - -
de cabluri perforat orizontal/vertical
Cabluri Ántr-un strat fixate 1,00 0,85 0,80 0,80 0,80 0,80 - - -
pe suport tip scarŸ, etc.
Tab. G21b: Factori de reducere pentru grupuri de circuite sau cabluri multifilare (Tabelul B.52-3
din CEI 60364-5-52).
Cabluri Ángropate:
MetodŸ SecÍiune NumŸr de conductoare ÁncŸrcate Ûi tipul de izolaÍie

de instalare mm2 DouŸ PVC Trei PVC DouŸ XLPE Trei XLPE
de referinÍŸ G17
D Cupru
1,5 22 18 26 22
2,5 29 24 34 29
4 38 31 44 37
6 47 39 56 46
10 63 52 73 61
16 81 67 95 79
25 104 86 121 101
35 125 103 146 122
50 148 122 173 144
70 183 151 213 178
95 216 179 252 211
120 246 203 287 240
150 278 230 324 271
185 312 258 363 304
240 361 297 419 351
300 408 336 474 396
D Aluminiu
2,5 22 18,5 26 22
4 29 24 34 29
6 36 30 42 36
10 48 40 56 47
16 62 52 73 61
25 80 66 93 78
35 96 80 112 94
50 113 94 132 112
70 140 117 163 138
95 166 138 193 164
120 189 157 220 186
150 213 178 249 210
185 240 200 279 236
240 277 230 322 272
300 313 260 364 308
Tab. G22: Capacitatea de transport de curent, Án Amperi (Tabelul B.52-1 din CEI 60364-5-52).
2.4 Sisteme de bare capsulate

Alegerea sistemelor de bare capsulate poate fi realizatŸ utilizÊnd datele furnizate
de producŸtor. Metodele de instalare, tipul de izolaÍie, factorii de corecÍie Án caz de
grupare nu sunt parametri relevanÍi Án acest caz.
SecÍiunea oricŸrui tip de barŸ capsulatŸ este determinatŸ de producŸtorul acesteia
Án funcÍie de:
n curentul nominal;
n temperatura ambiantŸ consideratŸ a fi 35° C;
n 3 conductoare ÁncŸrcate.
Curentul nominal
Curentul nominal poate fi calculat Án funcÍie de:
n locul de amplasare;
n curentul absorbit de diferitele sarcini conectate Án lungul sistemului de bare.
Temperatura ambiantŸ
Pentru temperaturi superioare lui 35° C trebuie aplicat un factor de corecÍie. Valorile
factorului de corecÍie aplicat Án cazul sistemelor de putere medie Ûi mare (pÊnŸ la
4000 A) sunt date Án Tab. G23a.
°C 35 40 45 50 55
Factor de corecÍie 1 0,97 0,93 0,90 0,86
Tab. G23a: Factorul de corecÍie pentru temperaturi ambiante mai mari de 35° C.
G18
Curentul prin bara de neutru
În cazul Án care existŸ curenÍi de armonicŸ 3, prin bara de neutru poate circula un
curent semnificativ; prin urmare, trebuie luate Án considerare pierderi suplimentare
de putere.
Figura G23b prezintŸ curenÍii maximi admisibili prin barele de fazŸ Ûi neutru (pe
unitate), Ántr-un sistem de bare capsulate, Án funcÍie de nivelul armonicii 3 de curent.
Fig. G23b: CurenÍii maximi admisibili (pe unitate) Ántr-un sistem de bare capsulate Án funcÍie de
nivelul armonicii 3 de curent.
Modul de amplasare al sistemului de bare capsulate depinde de poziÍia

consumatorilor, locul de amplasare al sursei de alimentare Ûi de posibilitŸÍile de
fixare.
n un singur tronson de barŸ poate deservi o zonŸ de 4 la 6 metri;
n dispozitivele de protecÍie pentru cablurile de alimentare ale consumatorilor sunt
amplasate Án cofrete de derivaÍie conectate direct pe sistemul de bare;
n o singurŸ linie de alimentare alimenteazŸ toÍi consumatorii de pe sistemul de bare,
indiferent de puterea acestora.
OdatŸ ce sistemul de bare a fost stabilit, este posibil sŸ se calculeze curentul
absorbit In pe linia de distributie.
In este egal cu suma curenÍilor absorbiÍi IB de cŸtre fiecare consumator: In = Σ IB.
Consumatorii nu vor funcÍiona toÍi, Án acelaÛi timp Ûi, de asemenea, nu funcÍioneazŸ
permanent la putere maximŸ, astfel ÁncÊt se va utiliza coeficientul de cerere
simultanŸ, kS: In = Σ (IB . kS).
AplicaÍie NumŸr de consumatori Coeficientul Ks

de curent
Iluminat, ÁncŸlzire 1
DistribuÍie (ateliere) 2 la 3 0,9
4 la 5 0,8
6 la 9 0,7
10 la 40 0,6
u 40 0,5
NotŸ: În cazul instalaÍiilor industriale se va Íine cont de posibilitŸÍile de evoluÍie a echipamentelor

de bazŸ. Ca Ûi Án cazul tablourilor electrice, este necesarŸ pŸstrarea unei rezerve de cca. 20 %:
In i IB x ks x 1,2.
G19
Tab. G24: Coeficientul de cerere simultanŸ Án funcÍie de numŸrul de consumatori de curent.
3 Determinarea cŸderii de tensiunii
ImpedanÍa circuitelor este scŸzutŸ dar nu neglijabilŸ: atunci cÊnd transportŸ

curentul de sarcinŸ existŸ o cŸdere de tensiune Ántre originea circuitului Ûi sarcinŸ.
FuncÍionarea corectŸ a fiecŸrei sarcini (motor, circuit de iluminat, etc.) depinde
de tensiunea aplicatŸ, aceasta fiind menÍinutŸ la o valoare stabilŸ, apropiatŸ de
valoarea nominalŸ. Este necesar, deci, sŸ dimensionŸm conductoarelor circuitelor
astfel ÁncÊt, la curentul nominal, tensiunea la bornele sarcinii sŸ fie menÍinutŸ Án
limitele cerute de aceasta, pentru a obÍine performanÍele nominale.
Acest subcapitol se referŸ la metodele de determinare a cŸderii de tensiune pentru a
se verifica faptul cŸ aceasta:
n corespunde standardelor Ûi normelor Án vigoare;
n poate fi acceptabilŸ pentru sarcinŸ;
n ÁndeplineÛte condiÍiile importante de funcÍionare.
3.1 Limita maximŸ a cŸderii de tensiune

CŸderea de tensiune maximŸ admisibilŸ variazŸ de la ÍarŸ la ÍarŸ. Valorile tipice
pentru instalaÍiile de joasŸ tensiune sunt date Án Tab. G25.
Tipul de instalaÍie Iluminat Alte aplicaÍii

(ÁncŸlzire Ûi de putere)
Alimentare de la reÍeaua de distribuÍie publicŸ 3% 5%
Post de transformare MT/JT alimentat 6% (8%) 8% (10%)
de la reÍeaua de medie tensiune publicŸ
Tab. G25: CŸderea maximŸ de tensiune dintre punctul de conexiune la reÍeaua de alimentare
Ûi punctul de utilizare.
G20 NotŸ: Valorile dintre paranteze sunt cele prevŸzute de norma romÊnŸ (NP-I7/2002).
Aceste limite ale cŸderilor de tensiune se referŸ la condiÍii standard de funcÍionare
Ûi nu se aplicŸ, de exemplu, pe perioada de pornire a motoarelor; conectarea
simultanŸ (din ÁntÊmplare) a mai multor sarcini, etc. aÛa cum s-a menÍionat Án
capitolul A, subcapitolul 4.3 (factorul de simultaneitate, etc.).
Atunci cÊnd cŸderea de tensiune depŸÛeÛte valorile indicate Án Tab. G25, trebuie
utilizate cabluri de secÍiuni mai mari care conduc la satisfacerea condiÍiilor din
normele aplicabile.
Atunci cÊnd este acceptabilŸ, valoarea de 8% poate conduce, Án cazul sarcinii de tip
motor, la anumite probleme Án funcÍionare, de exemplu:
n Án general, o funcÍionare la performanÍe satisfŸcŸtoare pentru un motor, impune o
abatere a tensiunii de ±5% din valoarea tensiunii nominale;
n curentul de pornire al unui motor poate fi de 5 - 7 ori curentul nominal, sau chiar
mai mare. DacŸ se obÍine o cŸdere de tensiune de 8% Án condiÍii de curent nominal,
atunci, pe durata pornirii, aceasta avea o valoare de 40% sau mai mult. În aceste
condiÍii, motorul:
o fie, nu va porni (datoritŸ cuplului de pornire insuficient) avÊnd consecinÍe legate
de supraÁncŸlzire Ûi eventual declanÛarea protecÍiei,
o fie, va accelera foarte Áncet, astfel ÁncÊt, curentul mare la pornire (care poate
avea efecte nedorite asupra funcÍionŸrii altor echipamente) va continua mult peste
perioada normalŸ de pornire a motorului;
n Án final, o cŸdere de tensiune de 8% reprezintŸ o pierdere de putere (E2/R Watts),
ceea ce, pentru sarcinile continue ÁnseamnŸ o pierdere importantŸ de energie. Din
aceste motive este recomandat ca o cŸdere de tensiune de la 8% Án condiÍii normale
de funcÍionare sŸ nu fie realizatŸ Án cazul circuitelor care sunt sensibile la tensiuni
scŸzute (vezi Fig. G26).
Fig. G26: CŸderea maximŸ de tensiune.

3.2 Calculul cŸderii de tensiune Án condiÍii

de funcÍionare Án regim permanent
Formulele uzuale
Tabelul G27 prezintŸ formulele uzuale pentru calculul cŸderii de tensiune pentru un
circuit dat, pe kilometru de lungime.
DacŸ:
n IB: curentul nominal de sarcinŸ, Án amperi
n L: lungimea cablului, Án kilometri
n R: rezistenÍa cablului, Án Ω/km
, Ω mm2 / km
22.5
R= for copper
pentru cupru
(
S(secÍ.
S in mm22)
c.s.a. Án )
36 Ω mm2 / km
R= pentru aluminiu
for aluminium
(
S(secÍ.
S in mm22)
c.s.a. Án )
NotŸ: R este neglijabil pentru secÍiuni mai mari de 500 mm2.
n X: reactanÍa inductivŸ a cablului (Ω/km)
NotŸ: X este neglijabil pentru secÍiuni mai mici de 50 mm2. În absenÍa oricŸror altor
informaÍii, X se va considera ca avÊnd valoarea de 0,08 (Ω/km).
n ϕ: unghiul de defazaj dintre tensiune Ûi curent Án cazul circuitului considerat
general:
o Án cazul circuitelor de iluminat: cos ϕ = 1
o Án cazul motoarelor :
- la pornire: cos ϕ = 0,35
- Án funcÍionare normalŸ: cos ϕ = 0,8
n Un: tensiunea de linie (dintre faze)
n Vn: tensiunea de fazŸ (fazŸ/neutru).
Pentru ghenele Ûi barele prefabricate, rezistenÍele Ûi inductanÍele sunt date de cŸtre G21
producŸtor.
Circuit CŸdere de tensiune (ΔU)

Án volÍi Án %
100 ∆U
Bifazat: fazŸ/fazŸ ∆U = 2 I B(R cos ϕ + X sin ϕ) L
Un
Monofazat: fazŸ/neutru ∆U = 2 I B(R cos ϕ + X sin ϕ) L 100 ∆U

Vn
Trifazat echilibrat: 3 faze ∆U = 3 I B(R cos ϕ + X sin ϕ) L 100 ∆U

(cu sau fŸrŸ neutru) Un
Tab. G27: Formulele de calcul ale cŸderilor de tensiune.
Tabel de calcul simplificat

Calculele pot fi evitate prin utilizarea Tab. G28 care prezintŸ, printr-o aproximare
acceptabilŸ, cŸderile de tensiune, pe fazŸ, pe km de cablu, pe amper, Án funcÍie de:
n tipurile de circuite utilizate: circuite tip motor avÊnd cos ϕ apropiat de 0,8 sau
circuite de iluminat avÊnd cos ϕ apropiat de unitate;
n tipul de cablu: monofazat sau trifazat.
CŸderea de tensiune pe un cablu este datŸ de relaÍia:
K x IB x L
unde:
K: este dat Án tabel
IB: este curentul maxim de sarcinŸ, Án Amperi
L: lungimea cablului, Án km.
Coloana “Puterea motorului cos ϕ = 0,35” din Tab. G28 poate fi utilizatŸ pentru
calcularea cŸderii de tensiune pe perioada de pornire a motorului (vezi ex. 1 dupŸ
Tabelul G28).
SecÍiunea Circuit monofazat Circuit trifazat echilibrat

Án mm2 Motor Iluminat Motor Iluminat
FuncÍ. normalŸ La pornire FuncÍ. normalŸ La pornire
Cu Al cos ϕ = 0,8 cos ϕ = 0,35 cos ϕ = 1 cos ϕ = 0,8 cos ϕ = 0,35 cos ϕ = 1
1,5 24 10,6 30 20 9,4 25
2,5 14,4 6,4 18 12 5,7 15
4 9,1 4,1 11,2 8 3,6 9,5
6 10 6,1 2,9 7,5 5,3 2,5 6,2
10 16 3,7 1,7 4,5 3,2 1,5 3,6
16 25 2,36 1,15 2,8 2,05 1 2,4
25 35 1,5 0,75 1,8 1,3 0,65 1,5
35 50 1,15 0,6 1,29 1 0,52 1,1
50 70 0,86 0,47 0,95 0,75 0,41 0,77
70 120 0,64 0,37 0,64 0,56 0,32 0,55
95 150 0,48 0,30 0,47 0,42 0,26 0,4
120 185 0,39 0,26 0,37 0,34 0,23 0,31
150 240 0,33 0,24 0,30 0,29 0,21 0,27
185 300 0,29 0,22 0,24 0,25 0,19 0,2
240 400 0,24 0,2 0,19 0,21 0,17 0,16
300 500 0,21 0,19 0,15 0,18 0,16 0,13
Tab. G28: CŸderea de tensiune pe fazŸ, ΔU Án VolÍi pe Amper pe km.
Exemple
Exemplul 1 (vezi Fig. G29)
G22 Un cablu trifazat de cupru de lungime 50 m Ûi secÍiune 35 mm2 alimenteazŸ un
motor de 400 V avÊnd:
n 100 A, la cos ϕ = 0,8 Ûi ÁncŸrcare normalŸ;
n 500 A (5 In), la cos ϕ = 0,35 la pornire.
CŸderea de tensiune Án amonte de circuitul motorului, Án condiÍii normale (tabloul din
Fig. G29 avÊnd 1000 A) are valoarea de 10 V Ántre faze.
Care este cŸderea de tensiune pe circuitul motorului:
n Án cazul funcÍionŸrii normale?
n la pornire?
SoluÍie:
n cŸderea de tensiune Án condiÍii normale de funcÍionare:
∆U
∆U% = 100
Un
Tabelul G28 (de mai sus) indicŸ 1 V/A/km adicŸ:
ΔU pentru cablu = 1 x 100 x 0,05 = 5 V
ΔUtotal = 10 + 5 = 15 V
Prin urmare:
15
x 100 = 3,.75%
400
AceastŸ valoare este mai micŸ decÊt cea admisibilŸ (8%), deci este satisfŸcŸtoare.
n cŸderea de tensiune la pornirea motorului:
ΔUcablu = 0,52 x 500 x 0,05 = 13 V
DatoritŸ curentului superior de pornire necesar motorului, cŸderea de tensiune la
nivelul tabloului de distribuÍie va depŸÛi valoarea de 10 V.
ConsiderÊnd valoarea totalŸ a curentului Án tablou, pe perioada de pornire a
motorului de 900 + 500 = 1400 A, atunci cŸderea de tensiune la nivelul tabloului va
creÛte aproximativ proporÍional.
10 x 1,400
= 14 V
1,000
ΔU tablou de distribuÍie = 14 V
ΔU cablu motor = 13 V
ΔU total = 13 + 14 = 27 V adicŸ:
Fig. G29: Exemplul 1. 27
x 100 = 6,.75%, o valoare care este satisfŸcŸtoare pe durata pornirii motorului.
400
Exemplul 2 (vezi Fig. G30)

Printr-un circuit trifazat cu 4 conductoare din cupru, de secÍiune 70 mm2 Ûi lungime
50 m trece un curent de 150 A. Linia alimenteazŸ printre altele, trei circuite
monofazate de iluminat, fiecare de secÍiune 2,5 mm2, 20 m lungime Ûi parcurse de
un curent de valoare 20 A.
Se considerŸ cŸ reÍeaua este echilibratŸ Ûi cŸ cele trei circuite de iluminat sunt
conectate Án acelaÛi punct.
Care este cŸderea de tensiune pe circuitele de iluminat?
SoluÍie:
n CŸderea de tensiune pe circuitul trifazat cu 4 conductoare este:
∆U
∆U% = 100
Un
Tabelul G28 indicŸ 0,55 V/A/km
n Ulinie = 0,55 x 150 x 0,05 = 4,125 V Ántre faze,
ceea ce ÁnseamnŸ: 4,125 = 2,38 V Ántre fazŸ Ûi neutru.
√3
n CŸderea de tensiune pe fiecare circuit monofazat de iluminat:
ΔU pentru un circuit monofazat = 18 x 20 x 0,02 = 7,2 V
CŸderea de tensiune totalŸ:
7,2 + 2,38 = 9,6 V
, V
9.6
x 100 = 4,.2%
230 V
AceastŸ valoare a cŸderii de tensiune este satisfŸcŸtoare fiind mai micŸ decÊt
valoarea maximŸ admisibilŸ de 6%.
G23
50 m / 70 mm2 Cu
I B = 150 A
20 m / 2,5 mm2 Cu
I B = 20 A
Fig. G30: Exemplul 2.

4 Curentul de scurtcircuit
CunoaÛterea valorilor curentului de scurtcircuit CunoaÛterea valorilor curentului de scurtcircuit trifazat simetric (Isc) Án punctele
strategice ale instalaÍiei este necesarŸ pentru a dimensiona echipamentul de
trifazat simetric (Isc) Án diferite puncte ale
comutaÍie (valorile curenÍilor de defect), cablurile (verificarea stabilitŸÍii termice),
instalaÍiei este o cerinÍŸ foarte importantŸ a dispozitivele de protecÍie (setarea corectŸ a protecÍiilor - selectivŸ) Ûi aÛa mai
activitŸÍii de proiectare. departe...
În continuare, va fi analizat un scurtcircuit trifazat net (de impedanÍŸ zero) alimentat
printr-un transformator de distribuÍie MT/JT. Cu excepÍia unor cazuri speciale, acest
tip de defect este cel mai sever Ûi este, cu siguranÍŸ, cel mai simplu de calculat.
CurenÍii de scurtcircuit care se produc Án reÍele alimentate de la generatoare
sincrone Ûi Án circuitele de curent continuu sunt prezentaÍi Án capitolul N.
Pentru proiectarea instalaÍiilor electrice, calculele simplificate Ûi regulile practice care
urmeazŸ dau rezultate destul de precise pentru marea majoritate a cazurilor.
4.1 Curentul de scurtcircuit la bornele de joasŸ

tensiune ale transformatoarelor de distribuÍie MT/JT
Cazul unui singur transformator
n Ca o primŸ aproximaÍie, impedanÍa reÍelei de medie tensiune se poate neglija,
IInnxx100
100 1033
PPxx 10
sc==
astfel ÁncÊt, IIsc unde IInn==
where
,where and
and::
Ûi:
Usc
Usc UU20
20 33
P = kVA este puterea nominalŸ a transformatorului
U20 = tensiunea de linie Án secundarul transformatorului, Án gol
In = curentul nominal, Án amperi
Isc = curentul de scurtcircuit, Án amperi
Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului, Án %
Valorile tipice ale Usc pentru transformatoarele de distribuÍie sunt date Án Tab. G31.
G24
Puterea transformatorului Usc Án %

(kVA) Transformatoare Transformatoare
Án ulei uscate
50 la 750 4 6
800 la 3.200 6 6
Tab. G31: Valorile tipice ale Usc pentru diferite puteri nominale de transformatoare
cu tensiuni primare i 20kV.
n Exemple
Cazul unui transformator de 400 kVA, 242/420 V Án gol.
Usc = 4 %
400 x 103 550 x 100
In = = 550 A I sc = = 13,.7 kA
420 x 3 4
Cazul mai multor transformatoare montate Án paralel care alimenteazŸ o barŸ
de distribuÍie.
Valoarea curentului de scurtcircuit aferent unei plecŸri aflate imediat Án aval de
sistemul de bare (vezi Fig. G32) poate fi estimatŸ ca o sumŸ a curenÍilor de
scurtcircuit corespunzŸtori fiecŸrui transformator, calculaÍi individual.
Se presupune cŸ toate transformatoarele sunt alimentate din aceeaÛi reÍea de medie
tensiune, Án care caz, valorile Ánsumate obÍinute din Tab. G31 dau o valoare uÛor
mai mare decÊt cea realŸ.
AlÍi parametri care nu au fost luaÍi Án considerare ar putea fi impedanÍele sistemului
de bare Ûi ale Ántreruptoarelor.
Fig. G32: Cazul mai multor transformatoare conectate Valorile curenÍilor de scurtcircuit astfel obÍinute sunt, ÁnsŸ, suficient de precise pentru
Án paralel. calcule de proiectare. Alegerea Ántreruptoarelor Ûi/sau a dispozitivelor de protecÍie
Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit este prezentatŸ Án capitolul H, secÍiunea 4.4.
4.2 Curentul de scurtcircuit trifazat (Isc) Án orice

punct al unei instalaÍii de joasŸ tensiune
Curentul de scurtcircuit trifazat, Isc, Án orice punct al unei instalaÍii electrice este dat
de relaÍia:
unde:
U20 = tensiunea de linie, Án gol, aferentŸ ÁnfŸÛurŸrilor secundare ale
transformatorului
ZT = impedanÍa totalŸ, pe fazŸ, a instalaÍiei din amonte de locul producerii
defectului (Án Ω)
Metoda de calcul a ZT
Fiecare componentŸ a unei instalaÍii (reÍeaua de medie tensiune, transformator,
cablu, Ántreruptor, sistem de bare, etc.) se caracterizeazŸ printr-o impedanÍŸ proprie
Z, alcŸtuitŸ dintr-un element rezistiv (R) Ûi o reactanÍŸ inductivŸ (X). Este de notat
faptul cŸ reactanÍa capacitivŸ nu este importantŸ pentru calculul curenÍilor de
scurtcircuit.
Parametrii R, X Ûi Z sunt exprimaÍi Án ohmi, Ûi sunt ca laturile unui triunghi
dreptunghic, aÛa cum sunt arŸtaÍi Án diagrama impedanÍelor din Fig. G33.
Metoda constŸ Án divizarea reÍelei Án secÍiuni convenabile Ûi Án calculul valorilor R Ûi
X pentru fiecare dintre acestea.
Acolo unde, Án reÍea, secÍiunile sunt conectate Án serie, toate elementele rezistive se
adunŸ aritmetic; la fel, reactanÍele, pentru a obÍine valorile RT Ûi XT. ImpedanÍa (ZT)
pentru secÍiunile combinate se calculeazŸ apoi cu relaÍia:
Z T = RT 2 + X T 2
În cazul Án care, pentru oricare douŸ secÍiuni ale reÍelei conectate Án paralel,
Fig. G33: Diagrama impedanÍelor. predominŸ componenta rezistivŸ sau inductivŸ, acestea pot fi calculate astfel: G25
Fie R1 Ûi R2 douŸ rezistenÍe conectate Án paralel; atunci, rezistenÍa echivalentŸ R3 va
fi data de relaÍia:
R1 x R2 X1 x X2
R3 = iar reactanÍa echivalentŸ X 3 =
R1 + R2 X1 + X2
Este de reÍinut faptul cŸ, pentru calculul lui X3 vor conta doar inductanÍele proprii
circuitelor, nu Ûi inductanÍele mutuale. DacŸ circuitele conectate Án paralel sunt
Ánvecinate, atunci reactanÍa echivalentŸ X3 va avea o valoare sensibil mai mare.
Determinarea impedanÍei fiecŸrei componente

n ReÍeaua din amonte de transformatorul MT/JT (vezi Tab. G34)
Curentului de scurtcircuit trifazat, PSC, exprimat Án kA sau MVA(1) este dat de
autoritatea furnizoare de la care poate fi dedusŸ valoarea impedanÍei echivalente.
Psc Uo (V) Ra (mΩ) Xa (mΩ)

250 MVA 420 0,07 0,7
500 MVA 420 0,035 0,351
Tab. G34: ImpedanÍa reÍelei de medie tensiune raportatŸ la partea de joasŸ tensiune a
transformatorului MT/JT.
Formula care face aceastŸ deducÍie Ûi, Án acelaÛi timp o converteÛte la o impedanÍŸ
echivalentŸ raportatŸ la JT este urmŸtoarea:
unde:
Zs = impedanÍa reÍelei de medie tensiune, exprimatŸ Án mΩ
Uo = tensiunea de linie, Án gol, pe partea de JT, exprimatŸ Án V
Psc = puterea de scurtcircuit trifazat, exprimat Án kVA.
RezistenÍa reÍelei MT din amonte, Ra este, Án general, neglijabilŸ Án comparaÍie cu
reactanÍa Xa, aceasta fiind consideratŸ ca o valoare ohmicŸ aproximativŸ a lui Za.
DacŸ sunt necesare calcule mai precise, Ra poate fi considerat egal cu 0,1Xa, iar Xa
poate fi consideratŸ a fi egalŸ cu 0,995 Za.
Tabelul G34 prezintŸ valorile Ra Ûi Xa corespunzŸtoare unor puteri de scurtcircuit
MT(2) uzuale, anume 250 MVA Ûi 500 MVA.
(1) Puterea de scurtcircuit MVA: √3 ELIsc unde:
n EL: valoarea nominalŸ a tensiunii de linie, exprimata Án kV
(ef.);
n Isc: curentul de scurtcircuit trifazat, exprimat Án kA (ef.).
(2) PÊnŸ la 36 kV.
n Transformatoare (vezi Fig. G35)

ImpedanÍa Ztr a unui transformator, vŸzutŸ la bornele de joasŸ tensiune, este datŸ
de relaÍia:
Unde:
U20 = valoarea nominalŸ a tensiunii de linie, Án gol, exprimatŸ Án VolÍi
Pn = puterea nominalŸ a transformatorului, Án kVA
Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului, exprimatŸ Án %.
RezistenÍa ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului, Rtr poate fi calculatŸ cunoscÊndu-se
pierderile totale, precum urmeazŸ:
Pcu = 3In2 x Rtr, astfel ÁncÊt , Án miliohmi
Unde:
Pcu = pierderile totale, Án WaÍi
In = valoarea nominalŸ a curentului, Án Amperi
Rtr = rezistenÍa pe fazŸ a transformatorului, Án mΩ (rezistenÍele ÁnfŸÛurŸrilor de
medie tensiune Ûi de joasŸ tensiune aferente unei faze sunt incluse Án aceastŸ
valoare).
Pentru un calcul aproximativ, Rtr poate fi ignorat ÁntrucÊt X ~ Z Án cazul

transformatoarelor de distribuÍie standard.
Puterea nom. Transformatoare Án ulei Transformatoare uscate (Án rŸÛinŸ)

a transform. Usc (%) Rtr (mΩ) Xtr (mΩ) Ztr (mΩ) Usc (%) Rtr (mΩ) Xtr (mΩ) Ztr (mΩ)
G26
(kVA)
100 4 37,9 59,5 70,6 6 37,0 99,1 105,8
160 4 16,2 41,0 44,1 6 18,6 63,5 66,2
200 4 11,9 33,2 35,3 6 14,1 51,0 52,9
250 4 9,2 26,7 28,2 6 10,7 41,0 42,3
315 4 6,2 21,5 22,4 6 8,0 32,6 33,6
400 4 5,1 16,9 17,6 6 6,1 25,8 26,5
500 4 3,8 13,6 14,1 6 4,6 20,7 21,2
630 4 2,9 10,8 11,2 6 3,5 16,4 16,8
800 6 2,9 12,9 13,2 6 2,6 13,0 13,2
1,000 6 2,3 10,3 10,6 6 1,9 10,4 10,6
1,250 6 1,8 8,3 8,5 6 1,5 8,3 8,5
1,600 6 1,4 6,5 6,6 6 1,1 6,5 6,6
2,000 6 1,1 5,2 5,3 6 0,9 5,2 5,3
Tab. G35: Valori de rezistenÍŸ, reactanÍŸ Ûi impedanÍŸ pentru transformatoare tipice de distribuÍie cu ÁnfŸÛurŸri MT i 20kV.
n Întreruptoare automate
În circuitele de joasŸ tensiune, impedanÍa Ántreruptoarelor situate Án amonte de locul
de defect trebuie luatŸ Án considerare. În mod convenÍional, valoarea reactanÍei se
presupune a fi 0,15 mΩ/Ántreruptor, Án timp ce valoarea rezistenÍei este neglijabilŸ.
n Sistemul de bare
RezistenÍa sistemului de bare este Án general, neglijabilŸ, astfel ÁncÊt impedanÍa sa
este, practic, Án Ántregime reactivŸ, fiind de valoare 0,15 mΩ/m(1) (dublarea distanÍei
dintre bare poate conduce la creÛterea reactanÍei cu cca. 10%).
n Conductoarele circuitelor
L
RezistenÍa conductorului este datŸ de relaÍia: Rc = ρ
unde: S
ρ = rezistivitatea electricŸ a materialului conductorului la temperatura normalŸ de
funcÍionare:
o 22,5 mΩ.mm2/m pentru cupru
o 36 mΩ.mm2/m pentru aluminiu
L = lungimea conductorului, Án metri
S = secÍiunea conductorului, Án mm2.
(1) Pentru sistemele la 50 Hz; la 60 Hz se va considera 0,18 mΩ/m.

Valorile reactanÍelor cablului pot fi obÍinute de la producŸtor. Pentru secÍiuni mai mici
de 50 mm2, reactanÍa poate fi neglijatŸ. În absenÍa altor informaÍii, pentru sistemele
la 50 Hz, poate fi utilizatŸ o valoare de 0,08 mΩ/m, iar pentru sistemele la 60 Hz,
se va considera 0,096 mΩ/m. Pentru barele capsulate ca Ûi pentru alte sisteme de
ghene prefabricate, trebuie consultat producŸtorul.
n Motoare
În momentul unui scurtcircuit, un motor Án funcÍiune va trece (pentru o scurtŸ
perioadŸ de timp) Án regim de generator Ûi va injecta un curent electric Án locul de
defect.
În general, contribuÍia acestei injecÍii de curent poate fi ignorata. TotuÛi, pentru
calcule mai precise, Án mod special Án cazul motoarelor de puteri mari Ûi/sau a mai
multor motoare de puteri mici, contribuÍia totalŸ poate fi estimatŸ utilizÊnd formula:
Iscm = 3,5 In pentru fiecare motor, respectiv, 3,5 m In pentru m motoare similare care
funcÍioneazŸ simultan. Sunt luate Án considerare numai motoare trifazate ÁntrucÊt
contribuÍia motoarelor monofazate este insignifiantŸ.
n RezistenÍa arcului electric

Defectele de scurtcircuit produc, Án general, un arc electric cu proprietŸÍi rezistive.
RezistenÍa nu este stabilŸ iar valoarea sa medie este scŸzutŸ, dar, la joasŸ tensiune,
aceastŸ rezistenÍŸ este suficientŸ pentru a reduce curentul de defect aferent.
ExperienÍa a arŸtat faptul cŸ aceastŸ reducere poate ajunge la pÊnŸ la 20%. Acest
fenomen uÛureazŸ sarcina Ántreruptorului relativ la procesul de deconectare, dar nu
afecteazŸ capacitatea de Ánchiderea a contactelor pe scurtcircuit.
n Tabel recapitulativ (vezi Tab. G36)
Componente ale sistemului de alimentare R (mΩ) X (mΩ) G27

ReÍeaua de alimentare Raa U202
= 0.1
, a = 0,.995 Za
Xa a =
a ; Za
Tab. G34 Xaa Psc
sc
R poate fi neglijabil Án comparaÍie cu X
Transformator cu x 10
Pcu 3
2 2
Tab. G35 tr =
Rtr tr − Rtr
Ztr tr
2
3Inn
U202 Usc
sc
Rtr este adeseori neglijabil Án comparaÍie cu Xtr tr =
cu Ztr x
pentru transformatoare > 100 kVA Pn
n 100
Întreruptor Neglijabil XD = 0,15 mΩ/pol
Sistemul de bare Neglijabil pentru S > 200 mm2 Án formula: XB = 0,15 mΩ/m
L (1)
R=ρ
S
Conductoare(2) L (1) Cabluri: Xc = 0,08 mΩ/m
R=ρ
S
Motoare Vezi secÍiunea 4.2 Motoare
(adesea neglijabilŸ la JT)
Curent de scurtcircuit U20
trifazat Án kA sc =
I sc
3 RT 2 + XTT 2
U20 = tensiunea de linie, Án gol, Án secundarul transformatorului MT/JT, Án volÍi

Psc = puterea de scurtcircuit trifazat la bornele de medie tensiune ale transformatorului MT/JT, Án kVA
Pcu = pierderile totale trifazate ale transformatorului MT/JT, Án WaÍi
Pn = puterea nominalŸ a transformatorului, Án kVA
Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului MT/JT, Án %
RT = rezistenÍa totalŸ; XT = reactanÍa totalŸ
(1) ρ = rezistivitatea electricŸ a materialului conductorului la temperatura normalŸ de funcÍionare
n 22,5 mΩ.mm2/m pentru cupru;
n 36 mΩ.mm2/m pentru aluminiu.
(2) În cazul mai multor conductoare Án paralel pe fazŸ, atunci rezistenÍa totalŸ se calculeazŸ prin divizarea rezistenÍei unui
conductor la numŸrul de conductoare. ReactanÍa rŸmÊne, practic, neschimbatŸ.
Tab. G36: Tabel recapitulativ referitor la impedanÍele diferitelor pŸrÍi componente ale unui sistem de alimentare cu energie electricŸ.
n Exemplu de calcul al curentului de scurtcircuit (vezi Tab. G37)
420
InstalaÍia JT R (mΩ) X (mΩ) RT (mΩ) XT (mΩ) I sc =
3 RT 2 + XT 2
ReÍeaua MT 0,035 0,351
Psc = 500 MVA
Transformator 2,24 8,10
20 kV/420 V
Pn = 1000 kVA
Usc = 5%
Pcu = 13,3 x 103 W
Cablu unifilar ,
22.5 5
5 m cupru Rc = x = 0.12
, Xc = 0,08 x 5 = 0,40 2,41 8,85 Isc1 = 26 kA
4 240
4 x 240 mm2/fazŸ
Întreruptor RD = 0 XD = 0,15
principal
Sistem de bare RB = 0 XB = 1,5 2,41 10,5 Isc2 = 22 kA
10 m
Cablu multifilar
100
100 m Rc = 22.5
, x = 23.68
, Xc = 100 x 0,08 = 8 26,1 18,5 Isc3 = 7,4 kA
95 mm2 cupru 95
Cablu multifilar
20
20 m Rc = 22.5
, x = 45 Xc = 20 x 0,08 = 1,6 71,1 20,1 Isc4 = 3,2 kA
10 mm2 cupru 10
circuite finale de distribuÍie
Tab. G37: Calculul curentului de scurtcircuit pentru o instalaÍie de joasŸ tensiune, alimentatŸ de la un transformator MT/JT de 1000kVA, 400 V.
G28
4.3 Curentul de scurtcircuit Isc la capŸtul circuitului

dinspre sarcinŸ, Án funcÍie de valoarea Isc la capŸtul
dinspre sursŸ
ReÍeaua indicatŸ Án Fig. G38 reprezintŸ un caz tipic de aplicaÍie a Tab. G39, rezultat
din “metoda compoziÍiei” (menÍionatŸ Án capitolul F, secÍiunea 6.2). Aceste tabele
dau Án mod rapid Ûi suficient de precis valoarea curentului de scurtcircuit Ántr-un
punct al reÍelei, dacŸ se cunosc:
n valoarea curentului de scurtcircuit Án amonte de punctul considerat;
n lungimea Ûi structura circuitului dintre punctul Án care curentul de scurtcircuit este
cunoscut Ûi punctul Án care acesta se doreÛte determinat.
Este, prin urmare, suficientŸ alegerea Ántreruptorului automat avÊnd puterea de
rupere superioarŸ valorii indicate Án tabele.
DacŸ sunt necesare valori mai precise, este posibil sŸ se realizeze calcule mai
detaliate (a se vede secÍiunea 4.2) sau sŸ se utilizeze programe de calcul, precum
Ecodial. În acest caz se va putea lua Án considerare Ûi tehnica filiaÍiei, prin care,
utilizarea unui Ántreruptor limitator Án amonte permite amplasarea Án aval a unor
Ántreruptoare avÊnd puteri de rupere, uneori, mult mai mici decÊt cele care s-ar
impune altfel (a se vedea capitolul H, secÍiunea 4.5).
MetodŸ
Se alege secÍiunea minimŸ admisibilŸ pentru conductorul din coloana corespunzŸtoare
conductoarelor de cupru (Án acest exemplu, secÍiunea admisibilŸ este 47,5 mm2).
Se alege lungimea conductorului aferent circuitului respectiv (sau cea mai apropiatŸ),
de-a lungul rÊndului corespunzŸtor lui 47,5 mm2. Se coboarŸ Án coloana unde
se gŸseÛte valoarea lungimii Ûi se opreÛte pe rÊndul Án dreptul cŸruia se gŸseÛte
valoarea curentului de scurtcircuit din amonte (sau o valoare apropiatŸ superioarŸ).
În acest caz, 30 kA este cea mai apropiatŸ valorii 28 kA considerate. Valoarea
curentului de scurtcircuit pe circuitul din aval la 20 m este datŸ de intersecÍia dintre
coloana Án care se gŸseÛte valoarea lungimii Ûi rÊndul corespunzŸtor curentului de
scurtcircuit din amonte, Isc (sau unei valori apropiate, superioare).
AceastŸ valoare, Án exemplu nostru este cca. 14,7 kA.
Procedura pentru conductoarele din aluminiu este asemŸnŸtoare, dar coloana
trebuie sŸ urce cŸtre mijlocul tabelului.
În consecinÍŸ, un Ántreruptor automat montat pe o ÛinŸ DIN avÊnd un curent nominal
de 63 A Ûi Isc = 25 kA (de exemplu NG125N) poate fi utilizat pentru valoarea
Fig. G38: Exemplu de calcul al curentului de scurtcircuit din curentului nominal de 55 A, aferentŸ circuitului din Fig. G38.
aval, utilizÊnd Tabelul G39. Un Ántreruptor Compact de 160 A avÊnd o putere de scurtcircuit de 25 kA (de
exemplu Compact NS160) poate fi utilizat pentru protecÍia circuitului de 160 A.
Cupru 230 V/400 V

SecÍ. admisibilŸ Lungimea circuitului (Án metri)
conductor (mm2)
1,5 1,3 1,8 2,6 3,6 5,2 7,3 10,3 14,6 21
2,5 1,1 1,5 2,1 3,0 4,3 6,1 8,6 12,1 17,2 24 34
4 1,2 1,7 2,4 3,4 4,9 6,9 9,7 13,7 19,4 27 39 55
6 1,8 2,6 3,6 5,2 7,3 10,3 14,6 21 29 41 58 82
10 2,2 3,0 4,3 6,1 8,6 12,2 17,2 24 34 49 69 97 137
16 1,7 2,4 3,4 4,9 6,9 9,7 13,8 19,4 27 39 55 78 110 155 220
25 1,3 1,9 2,7 3,8 5,4 7,6 10,8 15,2 21 30 43 61 86 121 172 243 343
35 1,9 2,7 3,8 5.3 7,5 10,6 15,1 21 30 43 60 85 120 170 240 340 480
47,5 1,8 2,6 3,6 5,1 7,2 10,2 14,4 20 29 41 58 82 115 163 231 326 461
70 2,7 3,8 5,3 7,5 10,7 15,1 21 30 43 60 85 120 170 240 340
95 2,6 3,6 5,1 7,2 10,2 14,5 20 29 41 58 82 115 163 231 326 461
120 1,6 2,3 3,2 4,6 6,5 9,1 12,9 18,3 26 37 52 73 103 146 206 291 412
150 1,2 1,8 2,5 3,5 5,0 7,0 9,9 14,0 19,8 28 40 56 79 112 159 224 317 448
185 1,5 2,1 2,9 4,2 5,9 8,3 11,7 16,6 23 33 47 66 94 133 187 265 374 529
240 1,8 2,6 3,7 5,2 7,3 10,3 14,6 21 29 41 58 83 117 165 233 330 466 659
300 2,2 3,1 4,4 6,2 8,8 12,4 17,6 25 35 50 70 99 140 198 280 396 561
2x120 2,3 3,2 4,6 6,5 9,1 12,9 18,3 26 37 52 73 103 146 206 292 412 583
2x150 2,5 3,5 5,0 7,0 9,9 14,0 20 28 40 56 79 112 159 224 317 448 634
2x185 2,9 4,2 5,9 8,3 11,7 16,6 23 33 47 66 94 133 187 265 375 530 749
553x120 3,4 4,9 6,9 9,7 13,7 19,4 27 39 55 77 110 155 219 309 438 619
3x150 3,7 5,3 7,5 10,5 14,9 21 30 42 60 84 119 168 238 336 476 672
3x185 4,4 6,2 8,8 12,5 17,6 25 35 50 70 100 141 199 281 398 562
Isc Án amonte Isc Án aval
(Án kA) (Án kA)
100 93 90 87 82 77 70 62 54 45 37 29 22 17,0 12,6 9,3 6,7 4,9 3,5 2,5 1,8 1,3 0,9
90 84 82 79 75 71 65 58 51 43 35 28 22 16,7 12,5 9,2 6,7 4,8 3,5 2,5 1,8 1,3 0,9
80 75 74 71 68 64 59 54 47 40 34 27 21 16,3 12,2 9,1 6,6 4,8 3,5 2,5 1,8 1,3 0,9
70 66 65 63 61 58 54 49 44 38 32 26 20 15,8 12,0 8,9 6,6 4,8 3,4 2,5 1,8 1,3 0,9
60 57 56 55 53 51 48 44 39 35 29 24 20 15,2 11,6 8,7 6,5 4,7 3,4 2,5 1,8 1,3 0,9
50 48 47 46 45 43 41 38 35 31 27 22 18,3 14,5 11,2 8,5 6,3 4,6 3,4 2,4 1,7 1,2 0,9
40 39 38 38 37 36 34 32 30 27 24 20 16,8 13,5 10,6 8,1 6,1 4,5 3,3 2,4 1,7 1,2 0,9
35 34 34 33 33 32 30 29 27 24 22 18,8 15,8 12,9 10,2 7,9 6,0 4,5 3,3 2,4 1,7 1,2 0,9 G29
30 29 29 29 28 27 27 25 24 22 20 17,3 14,7 12,2 9,8 7,6 5,8 4,4 3,2 2,4 1,7 1,2 0,9
25 25 24 24 24 23 23 22 21 19,1 17,4 15,5 13,4 11,2 9,2 7,3 5,6 4,2 3,2 2,3 1,7 1,2 0,9
20 20 20 19,4 19,2 18,8 18,4 17,8 17,0 16,1 14,9 13,4 11,8 10,1 8,4 6,8 5,3 4,1 3,1 2,3 1,7 1,2 0,9
15 14,8 14,8 14,7 14,5 14,3 14,1 13,7 13,3 12,7 11,9 11,0 9,9 8,7 7,4 6,1 4,9 3,8 2,9 2,2 1,6 1,2 0,9
10 9,9 9,9 9,8 9,8 9,7 9,6 9,4 9,2 8,9 8,5 8,0 7,4 6,7 5,9 5,1 4,2 3,4 2,7 2,0 1,5 1,1 0,8
7 7,0 6,9 6,9 6,9 6,9 6,8 6,7 6,6 6,4 6,2 6,0 5,6 5,2 4,7 4,2 3,6 3,0 2,4 1,9 1,4 1,1 0,8
5 5,0 5,0 5,0 4,9 4,9 4,9 4,9 4,8 4,7 4,6 4,5 4,3 4,0 3,7 3,4 3,0 2,5 2,1 1,7 1,3 1,0 0,8
4 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 3,9 3,9 3,9 3,8 3,7 3,6 3,5 3,3 3,1 2,9 2,6 2,2 1,9 1,6 1,2 1,0 0,7
3 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 2,9 2,9 2,9 2,9 2,8 2,7 2,6 2,5 2,3 2,1 1,9 1,6 1,4 1,1 0,9 0,7
2 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 1,9 1,9 1,9 1,8 1,8 1,7 1,6 1,4 1,3 1,1 1,0 0,8 0,6
1 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 0,9 0,9 0,9 0,8 0,8 0,7 0,6 0,6 0,5
Aluminiu 230 V/400 V
SecÍ. admisibilŸ Lungimea circuitului (Án metri)
conductor (mm2)
2,5 1,4 1,9 2,7 3,8 5,4 7,6 10,8 15,3 22
4 1,1 1,5 2,2 3,1 4,3 6,1 8,6 12,2 17,3 24 35
6 1,6 2,3 3,2 4,6 6,5 9,2 13,0 18,3 26 37 52
10 1,9 2,7 3,8 5,4 7,7 10,8 15,3 22 31 43 61 86
16 2,2 3,1 4,3 6,1 8,7 12,2 17,3 24 35 49 69 98 138
25 1,7 2,4 3,4 4,8 6,8 9,6 13,5 19,1 27 38 54 76 108 153 216
35 1,7 2,4 3,4 4,7 6,7 9,5 13,4 18,9 27 38 54 76 107 151 214 302
47,5 1,6 2,3 3,2 4,6 6,4 9,1 12,9 18,2 26 36 51 73 103 145 205 290 410
70 2,4 3,4 4,7 6,7 9,5 13,4 19,0 27 38 54 76 107 151 214 303 428
95 2,3 3,2 4,6 6,4 9,1 12,9 18,2 26 36 51 73 103 145 205 290 411
120 2,9 4,1 5,8 8,1 11,5 16,3 23 32 46 65 92 130 184 259 367
150 3,1 4,4 6,3 8,8 12,5 17,7 25 35 50 71 100 141 199 282 399
185 2,6 3,7 5,2 7,4 10,4 14,8 21 30 42 59 83 118 167 236 333 471
240 1,2 1,6 2,3 3,3 4,6 6,5 9,2 13,0 18,4 26 37 52 73 104 147 208 294 415
300 1,4 2,0 2,8 3,9 5,5 7,8 11,1 15,6 22 31 44 62 88 125 177 250 353 499
2x120 1,4 2,0 2,9 4,1 5,8 8,1 11,5 16,3 23 33 46 65 92 130 184 260 367 519
2x150 1,6 2,2 3,1 4,4 6,3 8,8 12,5 17,7 25 35 50 71 100 141 200 282 399
2x185 1,9 2,6 3,7 5,2 7,4 10,5 14,8 21 30 42 59 83 118 167 236 334 472
2x240 2,3 3,3 4,6 6,5 9,2 13,0 18,4 26 37 52 74 104 147 208 294 415 587
3x120 2,2 3,1 4,3 6,1 8,6 12,2 17,3 24 34 49 69 97 138 195 275 389 551
3x150 2,3 3,3 4,7 6,6 9,4 13,3 18,8 27 37 53 75 106 150 212 299 423 598
3x185 2,8 3,9 5,5 7,8 11,1 15,7 22 31 44 63 89 125 177 250 354 500 707
3x240 3,5 4,9 6,9 9,8 13,8 19,5 28 39 55 78 110 156 220 312 441 623
NotŸ: Pentru un sistem trifazat avÊnd tensiunea de linie 230 V, valorile lungimii se Ámpart la √3.
Tab. G39: Isc Ántr-un punct din aval, Án funcÍie de curentul de scurtcircuit din amonte, de lungimea Ûi de secÍiunea admisibilŸ a cablului, Ántr-un sistem trifazat
de 230/400 V.
4.4 Curentul de scurtcircuit generat de un alternator

sau de un invertor A: a se vedea capitolul N.
5 Cazuri particulare ale curentului
de scurtcircuit
5.1 Calculul valorilor minime ale curentului de

scurtcircuit
În general, Án circuitele de joasŸ tensiune, un singur dispozitiv de protecÍie
DacŸ un dispozitiv de protecÍie trebuie sŸ protejeazŸ Ámpotriva tuturor valorilor curenÍilor, pornind de la suprasarcinŸ Ûi pÊnŸ la
protejeze circuitul doar Ámpotriva curenÍilor curenÍi de scurtcircuit de valoare egalŸ cu puterea de rupere a dispozitivului.
de scurtcircuit, atunci este esenÍial ca acesta În anumite cazuri, totuÛi, se pot utiliza dispozitive de protecÍie la suprasarcinŸ Ûi,
sŸ funcÍioneze Án mod sigur Án cazul Án care separat, dispozitive de protecÍie la scurtcircuit.
curentul de scurtcircuit are valoarea minimŸ
Exemple de astfel de cazuri
posibilŸ.
Figurile de la G40 la G42 aratŸ cazuri Án care sunt utilizate dispozitive de protecÍie
separate pentru suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit.
G30
Fig. G40: Circuit protejat prin fuzibile aM.
Asa cum se indicŸ Án Figurile G40 Ûi G41, cele mai uzuale circuite care utilizeazŸ
dispozitive separate de protecÍie pentru suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit, sunt cele care
comandŸ Ûi protejeazŸ motoare.
Figura G42a constituie o derogare de la regulile de protecÍie de bazŸ Ûi este, Án
general, utilizatŸ pentru circuite de bare capsulate prefabricate, iluminat, etc.
Variatoare de turaÍie
Tabelul G42b indicŸ protecÍiile asigurate de variatoarele de turaÍie Ûi, dacŸ
este necesar, anumite funcÍii adiÍionale ale dispozitivelor de protecÍie precum
Ántreruptoare automate, relee termice, dispozitive de protecÍie diferenÍiale.
Fig. G41: Circuit protejat de Ántreruptor fŸrŸ releu termic
la suprasarcinŸ.
ProtecÍia de asigurat ProtecÍie asiguratŸ, Án general ProtecÍie adiÍionalŸ

de variatoarele de vitezŸ
SuprasarcinŸ cablu Da = (1) Nu este necesar dacŸ (1)
SuprasarcinŸ motor Da = (2) Nu este necesar dacŸ (2)
Scurtcircuit aval Da
SuprasarcinŸ variator Da
Supratensiune Da
MinimŸ tensiune Da
LipsŸ fazŸ Da
Scurtcircuit amonte Întreruptor automat
(declanÛare la scurtcircuit)
Defect intern Întreruptor automat
(declanÛare la scurtcircuit
Ûi suprasarcinŸ)
Defect de punere la pŸmÊnt (autoprotecÍie) RCD u 300 mA
aval (contact indirect)
Contact direct RCD i 30 mA
Fig. G42a: Întreruptorul D protejeazŸ Ámpotriva scurtcircuitului

Ántreaga instalaÍie, inclusiv sarcina. Tab. G42b: ProtecÍii de asigurat pentru aplicaÍii cu variatoare de turaÍie.
de scurtcircuit
Este necesar ca pragul magnetic instantaneu CondiÍii de Ándeplinit

al dispozitivului de protecÍie sŸ ÁndeplineascŸ Dispozitivele de protecÍie trebuie sŸ ÁndeplineascŸ urmŸtoarele douŸ condiÍii:
condiÍiile: n puterile lor de rupere sŸ fie mai mari decÊt curentul de scurtcircuit trifazat calculat
n Im < Isc (min.) pentru protecÍia cu Ántreruptor Án punctul Án care acesta este instalat;
sau fuzibil; n Ántreruperea curentului de scurtcircuit minim posibil Án circuit, Ántr-un timp
compatibil cu stabilitatea termicŸ a conductoarelor circuitului, unde:
n Ia < Isc (min.) pentru protecÍia cu fuzibil.
K 2S 2 (valabil pentru tc < 5 secunde)
tc i
I scmin2
ComparaÍia dintre curbele de funcÍionare ale dispozitivelor de protecÍie Ûi curbele
limitŸ de stabilitate termicŸ ale cablurilor aratŸ faptul cŸ aceastŸ condiÍie este
ÁndeplinitŸ dacŸ:
n Isc(min) > Im (pragul de declanÛare instantaneu sau temporizat de scurtŸ duratŸ)
(vezi Fig. G43);
n Isc(min) > Ia pentru protecÍia cu fuzibil. Valoarea curentului Ia corespunde cu punctul
de intersecÍie al curbei de funcÍionare a fuzibilului cu cea reprezentÊnd stabilitatea
termicŸ al cablului (vezi Fig. G44 Ûi G45).
G31
Fig. G43: ProtecÍia cu Ántreruptor automat.
Fig. G44: ProtecÍia cu fuzibile “aM”.
Fig. G45: ProtecÍia cu fuzibile “gl”.

de scurtcircuit
În practicŸ, aceasta ÁnseamnŸ faptul cŸ MetodŸ practicŸ de calcul al Lmax

lungimea unui circuit Án aval de un dispozitiv Efectul de limitare al impedanÍei conductoarelor lungi asupra valorilor curenÍilor de
de protecÍie nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ o scutcircuit trebuie verificat Ûi lungimea circuitelor trebuie limitatŸ corespunzŸtor.
valoare calculatŸ maximŸ. Metoda de calcul a lungimii maxime admisibile a fost deja indicatŸ Án cadrul
sistemelor de tratare a neutrului TN Ûi IT pentru cazul primului Ûi, respectiv, celui
0,8 U Sph
Lmax = de-al doilea defect (a se vedea capitolul F, secÍiunile 6.2 Ûi 7.2). În continuare sunt
2ρ.Im
considerate douŸ cazuri:
1 Calculul Lmax pentru cazul sistemului trifazat 3 conductoare
Curentul minim de scurtcircuit se va obÍine atunci cÊnd douŸ faze sunt scurtcircuitate
la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ (vezi Fig. G46).
Fig G46: DefiniÍia lui L pentru un circuit trifazat cu 3 conductoare.
UtilizÊnd “metoda convenÍionalŸ”, tensiunea Án punctul de protecÍie P se presupune

cŸ este cca. 80% din tensiunea nominalŸ pe perioada defectului, astfel ÁncÊt
0,8 U = Isc Zd, unde:
Zd = impedanÍa buclei de defect
Isc = curentul de scurtcircuit (fazŸ/fazŸ)
U = tensiunea nominalŸ fazŸ/fazŸ
G32 Pentru cabluri i 120 mm2, reactanÍa poate fi neglijatŸ, astfel ÁncÊt:
2L (1)
Zd = ρ
Sph
unde:
ρ = rezistivitatea cuprului(2) la temperatura medie pe perioada scurtcircuitului
Sph = secÍiunea admisibilŸ a conductorului de fazŸ, Án mm2
L = lungimea, Án metri
Cablul nu va fi deteriorat datoritŸ degajŸrilor de caldurŸ dacŸ: Isc u Im.
, U
0.8 0.8
, U Sph
Im i L i=
conduceLlamax
Zd 2ρI m
cu U = 400 V
ρ = 1,25 x 0,018 = 0,023 Ω.mm2/m(3)
unde:
Im = pragul magnetic al Ántreruptorului automat
Lmax = lungimea maximŸ a circuitului, Án metri
k Sph
Lmax =
Im
2 Calculul Lmax pentru un sistem trifazat cu 4 conductoare, 230/400 V
Curentul de scurtcircuit minim se obÍine atunci cÊnd scurtcircuitul se produce Ántre o
fazŸ a conductorului Ûi conductorul de neutru.
Se impune un calcul similar cu cel din exemplul 1 de mai sus, dar utilizÊnd
urmŸtoarele formule (pentru cabluri i 120 mm2(1)).
n Án cazul Án care Sn al conductorului neutru = Sph al conductorului de fazŸ,
3,333 Sph
Lmax =
Im
n dacŸ Sn pentru conductorul neutru < Sph, atunci:
Sph 1 Sph
Lmax = 6,666 unde m =
where
I m 1+ m Sn
Pentru secÍiuni mai mari decÊt cele menÍionate, valorile reactanÍelor trebuie
combinate cu cele ale rezistenÍelor pentru a se obÍine impedanÍele. ReactanÍa
(1) Pentru valori mai mari ale secÍiunii minime admisibile, poate fi consideratŸ 0,08 mΩ/m pentru cablu (la 50 Hz). La 60 Hz, se considerŸ
rezistenÍa calculatŸ pentru conductoare trebuie sŸ creascŸ 0,096 mΩ/m.
pentru a se Íine cont de densitatea neuniforma de curent prin
conductor (datoritŸ efectelor “pelicular” Ûi “de proximitate”).
Valori recomandate:
150 mm2: R + 15%
185 mm2: R + 20%
240 mm2: R + 25%
300 mm2: R + 30%.
(2) Sau pentru aluminiu, Án funcÍie de materialul conductorului.
(3) Valoarea mai mare a rezistivitŸÍii se datoreazŸ temperaturii
mai ridicate a conductorului datoritŸ trecerii curentului de
scurtcircuit.
de scurtcircuit
Valori tabelare pentru Lmax

Tabelul G47 de mai jos prezintŸ lungimile maxime ale circuitelor (Lmax), Án metri,
pentru:
n circuite trifazate cu 4 conductoare, 400 V (cu neutru distribuit) Ûi
n circuite monofazate cu 2 conductoare, 230 V
protejate prin Ántreruptoare uzuale.
În alte cazuri se aplicŸ lungimilor obÍinute factori de corecÍie (indicaÍi Án Tab. G53).
Calculele se bazeazŸ pe o metodŸ anterioarŸ iar pragul de declanÛare poate fi reglat
la +20% faÍŸ de pragul magnetic Im.
Pentru o secÍiune admisibilŸ de 50 mm2, calculele se bazeazŸ pe o secÍiune realŸ
de 47,5 mm2.
Pragul magnetic SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (Án mm2)

de declanÛare
instantanee
Im (Án A) 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240
50 100 167 267 400
63 79 133 212 317
80 63 104 167 250 417
100 50 83 133 200 333
125 40 67 107 160 267 427
160 31 52 83 125 208 333
200 25 42 67 100 167 267 417
250 20 33 53 80 133 213 333 467
320 16 26 42 63 104 167 260 365 495
400 13 21 33 50 83 133 208 292 396
500 10 17 27 40 67 107 167 233 317
560 9 15 24 36 60 95 149 208 283 417 G33
630 8 13 21 32 63 85 132 185 251 370
700 7 12 19 29 48 76 119 167 226 333 452
800 6 10 17 25 42 67 104 146 198 292 396
875 6 10 15 23 38 61 95 133 181 267 362 457
1000 5 8 13 20 33 53 83 117 158 233 317 400 435
1120 4 7 12 18 30 48 74 104 141 208 283 357 388 459
1250 4 7 11 16 27 43 67 93 127 187 253 320 348 411
1600 5 8 13 21 33 52 73 99 146 198 250 272 321 400
2000 4 7 10 17 27 42 58 79 117 158 200 217 257 320
2500 5 8 13 21 33 47 63 93 127 160 174 206 256
3200 4 6 10 17 26 36 49 73 99 125 136 161 200
4000 5 8 13 21 29 40 58 79 100 109 128 160
5000 4 7 11 17 23 32 47 63 80 87 103 128
6300 5 8 13 19 25 37 50 63 69 82 102
8000 4 7 10 15 20 29 40 50 54 64 80
10000 5 8 12 16 23 32 40 43 51 64
12500 4 7 9 13 19 25 32 35 41 51
Tab. G47: Lungimile maxime ale circuitelor, Án metri, pentru conductoarele de cupru (pentru aluminiu, lungimile trebuie multiplicate cu 0,62).
Tabelele G48 la G50 prezintŸ lungimile maxime ale circuitelor (Lmax) Án metri, pentru:
n circuitele trifazate, 4 conductoare, 400 V (cu neutru distribuit) Ûi
n circuite monofazate cu 2 conductoare, 230 V
protejate, Án ambele cazuri prin Ántreruptoare de uz casnic sau Ántreruptoare avÊnd
caracteristici de declanÛare similare.
În alte cazuri, se aplicŸ factori de corecÍie asupra lungimilor indicate. AceÛti factori
sunt indicaÍi Án Tab. G51.
de scurtcircuit
Curentul nominal al SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (Án mm2)

Ántreruptorului (Án A) 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50
6 200 333 533 800
10 120 200 320 480 800
16 75 125 200 300 500 800
20 60 100 160 240 400 640
25 48 80 128 192 320 512 800
32 37 62 100 150 250 400 625 875
40 30 50 80 120 200 320 500 700
50 24 40 64 96 160 256 400 560 760
63 19 32 51 76 127 203 317 444 603
80 15 25 40 60 100 160 250 350 475
100 12 20 32 48 80 128 200 280 380
125 10 16 26 38 64 102 160 224 304
Tab. G48: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru, Án metri, protejate prin Ántreruptoare automate, curbŸ B.

6 100 167 267 400 667
10 60 100 160 240 400 640
16 37 62 100 150 250 400 625 875
20 30 50 80 120 200 320 500 700
25 24 40 64 96 160 256 400 560 760
32 18,0 31 50 75 125 200 313 438 594
40 15,0 25 40 60 100 160 250 350 475
50 12,0 20 32 48 80 128 200 280 380
63 9,5 16,0 26 38 64 102 159 222 302
G34 80 7,5 12,5 20 30 50 80 125 175 238
100 6,0 10,0 16,0 24 40 64 100 140 190
125 5,0 8,0 13,0 19,0 32 51 80 112 152
Tab. G49: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru, Án metri, protejate prin Ántreruptoare automate, curbŸ C.

1 429 714
2 214 357 571 857
3 143 238 381 571 952
4 107 179 286 429 714
6 71 119 190 286 476 762
10 43 71 114 171 286 457 714
16 27 45 71 107 179 286 446 625 848
20 21 36 57 86 143 229 357 500 679
25 17,0 29 46 69 114 183 286 400 543
32 13,0 22 36 54 89 143 223 313 424
40 11,0 18,0 29 43 71 114 179 250 339
50 9,0 14,0 23 34 57 91 143 200 271
63 7,0 11,0 18,0 27 45 73 113 159 215
80 5,0 9,0 14,0 21 36 57 89 125 170
100 4,0 7,0 11,0 17,0 29 46 71 100 136
125 3,0 6,0 9,0 14,0 23 37 57 80 109
Tab. G50: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru, Án metri, protejate prin Ántreruptoare automate, curbŸ D.
Detalii circuit
Circuit trifazat cu 3 conductoare, 400 V sau circuit monofazat cu 2 conductoare 400V (fŸrŸ neutru) 1,73
Circuit monofazat cu 2 conductoare, 230 V (fazŸ Ûi neutru ) 1
Circuit trifazat 4 conductoare 230/400 V sau circuit bifazat Sph/Sneutru = 1 1
3 conductoare, 230/400V (cu neutru) Sph/Sneutru = 2 0,67
Tab. G51: Factori de corecÍie de aplicat lungimilor obÍinute din Tabelele G47 la G50.
NotŸ: CEI 60898 indicŸ un prag magnetic de declanÛare superior, de 10 - 50 In

pentru circuite tipul D. Standardele Europene Ûi Tabelul G52 se bazeazŸ totuÛi
pe o gamŸ de 10 - 20 In, nivel ce acoperŸ cerinÍele Án marea majoritate a cazurilor
instalaÍiilor casnice Ûi similare.
de scurtcircuit
Exemple
Exemplul 1
Într-o instalaÍie monofazatŸ cu 2 conductoare, protecÍia este asiguratŸ de cŸtre
un Ántreruptor automat de 50 A, de tip NS80HMA, pragul magnetic de declanÛare
instantanee la care este setat, este de 500 A (precizie ±20%); cazul cel mai
defavorabil impune 500 x 1,2 = 600 A la declanÛare. SecÍiunea cablului este 10 mm2
iar materialul conductorului este cupru.
În Tab. G47, rÊndul Im = 500 A ÁntÊlneÛte coloana cu secÍiunea admisibilŸ = 10 mm2
la valoarea pentru Lmax de 67 m. Întreruptorul automat protejeazŸ cablul Ámpotriva
scurtcircuitului cu condiÍia ca lungimea sa sŸ nu depŸÛeascŸ 67 m.
Exemplul 2
Într-un circuit trifazat cu 3 conductoare (fŸrŸ neutru), protecÍia este asiguratŸ de un
Ántreruptor automat de 220 A de tip NS250N cu un prag magnetic instantaneu al
unitŸÍii de declanÛare de tip MA stabilit la 2000 A (±20%); cazul cel mai defavorabil
impune 2400 A la declanÛare. Cablul este de 120 mm2 iar materialul conductorului
este cupru.
În Tab. G47 rÊndul Im = 2000 A ÁntÊlneÛte coloana cu secÍiunea = 120 mm2 la
valoarea pentru Lmax de 200 m. Fiind un circuit trifazat 3 conductoare, 400 V (fŸrŸ
neutru), trebuie aplicat un factor de corecÍie indicat Án Tab. G51. Acest factor poate fi
1,73. Întreruptorul automat protejeazŸ cablul Ámpotriva scurtcircuitului cu condiÍia ca
lungimea sa sŸ nu depŸÛeascŸ 200 x 1,73 = 346 m.
5.2 Verificarea stabilitŸÍii termice a cablului Án

condiÍii de scurtcircuit
În general, verificarea stabilitŸÍii termice a LimitŸrile termice
cablului nu este necesarŸ, excepÍie fŸcÊnd
Atunci cÊnd durata unui scurtcircuit este micŸ (de la cÊteva zecimi de secundŸ
cazurile Án care cabluri de secÍiuni mici sunt G35
pÊnŸ la cinci secunde) Ántreaga cŸldurŸ se presupune cŸ rŸmÊne Án interiorul
instalate Án apropiere sau sunt alimentate conductorului, determinÊnd o creÛtere a temperaturii. Procesul de ÁncŸlzire este de
direct din tablouri generale de distribuÍie. tip adiabatic; este utilizatŸ o ipotezŸ care simplificŸ calculele Ûi permite un rezultat
acoperitor, adicŸ o temperaturŸ a conductorului mai mare decÊt cea care se produce
Án realitate. În practicŸ, ÁnsŸ, o parte din cŸldurŸ pŸrŸseÛte conductorul Ûi pŸtrunde
Án interiorul izolaÍiei.
Pentru o perioadŸ de 5 secunde sau mai scurtŸ, relaÍia I2t = k2S2 caracterizeazŸ
timpul, Án secunde, Án care printr-un conductor de secÍiune S (Án mm2) poate circula
un curent I (Án ameri), Ánainte ca temperatura sŸ atingŸ un nivel care ar putea
deteriora izolaÍia.
Factorul k2 este dat Án Tabelul G52 de mai jos.
IzolaÍie Conductor din cupru (Cu) Conductor din aluminiu (Al)

PVC 13,225 5,776
XLPE 20,449 8,836
Tab. G52: Valorile constantei k2.
Metoda de verificare constŸ Án verificarea faptului cŸ, energia termicŸ I2t/Ω a

materialului conductorului admisŸ prin Ántreruptorul de protecÍie (din catalogul
producŸtorului) este mai micŸ decÊt cea permisŸ prin conductor (indicatŸ
Án Tab. G53).
S (mm2) PVC XLPE

Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu
1,5 0,0297 0,0130 0,0460 0,0199
2,5 0,0826 0,0361 0,1278 0,0552
4 0,2116 0,0924 0,3272 0,1414
6 0,4761 0,2079 0,7362 0,3181
10 1,3225 0,5776 2,0450 0,8836
16 3,3856 1,4786 5,2350 2,2620
25 8,2656 3,6100 12,7806 5,5225
35 16,2006 7,0756 25,0500 10,8241
50 29,839 13,032 46,133 19,936
Tab. G53: Energia termicŸ maximŸ admisibilŸ pentru cablu (exprimatŸ Án Amper2 x sec. x 106).
de scurtcircuit
Exemplu
Este un cablu din XLPE de secÍiune 4 mm2 bine protejat de un Ántreruptor automat
C60N?
Tabelul G53 indicŸ faptul cŸ valoarea I2t pentru cablu este 0,3272 x 106, Án
timp ce valoarea maximŸ admisibilŸ pentru Ántreruptorul automat, din catalogul
producŸtorului este considerabil inferioarŸ (i 0,1 x 106 A2s).
Cablul este, prin urmare, bine protejat de Ántreruptorul automat pÊnŸ la capacitatea
sa de rupere la scurtcircuit.
LimitŸrile electrodinamice
Pentru toate tipurile de circuite (conductoare sau bare capsulate) este necesar sŸ se
ia Án considerare efectele electrodinamice.
Pentru a rezista la solicitŸrile electrodinamice, conductoarele trebuie sŸ fie solid
fixate iar conexiunile sŸ fie bine realizate.
Pentru barele capsulate Ûi pentru alte tipuri de conexiuni, ghene de curent, Ûine,
etc. este, de asemenea, necesar sŸ se verifice performanÍele lor Án ceea ce priveÛte
rezistenÍa la efectele electrodinamice ale curenÍilor de scurtcircuit. Valorile de vÊrf
ale curenÍilor, limitate de Ántreruptor sau fuzibil trebuie sŸ fie inferioare celor pentru
care sistemele prefabricate au fost proiectate. În general, producŸtorii publicŸ tabele
de coordonare care asigurŸ protecÍia adecvatŸ produselor lor Ûi, de asemenea,
reprezintŸ principalele avantaje ale acestor sisteme.
G36
6 Conductoare de protecÍie (PE)
6.1 Conectare Ûi alegere

Conductoarele de protecÍie (PE) realizeazŸ legŸtura dintre toate pŸrÍile accesibile
conductoare ale unei instalaÍii, pentru a crea legŸtura echipotenÍialŸ principalŸ.
Aceste conductoare conduc curenÍii de defect datoraÍi deteriorŸrii izolaÍiei (dintre un
conductor de fazŸ Ûi o parte accesibilŸ conductoare) cŸtre priza de pŸmÊnt a sursei.
Conductoarele PE sunt conectate la borna principalŸ de ÁmpŸmÊntare a instalaÍiei.
Borna principalŸ de ÁmpŸmÊntare este conectatŸ la priza de pŸmÊnt (a se vedea
capitolul E) prin conductorul de protecÍie.
Conductoarele PE trebuie sŸ fie:
n izolate Ûi colorate cu dungi galben/verde;
n protejate Ámpotriva deteriorŸrii mecanice Ûi/sau chimice.
În schemele IT Ûi TN este recomandatŸ amplasarea conductorului de protecÍie Án
imediata vecinŸtate (Án acelaÛi tub sau pe acelaÛi pat de cablu) a conductoarelor
active aferente circuitului. Aceasta asigurŸ o valoare minim posibilŸ pentru reactanÍa
buclei curentului de defect. Este de notat cŸ acest aranjament este prevŸzut prin
fabricaÍie la barele prefabricate.
Conectarea
Conductoarele PE trebuie :
n sŸ nu includŸ nici un mijloc care sŸ conducŸ la discontinuitatea circuitului (de
exemplu: Ántreruptoare, contacte demontabile, etc.);
n sŸ conecteze pŸrÍile active accesibile ale instalaÍiei la conductorul principal PE, Án
paralel Ûi nu Án serie, aÛa cum este indicat Án Fig. G54;
n sŸ fie prevŸzutŸ cu o bornŸ de ÁmpŸmÊntare dedicatŸ pe o barŸ comunŸ de
ÁmpŸmÊntare situatŸ Án tablourile de distribuÍie.
Schema TT
Conductorul PE nu trebuie obligatoriu sŸ fie amplasat Án imediata vecinŸtate a
conductoarelor active ale circuitului respectiv ÁntrucÊt nu sunt necesare valori mari
ale curenÍilor de punere la pŸmÊnt, pentru funcÍionarea dispozitivelor de protecÍie G37
diferenÍialŸ utilizate Án instalaÍiile TT.
Schemele IT Ûi TN
Conductorul PE sau PEN, aÛa cum s-a menÍionat anterior, trebuie sŸ fie instalat cÊt
se poate de apropiat de conductoarelor active corespunzŸtoare circuitului; nici un
material fero-magnetic nu trebuie sŸ fie interpus Ántre acestea. Conductorul PEN
trebuie Ántotdeauna sŸ fie conectat direct la borna de ÁmpŸmÊntare a aparatului
printr-o legŸturŸ de la borna sa de ÁmpŸmÊntare la borna de neutru (vezi Fig. G55).
n Schema TN-C (conductorul neutru Ûi conductorul de protecÍie sunt unul Ûi acelaÛi
Fig. G54: O conectare defectuasŸ, Án serie, va lŸsa toate Ûi se numeÛte PEN).
aparatele din aval neprotejate. FuncÍia de protecÍie a conductorului PEN are prioritate astfel ÁncÊt, toate regulile
referitoare la conductoarele PE se aplicŸ Ûi conductoarelor PEN.
n Trecerea TN-C la TN-S
Conductorul PE al unei instalaÍii este conectat la borna PEN sau la bara de
ÁmpŸmÊntare (vezi Fig. G56), Án general la originea instalaÍiei. În aval de punctul de
separare, nici un conductor PE nu mai poate fi conectat la conductorul neutru.
Fig. G55: Conectarea directŸ a conductorului PEN la borna de

ÁmpŸmÊntare a aparatului. Fig. G56: SchemŸ TN-C-S.
Tipuri de materiale
Materialele mentionate mai jos, Án Tabelul G57, pot fi folosite pentru confecÍionarea
conductoarelor PE dacŸ sunt Ándeplinite condiÍiile din ultima coloanŸ.
Tipul de conductor de protecÍie PE SchemŸ IT SchemŸ TN SchemŸ TT CondiÍii de Ándeplinit

Conductor Cu acelaÛi cablu cu Puternic Puternic recomandat Corect Conductorul PE trebuie
suplimentar conductoare de fazŸ, recomandat izolat la acelaÛi nivel ca Ûi
sau acelaÛi tub conductoarele de fazŸ
Independent de Posibil(1) Posibil (1),(2) Corect n conductorul PE poate fi
conductoarele de fazŸ tip barŸ sau izolat(2)
Carcasa barelor capsulate sau a altor Posibil(3) PE posibil(3) Corect n Continuitatea electricŸ
ghene prefabricate (5) PEN posibil(8) trebuie asiguratŸ prin protecÍia
Mantaua exterioarŸ a conductoarelor cu Posibil(3) PE posibil(3) Posibil Ámpotriva deteriorŸrii
izolaÍie mineralŸ (de tip “pyrotenax“) PEN nerecomandat (2),(3) datorate factorilor mecanici,
Anumite elemente externe conductoare(6) Posibil(4) PE posibil(4) Posibil chimici sau electrochimici
precum: PEN interzis n ConductanÍa lor trebuie
n structura metalicŸ a clŸdirilor sŸ fie corespunzŸtoare
n carcasele utilajelor
n conducte de apŸ(7)
Trasee metalice pentru cabluri, precum, Posibil(4) PE posibil(4) Posibil
tuburi(9), profile, grile de susÍinere, suporÍi, etc. PEN nerecomandat(2),(4)
Interzise spre utilizare Án calitate de conductoare PE sunt: tuburi metalice(9), conducte de gaz, conducte de apŸ caldŸ, armŸturi de cablu din
benzi(9) sau din sÊrme metalice(9).
(1) În schemele TN Ûi IT protecÍia se realizeazŸ, Án general de cŸtre dispozitive de protecÍie la supracurenÍi (fuzibile sau Ántreruptoare), prin
urmare, impedanÍa buclei de defect trebuie sŸ fie suficient de micŸ pentru a li se asigura funcÍionarea. Cel mai sigur mijloc de realizare a
unei bucle de curent cu impedanÍŸ micŸ este sŸ se asigure un conductor suplimentar Án acelaÛi cablu cu conductoarele de fazŸ (sau sŸ se
respecte acelaÛi traseu cu conductoarele de fazŸ). AceastŸ metodŸ minimizeazŸ reactanÍa inductivŸ Ûi, prin urmare, impedanÍa buclei de
defect.
(2) Conductorul PEN este conductorul neutru utilizat Ûi Án calitate de conductor de protecÍie. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ, un anume curent
G38 poate circula prin acest conductor Án orice moment (Ûi Án absenÍa unui defect de izolaÍie). Din acest motiv, pentru PEN este recomandat un
conductor izolat.
(3) ProducŸtorul furnizeazŸ valorile pentru componentele R Ûi X ale impedanÍei (fazŸ/PE, fazŸ/PEN) pentru a fi utilizate Án calculul
impedanÍei buclei de defect.
(4) Posibil, dar nerecomandat, ÁntrucÊt impedanÍa buclei de defect nu este cunoscutŸ Án etapa de proiectare. MŸsurŸtorile Ántr-o instalaÍie
realizatŸ reprezintŸ singura metodŸ Án vederea asigurŸrii protecÍiei persoanelor.
(5) Trebuie sŸ fie permisŸ conectarea altor conductoare PE. NotŸ: Aceste elemente trebuie sŸ aibŸ o indicaÍie vizualŸ galben/verde, Án
dungi, de lungime 15-100 mm (sau cel puÍin literele PE la 15 mm de fiecare extremitate).
(6) Aceste elemente trebuie deconectate doar dacŸ existŸ alte mijloace pentru a se asigura continuitatea protecÍiei.
(7) Cu acordul autoritŸÍilor din domeniul apei.
(8) În cazul barelor capsulate sau a altor sisteme similare, carcasele metalice pot fi utilizate ca PEN, Án paralel cu o barŸ corespunzŸtoare,
sau cu un alt conductor PE din interiorul carcasei.
(9) Interzis Án anumite ÍŸri; universal permis ca Ûi conductor suplimentar echipotenÍial.
Tab. G57: Alegerea conductorului de protecÍie (PE).
6.2 Dimensionare
Tabelul G58 de mai jos se bazeazŸ pe Standardul CEI 60364-5-54. Acest tabel
prezintŸ douŸ metode pentru determinarea secÍiunii minime admisibile pentru
conductoarele PE Ûi PEN Ûi, de asemenea, pentru conductorul cŸtre priza de
pŸmÊnt.
SecÍiunea conductorului SecÍiunea minimŸ a SecÍiunea minimŸ a

de fazŸ Sph (mm2) conductorului (mm2) conductorului (mm2)
Cu Al
Metoda Sph i 16 Sph(2) Sph(3) Sph(3)
simplificatŸ (1) 16 < Sph i 25 16 16
25 < Sph i 35 25
35 < Sph i 50 Sph/2 Sph/2
Sph > 50 Sph/2
Metoda adiabiaticŸ Orice dimensiune
(1) Datele sunt valabile dacŸ respectivul conductor este din acelaÛi material ca Ûi conductorul de fazŸ. În caz contrar trebuie aplicat un factor de corecÍie.
(2) Atunci cÊnd conductorul PE este separat de conductoarele de fazŸ ale circuitului, urmŸtoarele valori minime trebuie respectate:
a. 2,5 mm2 dacŸ PE este protejat mecanic;
b. 4 mm2 dacŸ PE nu este protejat mecanic.
(3) Din motive mecanice, conductorul PEN nu trebuie sŸ aibe o secÍiune mai micŸ de 10 mm2 (Cu) sau 16 mm2 (Al).
(4 ) A se face referire la Figura G55 pentru a se aplica aceastŸ formulŸ.
NotŸ: În RomÊnia se acceptŸ secÍiunile minime prevŸzute Án normativul NP-I7-2002, aliniatele 4.1.47 pŸnŸ la 4.1.49
Tab. G58: SecÍiunea minimŸ pentru conductoarele PE .

Cele douŸ metode sunt:

n AdiabaticŸ (care corespunde cu cea descrisŸ Án CEI 60724)
AceastŸ metodŸ, fiind economicŸ Ûi asigurÊnd protecÍia conductorului Ámpotriva
supraÁncŸlzirii, conduce la secÍiuni mai mici decÊt cele corespunzŸtoare
conductoarelor de fazŸ ale circuitului. Rezultatul este, uneori, incompatibil cu cerinÍa
din cazul schemelor IT Ûi TN de minimizare a impedanÍei buclei de defect, pentru
a se asigura funcÍionarea releelor magnetice instantanee ale dispozitivelor de
protecÍie. AceastŸ metodŸ este utilizatŸ Án practicŸ pentru sistemele TT Ûi pentru
dimensionarea conductorului cŸtre priza de pŸmÊnt(1).
n SimplificatŸ
AceastŸ metodŸ se bazeazŸ pe anumite relaÍii Ántre dimensiunea conductorului PE Ûi
cea a conductoarelor de fazŸ, presupunÊnd cŸ, Án ambele cazuri, este folosit acelaÛi
material.
Prin urmare, Án Tab. G58:
Sph i 16 mm2 SPE = Sph
16 < Sph i 35 mm2 SPE = 16 mm2
S
Sph > 35 mm2 SPE = ph
2
NotŸ: Atunci cÊnd, Án cazul schemei TT, priza de pŸmÊnt a instalaÍiei se gŸseÛte
Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a sursei, secÍiunea admisibilŸ a
conductorului PE poate fi limitatŸ la 25 mm2 (pentru Cu) sau 35 mm2 (pentru Al).
Conductorul de neutru nu poate fi folosit inclusiv ca Ûi conductor de protecÍie dacŸ
secÍiunea sa minimŸ nu este egalŸ sau mai mare cu 10 mm2 (pentru Cu) sau
16 mm2 (pentru Al).
Mai mult, un cablu flexibil nu poate fi utilizat ca PEN. ÎntrucÊt un conductor PEN este
Ûi conductor neutru, secÍiunea sa nu poate, Án nici un caz, sŸ fie mai micŸ dacÊt cea
necesarŸ pentru conductorul neutru care se va discuta Án secÍiunea 7.1 din acest
capitol.
AceastŸ secÍiune nu poate fi mai micŸ decÊt cea a conductoarelor de fazŸ decÊt G39
dacŸ:
n puterea aparentŸ (exprimatŸ Án kVA) a consumatorilor monofazaÍi este mai micŸ
decÊt 10% din puterea aparentŸ totalŸ, Ûi
n curentul Imax care parcurge conductorul neutru, Án condiÍii normale, este mai mic
decÊt curentul maxim admisibil pentru secÍiunea respectivŸ de cablu.
Mai mult, protecÍia conductorului neutru trebuie sŸ fie asiguratŸ prin dispozitive
de protecÍie destinate protecÍiei conductoarelor de fazŸ (aÛa cum se descrie Án
secÍiunea 7.2 din acest capitol).
Valorile factorului k de utilizat Án formule
Aceste valori sunt identice Án cÊteva standarde naÍionale iar creÛterea de
temperaturŸ, ÁmpreunŸ cu valorile factorului k Ûi cu valorile limitŸ superioare de
temperaturŸ pentru diferite clase de izolaÍie, corespund cu cele indicate Án
CEI 60724 (1984).
Datele prezentate Án Tabelul G59 sunt cele uzuale necesare pentru instalaÍiile de
joasŸ tensiune.
Valori k Natura izolaÍiei

PoliclorurŸ de vinil PolietilenŸ reticulatŸ
(PVC) (XLPE)
Cauciuc-etilenŸ-propilenŸ
(EPR)
Temperatura finalŸ (°C) 160 250
Temperatura intermediarŸ (°C) 30 30
Conductoare izolate Cupru 143 176
Án cabluri sau bare Aluminiu 95 116
conductoare Án OÍel 52 64
contact cu mantaua
de cabluri
Conductoarele unui Cupru 115 143
cablu multifilar Aluminiu 76 94
Tab. G59: Valorile lui k, pentru conductoarele PE Án instalaÍiile de joasŸ tensiune, uzuale Án
standardele naÍionale Ûi Án conformitate cu CEI 60724.
(1) Conductorul de ÁmpŸmÊntare.

6.3 Conductorul de protecÍie dintre transformatorul

MT/JT Ûi tabloul general de distribuÍie (TGJT)
Toate conductoarele de fazŸ Ûi de neutru amplasate Án amonte de Ántreruptorul de
Aceste conductoare trebuie dimensionate Án intrare al tabloului general de distribuÍie (TGJT) sunt protejate de dispozitive instalate
conformitate cu practicile naÍionale. pe partea de medie tensiune a transformatorului. Conductoarele Án discuÍie, ÁmpreunŸ
cu conductorul PE trebuie sŸ fie dimensionate corespunzŸtor.Dimensionarea
conductoarelor de fazŸ Ûi de neutru de la transformator este exemplificatŸ Án secÍiunea
7.5 din acest capitol (pentru circuitul C1 al sistemului desenat Án Fig. G65).
SecÍiunile recomandate pentru conductoare PE de tipul izolat sau barŸ de la punctul
neutru al transformatorului indicat Án Fig. G60, sunt prezentate mai jos, Án Fig. G61.
Puterea nominalŸ consideratŸ, Án kVA, este suma puterilor nominale ale tuturor
transformatoarelor (dacŸ sunt mai multe) conectate la TGJT.
Fig. G60: Conductorul PE cŸtre bara principalŸ de ÁmpŸmÊntare a TGJT.

G40
Tabelul indicŸ secÍiunile conductoarelor, Án mm2, Án conformitate cu:
n puterea nominalŸ a transformatorului MT/JT, Án kVA;
n timpul de deconectare Án cazul unui defect, Án secunde, al protecÍiei de pe partea
de medie tensiune;
n tipul izolaÍiei Ûi al materialului conductorului.
DacŸ protecÍia pe MT este cu fuzibile, atunci se va utiliza coloana cu 0,2 secunde.
În schemele IT, dacŸ este instalatŸ o protecÍie la supratensiune (Ántre punctul
neutru al transformatorului Ûi pŸmÊnt), conductoarele de conectare a acesteia
trebuie dimensionate, Án conformitate cu cele descrise mai sus, Án acelaÛi fel ca Ûi
conductoarele PE.
Puterea nom. Materialul Conductor Conductor izolat Conductor izolat

a transform. conductorului tip barŸ Án PVC Án XLPE
(JT, Cupru t(s) 0,2 0,5 - 0,2 0,5 - 0,2 0,5 -
230/400 V) Aluminiu t(s) - 0,2 0,5 - 0,2 0,5 - 0,2 0,5
i100 SecÍiune PE 25 25 25 25 25 25 25 25 25
160 SPE (mm2) 25 25 35 25 25 50 25 25 35
200 25 35 50 25 35 50 25 25 50
250 25 35 70 35 50 70 25 35 50
315 35 50 70 35 50 95 35 50 70
400 50 70 95 50 70 95 35 50 95
500 50 70 120 70 95 120 50 70 95
630 70 95 150 70 95 150 70 95 120
800 70 120 150 95 120 185 70 95 150
1.000 95 120 185 95 120 185 70 120 150
1.250 95 150 185 120 150 240 95 120 185
Tab. G61: SecÍiunea recomandatŸ a conductorului PE dintre transformatorul MT/JT Ûi

tabloul general de distribuÍie, Án funcÍie de puterea nominalŸ a transformatorului Ûi de timpul
de deconectare.
6.4 Conductorul de echipotenÍialitate

Conductorul echipotenÍial principal
Acest conductor trebuie sŸ aibŸ, Án general, o secÍiune cel puÍin egalŸ cu jumŸtate
din cea a celui mai mare conductor PE, dar Án nici un caz sŸ nu depŸÛeascŸ 25 mm2
(pentru Cu) sau 35 mm2 (pentru Al), Án timp ce secÍiunea sa minimŸ trebuie sŸ fie de
6 mm2 (pentru Cu) sau 10 mm2 (pentru Al).
Conductorul echipotenÍial suplimentar

Acest conductor permite ca o parte accesibilŸ conducŸtoare care este ÁndepŸrtatŸ
faÍŸ de conductorul echipotenÍial principal (PE) sŸ fie conectatŸ la un conductor de
protecÍie local. SecÍiunea sa trebuie sŸ fie cel puÍin jumŸtate din cea a conductorului
de protecÍie la care se conecteazŸ.
DacŸ acesta conecteazŸ douŸ pŸrÍi accesibile conductoare (M1 Ûi M2 din Fig. 62),
secÍiunea sa trebuie sŸ fie cel puÍin egalŸ cu cea a celui mai mic dintre cele douŸ
conductoare PE (pentru M1 Ûi M2). Conductoarele echipotenÍiale care nu sunt
Áncorporate Án cablu trebuie sŸ fie protejate mecanic prin tuburi, Íevi, etc, sau oricum
altfel este posibil.
Alte utilizŸri importante ale conductoarelor echipotenÍiale suplimentare se referŸ la
reducerea impedanÍei buclei de defect, Án mod special Án cazul protecÍiei Ámpotriva
contactelor indirecte Án cazul schemelor TN sau IT Ûi, de asemenea, Án zone
speciale, cu risc crescut (CEI 60364-4-41).
G41
Fig. G62: Conductoare echipotenÍiale suplimentare.

7 Conductorul neutru
În afara cerinÍelor legate de curentul de regim permanent, secÍiunea admisibilŸ Ûi

protecÍia conductorului neutru depinde de anumiÍi factori, precum:
n modul de tratare al neutrului: TT, TN, etc;
n curenÍii armonici prezenÍi;
n metoda de protecÍie Ámpotriva contactelor accidentale indirecte, Án conformitate cu
metodele descrise Án continuare.
Culoarea conductorului neutru este, obligatoriu, albastrŸ. Conductorul PEN, atunci
cÊnd este izolat, va fi marcat prin una din urmŸtoarele metode:
n verde/galben pe Ántreaga lungime Ûi, suplimentar, marcaj albastru la capete sau,
n albastru deschis pe Ántreaga lungime Ûi, suplimentar, marcaj verde/galben la
capete.
7.1 Dimensionarea conductorului neutru

InfluenÍa modului de tratare al neutrului
Schemele TT Ûi TN-S
n Circuite monofazate sau trifazate cu secÍiuni i 16 mm2 (cupru) Ûi 25 mm2
(aluminiu): secÍiunea conductorului neutru trebuie sŸ fie egalŸ cu cea a
conductoarelor de fazŸ.
n Circuite trifazate cu secÍiuni > 16 mm2 (cupru) Ûi 25 mm2 (aluminiu): secÍiunea
conductorului neutru poate fi aleasŸ astfel:
o egalŸ cu cea a conductoarelor de fazŸ, sau
o mai micŸ, cu condiÍia ca:
- curentul probabil care va circula prin conductorul neutru sŸ fie mai mic decÊt
valoarea permisŸ Iz. InfluenÍa armonicilor multiplu de 3(1) trebuie luatŸ Án considerare,
de asemenea, sau
- conductorul neutru este protejat la scurtcircuit, Án conformitate cu secÍiunea G-7.2
- secÍiunea conductorului neutru este cel puÍin egalŸ cu 16 mm2 (cupru) Ûi 25 mm2
G42 (aluminiu).
Schema TN-C
În teorie, se aplicŸ aceleaÛi condiÍii ca cele mai sus menÍionate, dar, Án practicŸ,
conductorul neutru nu trebuie sŸ fie Ántrerupt Án nici o situaÍie ÁntrucÊt ÁndeplineÛte
Ûi funcÍia de conductor de protecÍie PE (vezi Tab. G58 coloana “secÍiunea pentru
conductorul PEN”).
Schema IT
În general, nu este recomandat sŸ se distribuie conductorul neutru; sunt preferate
schemele trifazate cu 3 conductoare. CÊnd este, totuÛi, necesarŸ o schemŸ trifazatŸ
cu 4 conductoare, sunt aplicabile condiÍiile descrise mai sus pentru schemele TT Ûi
TN-S.
InfluenÍa curenÍilor armonici

Efectele armonicii 3 Ûi a celor multiplu de 3
Într-o instalaÍie, armonicile sunt produse, Án general, de sarcini neliniare
(calculatoare, corpuri de iluminat cu balast electronic, redresoare, electronicŸ
de putere, etc.) Ûi pot genera curenÍi mari Án conductorul neutru. În mod special,
armonica 3 Ûi armonicile multiplu de 3 au tendinÍa de a se Ánsuma Án conductorul
neutru astfel:
n curenÍii componentei fundamentale sunt defazaÍi cu 2π/3 radiani, astfel ÁncÊt suma
vectorialŸ a lor este zero;
n pe de altŸ parte, curenÍii armonicii 3 pe cele trei faze sunt situaÍi Án acelaÛi fel Án
raport cu cei ai componentei fundamentale Ûi, prin urmare, sunt ÁntotdeaunŸ Án fazŸ
(1) Armonica 3 Ûi armonicile multiplu de 3. (vezi Fig. G63a).
Fig. G63a: CurenÍii armonicii 3 sunt Án fazŸ Ûi se ÁnsumeazŸ Án conductorul neutru.

Figura G63b aratŸ raportul dintre ÁncŸrcarea conductorului neutru Ûi cea a

conductorului de fazŸ Án funcÍie de procentajul armonicii 3.
În practicŸ, valoarea maximŸ a acestui raport nu depŸÛeÛte √3.
Fig. G63b: Raportul dintre ÁncŸrcarea conductorului neutru Ûi cea a conductorului de fazŸ
Án funcÍie de procentajul armonicii 3.
Factorii de corecÍie datoraÍi curenÍilor armonici, Án cablurile cu 4 Ûi 5

conductoare cu 4 conductoare active G43
Calculele de bazŸ Án ceea ce priveÛte cablurile se referŸ la cablurile cu trei
conductoare active, adicŸ prin conductorul neutru, nu circulŸ curent. DatoritŸ
armonicii 3 de curent, existŸ curent Án conductorul neutru. Prin urmare, acest
conductor neutru creazŸ un mediu cald pentru cele trei conductoare de fazŸ Ûi, din
acest motiv trebuie luat Án considerare un factor de corecÍie pentru conductoarele de
fazŸ (vezi Tab. G63).
Factorii de corecÍie, aplicaÍi curentului de regim permanent al cablului cu trei
conductoare active dau, de fapt, curentul de regim permanent pentru cablul cu
patru conductoare active, atunci cÊnd curentul prin cel de-al patrulea conductor este
generat de armonici. Factorii de corecÍie iau, de asemenea, Án considerare efectele
de ÁncŸlzire create de curentul armonic prin conductoarele de fazŸ.
n În cazul Án care este de aÛteptat ca, prin conductorul neutru sŸ circule un curent
mai mare decÊt cel prin conductoarele de fazŸ, atunci dimensionarea cablului se va
face pe baza curentului prin conductorul neutru;
n În cazul Án care dimensionarea cablului se face pe baza curentului prin
conductorul neutru care nu este seminificativ mai mare decÊt cel care circulŸ prin
conductoarele de fazŸ, este necesar sŸ se reducŸ valoarea tabelarŸ referitoare la
curentul de regim permanent aferent conductoarelor active;
n În cazul Án care curentul prin conductorul neutru este mai mare decÊt 135% din
valoarea curentului din conductoarele de fazŸ, iar dimensionarea cablului s-a realizat
pe baza curentului din conductorul de neutru, atunci cele trei conductoare active
(de fazŸ) nu vor fi total ÁncŸrcate. Reducerea ÁncŸlzirii generate de conductoarele
de fazŸ compenseazŸ cŸldura generatŸ de conductorul neutru; prin urmare, nu este
necesar sŸ se aplice nici un factor de corecÍie curentului de regim permanent al celor
trei conductoare active.
Procentul armonicii 3 Factorul de corecÍie

din curentul de fazŸ Dimensionarea se bazeazŸ Dimensionarea se bazeazŸ
(%) pe curentul de fazŸ pe curentul din conductorul
de neutru
0 - 15 1,0 -
15 - 33 0,86 -
33 - 45 - 0,86
> 45 - 1,0
Tab. G63: Factori de corecÍie datoraÍi curenÍilor armonici Án conductoarele cu patru Ûi cinci
conductoare (Án conformitate cu CEI 60364-5-52).
Exemple
Se considerŸ un circuit trifazat cu o sarcinŸ proiectatŸ de 37 A care circulŸ printr-un
cablu cu izolaÍie din PVC, fixat pe perete prin metoda de instalare C. Din Tab. G24
un cablu de 6 mm2 avÊnd conductoare din cupru are un curent de regim permanent
de 40 A Ûi, prin urmare, este adecvat dacŸ prin circuit nu sunt prezente armonici.
n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Án proporÍie de 20%, atunci, trebuie aplicat un
factor de corecÍie de 0,86 iar sarcina devine: 37/0,86 = 43 A. Pentru aceastŸ sarcinŸ
este necesar un cablu de 10 mm2;
n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Ántr-un procent de 40% dimensionarea cablului
se va face pe baza curentului din conductorul neutru: 37 x 0,4 x 3 = 44,4 A, cŸruia i
se va aplica un coeficient de corecÍie de 0,86. Aceasta va conduce la un curent de
sarcinŸ de 44,4/0,86 = 51,6 A. Pentru aceastŸ sarcinŸ, este necesar un cablu de
10 mm2;
n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Ántr-un procent de 50% dimensionarea cablului se
va face tot pe baza curentului din conductorul neutru: 37 x 0,5 x 3 = 55,5 A. În acest
caz, factorul de corecÍie este 1 Ûi se impune un cablu de 16 mm2.
7.2 ProtecÍia conductorului neutru

(vezi Fig. G64)
ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii
DacŸ conductorul neutru este corect dimensionat (inclusiv din punct de vedere al
armonicilor), nu se impune nici o mŸsurŸ specialŸ de protecÍie, ÁntrucÊt acesta este
protejat de protecÍia asiguratŸ conductoarelor de fazŸ.
TotuÛi, Án practicŸ, dacŸ secÍiunea conductorului neutru este mai micŸ decÊt cea a
conductoarelor de fazŸ, trebuie instalatŸ o protecÍie la suprasarcinŸ a conductorului
neutru.
G44 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de scurtcircuit

DacŸ secÍiunea conductorului neutru este mai micŸ decÊt cea a conductoarelor de
fazŸ, conductorul neutru trebuie protejat Ámpotriva defectelor de scurtcircuit.
DacŸ secÍiunea conductorului neutru este mai mare sau egalŸ cu cea a
conductoarelor de fazŸ, nu se impune nici o mŸsurŸ specificŸ de protecÍie ÁntrucÊt
acesta este protejat de protecÍia asiguratŸ conductoarelor de fazŸ.
7.3 Întreruperea conductorului neutru

(vezi Fig. G64)
Necesitatea de a Ántrerupe neutrul este legatŸ de protecÍia Ámpotriva contactului
indirect.
Schema TN-C
Conductorul neutru nu trebuie sŸ fie Ántrerupt Án nici o circumstanÍŸ ÁntrucÊt acesta
ÁndeplineÛte Ûi rolul de conductor de protecÍie PE.
Schemele TT, TN-S, IT
În eventualitatea unui defect, Ántreruptorul va deconecta toÍi polii, inclusiv polul
neutru (dacŸ Ántreruptorul este multipolar).
AceastŸ acÍiune poate fi realizatŸ Án cazul protecÍiei cu fuzibile doar Ántr-un mod
indirect, Án care funcÍionarea unuia sau mai multor fuzibile provoacŸ o declanÛare
mecanicŸ a tuturor polilor unui Ántreruptor asociat, conectat Án serie cu protecÍia cu
fuzibile respectivŸ.
7.4 Separarea conductorului neutru

(vezi Fig. G64)
O practicŸ foarte bunŸ este aceea ca fiecare circuit sŸ fie echipat cu mijloace
adecvate pentru separarea sa.
TT TN-C TN-S IT
Monofazat
(fazŸ/neutru)
(B)
or or
Monofazat
(fazŸ/fazŸ)
(A) (A)
or or
Trifazat
4 conductoare
Sn u Sph
(B)
or
G45
Trifazat
4 conductoare
Sn < Sph
(B)
or
(A) Autorizat pentru sistemele TT sau TN-S dacŸ un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual este instalat la
originea circuitului sau Án amonte, Ûi dacŸ nici un neutru artifical nu este distribuit Án aval.
(B) Autorizat Án sistemele IT Án anumite condiÍii: dacŸ Ántreruptorul comandŸ un numŸr de circuite finale omogene ale cŸror
raport al calibrelor nu depŸÛeÛte 2 Ûi care sunt protejate Ámpotriva unui al doilea defect care s-ar putea produce Án altŸ parte
a instalaÍiei printr-un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual de sensibilitate i 15% decÊt cea a calibrului protecÍiei circuitului
final avÊnd cea mai micŸ secÍiune.
Fig. G64: Diferite situaÍii Án care apare conductorul neutru.

8 Exemple de calcul pentru cabluri
Exemple de calcul pentru cabluri (vezi Fig. G65)

ConsiderŸm o instalaÍie alimentatŸ printr-un transformator de 1000 kVA. Procesul
tehnologic impune un grad sporit de continuitate a serviciilor, iar acesta este
realizat prin utilizarea unui generator de 500 kVA/400V Ûi prin adoptarea sistemului
trifazat IT, cu neutru nedistribuit (3 faze - 3 conductoare) la nivelul tabloului general
de distribuÍie. Restul instalaÍiei este izolat prin intermediul unui transformator de
400 kVA, 400/400 V. ReÍeaua izolatŸ este realizatŸ Án sistemul trifazat TT cu 4
conductoare. În diagrama din Figura G65 sunt redate rezultate ale studiului pe
calculator al acestei instalaÍii pentru circuitul C1, Ántreruptorul Q1, circuitul C6 Ûi
Ántreruptorul Q6. Aceste studii au fost realizate cu programul de calcul ECODIAL 3.3
(produs Merlin Gerin).
Aceste calcule se bazeazŸ pe metodele descrise Án acest ghid.
G46
Fig. G65: Exemplu de schemŸ monofilarŸ.

Calcule utilizand programul Ecodial 3.3
Caracteristicile generale ale reÍelei Sistemul de bare B2

Sistemul de tratare a neutrului IT Curentul maxim de sarcinŸ (A) 1,374
Neutru distribuit No Tipul standard,
Tensiunea (V) 400 pe cant
FrecvenÍa (Hz) 50 Temperatura ambiantŸ (° C) 30
Transformatorul 1 T1 Dimensiuni (m Ûi mm) 1m
NumŸr de transformatoare 1 2x5 mm x 63 mm
Putere de scurtcircuit Án amonte (MVA) 500 Material Copper
Putere nominalŸ (kVA) 1.000 Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) 23
Tensiunea de scurtcircuit (%) 6 Valoarea de vÊrf a curentului de scurtcircuit
RezistenÍa reÍelei de medie tensiune (mΩ) 0,0351 trifazat Ik (kA) 48
ReactanÍa reÍelei de medie tensiune (mΩ) 0,351 RezistenÍa sistemului de bare R (mΩ) 2,52
RezistenÍa transformatorului RT (mΩ) 2,293 RezistenÍa sistemului de bare X (mΩ) 10,8
Întreruptor Q6
ReactanÍa transformatorului XT (mΩ) 10,333
Curentul de scurtcircuit Án amonte
Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) 23,3
de intreruptor Ik3 (kA) 23
Cablul C1
Curentul maxim de sarcinŸ (A) 560
Curentul maxim de sarcinŸ (A) 1.374
NumŸrul de poli Ûi numŸrul de poli protejaÍi 3P3D
Tipul de izolaÍie PVC
Întreruptor NS800
Materialul conductorului cupru
Tipul Ántreruptorului N – 50 kA
Temperatura ambiantŸ (° C) 30
Cablu unifilar sau multifilar UNI Tipul declanÛatorului Micrologic 2.0
Metoda de instalare F Curentul nominal (A) 800
NumŸrul de circuite alŸturate (Tab. G21b) 1 Limita de selectivitate (kA) totalŸ
Alt coeficient 1 Cablul C6
SecÍiunea selectatŸ a conductorului (mm2) 6 x 95 Curentul maxim de sarcinŸ (A) 560 G47
Conductorul de protecÍie 1 x 120 Tipul de izolatie PVC
Lungimea (m) 5 Materialulu conductorului cupru
CŸderea de tensiune ΔU (%) 0,122 Temperatura ambiantŸ (° C) 30
CŸderea de tensiune totalŸ ΔU (%) 0,122 Cablu unifilar sau multifilar UNI
Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) 23 Metoda de instalare F
Curentul de defect de punere la pŸmÊnt Id (kA) 17 NumŸrul de circuite alŸturate (Tab. G20) 1
Întreruptorul Q1 Alt coeficient 1
Curentul de scurtcircuit trifazat Án amonte SecÍiunea selectatŸ a conductorului (mm2) 1 x 300
de Ántreruptor Ik3 (kA) 23 Conductorul de protecÍie 1 x 150
Curentul maxim de sarcinŸ (A) 1,374 Lungimea (m) 15
NumŸrul de poli Ûi numŸrul de poli protejaÍi 3P3D CŸderea de tensiune ΔU (%) 0,38
Întreruptor NT 16
CŸderea de tensiune totalŸ ΔU (%) 0,54
Tipul Ántreruptorului H 1 - 42 kA
Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) 20
Tipul declanÛatorului Micrologic 5 A
Curentul de defect de punere la pŸmÊnt Id (kA) 13,7
Curentul nominal (A) 1.600
CondiÍii specifice de dimensionare suprasarcinŸ
Tab. G66: Calcule utilizÊnd programul Ecodial 3.3 (Merlin Gerin).
AceleaÛi calcule utilizÊnd metoda simplificatŸ

recomandatŸ Án acest ghid
Dimensionarea circuitului C1
Transformatorul de 1000 kVA are o tensiune la mersul Án gol de 420 V. Circuitul C1
trebuie sŸ corespundŸ unui curent de fazŸ de valoare:
Prin urmare, pe fiecare fazŸ vor fi utilizate 6 cabluri unifilare de cupru, cu izolaÍie
din PVC, Án paralel. Aceste cabluri vor fi pozate pe un canal de cablu corespunzŸtor
metodei F. Factorii “k” de corecÍie sunt urmŸtorii:
K1 = 1 (vezi Tab. G12, temperaturŸ 30° C)
K4 = 0,87 (vezi Tab. G17, cabluri care se ating, 1 pat de cabluri, u 3 circuite)
AlÍi factori de corecÍie nu sunt relevanÍi Án acest exemplu.
Curentul de sarcinŸ corectat este:
Fiecare conductor poate transporta, prin urmare, un curent de 263 A. Tabelul G21a
indicŸ pentru secÍiunea conductorului, valoarea de 95 mm2.
RezistenÍele Ûi reactanÍele inductive ale celor Ûase conductoare Án paralel pentru o

lungime de 5 m sunt:
mΩ (rezistenÍa cablului: 22,5 mΩ.mm2/m)
X = 0,08 x 5 = 0,40 mΩ (reactanÍa cablului: 0,08 mΩ/m)

Dimensionarea circuitului C6
Circuitul C6 alimenteazŸ un transformator trifazat de izolaÍie de putere 400 kVA,
400/400 V.
Curentul primar
Se propune instalarea cablului unifilar, Án mod singular, pe un canal de cablu, Án aer

liber la o temperaturŸ de 30° C. Întreruptorul este reglat la 560 A.
Metoda de instalare este caracterizatŸ prin litera F, iar coeficienÍii “k” de corecÍie
sunt toÍi egali cu “1”.
Este recomandatŸ o secÍiune de 240 mm2.
ResistenÍa Ûi reactanÍa inductivŸ sunt, respectiv:
mΩ
X = 0,08 x 15 = 1,2 mΩ
Calculul curentului de scurtcircuit pentru alegerea

Ántreruptoarelor Q1 Ûi Q6 (vezi Tab. G67)
Componentele R (mΩ) X (mΩ) Z (mΩ) Ikmax (kA)

circuitului
G48 500 MVA la reÍeaua 0,04 0,36
de ÁnaltŸ tensiune
Transformator 1 MVA 2,2 9,8 10,0 23
Cablul C1 0,20 0,4
Sub-total Q1 2,44 10,6 10,9 23
Sistem de bare B2 3,6 7,2
Cablul C6 1,4 1,2
Sub-total Q6 4,0 8,4 9,3 20
Tab. G67: Exemplu de evaluare a curentului de scurtcircuit.
Conductorul de protecÍie
CerinÍe pentru stabilitate termicŸ: Figurile G58 Ûi G59 aratŸ faptul cŸ, atunci cÊnd se
utilizeazŸ metoda adiabaticŸ, secÍiunea conductorului de protecÍie PE pentru circuitul
C1 va fi:
Un singur conductor de secÍiune 120 mm2 dimensionat astfel din motive menÍionate
ulterior este, prin urmare, suficient, realizÊndu-se totodatŸ condiÍiile unei protecÍii
satisfŸcŸtoare Ámpotriva contactului indirect (deoarece impedanÍa este suficient de
micŸ).
Pentru circuitul C6, secÍiunea conductorului de protecÍie PE poate fi:
În acest caz, o secÍiune de 95 mm2 poate fi corespunzŸtoare dacŸ condiÍiile de

protecÍie Ámpotriva contactului indirect sunt, de asemenea, satisfŸcute.
ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte accidentale

Pentru verificarea circuitului C6 din Fig. G65, pot fi utilizate Tab. F45 Ûi Tab. 61 sau
formula indicatŸ la pagina F27.
Lungimea maximŸ admisibilŸ a circuitului este datŸ de relaÍia:
(valoarea de la numitor 630 x 11 = Im reprezintŸ nivelul curentului de declanÛare

magneticŸ instantanee a Ántreruptorului de 630 A).
Prin urmare, lungimea de 15 m este total protejatŸ de cŸtre dispozitivele instantanee
de protecÍie la supracurent.
CŸderea de tensiune
Din Tab. G28 se poate observŸ faptul cŸ:
n pentru circuitul C1 (6 x 95 mm2/fazŸ)
n pentru circuitul C6
La bornele transformatorului de separaÍie JT/JT, cŸderea de tensiune exprimatŸ Án

procente este:
ΔU% = 0,72%. G49
G50
Capitolul H
Aparate de comutaÍie de joasŸ
tensiune: funcÍii Ûi selecÍie
Cuprins
1
FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie H2
de joasŸ tensiune
1.1 ProtecÍie electricŸ H2
1.2 Separare H3
1.3 Control H4
2
Aparate de comutaÍie H5
2.1 Dispozitive de comutaÍie elementare H5
2.2 Dispozitive de comutaÍie combinate H9
3
Alegerea aparatelor de comutaÍie H10
3.1 Tabel cu caracteristici funcÍionale H10
3.2 SelecÍia aparatelor de comutaÍie H10
4
Întreruptoare automate H11
4.1 Standarde Ûi descriere H11
4.2 Caracteristici fundamentale ale unui Ántreruptor automat H13
4.3 Alte caracteristici ale unui Ántreruptor automat H15
4.4 SelecÍia unui Ántreruptor automat H18
4.5 Coordonarea Ántre Ántreruptoarele automate H22
4.6 Selectivitate MT/JT Ántr-un post de transformare H27
tip consumator
H1
H - Aparate de comutaÍie
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor
de comutaÍie de joasŸ tensiune
Rolul aparatajului electric de comutaÍie constŸ Standardele naÍionale Ûi internaÍionale definesc modul Án care trebuie realizate
circuitele instalaÍiilor de JT precum Ûi caracteristicile diferitelor aparate de comutaÍie.
Án realizarea urmŸtoarelor funcÍii:
Principalele funcÍii ale aparatelor de comutaÍie sunt:
n protecÍie electricŸ; n protecÍie electricŸ;
n separarea sigurŸ de pŸrÍile aflate sub n separare electricŸ a unei secÍiuni dintr-o instalaÍie;
tensiune; n comanda localŸ sau de la distanÍŸ.
n comanda localŸ sau de la distanÍŸ. Aceste funcÍii sunt rezumate Án Tab. H1.
ProtecÍia electricŸ la joasŸ tensiune este (excepÍie siguranÍele fuzibile) de obicei
ÁncorporatŸ Án Ántreruptoarele automate sub forma dispozitivelor termice Ûi
electromagnetice Ûi/sau dispozitive de declanÛare pe baza curentului rezidual (mai
rar dispozitive sensibile la tensiunea rezidualŸ - acceptate dar nerecomandate
de CEI).
Celor prezentate Án Tabelul H1 li se adaugŸ Ûi alte funcÍii, anume:
n protecÍie la supratensiune;
n protecÍie la minimŸ tensiune;
care sunt realizate cu dispozitive specifice (diferite tipuri de descŸrcŸtoare, relee
asociate cu contactoare, Ántreruptoare automate comandate de la distanÍŸ,
combinaÍii Ántreruptor automat/izolator, etc.).
ProtecÍie electricŸ Separare ComandŸ

Ámpotriva
n curenÍilor de suprasarcinŸ n separare indicatŸ clar de un n comutaÍie Án regim de
n curenÍilor de scurtcircuit indicator mecanic cu imunitate funcÍionare normalŸ
n defectelor de izolaÍie la defect n comutaÍie de urgenÍŸ
n un interval sau barierŸ de n oprire de urgenÍŸ
separare, intercalatŸ Ántre contactele n deconectare pentru asig.
deschise, vizibilŸ Án mod clar mentenanÍei mecanice
Tab. H1: FuncÍiile de bazŸ ale unui aparat de comutaÍie de JT.
ProtecÍia electricŸ asigurŸ:

n protecÍia elementelor de circuit Ámpotriva
1.1 ProtecÍie electricŸ
H2
solicitŸrilor termice Ûi mecanice produse de Scopul protecÍiei este evitarea Ûi limitarea consecinÍelor distructive sau periculoase
ale supracurenÍilor (suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit) Ûi defectelor de izolaÍie, precum Ûi
curenÍii de scurtcircuit;
separarea circuitului defect de restul instalaÍiei.
n protecÍia persoanelor Án cazul defectelor de Trebuie fŸcutŸ o distincÍie Ántre protecÍia:
izolaÍie; n elementelor instalaÍiei (cabluri, conductoare, aparate de comutaÍie, etc.);
n protecÍia receptoarelor alimentate cu n persoanelor Ûi animalelor;
energie electricŸ (motoare, etc.). n echipamentelor Ûi receptoarelor alimentate de la instalaÍii electrice.
ProtecÍia circuitelor
n Împotriva suprasarcinii; Án cazul supracurentului produs Ántr-o instalaÍie normalŸ
(fŸrŸ defect).
n Împotriva curenÍilor de scurtcircuit datoraÍi defectului de izolaÍie Ántre conductoarele
de faze diferite sau (Án sistemele de tip TN) Ántre fazŸ Ûi conductorul neutru (sau PE).
ProtecÍia Án aceste cazuri este realizatŸ de siguranÍe fuzibile sau Ántreruptoare
automate, la nivelul tabloului de distribuÍie la care este legat circuitul receptorului.
Anumite derogŸri de la aceastŸ regulŸ sunt autorizate Án standardele naÍionale,
precum cele notate Án capitolul H1, subcapitolul 1.4.
ProtecÍia persoanelor
n Împotriva defectelor de izolaÍie. În acord cu schema (TN, TT sau IT) protecÍia va
fi realizatŸ de siguranÍe fuzibile sau Ántreruptoare automate cu dispozitive de curent
diferenÍial rezidual Ûi/sau monitorizarea permanentŸ a rezistenÍei de izolaÍie Ántre
instalaÍie Ûi pŸmÊnt.
ProtecÍia motoarelor electrice
n Împotriva supraÁncŸlzirii datorate, de exemplu, unei suprasarcini Ándelungate,
rotorului blocat, funcÍionŸrii Ántr-o singurŸ fazŸ, etc. Sunt utilizate relee termice
proiectate special astfel ÁncÊt sŸ corespundŸ caracteristicilor particulare aferente
motoarelor. DacŸ este necesar, astfel de relee pot sŸ protejeze la suprasarcinŸ
cablul aferent circuitului motorului. ProtecÍia la scurtcircuit este realizatŸ fie de o
siguranÍŸ de tip aM fie de un Ántreruptor automat fŸrŸ elementul de protecÍie termic.
1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor
Separarea indicatŸ clar de un indicator cu 1.2 Separare

imunitate la defect sau de o separare vizibilŸ Scopul separŸrii este sŸ izoleze un circuit sau un receptor (de exemplu un motor,
a contactelor satisface standardele naÍionale etc.) de restul sistemului alimentat cu energie astfel ÁncÊt personalul sŸ poatŸ lucra
ale multor ÍŸri. la partea separatŸ Án perfectŸ siguranÍŸ.
În principiu, toate elementele unei instalaÍii de JT trebuie sŸ aibŸ mijloace de
separare. În practicŸ, pentru a menÍine o continuitate optimŸ a funcÍionŸrii, este
preferatŸ asigurarea de mijloace de separare la originea fiecŸrui circuit.
Un dispozitiv de separare trebuie sŸ ÁndeplineascŸ urmŸtoarele cerinÍe:
n toÍi polii circuitului incluzÊnd neutrul (exceptÊnd cazul cÊnd neutrul este un
conductor PEN) trebuie sŸ poatŸ fi deschiÛi(1);
n trebuie sŸ fie asigurat cu mijloace de zŸvorÊre a deschiderii, cu cheie (prin
intermediul unui lacŸt) astfel ÁncÊt sŸ se evite reÁnchiderea neautorizatŸ, accidentalŸ;
n trebuie sŸ se conformeze unui standard recunoscut naÍional sau internaÍional
(cum este CEI 60947-3) privind distanÍa dintre contacte, lungimea liniei de fugŸ,
tensiunea de Íinere, etc. Ûi de asemenea:
o verificarea dacŸ contactele dispozitivului de separare sunt realmente deschise.
Verificarea poate fi:
- vizualŸ dacŸ dispozitivul este proiectat corespunzŸtor astfel ÁncÊt sŸ permitŸ
observarea contactelor (anumite standarde naÍionale impun aceastŸ condiÍie pentru
un dispozitiv de separare plasat la originea unei instalaÍii de JT alimentatŸ direct de
la un transformator MT/JT), sau
- mecanicŸ, prin intermediul unui indicator fixat prin sudurŸ de arborele activ al
dispozitivului. În acest caz construcÍia dispozitivului trebuie sŸ fie astfel ÁncÊt, Án
eventualitatea sudŸrii contactelor Án poziÍia Ánchis, indicatorul sŸ nu poatŸ indica
poziÍia deschis,
o curenÍii de scurgere. Cu dispozitivul de separare deschis, curenÍii de scurgere
Ántre contactele deschise ale fiecŸrei faze nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ:
- 0,5 mA pentru un dispozitiv nou
- 6 mA la sfÊrÛitul timpului de utilizare,
o tensiunea de Íinere Ántre contactele deschise. Dispozitivul de separare Án stare
deschisŸ trebuie sŸ reziste la un impuls de 1,2/50 µs avÊnd o valoare de vÊrf de 6,
8 sau 12 kV conform tensiunii nominale aÛa cum se aratŸ Án Tab. H2. Dispozitivul
trebuie sŸ satisfacŸ aceste condiÍii pentru altitudini de pÊnŸ la 2000 m. Factorii de
corecÍie sunt daÍi Án standardul CEI 60664-1 pentru altitudini mai mari de 2000 m.
În consecinÍŸ, dacŸ testele sunt fŸcute la nivelul mŸrii, valorile de Áncercare trebuie
H3
mŸrite cu 23% pentru a lua Án considerare efectul altitudinii. Vezi standardul
CEI 60947.
Tensiune nominalŸ Œinere la impuls

(de serviciu) de tensiune
(V) (pentru 2.000 m)
(kV)
III IV
230/400 4 6
400/690 6 8
690/1.000 8 12
Tab. H2: Valorile de vÊrf ale impulsurilor de tensiune corespunzŸtoare tensiunii nominale
normale. Gradele III Ûi IV reprezintŸ grade de poluare definite Án CEI 60664-1.
(1) Simultaneitatea deschiderii tuturor contactelor de fazŸ,

deÛi nu este totdeauna obligatorie, este totuÛi insistent
recomandatŸ (din raÍiuni de mŸrire a siguranÍei Ûi simplitŸÍii Án
funcÍionare). Contactul neutru se deschide dupŸ contactele de
fazŸ Ûi se Ánchide Ánaintea acestora (CEI 60947-1).
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor
FuncÍiile de comandŸ ale aparatelor de 1.3 Control

comutaÍie permit personalului de exploatare În sens larg, prin “control” se Ántelege orice facilitate de modificare, Án deplinŸ
sŸ modifice ÁncŸrcarea sistemului Án orice siguranÍŸ, a configuraÍiei sarcinilor instalaÍiei, la toate nivelele. FuncÍionarea
moment. Acestea includ: aparatelor de comutaÍie este o parte importantŸ a comenzii sistemului de alimentare.
n comanda funcÍionalŸ (manevrele de
comutaÍie de rutinŸ, etc.); Comanda funcÍionalŸ
n comutaÍia de urgenÍŸ; AceastŸ comandŸ se referŸ la toate aparatele de comutaÍie Án condiÍii normale de
serviciu, pentru conectarea/deconectarea unei pŸrÍi a instalaÍiei sau a unui receptor
n lucrŸrile de ÁntreÍinere ale instalaÍiei.
de la sursa de energie. Aparatele de comutaÍie destinate acestui rol trebuie sŸ fie
plasate cel puÍin:
n la originea circuitelor de alimentare;
n la bornele receptoarelor.
Marcajul circuitelor comandate trebuie sŸ fie clar Ûi fŸrŸ ambiguitŸÍi.
Pentru a obÍine un maximum de flexibilitate Ûi continuitate Án funcÍionare, Án
special acolo unde aparatele de comutaÍie realizeazŸ Ûi funcÍia de protecÍie (cazul
Ántreruptoarelor automate sau siguranÍelor) este preferabil sŸ se includŸ un aparat
de comutaÍie la fiecare nivel de distribuÍie, adicŸ la fiecare ieÛire a tablourilor de
distribuÍie Ûi subdistribuÍie.
Manevrele pot fi:
n manuale (prin intermediul unui levier, etc.), sau
n electrice (prin buton aflat la nivelul aparatului sau la panoul de comandŸ).
Aceste aparate de comutaÍie, lucreazŸ instantaneu (fŸrŸ nici o ÁntÊrziere deliberatŸ);
Án plus acelea care realizeazŸ Ûi protecÍia sunt totdeauna multipolare(1).
Întreruptorul general aferent sursei de alimentare a instalaÍiei precum Ûi orice
Ántreruptor utilizat pentru funcÍia de inversor de sursŸ trebuie sŸ fie unitŸÍi
multipolare.
Deconectarea de urgenÍŸ - oprirea de urgenÍŸ

O deconectare de urgenÍŸ este destinatŸ sŸ ÁntrerupŸ alimentarea unui circuit activ,
care este sau poate sŸ devinŸ periculos (Ûoc electric sau incendiu).
O oprire de urgenÍŸ are drept scop oprirea unei miÛcŸri mecanice care poate sŸ
devinŸ periculoasŸ.
În cele douŸ cazuri:
H4 n dispozitivul de comandŸ de urgenÍŸ sau mijloacele lui de operare (locale sau de
la distanÍŸ) cum ar fi butonul de oprire de urgenÍŸ, Án formŸ de ciupercŸ de culoare
roÛie, trebuie sŸ fie accesibile Ûi uÛor de recunoscut. Acestea trebuie plasate Án
apropierea locului unde poate sŸ aparŸ sau de unde poate fi observat un pericol;
n o singurŸ acÍiune trebuie sŸ ducŸ la o Ántrerupere completŸ a tuturor
conductoarelor active(2)(3);
n butonul de deconectare de urgenÍŸ, protejat cu o fereastrŸ din sticlŸ, poate sŸ fie
utilizat cu condiÍia ca Án instalaÍiile neprotejate realimentarea circuitelor sŸ poatŸ fi
realizatŸ de o persoanŸ autorizatŸ, care va folosi o cheie de acces.
Trebuie notat cŸ, Án anumite cazuri, un sistem de deconectare de urgenÍŸ poate sŸ
solicite ca sursa auxiliarŸ aferentŸ sistemelor de frÊnare electromagneticŸ sŸ fie
menÍinutŸ pÊnŸ la oprirea finalŸ a utilajelor respective.
Deconectarea Án cazul lucrŸrilor de ÁntreÍinere mecanicŸ

AceastŸ operaÍie asigurŸ oprirea unei maÛini Ûi imposibilitatea de a fi repornitŸ
accidental atÊta timp cÊt se desfŸÛoarŸ lucrŸrile de ÁntreÍinere. Deconectarea este
Án general realizatŸ la nivelul aparatului de comutaÍie, cu utilizarea unei zŸvorÊri de
siguranÍŸ corespunzŸtoare Ûi plasarea inscripÍiei de atenÍionare la mecanismul de
acÍionare.
(1) SŸ asigure o Ántrerupere pe fiecare fazŸ (unde este cazul Ûi

o Ántrerupere a neutrului).
(2) LuÊnd Án consideraÍie motoarele blocate.
(3) Într-o schemŸ de tratare TN conductorul PEN nu trebuie
sŸ fie niciodatŸ Ántrerupt deoarece el ÁndeplineÛte funcÍia de
ÁmpŸmÊntare de protecÍie Ûi de conductor neutru.
2 Aparate de comutaÍie
2.1 Dispozitive de comutaÍie elementare

Separatorul (vezi Fig. H5)
Acest aparat de comutaÍie este acÍionat manual, poate fi blocat prin zavorÊre,
avÊnd douŸ poziÍii (deschis/Ánchis) Ûi realizeazŸ o separare sigurŸ a circuitului
Án poziÍia deschis. Caracteristicile lui sunt definite Án CEI 60947-3. Un separator
nu este proiectat sŸ ÁnchidŸ pe sarcinŸ sau sŸ deschidŸ pe sarcina(1) Ûi nici o
valoare nominalŸ pentru acestea nu este datŸ Án standarde. Trebuie totuÛi sŸ fie
capabil sŸ reziste la trecerea curenÍilor de scurtcircuit Ûi este specificatŸ valoarea
curentului de scurtŸ duratŸ respectiv, Án general pentru o secundŸ, Án lipsa altei
ÁnÍelegeri Ántre utilizator Ûi producŸtor. AceastŸ caracteristicŸ este Án mod normal
adecvatŸ pentru perioade lungi de supracurent (de valori mai mici), ca acelea de
la pornirea motoarelor electrice. În cazul separatoarelor, trebuie satisfŸcute valorile
standardizate pentru testele de anduranÍŸ mecanicŸ, supratensiune Ûi curent de
fugŸ.
Separatorul de sarcinŸ (vezi Fig. H6)

Acest separator de comandŸ este Án general acÍionat manual (dar uneori este dotat
cu declanÛare electricŸ pentru uÛurarea operŸrii) Ûi este un dispozitiv neautomat, cu
douŸ poziÍii (deschis/Ánchis).
Acesta este capabil sŸ ÁnchidŸ Ûi sŸ deschidŸ circuite sub sarcinŸ, Án condiÍii
normale de funcÍionare. În consecinÍŸ, separatorul de sarcinŸ nu asigurŸ nici o
protecÍie pentru circuitul Án care este plasat.
Standardul CEI 60947-3 defineÛte:
n frecvenÍa de comutaÍie (max. 600 cicluri de Ánchideri/deschideri pe orŸ);
n anduranÍa mecanicŸ Ûi electricŸ (Án general mai micŸ decÊt a unui contactor);
n puterea de rupere Ûi capacitatea de Ánchidere la funcÍionare normalŸ Ûi
ocazionalŸ.
CÊnd Ánchidem un separator de sarcinŸ pentru a alimenta un circuit existŸ
Ántotdeauna posibilitatea ca un scurtcircuit neaÛteptat sŸ existe Án avalul circuitului.
Din aceastŸ cauzŸ separatoarele de sarcinŸ sunt caracterizate de o anumitŸ
valoare a curentului de defect pe care pot sŸ-l suporte, Án contextul apariÍiei forÍelor
electrodinamice produse de curentul de scurtcircuit. Deci, aceste dispozitive pot
Ánchide curenÍi de defect Ûi deschide curenÍi de sarcinŸ. Ca urmare dispozitivele de
protecÍie din amonte sunt utilizate numai pentru Ántreruperea curenÍilor de defect. H5
Categoria AC-23 include comutaÍia ocazionalŸ a motoarelor individuale. ComutaÍia
condensatoarelor Ûi a lŸmpilor cu filament de tungsten face obiectul ÁnÍelegerii dintre
producŸtor Ûi utilizator.
Fig. H5: Simbol pentru un separator. Categoriile de utilizare (vazi Tab. H7) nu se aplicŸ unui echipament utilizat Án mod
normal pentru pornirea, accelerarea Ûi/sau oprirea motoarelor individuale.
Exemplu:
Un separator de sarcinŸ de 100 A din categoria AC-23 (sarcinŸ inductivŸ) trebuie sŸ
fie capabil:
n sŸ conecteze un curent de 10In (= 1000 A) la un factor de putere de 0,35
(inductiv);
n sŸ deconecteze un curent de 8In (= 800 A) la un factor de putere de 0,45
(inductiv);
n sŸ suporte curenÍi de scurtcircuit de scurtŸ duratŸ cÊnd este Án poziÍia Ánchis.
Fig. H6: Simbol pentru un separator de sarcinŸ.
Categoria de utilizare AplicaÍii tipice Cos ϕ Curentul la Curentul la

Operare Operare conectare x In deconectare x In
frecventŸ ocazionalŸ
AC-20A AC-20B ConecteazŸ Ûi deconecteazŸ - - -
fŸrŸ sarcinŸ
AC-21A AC-21B ComutŸ sarcini rezistive inclusiv 0,95 1,5 1,5
suprasarcini moderate
AC-22A AC-22B ComutŸ sarcini mixte rezistive Ûi 0,65 3 3
inductive inclusiv suprasarcini
moderate
AC-23A AC-23B ComutŸ sarcini puternic inductive 0,45 pentru I i 100 A 10 8
(motoare Ûi altele) 0,35 pentru I > 100 A
Tab. H7: Categorii de utilizare ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune conform cu CEI 60947-3.
(1) Un separator de JT este un aparat de comutaÍie care

poate fi acÍionat numai Án lipsa tensiunii, mai ales la Ánchidere,
datoritŸ posibilitŸÍii existenÍei unui scurtcircuit neaÛteptat Án
aval. Interblocarea cu un separator de sarcinŸ sau cu un
Ántreruptor automat din amonte este frecvent utilizatŸ.
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 2 Aparate de comutaÍie
Teleruptorul (vezi Fig. H8)

Dispozitivul este utilizat Án comanda circuitelor de iluminat unde prin apŸsarea unui
buton (sau a unei comenzi de la distanÍŸ) se va deschide un Ántreruptor Ánchis sau
se va Ánchide un Ántreruptor deschis, Ántr-o secvenÍŸ bistabilŸ.
AplicaÍiile tipice sunt:
n comutaÍia iluminatului pe scŸrile marilor clŸdiri Án sistem “control multipunct” sau
“cap scarŸ”;
n scheme de iluminat etapizat;
n sistemele de iluminat a platformelor, fabricilor, etc.
ExistŸ dispozitive auxiliare care sunt disponibile pentru:
n semnalizarea la distanÍŸ a stŸrii aparatului Án orice moment;
n funcÍii de temporizare;
n opÍiuni de contact menÍinut.
Contactorul (vezi Fig. H9)

Contactorul este un aparat de comutaÍie monostabilŸ acÍionat prin intermediul unei
bobine Ûi Íinut Ánchis prin intermediul unui curent (redus) prin acea bobinŸ (deÛi
existŸ Ûi diverse tipuri de zŸvorÊri mecanice pentru diferite aplicaÍii). Contactoarele
sunt proiectate sŸ realizeze un mare numŸr de cicluri Ánchidere/deschidere Ûi sunt de
obicei comandate de la distanÍŸ prin butoane de Ánchidere/deschidere.
NumŸrul mare de cicluri de funcÍionare repetitive este standardizat Án tabelul VIII a
CEI 60947-4-1 prin:
n durata de funcÍionare: 8 ore; fŸrŸ Ántrerupere; intermitent; temporar, de 3, 10, 30,
60 Ûi 90 minute;
n categoria de utilizare: de exemplu, un contactor din categoria AC3 poate fi utilizat
pentru pornirea Ûi oprirea unui motor cu rotorul Án scurtcircuit;
n numŸrul de cicluri de porniri/opriri (1 la 1200 de cicluri pe orŸ);
n anduranÍa mecanicŸ (numŸrul de manevre Án lipsa sarcinii);
n anduranÍa electricŸ (numŸrul de manevre Án sarcinŸ);
n puterea de rupere Ûi capacitatea de Ánchidere, conform cu categoria de utilizare.
Exemplu:
Fig. H8: Simbol pentru un comutator bistabil controlat de la Un contactor de 150 A din categoria AC3 trebuie sŸ aibŸ un curent de deconectare
distanÍŸ (teleruptor). minim de 8In (= 1200 A) Ûi sŸ conecteze un curent de 10In (= 1500 A) la un factor de
putere de 0,35 (inductiv).
H6
Contactor echipat cu relee termice(1)
Un contactor echipat cu relee termice pentru protecÍia la suprasarcinŸ este denumit,
Án anumite ÍŸri discontactor(1). Aceste aparate sunt utilizate pentru comanda
circuitelor de iluminat comandate la distanÍŸ cu butoane, etc. Ûi pot fi de asemenea
considerate ca element esenÍial Án funcÍionarea motoarelor, cum se specificŸ
Án paragraful 2.2 “Dispozitive de comutaÍie combinate”. “Discontactorul” nu este
echivalent cu Ántreruptorul automat, deoarece puterea sa de rupere este limitatŸ la
8 sau 10 In de aceea, pentru protecÍia la scurtcircuit este necesar sŸ se utilizeze
Fig. H9: Simbol pentru un contactor. siguranÍe fuzibile sau un Ántreruptor automat, conectate Án serie Án amonte de
contactele principale ale “discontactorului”.
Sunt foarte des utilizate douŸ clase de

SiguranÍe fuzibile (vezi Fig. H10)
elemente fuzibile: Prima litera indicŸ gama de rupere a arcului:
n “g” ÁnseamnŸ capacitate de rupere extinsŸ pe toatŸ gama;
n pentru instalaÍii casnice sau similare tipul
n “a” ÁnseamnŸ capacitate de rupere pe o parte a gamei.
gG; A doua literŸ indicŸ categoria de utilizare; aceastŸ literŸ defineÛte acurateÍea
n pentru aplicaÍii industriale tipul gG, gM sau caracteristicii timp-curent, timpii Ûi curenÍii convenÍionali, pragurile.
aM. Exemplu:
n “gG” indicŸ fuzibile cu capacitate de rupere extinsŸ pe toatŸ gama pentru aplicaÍii
generale;
n “gM” indicŸ fuzibile cu capacitate de rupere extinsŸ pe toatŸ gama pentru protecÍia
motoarelor;
n “aM” indicŸ fuzibile cu capacitate de rupere pe o parte a gamei pentru protecÍia
motoarelor.
SiguranÍele pot fi cu Ûi fŸrŸ semnalizator mecanic de fuziune. SiguranÍele Ántrerup
circuitul prin topirea controlatŸ a elementului fuzibil, atunci cÊnd curentul depŸÛeÛte
o valoare datŸ, corespunzŸtoare unei anumite durate de timp; relaÍia curent/timp
este datŸ sub forma caracteristicii de protecÍie, specificŸ fiecŸrui tip de siguranÍŸ.
Standardele definesc douŸ clase de siguranÍe fuzibile:
n cele destinate instalaÍiilor casnice, fabricate sub forma elementelor de Ánlocuire
pentru curenÍi nominali de pÊnŸ la 100 A, tip “gG” Án CEI 60269-1 Ûi 3;
Fig. H10: Simbol pentru fuzibile. n cele pentru uz industrial, element de Ánlocuire denumit tip “gG” (uz general); “gM”
Ûi “aM” (pentru circuitele motoarelor) Án CEI 60269-1 Ûi 2.
(1) Acest termen nu este definit Án publicaÍiile CEI, dar este

curent utilizat Án cÊteva ÍŸri, dar nu Ûi Án RomÊnia.
Principalele diferenÍe Ántre siguranÍele casnice Ûi industriale constau Án tensiunea

nominalŸ Ûi valorile de curent (care cer dimensiuni fizice mult mai mari) precum Ûi
caracteristicile de Ántrerupere a curentului de defect. Tipul “gG” este des utilizat pentru
protecÍia circuitelor motoarelor, ceea ce este posibil atunci cÊnd caracteristicile lor le
permit sŸ reziste la curentul de pornire al motorului fŸrŸ a fi deteriorate.
Recent au fost adoptate de CEI siguranÍele de tip “gM” pentru protecÍia motoarelor
destinate sŸ acopere condiÍiile de pornire Ûi de regim de scurtcircuit. Acest tip de
siguranÍŸ este utilizat pe larg Án anumite ÍŸri, dar Án prezent siguranÍele de tip “aM”,
Án combinaÍie cu relee termice de suprasarcinŸ, sunt mult mai folosite.
SiguranÍa de tip “gM” este caracterizatŸ prin douŸ valori de curent. Prima valoare
defineÛte curentul nominal al elementului Ánlocuitor Ûi al contactului fix; a doua
valoare Ich defineÛte caracteristica timp-curent a elementului Ánlocuitor ca Án tabelele
II, III Ûi VI din CEI 60269-1.
Aceste douŸ valori sunt separate printr-o literŸ care defineÛte tipul de utilizare.
De exemplu: InMIch defineÛte o siguranÍŸ destinatŸ utilizŸrii pentru protecÍia unui
motor Ûi avÊnd caracteristica G. Prima valoare In corespunde curentului continuu
maxim pentru ansamblul siguranÍei Ûi a doua Ich corespunde caracteristicii G pentru
elementul de Ánlocuire. Pentru mai multe detalii, a se consulta nota de la sfÊrÛitul
subcapitolului 2.1.
Un element Ánlocuitor “aM” este definit de o valoare de curent In Ûi o caracteristicŸ
timp-curent aÛa cum se prezintŸ Án Fig. H14 (pagina urmŸtoare).
Important: Anumite standarde naÍionale utilizeazŸ tipul (industrial) de siguranÍe “gl”
care are aceleaÛi caracteristici principale ca Ûi tipul “gG”. Oricum siguranÍele de tip
“gl” nu trebuie sŸ fie utilizate Án instalaÍii casnice.
Fuzibilele de tip gM necesitŸ un releu de

Zone de fuziune - curenÍi convenÍionali
suprasarcinŸ, aÛa cum este descris Án nota de Aceste siguranÍe realizeazŸ protecÍia la suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit. CurenÍii
convenÍionali de nonfuziune Ûi fuziune sunt standardizaÍi, aÛa cum se aratŸ Án
la sfÊrÛitul subcapitolului 2.1.
Fig. H12 Ûi Tab. H13.
n Curentul convenÍional de nonfuziune Inf este valoarea curentului pe care elementul
fuzibil poate sŸ-l suporte un timp specificat, fŸrŸ sŸ se topeascŸ.
Exemplu: O siguranÍŸ de 32 A la un curent de 1,25In (= 40 A) nu trebuie sŸ se
topeascŸ Án mai puÍin de o orŸ (Tab. H13) .
n Curentul convenÍional de fuziune If (= I2 Án Fig. H12) este valoarea de curent
care va produce topirea elementului de Ánlocuire, Ánainte de scurgerea unui timp H7
specificat.
Exemplu: O siguranÍŸ de 32 A supusŸ unui curent de 1,6In (= 52,1 A) trebuie sŸ
se topeascŸ Án timp de o orŸ sau mai puÍin (Tab. H13).
Testele standardizate CEI 60269-1 impun plasarea caracteristicii de funcÍionare a
siguranÍelor Ántre douŸ curbe limitŸ (arŸtate Án Fig. H12). Aceasta ÁnseamnŸ cŸ douŸ
siguranÍe care satisfac testul pot avea timpi de funcÍionare semnificativ diferiÍi, Án
special pentru suprasarcini de valori reduse.
Curent nominal(1) Curent de nonfuziune Curent de fuziune Timpul

In (A) convenÍional convenÍional convenÍional
Inf I2 (h)
In i 4 A 1,5 In 2,1 In 1
4 < In < 16 A 1,5 In 1,9 In 1
16 < In i 63 A 1,25 In 1,6 In 1
63 < In i 160 A 1,25 In 1,6 In 2
160 < In i 400 A 1,25 In 1,6 In 3
400 < In 1,25 In 1,6 In 4
Fig. H12: Zona de fuziune Ûi nonfuziune a fuzibilelor Tab. H13: Zona de fuziune Ûi nonfuziune a fuzibilelor de JT de tip “gG” Ûi “gM”
de tip “gG” Ûi “gM” . (CEI 60269-1 Ûi 60269-2-1).
(1) Ich pentru siguranÍe tip gM.

de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 2 Aparate de comutaÍie
n Cele douŸ exemple, pentru o siguranÍŸ de 32 A, ÁmpreunŸ cu specificaÍiile

precedente asupra condiÍiilor de Áncercare standard, explicŸ de ce aceste siguranÍe
au performanÍe modeste Án domeniul suprasarcinilor reduse.
n De aceea este necesar sŸ fie instalat un cablu supradimensionat faÍŸ de cerinÍele
normale ale circuitului, pentru a evita consecinÍele unei posibile suprasarcini
prelungite (suprasarcinŸ 60% pentru cel mult o orŸ Án cel mai rŸu caz).
Pentru comparaÍie, un Ántreruptor cu un curent nominal similar:
n parcurs de 1,05In nu trebuie sŸ declanÛeze Án mai puÍin de o orŸ, Ûi
n parcurs de un curent de 1,25In trebuie sŸ declanÛeze Ántr-o orŸ sau mai puÍin
(suprasarcinŸ 25% pentru cel mult o orŸ Án cel mai rŸu caz).
SiguranÍele din clasa “aM” (pentru motoare)
SiguranÍele din clasa “aM” protejeazŸ numai Aceste siguranÍe realizeazŸ protecÍia numai la curenÍii de scurtcircuit Ûi trebuie sŸ
la curenÍi de scurtcircuit Ûi trebuie Ántotdeauna fie asociate cu alte aparate de comutaÍie (contactoare echipate cu relee termice sau
Ántreruptoare automate) pentru a asigura protecÍia la suprasarcinŸ cu valori < 4In. De
asociate cu un alt dispozitiv care sŸ protejeze
aceea ele nu sunt autonome.
la suprasarcinŸ. Deoarece siguranÍele “aM” nu sunt destinate sŸ protejeze la nivele reduse de curent
de suprasarcinŸ, nu sunt fixate valori pentru curenÍii convenÍionali de fuziune Ûi
nonfuziune.
Curbele caracteristice pentru Áncercarea acestor siguranÍe, sunt date pentru valori
ale curentului de defect depŸÛind aproximativ 4In (vezi Fig. H14) Ûi siguranÍele
Áncercate conform CEI 60269 trebuie sŸ aibŸ curbe de funcÍionare care se plaseazŸ
Án interiorul zonei haÛurate.
NotŸ: VÊrfurile de sŸgeatŸ din diagramŸ indicŸ zona permisŸ a caracteristicii
timp-curent, pentru diferite siguranÍe testate conform CEI 60269.
CurenÍii de rupere nominali Án regim de scurtcircuit

O caracteristicŸ a siguranÍelor fuzibile moderne este aceea cŸ datoritŸ fuziunii rapide
Án cazul curentului de scurtcircuit de valoare mare(1), Ántreruperea Áncepe Ánaintea
apariÍiei curentului de vÊrf, astfel ÁncÊt curentul de defect nu atinge niciodatŸ
valoarea sa prezumatŸ (vezi Fig. H15).
AceastŸ limitare a curentului reduce sernnificativ solicitŸrile termice Ûi
electrodinamice care ar putea sŸ aparŸ, minimizÊnd consecinÍele la locul defectului.
Puterea de rupere la scurtcircuit a siguranÍei se bazeazŸ de aceea pe valoarea
efectivŸ a componentei de c.a. a curentului prezumat de defect. Pentru siguranÍe
H8 fuzibile nu este specificatŸ nici o valoare nominalŸ la Ánchiderea pe scurtcircuit,
pentru curentul de scurtcircuit.
Memento
CurenÍii de scurtcircuit conÍin iniÍial o componentŸ de c.c., de mŸrime Ûi duratŸ care
depinde de raportul XL/R, corespunzŸtor buclei de curent de defect.
Aproape de sursŸ (transformatorul MT/JT) relaÍia IvÊrf/Ief (a componentei de c.a.) Án
Fig. H14: Zona standardizatŸ de fuziune a fuzibilelor de tip aM
momentul imediat urmŸtor defectului, poate sŸ ajungŸ la 2,5 (standardizat de CEI Ûi
(toate calibrele de curent).
arŸtat Án Fig. H16 pagina urmŸtoare). La nivelele inferioare ale distribuÍiei, Án cazul
circuitelor periferice XL este mic Án comparaÍie cu R Ûi astfel pentru circuitele finale,
IvÊrf/Ief = 1,41 condiÍie care corespunde cu Fig. H15.
Efectul de limitare a vÊrfului de curent apare numai cÊnd valoarea eficace prezumatŸ
a componentei de c.a. atinge un anumit nivel. De exemplu, Án Fig. H16, siguranÍa
de 100 A va limita vÊrful curentului de defect la o valoare de 2 kA (a). AceeaÛi
siguranÍŸ, pentru un curent prezumat efectiv de 20 kA va limita vÊrful de curent la
10 kA (b). În acest caz particular, Án lipsa limitŸrii produse de siguranÍe, vÊrful de
curent ar fi atins 150 kA (c). AÛa cum s-a menÍionat deja, la nivelele inferioare ale
distribuÍiei, R este mult mai mare decÊt XL Ûi nivelul curentului de defect este Án
general redus. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ, curentul de defect poate sŸ nu atingŸ valori
suficient de mari pentru a se putea produce limitarea. Pe de altŸ parte, componenta
de curent continuu tranzitorie (Án acest caz) are un efect nesemnificativ asupra valorii
de vÊrf a curentului, aÛa cum s-a menÍionat anterior.
NotŸ: asupra parametrilor nominali ai siguranÍei “gM”
O siguranÍŸ de tip “gM” este de fapt o siguranÍŸ de tip “gG” la care elementul fuzibil
corespunde valorii de curent Ich (ch = caracteristic) care poate fi, de exemplu, 63 A.
Aceasta este valoarea de test CEl, astfel ÁncÊt caracteristica timp-curent sŸ fie
identicŸ cu cea a siguranÍei “gG” de 63 A.
AceastŸ valoare (63 A) este adoptatŸ pentru ca siguranÍa sŸ reziste la curenÍii de
pornire ai motorului, curentul de funcÍionare de regim permanent In putÊnd fi Án
valoare de 10 la 20 A.
Acesta ÁnseamnŸ cŸ soclul Ûi pŸrÍile metalice aferente pot fi de gabarit redus,
deoarece cŸldura disipatŸ Án funcÍionarea normalŸ este mai micŸ.
Fig. H15: Limitarea de curent datŸ de o siguranÍŸ.
O siguranÍŸ standard “gM” corespunzŸtoare pentru aceastŸ situaÍie va fi denumitŸ
32M63 (adicŸ InMIch).
Prima valoare de curent se referŸ la caracteristica de sarcinŸ permanentŸ a
siguranÍei fuzibile, Án timp ce a doua valoare Ich se referŸ la caracteristica de curent
de pornire (scurtŸ duratŸ).
(1) Pentru curenÍi depŸÛind un anumit nivel, Án funcÍie de curentul
nominal al siguranÍei, cum este arŸtat mai sus Án Fig. H15.
Curentul de defect Curentul maxim posibil În cazul folosirii siguranÍelor “gM”, protecÍia la suprasarcinŸ a motorului nu este
prezumat (kAvÊrf) ex. 2,5 Ief (CEI) realizatŸ de siguranÍŸ Ûi astfel totdeauna este necesarŸ utilizarea unui releu termic
separat. De aceea, singurul avantaj oferit de siguranÍele “gM” faÍŸ de siguranÍele
“aM” este reducerea dimensiunilor fizice Ûi o uÛoarŸ reducere a costurilor aferente.
Calibrul nominal
2.2 Dispozitive de comutaÍie combinate
al fuzibilului În general, dispozitivele de comutaÍie nu pot realiza singure toate cerinÍele celor trei
funcÍii de bazŸ: protecÍie, comandŸ Ûi separare.
Atunci cÊnd instalarea unui Ántreruptor automat nu este oportunŸ (mai ales cÊnd
Curbele caracteristice frecvenÍa de conectare este mare, pe perioade Ándelungate) sunt utilizate combinaÍii
ale curentului de vÊrf de dispozitive special proiectate pentru funcÍiile respective.
limitat
Cele mai utilizate combinaÍii sunt descrise mai jos.
Asocieri separatoare Ûi fuzibile

Se disting douŸ cazuri:
Componenta periodicŸ a curentului n Cazul Án care arderea uneia sau multor siguranÍe produce deschiderea aparatului
de defect prezumat (kAef) de comutaÍie adiÍional. Aceasta este realizatŸ prin utilizarea siguranÍelor dotate cu
pini de percuÍie Ûi un sistem de declanÛare a aparatului de comutaÍie adiÍional, dotat
Fig. H16: Curentul de vÊrf limitat Án funcÍie de curentul eficace cu resoarte Ûi mecanisme basculante (vezi Fig. H17).
prezumat al componentei periodice a curentului de defect n Cazul Án care un aparat de comutaÍie neautomat este asociat cu un set de
pentru fuzibile de joasŸ tensiune. siguranÍe Ántr-o carcasŸ comunŸ.
În anumite ÍŸri conform cu CEI 60947-3, termenii “switch-fuse” Ûi “fuse-switch” au
semnificaÍii speciale, adicŸ:
o un “switch-fuse” cuprinde un aparat de comutaÍie, de regulŸ un separator (Án
general douŸ Ántreruperi pe pol) Án partea din amonte are trei socluri de siguranÍe
fixe, Án care sunt montate elementele de Ánlocuire (vezi Fig. H18).
o un “fuse-switch” constŸ din trei lame (cŸi de curent) de siguranÍe, fiecare realizÊnd
o dublŸ Ántrerupere pe fazŸ.
CŸile de curent nu sunt continue pe toatŸ lungimea lor, fiecare avÊnd o porÍiune Án
mijloc unde este montat elementul de Ánlocuire (cartuÛul fuzibil). Unele dispozitive au
o singurŸ separare pe fazŸ, cum se aratŸ Án Fig. H19.
Fig. H17: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator cu H9

declanÛare automatŸ.
Fig. H18: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator fŸrŸ

declanÛare automatŸ. Fig. H19: Simbol pentru fuzibile Ûi separator fŸrŸ declanÛare automatŸ.
Domeniul de curent pentru aceste dispozitive este limitat la maximum 100 A, pentru
tensiunea trifazatŸ de 400 V, fiind utilizate Án principal Án instalaÍii casnice sau
similare. Pentru a evita confuzia Ántre prima variantŸ (cu declanÛare automatŸ) Ûi
cea de a doua variantŸ, termenul “combinaÍie fuzibile Ûi separator” trebuie sŸ fie
completat cu “automat” sau “neautomat”.
Separator combinat cu fuzibile + contactor dotat cu relee termice -
separator de sarcinŸ combinat cu fuzibile + contactor dotat cu relee termice
AÛa cum s-a menÍionat, un contactor dotat cu relee termice (discontactor) nu
realizeazŸ protecÍia la scurtcircuit Ûi de aceea este necesarŸ prezenÍa siguranÍelor
fuzibile de tip aM, pentru a realiza aceastŸ funcÍie. CombinaÍia este utilizatŸ Án
Fig. H20: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator + principal pentru circuitele de comandŸ ale motoarelor unde separatorul sau
discontactor. separatorul de sarcinŸ permite manevre, cum sunt:
n schimbarea elementelor de Ánlocuire (cu circuitul deschis);
n intervenÍia asupra circuitului din aval de contactorul dotat cu relee termice (existŸ
riscul Ánchiderii acestuia prin comanda de la distanÍŸ).
Separatorul combinat cu fuzibile trebuie sŸ fie interblocat cu contactorul cu relee. O
manevrŸ de deschidere sau Ánchidere a separatorului combinat cu fuzibile trebuie
sŸ fie posibilŸ numai dacŸ contactorul este deschis (Fig. H20), deoarece separatorul
combinat cu fuzibile nu are posibilitatea de a comuta sub sarcinŸ. Un separator
de sarcinŸ combinat cu fuzibile nu necesitŸ interblocare (Fig. H21). Aparatul de
comutaÍie trebuie sŸ fie de clasŸ AC22 sau AC23 dacŸ circuitul alimenteazŸ un
motor.
Întreruptor automat + contactor-Ántreruptor automat + contactor cu relee termice
Fig. H21: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator de Aceste combinaÍii sunt utilizate Án sistemele de distribuÍie comandate la distanÍŸ, la
sarcinŸ + discontactor. care numŸrul de acÍionŸri este mare sau pentru comanda Ûi protecÍia circuitelor de
alimentare a motoarelor.
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 3 Alegerea aparatelor de comutaÍie
3.1 Tabel cu caracteristici funcÍionale

DupŸ ce au fost studiate funcÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie de JT
(paragraful 1, Tab. H1) Ûi diferitele componente ale acestora, (paragraful 2),
Tab. H22 prezintŸ posibilitŸÍile diferitelor aparate de realizare a funcÍiilor de bazŸ.
Aparat de Separare ComandŸ ProtecÍie electricŸ

comutaÍie FuncÍionalŸ De urgenÍŸ Oprire de Comutare ptr. SuprasarcinŸ Scurtcircuit DiferenÍial
urgenÍŸ mentenanÍŸ
(mecanicŸ) mecanicŸ
Separator (cu n
separ. vizibilŸ)(4)
Separator n n n(1) n(1)(2) n
de sarcinŸ(5)
Dispozitiv de n n n(1) n(1)(2) n n
curent rezidual
(RCD)(5)
Separator n n n(1) n(1)(2) n
de sarcinŸ cu
separare vizibilŸ
Contactor n n(1) n(1)(2) n n(3)
Teleruptor n n(1) n
Fuzibil n n n
Întreruptor n n(1) n(1)(2) n n n
automat(5)
Întreruptor n n n(1) n(1)(2) n n n
automat cu(5)
separ. vizibilŸ
Întreruptor n n n(1) n(1)(2) n n n n
automat de
supracurent
Ûi rezidual(5)
Locul de Originea fiecŸrui Toate punctele În general pe La punctele de La punctele de Originea fiecŸrui Originea fiecŸrui Originea circuit
H10 instalare circuit unde din punct circuitul de sosire alimentare ale alimentare ale circuit circuit unde sistemul de
(principiu de vedere al fiecŸrui tablou fiecŸrei maÛini fiecŸrei maÛini tratare a neutrului
general) operaÍional de distribuÍie Ûi/sau la fiecare este potrivit
poate fi necesarŸ maÛinŸ implicatŸ TN-S, IT, TT
oprirea procesului Án proces
(1) Este realizatŸ Ántreruperea tuturor conductoarele active.
(2) Ar putea sŸ fie necesarŸ menÍinerea alimentŸrii sistemului de oprire.
(3) DacŸ este asociat cu un releu termic (combinaÍia este de obicei numitŸ “discontactor”).
(4) În anumite ÍŸri, un separator cu contacte vizibile este montat obligatoriu la partea amonte a unei instalaÍii de JT alimentatŸ direct de la un transformator MT/JT.
(5) Anumite tipuri de aparate de comutaÍie, sunt corespunzŸtoare pentru funcÍii de separare, (RCD conform CEI 61008) fŸrŸ sŸ se specifice explicit acest lucru.
Tab. H22: FuncÍiile Ándeplinite de diverse tipuri de aparate de comutaÍie.
3.2 SelecÍia aparatelor de comutaÍie

Pentru o alegere optimŸ a aparatelor de comutaÍie sunt utilizate din ce Án ce mai
mult pachete de programe de calcul (software). Fiecare circuit este analizat Án mod
separat Ûi este ÁntocmitŸ o listŸ a cerinÍelor referitoare la funcÍiile de protecÍie Ûi de
logistica de exploatare a instalaÍiei, conform celor menÍionate Án tabelul Tab. H22 Ûi
rezumate Án Tab. H1.
Sunt studiate un numŸr de combinaÍii de aparate de comutaÍie Ûi se fac comparaÍii
Ántre diverse soluÍii, cu scopul de a realiza:
n performanÍe satisfŸcŸtoare;
n compatibilitŸÍi Ántre elementele individuale, de la curentului nominal In pÊnŸ la
curentului de defect Icu;
n compatibilitate cu aparatajul de comutaÍie din amonte sau luarea Án consideraÍie a
contribuÍiei acestuia Án procesele de comutaÍie;
n conformitate cu toate reglementŸrile Ûi specificaÍiile Án vigoare, privind funcÍionarea
sigurŸ Ûi fiabilŸ a circuitului respectiv.
Pentru a determina numŸrul de poli ai unui tip de aparat de comutaÍie facem referire
la capitolul G, paragraful 7, Fig. G64. Aparatele de comutaÍie multifuncÍionale, iniÍial
mai costisitoare, reduc costurile aferente instalaÍiei Ûi problemele de montaj sau de
exploatare. Adesea se constantŸ cŸ astfel de aparate de comutaÍie constituie cea
mai bunŸ soluÍie tehnico-economicŸ.
4 Întreruptoare automate
Întreruptoarele automate care asigurŸ AÛa cum se aratŸ Án Tab. H23 un Ántreruptor automat cu aptitudine de separare
este sigurul tip de aparat de comutaÍie capabil sŸ satisfacŸ simultan toate funcÍiile
separarea Ándeplinesc toate funcÍiile de bazŸ
necesare Ántr-o instalaÍie electricŸ.
ale aparatelor de comutaÍie; Án acelaÛi timp, În plus, acesta poate sŸ realizeze o gamŸ largŸ de alte funcÍii, prin intermediul unor
prin intermediul accesoriilor aferente, sunt elemente auxiliare, de exemplu: semnalizare (Ánchidere/deschidere, declanÛare pe
create alte numeroase posibilitŸÍi funcÍionale. defect), declanÛare la tensiune minimŸ, comandŸ la distanÍŸ, etc.
Aceste caracteristici fac din Ántreruptorul automat cu aptitudine de separare tipul de
aparat de comutaÍie de bazŸ pentru orice instalaÍie electricŸ.
FuncÍiuni CondiÍii posibile

Separare n
ComandŸ FuncÍional n
ComandŸ de urgenÍŸ n (cu utilizarea unei bobine
de declanÛare)
ComutaÍie pentru n
mentenanÍŸ mecanicŸ
ProtecÍie SuprasarcinŸ n
Scurtcircuit n
Defect de izolaÍie n (cu releu de curent diferenÍial)
MinimŸ tensiune n (cu bobinŸ de minimŸ tensiune)
ComandŸ la distanÍŸ n (adaugatŸ separat sau
ÁncorporatŸ)
IndicaÍii Ûi mŸsurŸtori n (opÍiune generalŸ pentru
declanÛator electronic)
Tab. H23: FuncÍiile unui Ántreruptor automat cu aptitudine de separare.
Întreruptoarele automate industriale trebuie sŸ 4.1 Standarde Ûi descriere

fie conforme cu recomandŸrile CEI 60947-1 Ûi Standarde
60947-2, sau ale altor standarde echivalente. Pentru instalaÍii de JT de tip industrial, standardele CEI relevante sunt urmŸtoarele:
Tipurile de Ántreruptoare automate casnice n 60947-1: reguli generale; H11
trebuie sŸ se conformeze standardului n 60947-2: partea a 2-a: Ántreruptoare de putere;
CEI 60898 sau standardului naÍional n 60947-3: partea a 3-a: comutatoare, separatoare, separatoare de sarcinŸ, aparate
echivalent. de comutaÍie combinate cu siguranÍe fuzibile;
n 60947-4: partea a 4-a: contactoare Ûi startere pentru motoare;
n 60947-5: partea a 5-a: dispozitive de comandŸ a circuitelor Ûi elementelor de
comutaÍie;
n 60947-6: partea a 6-a: dispozitive cu funcÍii multiple de comutaÍie;
n 60947-7: partea a 7-a: echipament auxiliar.
Pentru instalaÍii de JT casnice Ûi similare, standardul corespunzŸtor este CEI 60898
Ûi/sau alte standarde naÍionale echivalente.
Descriere
Figura H24 prezintŸ schematic pŸrÍile principale ale Ántreruptorului automat de JT Ûi
funcÍiile aferente:
n componentele de comutaÍie, conÍinÊnd contactele fixe Ûi mobile Ûi camera de
stingere a arcului electric;
n mecanismul Ántreruptorului, care deschide piesele de contact prin intermediul
dispozitivului de declanÛare la aparitia unui supracurent. Acest mecanism cuprinde
Ûi pÊrghia (maneta) de acÍionare manualŸ;
n un dispozitiv de declanÛare, care cuprinde:
o un dispozitiv termic Ûi magnetic Án care o lamŸ bimetalicŸ, acÍionatŸ termic,
detecteazŸ o situaÍie de suprasarcinŸ, Án timp ce declanÛatorul electromagnetic
acÍioneazŸ la nivele de curent corespunzŸtoare unui regim de scurtcircuit, sau
o un releu electronic ce primeÛte informaÍii de la transformatorii de curent instalaÍi
cÊte unul pe fiecare fazŸ;
n un spaÍiu de conectare, unde se pot monta diferite tipuri de borne, pentru
conectarea conductoarelor aferente circuitului de forÍŸ.
Întreruptoarele automate pentru uz casnic (vezi Fig. H25, pagina urmŸtoare),
conforme cu CEI 60898 sau alte standarde naÍionale echivalente Ándeplinesc
funcÍiile de bazŸ de:
Fig. H24: PŸrÍile principale ale unui Ántreruptor automat. n separare;
n protecÍie Ámpotriva supracurentului.
de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate
Anumite modele au fost concepute pentru a oferi protecÍie diferenÍialŸ (30 mA) prin
adŸugarea unui bloc modular, Án timp ce alte modele (RCBO conform CEI 61009 Ûi
CBR conform CEI 60947-2, Anexa B) au anexa diferenÍialŸ ÁncorporatŸ (vezi Fig.
H26).
În afarŸ de funcÍiile mai sus menÍionate Ûi alte funcÍii pot fi asociate ulterior unui
Ántreruptor automat prin module adiÍionale, aÛa cum este arŸtat Án Fig. H27, Án
special comanda de la distanÍŸ Ûi indicarea poziÍiei (Ánchis-deschis-declanÛat pe
defect).
Fig. H25: Întreruptoarele automate pentru uz casnic protejazŸ

la supracurent Ûi au aptitudini de separare.
Fig. H27: Sistemul Multi 9 de aparataj modular de comutaÍie de JT.
Întreruptoarele automate de JT Án carcasŸ turnatŸ, conforme cu CEI 60947-2,

realizeazŸ prin intermediul blocurilor auxiliare adaptabile o gamŸ de funcÍii auxiliare
H12 similare celor descrise mai sus (vezi Fig. H28).
Întreruptoarele automate industriale de regim greu, conforme cu CEI 60947-2, au
Áncorporate numeroase funcÍii electronice Ûi de comunicare (vezi Fig. H29).
AdiÍional funcÍiilor de protecÍie, unitŸÍile Micrologic aduc Ûi funcÍii de optimizare
(inclusiv de calitatea energiei), de diagnozŸ, de comunicare, de monitorizare Ûi
Fig. H26: În plus faÍŸ de Ántreruptorul automat de mai sus (din telecomandŸ.
Fig. H25) acesta oferŸ protecÍie diferenÍialŸ.
Fig. H28: Exemplu de Ántreruptor automat de tip industrial

(Compact NS) capabil sŸ ÁndeplineascŸ numeroase funcÍii Fig. H29: Exemplu de Ántreruptor automat industrial de regim greu. Masterpact-ul oferŸ
auxiliare. numeroase funcÍii Áncorporate Án declanÛatorul sau Micrologic.
4.2 Caracteristici fundamentale ale unui Ántreruptor

automat
Parametrii fundamentali ai unui Ántreruptor automat sunt:
n tensiunea nominalŸ Ue;
n curentul nominal In;
n domeniul de reglaj al curentului de declanÛare, pentru protecÍia la suprasarcinŸ
(Ir(1) sau Irth(1)) Ûi pentru protecÍie la scurtcircuit (Im)(1);
n capacitatea de deconectare (Icu pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial;
Icn pentru cele de tip casnic).
Tensiunea nominalŸ (de funcÍionare) (Ue)

Aceasta este tensiunea la care Ántreruptorul automat a fost proiectat sŸ funcÍioneze
Án condiÍii normale.
Alte valori de tensiune sunt asociate Ántreruptorului automat corespunzŸtoare altor
condiÍii ÁntÊlnite Án exploatare, aÛa cum se aratŸ Án subparagraful 4.3
Curentul nominal (In)

Aceasta este valoarea maximŸ a curentului, la care Ántreruptorul automat dotat cu
un anumit tip de releu de protecÍie la supracurent poate sŸ funcÍioneze indefinit,
la o temperaturŸ ambiantŸ specificatŸ de fabricant, fŸrŸ sŸ fie depŸÛite limitele de
temperaturŸ specifice pentru cŸile de curent.
Exemplu
Un Ántreruptor automat, avÊnd curentul nominal In = 125 A pentru temperatura
ambiantŸ de 40° C, va fi echipat cu un releu de protecÍie la supracurent calibrat
Án mod corespunzŸtor (la 125 A). AcelaÛi Ántreruptor automat poate fi utilizat la
valori mai mari ale temperaturii ambiante dacŸ reglajul este modificat Án mod
corespunzŸtor. Astfel, la o temperaturŸ ambiantŸ de 50° C, Ántreruptorul automat
poate sŸ funcÍioneze Án regim de duratŸ numai la 117 A, (sau numai la 109 A, pentru
60° C), pentru a se conforma limitei de temperaturŸ specificate.
Ajustarea reglajului unui Ántreruptor automat este realizatŸ prin reducerea valorii
curentului de declanÛare aferent releului de suprasarcinŸ, fapt atestat printr-un
marcaj corespunzŸtor, aferent Ántreruptorului. Utilizarea unui modul de declanÛare
de tip electronic, proiectat sŸ funcÍioneze la temperaturi ridicate, permite H13
Ántreruptoarelor automate sŸ funcÍioneze la o temperaturŸ ambiantŸ de 60° C (sau
chiar la 70° C).
NotŸ: curentul In pentru Ántreruptoare automate (conform CEI 60947-2) este egal cu
Iu pentru aparatele de comutaÍie Án general, unde Iu este curentul nominal, de regim
permanent.
Parametrii nominali Án cazul modulelor cu domenii multiple

Un Ántreruptor automat, care poate fi dotat cu module diferite de protecÍie la
supracurent, avÊnd diferite domenii de reglaj ale curentului de declanÛare este
considerat ca avÊnd curentul nominal egal cu cea mai mare valoare a curentului de
reglaj, aferentŸ tuturor tipurilor de relee de protecÍie cu care acesta poate fi echipat.
Exemplu
Un Ántreruptor automat NS630N poate fi echipat cu 4 declanÛatoare electronice de la
150 la 630 A. Calibrul Ántreruptorului automat este de 630 A.
Curentul reglat al releului de suprasarcinŸ (Irth sau In)

În afarŸ de Ántreruptoarele automate de curenÍi mici, care sunt foarte uÛor de Ánlocuit,
Ántreruptoarele automate industriale de putere sunt echipate cu relee de protecÍie la
supracurent demontabile sau interÛanjabile.
În acest sens, pentru a adapta Ántreruptoarele automate la cerinÍele circuitului
comandat Ûi pentru a evita necesitatea instalŸrii de cabluri supradimensionate,
releele de protecÍie sunt, Án general, reglabile. Curentul reglat de declanÛare, In
sau Irth (sunt utilizate ambele notaÍii) reprezintŸ valoarea curentului peste care
Ántreruptorul automat va declanÛa. Acesta reprezintŸ de asemenea, curentul maxim
pe care Ántreruptorul automat poate sŸ-l suporte, fŸrŸ declanÛare. AceastŸ valoare
trebuie sŸ fie mai mare decÊt curentul maxim de sarcinŸ Ismax, dar mai redusŸ decÊt
curentul maxim admisibil al circuitului, Iz (vezi capitolul G, subparagraful 1.3).
Releele de protecÍie de tip “termic” sunt Án general reglabile de la 0,7 la 1,0 In. În
Fig. H30: Exemplu de Ántreruptor automat Compact NS630N cazul Án care sunt utilizate dispozitive electronice pentru aceste funcÍii, intervalul de
echipat cu declanÛator STR23SE reglat la 0,9 pentru a avea reglaj este mai mare; tipic Án 0,4 Ûi 1,0 In.
Ir = 360 A.
Exemplu (vezi Fig. H30):
Un Ántreruptor automat NS630N echipat cu un releu de protecÍie la supracurent
STR23SE de 400 A reglat la 0,9 va avea curentul reglat de declanÛare:
Ir = 400 x 0,9 = 360 A.
NotŸ: pentru Ántreruptoarele automate echipate cu relee de protecÍie la supracurent,
(1) Reglajul valorilor de curent se referŸ la declanÛarea nereglabile Ir = In. Exemplu pentru Ántreruptorul automat C60N, 20A, Ir = In = 20A.
termicŸ, la suprasarcinŸ Ûi magneticŸ, la scurtcircuit.
Reglajul curentului de declanÛare al releului de scurtcircuit (Im)

Releele de declanÛare la scurtcircuit (instantanee sau cu temporizare de scurtŸ
duratŸ) sunt destinate sŸ declanÛeze rapid Ántreruptorul automat la apariÍia curenÍilor
de defect de valoare ridicatŸ.
Valorile treptelor de declaÛare Im sunt:
n fie stabilite de standarde pentru tipurile casnice de Ántreruptoarele automate,
exemplu CEI 60898, sau
n indicate de fabricant pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial,
corespunzŸtor standardelor, Án special CEI 60947-2.
În cazul Ántreruptoarelor automate de tip industrial moderne, existŸ o mare varietate
de dispozitive de declanÛare care permit utilizatorului sŸ adapteze caracteristicile de
protecÍie ale Ántreruptorului automat la cerinÍele specifice consumatorilor
(vezi Tab. H31, Fig. H32, Ûi Fig. H33).
Tipul releului ProtecÍia la ProtecÍia la scurtcircuit

de protecÍie suprasarcinŸ
Întreruptoare Magneto- Ir = In Reglaj jos Reglaj standard Reglaj sus
automate de uz termic tip B tip C tip D
casnic CEI 60898 3 In i Im i 5 In 5 In i Im i 10 In 10 In i Im i 20 In(1)
Întreruptoare Magneto- Ir = In Reglaj jos Reglaj standard Reglaj sus
automate modulare termic fixŸ tip B sau Z tip C tip D sau K
industriale(2) 3,2 In i fix i 4,8 In 7 In i fix i 10 In 10 In i fix i 14 In
Întreruptoare Magneto- Ir = In fix FixŸ: Im = 7 la 10 In
automate termic AjustabilŸ: AjustabilŸ:
industriale(2) 0,7 In i Ir i In - Reglaj jos: 2 la 5 In
CEI 60947-2 - Reglaj standard: 5 la 10 In
Electronic TemporizatŸ TemporizatŸ, ajustabilŸ
0,4 In i Ir i In 1,5 Ir i Im i 10 Ir
Instantanee fixŸ
I = 12 la 15 In
(1) 50 In Án CEI 60898, ceea ce este consideratŸ nerealistŸ de majoritatea fabricanÍilor europeni (Merlin Gerin: 10 la 14 In).
(2) Pentru uz industrial, standardul CEI nu specificŸ valori. Valorile date Án tabel sunt cele de uz curent.
H14
Tab. H31: Gamele de declanÛare la suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit pentru Ántreruptoarele automate de joasŸ tensiune.
Ir: Reglaj la suprasarcinŸ temporizat

Im: Reglaj la scurtcircuit temporizat
Ii: Reglaj la scurtcircuit instantaneu
Icu: Capacitatea de rupere
Fig. H32: Curba de declanÛare a unui Ántreruptor automat
cu declanÛator magneto-termic. Fig. H33: Curba de declanÛare a unui Ántreruptor automat cu declanÛator electronic.
Caracteristici de separare (izolare)

Un Ántreruptor automat este capabil sŸ separe un circuit dacŸ el ÁndeplineÛte
condiÍiile impuse unui separator (la tensiunea sa nominalŸ) corespunzŸtoare
standardelor (vezi subparagraful 1.2). În acest caz este denumit Ántreruptor-separator
(cu aptitudine de separare) Ûi marcat cu simbolul .
Toate aparatele de comutaÍie de JT: Multi9, Compact NS Ûi Masterpact, produse sub
marca Merlin Gerin, se ÁncadreazŸ in aceastŸ categorie.
Capacitatea de deconectare (rupere) la

Capacitatea de deconectare la scurtcircuit (Icu sau Icn)
scurtcircuit a Ántreruptoarelor automate de JT Capacitatea de deconectare (nominalŸ) la scurtcircuit a unui Ántreruptor automat de
putere, este cea mai mare valoare (prezumatŸ) a curentului, pe care acesta este
depinde de valoarea factorului de putere
capabil sŸ-l ÁntrerupŸ, fŸrŸ a suferi deteriorŸri semnificative.
cos ϕ aferent buclei de curent de defect. Valoarea de curent, specificatŸ Án standarde, este valoarea eficace a componentei
Valorile standard pentru aceste relaÍii au fost de c.a. a curentului de defect, adicŸ se considerŸ componenta de c.c. tranzitorie
stabilte Án anumite standarde. (care este totdeauna prezentŸ Án cazurile cele mai defavorabile de scurtcircuit) ca
fiind nulŸ. AceastŸ valoare nominalŸ (Icu) pentru Ántreruptoarele automate de tip
industrial Ûi (Icn) pentru cele de tip casnic, este de obicei datŸ Án kA valoare eficace.
Icu (capacitatea de deconectare “limitŸ” sau “ultimŸ”, care implicŸ cea mai mare
valoare pentru curentul de Ántrerupt, Án cadrul ciclului de Áncercare la scurtcircuit)
Ûi Ics (capacitatea de deconectare, de serviciu, care implicŸ o anumitŸ valoare de
curent, Án ciclul de Áncercare la scurtcircuit) sunt definite Án CEI 60947-2, ÁmpreunŸ
cu un tabel care indicŸ relaÍia Ántre Ics Ûi Icu pentru diferite categorii de utilizare
A (declanÛare instantanee) Ûi B (declanÛare temporizatŸ) aÛa cum se aratŸ Án
subparagraful 4.3.
ÎncercŸrile de laborator pentru stabilirea capacitŸÍii de rupere a Ántreruptoarelor
automate, sunt guvernate de standarde specifice care includ:
n secvenÍe de operare, cuprinzÊnd o succesiune de manevre de Ánchidere Ûi
deschidere, Án regim de scurtcircuit
n defazajul Ántre curent Ûi tensiune. Atunci cÊnd curentul este Án fazŸ cu tensiunea
de alimentare (cos ϕ = 1) Ántreruperea curentului este mai uÛoarŸ, decÊt pentru alte
valori ale factorului de putere. Deconectarea unui curent la valori reduse ale
cos ϕ este mult mai dificil de realizat; un factor de putere egal cu zero fiind (teoretic)
situaÍia cea mai defavorabilŸ.
În practicŸ, toÍi curenÍii de defect de scurtcircuit din sistemele de distribuÍie, au
H15
factori de putere subunitari. Ca urmare, standardele sunt bazate pe valori
considerate ca fiind reprezentative pentru majoritatea sistemelor de distribuÍie. În
general, cu cÊt nivelul curentului de defect este mai mare pentru o anumitŸ tensiune
de alimentare, cu atÊt este mai scŸzutŸ valoarea factorului de putere corespunzŸtor
buclei de defect (de exemplu, aproape de generatoare sau de transformatoare de
mare putere).
Tabelul H34, de mai jos, extras din CEI 60947-2 face legŸtura Ántre valorile
standardizate ale factorului de putere cos ϕ Ûi curentul Icu corespunzŸtor pentru
Ántreruptoarele automate de tip industrial.
n pentru determinarea capacitŸÍii de deconectare Icu a Ántreruptorului automat (prin
realizarea unui secvenÍe deschidere-pauzŸ-Ánchidere-deschidere) sunt necesare
teste relativ la urmŸtoarele elemente:
o tensiunea de Íinere dielectricŸ,
o performanÍele de separare,
o funcÍionarea corectŸ a protecÍiei la suprasarcinŸ.
Este necesar ca secvenÍa de Áncercare precedentŸ sŸ nu afecteze comportarea
Ántreruptorului automat din punct de vedere al performanÍelor de comutaÍie.
Icu cos ϕ
6 kA < Icu i 10 kA 0,5
10 kA < Icu i 20 kA 0,3
20 kA < Icu i 50 kA 0,25
50 kA < Icu 0,2
Tab. H34: Curentul Icu corespunzŸtor factorului de putere cos ϕ al reÍelei cu scurtcircuit
(CEI 60947-2).
UrmŸtoarele caracteristici, mai puÍin 4.3 Alte caracteristici ale unui Ántreruptor automat
importante, ale unui Ántreruptor automat de JT Tensiunea nominalŸ de izolaÍie (Ui)
sunt deseori luate Án calcul atunci cÊnd se Aceasta este valoarea de tensiune la care se efectueazŸ testele de rigiditate
face alegerea finalŸ a acestuia. dielectricŸ (Án general mai mari decÊt 2 Ui) Ûi pentru care sunt definite distanÍele de
strŸpungere Ûi conturnare. Valoarea maximŸ a tensiunii nominale de funcÍionare nu
trebuie sŸ depŸÛeascŸ tensiunea nominalŸ de izolaÍie, adicŸ Ue i Ui.
Tensiunea nominalŸ de Íinere la impuls (Uimp)

AceastŸ caracteristicŸ indicŸ valoarea de vÊrf (kVmax) a tensiunii de impuls (de
o anumitŸ formŸ Ûi polaritate) pe care echipamentul este capabil sŸ o suporte Án
condiÍii de test, fŸrŸ a se defecta, Ûi la care se raporteazŸ valorile distanÍelor de
izolare.
În general pentru Ántreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV Ûi pentru cele
domestice Uimp = 6kV.
Categoriile de Ántreruptoare automate (A sau B) Ûi curentul

nominal admisibil de scurtŸ duratŸ (Icw)
AÛa cum s-a menÍionat anterior (Án subparagraful 4.2) existŸ douŸ categorii de
aparate de comutaÍie de tip industrial, de JT, Ûi anume A Ûi B conform CEI 60947-2:
n aparate din categoria A, la care nu existŸ nici o ÁntÊrziere deliberatŸ Án acÍiunea
dispozitivelor de declanÛare electromagneticŸ la scurtcircuit (vezi Fig. H35). Acestea
sunt Án general Ántreruptoare automate cu carcasŸ turnatŸ, Ûi
n aparate din categoria B, pentru care, Án scopul de a realiza o coordonare cu
celelalte Ántreruptoare Án sensul selectivitŸÍii protecÍiei, este posibilŸ declanÛarea
temporizatŸ. Aceasta este posibil numai dacŸ nivelul curentului de defect este mai
scŸzut decÊt curentul nominal admisibil de scurtŸ duratŸ (Icw) aferent Ántreruptorului
automat respectiv (vezi Fig. H36). Acest mod de funcÍionare este Án general utilizat
Án cazul Ántreruptoarelor aferente puterilor celor mai mari cu camere de rupere Án
aer Ûi la anumite tipuri de Ántreruptoare de mare putere, cu carcasŸ turnatŸ. Icw este
curentul maxim pe care Ántreruptoarele automate din categoria B, pot sŸ-l suporte din
Fig. H35: Întreruptor automat categoria A. punct de vedere termic Ûi electrodinamic, un interval de timp indicat de fabricant, fŸrŸ
deteriorŸri semnificative.
Curentul maxim de conectare (Ánchidere pe scurtcircuit - Icm)

Icm este cea mai mare valoare instantanee a curentului, pe care un Ántreruptor
automat poate sŸ-l conecteze, Án condiÍii specifice, la tensiunea nominalŸ. În
reÍelele de c.a., aceastŸ valoare instantanee de vÊrf, este corelatŸ cu Icu (curentul
de deconectare) prin coeficientul k. Acesta depinde de factorul de putere (cos ϕ) al
buclei aferente curentului de scurtcircuit (aÛa cum se aratŸ Án Tab. H37).
H16
Icm cos ϕ Icm = k Icu
6 kA < Icu i 10 kA 0,5 1,7 x Icu
10 kA < Icu i 20 kA 0,3 2 x Icu
20 kA < Icu i 50 kA 0,25 2,1 x Icu
50 kA i Icu 0,2 2,2 x Icu
Tab. H37: RelaÍia Ántre capacitatea de rupere nominalŸ Icu Ûi capacitatea de Ánchidere
nominalŸ Icm la diferite valori ale factorului de putere al curentului de scurtcircuit, aÛa cum este
Fig. H36: Întreruptor automat categoria B, standardizatŸ Án CEI 60947-2.
Exemplu: Un Masterpact NW08H2 are o capacitate de deconectare Icu Án valoare de

100 kA. Capacitatea acestuia de conectare de vÊrf Icm va fi 100 x 2,2 = 220 (kAmax).
Într-o instalaÍie proiectatŸ corect un Ántreruptor Capacitatea de rupere de serviciu la scurtcircuit (Ics)
automat nu va fi niciodatŸ Án situaÍia de a Capacitatea nominalŸ de rupere limitŸ la scurtcircuit (Icu) sau capacitatea nominalŸ
funcÍiona la curentul maxim de deconectare, de Ánchidere la scurtcircuit (Icm) este curentul de defect maxim pe care Ántreruptorul
automat poate sŸ-l ÁntrerupŸ fŸrŸ sŸ fie afectat Án mod semnificativ. Probabilitatea
Icu. Din acest motiv, a fost introdus un nou
de apariÍie a unui astfel de curent este foarte scŸzutŸ Ûi Án circumstanÍe normale
parametru Ûi anume, Ics. Valoarea acestuia curenÍii de defect sunt considerabil mai scŸzuÍi decÊt capacitatea de rupere “limitŸ”
este definitŸ Án CEI 60947-2 ca fiind procent Icu a Ántreruptorului. Pe de altŸ parte este important ca aceÛti curenÍi (cu probabilitate
din Icu (25, 50, 75 Ûi 100%). scŸzutŸ) sŸ fie ÁntrerupÍi Án condiÍii bune astfel ÁncÊt Ántreruptorul sŸ fie imediat
disponibil pentru reÁnchidere, dupŸ ce circuitul defect a fost remediat. Din aceste
motive, a fost creat un nou parametru Ics exprimat Án procente din Icu (25, 50, 75 Ûi
100% pentru Ántreruptoarele automate industriale).
SecvenÍa standard de Áncercare la scurtcircuit este urmŸtoarea:
n O - CO - CO(1) (la Ics);
Testele realizate conform acestei secvenÍe sunt destinate sŸ verifice dacŸ
Ántreruptorul este Án stare bunŸ Ûi disponibil unei funcÍionŸri normale.
Pentru Ántreruptoarele automate de tip casnic Ics = k x Icn. Valorile coeficientului k
sunt date Án CEI 60898 tabelul XIV. În Europa, practica industrialŸ utilizeazŸ un
coeficient k de 100%, astfel ÁncÊt Ics = Icu.
(1) “O” reprezintŸ operaÍia de deschidere. “CO” reprezintŸ

operaÍia de Ánchidere urmatŸ de deschidere.
Multe modele de Ántreruptoare automate de Limitarea curentului de scurtcircuit

JT sunt caracterizate printr-o capacitate de Capacitatea de limitare a curentului de scurtcircuit aferentŸ unui Ántreruptor automat
limitare a curentului de scurtcircuit, mijloc constŸ Án abilitatea de a preveni atingerea curentului de defect prezumat maxim,
prin care acesta este redus Ûi este prevenitŸ permiÍÊnd numai trecerea unui curent limitat, aÛa cum se aratŸ Án Fig. H38.
atingerea valorii de vÊrf maxime a curentului Caracteristicile de limitare a curentului sunt date de producŸtor sub formŸ de
diagrame specifice (Fig. H39, a Ûi b).
prezumat (Fig. H38). PerformanÍele de
n diagrama (a) aratŸ dependenÍa valorii de vÊrf a curentului limitat faÍŸ de valoarea
limitare a curentului ale acestor Ántreruptoare componentei de c.a. a curentului de defect prezumat (curentul prezumat este
automate sunt prezentate Án forma graficŸ Án curentul de defect care ar trece prin Ántreruptorul automat dacŸ nu s-ar realiza
Fig. H39, diagrama (a). limitarea curentului);
n limitarea de curent reduce semnificativ solicitŸrile termice (proporÍionale cu I2t)
aceastŸ dependenÍŸ fiind arŸtatŸ Án diagrama (b) a Fig. H39. Aceste diagrame au Án
abscisŸ valoarea eficace a componentei de c.a. a curentului de defect prezumat.
Întreruptoarele automate pentru instalaÍii casnice Ûi similare sunt clasificate
Án anumite standarde (mai ales standardul european EN 60898). Ca urmare,
Ántreruptoarele automate aparÍinÊnd unei clase (de limitatoare de curent) au
caracteristici de limitare standard, definite de clasa respectivŸ. În aceste cazuri
fabricanÍii, de obicei, nu furnizeazŸ curbe de performanÍŸ caracteristice.
a) b)
H17
Fig. H39: Curbele de performanÍŸ ale unui Ántreruptor automat de JT tipic.
Limitarea de curent reduce eforturile termice Ûi Avantajele limitŸrii de curent

electrodinamice Án toate elementele de circuit Utilizarea Ántreruptoarelor automate limitatoare de curent aduce numeroase
parcurse de curent, prelungind semnificativ avantaje:
n o mai bunŸ conservare a circuitelor instalaÍiei: Ántreruptoarele limitatoare de curent
durata de viaÍŸ a acestor elemente. Mai mult,
atenueazŸ puternic toate efectele nocive asociate curenÍilor de scurtcircuit;
proprietatea de limitare permite utilizarea n reducerea efectelor termice: ÁncŸlzirea conductoarelor (Ûi implicit a instalaÍiei) este
tehnicilor “de filiaÍie” (vezi 4.5), reducÊnd semnificativ redusŸ, astfel ÁncÊt durata de viaÍŸ a cablurilor creÛte corespunzŸtor;
semnificativ costurile proiectŸrii Ûi instalŸrii n reducerea efectelor electrodinamice (mecanice): forÍele datorate respingerii
unor circuite electrice. electrodinamice sunt mai reduse, cu risc mai mic de deformare Ûi posibilŸ rupere,
uzurŸ excesivŸ a contactelor, etc.;
n reducerea efectelor de influenÍŸ electromagneticŸ:
o influenÍŸ mai redusŸ asupra instrumentelor de mŸsurŸ Ûi circuitelor asociate,
sistemelor de telecomunicaÍii, etc.
Ca urmare, Ántreruptoarele limitatoare contribuie la o exploatare optimŸ a:
n cablurilor Ûi circuitelor electrice;
n sistemelor de bare colectoare;
n aparatelor de comutaÍie, reducÊnd semnificativ ÁmbŸtrÊnirea izolaÍiei.
Exemplu
Într-un sistem avÊnd curentul de scurtcircuit prezumat de 150 kAef, un Ántreruptor
automat Compact L limiteazŸ curentul de vÊrf la mai puÍin de 10% din valoarea de
vÊrf prezumatŸ Ûi efectul termic (integrala Joule) la mai puÍin de 1% din valoarea
calculatŸ.
Utilizarea tehnicii filiaÍiei cu ajutorul unor Ántreruptoare limitatoare pe mai multe nivele
de distribuÍie poate determina realizarea unor importante economii.
Tehnica filiaÍiei, descrisŸ Án subcapitolul 4.5, permite realizarea de economii
substanÍiale din punctul de vedere al aparatajului de comutaÍie (Ántreruptoarele din
aval de cele limitatoare vor putea avea performanÍe mai reduse). Economiile care
se fac la costul tablourilor de distribuÍie din faza de proiectare pot atinge, global,
valoarea de 20%.
Schemele de protecÍie selectivŸ Ûi schemele utilizÊnd tehnica filiaÍiei sunt
Fig. H38: CurenÍi prezumaÍi Ûi reali. compatibile pentru Ántreruptoarele automate Compact NS, pÊnŸ la capacitatea de
deconectare maximŸ a acestora.
Alegerea unei anumite clase de Ántreruptoare 4.4 SelecÍia unui Ántreruptor automat
automate este determinatŸ de: caracteristicile Alegerea unui Ántreruptor automat
electrice ale instalaÍiei, mediul ÁnconjurŸtor,
Alegerea unui Ántreruptor automat se realizeazŸ Án funcÍie de:
sarcinile Ûi necesitŸÍile de comandŸ la n caracteristicile electrice ale instalaÍiei pentru care este destinat;
distanÍŸ, ÁmpreunŸ cu tipul de sistem de n mediul ÁnconjurŸtor: temperaturŸ ambiantŸ, amplasare Án interiorul unui panou sau
telecomunicaÍii utilizat. Ántr-un tablou de distribuÍie, condiÍii climatice, etc.;
n cerinÍele de deconectare a curentului de scurtcircuit Ûi de conectare pe
scurtcircuit;
n specificaÍii funcÍionale: declanÛare selectivŸ, cerinÍe de comandŸ la distanÍŸ
Ûi semnalizare, prezenÍa contactelor auxiliare, bobine auxiliare de declanÛare,
integrarea Ántr-o reÍea localŸ (de comunicare, comandŸ Ûi semnalizare);
n regulamente de exploatare aferente instalaÍiei, Án particular protecÍia persoanelor;
n parametrii Ûi caracteristicile consumatorilor: motoare, iluminat fluorescent,
transformatoare JT/JT etc.
UrmŸtoarele paragrafe se referŸ la alegerea unui Ántreruptor automat de JT, destinat
utilizŸrii Án sistemele de distribuÍie.
Alegerea curentului nominal Án funcÍie de temperatura

ambiantŸ
Curentul nominal al unui Ántreruptor automat este definit pentru funcÍionarea la o
temperaturŸ ambiantŸ specificatŸ, Án general:
n 30° C pentru Ántreruptoarele automate de tip casnic;
n 40° C pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial.
PerformanÍele Ántreruptoarelor automate la diferite temperaturi ambiante, depind Án
principal de tehnologie Ûi de unitŸÍile lor de declanÛare (vezi Fig. H40).
DeclanÛatoare termice Ûi electromagnetice necompensate

Întreruptoarele automate cu dispozitive de
declanÛare termice necompensate au nivelul Întreruptoarele automate cu declanÛatoare termice necompensate au mŸrimea
curentului de declanÛare dependentŸ de temperatura mediului ambiant. DacŸ
de curent de declanÛare dependent de Ántreruptorul automat este instalat Ántr-o incintŸ sau Ántr-un loc ÁncŸlzit (camerŸ
temperatura mediului ambiant. ÁncŸlzitŸ, etc.) curentul necesar pentru declanÛare la suprasarcinŸ va fi mult mai
redus. CÊnd temperatura mediului Án care este amplasat Ántreruptorul automat
depŸÛeÛte temperatura de referinÍŸ, reglajul acestuia trebuie corectat.
H18 Din acest motiv, fabricanÍii de Ántreruptoare automate furnizeazŸ tabele care indicŸ
factorii de corecÍie pentru temperaturi diferite faÍŸ de temperatura de referinÍŸ a
Ántreruptorului automat. Din aceste tabele, se poate observa (vezi Tab. H41) cŸ
la temperaturi mai joase decÊt valoarea de referinÍŸ, are loc o mŸrire virtualŸ a
parametrilor nominali ai Ántreruptorului automat. În plus, reperele modulare de
Ántreruptoare automate de curenÍi mici, montate prin juxtapunere (aÛa cum se aratŸ
Án Fig. H27) sunt de obicei plasate Ántr-o carcasŸ metalicŸ, ÁnchisŸ. În aceste situaÍii
ÁncŸlzirea reciprocŸ, produsŸ de curenÍii de sarcinŸ normali, necesitŸ aplicarea unui
coeficient de corecÍie de 0,8.
C60a, C60H: curbŸ C, C60N: curbŸ B Ûi C (temperatura de referinÍŸ: 30° C)

Curent (A) 20° C 25° C 30° C 35° C 40° C 45° C 50° C 55° C 60° C
1 1,05 1,02 1,00 0,98 0,95 0,93 0,90 0,88 0,85
2 2,08 2,04 2,00 1,96 1,92 1,88 1,84 1,80 1,74
3 3,18 3,09 3,00 2,91 2,82 2,70 2,61 2,49 2,37
4 4,24 4,12 4,00 3,88 3,76 3,64 3,52 3,36 3,24
6 6,24 6,12 6,00 5,88 5,76 5,64 5,52 5,40 5,30
10 10,6 10,3 10,0 9,70 9,30 9,00 8,60 8,20 7,80
16 16,8 16,5 16,0 15,5 15,2 14,7 14,2 13,8 13,5
20 21,0 20,6 20,0 19,4 19,0 18,4 17,8 17,4 16,8
25 26,2 25,7 25,0 24,2 23,7 23,0 22,2 21,5 20,7
32 33,5 32,9 32,0 31,4 30,4 29,8 28,4 28,2 27,5
40 42,0 41,2 40,0 38,8 38,0 36,8 35,6 34,4 33,2
50 52,5 51,5 50,0 48,5 47,4 45,5 44,0 42,5 40,5
63 66,2 64,9 63,0 61,1 58,0 56,7 54,2 51,7 49,2
NS250N/H/L (temperatura de referinÍŸ: 40° C)

Curent (A) 40° C 45° C 50° C 55° C 60° C
TM160D 160 156 152 147 144
TM200D 200 195 190 185 180
TM250D 250 244 238 231 225
Tab. H41: Exemplu de tabele pentru determinarea factorului de declasare/supraclasare Án funcÍie

Fig. H40: Temperatura ambiantŸ. de temperatura ambiantŸ pentru Ántreruptoarele automate fŸrŸ declanÛatoare compensate.
Exemplu
Care este valoarea curentului nominal In, aferentŸ unui Ántreruptor automat C60N cu
urmŸtoarele funcÍii:
n protejeazŸ un circuit, curentul de sarcinŸ maxim fiind estimat la 34 A;
n este instalat alŸturi de alte Ántreruptoare automate, Ántr-o cutie de distribuÍie
ÁnchisŸ;
n temperatura mediului ambiant este de 50° C.
Un Ántreruptor automat C60N de 40 A va trebui utilizat la 35,6 A la temperatura
mediului ambiant de 50° C (vezi Tab. H41). Pentru a Íine seama de ÁncŸlzirea
reciprocŸ din spaÍiul Ánchis trebuie utilizat un coeficient de 0,8 - dupŸ cum s-a arŸtat
mai devreme - astfel ÁncÊt 35,6 x 0,8 = 28,5 A, care nu este corespunzŸtor sarcinii
de 34 A. De aceea, trebuie ales un Ántreruptor automat de 50 A, care asigurŸ un
curent nominal dupŸ declasare de 44 x 0,8 = 35,2 A.
DeclanÛatoare termice Ûi electromagnetice compensate

Aceste declanÛatoare conÍin o lamŸ bimetalicŸ de compensare, care permite reglajul
curentului de declanÛare la suprasarcinŸ (Ir sau Irth) Án cadrul unui interval specific,
independent de temperatura ambiantŸ.
Exemplu:
n Án anumite ÍŸri sistemul TT este standard pentru reÍelele de distribuÍie de JT
Ûi instalaÍiile casnice (sau similare) sunt protejate la punctul de delimitare de un
Ántreruptor automat furnizat de autoritatea competentŸ. Acest Ántreruptor automat, pe
lÊngŸ protecÍia la atingerea indirectŸ, va declanÛa la suprasarcinŸ Án cazul Án care
consumatoarul depŸÛeÛte nivelul de curent fixat Án contractul Áncheiat cu furnizorul
de energie. Întreruptoarele automate (In i 60A) sunt compensate pentru intervalul de
temperaturi (-5° C la +40° C).
n Ántreruptoarele automate de JT, avÊnd curenÍii nominali (In i 630 A) sunt de regulŸ
echipate cu declanÛatoare compensate pentru intervalul (-5° C la +40° C).
DeclanÛatoare electronice
DeclanÛatoarele electronice sunt foarte stabile
Án condiÍii de temperaturŸ variabilŸ. Un avantaj important al declanÛatoarelor electronice Ál constituie stabilitatea
caracteristicilor, Án condiÍii de temperaturŸ variabilŸ. TotuÛi, ÁnsuÛi aparatul de
comutaÍie impune limite, aÛa cum s-a menÍionat anterior, astfel ÁncÊt fabricanÍii
dau de obicei un tabel de dependenÍŸ a valorilor maxime admisibile pentru valorile
curentului de declanÛare Án funcÍie de temperatura ambiantŸ (vezi Fig. H42). H19
Masterpact, versiunea NW20 40°C 45°C 50°C 55°C 60°C

H1/H2/H3 DebroÛabil cu In (A) 2.000 2.000 2.000 1.980 1.890
bornele pe plat Reglaj maxim Ir 1 1 1 0,99 0,95
L1 DebroÛabil cu In (A) 2.000 2.000 1.900 1.850 1.800
bornele pe cant Reglaj maxim Ir 1 1 0,95 0,93 0,90
Fig. H42: Declasarea unui Ántreruptor automat Masterpact NW20, Án funcÍie de temperaturŸ.
Alegerea pragului de declanÛare instantanee sau cu

temporizare redusŸ
Tabelul H43 de mai jos prezintŸ principalele caracteristici ale declanÛatoarelor
instantanee sau cu temporizare redusŸ.
Tip DeclanÛator AplicaÍii

Reglaj jos, n surse cu puteri de scurtcircuit reduse
tip B (generatoare de rezervŸ)
n cabluri sau linii aeriene lungi
Reglaj standard, n protecÍia circuitelor, cazul general

tip C
Reglaj sus n protecÍia circuitelor cu curenÍi tranzitorii

tip D sau K iniÍiali importanÍi
(motoare, transformatoare, sarcini rezistive)
12 In n protecÍia motoarelor Án asociere cu

tip MA discontactoarele
(contactoare cu protecÍie la suprasarcinŸ)
H20
Tab. H43: Diferite declanÛatoare instantanee sau cu temporizare redusŸ.
Instalarea unui Ántreruptor automat de JT Alegerea Ántreruptorului automat Án funcÍie de capacitatea de

impune ca valoarea capacitŸÍii de rupere a rupere
acestuia (sau aceea a Ántreruptorului automat Instalarea unui Ántreruptor automat Ántr-o instalaÍie de JT trebuie sŸ ÁndeplineascŸ
ÁmpreunŸ cu a dispozitivului asociat) sŸ una din condiÍiile urmŸtoare:
fie egalŸ sau mai mare decÊt curentul de n sŸ aibŸ o capacitate de rupere Icu Ûi Ics (sau Icn) egalŸ sau mai mare decÊt curentul
de scurtcircuit prezumat, calculat Án punctul respectiv al instalatiei, sau
scurtcircuit prezumat calculat, Án punctul de
n dacŸ prima condiÍie nu este satisfŸcutŸ, sŸ fie asociat cu un alt dispozitiv, plasat Án
instalare. amonte, care are capacitatea de deconectare necesarŸ.
În al doilea caz, caracteristicile celor douŸ dispozitive trebuie sŸ fie coordonate astfel
ÁncÊt energia care poate sŸ treacŸ prin dispozitivul din amonte sŸ nu depŸÛeascŸ
pe cea pe care poate sŸ o suporte dispozitivul din aval. De asemenea cablurile
asociate, conductoarele Ûi celelalte componente, trebuie sŸ nu fie afectate Án nici un
fel. AceastŸ tehnicŸ este utilizatŸ eficient Án:
n asocierea siguranÍelor cu Ántreruptoare automate;
n asocierea Ántreruptoarelor limitatoare cu Ántreruptoare automate standard.
AceastŸ tehnicŸ este denumitŸ filiaÍie (vezi subparagraful 4.5).
Întreruptorul automat conectat la ieÛirea Alegerea Ántreruptoarelor automate generale Ûi plecŸri

celui mai mic transformator trebuie sŸ aibŸ Un singur transformator
capacitatea de rupere adecvatŸ curentului DacŸ transformatorul este plasat Án postul de transformare de tip consumator,
anumite standarde naÍionale impun un aparat de comutaÍie de JT, la care poziÍia
de defect cel mai mare care poate sŸ treacŸ
“deschis” a contactelor este vizibilŸ, cum este cazul unui Compact NS debroÛabil.
prin Ántreruptorul automat aferent oricŸrui alt
Exemplu (vezi Fig. H44 pagina alaturatŸ)
transformator.
Ce tip de aparat este potrivit pentru a Ándeplini funcÍia de Ántreruptor automat
principal Ántr-o instalaÍie alimentatŸ printr-un transformator trifazat 250 kVA MT/JT
(400 V) plasat Ántr-un post de transformare de tip consumator?
In transformator = 360 A
Isc (trifazat) = 8,9 kA
Un Ántreruptor automat de 400 A, cu un declanÛator reglabil Án intervalul
250 - 400 A Ûi cu o capacitate nominalŸ de rupere (Icu = 45 kA) va fi corespunzŸtor
acestei utilizŸri.
Mai multe transformatoare Án paralel (vezi Fig. H45)

n Întreruptoarele automate CBP plecŸri din tabloul de distribuÍie de JT, trebuie sŸ
fie capabile sŸ ÁntrerupŸ curentul de defect al tuturor transformatoarelor conectate Án
paralel la barele colectoare adicŸ: Iscl + Isc2 + Isc3;
n Întreruptoarele automate CBM, fiecare controlÊnd cÊte o ieÛire de transformator,
trebuie sŸ fie capabile sŸ deconecteze curentul de scurtcircuit maxim (de exemplu)
de numai Isc2 + Isc3 pentru un scurtcircuit produs Án amonte de CBM1. Din aceste
consideraÍii, se observŸ cŸ Án aceste circumstanÍe, Ántreruptorul automat al celui
mai mic transformator va fi afectat de cel mai mare curent de scurtcircuit, Án timp ce
Ántreruptorul automat al celui mai mare transformator va fi parcurs de cel mai mic
curent de scurtcircuit;
n Reglajul intreruptoarelor automate CBM trebuie ales Án acord cu puterile nominale
ale transformatoarelor respective.
NotŸ: condiÍiile de bazŸ pentru funcÍionarea corectŸ a celor trei transformatoare
trifazate Án paralel, pot fi rezumate astfel:
1. Defazajul Ántre tensiunile primar Ûi secundar sŸ fie acelaÛi pentru toate unitŸÍile
conectate Án paralel.
2. Tensiunile nominale Án gol trebuie sŸ fie aceleaÛi pentru toate unitŸÍile.
3. Tensiunea de scurtcircuit (usc%) trebuie sŸ fie aceeaÛi pentru toate unitŸÍile.
De exemplu, un transformator de 750 kVA cu usc = 6% va alimenta corect o
sarcinŸ ÁmpreunŸ cu un transformator de 1000 kVA, avÊnd usc = 6%. În acest caz,
transformatoarele vor fi ÁncŸrcate proporÍional cu puterile lor. Pentru transformatoare
la care raportul puterilor depŸÛeÛte valoarea 2, funcÍionarea Án paralel nu este
recomandatŸ.
Tabelul H46 indicŸ pentru configuraÍia cea mai uzualŸ (2 sau 3 transformatoare de
puteri egale) curenÍii de scurtcircuit care solicitŸ Ántreruptoarele automate CBM Ûi
CBP conform Fig. H45. Tabelul se bazeazŸ pe urmŸtoarele ipoteze:
n puterea trifazatŸ de scurtcircuit pe partea de MT a transformatorului este 500 MVA;
n transformatoarele sunt de tip standard de 20/0,4 kV Ûi au puteri nominale conform
tabelului;
n cablurile aferente fiecŸrui transformator, pÊnŸ la Ántreruptorul automat de JT, sunt
realizate din conductor monofilar, de lungime 5 m;
Fig. H44: Exemplu de transformator plasat Án postul de
transformare de tip consumator. n Ántre fiecare CBM al circuitului de sosire Ûi fiecare CBP al circuitului de plecare
existŸ o lungime de 1 m de bare colectoare;
n aparatajul de comutaÍie este instalat Ántr-un dulap de distribuÍie Ánchis, montat la
sol; temperatura ambiantŸ este de 30° C.
H21
De asemenea tabelul indicŸ tipurile de Ántreruptoare automate din fabricaÍia Merlin
Gerin recomandate pentru funcÍia de tip CBM Ûi respectiv CBP, la fiecare caz.
Exemplu (vezi Fig. H47 pagina urmŸtoare).
n Alegerea Ántreruptoarelor automate pentru funcÍia de CBM:
In pentru un transformator de 800 kVA = 1126 A (la 410 V tensiune Án gol)
Icu (minim) = 48 kA (din Tab. H46)
CBM indicat Án tabel este Compact NS 1250 N (Icu = 50 kA).
n Alegerea Ántreruptoarelor automate pentru funcÍia CBP:
Capacitatea de rupere la scurtcircuit (Icu) necesarŸ acestor Ántreruptoare automate
este 56 kA, conform Tab. H46.
SoluÍia recomandatŸ pentru cele trei circuite de plecare 1, 2 Ûi 3 o reprezintŸ
Ántreruptoarele automate limitatoare de curent, tip NS 400 L, NS 250 L, NS 100L.
Curentul Icu Án fiecare caz este 150 kA.
Fig. H45: Transformatoare Án paralel.
NumŸrul Ûi puterea Capacitatea de rupere Selectivitatea totalŸ Ántre Capacitatea de rupere min. Curentul nominal In al
nominalŸ (kVA) pentru min. a Ántreruptorului Ántreruptoarelor autom. sosire a Ántreruptoarelor autom. Ántreruptoarelor autom.
transformatoare 20/0,4 kV automat sosire (Icu) kA (CBM) Ûi plecare (CBP) din TG plecare (Icu) kA plecare (CPB) 250A
2 x 400 14 NW08N1/NS800N 27 NS250H
3 x 400 28 NW08N1/NS800N 42 NS250H
2 x 630 22 NW10N1/NS1000N 42 NS250H
3 x 630 44 NW10N1/NS1000N 67 NS250H
2 x 800 19 NW12N1/NS1250N 38 NS250H
3 x 800 38 NW12N1/NS1250N 56 NS250H
2 x 1.000 23 NW16N1/NS1600N 47 NS250H
3 x 1.000 47 NW16N1/NS1600N 70 NS250H
2 x 1.250 29 NW20N1/NS2000N 59 NS250H
3 x 1.250 59 NW20N1/NS2000N 88 NS250L
2 x 1.600 38 NW25N1/NS2500N 75 NS250L
3 x 1.600 75 NW25N1/NS2500N 113 NS250L
2 x 2.000 47 NW32N1/NS3200N 94 NS250L
3 x 2.000 94 NW32N1/NS3200N 141 NS250L
Tab. H46: Valorile maxime ale curentului de scurtcircuit ce pot fi Ántrerupte de Ántreruptoarele sosire Ûi plecare din TG (CBM Ûi CBP), pentru cÊteva transformatoare
Án paralel.
Aceste Ántreruptoare automate oferŸ urmŸtoarele avantaje:

o selectivitate totalŸ faÍŸ de Ántreruptorul automat CBM din amonte,
o utilizarea tehnicii “filiaÍiei” pentru componentele din aval, rezultÊnd avantaje
economice.
Alegerea Ántreruptoarelor automate din circuitul de plecare Ûi

Nivelele de curent de scurtcircuit din orice din circuitele finale
punct al unei instalaÍii electrice pot fi obÍinute Utilizarea Tabelului G40
din tabele. Cu ajutorul acestui tabel poate fi determinatŸ rapid valoarea curentului de
scurtcircuit trifazat, Án orice punct al instalaÍiei, dacŸ se cunosc:
n valoarea curentului de scurtcircuit Ántr-un punct din amonte de Ántreruptorul
respectiv;
n lungimea, secÍiunea Ûi structura conductoarelor Ántre cele douŸ puncte.
Este recomandatŸ alegerea unui Ántreruptor automat cu o capacitate de rupere
superioarŸ celei din tabel.
Calculul detaliat al nivelului curentului de scurtcircuit
Pentru a calcula Án mod precis curentul de scurtcircuit, mai ales atunci cÊnd
capacitatea de rupere a Ántreruptorului automat este ceva mai micŸ decÊt cea
indicatŸ Án tabel, este necesar sŸ se utilizeze metoda din capitolul G, paragraful 4.
Întreruptoarele automate bipolare (cu poli pe fazŸ Ûi neutru), avÊnd protecÍie
pe un singur pol
Aceste Ántreruptoare automate sunt Án general dotate cu un dispozitiv de protecÍie la
supracurent, plasat numai pe polul fazei. Acestea pot fi utilizate Án schemele TT,
TN-S Ûi IT. Reamintim cŸ Ántr-o schemŸ IT trebuiesc respectate urmŸtoarele condiÍii:
n condiÍia (B) din Tab. G67, relativ la protecÍia conductorului de neutru, faÍŸ de
supracurentul care apare Án cazul defectului dublu;
n capacitatea de deconectare la scurtcircuit (nominalŸ): un Ántreruptor automat
bipolar (fazŸ Ûi neutru) trebuie sŸ fie capabil sŸ ÁntrerupŸ pe un pol (la tensiunea
dintre faze) curentul unui defect dublu egal cu 15% din curentul de scurtcircuit
trifazat din punctul respectiv al instalaÍiei, dacŸ curentul este i 10 kA, sau 25% din
curentul de scurtcircuit trifazat, dacŸ acesta depŸÛeÛte 10 kA;
n protecÍia la atingere indirectŸ: aceastŸ protecÍie este realizatŸ conform regulilor
pentru schemele IT.
H22 Capacitate de deconectare insuficientŸ
În sistemele de distribuÍie de JT se ÁntÊmplŸ uneori (mai ales Án reÍelele foarte
ÁncŸrcate) ca Isc calculat sŸ depŸÛeascŸ Icu al Ántreruptorului automat disponibil Án
instalaÍie, sau modificŸri ale reÍelei din amonte, sŸ ducŸ la depŸÛirea performanÍelor
Ántreruptorului automat de JT.
n SoluÍia 1: verificaÍi dacŸ Ántreruptoarele automate din amonte sunt limitatoare de
curent, permiÍÊnd aplicarea principiului filiaÍiei (descris Án subparagraful 4.5);
n SoluÍia 2: instalarea unei game de Ántreruptoare automate avÊnd performanÍe
sporite. AceastŸ soluÍie este interesantŸ din punct de vedere economic atunci cÊnd
numai unul sau douŸ Ántreruptoare sunt afectate;
n SoluÍia 3: asocierea siguranÍelor limitatoare de curent “gG” sau “aG” (cu
Ántreruptoarele automate implicate), pe partea amonte. AceastŸ combinaÍie trebuie
totuÛi sŸ respecte urmŸtoarele reguli:
o performanÍele siguranÍei trebuie sŸ fie corespunzŸtoare,
o sŸ nu se monteze siguranÍe pe conductorul de neutru, exceptÊnd anumite
instalaÍii IT unde un defect dublu produce un curent Án conductorul de neutru care
Fig. H47: Transformatoare Án paralel. poate depŸÛi capacitatea de deconectare a Ántreruptorului automat. În acest caz,
topirea siguranÍei de pe neutru, trebuie sŸ ducŸ la declanÛarea Ántreruptorului
automat Ûi Ántreruperea tuturor fazelor.
Tehnica “filiaÍiei” utilizeazŸ proprietŸÍile 4.5 Coordonarea Ántre Ántreruptoarele automate

Ántreruptoarelor limitatoare de curent pentru Tehnica “filiaÍiei”
a permite instalarea Án aval de acestea, a Descrierea tehnicii “filiaÍiei”
unor cabluri Ûi componente de circuit cu Prin limitarea Án amplitudine Ûi duratŸ a valorii de vÊrf a curentului de scurtcircuit
performanÍe semnificativ mai reduse decÊt un Ántreruptor automat limitator permite utilizarea, Án circuitele din aval, a unor
ar fi fost necesar, simplificÊnd Ûi reducÊnd aparate de comutaÍie Ûi componente de circuit cu capacitŸÍi de deconectare Ûi
performanÍe de stabilitate termicŸ Ûi electrodinamicŸ mai scŸzute decÊt Án cazurile
costurile instalaÍiei. clasice. Reducerea dimensiunilor fizice Ûi a cerinÍelor de perfomanÍŸ asigurŸ
economii substanÍiale Ûi simplificarea lucrŸrilor de instalare. Este de remarcat
cŸ, Án timp ce Ántreruptoarele automate limitatoare de curent produc un efect de
creÛtere virtualŸ a impedanÍei sursei pe durata scurtcircuitului, acestea nu au nici
un efect Án alte condiÍii cum ar fi pornirea unui motor de putere mare (cÊnd este de
dorit o impedanÍŸ redusŸ a sursei). În acest sens, de mare interes este gama de
Ántreruptoare limitatoare Compact NS cu performanÍe ridicate de limitare.
În general sunt necesare ÁncercŸri de CondiÍii de exploatare

laborator, pentru a ne asigura cŸ sunt Cele mai multe standarde naÍionale permit utilizarea tehnicii “filiaÍiei” cu condiÍia ca
Ándeplinite condiÍiile de exploatare impuse nivelul de energie care trece prin Ántreruptoarele limitatoare sŸ fie mai mic decÊt cel
de standardele naÍionale Ûi cŸ producŸtorul pe care pot sŸ Ál suporte Ántreruptoarele Ûi componentele din aval.
asigurŸ combinaÍii corespunzŸtoare de În practicŸ, aceastŸ condiÍie poate fi verificatŸ numai prin ÁncercŸri realizate Án
laborator. Astfel de teste sunt realizate de fabricanÍi care furnizeazŸ informaÍii sub
aparate de comutaÍie
formŸ de tabel. În acest mod, utilizatorii pot sŸ proiecteze Ántr-o manierŸ riguroasŸ o
schemŸ tip cascadŸ, bazatŸ pe combinaÍii de tipuri de Ántreruptoare recomandate.
De exemplu, Tab. H48 indicŸ posibilitatea utilizŸrii tehnicii “filiaÍiei” a Ántreruptoarelor
automate de tip C60, Clario Ûi NG125, dacŸ se instaleazŸ Án aval de Ántreruptoarele
limitatoare NS 250 N, H sau L pentru instalaÍii de 230/400 V sau 240/415 V trifazate.
kAeficace
Capacitatea de rupere 150 NS250L
a Ántreruptorului 50 NS250H
automat limitator 35 NS250N
amonte
Capacitatea de rupere 150 NG125L

a Ántreruptorului 70 NG125L
automat aval (beneficiind 40 C60L i 40 A C60L i 40 A
de tehnica “filiaÍiei”)
36 NG125N NG125N
30 C60H C60N/H/L C60N/H
C60L C60L 50-63 A
25 C60N C120N/H
C120N/H C120N/H
20 Clario Clario Clario
Tab. H48: Exemple de posibilitŸÍi de “filiaÍie” pentru instalaÍii de 230/400 V sau 240/415 V
trifazate.
H23
Avantajele tehnicii “filiaÍiei”
De procesul de limitare a curentului beneficiazŸ toate circuitele din aval care sunt
alimentate prin Ántreruptorul automat limitator respectiv.
Principiul nu este restrictiv, adicŸ Ántreruptoarele automate limitatoare pot fi
montate Án orice punct al instalaÍiei unde circuitele Ûi componentele din aval ar avea
performanÍe inadecvate.
Rezultatul este:
n simplificarea calculelor de curent de scurtcircuit;
n simplificarea, adicŸ alegerea Ántr-un domeniu mai larg a aparatelor de comutaÍie Ûi
echipamentelor din aval;
n utilizarea unor aparate de comutaÍie Ûi echipamente cu performanÍe mai reduse,
cu micÛorarea costurilor corespunzŸtoare;
n economie de spaÍii de amplasare, deoarece echipamentele cu performanÍe mai
reduse sunt Án general mai puÍin voluminoase.
Fig. H49: Selectivitate totalŸ Ûi parÍialŸ.
DeclanÛarea selectivŸ (selectivitatea)
Selectivitatea este realizatŸ de dispozitive automate de protecÍie, astfel ÁncÊt un defect
care apare Án orice punct a instalaÍiei, sŸ fie deconectat de dispozitivele de protecÍie
Selectivitatea poate fi totalŸ sau parÍialŸ. plasate imediat Án amonte de defect, Án timp ce toate celelalte dispozitive de protecÍie
Aceasta poate fi bazatŸ pe principiul nivelelor rŸmÊn Án aceeÛi stare (vezi Fig. H49).
de curent sau temporizŸrilor sau o combinaÍie
a celor douŸ. DezvoltŸri recente sunt bazate
pe principiul selectivitŸÍii logice.
Un sistem (brevetat de Merlin Gerin) utilizeazŸ
avantajele combinate ale limitŸrii de curent Ûi
selectivitŸÍii.
Selectivitatea Ántre Ántreruptoarele automate A Ûi B este totalŸ dacŸ valoarea maximŸ

a curentului de scurtcircuit Án circuitul B (Isc B) nu depŸÛeÛte reglajul de declanÛare
la scurtcircuit al Ántreruptorului automat A (Im A). În aceastŸ situaÍie la scurtcircuit va
declanÛa numai B (vazi Fig. H50).
Selectivitatea este parÍialŸ dacŸ curentul de scurtcircuit maxim posibil Án circuitul B
depŸÛeÛte reglajul de declanÛare aferent Ántreruptorului automat A. Într-o astfel de
situaÍie la curent de scurtcircuit maxim, vor declanÛa ambele Ántreruptoare automate
A Ûi B (vezi Fig. H51).
Selectivitatea bazatŸ pe nivelul de curent: protecÍia Ámpotriva suprasarcinilor
(vezi Fig. H52a).
AceastŸ metodŸ este realizatŸ prin reglajul succesiv al nivelelor de declanÛare ale
releelor, Án trepte, de la releul din aval (reglaj inferior) cŸtre sursŸ (reglaj superior).
Selectivitatea este totalŸ sau parÍialŸ conform anumitor condiÍii particulare, aÛa cum
s-a arŸtat Án exemplele de mai sus.
Ca regulŸ selectivitatea este obÍinutŸ cÊnd:
Fig. H50: Selectivitate totalŸ Ántre Ántreruptoarele n IrA/IrB > 2:
automate A Ûi B.
Selectivitatea bazatŸ pe nivele de timp: protecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor de
nivel scŸzut (vezi Fig. H52b)
AceastŸ metodŸ este implementatŸ prin reglajul declanÛŸrii temporizate astfel ÁncÊt
releele din aval sŸ aibŸ cel mai scurt timp de acÍiune; ÁntÊrzierea creÛte progresiv pe
mŸsurŸ ce ÁnaintŸm cŸtre sursŸ.
În diagrama cu douŸ nivele prezentatŸ Ántreruptorul automat A, din amonte, este
ÁntÊrziat suficient pentru a asigura selectivitatea totalŸ cu Ántreruptorul automat B (de
exemplu, Masterpact cu declanÛator electronic).
Selectivitatea bazatŸ pe combinarea celor douŸ metode de mai sus
(vezi Fig. H52c)
O ÁntÊrziere mecanicŸ, adiÍionalŸ schemei nivelelor de curent, poate sŸ
ÁmbunŸtŸÍeascŸ performanÍele de selectivitate globalŸ. Întreruptorul automat din
amonte are douŸ niveluri pentru declanÛarea electromagneticŸ ultrarapidŸ:
n Im A declanÛator magnetic cu temporizare sau declanÛator electronic cu scurtŸ
temporizare;
n Ii declanÛare instantanee.
Selectivitatea este totalŸ dacŸ Isc B < Ii (instantanee).
H24 Selectivitatea bazatŸ pe nivelele energiei arcului electric: protecÍia Ámpotriva
scurtcircuitelor foarte puternice
Fig. H51: Selectivitate parÍialŸ Ántre Ántreruptoarele AceastŸ tehnologie implementatŸ Án Ántreruptorul automat limitator Compact NS este
automate A Ûi B. extrem de eficientŸ pentru obÍinerea selectivitŸÍii totale.
Principiu: Atunci cÊnd un scurtcircuit foarte puternic este detectat de cŸtre douŸ
Ántreruptoare automate A Ûi B, contactele acestora se deschid simultan. Ca rezultat
a) curentul este limitat semnificativ.
n cantitatea importantŸ de energie a arcului electric provoacŸ declanÛarea
Ántreruptorului automat B;
n apoi energia scade Ûi nu mai este suficientŸ pentru a provoca declanÛarea lui A.
Ca regulŸ, selectivitatea Ántre Compact NS este totalŸ dacŸ raportul Ántre A Ûi B este
mai mare decÊt 2,5.
Selectivitate prin nivele de curent

Selectivitatea prin nivele de curent este realizatŸ prin reglajul Án trepte
b) al curenÍilor de acÍionare ai declanÛatoarelor magnetice.
Selectivitatea prin nivele de curent este realizatŸ cu Ántreruptoare automate,

de preferat limitatoare, prin reglajul Án trepte al nivelelor de curent aferente
declanÛatoarelor electromagnetice instantanee.
În acest sens pot exista mai multe cazuri:
n Întreruptorul din aval nu este limitator de curent
În acest caz, selectivitatea totalŸ este practic imposibilŸ, deoarece IscA este
aproximativ egal cu IscB astfel ÁncÊt ambele Ántreruptoare automate vor declanÛa
c) simultan. Ca urmare, pentru aceastŸ situaÍie, selectivitatea este parÍialŸ Ûi limitatŸ la
Im al Ántreruptorului automat din amonte (vezi Fig. H51).
n Întreruptorul din aval este limitator de curent
ÎmbunŸtŸÍirea declanÛŸrii selective poate fi obÍinutŸ prin utilizarea unui Ántreruptor
automat limitator de curent Án aval, adicŸ Án poziÍia Ántreruptorului B. Pentru
un scurtcircuit produs Án aval de B, curentul limitat IB va duce la funcÍionarea
declanÛatorului electromagnetic din B (reglat corespunzŸtor) dar va fi insuficient
pentru a produce declanÛarea lui A.
NotŸ: toate Ántreruptoarele automate de JT (considerate aici) au un anumit grad
de limitare al curentului, chiar Ûi acelea care nu sunt clasificate ca limitatoare de
curent. Acest fapt s-a luat Án considerare pentru curba caracteristicŸ a Ántreruptorului
Fig. H52: Selectivitate. automat standard A, prezentatŸ Án Fig. H53. Sunt necesare totuÛi calcule Ûi teste
adecvate pentru a asigura performanÍe satisfŸcŸtoare Án cazul acestei combinaÍii.
Fig. H53: Limitarea aval de Ántreruptorul automat B.
n Întreruptorul automat din amonte este de tip ultrarapid cu ÁntÊrziere redusŸ (SD)
Aceste Ántreruptoare sunt dotate cu declanÛatoare care au o temporizare redusŸ,
nereglabilŸ. ÎntÊrzierea este suficientŸ pentru asigurarea unei selectivitŸÍi absolute
cu orice alt Ántreruptor ultrarapid din aval, la orice valoare a curentului de scurtcircuit,
pÊnŸ la valoarea Ii A (vezi Fig. H54).
H25
Fig. H54: Utilizarea unui Ántreruptor automat amonte selectiv.
Exemplu
Întreruptorul automat A: Compact NS250N dotat cu un declanÛator care include o
caracteristicŸ SD.
Ir = 250 A, declanÛator magnetic reglat la 2000 A
Întreruptorul automat B: Compact NS100N
Ir = 100 A
Catalogul de distribuÍie electricŸ Merlin Gerin indicŸ limita de selectivitate la
3000 A (o ÁmbunŸtŸÍire peste limita de 2500 A obÍinutŸ la folosirea unui declanÛator
standard).
Selectivitatea bazatŸ pe declanÛare ÁntÊrziatŸ, Selectivitate temporalŸ

utilizeaza Ántreruptoare automate numite AceastŸ tehnicŸ necesitŸ:
“selective” (Án anumite ÍŸri). n introducerea unui mecanism de temporizare Án structura declanÛatoarelor
aferente;
Utilizarea acestor Ántreruptoare automate este
n Ántreruptoare automate cu performanÍe de stabilitate termicŸ Ûi electrodinamicŸ
relativ simplŸ Ûi constŸ Án eÛalonarea Án timp corespunzŸtoare nivelelor ridicate de curent Ûi ÁntÊrzierilor implicate.
a momentelor de declanÛare pentru mai multe DouŸ Ántreruptoare automate A Ûi B Án serie (parcurse de acelaÛi curent) sunt
Ántreruptoare automate conectate Án serie. selective dacŸ durata de declanÛare a Ántreruptorului automat B din aval este mai
micŸ decÊt durata de nondeclanÛare a Ántreruptorului automat A.
Selectivitate pe mai multe nivele

Un exemplu de schemŸ practicŸ cu Ántreruptoare automate Merlin Gerin - Masterpact
(cu dispozitive electronice de protecÍie). Aceste Ántreruptoare automate sunt echipate
cu temporizatoare reglabile permiÍÊnd 4 trepte de reglaj, astfel ÁncÊt:
n ÁntÊrzierea corespunzŸtoare unei anumite trepte este mai mare decÊt timpul de
Ántrerupere total al treptei urmŸtoare inferioare;
n temporizarea corespunzŸtoare primei trepte este mai mare decÊt timpul total de
rupere al Ántreruptoarelor automate ultrarapide (tip Compact de exemplu) sau al
fuzibilelor (vezi Fig. H55).
Fig. H55: Selectivitate temporalŸ.
Limitare Ûi selectivitate obÍinute pe baza energiei arcului

electric (selectivitate energeticŸ)
FiliaÍia Ántre 2 aparate este obÍinutŸ utilizÊnd declanÛarea Ántreruptorului automat
H26 din amonte A pentru a ajuta Ántreruptorul automat din aval B sŸ rupŸ arcul. Limita
selectivitŸÍii Is este Án consecinÍŸ egalŸ cu capacitatea de rupere ultimŸ Icu B a
Ántreruptorului automat B acÍionÊnd singur, deoarece filiaÍia implicŸ declanÛarea
ambelor aparate.
Tehnologia bazatŸ pe energia arcului electric implementatŸ Án Ántreruptoarele
automate Compact NS permite creÛterea limitelor selectivitŸÍii. Principiile sunt
urmŸtoarele:
n Ántreruptorul automat limitator din aval (B) vede un curent de scurtcircuit important.
DeclanÛarea este rapidŸ (< 1ms) Ûi deci curentul este limitat;
n Ántreruptorul automat amonte (A) vede un curent de scurtcircuit limitat comparat
cu capacitatea sa de rupere. Acest curent provoacŸ o respingere a contactelor. Ca
rezultat tensiunea arcului creÛte Ûi curentul este Ûi mai mult limitat. Presiunea nu
este destul de mare pentru a provoca declanÛarea Ántreruptorului automat. Deci,
Ántreruptorul automat A va ajuta Ántreruptorul automat B sŸ declanÛeze, fŸrŸ a
declanÛa el ÁnsuÛi. Limita selectivitŸÍii poate fi mai mare decÊt Icu B Ûi selectivitatea
devine totalŸ la un cost optim al aparatelor.
Selectivitate totalŸ naturalŸ cu Compact NS

Avantajul major al Ántreruptorului automat Compact NS constŸ Án asigurarea
selectivitŸÍii totale naturale Ántre douŸ aparate Ánseriate dacŸ:
n raportul Ántre curenÍii nominali ai celor douŸ declanÛatoare este > 1,6;
n raportul curenÍilor nominali ai celor douŸ Ántreruptoare automate > 2,5.
Se pot realiza scheme de selectivitate logicŸ Selectivitate logicŸ

utilizÊnd Ántreruptoare automate dotate Acest sistem de selectivitate necesitŸ Ántreruptoare automate echipate cu
cu declanÛatoare electronice, proiectate declanÛatoare electronice, proiectate special Ûi cu conductoare pilot de
special Án acest scop (Compact, Masterpact, interconexiune, pentru transferul de date Ántre Ántreruptoarele automate.
fabricate de Merlin Gerin) interconectate prin Pentru douŸ nivele A Ûi B (vezi Fig. H56) Ántreruptorul automat A este reglat sŸ
declanÛeze instantaneu Án caz cŸ releul Ántreruptorului automat B nu trimite un
conductoare pilot.
semnal care sŸ confirme cŸ defectul se aflŸ Án aval de B.
Acest semnal produce ÁntÊrzierea declanÛŸrii lui A asigurÊnd totodatŸ protecÍia de
rezervŸ Án eventualitatea cŸ Ántreruptorul automat B nu reuÛeÛte Ántreruperea.
Acest sistem (brevetat de Merlin Gerin) permite de asemenea localizarea rapidŸ a
defectelor.
Fig. H56: Selectivitate logicŸ.
4.6 Selectivitate MT/JT Ántr-un post de transformare

de tip consumator
În general, transformatorul dintr-un post de transformare de tip consumator este
protejat prin siguranÍe de MT care corespund parametrilor transformatorului, Án
conformitate cu principiile enunÍate Án CEI 60787 Ûi CEI 60420, urmÊnd indicaÍiile H27
fabricantului de siguranÍe fuzibile.
Deoarece siguranÍa de MT nu trebuie sŸ declanÛeze la defecte apŸrute pe partea de
JT (Án aval de Ántreruptorul de JT), curba caracteristicŸ a celui din urmŸ trebuie sŸ se
gŸseascŸ la stÊnga curbei de pre-arc a siguranÍei fuzibile.
AceastŸ condiÍie, fixeazŸ reglajele maximale pentru protecÍia Ántreruptorului de JT, Ûi
anume:
n reglajul nivelului maxim al curentului de scurtcircuit al declanÛatorului
electromagnetic;
n ÁntÊrzierea maximŸ permisŸ pentru declanÛatorul de scurtcircuit (vezi Fig. H57).
Fig. H57: Exemplu.

n nivelul de scurtcircuit la bornele de MT ale transformatorului: 250 MVA;

n transformator MT/JT: 1250 kVA, 20/0,4 kV;
n siguranÍe MT: 63 A;
n conexiune Ántre transformator Ûi Ántreruptorul automat de JT: 10 m de cablu
monofilar;
n Ántreruptor automat de JT: Compact NS 2000 reglat la 1800 A (Ir).
Care este reglajul maxim al curentului de declanÛare la scurtcircuit Ûi ÁntÊrzierea
maximŸ permisŸ?
Curbele din Fig. H58 aratŸ cŸ selectivitatea este asiguratŸ dacŸ ÁntÊrzierea
declanÛatorului temporizat este reglatŸ la:
n un nivel i 6 Ir = 10,8 kA;
n un reglaj de ÁntÊrziere la treapta 1 sau 2.
H28
Fig. H58: Curbele fuzibilelor MT Ûi Ántreruptorului automat JT.

Capitolul J
ProtecÍia Ámpotriva
supratensiunilor la JT
Cuprins
1
General J2
1.1 Ce este o supratensiune tranzitorie? J2
1.2 Cele patru tipuri de supratensiuni tranzitorii J2
1.3 Principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii J4
1.4 Moduri de propagare J5
2
Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor J6
2.1 Dispozitive de protecÍie primarŸ (protecÍia instalaÍiilor J6
Ámpotriva trŸsnetului)
2.2 Dispozitive de protecÍie secundarŸ (protecÍia instalaÍiilor J8
interioare Ámpotriva trŸsnetului)
3
Standarde J11
3.1 Descrierea unui descŸrcŸtor J11
3.2 Standarde de produs J11
3.3 Datele tehnice ale unui descŸrcŸtor Án conformitate J11
cu standardul CEI 61643-11
3.4 Standarde de instalare ale descŸrcŸtoarelor J13
4
Alegerea unui dispozitiv de protecÍie J14
4.1 Evaluarea riscului supratensiunilor pentru J14
instalaÍia de protejat
4.2 Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui descŸrcŸtor J16
(pentru o reÍea de JT)
4.3 Alegerea descŸrcŸtorului Án funcÍie de sistemul J16
de tratare a neutrului
4.4 Alegerea unui Ántreruptor automat pentru J17
protejarea descŸrcŸtorului
J1
J - ProtecÍia Ámpotriva
supratensiunilor la JT 1 General
1.1 Ce este o supratensiune tranzitorie?

O supratensiune tranzitorie este un impuls de tensiune sau o undŸ care este
suprapusŸ tensiunii nominale a reÍelei (vezi Fig. J1).
Fig. J1: Exemple de supratensiuni tranzitorii.
Acest tip de supratensiune tranzitorie este caracterizat de (vezi Fig. J2):

n frontul de undŸ (tf) mŸsurat Án µs;
n gradientul S mŸsurat Án kV/µs.
O supratensiune tranzitorie perturbŸ echipamentele Ûi provoacŸ radiaÍii
electromagnetice. Mai mult decÊt atÊt, durata supratensiunii tranzitorii (T) cauzeazŸ
un impuls de energie Án circuitele electrice care poate sŸ distrugŸ echipamentele.
J2
Fig. J2: Principalele caracteristici ale supratensiunii.
1.2 Cele patru tipuri de supratensiuni tranzitorii

ExistŸ patru tipuri de supratensiuni tranzitorii care pot perturba instalaÍiile electrice Ûi
consumatorii alimentaÍi din acestea:
n supratensiuni tranzitorii de origine atmosfericŸ;
n supratensiuni tranzitorii de comutaÍie;
n supratensiuni tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ;
n supratensiuni tranzitorii cauzate de descŸrcŸri electrostatice.
Supratensiuni tranzitorii de origine atmosfericŸ

Riscul unei lovituri de trŸsnet: cÊteva cifre
În fiecare zi Ántre 2000 Ûi 5000 de furtuni se formeazŸ pe planeta noastrŸ. Aceste
furtuni sunt ÁnsoÍite de trŸsnete care constituie un risc serios pentru oameni Ûi
echipamente. Lovituri de trŸsnet ating pŸmÊntul cu o ratŸ de 30 pÊnŸ la 100 lovituri
pe secundŸ. Anual aceasta ÁnseamnŸ 3 mii de miliarde de lovituri de trŸsnet.
n Pretutindeni Án lume, Án fiecare an, mii de persoane sunt lovite de trŸsnet Ûi un
numŸr foarte mare de animale sunt ucise.
n TrŸsnetul provoacŸ un mare numŸr de incendii, Án special asupra clŸdirilor din
ferme.
1 General
n TrŸsnetul afecteazŸ transformatoarele electrice, contoarele de energie, aparatele

electro-casnice, Án general toate aplicaÍiile electrice Ûi electronice din sectorul
rezidenÍial Ûi industrial.
n ClŸdirile Ánalte sunt cele mai des lovite de trŸsnet.
n Costul reparaÍiilor pentru daunele provocate de trŸsnete este foarte mare.
n Este dificilŸ evaluarea daunelor provocate de perturbaÍiile produse de trŸsnete
asupra reÍelelor de telecomunicaÍie sau calculatoare, erori ale automatelor
programabile sau defectŸri ale sistemelor de reglare automatŸ.
În plus pierderile provocate de un echipament scos din uz de o loviturŸ de trŸsnet
pot avea consecinÍe financiare apropiate de costul iniÍial al echipamentului.
Caracteristicile unui descŸrcŸri de trŸsnet
Tabelul J3 aratŸ valorile date de comitetul de protecÍie Ámpotriva trŸsnetelor
(comisia tehnicŸ 81 a CEI). DupŸ cum se poate vedea 50% din trŸsnete sunt de o
forÍŸ mai mare de 33 kA Ûi 5% sunt mai mari de 85 kA. Energia implicatŸ este deci
foarte mare.
Probabilitatea Curentul Gradientul Durata NumŸr total

de producere de vÊrf totalŸ descŸrcŸri
P% I (kA) S (kA/μs) T (s) n
95 7 9,1 0,001 1
50 33 24 0,01 2
5 85 65 1,1 6
Tab. J3: Caracteristicile descŸrcŸrilor de trŸsnet date de comitetul de protecÍie Ámpotriva

trŸsnetelor al CEI.
Este important de cunoscut probabilitatea Ûi forÍa loviturilor atunci cÊnd protejŸm o

instalaÍie. Mai trebuie Ûtiut Ûi cŸ curentul unui trŸsnet este un impuls de curent de
ÁnaltŸ frecvenÍŸ ajungÊnd pÊnŸ la un megahertz.
Efectele trŸsnetului
TrŸsnetul provine dintr-o descŸrcare a Curentul unui trŸsnet este deci un curent electric de ÁnaltŸ frecvenÍŸ. La fel ca Ûi
sarcinilor electrice acumulate Án norii efectele provocate de o inducÍie puternicŸ sau de alte supratensiuni tranzitorii,
cumulo-nimbus care formeazŸ un el provoacŸ aceleaÛi efecte asupra unui conductor ca Ûi orice alt curent de joasŸ
condensator cu pŸmÊntul. Fenomenul frecvenÍŸ:
n Efecte termice: topire la locul impactului Ûi efectul Joule datorat circulaÍiei de
furtunilor provoacŸ daune serioase. TrŸsnetul
curent care provoacŸ incendii. J3
este un fenomen atmosferic frecvent care n Efecte electrodinamice: cÊnd curentul de trŸsnet circulŸ printr-un conductor paralel
produce supratensiuni tranzitorii Án toate cu alte conductoare poate provoca atragere sau respingere Ántre conductoare, adicŸ
elementele conductoare Ûi Án special Án deformaÍii mecanice sau ruperi ale acestora.
conductoare Ûi Án echipamente. n Efectul de combustie: trŸsnetul provoacŸ dilatarea aerului Án canalul de arc
implicÊnd suprapresiuni pe o distanÍŸ de zeci de metri. Suflul poate sparge
geamuri sau proiecta oameni Ûi animale la cÊÍiva metri faÍŸ de locaÍia iniÍialŸ. La
reÁntoarcerea aerului Án canalul de arc, unda de Ûoc se transformŸ Ántr-o undŸ
sonorŸ: tunetul.
n Supratensiunile tranzitorii circulŸ dupŸ impact pe reÍelele electrice sau pe reÍelele
telefonice aeriene.
n Supratensiunile induse de efectul radiaÍiei electromagnetice a canalului de arc
de trŸsnet, care acÍioneazŸ ca o antenŸ peste cÊÍiva kilometri, Ûi care reprezintŸ un
impuls de curent considerabil.
n Ridicarea potenÍialului pŸmÊntului la circulaÍia curentului de trŸsnet Án pŸmÊnt.
Aceasta explicŸ loviturile indirecte ale trŸsnetului prin tensiunea de pas Ûi
distrugerea echipamentelor.
Supratensiuni tranzitorii de comutaÍie

O schimbare bruscŸ Án condiÍiile de funcÍionare ale unei reÍele electrice va provoca
apariÍia unor fenomene tranzitorii. Acestea sunt Án general unde de tensiune de
ÁnaltŸ frecvenÍŸ sau amortizate (vezi Fig. J1).
Acestea au un front lent; frecvenÍa lor variazŸ de la zeci la sute de kilohertzi.
Supratensiunile tranzitorii de comutaÍie sunt provocate de:
n impulsuri de tensiune la deconectarea aparaturii de comutaÍie (fuzibile,
Ántreruptoare automate), datoritŸ funcÍionŸrii dispozitivelor de protecÍie, sau de
deschiderea Ûi Ánchiderea aparatajului de comandŸ (relee, contactori);
n impulsuri de tensiune de la circuite inductive provocate de motoare la pornire
sau oprire sau conectarea Ûi deconectarea transformatoarelor Án posturile de
transformare MT/JT;
n impulsuri de tensiune la conectarea unei baterii de condensatoare la reÍea;
n toate dispozitivele care conÍin o bobinŸ, un condensator sau un transformator,
conectate la alimentarea cu energie electricŸ: relee, contactoare, televizoare,
imprimante, computere, cuptoare electrice, filtre, etc.
supratensiunilor la JT 1 General
Supratensiuni tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ (vezi Fig. J4)

Aceste supratensiuni au aceeaÛi frecvenÍŸ ca Ûi reÍeaua (50, 60 sau 400 Hz):
n supratensiuni cauzate de defecte de izolaÍie fazŸ/carcasŸ sau fazŸ/pŸmÊnt
Án reÍelele cu neutrul izolat sau tratat prin impedanÍŸ sau prin Ántreruperea
conductorului neutru. CÊnd aceasta se ÁntÊmplŸ, aparatele monofazice pot primi Án
loc de 230 V, pÊnŸ la 400V sau pentru medie tensiune tensiunea poate creÛte cu
pÊnŸ la √3;
n supratensiuni cauzate de avarii, de exemplu un conductor de medie tensiune
cŸzut peste unul de joasŸ tensiune.
n funcÍionarea unui eclator de ÁnaltŸ sau medie tensiune provoacŸ o creÛtere a
potenÍialului pŸmÊntului, pe durata acÍionŸrii dispozitivului de protecÍie. La ciclurile
automate de cuplŸri-decuplŸri succesive, ce urmeazŸ dupŸ detectarea unui defect,
aceste dispozitive vor reamorsa arcul dacŸ defectul persistŸ.
Fig. J4: Supratensiuni tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ.
Supratensiuni tranzitorii cauzate de descŸrcŸri electrostatice

Într-un mediu uscat, sarcinile acumulate creazŸ un cÊmp electrostatic foarte
puternic. De exemplu o persoanŸ mergÊnd pe un covor cu ÁncŸlÍŸminte
electroizolantŸ se va ÁncŸrca cu o sarcinŸ la o tensiune de cÊÍiva kilovolÍi. DacŸ
persoana se apropie de un obiect conductor, va transmite o descŸrcare electricŸ de
cÊÍiva amperi cu un front de undŸ de cÊteva nanosecunde. DacŸ avem de-a face
J4 cu un obiect conÍinÊnd electronicŸ sau circuite imprimate neprotejate acestea pot fi
distruse.
Trei lucruri trebuiesc reÍinute: 1.3 Principalele caracteristici ale supratensiunilor

n o loviturŸ de trŸsnet directŸ sau indirectŸ tranzitorii
poate avea consecinÍe distructive asupra Tabelul J5 de mai jos prezintŸ principalele caracteristici ale supratensiunilor
instalaÍiilor electrice la cÊÍiva kilometri tranzitorii.
depŸrtare de locul impactului;
n supratensiunile tranzitorii industriale sau de
comutaÍie pot provoca, de asemenea, daune
considerabile; Tip de supratensiune Coef. supratens. DuratŸ Gradientul sau
tranzitorie tranzitorii frecvenÍa
n faptul cŸ o instalaÍie este subteranŸ nu o
FrecvenÍŸ industrialŸ i 1,7 LungŸ FrecvenÍŸ industrialŸ
protejeazŸ complet, deÛi riscul unei lovituri (defect de izolaÍie) 30 la 1.000 ms (50-60-400 Hz)
directe este limitat. De comutaÍie sau 2 la 4 ScurtŸ Medie
descŸrcare electrostaticŸ 1 la 100 ms 1 la 200 kHz
AtmosfericŸ >4 Foarte scurtŸ Foarte mare
1 la 100 μs 1 la 1.000 kV/μs
Tab. J5: Principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii.

1 General
1.4 Moduri de propagare

Modul obiÛnuit
Modul obiÛnuit de propagare a supratensiunilor este Ántre pŸrÍile active Ûi pŸmÊnt:
fazŸ/pŸmÊnt sau neutru/pŸmÊnt (vezi Fig. J6).
Ele sunt periculoase Án special pentru aparatele cu carcasŸ metalicŸ legatŸ la
pŸmÊnt datoritŸ riscului strŸpungerii dielectricului.
Fig. J6: Modul obiÛnuit.
Modul diferenÍial
Modul diferenÍial de propagare a supratensiunilor este Ántre fazŸ/fazŸ sau
fazŸ/neutru (vezi Fig. J7).
Ele sunt periculoase Án special pentru aparatele electronice, computere etc.
J5
Fig. J7: Modul diferenÍial.

supratensiunilor la JT 2 Dispozitive de protecÍie
Ámpotriva supratensiunilor
DouŸ tipuri majore de dispozitive sunt utilizate pentru suprimarea sau limitarea
supratensiunilor: ele sunt denumite dispozitive de protecÍie primarŸ Ûi dispozitive de
protecÍie secundarŸ.
2.1 Dispozitive de protecÍie primarŸ (protecÍia

instalaÍiilor Ámpotriva trŸsnetului)
Scopul dispozitivelor de protecÍie primarŸ este protecÍia instalaÍiilor Ámpotriva
loviturilor directe ale trŸsnetului. Ele capteazŸ Ûi conduc curentul de trŸsnet la
pŸmÊnt. Principiul este bazat pe aria de protecÍie determinatŸ de o structurŸ care
este mai ÁnaltŸ decÊt restul. AcelaÛi principiu se aplicŸ pentru un stÊlp, clŸdire sau
structurŸ metalicŸ ÁnaltŸ.
ExistŸ trei tipuri de protecÍie primarŸ:
n conductor paratrŸsnet Franklin, care este cel mai vechi Ûi mai bine cunoscut
dispozitiv de protecÍie Ámpotriva trŸsnetului;
n conductoare aeriene orizontale;
n zŸbrele metalice sau cuÛca Faraday.
Conductorul paratrŸsnet
Conductorul paratrŸsnet este o vergea metalicŸ plasatŸ Án vÊrful unei clŸdiri. Ea
este legatŸ la pŸmÊnt prin intermediul unuia sau mai multor conductoare (adesea
platbandŸ de cupru) (vezi Fig. J8).
J6
Fig. J8: Exemplu de protecÍie utilizÊnd conductorul paratrŸsnet Franklin.

2 Dispozitive de protecÍie
Proiectarea Ûi execuÍia unei instalaÍii de paratrŸsnet este sarcina unui specialist.

Trebuie acordatŸ atenÍie traseului platbandelor de cupru, ecliselor de testare a
prizelor de pŸmÊnt, electrozilor prizei de pŸmÊnt Ûi distanÍelor pÊnŸ la celelalte reÍele
utilitare (gaz, apŸ, etc.).
Mai mult, scurgerea curentului de trŸsnet spre pŸmÊnt va induce supratensiuni, prin
radiaÍie electromagneticŸ, Án circuitele electrice ale clŸdirii ce este protejatŸ. Acestea
pot sŸ ajungŸ la zeci de kilovolÍi; pentru acest motiv este recomandabil ca sŸ divizŸm
conductoarele de coborÊre Án douŸ, patru sau mai multe coborÊri Án paralel pentru a
minimiza efectele electromagnetice.
Conductoare aeriene orizontale

Aceste conductoare sunt Ántinse deasupra structurii care urmeazŸ a fi protejatŸ (vezi
Fig. J9). Ele sunt utilizate pentru structuri speciale: lansatoare de rachete, aplicaÍii
militare Ûi conductoare de gardŸ pentru liniile electrice aeriene de ÁnaltŸ tensiune
(vezi Fig. J10).
Fig. J9: Exemplu de paratrŸsnet utilizÊnd metoda conductorului orizontal.
J7
Fig. J10: Exemplu de protecÍie a LEA utilizÊnd conductoare de gardŸ.

Dispozitivele de protecÍie primarŸ Ámpotriva ZŸbrele metalice (cuÛca Faraday)

trŸsnetelor precum conductoarele orizontale Principiul este utilizat pentru clŸdiri foarte sensibile adŸpostind calculatoare sau
sau zŸbrelele metalice sunt utilizate pentru producÍie de circuite integrate. El constŸ Án multiplicarea simetricŸ a numŸrului
protecÍia Ámpotriva loviturilor directe de de coborÊri pe exteriorul clŸdirii. Se adaugŸ legŸturi orizontale suplimentare dacŸ
trŸsnet. Aceste dispozitive de protecÍie nu clŸdirea este ÁnaltŸ; de exemplu la fiecare douŸ etaje (vezi Fig. J11).
Conductoarele verticale sunt legate la pŸmÊnt Ûi Ántre ele. Rezultatul este o serie de
previn apariÍia efectelor secundare distructive
zŸbrele de 15 x 15 m sau 10 x 10 m. Aceasta ÁnseamnŸ o legŸturŸ echipotenÍialŸ
asupra echipamentelor. De exemplu creÛterea mai bunŸ a clŸdirii care divizeazŸ curenÍii de trŸsnet, reducÊnd considerabil cÊmpul
potenÍialului pŸmÊntului sau inducÍia electromagnetic Ûi inducÍia.
electromagneticŸ datoratŸ scurgerii curentului
cŸtre pŸmÊnt. Pentru reducerea efectelor
secundare Án reÍelele telefonice Ûi electrice
trebuiesc montaÍi descŸrcŸtori de joasŸ
tensiune.
Fig. J11: Exemplu de protecÍie a unei clŸdiri utilizÊnd principiul zŸbrelelor metalice
(cuÛca Faraday).
Dispozitivele de protecÍie secundarŸ sunt 2.2 Dispozitive de protecÍie secundarŸ (protecÍia

J8
clasate Án douŸ categorii: dispozitive de instalaÍiilor interioare Ámpotriva trŸsnetului)
protecÍie montate Án serie Ûi dispozitive de Acestea trateazŸ efectele supratensiunilor tranzitorii atmosferice, de comutaÍie sau
protecÍie montate Án paralel. de frecvenÍŸ industrialŸ. Ele pot fi clasificate dupŸ felul Án care sunt conectate Án
Dispozitivele de protecÍie montate Án serie instalaÍii: Án serie sau Án paralel.
sunt specifice unor sisteme sau aplicaÍii.
Dispozitivele de protecÍie montate Án paralel Dispozitivele de protecÍie conectate Án serie
sunt utilizate pentru reÍele electrice, reÍele Acestea sunt conectate Án serie cu conductoarele electrice ale sistemului care
telefonice, reÍele de comandŸ. trebuie protejat (vezi Fig. J12).
Fig. J12: Principiul protecÍiei Án serie.
Transformatoarele
Acestea reduc vÊrfurile de tensiune prin efectul inducÍiei Ûi eliminŸ cÊteva armonici
datoritŸ modului de realizare a conexiunilor. AceastŸ protecÍie nu este foarte
eficientŸ.
Filtrele
Bazate pe componente precum rezistenÍe, inductanÍe sau condensatori, ele sunt
potrivite Ámpotriva supratensiunilor de comutaÍie sau a celor de frecvenÍŸ industrialŸ,
corespunzŸtoare unei benzi de frecvenÍŸ bine definitŸ. Aceste protecÍii nu sunt
potrivite pentru perturbaÍii atmosferice.
2 Dispozitive de protecÍie
Amortizoare de undŸ
Sunt fabricate Án principiu din bobine Án aer care limiteazŸ supratensiunile Ûi
descŸrcŸtori care absorb curenÍii. Ele sunt potrivite pentru protejarea electronicii
sensibile sau a computerelor, acÍionÊnd numai asupra supratensiunilor. TotuÛi
aceste aparate sunt masive Ûi scumpe.
CondiÍionerele de reÍea Ûi sursele neÁntreruptibile statice (UPS)
Aceste dispozitive sunt utilizate pentru protecÍia echipamentelor sensibile precum
calculatoarele, care solicitŸ energie de cea mai bunŸ calitate. Ele pot fi folosite
pentru reglajul frecvenÍei Ûi tensiunii, eliminarea interferenÍelor Ûi asigurarea
continuitŸÍii Án alimentarea cu energie electricŸ, chiar Án cazul dispariÍiei tensiunii
(pentru UPS).
Pe de altŸ parte, aceste dispozitive nu oferŸ protecÍie Ámpotriva supratensiunilor
atmosferice Ûi, deci, este Án continuare necesarŸ utilizarea descŸrcŸtorilor.
Dispozitivele de protecÍie conectate Án paralel

Principiu
Dispozitivele de protecÍie conectate Án paralel se adapteazŸ la instalaÍia ce urmeazŸ
a fi protejatŸ (vezi Fig. J13).
Este protecÍia la supratensiune cel mai des folositŸ.
Fig. J13: Principiul protecÍiei Án paralel.
Principalele caracteristici
n Tensiunea nominalŸ a dispozitivului de protecÍie trebuie sŸ corespundŸ tensiunii
reÍelei la bornele dispozitivului: 230/400 V.
n DacŸ nu existŸ supratensiuni prin dispozitiv nu se va scurge nici un curent cŸtre
pŸmÊnt. J9
n La apariÍia unei supratensiuni de o valoare mai mare decÊt un prag reglabil Án
instalaÍia ce urmeazŸ a fi protejatŸ, dispozitivul de protecÍie conduce supratensiunea
la pŸmÊnt limitÊnd tensiunea la nivelul de protecÍie dorit Up (vezi Fig. J14).
Fig. J14: CurbŸ tipica U/I a unui dispozitiv de protecÍie ideal.
CÊnd supratensiunea dispare, dispozitivul de protecÍie nu mai conduce Ûi se

reÁntoarce la starea inactivŸ. Aceasta este caracteristica idealŸ tensiune/curent:
n timpul de rŸspuns al dispozitivului de protecÍie (tr) trebuie sŸ fie cÊt de scurt
posibil, pentru protecÍia cÊt mai rapidŸ a instalaÍiei;
n dispozitivul de protecÍie trebuie sŸ aibŸ capacitatea de a conduce energia
previzibilŸ a supratensiunilor ce ar putea sŸ aparŸ;
n descŸrcŸtorul trebuie sŸ reziste la curentul nominal In.
Produsele utilizate
n Limitatoare de tensiune
Sunt utilizate Án posturile de transformare MT/JT la bornele JT ale transformatorului
Án schema de tratare a neutrului IT. Ele pot conduce supratensiunile tranzitorii cŸtre
pŸmÊnt, Án special cele de frecvenÍŸ industrialŸ (vezi Fig. J15).
Fig. J15: Limitator de tensiune.
n DescŸrcŸtoare de JT
Acest termen desemneazŸ dispozitive foarte diferite, Án funcÍie de tehnologia
constructivŸ aplicatŸ. DescŸrcŸtoarele de JT le gŸsim sub formŸ de module gata
de instalat Án dulapurile de distribuÍie de JT. Pot fi debroÛabile Ûi pot proteja doar
puncte specifice. Ele asigurŸ protecÍie secundarŸ elementelor vecine dar capacitatea
de scurgere este destul de micŸ. ExistŸ variante Ánglobate Án receptoarele electrice
care ÁnsŸ nu pot proteja Ámpotriva supratensiunilor puternice.
n DescŸrcŸtoare de JT pentru curent redus
Acestea protejeazŸ liniile telefonice sau de comunicaÍie Ámpotriva supratensiunilor
atmosferice Ûi de comutaÍie. Ìi acestea sunt instalate Án cutii de distribuÍie sau
Ánglobate Án receptoarele electrice.
J10
3 Standarde
3.1 Descrierea unui descŸrcŸtor

Un descŸrcŸtor este un dispozitiv care limiteazŸ supratensiunile tranzitorii Ûi conduce
curenÍii la pŸmÊnt pentru a reduce amplitudinea supratensiunilor la o valoare
nepericuloasŸ pentru instalaÍiile Ûi echipamentele electrice. DescŸrcŸtorii conÍin
componente neliniare cum ar fi de exemplu varistorii.
DescŸrcŸtorii eliminŸ supratensiunile propagate:
n Án modul obiÛnuit: fazŸ/pŸmÊnt sau neutru/pŸmÊnt;
n Án modul diferenÍial: fazŸ/neutru.
Cand tensiunea depŸÛeÛte pragul Uc, descŸrcŸtorul conduce energia spre pŸmÊnt
Án modul comun. În modul diferenÍial energia este direcÍionatŸ cŸtre un alt dispozitiv
conductor.
DescŸrcŸtoarele au o protecÍie termicŸ internŸ, care protejazŸ Ámpotriva aprinderii la
sfÊrÛitul perioadei de viaÍŸ. Gradual, de-a lungul funcÍionŸrii normale, dupŸ cÊteva
cicluri de funcÍionare, descŸrcŸtorul se degradeazŸ Ûi se transformŸ Ántr-un dispozitiv
conductor. Un indicator inclus informeazŸ utilizatorul despre apropierea sfÊrÛitului
ciclului de exploatare.
AnumiÍi descŸrcŸtori transmit aceste informaÍii la distanÍŸ.
ProtecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor este asiguratŸ de cŸtre Ántreruptorul automat
extern.
3.2 Standarde de produs

Standardul internaÍional CEI 61643-1
Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor conectate la reÍelele de distribuÍie.
Acest standard recent (2002) este bazat pe trei standarde de produs: VDE0675,
NF C 61740/95 Ûi UL1449. Sunt definite trei clase:
n Clasa 1 de test: dispozitivele conduc curentul de descŸrcare nominal (In),
impulsuri de forma 1,2/50 Ûi curentul de impuls Iimp;
n Clasa 2 de test: dispozitivele conduc curentul de descŸrcare nominal (In),
impulsuri de forma 1,2/50 Ûi curentul de descŸrcare Imax;
n Clasa 3 de test: dispozitivele conduc impulsuri de forma 1,2/50 sau 8/20.
Cele trei clase de test nu pot fi comparate, fiecare avÊnd originea Án altŸ ÍarŸ, cu
propriile specificaÍii. Fiecare fabricant se referŸ la una din cele trei clase.
3.3 Datele tehnice ale unui descŸrcŸtor Án

conformitate cu cu standardul CEI 61643-1
n DescŸrcŸtor (SPD, Surge Protection Device): dispozitiv care trebuie sŸ limiteze J11
supratensiunile tranzitorii Ûi sŸ conducŸ curenÍii de scurgere. Ei conÍin cel puÍin o
componentŸ neliniarŸ.
n Clasele de test: clasificarea descŸrcŸtorilor dupŸ clasa de testare.
n In: curentul de descŸrcare nominal, reprezintŸ valoarea de vÊrf a impulsului de
curent avÊnd forma de undŸ de 8/20 µs, care circulŸ prin descŸrcŸtor. Este utilizat
Án clasificarea descŸrcŸtorilor pentru clasŸ 2 de test Ûi pentru condiÍii iniÍiale pentru
clasa 1 Ûi 2 de test.
n Imax: curentul de descŸrcare pentru clasa 2 de test, este valoarea de vÊrf a
curentului cu o forma de undŸ de 8/20 µs care circulŸ prin descŸrcŸtor Ûi cu o
magnitudine conformŸ cu secvenÍa de test operaÍional pentru clasa 2; Imax este mai
mare decat In.
n Ic: curentul de scurgere sau curentul de operare permanent, este curentul care
se scurge prin descŸrcŸtor atunci cÊnd este alimentat la tensiunea operaÍionalŸ
de Íinere (Uc) pentru fiecare mod. Ic corespunde sumei curenÍilor care circulŸ prin
descŸrcŸtor Ûi prin celelalte circuite Án paralel cu acesta.
n Iimp: curentul de impuls, este definit utilizÊnd un curent de vÊrf (IvÊrf), Ûi sarcina
“Q” Ûi testatŸ Án conformitate cu secvenÍa de test operaÍional. Este utilizat pentru
clasificarea descŸrcŸtorilor pentru clasŸ 1.
n Un: tensiunea nominalŸ a reÍelei; este tensiunea de referinÍŸ care defineÛte
reÍeaua, exemplu 230/400 V pentru o reÍea trifazicŸ. Este utilizatŸ de asemenea
tensiunea fazŸ-nul, notatŸ U0; valoarea U0 este necesarŸ la alegerea Uc.
n Uc: tensiunea de Íinere permanentŸ, este valoarea efectivŸ maximŸ care poate fi
aplicatŸ permanent descŸrcŸtorului; este egalŸ cu tensiunea nominalŸ.
n Up: tensiunea de protecÍie, este un parametru care caracterizeazŸ funcÍionarea
descŸrcŸtorului prin limitarea tensiunii la bornele sale la o valoare aleasŸ; aceastŸ
valoare va fi mai mare decÊt valoarea maximŸ obÍinutŸ la mŸsurarea tensiunii
limitate.
Valorile comune pentru o reÍea de 230/400 V sunt:
1 kV – 1,2 kV – 1,5 kV – 1,8 kV – 2 kV – 2,5 kV.
supratensiunilor la JT 3 Standarde
n Ures: tensiunea rezidualŸ, valoarea de vÊrf a tensiunii care apare la bornele

descŸrcŸtorului Án timpul procesului de trecere a curentului.
DescŸrcŸtorul este caracterizat prin Uc, Up, In Ûi Imax (vezi Fig. J16).
n Pentru a testa descŸrcŸtorii fiecare ÍarŸ a definit unde de curent Ûi tensiune
specifice:
o impuls de tensiune, exemplu pentru RomÊnia: 1,2/50 µs (vezi Fig. J17).
o impuls de curent, exemplu pentru RomÊnia: 8/20 µs (vezi Fig. J18).
Fig. J16: Caracteristica tensiune/curent.
Fig. J17: Impuls de 1,2/50 µs.
J12
Fig. J18: Impuls de 8/20 µs.
o alte impulsuri posibile, exemplu 4/10 µs, 10/1000 µs, 10/350 µs ...
ComparaÍia Ûi testele asupra descŸrcŸtorilor trebuie sŸ se facŸ cu aceeaÛi formŸ de
undŸ astfel ÁncÊt rezultatele sŸ fie relevante.
3 Standarde
3.4 Standarde de instalare ale descŸrcŸtoarelor

n InternaÍional: CEI 61643-12, principii de selecÍie Ûi montaj
n InternaÍional: CEI 60364, instalaÍii electrice Án clŸdiri
o CEI 60364-4-443: protecÍie pentru garantarea securitŸÍii
Atunci cÊnd instalaÍia este alimentatŸ sau conÍine o linie electricŸ aerianŸ, trebuie
prevŸzut un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor atmosferice dacŸ
indicele keraunic al amplasamentului este suficient de ridicat (Nk > 25 de zile pe an
cu furtuni)
o CEI 60364-4-443-4: alegerea echipamentului pentru instalaÍii
AceastŸ secÍiune ajutŸ la alegerea nivelului de protecÍie Up pentru descŸrcŸtori
Án funcÍie de receptoarele ce urmeazŸ a fi protejate. Tensiunea nominalŸ a
dispozitivelor de protecÍie rezidualŸ nu trebuie sŸ fie mai mare decÊt valoarea
corespunzŸtoare categoriei a 2-a (vezi Tab. J19).
Tensiunea nominalŸ Tensiunea nominalŸ de impuls recomandatŸ pentru

a instalaÍiei(1) V kV
ReÍea ReÍea Echipament Án Echipament Echipament Echipament
trifazatŸ(2) monofazatŸ apropierea de distribuÍie de utilizare protejat
cu punct sursei (tensiune (tensiune individual
median (tensiune de Íinere de Íinere (tensiune
de Íinere categoria 3) categoria 2) de Íinere
categoria 4) categoria 1)
- 120-240 4 2,5 1,5 0,8
230/440(2) - 6 4 2,5 1,5
277/480(2)
400/690 - 8 6 4 2,5
1.000 - Valori sugerate de inginerii de sistem
Tab. J19: Alegerea echipamentului pentru instalaÍii conform CEI 60364.
o CEI 60364-5-534: alegerea Ûi montarea echipamentului electric

AceastŸ secÍiune descrie condiÍiile de instalare ale descŸrcŸtorilor:
- Án funcÍie de sistemul de tratare al neutrului: tensiunea de Íinere permanentŸ
Uc pentru un descŸrcŸtor trebuie sŸ nu fie mai micŸ decÊt tensiunea de funcÍionare
maximŸ la bornele sale.
În sistemele TT, dacŸ descŸrcŸtorul este pe partea sarcinii a unui RCD (dispozitiv de J13
curent diferenÍial rezidual), Uc trebuie sŸ fie egal cu 1,5 U0.
În sistemele TN Ûi TT, dacŸ descŸrcŸtorul este pe partea alimentŸrii a unui RCD
(dispozitiv de curent diferenÍial rezidual), Uc trebuie sŸ fie cel puÍin egal cu 1,1 U0.
În sistemele IT, Uc trebuie sŸ fie cel puÍin egalŸ tensiunea fazŸ-fazŸ U.
U0 este tensiunea reÍelei (Ántre fazŸ Ûi neutru) Án reÍelele IT, deci valori mai mari ale
Uc pot fi necesare.
- Án amontele instalaÍiei: dacŸ descŸrcŸtorul este instalat Án apropierea sursei
instalaÍiei electrice alimentate din reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ, curentul
nominal de descŸrcare trebuie sŸ fie mai mic de 5 kA.
DacŸ descŸrcŸtorul este instalat Án aval de un dispozitiv de protecÍie rezidualŸ de
tip S, descŸrcŸtorul trebuie sŸ fie imun la un impuls de curent mai mic de 3 kA
(8/20 µs).
- Án prezenÍa conductoarelor de paratrŸsnet: dacŸ este instalat un descŸrcŸtor,
trebuiesc aplicate specificaÍii adiÍionale pentru descŸrcŸtori (vezi CEI 61024-1
Ûi CEI 61312-1).
(1) Conform standardului CEI 60038.

(2) În SUA Ûi Canada, pentru tensiuni mai mari decÊt 300 V
faÍŸ de pŸmÊnt, se utilizeazŸ tensiunea din rÊndul de jos.
supratensiunilor la JT 4 Alegerea unui dispozitiv
de protecÍie
4.1 Evaluarea riscului supratensiunilor pentru

instalaÍia de protejat
Pentru a determina tipul de protecÍie la supratensiune necesar unei anumite instalaÍii
propunem urmŸtoarea metodŸ de evaluare a riscului. Ea ia Án considerare criterii
specifice amplasamentului pe de o parte Ûi caracteristici ale receptorilor din instalaÍia
ce urmeazŸ a fi protejatŸ pe de altŸ parte.
Principiu general
UrmŸtoarele elemente trebuiesc luate Án considerare atunci cÊnd evaluŸm riscul:
n riscul ca zona sŸ fie lovitŸ de un trŸsnet;
n tipul de reÍea de distribuÍie electricŸ sau tipul de reÍea telefonicŸ;
n topografia zonei;
n prezenÍa unui conductor de paratrŸsnet;
n echipamentul ce urmeazŸ a fi protejat;
n supratensiunile de comutaÍie.
UtilizÊnd aceste elemente se pot genera douŸ diagnostice: ale receptoarelor ce
urmeazŸ a fi protejate Ûi a zonei ce urmeazŸ a fi protejate.
Diagnosticul receptoarelor ce urmeazŸ a fi protejate

Sunt date Án formula urmŸtoare:
R = S + C + I (vezi Tab. J20).
Unde:
R: riscul receptoarelor
S: sensibilitatea echipamentului
C: costul echipamentului
I: consecinÍele indisponibilitŸÍii echipamentului
n Sensibilitatea echipamentului
Este definitŸ Án funcÍie de Íinerea la impuls de tensiune a echipamentului ce
urmeazŸ a fi protejat (Ui):
S=1 S=2 S=3

Echipament cu Íinere Echipament cu Íinere Echipament cu Íinere
la impuls importantŸ la impuls normalŸ la impuls micŸ
(4 kV) (2,5 kV) (1,5 kV)
Dulapuri de distribuÍie, Toate electrocasnicele, Echipamente cu
prize industriale, frigidere, cuptoare, maÛini circuite electronice,
motoare, transformatoare de spŸlat vase, unelte televizoare, sisteme
J14 portabile audio, computere
Ûi telecomunicaÍii
n Costul echipamentului
C=1 C=2 C=3
Cost redus Cost mediu Cost ridicat
< 2 kUS$ 2 la 20 kUS$ > 20 kUS$
n Indisponibilitatea echipamentului Ûi consecinÍele

Se poate accepta:
I=1 I=2 I=3

Întreruperea totalŸ a Întreruperea parÍialŸ a FŸrŸ Ántreruperea
funcÍionŸrii (consecinÍe funcÍionŸrii (consecinÍe funcÍionŸrii (consecinÍe
financiare reduse) financiare acceptabile) financiare inacceptabile)
Tab. J20: Calculul riscului receptoarelor R = S + C + I.

4 Alegerea unui dispozitiv
de protecÍie
Diagnosticul amplasamentului ce urmeazŸ a fi protejat

Este dat de urmŸtoarea formulŸ:
E = Ng(1 + LV + MV + d) (vezi Fig. J21)
Unde:
Ng: densitatea loviturilor de trŸsnet (numŸrul loviturilor/km2/an)
Aceasta poate fi obÍinutŸ consultÊnd o hartŸ furnizatŸ de serviciul meteorologic.
DacŸ dispuneÍi de indicele keraunic Nk (numŸrul de zile pe an Án care este
auzit tunetul) trebuie sŸ ÛtiÍi cŸ Ng = Nk/20
LV: lungimea Án km a reÍelelor electrice aeriene de JT ce alimenteazŸ instalaÍia
MV: parametru depinzÊnd de reÍeaua de medie tensiune ce alimenteazŸ postul
de transformare MT/JT
d: coeficient care ia Án considerare locaÍia liniilor aeriene Ûi instalaÍiile.
LV: lungimea Án km a reÍelelor electrice aeriene (conductor sau torsadat)

ce alimenteazŸ instalaÍia
LV = 0 LV = 0,2 LV = 0,4 LV = 0,6 LV = 0,8 LV = 1

Subteran L = 100 la 199 m L = 200 la 299 m L = 300 la 399 m L = 400 la 499 m L > 500 m
sau
torsadat
Lungimea liniei aeriene de JT
J15
MV: parametru depinzÊnd de reÍeaua de medie tensiune ce alimenteazŸ
postul de transformare MT/JT
MV = 0 MV = 1
Post de transformare MT/JT cu Post de transformare MT/JT cu
alimentare subteranŸ alimentare Án principal aerianŸ
d: coeficient care ia Án considerare locaÍia liniilor aeriene Ûi instalaÍiile
d d=0 d = 0,5 d = 0,75 d=1

ClŸdiri, linii MT, JT Înconjurate CÊteva Teren deschis Pe un vÊrf, lÊngŸ apŸ,
telefonice de structuri structuri sau plat Án zonŸ montanŸ, lÊngŸ un
Án jur conductor de paratrŸsnet
Fig. J21: Structura reÍelei de alimentare de JT, E = Ng (1 + LV + MV + d).
Supratensiunile de comutaÍie
DescŸrcŸtorii instalaÍi pentru protejarea instalaÍiilor Ámpotriva supratensiunilor
atmosferice pot proteja Ûi Ámpotriva supratensiunilor de comutaÍie.
Conductorul de paratrŸsnet
Riscul apariÍiei supratensiunilor Ántr-o zonŸ este mai mare dacŸ existŸ un conductor
mai Ánalt de 50 de metri sau o clŸdire Án zonŸ.
NotŸ: O structurŸ care este mai ÁnaltŸ de 20 de metri precum coÛurile de fabricŸ,
copaci, stÊlpi au acelaÛi efect ca un conductor de paratrŸsnet.
Standardul EN 61024-1 solicitŸ instalarea unui descŸrcŸtor Án tabloul electric
principal, dacŸ zona care urmeazŸ a fi protejatŸ include o instalaÍie de paratrŸsnet.
supratensiunilor la JT 4 Alegerea unui dispozitiv
de protecÍie
4.2 Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui

descŸrcŸtor (pentru o reÍea de JT)
DupŸ obÍinerea riscurilor pentru receptoare (R) Ûi pentru amplasament (E),
poate fi determinatŸ capacitatea de scurgere Imax (formŸ de undŸ 8/20) pentru un
descŸrcŸtor de JT:
n ProtecÍia pe sosire (vezi Tab. J22)
n ProtecÍia secundarŸ
În cele douŸ cazuri care urmeazŸ o protecÍie secundarŸ prin descŸrcŸtori este
necesarŸ:
o dacŸ nivelul de protecÍie (Up) este prea mare faÍŸ de tensiunea de Íinere la impuls
UÛoc,
o dacŸ un echipament sensibil este la o distanÍŸ mai mare de 30 de metri faÍŸ de
descŸrcŸtorul instalat pe sosire.
În acest caz un descŸrcŸtor de 8 kA trebuie instalat Ántr-un tablou secundar Ûi Án
apropiere de sarcinile sensibile.
I =1 I =2 I=3
R = 8 sau 9 30 - 40 kA 65 kA 65 kA
R = 6 sau 7 15 kA(1) 30 - 40 kA 65 kA
R≤5 15 kA(1) 15 kA(1) 30 - 40 kA
Tab. J22: Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui descŸrcŸtor.
4.3 Alegerea descŸrcŸtorului Án funcÍie de sistemul

de tratare a neutrului (vezi Tab. J23)
Tratarea neutrului TT TN-S TN-C IT

Valoarea Uc Án modul obiÛnuit u 1,5 Uo u 1,1 Uo u 1,1 Uo u 1,732 Uo
(fazŸ-pŸmÊnt, neutru-pŸmÊnt)
Valoarea Uc Án modul diferenÍial u 1,1 Uo u 1,1 Uo u 1,1 Uo
(fazŸ-neutru) 15 kA(1) 30-40 kA
U0: tensiunea reÍelei Ántre fazŸ Ûi neutru (230/240 V).
J16 Uc: tensiunea de Íinere Án regim permanent.
Tab. J23: Valorile Uc conform standardului internaÍional CEI 60364-5-534.
Alegerea descŸrcŸtorilor Án funcÍie de sistemul de tratare a neutrului.

Oferta Merlin Gerin: PRD-PF-PE
Tratarea neutrului TT TN-S TN-C

IT IT
neutru neutru
distribuit nedistribuit
Uc (reÍea) Tensiunea completŸ 345/360 V 345/264 V 253/264 V 380/415 V 380/415 V
DescŸrcŸtori debroÛabili
CM
Uc = 275 V 1P
CM
Uc = 440 V 3P 3P
CM/DM 1P + N 1P + N 1P + N
Uc = 440/275 V 3P + N 3P + N 3P + N
DescŸrcŸtori Án montaj fix
PF30 - 65 kA CM 1P + N 1P + N 1P + N
Uc = 440 V 3P + N 3P + N 3P + N
PF8 - 15 kA CM/DM 1P + N 1P + N 1P + N
Uc = 440/275 V 3P + N 3P + N 3P + N
PE CM 1P
Uc = 440 V 3 x 1P 3 x 1P
CompletaÍi alegerea cu urmŸtoarele elemente:
n dacŸ este necesar, transmiterea la distanÍŸ a stŸrii de uzurŸ a descŸrcŸtorului;
n un Ántreruptor automat pentru protejarea Ûi deconectarea descŸrcŸtorului.
(1) Riscul este scŸzut, oricum dacŸ se doreÛte instalarea unui

descŸrcŸtor este recomandat modelul cu Imax = 15 kA.
4 Alegerea unui dispozitiv
de protecÍie
4.4 Alegerea unui Ántreruptor automat pentru

protejarea descŸrcŸtorului (vezi Tab. J24)
DupŸ alegerea descŸrcŸtoarilor necesari pentru protecÍia instalaÍiei, Ántreruptorul
automat pentru protejarea descŸrcŸtoarilor poate fi ales utilizÊnd tabelul de mai jos:
n capacitatea de rupere trebuie sŸ fie compatibilŸ cu curentul de scurtcircuit din
instalaÍie;
n fiecare conductor activ trebuie protejat, exemplu un descŸrcŸtor 1P+N trebuie
asociat cu un Ántreruptor automat bipolar (doi poli protejaÍi).
Curentul de scurgere max. Întreruptor

pentru descŸrcŸtor automat
Calibru CurbŸ
8-15-30-40 kA 20 A C
65 kA 50 A C
Tab. J24: Alegerea unui Ántreruptor automat pentru protejarea descŸrcŸtorului.
J17
supratensiunilor la JT
J18
Capitolul K
EficienÍa energeticŸ Án
distribuÍia electricŸ
Cuprins
1
Introducere K2
2
EficienÍa energeticŸ Ûi electricitatea K3
2.1 Lumea este acum pregatitŸ pentru programe K3
Ûi acÍiuni legate de eficienÍa energeticŸ
2.2 O nouŸ provocare: date electrice K4
3
Un proces, cÊÍiva participanÍi K5
3.1 EficienÍa energeticŸ necesitŸ o abordare antreprenorialŸ K5
3.2 Studii de competitivitate economicŸ K6
3.3 Variatele profiluri Ûi misiuni ale participanÍilor K8
din cadrul companiei
4
De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice K10
4.1 AchiziÍia valorilor fizice K10
4.2 Date electrice pentru obiective reale K11
4.3 MŸsurŸtorile Áncep cu produse autonome cu funcÍii K13
de mŸsurŸ suplimentare
5
Sistem de informare Ûi comunicare K16
5.1 ReÍeaua de comunicaÍie la nivelul produsului, K16
echipamentului Ûi amplasamentului
5.2 De la sistemul de control Ûi monitorizare reÍea pÊnŸ K19
la echipamentul de putere inteligent
5.3 Suportul web (e-suport) devine accesibil K21
K1
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
1 Introducere
Anumite informaÍii din acest capitol sunt Sistemele de control Ûi monitorizare a energiei pot aduce un mare beneficiu pentru
proprietarul reÍelei electrice ca Ûi componenta strategicŸ Án abordarea globalŸ
preluate din ghidul publicat de Carbon Trust
“EficienÍa EnergeticŸ”.
(www.carbontrust.co.uk) GPG119 Ûi GPG231. Costul total al deÍinerii (TCO, Total Cost of Ownership) unei reÍele electrice
include nu numai investiÍia iniÍialŸ Án echipament ci Ûi performanÍele economice
Án operare. Responsabilul cu securitatea muncii, responsabilul cu consumul de
energie, Ûeful electrician sau managerul administrativ al locaÍiei sunt cu toÍii din ce
Án ce mai interesaÍi. Profilul variazŸ, dar o parte din munca tuturor acestor oameni
include managementul atent al consumului de electricitate, condiÍiile de achiziÍie a
electricitŸÍii Ûi reÍeaua care o distribuie.
Mai puÍine Ántreruperi costisitoare pentru afacerile companiei, mai puÍin consum
nejustificat, operaÍii de mentenanÍŸ reduse la necesarul corect, acestea sunt
obiective ce implicŸ decizii pentru care este util un sistem de “EficienÍa EnergeticŸ”
capabil sŸ furnizeze date oricŸrei persoane ce are nevoie de ele, indiferent de profil.
AstŸzi apropiindu-ne de abordarea “EficienÍa EnergeticŸ” nu ÁnseamnŸ sŸ creŸm
un sistem complex Ûi costisitor. CÊteva caracteristici simple sunt cu adevŸrat
abordabile cu o eficienÍŸ foarte bunŸ deoarece ele sunt incluse ca funcÍiuni direct Án
echipamentul de putere.
OdatŸ ce o instalaÍie electricŸ este echipatŸ cu funcÍii de mŸsurŸ, ea poate utiliza
mediul de comunicaÍie Intranet al utilizatorului. OperaÍiile adiÍionale nu necesitŸ
aptitudini specifice sau training, ci doar un software “License Free” cum ar fi un
browser Internet.
Evolutivitatea sau e-serviciile prin Internet sunt de asemenea o realitate de astŸzi,
bazate pe noile tehnologii derivate din lumea comunicaÍiilor Ûi biroticii. Decizia de
a profita de aceste noi posibilitŸÍi poate fi Án viitor din ce Án ce mai mult un factor de
diferenÍiere.
K2
2 EficienÍa energeticŸ
Ûi electricitatea
2.1 Lumea este acum pregatitŸ pentru programe Ûi

acÍiuni legate de eficienÍa energeticŸ
Prima mare miÛcare a fost iniÍiatŸ de protocolul de la Kyoto din 1997, reÁnoit Án 2006.
AceastŸ extrem de cunoscutŸ inÍelegere cere ÍŸrilor semnatare o reducere colectivŸ
a emisiilor de gaze ce provoacŸ efectul de serŸ cu o medie anualŸ de aproximativ 5
procente sub nivelul din 1990 pe perioada 2008-2012.
Protocolul este bazat pe trei mecanisme primare de piaÍŸ.
n Mecanismul de dezvoltare curatŸ (Clean Development Mechanism, CDM),
Ántelegere pentru ca reducerile sŸ fie “sponsorizate” Ûi Án ÍŸrile fŸrŸ obiective Án
reducerea emisiilor.
n Implementare reunitŸ (Joint Implementation), program care permite ÍŸrilor
industrializate sŸ-Ûi ÁndeplineasŸ obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu
efect de serŸ prin participarea la proiecte care reduc emisiile Án alte ÍŸri.
n TranzacÍionarea emisiilor, mecanism prin care o parte cu angajamente privind
emisiile poate tranzactiona unitŸÍi de emisie ce Ái sunt permise cu altŸ parte pentru
cŸ emite mai puÍin decÊt are dreptul. Aceasta este aÛa numita piaÍŸ de carbon
(carbon market).
În toate zonele geografice, la nivel de ÍarŸ, regiune, federaÍie s-au lansat programe,
acÍiuni, reglementŸri :
n reglementŸri Ûi standarde ÁntŸrite Án Europa (vezi Fig. K1);
n proiecte Ûi iniÍiative Án Asia;
n programe dedicate Án Statele Unite.
Fig. K1: Directiva consiliului parlamentului European 2006/32/CE datatŸ 5 Aprilie 2006 relativ la K3
EficienÍa EnergeticŸ pentru utilizatori finali Ûi servicii legate de energie.
ISO 14001 defineÛte principiile Ûi procesele necesare pentru reducerea permanentŸ a

consumurilor de energie Ûi a emisiilor poluante Án orice organizaÍie.
MotivaÍiile pentru dezvoltarea unor programe de eficienÍŸ energeticŸ - Án special

pentru forma electricŸ a energiei - sunt din ce Án ce mai puternice. Planul de
eficienÍŸ energeticŸ este acum o prioritate pentru un numŸr din ce Án ce mai mare de
companii:
n ClŸdirile sunt cel mai mare consumator de energie Ûi o ÍintŸ prioritarŸ;
n Deoarece costul energiei s-a dublat Án ultimii trei ani, economiile de electricitate au
devenit o sursŸ de productivitate semnificativŸ pentru industrie;
n Economia energiei este acum parte a angajamentului social al corporaÍiilor, pentru
cele mai multe companii;
n Cum reÍelele de productie Ûi distribuÍie se aflŸ sub presiunea crescutŸ a creÛterii
cererii Ûi diminuŸrii resurselor, disponibilitatea energiei este o problemŸ pentru
industriile grav afectate de consecinÍele Ántreruperilor;
n Sectorul rezidenÍial este un sector cheie din ce Án ce mai afectat.
2 EficienÍa energeticŸ
Ûi electricitatea
2.2 O nouŸ provocare: date electrice

Toate caracteristicile dezvoltŸrilor curente conduc la apariÍia “Noii lumi electrice” Án
care consideraÍiile cheie vor fi:
n controlul riscurilor legate de Ántreruperile Án alimentarea cu energie;
n restricÍiile energetice sau eficienÍa Ûi controlul costurilor; preÍul MWh a crescut
Ántre 2003 Ûi 2006 de la 30 la 60 € pentru piaÍa europeanŸ;
n sursele de energie regenerabile;
n mediul ÁnconjurŸtor Ûi dezvoltarea durabilŸ.
Electricitatea va fi folositŸ mai inteligent Ûi mai raÍional pentru a contribui Án egalŸ
mŸsurŸ la competitivitatea companiilor, independenÍa lor energeticŸ Ûi la protecÍia
mediului. Noile reguli de bazŸ obligŸ factorii de decizie din cadrul companiilor sŸ
aloce noi resurse Ûi sŸ investeascŸ Án produse Ûi servicii pentru a aborda astfel
consumul de energie.
În particular ÁnfiinÍarea unui sistem de informaÍii global Án cadrul companiei va
permite datelor electrice sŸ fie transmise Ûi utilizate Ûi controlate Án timp real pentru
(vezi Fig. K2):
n predicÍia indisponibilitŸÍii reÍelelor electrice;
n Ánregistrarea calitŸÍii energiei electrice;
n optimizarea consumului pe clŸdire, sector, unitate, atelier, locaÍie, evitarea
consumului excesiv sau variaÍiilor anormale. Vom avea deci toate datele necesare
pentru a face economii reflectate direct Án factura de energie. Utilizatorii finali vor
profita deci de avantajul monitorizŸrii reÍelei electrice pentru a evita pierderile Ûi
pentru a alimenta cu energie de calitate acolo unde este cu adevŸrat necesar;
n organizarea mentenanÍei echipamentelor electrice;
n o achiziÍie mai bunŸ a energiei electrice Ûi Án anumite cazuri o mai bunŸ revÊnzare.
K4
Fig. K2: SoluÍiile Schneider Electric pentru controlul instalaÍiilor electrice.

3 Un proces, cÊÍiva participanÍi
3.1 EficienÍa energeticŸ necesitŸ o abordare

n ObÍinerea angajamentului
antreprenorialŸ
Un sistem de informaÍii trebuie integrat Án abordarea globalŸ a companiei.
Angajament
UrmŸtoarea abordare pas cu pas pentru organizarea managementului energiei
(aÛa cum este arŸtatŸ Án Fig. K3) este o metodŸ structuratŸ pentru conducerea
n Identificarea nevoilor proiectelor Ûi atingerea rezultatelor. Poate fi aplicatŸ atÊt Án cazurile simple cÊt Ûi Án
acÍionarilor cele complicate Ûi a dovedit Án timp cŸ este Án acelaÛi timp robustŸ Ûi practicŸ.
Referitor la filozofia 6 Sigma - DefineÛte, MŸsoarŸ, AnalizeazŸ, ÎmbunŸtŸÍeÛte,
ÎnÍelegere
ControleazŸ - nu poÍi ÁmbunŸtŸÍi ceea ce nu mŸsori.
ObÍinerea angajamentului
n Stabilirea politicii Pentru a demara acÍiuni Án domeniul eficienÍei energetice este esenÍial sprijinul
n Stabilirea obiectivelor majoritŸÍii persoanelor de decizie ale colectivului de conducere ca individualitŸÍi Ûi
n PregŸtirea planurilor ca parte structuralŸ a organizaÍiei.
de acÍiune Planificare
n Stabilirea rolurilor Ûi organizare Întelegerea Áncepe cu:
Ûi responsabilitŸÍilor n studiul nivelurilor curente ale consumului de energie Ûi costurilor aferente;
n Prioritizarea investiÍiilor
n examinarea modurilor Án care energia este utilizatŸ;
n PregŸtire, formare n stabilirea standardelor pentru consumul eficient de energie Án organizaÍie;
n Evaluarea integrŸrii Án n analizarea posibilitŸÍii reducerii costurilor prin reducerea consumului aÛa ÁncÊt sŸ
afacere Ûi dificultŸÍilor Implementare poatŸ fi fixate obiective rezonabile;
de implementare n identificarea efectelor consumului de energie asupra mediului Ánconjurator.
Planificare Ûi organizare
n Procesul de audit Primul pas ar trebui sŸ fie elaborarea unei politici energetice adecvate organizaÍiei.
n Distribuirea rezultatelor
auditului Prin dezvoltarea Ûi difuzarea acestei politici conducerea organizaÍiei aratŸ
Monitorizare angajamentul faÍŸ de obiectivul excelenÍei Án managementul energiei. Aceasta
Ûi control trebuie fŸcutŸ Án spiritul culturii organizaÍiei pentru a obÍine cel mai bun efect.
Implementare
ToÍi angajaÍii ar trebui sŸ fie implicaÍi Án implementarea politicii energetice.
Oricum pentru a uÛura o abordare structuratŸ Ánceputul se face prin a repartiza
responsabilitŸÍi speciale unor persoane sau grupuri.
Fig. K3: O abordare pas cu pas pentru organizarea Control Ûi monitorizare
managementului energiei. Fiecare proiect trebuie sŸ aibŸ un sponsor - o persoanŸ sau un grup cu
responsabilitate asupra ansamblului eforturilor de monitorizare Ûi organizarea lor
pentru obÍinerea rezultatelor aÛteptate. ÎncŸ o data Sistemul de InformaÍii legat de
utilizarea energiei electrice Ûi impactul sŸu asupra activitŸÍii de bazŸ a companiei va
susÍine acÍiunile sponsorului.
Conducerea organizaÍiei trebuie sŸ sublinieze importanÍa proiectelor prin solicitarea
unor rapoarte regulate asupra progreselor obÍinute Ûi prin publicarea Ûi sprijinirea
succeselor, ceea ce poate susÍine motivaÍiile Ûi angajamentul individual.
Matricea managementului energiei:
K5
Nivel
Politica energeticŸ Organizare Motivare Sistem de informaÍii Marketing InvestiÍii
Politica energeticŸ, Managementul energiei Canale de comunicare Sistem cuprinzŸtor de Suport marketing Discriminare pozitivŸ Án
planuri de acÍiune Ûi deplin integrat Án regulate, formale sau monitorizare consum, pentru valorile eficienÍei favoarea soluÍiilor “verzi”
revizii regulate cu structura de conducere. informale, folosite de identificarea defectelor, energetice Ûi performanÍa cu evaluarea detaliatŸ
4 angajamentul conducerii ResponsabilitŸÍi clar managerul energetic Ûi relevarea economiilor managementului a investiÍiilor cu ocazia
intreprinderii ca parte a delegate Án ceea ce de echipa lui la toate Ûi alocare buget energetic Án organizaÍie construcÍiilor noi sau
strategiei de mediu priveÛte consumurile nivelurile Ûi Án afarŸ renovŸrilor
energetice
Politica propusŸ de Post de manager Contacte cu principalii Monitorizare Ûi CÊteva formŸri ad-hoc Numai investiÍii utilizÊnd
managerul energetic sau energetic, raportÊnd utilizatori prin comitete rapoarte bazate pe Án domeniul eficienÍei criteriul amortizŸrii rapide
Ûeful departamentului unui comitet ad-hoc dar ad-hoc prezidate datele achiziÍionate energetice
2
electric neadoptatŸ cu liniile directoare Ûi de responsabilul Responsabilii energetici
autoritatea neclarŸ departamentului sunt implicaÍi Án stabilirea
bugetului
FŸrŸ politicŸ explicitŸ FŸrŸ management FŸrŸ contacte cu FŸrŸ sistem de informaÍii FŸrŸ promovarea FŸrŸ investiÍii Án creÛterea
energetic sau fŸrŸ utilizatorii FŸrŸ contabilizarea eficienÍei energetice eficienÍei energetice Án
0 delegare formalŸ a consumurilor energetice imobil
responsabilitŸÍilor pentru
consumurile energetice
3.2 Studii de competitivitate economicŸ

Un sistem de informaÍii asupra eficientei energetice legat de utilizarea electricitŸÍii
Scenariu financiar preliminar trebuie privit Ûi din punct de vedere economic pentru a asigura Ándeplinirea
obiectivului de creÛtere a competitivitŸÍii economice.
Studiul economic depinde Án principal de alocarea unei valori financiare consumului
de electricitate, pierderilor operaÍionale legate de indisponibilitatea energiei Ûi
costurilor de mentenanÍŸ, Án scopul exploatŸrii optime a instalaÍiei electrice.
Stadiu preliminar: evaluarea situaÍiei curente Ûi efectuarea unui studiu
financiar (Figura K4)
Nevoia unei instalaÍii de mŸsurŸ este justificatŸ prin cÊÛtigurile pe care le poate
genera. O soluÍie care acoperŸ Ántreaga instalaÍie reprezintŸ o ÁmbunŸtŸÍire majorŸ
a competitivitŸÍii companiei dar implicŸ o echipŸ dedicatŸ pentru exploatarea noilor
capacitŸÍi.
Exemplu:
Figura de mai jos este un exemplu pentru calculul amortizŸrii investiÍiei - disponibilŸ
Án format Excel pe www.trensparentready.com.
Savings / Investment Total savings or

Company data 00000 Automatic calculation Contributing factors Savings per Item
per category investment
Background: your organisation’s characteristics
Annual revenues 100.000.000
Net profit (%) 10 %
Annual work hours (hours/day x days/week x weeks/year) 1.950 hrs
Average hourly wage (loaded rate) 75
Annual electrical energy costs 1.000.000
Interest rate 15 %
Corporate tax rate 30 %
Annual energy cost savings potential
Reduction in energy usage (% estimated) 10 %
Reduction in energy usage 100.000
Reduction in demand charges 20.000
Power factor penalties avoided 20.000
Energy billing errors avoided 5.000
Energy costs allocated to tenants 0
Annual energy cost savings 145.000
Downtime cost avoidance potential
Number of downtime events per year 2
Hours of downtime per event 1,5 ore
Hours to recovery per downtime event 2 ore
Employees idled per downtime event 250
Manufacturing employees required for line start-up 10
IS employees required for computer system recovery 2
Reduction in equipment replacements (e.g., transformers) 25.000
Reduction in scrapped products or parts 50.000
Corporate profit increase 15.385
Increase in productive work hours 56.250
Reduction in computer system recovery hours 600
Reduction in manufacturing line start-up costs 3.000
K6 Annual downtime cost avoidance 150.235
Operations & maintenance savings potential
Employees assigned to manually read meters 3
Employees assigned to maintenance 2
Employees assigned to energy data analysis 2
Activity-based costing savings (e.g., equipment or process removal) 50.000
Equipment maintenance savings 10.000
Automatic meter reading 7.875
Fewer maintenance inspections 2.250
Fewer hours for data analysis 10.500
Operations & maintenance savings 80.625
Total annual gross savings potential 375.860
Transparent Ready system investment
Number of buildings where energy is to be managed 2
Metering devices, main/critical feeders, per building 10
Metering devices, non-critical feeders, per building 15
Metering devices, simple energy usage, per building 15
Device costs 125.000
Software costs 15.000
Computer equipment costs 8.000
Installation 160.000
Configuration 8.000
Training 3.500
Support contract 14.338
Total system investment 333.838
ROI summary
Invested capital -333.838
Gross annual savings 375.860
Yearly depreciation -66.768
Corporate tax -112.758
Net annual savings (after taxes and depreciation) 196.334
Payback period (before tax & dep) (in months) 11
Payback period (after tax & dep) (in months) 20
Net present value 324.304
Discounted return on investment (NPV / Invested Capital) 97 %
Fig. K4: Exemplu pentru calculul amortizŸrii investiÍiei.

InvestiÍi Án trei paÛi: Pasul 1 : formularea prioritŸÍilor

1 - FormulaÍi prioritŸÍile; Fiecare obiectiv industrial sau terÍiar are propriile sale cerinÍe Ûi o arhitecturŸ
2 - DefiniÍi mŸrimile electrice cheie; de distribuÍie electricŸ specificŸ. În funcÍie de cerinÍele obiectivului se determinŸ
aplicaÍia de eficienÍŸ energeticŸ adecvatŸ (Tab. K5):
3 - SelectaÍi componentele.
Obiective AplicaÍii
Optimizarea consumului Alocarea costurilor
Analiza utilizŸrii energiei
Pompe Ûi ventilatoare pentru industrie Ûi ÁnfrastructurŸ
Pompe Ûi ventilatoare pentru clŸdiri
Control iluminat
Optimizarea achiziÍiei de Reducerea vÊrfului de putere
energie
Optimizarea alimentŸrii cu energie
Subfacturarea
ÎmbunŸtŸÍirea eficienÍei Jurnal de evenimente Ûi alarme de distribuÍie electricŸ
echipelor ÁnsŸrcinate cu
exploatarea instalaÍiilor
electrice
ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii Ûi Teleconducerea reÍelei de distribuÍie electricŸ
calitŸÍii energiei Automatizarea reÍelei de distribuÍie electricŸ
Optimizarea activelor Analiza statisticŸ a utilizŸrii echipamentului - Compensarea
energiei reactive
Tab. K5: Obiective Ûi aplicaÍii.
Pasul 2 : definirea mŸrimilor electrice cheie

n OdatŸ ce am formulat prioritŸÍile, putem defini mŸrimile electrice cheie ce
trebuiesc incluse Án sistemul de mŸsurŸ.
n Parametrii luaÍi Án considerare trebuie sŸ permitŸ detectarea unei perturbaÍii sau a
unui fenomen similar imediat dupŸ apariÍie, Án alte cuvinte Ánainte sŸ aibŸ un efect Án
detrimentul instalaÍiilor electrice Ûi consumatorilor curenÍi.
n Metoda include instalarea de dispozitive adecvate pe fiecare plecare implicatŸ Ûi
Ántr-un centru de coordonare Án aÛa fel ÁncÊt sŸ existe o vedere de ansamblu asupra
instalaÍiei. Oricum trebuiesc identificaÍi consumatorii vitali pentru afacerile companiei
Ûi de asemenea procesele costisitoare pentru a fi luate Án considerare ca informaÍii
Án cadrul soluÍiei.
Exemplu: DacŸ aplicaÍia este mare consumatoare de electricitate Ûi nu prea
sensibilŸ la calitate, sistemul de mŸsurŸ implicŸ produsele de mŸsurŸ adecvate.
K7
În acelaÛi sens o aplicaÍie sensibilŸ din punct de vedere al calitŸÍii energiei solicitŸ
produse de mŸsurŸ diferite.
Pasul 3 : selecÍia componentelor
Pentru instalaÍii existente: cÊteva din echipamentele dumneavoastrŸ includ deja
funcÍii de mŸsurŸ.
Exemplu: Releele de protecÍie includ adesea funcÍii de mŸsurŸ. Trebuie doar sŸ
stabiliÍi comunicaÍia printr-o reÍea serialŸ Modbus cŸtre site-ul intranet.
3.3 Variatele profiluri Ûi misiuni ale participanÍilor

din cadrul companiei
Punerea la punct a unui sistem de colectare a informaÍiilor va permite accesul la
date importante ale echipamentelor electrice Ûi trebuie sŸ implice Án egalŸ mŸsurŸ
personalul IT Ûi cel cu profil electric, care prin definiÍie se aflŸ Án departamente
diferite ale companiei (Tab. K6 Ûi Fig. K7).
Exemplu: Tabelul de mai jos aratŸ cÊteva poziÍii Ántr-un supermarket. Mai pot fi
implicate Ûi alte poziÍii cum ar fi Departamentul Administrativ, Ìefii de ateliere sau
Responsabilii tehnici.
PoziÍie Dep. CunoÛtinÍe Rol Date afiÛate CÊnd? Formatul datelor
Personal de Local FŸrŸ cunoÛtinÍe tehnice SiguranÍa persoanelor În camera centralŸ de Rar, Án cazul unui Ordine derivate din
securitate electrice specifice Ûi a bunurilor securitate, pe ecran, prin eveniment proceduri planificate
cabluri, GSM sau reÍeaua Án funcÍie de tipul de
de date eveniment electric Ûi de
alarmele predefinite cŸtre
responsabili.
Ìeful Local Responsabil de buna ÎmpreunŸ cu echipa sa MMS/SMS, calculator, Rar, la evenimente, Datele sunt partajate cu
compartimentului funcÍionare a instalaÍiilor asigurŸ funcÍionarea prin intranet, e-mail consultŸri periodice ale echipa sa:
de intreÍinere inclusiv cele electrice, corectŸ a aparaturii Án rapoartelor, frecvente - ecrane cu mŸsurŸtori,
vechime 3-8 ani Án toate zonele (rŸcire, cereri de consultare a asistenÍŸ la interpretŸri
aceastŸ poziÍie, bun aer condiÍionat, informaÍiilor posibile (limitŸri, etc.)
tehnician cu nivel ridicat electricitate, securitate, - ecrane de consumuri
de autonomie Án decizii. siguranÍa personalului, (kWH Ûi Euro)
DeleagŸ problemele etc.). Prioritate o are - evenimente cu marcŸ
electrotehnice Án afara disponibilitatea, din cauza de timp
organizaÍiei (de exemplu superiorilor, de aceea - adresele
calculul reglajului el decide implicarea subcontractorilor
protecÍiilor) consultanÍilor externi Ûi - schema monofilarŸ a
contribuie la proiectele de instalaÍiei, desene ale
investiÍii dulapurilor electrice,
legŸturi cŸtre instrucÍiunile
fabricantilor
- date financiare utilizate
Án proiectele de investiÍii
- indicatori de performanÍŸ
electricŸ de completat
Responsabilul Local CompetenÍe Án Responsabilul cu Rapoarte economice Lunar Aspecte financiare

administrativ conducerea corporativŸ centrul de profit. incluzÊnd consumul de
ca Ûi Án conducerea AsigurŸ conformitatea electricitate, legŸtura
executivŸ cu procedurile pentru Ántre cifra de afaceri Ûi
personal pe baza unei consumul de electricitate,
liste de verificŸri. costul mentenanÍei reÍelei
K8 Interesat de reducerea electrice
costurilor
Managerul Sediu Responsabil achiziÍii Responsabil de factura Rapoarte economice Lunar Date financiare inclusiv
de eficienÍŸ corporaÍie negociazŸ contracte globalŸ de energie a consumul de electricitate
energeticŸ globale de achiziÍie de companiei ca sumŸ a pentru fiecare din entitŸÍi
din cadrul energie filialelor, face comparaÍii
unei companii Ántre entitŸÍi
multinaÍionale
Tab. K6: Diferitele poziÍii Ûi misiuni ale participanÍilor din cadrul companiei.
- Structura tarifului
- kWh - Profilul consumului
- Defecte majore Data
- kWh1 - Verificarea facturilor
- Defecte minore center
- kWh2 - Analiza datelor
- kWh3 - Generare Ûi trimitere rapoarte
- MentenanÍŸ - Alarme tarif - PŸstrare date
- Magazin - Defecte majore
- Defecte minore
- Manager tehnic
- Magazin - AnalizŸ
financiarŸ
- Defecte majore
- Control cost
- Corporate
- Securitate
- Magazin
- kWh magazin
- Magazin
financiar
-Toate (cerute)
- Manager
energetic
- AnalizŸ - Birou ÍarŸ
financiarŸ
- Defecte majore
- Responsabil
ComunicaÍie magazin
- Magazin Œara i, n Magazine
IntrŸri Modbus Contoare
digitale pentru
kWh Ûi
kVAh
- AnalizŸ - AnalizŸ - kWh ÍintŸ
Magazinul n financiarŸ financiarŸ - Financiar ÍarŸ
- AchiziÍii
- Colectarea datelor - Control cost - Respons. ÍarŸ energetice
- Comunicare (criticŸ) cu utilizatorii locali - Birou ÍarŸ - Birou ÍarŸ - Birou ÍarŸ
- Comunicare cu Data Center
Fig. K7: Exemplu: ConfiguraÍia unei reÍele de complexe comerciale cu rolul mai multor participanÍi.
K9
4 De la mŸsurŸtori electrice
la informaÍii electrice
PerformanÍele de eficienÍŸ energeticŸ Án domeniul electricitŸÍii pot fi explicate

numai Án termeni de mŸrimi fizice fundamentale - tensiuni, curenÍi, armonici, etc.
Aceste mŸsurŸtori fizice trebuiesc reprocesate pentru a deveni date digitale Ûi apoi
informaÍii.
În formŸ brutŸ datele nu sunt de mare folos. Din pŸcate mulÍi responsabili energetici
s-au cufundat total Án aceste date Ûi vŸd colectarea Ûi interpretarea datelor ca
sarcina lor principalŸ. Pentru a genera valoare din aceste date ele trebuiesc
transformate Án informaÍii, (utilizate pentru suportul celor care supervizeazŸ
consumurile energetice) Ûi ÁnÍelegere (utilizatŸ pentru acÍiuni Án domeniul reducerii
consumului).
Ciclul operaÍional este bazat pe patru procese: colectarea datelor, analiza datelor,
comunicarea datelor Ûi acÍiune (vezi Fig. K8). Aceste elemente se aplicŸ oricŸrui
sistem de achiziÍie a informaÍiilor. Ciclul funcÍioneazŸ cu condiÍia ca o reÍea de
comunicaÍii adecvatŸ sŸ fie funcÍionalŸ.
Fig. K8: Ciclul operaÍional.
Nivelul procesŸrii datelor genereazŸ informaÍii care pot fi ÁnÍelese la nivelul

personalului; abilitatea interpretŸrii datelor de cŸtre utilizator rŸmÊne o provocare Án
sensul stabilirii deciziilor.
Datele sunt legate direct de receptorii care consumŸ electricitate (procese
industriale, iluminat, aer condiÍionat, etc.) Ûi de serviciile pe care aceÛti receptori
le aduc companiei (cantitate de produse manufacturate, confortul vizitatorilor unui
K10 supermarket, temperatura Ántr-o camera frigorificŸ, etc).
Sistemul de informaÍii este apoi, gata sŸ fie utilizat zilnic de cei interesaÍi pentru a
atinge obiectivele de eficienÍŸ energeticŸ stabilite de conducŸtorii companiei.
4.1 AchiziÍia valorilor fizice

Calitatea datelor Áncepe de la mŸsurŸtoare: la locul potrivit, la timpul potrivit Ûi Án
cantitatea potrivitŸ. În principiu mŸsurŸtorile electrice se bazeazŸ pe tensiune Ûi pe
curentul ce trece prin conductori. Aceste valori ne conduc la toate celelalte: putere,
energie, factor de putere, etc.
Mai ÁntÊi vom asigura coerenÍa Ántre clasa de precizie a transformatoarelor de
curent, transformatoarelor de tensiune Ûi precizia aparatelor de mŸsurŸ. Clasa de
precizie va fi mai micŸ la ÁnaltŸ tensiune; o eroare de mŸsurŸ la ÁnaltŸ tensiune
ÁnseamnŸ foarte multŸ energie.
Eroarea totalŸ este egalŸ cu suma pŸtraticŸ a fiecŸrei erori:
2 2 2
∑ of∑error
of error
= = = error
erorilor eroare22 + eroare
error + error 22 + ...
+ error + ...
+ ... 22
+ error
++ error
eroare
Exemplu: un dispozitiv de mŸsurŸ cu o eroare de 2% conectat la un TC cu eroare

de 2% ÁnseamnŸ:
2 2
∑ of∑error == = (2) error
of error
erorilor + (22) + =error 2
2,828% + ... + error 2
Aceasta poate Ánsemna o pierdere de 2.828 kWh pentru 100.000 kWh consumaÍi.
MŸsurarea tensiunii
La JT tensiunea se mŸsoarŸ direct de cŸtre dispozitive de mŸsurŸ. Atunci cÊnd
nivelul de tensiune devine incompatibil cu caracteristicile dispozitivului (de exemplu
la medie tensiune) trebuie sŸ utilizŸm transformatoare de tensiune.
Un TT (transformator de tensiune) este definit de:
n tensiunea primarŸ Ûi tensiunea secundarŸ;
n puterea aparentŸ;
n clasa de precizie.
MŸsurarea curentului
Un TC este definit prin: MŸsurarea curentului este executatŸ de transformatoare de curent (TC) cu miez
n Raportul de transformare. De ex.: 50/5 A; despicat sau miez continuu, plasate Án jurul fazelor Ûi Án jurul neutrului acolo unde
n Clasa de precizie CI. De exemplu CI = 0,5 este cazul. În concordanÍŸ cu precizia cerutŸ pentru mŸsurŸtori TC asociate cu
cazul general; releele de protecÍie permit de asemenea mŸsurarea curentului Án condiÍii normale.
n Puterea de precizie Án secundar necesarŸ În particular pentru a mŸsura energia considerŸm douŸ obiective:
pentru a alimenta cu energie dispozitivele de n Obiectiv contractual stabilit cu furnizorul de energie sau Án eventualitatea
mŸsurŸ din secundar. De exemplu 1,25 VA; revÊnzŸrii energiei. În acest caz CEI 62053-21 pentru clasele 1 Ûi 2 Ûi CEI 62053-22
n Factorul limitŸ de precizie indicat ca factor pentru clasele 0,5S Ûi 0,2S devin aplicabile pentru a mŸsura energia activŸ. Întregul
lanÍ de mŸsurŸ - TC, TT Ûi dispozitivul de mŸsurŸ - poate atinge o clasŸ de precizie
aplicat In Ánaintea saturaÍiei. De exemplu FLP
CI de 1 la joasŸ tensiune, 0,5 la medie tensiune Ûi 0,2 la ÁnaltŸ tensiune cu posibilitŸÍi
(sau Fs) = 10 pentru dispozitive de mŸsurŸ cu de a atinge 0,1 Án viitor.
o putere de mŸsurŸ conformŸ cu normele. n Alocarea costurilor interne Án cadrul companiei adicŸ ÁmpŸrÍirea costurilor
electricitŸÍii pe fiecare produs fabricat Ántr-un anume atelier. În acest caz o clasŸ
de precizie Ántre 1 Ûi 2 pentru Ántregul lanÍ (TC, TT Ûi dispozitivul de mŸsurŸ) este
suficientŸ.
VŸ recomandŸm sŸ coordonaÍi precizia Ántregului lanÍ de mŸsurŸ cu cerinÍele de
mŸsurŸ actuale; nu existŸ o singurŸ soluÍie universalŸ ci un bun compromis tehnic Ûi
economic cu cerinÍele ce trebuiesc satisfŸcute. ReÍineÍi cŸ Ûi precizia mŸsurŸtorilor
are un cost care trebuie comparat cu amortizarea investiÍiei pe care o aÛteptŸm.
În general cÊÛtigurile Án termeni de eficienÍŸ energeticŸ sunt mai mari atunci cÊnd
reÍeaua electricŸ nu a fost echipatŸ Án acest fel pÊnŸ acum. În schimb, modificŸrile
permanente ale reÍelei electrice cauzate de activitatea companiei ne fac sŸ cŸutam
optimizŸri semnificative Ûi imediate.
Exemplu:
Un ampermetru analogic de clasŸ 1, calibru 100 A, va afiÛa o mŸsurŸtoare de ±1 A
la 100 A. DacŸ el afiÛazŸ 2 A, mŸsurŸtoarea este corectŸ ÁncepÊnd de la 1 A,
rezultÊnd deci o incertitudine de 50%. O staÍie de mŸsurŸ clasŸ 1 ca PM710 Merlin
Gerin - ca toate celelalte staÍii de mŸsurŸ Ûi unitŸÍi de monitorizare Ûi mŸsurŸ a
circuitelor Merlin Gerin - au o precizie de 1% pe Ántreg domeniul de mŸsurŸ aÛa cum
este specificat Án standardul CEI 62053.
Alte mŸsurŸtori fizice ÁmbunŸtŸÍesc datele culese:
n poziÍia Ánchis/deschis a aparatajului de comutaÍie;
n mŸsurarea energiei prin impulsuri;
n temperatura transformatoarelor Ûi motoarelor;
n orele de funcÍionare, numŸrul de conectŸri/deconectŸri;
n sarcina motoarelor; K11
n sarcina bateriilor UPS-urilor;
n jurnale pentru evenimente, Án special pentru defecte;
n etc.
Unitate de mŸsurŸ PM700.
4.2 Date electrice pentru obiective reale

Datele electrice sunt transformate Án informaÍii care urmŸresc sŸ satisfacŸ
urmŸtoarele obiective:
n modificarea obiceiurilor utilizatorilor pentru a consuma raÍional energie electricŸ Ûi
a obÍine Án final costuri energetice mai mici.
n ÁmbunŸtŸÍirea eficienÍei personalului de exploatare;
n scŸderea costului energiei;
n economia de energie prin ÁnÍelegerea modului Án care aceasta este utilizatŸ Ûi cum
activele Ûi procesele pot fi optimizate pentru a fi mai eficiente energetic.
n optimizarea Ûi creÛterea duratei de viaÍŸ a mijloacelor fixe asociate cu reÍeaua
electricŸ;
n Án final poate deveni o piesŸ importantŸ Án creÛterea productivitŸÍii proceselor
asociate (procese industriale sau chiar de birou, managementul clŸdirilor), prevenind
sau reducÊnd Ántreruperile sau asigurÊnd energie de o calitate mai bunŸ receptorilor.
Costurile operaÍionale suprapuse peste imaginea unui iceberg (vezi Fig. K9). DacŸ
un iceberg pare mare la suprafaÍŸ, mŸrimea din apŸ este de-a dreptul copleÛitoare.
Prin analogie Án fiecare lunŸ furnizorul de energie vŸ trimite o facturŸ pentru energia
consumatŸ. Economiile Án aceastŸ facturŸ sunt importante Ûi singure pot justifica
nevoia unui sistem de monitorizare a energiei. ExistŸ ÁnsŸ Ûi alte economii mai puÍin
evidente dar mult mai semnificative care pot fi obÍinute dacŸ dispuneÍi de uneltele
corespunzŸtoare.
Modificarea obiceiurilor utilizatorilor de energie
UtilizÊnd rapoartele de alocare a costurilor puteÍi verifica corectitudinea Ûi acurateÍea
facturii de energie, distribui factura internŸ pe departamente, adopta decizii efective
bazate pe considerente energetice Ûi fŸcÊnd publice performanÍele mŸsurii la fiecare
nivel din organizaÍie. Apoi utilizÊnd modelul “proprietarul consumului de energie” la
nivelul potrivit Án organizaÍie este posibil sŸ fie modificat comportamentul utilizatorilor
pentru a induce respect faÍŸ de consumurile energetice Ûi Án final pentru a diminua
costurile totale energetice.
ÎmbunŸtŸÍirea eficienÍei personalului de exploatare
Una din principalele provocŸri pentru personalul de exploatare al reÍelei electrice
este de a adopta deciziile potrivite Ûi de a acÍiona Án cel mai scurt timp. De aceea
este necesar ca aceÛti oameni sŸ Ûtie mai bine ce se ÁntÊmplŸ Án reÍeaua lor, Ûi pe
cÊt posibil sŸ fie informaÍi oriunde s-ar afla Án obiectivul respectiv.
Reducerea Acest obiectiv ÁnÍelept - transparent este un factor cheie care permite personalului
costurilor sŸ:
utilitŸÍilor
n ÁnÍeleagŸ parcursul energiei electrice - sŸ verifice dacŸ reÍeaua este parametrizatŸ
Optimizarea corespunzŸtor, echilibratŸ, care sunt principalii consumatori, Án ce perioadŸ a zilei
utilizŸrii (sau sŸptŸmÊnii), etc;
echipamentelor n ÁnÍeleagŸ comportamentul reÍelei - declanÛarea unei plecŸri principale este mai
uÛor de ÁnÍeles dacŸ ai acces la informaÍii de la sarcinile din aval;
ÎmbunŸtŸÍirea n fie informaÍi operativ asupra evenimentelor, chiar atunci cÊnd se aflŸ Án afara
fiabilitŸÍii obiectivului, utilizÊnd comunicaÍiile mobile disponibile Án prezent;
n Án cazul unei avarii sŸ se ducŸ direct la echipamentul afectat, cu piesele de
schimb potrivite, Ûi cu cauza avariei bine ÁnÍeleasŸ;
n iniÍieze acÍiuni de mentenanÍŸ luÊnd Án considerare uzura realŸ a echipamentului,
Fig. K9: Costurile operaÍionale suprapuse peste imaginea nici mai devreme nici mai tÊrziu;
unui iceberg.
n Án final electricianul va avea posibilitatea sŸ monitorizeze reÍeaua electricŸ Ûi va
obÍine Án anumite cazuri o scŸdere drastica a costului energiei.
IatŸ mai jos cÊteva exemple ale celor mai simple aplicaÍii de sisteme de
monitorizare:
n marcarea zonelor unde au fost detectate consumuri anormale;
n urmŸrirea consumurilor neprevŸzute;
n asigurarea cŸ consumul de energie nu este mai mare decÊt al competiÍiei;
n alegerea contractului de furnizare optim cu furnizorul de energie;
n stabilirea unor reguli de consum simple pentru receptorii simpli (de exemplu
iluminat);
n solicitarea compensŸrii daunelor datoritŸ livrŸrilor de energie cu parametri
K12
necorespunzŸtori de cŸtre furnizorul de energie (de exemplu oprirea unui proces
datoritŸ unui gol de tensiune).
Implementarea proiectelor de eficienÍŸ energeticŸ
Sistemul de monitorizare a energiei electrice va furniza informaÍii care vor susÍine
un audit energetic complet al obiectivului. Asemenea audit poate acoperi pe lÊngŸ
electricitate Ûi sistemele de apŸ, aer, gaz Ûi abur. MŸsura, marcarea Ûi normarea
informaÍiilor privitoare la consumurile energetice va arŸta cŸt de eficiente sunt
procesele Ûi, pe ansamblu, obiectivul. Astfel pot fi elaborate planuri de acÍiune
corespunzŸtoare. Obiectivele acestora pot fi variate de la sisteme de control
iluminat, sisteme de automatizare clŸdiri, variatoare de vitezŸ, automatizŸri de
proces, etc.
Optimizarea mijloacelor fixe
O realitate este ca reÍeaua electricŸ evolueazŸ din ce Án ce mai mult Ûi de fiecare
datŸ apare Ántrebarea: Va suporta reÍeaua mea aceastŸ nouŸ evoluÍie? Acesta este
un caz tipic cÊnd sistemul de monitorizare poate ajuta responsabilul reÍelei sŸ ia
deciziile corecte. Prin activitatea de Ánregistrare, se poate stabili adevŸrata utilizare
a echipamentelor Ûi evalua cu acurateÍe rezerva disponibilŸ Ántr-o porÍiune de reÍea,
tablou electric sau transformator. O utilizare corectŸ a echipamentului poate creÛte
durata sa de viaÍŸ. Sistemele de monitorizare pot furniza informaÍii exacte despre
utilizarea echipamentelor Ûi echipele de mentenanÍŸ pot decide asupra operaÍiunii
de mentenanÍŸ potrivite, nici prea devreme, nici prea tÊrziu. În anumite cazuri
monitorizarea armonicilor poate fi un factor pozitiv pentru durata de viaÍŸ a anumitor
echipamente (de exemplu motoare sau transformatoare).
CreÛterea productivitŸÍii prin reducerea timpului de Ántrerupere

Timpul de Ántrerupere este coÛmarul persoanelor ÁnsŸrcinate cu buna funcÍionare
a reÍelei electrice. Pot fi generate pierderi importante pentru companie, presiunea
pentru realimentarea cÊt mai rapidŸ - Ûi stresul asociat pentru operatori - este foarte
ridicat.
Un sistem de monitorizare Ûi control poate fi de folos reducÊnd timpii de Ántrerupere
foarte eficient. FŸrŸ sŸ mai vorbim de un sistem de telecontrol care este mult
mai sofisticat dar care poate fi necesar pentru aplicaÍiile cele mai solicitante, un
simplu sistem de monitorizare poate furniza informaÍii importante care vor contribui
semnificativ la reducerea timpilor de Ántrerupere:
n informÊnd personalul operativ asupra evenimentelor, chiar atunci cÊnd se aflŸ Án
afara obiectivului (utilizÊnd comunicaÍiile mobile disponibile Án prezent GSM/SMS);
n furnizÊnd o vedere globalŸ a statutului reÍelei electrice;
n ajutÊnd la identificarea zonei cu defect;
n avÊnd acces la informaÍii detaliate furnizate de aparatura de cÊmp Ûi ataÛate
fiecŸrui eveniment (motivul declanÛŸrii de exemplu).
Apoi teleconducerea aparatajului poate fi necesarŸ dar nu obligatorie. În multe cazuri
este necesarŸ o deplasare la locul defectului pentru a demara acÍiunile necesare.
CreÛterea productivitŸÍii prin ÁmbunŸtŸÍirea calitŸÍii energiei
AnumiÍi receptori pot fi foarte sensibili la calitatea energiei Ûi operatorii pot fi
puÛi Án faÍa unor situaÍii neaÛteptate dacŸ calitatea energiei nu este sub control.
Monitorizarea calitŸÍii energiei este calea potrivitŸ pentru a preveni astfel de
evenimente Ûi/sau pentru a rezolva probleme punctuale.
4.3 MŸsurŸtorile Áncep cu produse autonome cu

funcÍii de mŸsurŸ suplimentare
Alegerea aparatajului de mŸsurŸ Ûi aparatajului electric se face Án funcÍie de
prioritŸÍile programului dumneavoastrŸ de eficienÍa energeticŸ Ûi Án funcÍie de
tehnologia disponibilŸ:
n FuncÍiile de mŸsurŸ Ûi protecÍie pentru reÍelele de medie Ûi joasŸ tensiune sunt
integrate Án acelaÛi dispozitiv.
Exemple: Releele de mŸsurŸ Ûi protecÍie Sepam, declanÛatoarele Micrologic pentru
Compact Ûi Masterpact, unitŸÍile de control motoare TeSys U, controlerul varmetric
NRC12, sursele neÁntreruptibile Galaxy.
n FuncÍia de mŸsurŸ este integratŸ Ántr-un dispozitiv dar separatŸ de funcÍia de
protecÍie.
Exemplu: Accesoriu la un Ántreruptor automat de joasŸ tensiune.
n FuncÍia de mŸsurŸ este ÁndeplinitŸ de un dispozitiv separat.
Exemplu: PowerLogic Circuit Monitor este un dispozitiv de mŸsurŸ de ÁnaltŸ
performanÍŸ.
Progresele fŸcute de electronica industrialŸ Ûi de tehnologiile IT au fost utilizate
Ántr-un singur dispozitiv:
n pentru a Ándeplini cerinÍele de simplificare a tablourilor electrice; K13
UnitŸÍi de declanÛare Unitate de control motor n pentru a reduce costurile de achiziÍie Ûi a reduce de asemenea numŸrul de
Micrologic pentru Masterpact TeSys U aparate;
n pentru a facilita evoluÍia produselor prin proceduri de upgrade software.
Mai jos vŸ oferim exemple de mŸsurŸtori ce pot fi transmise prin Modbus, RS485
sau Ethernet (vezi Fig. K10):
UnitŸÍi de mŸsurŸ Relee de mŸsurŸ Relee de mŸsurŸ Controlere Controlere

Ûi protecÍie MT Ûi protecÍie JT varmetrice de izolatie
Exemple Power Meter, SEPAM DeclanÛatoare Varlogic Sisteme Vigilohm
Circuit Monitor Micrologic pentru
Compact Ûi
Masterpact
MenÍinerea controlului asupra consumului de energie
Puterea instantanee, maximŸ, minimŸ n n n n -
Energia, posibilitate de repornire de la 0 n n n - -
Factorul de putere, instantaneu n n n - -
Cos ϕ, instantaneu - - - n -
ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii energiei

Curent, instantaneu, maxim, minim, n n n n -
dezechilibre
Curent, captura formei de undŸ n n n - -
Tensiune, instantanee, maximŸ, n n n n -
minimŸ, dezechilibre
Tensiune, captura formei de undŸ n n n - -
Starea aparatului n n n n -
Jurnalul de defecte n n n - -
FrecvenÍa, instantanee, max., min. n n n - -
THDu, THDi n n n n -
Administrarea mai bunŸ a instalaÍiei electrice

Temperatura receptoarului, sarcina Ûi n n - n -
starea termicŸ
RezistenÍa de izolaÍie - - - - n
UnitŸÍi de control Variatoare Softstartere JT Softstartere MT Surse

motoare de vitezŸ JT neÁntreruptibile
Exemple TeSys U ATV ATS Motorpact RVSS Galaxy
MenÍinerea controlului asupra consumului de energie
K14 Puterea instantanee, maximŸ, minimŸ - n - n n
Energia, posibilitate de repornire - n n n -
de la 0
Factorul de putere, instantaneu - - n n n
ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii energiei

Curent, instantaneu, maxim, minim, n n n n n
dezechilibre
Curent, captura formei de undŸ - - - n n
Starea aparatului n n n n n
Jurnalul de defecte n n n n -
THDu, THDi - n - - -
Administrarea mai bunŸ a instalaÍiei electrice

Temperatura receptoarului, sarcina Ûi n n n n n
starea termicŸ
Ore de funcÍionare motor - n n n -
Monitorizare baterii - - - - n
Tab. K10: Exemple de mŸsurŸtori disponibile via Modbus, RS485 sau Ethernet.
Exemple de soluÍii pentru un obiectiv de mŸrime medie

Analysesample Ltd. este o companie specializatŸ Án analiza mostrelor industriale
colectate de la fabricile din regiune: metale, plastice, etc., pentru certificarea
caracteristicilor chimice. Compania vrea sŸ deÍinŸ un control mai bun asupra
consumurilor de energie electricŸ a cuptoarelor existente, sistemului de aer
condiÍionat Ûi vrea, de asemenea, sŸ asigure calitatea energiei electrice pentru
aparatura de mŸsurŸ de precizie utilizatŸ pentru analiza mostrelor.
LegŸturŸ ReÍea electricŸ protejatŸ Ûi monitorizatŸ via site Intranet
serialŸ Modbus SoluÍia implementatŸ implicŸ achiziÍia datelor referitoare la energie de la unitŸÍile
de mŸsurŸ ceea ce permite de asemenea mŸsurŸtori asupra parametrilor electrici
de bazŸ precum Ûi verificarea calitŸÍii energiei electrice. Conectat la un server web
un browser internet permite utilizarea foarte simplŸ a datelor precum Ûi exportul
acestora Án Microsoft Excel™. Curbele de consum Ûi alÍi parametrii pot fi tipŸrite Án
timp real din foaia de calcul (vezi Fig. K11).
Nu este deci nevoie de alte investiÍii IT, Án software sau hardware pentru a utiliza
datele.
De exemplu pentru reducerea facturii de electricitate Ûi limitatea consumului pe timp
de noapte Ûi Án week-end-uri trebuie sŸ studiem curbele de consum furnizate de
echipamentele de mŸsurŸ (vezi Fig. K12).
Fig. K11: Exemple de instalaÍii electrice protejate Ûi

monitorizate via site Intranet.
Înainte de acÍiunile corective DupŸ acÍiunile corective
DatŸ/Timp DatŸ/Timp
Test, Ántrerupere totalŸ Test, Ántrerupere

a iluminatului aer condiÍionat
K15
Fig. K12: A Test, Ántrerupere totalŸ a iluminatului B Test, Ántrerupere aer condiÍionat
Aici consumul Án timpul orelor nelucrŸtoare pare excesiv, aÛa ÁncÊt s-au luat douŸ decizii:
n reducerea iluminatului pe timp de noapte;
n oprirea aerului condiÍionat Án timpul week-end-urilor.
Noua curbŸ obÍinutŸ aratŸ o scŸdere semnificativŸ a consumului.
5 Sistem de informare
Ûi comunicare
Mai multe organizaÍii au deja un sistem de informaÍii chiar dacŸ nu este identificat
Ûi condus corespunzŸtor. Trebuie subliniat cŸ Ántr-o lume Án schimbare orice sistem
de informaÍii trebuie dezvoltat astfel ÁncÊt sŸ fie capabil sŸ-Ûi ÁndeplineascŸ primul
obiectiv Ûi anume fundamentarea deciziilor managementului: un punct cheie este
sŸ facem vizibile informaÍiile referitoare la consumul de energie la orice nivel al
organizaÍiei prin intermediul infrastructurii de comunicaÍie.
Datele energetice sunt importante, sunt unul din bunurile companiei. Compania are
manageri IT care sunt deja ÁnsŸrcinaÍi sŸ exploateze celelalte sisteme IT. AceÛtia
sunt participanÍi importanÍi la sistemul de monitorizare a energiei Ûi la schimbul de
date cu celelalte entitŸÍi din cadrul companiei.
5.1 ReÍeaua de comunicaÍie la nivelul produsului,

echipamentului Ûi amplasamentului
Lucrul de zi cu zi Ántr-un sistem de informaÍii energetice poate fi ilustrat de
urmŸtoarea diagramŸ (vezi Fig. K13).
Fig. K13: Ierarhia sistemului.
Sunt utilizate resurse diverse pentru a trimite date de la aparatele de mŸsurŸ Ûi

protecÍie instalate Án tablourile electrice ale utilizatorului cum ar fi, de exemplu prin
sistemul Schneider Electric Transparent Ready™.
Protocolul de comunicaÍii Modbus
K16 Modbus este un protocol de comunicaÍii industrial Ántre echipamente care sunt
interconectate printr-o legŸturŸ fizicŸ cum ar fi de exemplu o reÍea RS485 sau
Ethernet via (TCP/IP) sau modem (GSM, Radio, etc). Acest protocol este bine
adaptat pentru produsele pentru mŸsurŸ Ûi protecÍie Án reÍele electrice.
IniÍial creat de Schneider Electric, Modbus este acum o resursŸ publicŸ administratŸ
de un organism independent - organizaÍia Modbus IDA - care permite deschiderea
totalŸ cŸtre utilizatori. Fiind definit ca standard industrial Án 1979, Modbus permite ca
milioane de produse sŸ comunice Ántre ele.
OrganizaÍia internaÍionalŸ care administreazŸ internetul, IETF, a aprobat crearea
unui port (502) pentru produsele conectate la Internet/Intranet Ûi utilizÊnd protocolul
de comunicaÍii Ethernet Modbus TCP/IP.
Modbus este un proces de interogare/rŸspuns Ántre douŸ echipamente bazat pe
citirea Ûi scrierea datelor (coduri de funcÍii). Interogarea este emisŸ de un singur
“master”, rŸspunsul este trimis de echipamentul “slave” indentificat Án interogare
(vezi Fig. K14).
FiecŸrui produs “slave” conectat Ántr-o reÍea Modbus i se atribuie de cŸtre utilizator
un numŸr de identificare, numit adresa Modbus, Ûi cuprins Ántre 1 Ûi 247.
“Master”-ul (de exemplu un server web amplasat Ántr-un tablou electric) interogheazŸ
simultan toate aparatele din reÍea cu un mesaj cuprinzÊnd adresa respondentului,
codul funcÍiei, locaÍia de memorie a aparatului Ûi cantitatea de informaÍii, cel mult
253 octeÍi.
Numai produsul cu adresa specificatŸ va rŸspunde acestei cereri de date.
Schimbul are loc numai la iniÍiativa “master”-ului (aici serverul web): aceasta este
procedura de operare “master-slave” a Modbus.
Ûi comunicare
Procedura de interogare urmatŸ de un rŸspuns, ÁnseamnŸ cŸ “master”-ul va avea

toate datele disponibile Án echipamente atunci cÊnd este interogat.
“Master”-ul administreazŸ toate tranzacÍiile prin interogŸri succesive, dacŸ se
adreseazŸ aceluiaÛi produs. AceastŸ regulŸ permite calculul numŸrului maxim de
produse conectate la un “master” pentru a obÍine un timp de rŸspuns acceptabil
pentru iniÍiatorul interogŸrii, Án special cÊnd legŸtura RS485 nu este prea bunŸ.
Fig. K14: Codurile funcÍiilor permiÍÊnd citirea sau scrierea datelor.

Un mecanism software de detectare a erorilor de transmitere numit CRC16 permite ca un mesaj
cu eroare sŸ fie repetat Ûi numai aparatul implicat sŸ raspundŸ.
ReÍeaua dumneavoastrŸ Intranet

Schimbul de date industriale utilizeazŸ Án principal tehnologiile web implementate
permanent Án reÍeaua de comunicaÍii a companiei Ûi mai particular Án reÍeaua intranet
a companiei.
Infrastructura IT administreazŸ coabitarea aplicaÍiilor software: compania o utilizeazŸ
pentru funcÍionarea de aplicaÍii ca biroticŸ, tipŸrire, salvare date critice, contabilitate,
achiziÍii, etc. CoexistenÍa datelor pe aceeaÛi reÍea de comunicaÍii nu pune deci
probleme tehnologice deosebite.
Atunci cÊnd cÊteva PC-uri, imprimante Ûi servere sunt conectate ÁmpreunŸ Án
clŸdirile companiei, foarte probabil utilizÊnd reÍeaua localŸ Ethernet Ûi serviciile web,
aceastŸ companie poate avea acces cu minim efort la datele de eficienÍŸ energeticŸ
furnizate de tablourile sale electrice. Ìi aceasta fŸrŸ nici o dezvoltare software, tot
ceea ce trebuie este un browser internet de tipul Microsoft Internet Explorer™.
Datele de la aceste aplicaÍii tranziteazŸ reÍeaua localŸ Ethernet cu pÊnŸ la 1 Gb/s:
mediul de comunicaÍie utilizat Án mod curent este cuprul sau fibra opticŸ, care
permite conectarea oriunde, Án clŸdirile comerciale sau industriale sau Án instalaÍiile
electrice.
DacŸ compania are de asemenea un sistem intern de comunicaÍii Intranet pentru
schimbul de e-mail-uri Ûi partajarea datelor pe servere web, ea utilizeazŸ de K17
asemenea un protocol de comunicaÍii standardizat extrem de cunoscut: TCP/IP.
Protocolul de comunicaÍii TCP/IP este proiectat pentru cele mai utilizate servicii
web Ûi anume HTTP pentru accesarea paginilor web, SMTP pentru mesageria
electronicŸ, etc.
AplicaÍii SNMP NTP RTPS DHCP TFTP FTP HTTP SMTP Modbus
Transport UDP TCP
LegŸturŸ IP
Fizic Ethernet 802.3 Ûi Ethernet II

Ûi comunicare
Datele electrice Ánregistrate Án serverele web industriale instalate Án dulapuri electrice

sunt expediate utilizÊnd acelaÛi protocol standardizat TCP-IP pentru limitarea
costurilor de mentenanÍŸ IT recente, intrinseci reÍelei IT. Acesta este principiul de
operare a sistemului de comunicaÍii date asupra eficienÍei energetice Schneider
Electric Transparent Ready™. Tabloul electric este autonom neavÊnd nevoie de
un sistem IT adiÍional, de un PC, toate datele privitoare la eficienÍa energeticŸ pot
circula Án mod uzual via intranet, GSM, linie de telefonie fixŸ, etc.
Securitate
AngajaÍii vor fi mai bine informaÍi, mai eficienÍi Ûi vor lucra Án condiÍii de deplinŸ
securitate electricŸ; ei nu vor mai fi nevoiÍi sŸ meargŸ Án camerele cu dulapuri
electrice pentru a face verificŸri de rutinŸ asupra aparatelor electrice - ei trebuie
doar sŸ consulte datele. În aceste condiÍii sistemele de comunicaÍii oferŸ angajaÍilor
companiei cÊÛtiguri imediate Ûi semnificative Ûi evitŸ grija eventualelor greÛeli.
Devine astfel posibil pentru electricieni, tehnicieni de mentenanÍŸ sau producÍie,
manageri sŸ lucreze cu toÍi Án deplinŸ siguranÍŸ. În funcÍie de importanÍa datelor
managerul IT va da utilizatorilor drepturile de acces adecvate.
Impact redus asupra mentenanÍei reÍelei locale
Responsabilul IT al companiei are resursele tehnice sŸ completeze Ûi sŸ
monitorizeze echipamentele legate la reÍeaua IT al companiei. Bazat pe servicii web
standard precum protocolul Modbus sub TCP/IP, avÊnd cerinÍe reduse de lŸÍime de
bandŸ Ûi imunitate la viruÛii informatici sistemul de monitorizare a reÍelei electrice nu
afecteazŸ performanÍele reÍelei locale de comunicaÍii; prin urmare responsabilul IT
nu trebuie sŸ facŸ investiÍii adiÍionale Ûi nu are de asemenea probleme adiÍionale de
securitate.
Subcontractarea cŸtre parteneri externi
În acord cu politica de securitate a companiei, este posibilŸ utilizarea serviciilor
suport ale partenerilor uzuali din domeniul electric; contractorii, tablotierii, integratorii
de sistem ai produselor Schneider Electric pot furniza asistenÍŸ Ûi pot analiza datele
electrice de consum ale companiei. DocumentaÍia tehnicŸ este disponibilŸ online Ûi
poate fi consultatŸ oricÊnd.
K18
Ûi comunicare
5.2 De la sistemul de control Ûi monitorizare reÍea

pÊnŸ la echipamentul de putere inteligent
De mai mulÍi ani, Án mod tradiÍional, sistemele de monitorizare Ûi control au fost
centralizate Ûi bazate pe SCADA (Supervisory Control and Data Aquisition).
Decizia de a investi Ántr-un astfel de sistem - notat (3) Án Figura 15 - a fost luatŸ
pÊnŸ acum numai Án cazul aplicaÍiilor foarte solicitante, atÊt din cauza receptoarelor
de putere mare cÊt Ûi din cauza proceselor sensibile la non-calitatea energiei.
Bazate pe tehnologii de automatizŸri, aceste sisteme sunt proiectate Ûi personalizate
adesea de cŸtre un integrator de sistem, Ûi apoi instalate la obiectiv. Oricum,
costurile iniÍiale, aptitudinile pentru exploatarea corectŸ a acestui sistem, costurile
pentru evoluÍiile necesare pentru a urmŸri dezvoltarea reÍelei pot descuraja
potenÍialii utilizatori sŸ investeascŸ Án acest domeniu. Apoi, bazatŸ pe o soluÍie
dedicatŸ electricienilor, cea de-a doua abordare notatŸ cu (2) se potriveÛte mult mai
bine nevoilor specifice ale reÍelei electrice Ûi promite o amortizare cu mult mai rapidŸ
a investiÍiei. TotuÛi, datoritŸ arhitecturii centralizate, costul unei asemenea soluÍii
poate pŸrea ridicat. Pentru anumite obiective tipurile (2) Ûi (3) pot coexista furnizÊnd
informaÍii mult mai corecte electricienilor, atunci cÊnd este necesar.
În prezent, un nou concept al echipamentelor de putere inteligente - notate cu (1) -
este utilizat, considerat ca un prim pas cŸtre nivelurile (2) sau (3), datoritŸ abilitŸÍii
acestor soluÍii de a coexista Án cadrul aceluiaÛi obiectiv.
Function
Function
levels
levels
General
General
purpose
purpose
monitoring
monitoring
system
system
General
General 33
purpose
purpose
site
site
monitoring
monitoring Eqt
Eqtgateway
gateway
Power
Power Other
Other
Equipment
Equipment utilities
utilities Process
Process
Specialised
Specialised
General
monitoring
monitoring
purpose
such
suchas
as
monitoring
Specialised
Specialised Power
PowerLogic
Logic
network
network
223 SMS
SMS
system
monitoring
monitoring
Eqt
Eqtserver
Eqt server
gateway
Power
Power
Power Other K19
Equipment
Equipment
Equipment utilities Process
WWeb
ebbrowser
browser
Specialised
standard
standard
monitoring
such as
Power Logic
211 SMS
Eqt
Eqtserver
Eqt server
server
Basic
Basic
monitoring Power
monitoring Intelligent
Intelligent
Equipment
Power
Power Other
Other
Equipment
Equipment utilities
utilities
Web browser System
System
standard complexity
complexity
Standard
Standardnetwork
network Sensitive
Sensitiveelectrical
electricalnetworks
networks High
Highdemanding
demandingsites
sites
Fig. K15: PoziÍionarea sistemelor de monitorizare.
Other
utilities
System
complexity
ndard network Sensitive electrical networks High demanding sites
Ûi comunicare
Arhitectura bazatŸ pe sisteme inteligente (vezi Fig. K16)

Noua arhitecturŸ a apŸrut relativ recent datoritŸ tehnologiilor web Ûi poate fi
poziÍionatŸ ca un punct de intrare Án sistemele de monitorizare. Fiind bazate pe
tehnologiile web ea profitŸ la maxim de serviciile Ûi protocoalele de comunicaÍii
standard Ûi de programele fŸrŸ licenÍŸ.
InformaÍiile electrice pot fi accesate oriunde Án obiectiv iar munca electricienilor va
fi mult mai eficientŸ. Conectarea la Internet este oferitŸ de asemenea pentru toate
serviciile obiectivului.
Fig. K16: Arhitectura echipamentelor inteligente.
Arhitectura centralizatŸ specializatŸ pentru electricieni (vezi Fig. K17)

DedicatŸ electricienilor, arhitectura este bazatŸ pe o supervizare centralizatŸ
specificŸ care ÁndeplineÛte toate cerinÍele de monitorizare a reÍelei electrice. Apoi ea
solicitŸ Án mod natural un nivel mai redus de cunoÛtinÍe Ûi aptitudini pentru punere
Án funcÍiune, reglaje Ûi mentenanÍŸ - toate aparatele de distribuÍie electricŸ sunt
deja prezente Ántr-o bibliotecŸ de funcÍii dedicatŸ. În final Ûi costul de achiziÍie este
K20 diminuat semnificativ datoritŸ muncii simplificate a integratorului de sistem.
Fig. K17: Arhitectura specializatŸ de monitorizare a unui sistem de distribuÍie electricŸ.

Ûi comunicare
Arhitectura convenÍionalŸ centralizatŸ de uz general (vezi Fig. K18)

Aici este prezentatŸ o arhitecturŸ tipicŸ bazatŸ pe elemente standard de automatizŸri
precum sistemele SCADA Ûi diverse interfeÍe. În ciuda realei eficienÍe aceastŸ
arhitecturŸ are Ûi cÊteva puncte slabe, din care enumerŸm:
n nivelul ridicat de calificare pentru exploatarea acestei reÍele;
n evolutivitatea greoaie Ûi dificilŸ;
n Án sfÊrÛit, amortizarea riscantŸ a acestei soluÍii costisitoare.
Este adevŸrat cŸ aceastŸ soluÍie nu are echivalent pentru aplicaÍiile cele mai
solicitante Ûi oferŸ date foarte relevante Án sŸlile de operare centralizatŸ.
Fig. K18: Sistem de monitorizare Ûi control convenÍional Án timp real.
5.3 Suportul web (e-suport) devine accesibil

Punerea la punct a unui sistem de informaÍii pentru a susÍine o abordare globalŸ de
eficienÍŸ energeticŸ conduce foarte repede la cÊÛtiguri economice, cu o amortizare
Ántr-o perioadŸ mai micŸ de 2 ani pentru electricitate. Ca Ûi beneficiu suplimentar,
care este ÁncŸ subestimat astŸzi, este pÊrghia pe care o obÍineÍi Án termeni de
informaÍii tehnologice Án acest sector. ReÍeaua electricŸ poate fi analizatŸ periodic
de un consultant profesionist cu ajutorul internetului, pentru a rŸspunde urmŸtoarelor
probleme specifice, dupŸ cum urmeazŸ:
n Contractele de furnizare a energiei. Schimbarea unui furnizor la un anumit
moment devine posibilŸ datoritŸ analizei permanente a costurilor legate de K21
consumuri; Ánainte singurele date erau furnizate de bilanÍul anual.
n Gestionarea permanenatŸ a datelor electrice - via internet - pentru a le transforma
Án informaÍii relevante, furnizate prin intermediul unui portal web personalizat.
InformaÍiile legate de consumul unui receptor sunt acum uÛor de obÍinut, disponibile
astfel unui numŸr mare de utilizatori. Este uÛor acum de postat aceste date pe
internet, dar a le face realmente utile este mai complicat.
n Diagnoza defectelor electrice complexe care necesitŸ analiza unui expert Án
electrotehnicŸ; o resursŸ rarŸ care este mai uÛor accesibilŸ pe web.
n Monitorizarea consumurilor Ûi generarea alertelor Án cazul unor vÊrfuri de consum
anormale.
n Serviciul de mentenanÍŸ este exact atÊt cÊt este necesar, astfel ÁncÊt presiunea
asupra personalului de mentenanÍŸ se va diminua.
EficienÍa energeticŸ nu mai este o problemŸ la care compania trebuie sŸ-i facŸ faÍŸ
singurŸ; mai mulÍi e-parteneri pot oferi sprijin atunci cÊnd este necesar, Án special
cÊnd se ajunge la stadiul mŸsurŸtorilor Ûi asistenÍei la luarea deciziilor, cu condiÍia
ca reÍeaua electricŸ sŸ fie comunicantŸ via internet.
Implementarea poate fi gradualŸ, ÁncepÊnd prin a face cÊteva echipamente cheie
comunicante Ûi extinzÊnd treptat sistemul pentru a obÍine acurateÍea necesarŸ Ûi o
bunŸ acoperire a instalaÍiei.
Ûi comunicare
Compania ÁÛi poate defini politica: solicitŸ unuia sau mai multor parteneri sŸ
analizeze datele, le analizeazŸ singurŸ sau combinŸ cele douŸ opÍiuni.
De asemenea compania poate decide sŸ administreze singurŸ energia electricŸ
sau sŸ cearŸ unui partener sŸ monitorizeze calitatea energiei Ûi altui partener sŸ
gestioneze datele referitoare la mentenanÍa echipamentelor.
Exemplu:
Schneider Electric propune e-servicii care oferŸ vizualizarea datelor referitoare la sarcini Ûi
analiza aplicaÍiilor Án cel mai simplu mod. Procesele pentru companiile cu locaÍii geografice
diverse sunt simplificate prin integrarea datelor Ántr-un astfel de sistem. Sistemul transformŸ
datele brute Án informaÍii utile, uÛor accesibile tuturor utilizatorilor interni. Aceasta poate contribui
la reducerea costurilor arŸtÊnd utilizatorilor cum organizaÍia din care fac parte foloseÛte energia.
O gamŸ largŸ de funcÍionalitŸÍi servesc nevoile personalului cu ajutorul aceleiaÛi platforme:
Accesarea Ûi analiza datelor, Facturi istorice Ûi estimate, ComparaÍii de consumuri, SimulŸri
diverse, Impactul schimbŸrilor operaÍionale precum utilizarea energiei pe paliere orare sau
reducerea utilizŸrii cu o cantitate fixŸ sau procentualŸ, Alarmare automatŸ, Rapoarte memorate,
Marcaj Ûi normalizare date, Alte utilitŸÍi - Accesul la informaÍiile privind gazele Ûi apa la fel ca Ûi
electricitatea.
K22
Fig. K19: Exemplu de soluÍie tipicŸ.

Capitolul L
Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor
Cuprins
1
Energia reactivŸ Ûi factorul de putere L2
1.1 Natura energiei reactive L2
1.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie reactivŸ L2
1.3 Factorul de putere L3
1.4 Valori practice ale factorului de putere L4
2
De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L5
2.1 Reducerea costului energiei L5
2.2 Optimizare tehnico-economicŸ L5
3
Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L7
3.1 Principii teoretice L7
3.2 Ce echipamente utilizŸm? L7
3.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ L9
sau cu reglaj automat
4
Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru L10
compensarea energiei reactive
4.1 Compensare globalŸ L10
4.2 Compensare sectorialŸ L10
4.3 Compensare individualŸ L11
5
Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? L12
5.1 Metoda generalŸ L12
5.2 Metoda simplificatŸ L12
5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare L14
5.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente contractate L14
6
Compensarea la bornele transformatorului L15
6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active disponibile L15
6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de transformator L16
7
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele L18
cu inducÍie
7.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul protecÍiei L18
7.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu inducÍie L19
8
Exemplul unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ L20
compensarea energiei reactive
9
Efectele armonicilor L21 L1
9.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului de alimentare L21
9.2 SoluÍii posibile L21
9.3 Alegerea soluÍiei optime L23
10
Instalarea bateriilor de condensatoare L24
10.1 Condensatoarele L24
10.2 Alegerea protecÍiilor, aparaturii de comandŸ
Ûi a cablurilor de conectare L25
L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere
Sistemele de curent alternativ alimenteazŸ cu 1.1 Natura energiei reactive

douŸ forme de energie: Orice maÛinŸ sau dispozitiv inductiv (adicŸ electromagnetic) care este alimentat Án
n „Energie activŸ” energie mŸsuratŸ Án kWh curent alternativ transformŸ energia electricŸ primitŸ de la sistemul de alimentare
care este transformatŸ Án lucru mecanic, Án lucru mecanic Ûi cŸldurŸ. AceastŸ energie este mŸsuratŸ cu contorul de energie
caldurŸ, luminŸ, etc; activŸ (Án kWh) Ûi este denumitŸ energie activŸ. În scopul realizŸrii acestei conversii
se produc cÊmpuri magnetice Án maÛini Ûi aceste cÊmpuri sunt asociate cu o altŸ
n „Energie reactivŸ” care are douŸ forme:
formŸ de energie preluatŸ din sistemul de alimentare, numitŸ energie reactivŸ.
o „Energie reactivŸ” cerutŸ de circuite Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ dispozitivul inductiv absoarbe ciclic energie de la
inductive (transformatoare, motoare, etc.), sistemul de alimentare (Án timpul creŸrii cÊmpului magnetic) Ûi reinjecteazŸ aceastŸ
o „Energie reactivŸ” furnizatŸ de energie Án sistem (Án timpul anulŸrii cÊmpului magnetic) de douŸ ori Án fiecare
circuite capacitive (capacitatea cablurilor, perioadŸ a curentului alternativ de alimentare.
condensatoare de putere, etc.). Efectul, asupra rotorului generatorului, este de a-l Áncetini pe durata unei pŸrÍi a
perioadei Ûi de a-l accelera Án timpul celeilalte pŸrÍi. Acest cuplu pulsant este strict
valabil numai pentru alternatoarele monofazate. Pentru alternatoarele trifazate
efectul este anulat mutual Án cele trei faze deoarece, la orice moment energia
reactivŸ de alimentare Án una (sau douŸ) faze este egalŸ cu energia reactivŸ
returnatŸ Án celelalte douŸ (sau una) faze Án cazul unui sistem echilibrat. Rezultatul
este o sarcinŸ medie nulŸ asupra generatorului, adicŸ componenta reactivŸ a
curentului nu absoarbe putere de la reÍea.
Un fenomen similar se ÁntÊmplŸ cu elementele capacitive dintr-un sistem de
alimentare, precum capacitatea cablurilor sau bateriile de condensatoare de putere,
etc. În acest caz, energia este ÁnmagazinatŸ electrostatic.
ÎncŸrcarea Ûi descŸrcarea ciclicŸ a capacitŸÍii acÍioneazŸ asupra generatorului din
sistem Án acelaÛi mod Án care a fost descris anterior (cazul inductiv), dar circulaÍia
curentului, cŸtre Ûi de la capacitŸÍi fiind Án opoziÍie de fazŸ faÍŸ de cel din cazul unei
inductanÍe. Pe aceste consideraÍii se bazeazŸ schemele de compensare a energiei
reactive (Ûi ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere).
Ar trebui reÍinut cŸ Án timp ce componenta reactivŸ a curentului de sarcinŸ nu
absoarbe putere de la sistem, ea cauzeazŸ pierderi de energie Án sistemele de
transport Ûi distribuÍie a energiei prin ÁncŸlzirea conductorilor. Practic, Án sistemele de
alimentare componentele reactive ale curenÍilor de sarcinŸ au caracter predominant
inductiv Ûi impedanÍele sistemelor de transport Ûi distribuÍie sunt predominant
capactive. CombinaÍia curent inductiv trecÊnd prin reactanÍa inductivŸ produce cele
mai neplŸcute condiÍii de cŸdere de tensiune (adicŸ opoziÍie directŸ de fazŸ faÍŸ de
tensiunea sistemului).
Pentru aceste motive (pierderi de putere la transportul energiei electrice Ûi cŸderi de
tensiune) este necesarŸ reducerea curentului inductiv pe cÊt posibil.
Curentul capacitiv are efect invers asupra nivelului de tensiune Ûi produce o creÛtere
de tensiune in sistemul de alimentare.
Puterea (kW) asociatŸ cu energia “activŸ” este notatŸ cu P.
Puterea reactiva (kVAR) este notatŸ cu Q. Puterea reactivŸ inductivŸ este
convenÍional pozitivŸ (+ Q) iar cea reactivŸ capacitivŸ este consideratŸ negativŸ (- Q).
Fig. L1 aratŸ cŸ puterea aparentŸ S este suma vectorialŸ a puterilor activŸ Ûi reactivŸ.
Paragraful 1.3 dŸ relaÍia Ántre P, Q Ûi S, unde S este puterea aparentŸ Án kVA.
L2
Fig. L1: Un motor electric absoarbe de la reÍea putere activŸ P Ûi putere reactivŸ Q.
1.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie

reactivŸ
Orice maÛinŸ sau aparat de curent alternativ care include dispozitive
electromagnetice sau conÍine ÁnfŸÛurŸri cuplate magnetic, absoarbe Ántr-o anumitŸ
mŸsurŸ curent reactiv pentru crearea fluxului magnetic. Cele mai cunoscute
elemente din aceastŸ clasa sunt: transformatorul, bobina de reactanÍŸ, motorul Ûi
balastul lŸmpilor cu descŸrcare (vezi Fig. L2). Raportul dintre puterea reactivŸ Ûi
puterea activŸ ale unui element, Án condiÍii de sarcinŸ nominalŸ variazŸ:
Fig. L2: Consumatori de energie care solicitŸ energie reactivŸ. n 65 - 75% pentru motoare asincrone;
n 5 -10% pentru transformatoare.
1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere
Factorul de putere (Power Factor, PF) este un 1.3 Factorul de putere

raport kW pe kVA. Cu cÊt factorul de putere DefiniÍia factorului de putere
se apropie de valoarea sa maximŸ care este Factorul de putere al unei sarcini, care poate consta Án unul sau mai mulÍi
1, cu atÊt beneficiile pentru consumatorul Ûi consumatori (sau chiar o ÁntreagŸ instalaÍie) este dat de raportul P/S, adicŸ kW/kVA,
furnizorul de energie vor fi mai mari. la un moment dat.
PF = P (kW)/S (kVA) Factorul de putere ia valori Án intervalul 0 la 1.
DacŸ curenÍii Ûi tensiunile au forme de undŸ perfect sinusoidale atunci factorul de
P = puterea activŸ
putere este egal cu cos ϕ.
S = puterea aparentŸ. Un factor de putere apropiat de 1 ÁnseamnŸ cŸ energia reactivŸ este micŸ Án
comparaÍie cu energia activŸ Án timp ce o valoare micŸ a factorului de putere indicŸ
condiÍii contrare primei situaÍii.
Diagrama vectorialŸ a puterilor
n Puterea activŸ P (Án kW):
o monofazat (o fazŸ Ûi neutru): P = V I cos ϕ,
o monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): P = U I cos ϕ,
o trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): P = √3U I cos ϕ;
n Puterea reactivŸ Q (Án kVAR):
o monofazat (o faza si neutru): Q = V I sin ϕ,
o monofazat (faza si faza): Q = U I sin ϕ,
o trifazat (trei faze sau trei faze si neutru): Q = √3U I sin ϕ;
n Puterea aparentŸ S (Án kVA):
o monofazat (o fazŸ Ûi neutru): S = V I,
o monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): S = U I,
o trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): S = √3U I.
unde:
V = tensiunea Ántre fazŸ Ûi neutru
U = tensiunea Ántre faze
I = curentul Án circuit
ϕ = defazajul Ántre V Ûi I
o pentru sisteme echilibrate sau aproape echilibrate Án cazul trei faze Ûi neutru.
Vectorii de curent Ûi tensiune Ûi diagrama de puteri
Diagrama “vectorialŸ” a puterii este un artificiu util derivat direct din diagramele de
curenÍi Ûi tensiuni dupŸ cum urmeazŸ:
Tensiunile sistemului sunt luate ca mŸrimi de referinÍŸ, iar Án cazul sistemului trifazic
cu sarcina echilibratŸ, din motive de simetrie, ne vom referi numai la o singurŸ fazŸ.
Faza de referinÍŸ are tensiunea (V) dupŸ direcÍia orizontalŸ Ûi curentul (I) al acelei
faze va fi practic ÁntÊrziat faÍŸ de tensiune cu un unghi ϕ pentru orice sarcinŸ.
Componenta curentului I care este Án fazŸ cu V este componenta activŸ Ûi este egalŸ
cu I cos ϕ, Án timp ce V I cos ϕ este puterea activŸ (Án kW), dacŸ V este mŸsurat Án kV.
Componenta lui I, defazatŸ cu 90 de grade Án urma tensiunii V, este componenta
reactivŸ si este egalŸ cu I sin ϕ, iar V I sin ϕ este puterea reactivŸ (Án kVAR) din
circuit, dacŸ V este mŸsurat Án kV.
DacŸ vectorul I este multiplicat cu V, exprimat Án kV, atunci V I este egalŸ cu puterea
aparentŸ din circuit, mŸsuratŸ Án kVA.
Formula obÍinutŸ este: S2 = P2 + Q2.
Valorile de mai sus exprimate Án kW, kVAR, kVA asociate unei faze, multiplicate
cu trei, reprezintŸ puterile activŸ, reactivŸ Ûi aparentŸ precum Ûi factorul de putere
pentru un sistem trifazat, aÛa cum se vede Án Figura L3. L3
P = putere activŸ
Q = putere reactivŸ
S = putere aparentŸ
Fig. L3: Diagrama de puteri.

Ûi filtrarea armonicilor 1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere
Un exemplu de calcul al puterii (vezi Tab. L4)
Tipul circuitului Putere aparentŸ Putere activŸ Putere reactivŸ

S (kVA) P (kW) Q (kVAR)
Monofazic (Ántre fazŸ Ûi neutru) S = VI P = V I cos ϕ Q = V I sin ϕ
Monofazic (Ántre fazŸ Ûi fazŸ) S = UI P = U I cos ϕ Q = U I sin ϕ
Exemplu sarcinŸ 5 kW 10 kVA 5 kW 8,7 kVAR
cos ϕ = 0,5
Trifazat 3 faze sau 3 faze + neutru S = √3U I P = √3U I cos ϕ Q = √3U I sin ϕ
Exemplu Motor Pn = 51 kW 65 kVA 56 kW 33 kVAR
cos ϕ = 0,86
(randament) ρ = 0,91
Tab. L4: Exemple de calcul pentru puterea aparentŸ, activŸ si reactivŸ.
1.4 Valori practice ale factorului de putere

Calculul exemplului trifazat de mai sus este urmŸtorul:
Pn = puterea nominalŸ = 51 kW
P = puterea activŸ consumatŸ
Pn 51
P= = = 56 kW
ρ 0,.91
S = puterea aparentŸ
P 56
S= = = 65 kVA
cos ϕ 0,.86
AÛa cŸ utilizÊnd diagrama din Fig. L5 sau utilizÊnd un minicalculator, aflŸm valoarea
tan ϕ corespunzŸtoare unui cos ϕ de 0,86 adicŸ 0,59.
Q = P tan ϕ = 56 x 0,59 = 33 kVAR (vezi Tab. L15).
Sau, folosind teorema lui Pitagora:
Q = S2 - P2 = 652 - 562 = 33 kvar

kVAR
Valori uzuale ale factorului de putere pentru cele mai comune echipamente Ûi
aplicaÍii (vezi Tab. L6)
Echipamente Ûi aplicaÍii cos ϕ tan ϕ

n Motor cu inducÍie ÁncŸrcat la 0% 0,17 5,80
25% 0,55 1,52
50% 0,73 0,94
75% 0,80 0,75
100% 0,85 0,62
n LŸmpi cu incandescenÍŸ 1,0 0
n LŸmpi fluorescente (necompensate) 0,5 1,73
L4 n LŸmpi fluorescente (compensate) 0,93 0,39
n LŸmpi cu descŸrcare 0,4 la 0,6 2,29 la 1,33
n Cuptoare cu elemente rezistive 1,0 0
n Cuptoare cu inducÍie (compensate) 0,85 0,62
n Cuptoare de tip dielectric 0,85 0,62
n MaÛini de lipit rezistive 0,8 la 0,9 0,75 la 0,48
n Aparate de sudurŸ monofazice 0,5 1,73
n Echipament de sudurŸ 0,7 la 0,9 1,02 la 0,48
n Echipament de sudurŸ Án c.c. 0,7 la 0,8 1,02 la 0,75
n Cuptor cu arc 0,8 0,75
Fig. L5: Calculul diagramei de puteri. Tab. L6: Valori ale cos ϕ Ûi tan ϕ pentru cele mai comune echipamente Ûi aplicaÍii.
2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere ?
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere al 2.1 Reducerea costului energiei

instalaÍiilor prezintŸ mai multe avantaje Managementul bun al consumului de energie reactivŸ aduce importante avantaje
tehnice Ûi economice, printre care Ûi economice.
reducerea facturilor de energie electricŸ. Aceste consideraÍii sunt bazate pe structura actualŸ de tarife aplicate Án mod curent
Án Europa, destinate sŸ Áncurajeze beneficiarii sŸ micÛoreze consumul de energie
reactivŸ.
Instalarea condensatoarelor de compensare a energiei reactive la consumatori
permite reducerea notelor de platŸ la electricitate prin menÍinerea consumului de
putere reactivŸ sub o anumitŸ valoare, agreatŸ prin contractul cu furnizorul de
energie.
În acest tip de tarif, energia reactivŸ este plŸtitŸ conform criteriului lui tan ϕ.
QQ(kVARh)
(kvarh)
tan ϕ =
P (kWh)
La consumator distribuitorul de energie livreazŸ energie reactivŸ gratis, pÊnŸ:
n la nivelul de 40% din energia activŸ (tg ϕ = 0,4) pentru un interval de 16 ore pe zi
(de la 6:00 la 22:00) Án timpul perioadelor celor mai solicitante (de obicei iarna);
n fŸrŸ limitŸ Án perioada de solicitare redusŸ iarna, Ûi Án timpul primŸverii Ûi verii. Pe
durata perioadelor de limitare, consumul de energie reactivŸ care depŸÛeÛte 40%
din energia activŸ este plŸtit lunar la cursul curent.
Astfel cantitatea de energie reactivŸ de platŸ Án aceste perioade va fi kVARh (de
plŸtit) = kWh (tan ϕ > 0,4) unde:
o kWh este energia activŸ consumatŸ Án perioada de limitare,
o kWh tg ϕ este energia reactivŸ totalŸ Án perioada de limitare,
o 0,4 kWh este cantitatea de energie reactivŸ livratŸ gratis Án perioada de limitare.
tan ϕ = 0,4 corespunde unui factor de putere cos ϕ = 0,93 aÛa cŸ pentru a nu plŸti
energie reactivŸ este suficient ca Án perioadele de limitare, cos ϕ sŸ nu scadŸ sub
0,93.
În faÍa avantajelor notelor de platŸ scŸzute consumatorul trebuie sŸ punŸ Án balanÍŸ
costul achiziÍionŸrii, instalŸrii Ûi utilizŸrii condensatoarelor de compensare a energiei
reactive, aparaturii de protecÍie Ûi comandŸ, Ántreruptorului automat ÁmpreunŸ, cu
consumul suplimentar de kWh datorat pierderilor Án dielectricul condensatoarelor,
etc..
Este posibil sŸ fie mai economic sŸ se facŸ compensarea numai parÍial Ûi ca plata
unei pŸrÍi din energia reactivŸ sŸ fie mai avantajoasŸ decÊt o compensare de 100%.
În general, corecÍia factorului de putere este o problemŸ de optimizare, cu excepÍia
unor cazuri foarte simple.
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere permite 2.2 Optimizare tehnico-economicŸ

utilizarea unor transformatoare, cabluri Ûi Un factor de putere mai mare permite optimizarea componentelor unei instalaÍii.
aparate mai mici Án acelaÛi timp cu reducerea Supradimensionarea unui echipament poate fi evitatŸ, dar pentru a obÍine cele mai
bune rezultate corecÍia ar trebui fŸcutŸ pe cÊt posibil cÊt mai aproape de fiecare
pierderilor Ûi a cŸderii de tensiune dintr-o
componentŸ a echipamentelor inductive.
instalaÍie.
Reducerea dimensiunii cablurilor
Tabelul L7 aratŸ creÛterea dimensiunii cablurilor atunci cÊnd factorul de putere
scade de la 1 la 0,4.
L5
Factorul de multiplicare 1 1,25 1,67 2,5

a secÍiunii transversale
a miezului cablului
cos ϕ 1 0,8 0,6 0,4
Tab. L7: Factorul de multiplicare a dimensiunii cablurilor Án funcÍie de cos ϕ.

Ûi filtrarea armonicilor 2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere ?
Reducerea pierderilor (P, kW) Án cabluri

Pierderile Án cabluri sunt proporÍionale cu pŸtratul curentului Ûi sunt mŸsurate cu
kWh-metrul. Reducerea curentului Ántr-un conductor cu 10% de exemplu, duce la
scŸderea pierderilor cu circa 20%.
Reducerea cŸderii de tensiune
Condensatoarele montate pentru compensarea energiei reactive reduc sau chiar
anuleazŸ curentul reactiv inductiv Án conductorii din amonte, reducÊnd astfel sau
chiar eliminÊnd cŸderile de tensiune.
NotŸ: supracompensarea produce o creÛtere a tensiunii pe condensator.
CreÛterea puterii disponibile
În ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere al unei sarcini alimentatŸ de la un transformator
curentul prin transformator se va reduce, permiÍÊnd astfel adŸugarea unor alte
sarcini. În practicŸ, poate fi mai avantajos sŸ ÁmbunŸtŸÍeÛti factorul de putere(1)
decÊt sŸ ÁnlocuieÛti transformatorul cu unul mai mare.
AceastŸ problemŸ este detaliatŸ Án subcapitolul 6.
L6
(1) ÎntrucÊt Ûi alte beneficii survin la o valoare mai mare a cos ϕ

precum s-a arŸtat mai Ánainte.
3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere?
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere pentru o 3.1 Principii teoretice

instalaÍie necesitŸ o baterie de condensatoare O sarcinŸ inductivŸ cu factor de putere mic face sŸ aparŸ Án generator Ûi Án sistemele
care acÍioneazŸ ca o sursŸ de energie de transport/distribuÍie un curent reactiv (defazat cu 90° Án urma tensiunii) ÁnsoÍit
reactivŸ. Se spune cŸ acest montaj asigurŸ de pierderi de putere Ûi cŸderi de tensiune, dupŸ cum s-a arŸtat Án subcapitolul 1.1.
compensarea energiei reactive. DacŸ se adaugŸ sarcinii o baterie de condensatoare Án paralel, curentul reactiv
capacitiv al acesteia va urma acelaÛi traseu Án circuit ca Ûi curentul reactiv existent
anterior. Deoarece, conform paragrafului 1.1, acest curent capacitiv IC (care prezintŸ
un defazaj de 90°, Ánaintea tensiunii) este Án opoziÍie de fazŸ cu curentul reactiv
anterior (IL), iar ambii curenÍi circulŸ pe acelaÛi traseu, aceÛtia se pot anula reciproc.
DacŸ bateria de condensatoare este suficient de mare, se poate ca IC = IL Ûi deci sŸ
a) Modelul circulaÍiei curenÍilor reactivi nu mai existe curent reactiv Án circuitul din amonte de condensatoare.
Aceasta se observŸ Án Fig. L8 (a) Ûi (b) care prezintŸ numai curenÍi reactivi.
În aceastŸ figurŸ:
R reprezintŸ elementele de putere activŸ ale sarcinii
L reprezintŸ elementele de putere reactivŸ (inductivŸ) ale sarcinii
C reprezintŸ elementele cu putere reactivŸ (capacitivŸ) din echipamentul de
corecÍie a factorului de putere (adicŸ condensatori).
b) Atunci cÊnd IC = IL toatŸ puterea reactivŸ este furnizatŸ de Din diagrama (b) a Fig. L8 se observŸ cŸ bateria de condensatoare C alimenteazŸ
bateria de condensatoare tot curentul reactiv solicitat de sarcinŸ. Din acest motiv condensatoarele sunt
denumite uneori generatoare de putere reactivŸ Án avans.
În diagrama (c) a Fig. L8 este adaugatŸ componenta activŸ a curentului Ûi se vede
cŸ la o compensare totalŸ sarcina apare ca un sistem rezistiv, deci cu un factor de
putere 1.
În general nu este economic sŸ se compenseze total o instalaÍie electricŸ.
Figura L9 foloseÛte diagrama prezentatŸ Án subcapitolul 1.3 (vezi Fig. L3) pentru a
ilustra principiul compensŸrii parÍiale a puterii reactive de la valoarea Q la Q’ folosind
c) Curentul sarcinii adŸugat la cazul (b) o baterie de condensatoare de putere Qc. Puterea aparentŸ iniÍialŸ S se reduce la S’.
Exemplu:
Un motor consumŸ 100 kW la cos ϕ =0,75 (adicŸ tan ϕ = 0,88). Pentru a mŸri
cos ϕ la 0,93 (adicŸ tan ϕ = 0,4) este necesarŸ o baterie de condensatoare cu
puterea reactivŸ: Qc = 100 (0,88 - 0,4) = 48 kVAR. Alegerea nivelului de compensare
Ûi a calculului parametrilor pentru bateria de condensatoare depind de instalaÍie.
Factorii care cer atenÍie sunt explicaÍi Án subcapitolele 5 (generalitŸÍi), 6 Ûi 7
Fig. L8: Exemplificarea caracteristicilor esenÍiale ale (transformatoare Ûi motoare).
compensŸrii energiei reactive. NotŸ: Înainte de abordarea proiectului de compensare trebuie luate anumite
precauÍii. În particular, supradimensionarea motoarelor ar trebui evitatŸ, de
asemenea funcÍionarea Án gol a acestora. În cazul mersului Án gol factorul de putere
este foarte redus, (≈ 0,17) pentru cŸ puterea activŸ absorbitŸ de motor este foarte
micŸ.
3.2 Ce echipamente utilizŸm?

Compensarea la JT
La joasŸ tensiune compensarea se face cu:
n condensatoare de valoare fixŸ;
n echipament prevŸzut cu reglare automatŸ sau baterie de condensatoare care
permite ajustarea continuŸ Án concordanÍŸ cu cerinÍele impuse de modificarea
sarcinii. L7
Fig. L9: DiagramŸ exemplificÊnd principiul compensŸrii NotŸ: CÊnd puterea reactivŸ instalatŸ de compensat depŸÛeÛte 800 kVAR Ûi sarcina
Qc = P (tan ϕ - tan ϕ’). este stabilŸ este adesea mai economic sŸ se utilizeze baterii de condensatoare pe
partea de medie tensiune.
Ûi filtrarea armonicilor 3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere?
Compensarea poate fi efectuatŸ de o Baterii de condensatoare cu valoare fixŸ (vezi Fig. L10)
baterie de condensatoare de valoare fixŸ, Án AceastŸ soluÍie foloseÛte unul sau mai multe condensatoare pentru a obÍine un
circumstanÍe favorabile. anumit nivel de compensare. Comanda poate fi:
n manualŸ: prin Ántreruptor automat sau prin separator de sarcinŸ;
n semi-automatŸ: prin contactor;
n prin legare directŸ la un echipament electric Ûi comutare odatŸ cu comutarea
acestuia.
Aceste condensatoare sunt montate:
n la bornele receptorilor inductivi (motoare Ûi transformatoare);
n pe barele de distribuÍie de la care se alimenteazŸ motoare mici sau consumatori
inductivi Ûi pentru care compensarea individualŸ ar fi prea costisitoare;
n Án cazurile Án care nivelul sarcinii este Án general constant.
Fig. L10: Exemplu de baterie de condensatoare de valoare fixŸ (Varset direct).
De obicei compensarea este efectuatŸ de Baterii de condensatoare automate (vezi Fig. L11)
baterii de condensatoare Án trepte, cu reglaj Acest gen de echipament efectueazŸ controlul automat al compensŸrii, menÍinÊnd Án
automat. niÛte limite strÊnse valoarea factorului de putere. Astfel de echipament se monteazŸ
Án locurile Án care se produc variaÍii mari de puteri active Ûi/sau reactive, de exemplu:
n pe barele tabloului general de distribuÍie;
n la bornele unui cablu de alimentare, pentru sarcina mare.
L8
Fig. L11: Exemplu de baterie de condensatoare Án trepte, cu reglaj automat (Varset).

3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere?
Bateriile de condensatoare automate permit Principii Ûi oportunitŸÍi de utilizare a compensŸrii automate

adaptarea imediatŸ a compensŸrii, Án funcÍie O baterie de condensatoare este ÁmpŸrÍitŸ Ántr-un numŸr de secÍiuni, fiecare fiind
de nivelul sarcinii. comandatŸ de un contactor. Închiderea unui contactor pune secÍiunea aferentŸ Án
paralel cu altele care deja sunt conectate. În felul acesta, valoarea capacitŸÍii bateriei
poate fi modificatŸ Án trepte.
Un releu de control monitorizeazŸ factorul de putere al circuitului respectiv Ûi este
reglat sŸ ÁnchidŸ Ûi sŸ deschidŸ contactoarele necesare pentru a menÍine o valoare
constantŸ a factorului de putere (Án toleranÍele impuse de dimensiunea fiecŸrei trepte
de compensare). Transformatorul de curent pentru releul de monitorizare trebuie
plasat pe una din fazele cablului de intrare care alimenteazŸ circuitul, conform
Fig. L12.
Bateria de compensare automatŸ Varset Fast, similarŸ ca principiu Fig. L12 este un
echipament de compensare automatŸ a energiei reactive utilizÊnd comutaÍia staticŸ
(tiristori) Án locul contactorilor uzuali.
Avantajele comutaÍiei statice sunt urmŸtoarele:
n rŸspuns imediat la toate fluctuaÍiile factorului de putere (timp de rŸspuns 2 s sau
40 ms, Án funcÍie de opÍiunile regulatorului);
n numŸr nelimitat de cicluri Ánchis/deschis;
n eliminarea fenomenelor tranzitorii din reÍea la comutaÍia condensatorilor;
n funcÍionare silenÍioasŸ.
Prin compensarea la valoare apropiatŸ de cea cerutŸ de sarcinŸ, posibilitatea de
producere a supratensiunilor la sarcinŸ redusŸ va fi evitatŸ, reducÊndu-se astfel
probabilitatea de defectare a utilajelor Ûi a echipamentelor. Supratensiunile cauzate
de supracompensarea energiei reactive depind parÍial de valoarea impedanÍei
sursei.
Fig. L12: Principiul bateriei de condensatoare Án trepte, cu reglaj automat.

L9
3.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ

sau cu reglaj automat
Reguli comune
CÊnd valoarea puterii reactive a condensatoarelor este mai micŸ sau egalŸ cu
15% din valoarea puterii transformatorului de alimentare se recomandŸ o baterie
de condensatoare de valoare fixŸ. Peste 15%, este recomandatŸ o baterie de
condensatoare controlatŸ automat.
Dispunerea condensatoarelor de JT Ántr-o instalaÍie constituie modalitatea de
compensare care poate fi: globalŸ (plasament Ántr-un singur punct pentru Ántreaga
instalaÍie), sectorialŸ (sector cu sector), localŸ (la fiecare dispozitiv Án parte) sau o
combinaÍie a ultimelor douŸ. În principiu, compensarea idealŸ este aplicatŸ la locul
de consum Ûi are nivelul Án acord cu valorile instantanee de putere.
În practicŸ alegerea este decisŸ de factori tehnici Ûi economici.
Ûi filtrarea armonicilor 4 Unde se instaleazŸ
condensatoarele pentru
compensarea energiei reactive?
CÊnd sarcina este continuŸ Ûi stabilŸ se poate 4.1 Compensare globalŸ (vezi Fig. L13)
aplica compensarea globalŸ. Principiu
Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele tabloului general de distribuÍie de
JT a instalaÍiei Ûi rŸmÊne Án funcÍiune pe durata regimului normal.
Avantaje
Compensarea de tip global:
n reduce penalitŸÍile de depŸÛire a consumului de energie reactivŸ contractat;
n reduce cererea de putere aparentŸ, pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor
permanente;
n reduce ÁncŸrcarea transformatorului, care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare,
dacŸ este nevoie.
Comentarii
n curentul reactiv continuŸ sŸ existe Án toate conductoarele cablurilor care pleacŸ de
la tabloul principal de distribuÍie de JT;
n din motivul enunÍat, dimensionarea acestor cabluri Ûi a pierderilor de putere din
ele, nu este ÁmbunŸtŸÍitŸ printr-o compensare globalŸ.
Fig. L13: Compensare globalŸ.
Compensarea sectorialŸ este recomandatŸ 4.2 Compensare sectorialŸ (vezi Fig. L14)
cÊnd instalaÍia este extinsŸ Ûi Án cazul Án care Principiu
evoluÍia sarcinii de timp diferŸ Án diferite Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele de distribuÍie ale fiecŸrui tablou
pŸrÍi ale instalaÍiei. de distribuÍie intermediar, ca Án Fig. L14.
De aceastŸ alegere beneficiazŸ o parte semnificativŸ a instalaÍiei, Án particular cablul
de alimentare de la tabloul general de distribuÍie la fiecare tablou intermediar, unde
sunt aplicate mŸsurile de compensare.
Avantaje
L10 Compensarea pe sectoare:
n reduce penalitŸÍile pentru consum excesiv de putere reactivŸ;
n reduce cererea de putere aparentŸ pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor
permanente;
n menajeazŸ transformatorul care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare, dacŸ este
necesar;
n dimensiunile cablurilor Án distribuÍia localŸ se pot reduce sau se pot alimenta
sarcini suplimentare;
n pierderile Án aceleaÛi cabluri se reduc.
Comentarii
n curentul reactiv continuŸ sŸ circule Án toate cablurile din aval de tablourile de
distribuÍie intermediare;
n din acest motiv nu se pot optimiza dimensiunile cablurilor Ûi nu este posibilŸ
diminuarea pierderilor din ele prin compensarea sectorialŸ;
n cÊnd au loc modificŸri mari de sarcinŸ existŸ riscul de supracompensare Ûi Án
Fig. L14: Compensarea sectorialŸ. consecinÍŸ de supratensiune, cu problemele aferente.
4 Unde se instaleazŸ
condensatoarele pentru
compensarea energiei reactive?
Se ia Án considerare compensarea individualŸ 4.3 Compensare individualŸ

atunci cÊnd puterea motorului este Principiu
semnificativŸ Án comparaÍie cu puterea Ántregii Condensatoarele sunt conectate direct la bornele maÛinii inductive (Án special
instalaÍii. motoare, vezi subcapitolul 7). Compensarea individualŸ poate fi utilizatŸ atunci cÊnd
puterea motorului este semnificativŸ Án raport cu puterea totalŸ a instalaÍiei (kVA).
Valoarea puterii reactive Án bateria de condensatoare este de ordinul 25% din
puterea activŸ a motorului. De asemenea, o compensare suplimentarŸ la originile
instalaÍiei (aproape de transformator) se poate dovedi avantajoasŸ.
Avantaje
Compensarea individualŸ:
n reduce penalitŸÍile pentru consumul excesiv de putere reactivŸ;
n reduce puterea aparentŸ cerutŸ;
n reduce dimensiunile cablurilor Ûi pierderile Án acestea.
Comentarii
n nu mai existŸ curenÍi reactivi semnificativi Án instalaÍie.
L11
Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
5.1 Metoda generalŸ

Listarea cererilor de putere reactivŸ Án etapa de proiectare
AceastŸ listŸ se face Án acelaÛi fel ca cea pentru puterea aparentŸ, descrisŸ Án
capitolul A. Se pot determina valorile de putere activŸ Ûi reactivŸ ale sarcinii la
fiecare nivel al instalaÍiei (Án punctele de distribuÍie Ûi subdistribuÍie).
Optimizarea tehnico-economicŸ pentru o instalaÍie existentŸ
Valoarea optimŸ a capacitŸÍilor de compensare, pentru o instalaÍie existentŸ, se
determinŸ cu ajutorul urmŸtoarelor consideraÍii principale:
n facturile anterioare instalŸrii condensatoarelor;
n costurile diminuate, Án urma instalŸrii condensatoarelor;
n costurile pentru:
o achiziÍionarea condensatoarelor Ûi a echipamentului de comandŸ (contactoare,
dulapuri, controlere, etc.),
o instalare Ûi ÁntreÍinere,
o pierderile prin ÁncŸlzirea dielectricului din condensatoare Án comparaÍie cu
reducerea pierderilor Án cabluri, transformator, etc. ca urmare a instalŸrii bateriei de
condensatoare.
În subcapitolele 5.3 ,5.4 se dau mai multe metode simplificate de calcul a tarifelor
(comune pentru Europa).
5.2 Metoda simplificatŸ

Principiu general
Pentru cele mai multe cazuri practice, este recomandabil un calcul aproximativ care
poate fi bazat pe ipoteza cŸ cos ϕ = 0,8 (inductiv) Ánainte de compensare. Cu scopul
de a corecta factorul de putere la o valoare suficientŸ pentru a evita penalitŸÍile
(aceasta depinde de structura localŸ a tarifelor, dar Án acest exemplu va fi propusŸ
valoarea 0,93) Ûi pentru a reduce pierderile, cŸderile de tensiune, etc. Án instalaÍie,
se poate lua ca referinÍŸ Tab. L15 de pe pagina urmŸtoare.
Pentru creÛterea de la 0,8 la 0,93 a factorului de putere, sunt necesari 0,355 kVAR
pentru fiecare kW de sarcinŸ. Deci puterea reactivŸ Ántr-o baterie de condensatoare
conectatŸ la barele tabloului principal de distribuÍie este Q(kVAR) = 0,355 x P(kW).
AceastŸ aproximaÍie simplŸ permite determinarea rapidŸ a cerinÍelor
condensatoarelor de compensare la modul global, parÍial sau individual.
Exemplu
Puterea instalaÍiei este 666 kVA. Se cere corectarea factorului de putere de la 0,75
la 0,928. Puterea activŸ necesarŸ este: 666 x 0,75 = 500 kW.
În Tab. L15 la intersecÍia liniei de cos ϕ = 0,75 cu coloana de cos ϕ = 0,93 se obÍine
valoarea 0,487 kVAR/kW. Pentru 500 kW rezultŸ 500 x 0,487 = 244 kVAR puterea
corespunzŸtoare capacitŸÍii de compensare.
NotŸ: aceastŸ metodŸ este valabilŸ pentru orice nivel de tensiune, adicŸ este
independentŸ de tensiune.
L12
5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
Înainte de kVAR ai bateriei de condensatoare de instalat pe kW de sarcinŸ,

compensare pentru a ÁmbunŸtŸÍi cos ϕ sau tan ϕ la valoarea doritŸ
tan ϕ 0,75 0,59 0,48 0,46 0,43 0,40 0,36 0,33 0,29 0,25 0,20 0,14 0,0
tan ϕ cos ϕ cos ϕ 0,80 0,86 0,90 0,91 0,92 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0,98 0,99 1
2,29 0,40 1,557 1,691 1,805 1,832 1,861 1,895 1,924 1,959 1,998 2,037 2,085 2,146 2,288
2,22 0,41 1,474 1,625 1,742 1,769 1,798 1,831 1,840 1,896 1,935 1,973 2,021 2,082 2,225
2,16 0,42 1,413 1,561 1,681 1,709 1,738 1,771 1,800 1,836 1,874 1,913 1,961 2,022 2,164
2,10 0,43 1,356 1,499 1,624 1,651 1,680 1,713 1,742 1,778 1,816 1,855 1,903 1,964 2,107
2,04 0,44 1,290 1,441 1,558 1,585 1,614 1,647 1,677 1,712 1,751 1,790 1,837 1,899 2,041
1,98 0,45 1,230 1,384 1,501 1,532 1,561 1,592 1,628 1,659 1,695 1,737 1,784 1,846 1,988
1,93 0,46 1,179 1,330 1,446 1,473 1,502 1,533 1,567 1,600 1,636 1,677 1,725 1,786 1,929
1,88 0,47 1,130 1,278 1,397 1,425 1,454 1,485 1,519 1,532 1,588 1,629 1,677 1,758 1,881
1,83 0,48 1,076 1,228 1,343 1,370 1,400 1,430 1,464 1,497 1,534 1,575 1,623 1,684 1,826
1,78 0,49 1,030 1,179 1,297 1,326 1,355 1,386 1,420 1,453 1,489 1,530 1,578 1,639 1,782
1,73 0,50 0,982 1,232 1,248 1,276 1,303 1,337 1,369 1,403 1,441 1,481 1,529 1,590 1,732
1,69 0,51 0,936 1,087 1,202 1,230 1,257 1,291 1,323 1,357 1,395 1,435 1,483 1,544 1,686
1,64 0,52 0,894 1,043 1,160 1,188 1,215 1,249 1,281 1,315 1,353 1,393 1,441 1,502 1,644
1,60 0,53 0,850 1,000 1,116 1,144 1,171 1,205 1,237 1,271 1,309 1,349 1,397 1,458 1,600
1,56 0,54 0,809 0,959 1,075 1,103 1,130 1,164 1,196 1,230 1,268 1,308 1,356 1,417 1,559
1,52 0,55 0,769 0,918 1,035 1,063 1,090 1,124 1,156 1,190 1,228 1,268 1,316 1,377 1,519
1,48 0,56 0,730 0,879 0,996 1,024 1,051 1,085 1,117 1,151 1,189 1,229 1,277 1,338 1,480
1,44 0,57 0,692 0,841 0,958 0,986 1,013 1,047 1,079 1,113 1,151 1,191 1,239 1,300 1,442
1,40 0,58 0,665 0,805 0,921 0,949 0,976 1,010 1,042 1,076 1,114 1,154 1,202 1,263 1,405
1,37 0,59 0,618 0,768 0,884 0,912 0,939 0,973 1,005 1,039 1,077 1,117 1,165 1,226 1,368
1,33 0,60 0,584 0,733 0,849 0,878 0,905 0,939 0,971 1,005 1,043 1,083 1,131 1,192 1,334
1,30 0,61 0,549 0,699 0,815 0,843 0,870 0,904 0,936 0,970 1,008 1,048 1,096 1,157 1,299
1,27 0,62 0,515 0,665 0,781 0,809 0,836 0,870 0,902 0,936 0,974 1,014 1,062 1,123 1,265
1,23 0,63 0,483 0,633 0,749 0,777 0,804 0,838 0,870 0,904 0,942 0,982 1,030 1,091 1,233
1,20 0,64 0,450 0,601 0,716 0,744 0,771 0,805 0,837 0,871 0,909 0,949 0,997 1,058 1,200
1,17 0,65 0,419 0,569 0,685 0,713 0,740 0,774 0,806 0,840 0,878 0,918 0,966 1,007 1,169
1,14 0,66 0,388 0,538 0,654 0,682 0,709 0,743 0,775 0,809 0,847 0,887 0,935 0,996 1,138
1,11 0,67 0,358 0,508 0,624 0,652 0,679 0,713 0,745 0,779 0,817 0,857 0,905 0,966 1,108
1,08 0,68 0,329 0,478 0,595 0,623 0,650 0,684 0,716 0,750 0,788 0,828 0,876 0,937 1,079
1,05 0,69 0,299 0,449 0,565 0,593 0,620 0,654 0,686 0,720 0,758 0,798 0,840 0,907 1,049
1,02 0,70 0,270 0,420 0,536 0,564 0,591 0,625 0,657 0,691 0,729 0,769 0,811 0,878 1,020
0,99 0,71 0,242 0,392 0,508 0,536 0,563 0,597 0,629 0,663 0,701 0,741 0,783 0,850 0,992
0,96 0,72 0,213 0,364 0,479 0,507 0,534 0,568 0,600 0,634 0,672 0,712 0,754 0,821 0,963
0,94 0,73 0,186 0,336 0,452 0,480 0,507 0,541 0,573 0,607 0,645 0,685 0,727 0,794 0,936
0,91 0,74 0,159 0,309 0,425 0,453 0,480 0,514 0,546 0,580 0,618 0,658 0,700 0,767 0,909
0,88 0,75 0,132 0,82 0,398 0,426 0,453 0,487 0,519 0,553 0,591 0,631 0,673 0,740 0,882
0,86 0,76 0,105 0,255 0,371 0,399 0,426 0,460 0,492 0,526 0,564 0,604 0,652 0,713 0,855
0,83 0,77 0,079 0,229 0,345 0,373 0,400 0,434 0,466 0,500 0,538 0,578 0,620 0,687 0,829
0,80 0,78 0,053 0,202 0,319 0,347 0,374 0,408 0,440 0,474 0,512 0,552 0,594 0,661 0,803
0,78 0,79 0,026 0,176 0,292 0,320 0,347 0,381 0,413 0,447 0,485 0,525 0,567 0,634 0,776
0,75 0,80 0,150 0,266 0,294 0,321 0,355 0,387 0,421 0,459 0,499 0,541 0,608 0,750
0,72 0,81 0,124 0,240 0,268 0,295 0,329 0,361 0,395 0,433 0,473 0,515 0,582 0,724
0,70 0,82 0,098 0,214 0,242 0,269 0,303 0,335 0,369 0,407 0,447 0,489 0,556 0,698
0,67 0,83 0,072 0,188 0,216 0,243 0,277 0,309 0,343 0,381 0,421 0,463 0,530 0,672
0,65 0,84 0,046 0,162 0,190 0,217 0,251 0,283 0,317 0,355 0,395 0,437 0,504 0,645 L13
0,62 0,85 0,020 0,136 0,164 0,191 0,225 0,257 0,291 0,329 0,369 0,417 0,478 0,620
0,59 0,86 0,109 0,140 0,167 0,198 0,230 0,264 0,301 0,343 0,390 0,450 0,593
0,57 0,87 0,083 0,114 0,141 0,172 0,204 0,238 0,275 0,317 0,364 0,424 0,567
0,54 0,88 0,054 0,085 0,112 0,143 0,175 0,209 0,246 0,288 0,335 0,395 0,538
0,51 0,89 0,028 0,059 0,086 0,117 0,149 0,183 0,230 0,262 0,309 0,369 0,512
0,48 0,90 0,031 0,058 0,089 0,121 0,155 0,192 0,234 0,281 0,341 0,484
Valori selectate ca exemplu Án subparagraful 5.2.
Valori selectate ca exemplu Án subparagraful 5.4.
Tab. L15: kVAR de instalat pentru un kW de sarcinŸ, pentru a ÁmbunŸtŸÍi factorul de putere dintr-o instalaÍie.
Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
Examinarea diverselor facturi de energie 5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare
acoperind perioada dificilŸ a anului, relativ Metoda urmŸtoare permite calculul valorii unei baterii de condensatoare bazat pe
la sarcinŸ, permite determinarea nivelului de detaliile din factura de energie, unde structura tarifului corespunde celei descrise Án
compensare necesar pentru a evita plata de subcapitolul 2.1 al acestui capitol.
energie reactivŸ Án exces, Án cazul anumitor AceastŸ metodŸ determinŸ compensarea minimŸ necesarŸ pentru a evita aceste
tipuri de tarife. Perioada de amortizare a unei plŸÍi, care se bazeazŸ pe consumul de kVARh.
baterii de condensatoare Ûi a echipamentului Procedura este urmŸtoarea:
aferent este Án general de 18 luni. n Se considerŸ cheltuielile cu consumul pe 5 luni de iarnŸ (Án FranÍa noiembrie-
martie inclusiv).
NotŸ: În zone cu climat tropical, perioada cu consumul cel mai mare este vara
(datoritŸ consumului cu aerul condiÍionat) astfel cŸ Ûi Án acest caz apare o perioadŸ
cu tarif mare. În prezentul exemplu ne vom referi la condiÍiile de iarnŸ din FranÍa.
n Se identificŸ cuantumul cheltuielilor referitoare la “consumul de energie reactivŸ”
Ûi “kVARh de tarifat”. Se alege nota de platŸ care conÍine cel mai mare numŸr de
kVARh (dupŸ verificarea faptului cŸ aceasta nu este o situaÍie excepÍionalŸ). De
exemplu 15.966 kVARh Án ianuarie.
n Se evalueazŸ Ántreaga perioadŸ de lucru din aceastŸ lunŸ, de exemplu
220 ore = 22 zile x 10 ore/zi. Orele care trebuie luate Án considerare sunt cele din
intervalul Án care sarcina este cea mai dificilŸ Ûi Án care survine Án cel mai mare vÊrf
de sarcinŸ din sistemul energetic. AceastŸ situaÍie este datŸ Án documentele de
tarifare Ûi dureazŸ 16 ore Án fiecare zi Ántre 6:00 si 22:00 sau Ántre 7:00 Ûi 23:00,
funcÍie de regiune. În afara acestui interval, nu existŸ nici o platŸ relativŸ la consumul
de energie reactivŸ.
n Valoarea de compensat Án kVAR = kVARh din nota de platŸ/numŸrul de ore de
funcÍionare(1) = Qc.
Valoarea capacitŸÍii bateriei de condensatoare se alege uÛor mai mare decÊt cea
calculatŸ.
Unii producŸtori pot oferi nomograme, elaborate special pentru a facilita aceste
calcule, Án concordanÍŸ cu tarifele specifice. Aceste elemente Ûi documentaÍia
aferentŸ recomandŸ echipamentul potrivit Ûi schemele de comandŸ, atrŸgÊnd
atenÍia asupra constrÊngerilor impuse de tensiunile armonice din sistemul energetic.
Asemenea tensiuni implicŸ condensatoare supradimensionate (Án ce priveÛte
disiparea de cŸldurŸ Ûi valorile tensiunii Ûi curentului) Ûi/sau inductanÍe sau filtre de
suprimare a armonicilor.
5.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente

contractate
Pentru consumatorii pentru care tarifŸrile sunt bazate pe o platŸ fixŸ per kVA
declarat, plus o platŸ pe kWh consumat, este evident cŸ o reducere a numŸrului de
Pentru tarifele Án 2 pŸrÍi (binome), bazate Án kVA declaraÍi este beneficŸ. Diagrama din Fig. L16 aratŸ cŸ la creÛterea factorului
parte pe valoarea declaratŸ a puterii aparente, de putere valoarea puterii aparente scade atunci cÊnd puterea activŸ rŸmÊne
Tabelul L17 permite determinarea puterii constantŸ.
CorecÍia factorului de putere urmŸreÛte (Án afarŸ de alte avantaje) reducerea
reactive de compensat, necesarŸ reducerii
nivelului declarat al puterii aparente Ûi nedepŸÛirea acestuia Án nici o situaÍie. În
puterii aparente declarate Ûi prevenirii depŸÛirii felul acesta, se evitŸ plata unor preÍuri excesive pentru kVA Án perioadele critice
acesteia. Ûi/sau declanÛarea Ántreruptorului principal al circuitului. Tabelul L15 (de pe pagina
L14 anterioarŸ) indicŸ numŸrul de kVAR de compensat per kW de sarcinŸ, necesar
pentru corelaÍia factorului de putere de la o valoare la alta.
Exemplu:
Un supermagazin a declarat o sarcinŸ de 122 kVA la un factor de putere de 0,7,
adicŸ puterea activŸ este 85,4 kW. Contractul acestui consumator este bazat pe o
valoare Án trepte declaratŸ pentru puterea aparentŸ (trepte de 6 kVA pÊnŸ la
108 kVA Ûi de 12 kVA peste aceastŸ valoare; aceasta este o caracteristicŸ comunŸ
a multor tarife Án douŸ pŸrÍi sau binomiale). În exemplul dat, nota de platŸ se
va face pentru 132 kVA. Folosind Tabelul K15 se poate vedea cŸ o baterie de
condensatoare de 60 kVAR va corecta factorul de putere de la 0,7 la 0,95.
Valoarea puterii aparente devine deci constatŸm o ÁmbunŸtŸÍire cu
30%.
Fig. L16: Reducerea puterii maxime contractate (kVA) prin

ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere.
(1) În perioada de facturare Án orele Án care energia reactivŸ

este tarifatŸ pentru cazul considerat mai sus:
15,996 kVARh
Qc = = 73 kVAR
220 h
6 Compensarea la bornele
transformatorului
Instalarea unei baterii de condensatoare poate 6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active
evita necesitatea schimbŸrii transformatorului, disponibile
Án eventualitatea creÛterii sarcinii.
MŸsurile similare acelora luate pentru reducerea puterii aparente maxime declarate,
adicŸ ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere, conform subcapitolului 5.4 ÁmbunŸtŸÍesc
funcÍionarea transformatorului prin mŸrirea puterii active debitate.
În cazul creÛterii sarcinii este posibil ca Án acest mod sŸ se evite Ánlocuirea
transformatorului cu o unitate mai mare. Tabelul L17 prezintŸ Án mod direct
disponibilitatea de putere (kW) a transformatoarelor ÁncŸrcate la sarcinŸ maximŸ la
diferiÍi factori de putere, din care se poate observa creÛterea puterii active de ieÛire
pe mŸsura creÛterii factorului de putere.
tan ϕ cos ϕ Puterea aparentŸ nominalŸ a transformatorului (kVA)

100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000
0,00 1 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000
0,20 0,98 98 157 245 309 392 490 617 784 980 1225 1568 1960
0,29 0,96 96 154 240 302 384 480 605 768 960 1200 1536 1920
0,36 0,94 94 150 235 296 376 470 592 752 940 1175 1504 1880
0,43 0,92 92 147 230 290 368 460 580 736 920 1150 1472 1840
0,48 0,90 90 144 225 284 360 450 567 720 900 1125 1440 1800
0,54 0,88 88 141 220 277 352 440 554 704 880 1100 1408 1760
0,59 0,86 86 138 215 271 344 430 541 688 860 1075 1376 1720
0,65 0,84 84 134 210 265 336 420 529 672 840 1050 1344 1680
0,70 0,82 82 131 205 258 328 410 517 656 820 1025 1312 1640
0,75 0,80 80 128 200 252 320 400 504 640 800 1000 1280 1600
0,80 0,78 78 125 195 246 312 390 491 624 780 975 1248 1560
0,86 0,76 76 122 190 239 304 380 479 608 760 950 1216 1520
0,91 0,74 74 118 185 233 296 370 466 592 740 925 1184 1480
0,96 0,72 72 115 180 227 288 360 454 576 720 900 1152 1440
1,02 0,70 70 112 175 220 280 350 441 560 700 875 1120 1400
Tab. L17: Puterea activŸ disponibilŸ la ÁncŸrcarea maximŸ a unui transformator, cÊnd sarcina este alimentatŸ la diferite valori ale factorului de putere.
Exemplu: (vezi Fig. L18)

O instalaÍie este alimentatŸ de la un transformator de 630 kVA cu sarcina de 450 kW
450
(P1) cu factor de putere mediu 0,8. Puterea aparentŸ S1 = = 562 kVA
,
0.8
Puterea reactivŸ corespunzŸtoare
Q1 = S12 − P12 = 337 kvar
kVAR
Se anticipeazŸ creÛterea puterii active cu valoarea P2 = 100 kW la un factor de
putere de 0,7.
100
Puterea aparentŸ S2 = = 143 kVA
,
0.7
Puterea reactivŸ corespunzŸtoare
L15
Q2 = S22 − P22 = 102 kVAR
kvar
Care este valoarea minimŸ a capacitŸÍii de instalat pentru a evita schimbarea
transformatorului?
Puterea activŸ totalŸ este: P = P1 + P2 = 550 kW.
Puterea reactivŸ maximŸ pe care o poate furniza transformatorul, la 630 kVA Ûi
debitÊnd 550 kW este:
Qm = S2 − P2 Qm = 6302 − 5502 = 307 kVAR

kvar
Puterea reactivŸ totalŸ, absorbitŸ de instalaÍie Ánainte de compensare este:
Ql + Q2 = 337 + 102 = 439 kVAR.
Deci, valoarea minimŸ a bateriei de condensatoare de instalat este:
Q (kVAR) = 439 - 307 = 132 kVAR.
Fig. L18: Compensarea Q permite adŸugarea sarcinii Acest calcul nu a luat Án considerare vÊrfurile de sarcinŸ Ûi duratele lor.
aditionale S2, fŸrŸ a fi nevoie de Ánlocuirea transformatorului Cea mai bunŸ corecÍie posibilŸ, aceea prin care cos ϕ atinge valoarea 1, ar permite
existent a cŸrui putere este limitatŸ la valoarea S. o rezervŸ de putere activŸ de 630 - 550 = 80 kW. Bateria de condensatoare ar trebui
sŸ fie Án acest caz de 439 kVAR.
Ûi filtrarea armonicilor 6 Compensarea la bornele
transformatorului
Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de 6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de
MT a transformatorului uneori este necesar transformator
sŸ se asigure (funcÍie de modul de tarifare)
compensarea pierderilor de energie reactivŸ Natura reactanÍelor inductive ale transformatorului
din transformator. ConsideraÍiile anterioare au fost fŸcute relativ la dispozitivele conectate Án paralel ca
sarcini normale Ûi la bateriile de condensatoare pentru corecÍia cos ϕ, etc. Motivul
este cŸ, pentru cazul conectŸrii Án paralel a consumatorilor, se cere cea mai mare
cantitate de putere reactivŸ din reÍea. TotuÛi reactanÍele conectate Án serie, precum
reactanÍele inductive ale liniilor de putere Ûi reactanÍele de dispersie ale ÁnfŸÛurŸrilor
transformatoarelor, etc., absorb de asemenea putere reactivŸ.
Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de MT a transformatorului, uneori este
necesar sŸ se asigure (Án funcÍie de sistemul de tarifare) compensarea pierderilor de
energie reactivŸ din transformator. DacŸ sunt luate Án consideraÍie numai pierderile
de energie reactivŸ, un transformator se reprezintŸ schematic ca Án Figura L19.
Toate valorile de reactanÍe se referŸ la secundarul transformatorului, unde reactanÍa
paralelŸ este corespunzŸtoare curentului de magnetizare. Curentul de magnetizare
rŸmÊne practic constant (la 1,8% din curentul total), independent de sarcinŸ, Án
Fig. L19: ReactanÍele transformatorului pe fazŸ. condiÍii normale, adicŸ cu tensiune constantŸ Án primar, astfel cŸ un condensator
paralel de valoare fixŸ poate fi instalat Án partea de MT sau JT, pentru a putea
compensa puterea reactivŸ absorbitŸ.
Puterea reactivŸ absorbitŸ de un transformator Puterea reactivŸ absorbitŸ de reactanÍele conectate Án serie
nu poate fi neglijatŸ Ûi poate reprezenta (flux de dispersie)
pÊnŸ la aproximativ 5% din puterea Diagrama de fazori din Figura L20 ilustreazŸ acest fenomen.
transformatorului cÊnd acesta este ÁncŸrcat Componenta reactivŸ prin sarcinŸ = I sin ϕ astfel cŸ QL = V I sin ϕ.
aproape de nominal. Compensarea se poate Componenta reactivŸ a curentului debitat de sursŸ = I sin ϕ’ astfel cŸ QE = E I sin ϕ’,
unde V Ûi E sunt date Án kV.
face cu o baterie de condensatoare. În
Se poate vedea cŸ E > V Ûi sin ϕ’ > sin ϕ.
transformator puterea reactivŸ este absorbitŸ DiferenÍa dintre El sin ϕ’ Ûi VI sin ϕ este puterea reactivŸ absorbitŸ de XL, pe fazŸ.
de cele douŸ reactanÍe paralel (magnetizare) Se poate arŸta cŸ aceasta din urmŸ este egalŸ cu I2XL (care este analoagŸ pierderii
Ûi serie (fluxul de pierderi). Compensarea de putere activŸ I2R (kW) datorate rezistenÍei serie a liniei, etc.).
completŸ se poate face cu o baterie de Din expresia I2XL se deduce puterea reactivŸ absorbitŸ la orice valoare a sarcinii
condensatoare conectatŸ Án paralel la JT. pentru un transformator dat, dupŸ cum urmeazŸ:
DacŸ se folosesc valorile raportate - unitŸÍi relative (Án loc de procente) ÁnmulÍirea
directŸ dintre I Ûi XL conduce la rezultat.
Exemplu:
Fie un transformator de 630 kVA, cu tensiune de scurtcircuit de 4%, care
funcÍioneazŸ la sarcinŸ nominalŸ.
Care sunt pierderile de putere reactivŸ? (kVAR)
4% = 0,04 pu Ipu = 1
pierderile = I2XL = 12 x 0,04 = 0,04 pu kVAR,
unde 1 pu = 630 kVA
În sistemul trifazat, puterea reactivŸ la pierderi este 630 x 0,04 = 25,2 kVAR
La jumŸtatea sarcinii, adicŸ = 0,5 pu pierderile vor fi:
0,52 x 0,04 =0,01 pu = 630 x 0,01 = 6,3 kVAR Ûi aÛa mai departe.
Acest exemplu Ûi diagrama de fazori din Fig. L20 aratŸ cŸ:
n factorul de putere Án primarul unui transformator Án sarcinŸ este diferit (Án general
mai mic) decÊt Án secundar (se absoarbe putere reactivŸ);
L16 n pierderile de putere reactivŸ datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt de ordinul 4% din
puterea aparentŸ a transformatorului;
n pierderile de putere reactivŸ, datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt proporÍionale cu
pŸtratul curentului de sarcinŸ.
Fig. L20: Puterea reactivŸ absorbitŸ de inductanÍa serie.

6 Compensarea la bornele
transformatorului
Pentru calculul pierderilor totale de putere reactivŸ ale transformatorului trebuie

adŸugate pierderile datoritŸ curentului de magnetizare (aproximativ 1,8% din
puterea aparentŸ a transformatorului) la cele anterior calculate. Tabelul L21 prezintŸ
pierderile de putere reactivŸ Án cazul unui transformator tipic de distribuÍie Án gol Ûi
Án sarcinŸ. În principiu inductanÍele serie pot fi compensate cu condensatoare serie
de valoare fixŸ (cazul liniilor lungi de IT). Acest aranjament este totuÛi greu de fŸcut,
aÛa cŸ la nivelurile de tensiune tratate de aceastŸ lucrare, se aplicŸ compensarea
paralel.
În cazul contorizŸrii la MT este suficient sŸ se creascŸ factorul de putere la o valoare
la care transformatorul plus puterea reactivŸ consumatŸ Án sarcinŸ sŸ fie sub nivelul
de la care se factureazŸ suplimentar. Acest nivel depinde de tarifare, dar adesea
corespunde la o valoare a tg ϕ de 0,31 (cos ϕ = 0,955).
Puterea nominalŸ Puterea reactivŸ (kVAR) de compensat

(kVA) În gol La sarcinŸ nominalŸ
100 2,5 6,1
160 3,7 9,6
250 5,3 14,7
315 6,3 18,4
400 7,6 22,9
500 9,5 28,7
630 11,3 35,7
800 20 54,5
1000 23,9 72,4
1250 27,4 94,5
1600 31,9 126
2000 37,8 176
Tab. L21: Consumul de putere reactivŸ al transformatoarelor de distribuÍie

cu ÁnfŸÛurarea primarŸ de 20 kV.
Ca un punct de vedere interesant pierderile de putere reactivŸ Ántr-un transformator

pot fi compensate complet reglÊnd bateria de condensatoare la o valoare astfel
ca defazajul sŸ fie uÛor capacitiv. În astfel de cazuri, toatŸ puterea reactivŸ a
transformatorului este alimentatŸ din bateria de condensatoare, Án timp ce factorul
de putere la MT este 1, ca Án Fig. L22.
L17
Fig. L22: Supracompensarea pentru compensarea completŸ a pierderilor de energie reactivŸ

Án transformator.
Practic, compensarea pentru pierderea de putere reactivŸ Án transformator este

inclusŸ Án condensatoarele de corectare a factorului de putere corespunzŸtor
sarcinii, la modul global, sectorial sau individual. Spre deosebire de alÍi consumatori
care absorb putere reactivŸ, puterea reactivŸ absorbitŸ de transformatoare (partea
datoratŸ reactanÍei de dispersie) se modificŸ esenÍial funcÍie de nivelul sarcinii,
astfel cŸ dacŸ se face o compensare individualŸ la transformator, atunci va trebui
considerat un nivel mediu de sarcinŸ.
Din fericire, acest consum de putere reactivŸ reprezintŸ o micŸ parte din puterea
reactivŸ a instalaÍiei, astfel cŸ dezacordul compensŸrii cu sarcina ce poate apŸrea
din cÊnd Án cÊnd nu reprezintŸ o problemŸ.
Tabelul L21 indicŸ valori tipice ale pierderilor de putere reactivŸ pentru circuitul de
magnetizare (coloana “Án gol”) Ûi de asemenea pentru pierderile totale, la sarcinŸ
nominalŸ Án cazul transformatoarelor de distribuÍie de 20 kV (care includ Ûi pierderile
Án reactanÍa de dispersie).
Ûi filtrarea armonicilor 7 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de
putere la motoarele cu inducÍie
Compensarea individualŸ a motoarelor este 7.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul

recomandatŸ acolo unde puterea motorului protecÍiei
(kVA) este mare Án comparaÍie cu puterea
PrecauÍii generale
totalŸ a instalaÍiei. Din cauza consumului mic de putere activŸ, factorul de putere al unui motor Án
gol sau cu sarcinŸ micŸ este redus. Curentul reactiv al motorului rŸmÊne practic
constant, indiferent de sarcinŸ, astfel cŸ numŸrul motoarelor Án gol constituie un
consum de putere reactivŸ care este Án defavoarea instalaÍiei din motivele expuse Án
secÍiunea precedentŸ.
Se impun douŸ reguli generale Án acest sens: motoarele Án gol trebuie deconectate
Ûi, de asemenea, acestea nu trebuie supradimensionate (pentru a nu funcÍiona la
sarcinŸ minimalŸ).
Conectare
Bateria de condensatoare se conecteazŸ direct la bornele motorului.
Motoarele speciale
Motoarele speciale (pas cu pas, ... reversibile) nu se compenseazŸ.
Efectul asupra reglajelor echipamentelor de protecÍie
DupŸ aplicarea compensŸrii unui motor, curentul cŸtre combinaÍia motor-
condensator este mai mic decÊt Ánainte de compensare, presupunÊnd acelaÛi
nivel de ÁncŸrcare mecanicŸ. Aceasta survine datoritŸ faptului cŸ o bunŸ parte din
componenta reactivŸ a curentului este asiguratŸ de condensator, dupŸ cum se vede
Án Figura L23.
CÊnd echipamentul de protecÍie la supracurent este plasat Án amonte faÍŸ de
conexiunea motor-condensator (acesta este cazul pentru condensatoare conectate
la borne), reglajul releului de supracurent trebuie modificat in raportul:
cos ϕ Ánainte de compensare
cos ϕ dupŸ compensare
Pentru motoare compensate Án acord cu valorile indicate Án Tab. L24 (valori maxime
recomandate pentru evitarea autoexcitŸrii motoarelor electrice standard, conform
discuÍiei din subcapitolul 7.2) raportul de mai sus variazŸ Án funcÍie de turaÍie
conform Tab. L25.
Motoare trifazate 230/400 V

Puterea kVAR de instalat
nominalŸ Viteza de rotaÍie (rpm)
kW CP 3000 1500 1000 750
22 30 6 8 9 10
30 40 7,5 10 11 12,5
37 50 9 11 12,5 16
45 60 11 13 14 17
55 75 13 17 18 21
75 100 17 22 25 28
90 125 20 25 27 30
110 150 24 29 33 37
132 180 31 36 38 43
L18 160 218 35 41 44 52
200 274 43 47 53 61
250 340 52 57 63 71
280 380 57 63 70 79
355 482 67 76 86 98
400 544 78 82 97 106
450 610 87 93 107 117
Tab. L24: NumŸrul maxim de kVAR pentru compensarea energiei reactive ce se pot aplica la
bornele motoarelor fŸrŸ riscul autoexcitaÍiei.
Viteza Án rpm Factor de reducere

750 0,88
1000 0,90
1500 0,91
3000 0,93
Fig. L23: Înainte de compensare transformatorul furnizeazŸ
toatŸ puterea reactivŸ; dupŸ compensare condensatorii
furnizeazŸ o mare parte din puterea reactivŸ. Tab. L25: Factorul de reducere a reglajului releului de supracurent dupŸ compensare.
7 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de
putere la motoarele cu inducÍie
CÊnd se conecteazŸ o baterie de 7.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu
condensatoare la bornele unui motor electric inducÍie
este important sŸ se verifice dacŸ valoarea
CÊnd un motor are o sarcinŸ de mare inerÍie mecanicŸ, acesta continuŸ sŸ se
capacitŸÍii bateriei este sub valoarea la care roteascŸ (Án afara cazurilor de frÊnare deliberatŸ) chiar dupŸ Ántreruperea alimentŸrii.
survine autoexcitaÍia. DatoritŸ “inerÍiei magnetice” a rotorului, o forÍŸ electromotoare va fi generatŸ Án
ÁnfŸÛurarea statoricŸ, pentru o perioadŸ scurtŸ de timp dupŸ Ántreruperea circuitului,
Ûi se va reduce la zero dupŸ 1-2 perioade (Án cazul unui motor necompensat).
Condensatoarele de compensare constituie o sarcinŸ trifazatŸ, capacitivŸ, pentru
forÍa electromotoare, care va produce curenÍi capacitivi Án infŸÛurŸrile statorului.
AceÛti curenÍi din stator creazŸ un cÊmp magnetic rotitor Án rotor care acÍioneazŸ
dupŸ aceeaÛi axŸ Ûi Án acelaÛi sens cu cÊmpul magnetic, Án diminuare, al motorului.
Fluxul rotoric creÛte, curenÍii Án stator se mŸresc, tensiunea la bornele motorului
creÛte de asemenea, uneori la valori periculos de mari.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de autoexcitaÍie Ûi este motivul pentru
care generatoarele nu funcÍioneazŸ Án mod normal cu factor de putere capacitiv
(tensiunea Án urma curentului), deoarece existŸ tendinÍa autoexcitŸrii spontane
(necontrolate).
Note:
1. Caracteristicile unui motor acÍionat de inerÍia sarcinii mecanice nu sunt riguros
identice cu caracteristicile Án gol. Cu toate acestea echivalenÍa este suficient de
precisŸ pentru cazuri practice.
2. Într-un motor acÍionÊnd ca generator, curenÍii sunt puternic reactivi astfel cŸ
efectul de frÊnare (ÁntÊrziere) asupra motorului este datorat numai sarcinii mecanice
reprezentate de ventilatorul de rŸcire.
3. Curentul (90° Án urmŸ) absorbit de la sursa de alimentare, Án condiÍii normale, de
un motor Án gol Ûi curentul (90° Ánainte) injectat Án condensatoare, prin funcÍionarea
ca generator a motorului, au aceeaÛi relaÍie de fazŸ la bornele de alimentare. Din
aceste motive cele douŸ caracteristici se pot suprapune pe un grafic.
Pentru a evita autoexcitarea, descrisŸ mai sus, puterea reactivŸ Án bateria de
condensatoare trebuie limitatŸ la o valoare maximŸ:
Qc i 0,9 x Io x Un x √3 unde Io este curentul absorbit de motorul Án gol Ûi Un este
tensiunea nominalŸ Ántre faze, Án kV. Tabelul L24 (pagina anterioarŸ) indicŸ valorile
lui Qc conform acestui criteriu.
Exemplu
Un motor de 75 kW, 3000 rpm, 400 V, trifazat poate avea o baterie de
condensatoare de maxim 17 kVAR, conform Tab. L24. Valoarea din tabel este
Án general mai micŸ decÊt valoarea necesarŸ pentru o compensare adecvatŸ a
motorului Ûi atingerea valorii lui cos ϕ necesarŸ Án mod normal. Se poate face o
compensare adiÍionalŸ, de exemplu instalarea unei baterii de condensatoare de
compensare globalŸ, pentru mai mulÍi consumatori de putere micŸ.
Motoare Ûi acÍionŸri cu inerÍie mare
În orice instalaÍie Án care existŸ acÍionŸri electrice comandate de motoare de mare
inerÍie, Ántreruptoarele sau contactoarele aferente acestor motoare, Án eventualitatea
cŸderii alimentŸrii, trebuie sŸ declanÛeze rapid. DacŸ nu sunt luate astfel de precauÍii
se poate produce autoexcitaÍie pÊnŸ la tensiuni foarte mari, deoarece orice baterie
de condensatoare din instalaÍie va fi Án paralel cu cea corespunzŸtoare motorului de
mare inerÍie.
Schema de protecÍie pentru aceste motoare trebuie sŸ cuprindŸ un releu de L19
declanÛare la supratensiune, sensibil de asemenea la apariÍia unui flux invers de
putere (motorul va alimenta cu energie restul instalaÍiei pÊnŸ va fi disipatŸ toatŸ
energia mecanicŸ stocatŸ inerÍial).
DacŸ bateria de condensatoare asociatŸ cu un un motor de mare inerÍie este mai
mare decÊt cea recomandatŸ Án Tab. L24 atunci ea trebuie comandatŸ separat
printr-un Ántreruptor sau contactor care sŸ declanÛeze simultan cu Ántreruptorul sau
contactorul principal de comandŸ al motorului, aÛa cum aratŸ Fig. L26.
Fig. L26: Conectarea unei baterii de condensatoare la motor. Închiderea contactelor principale, trebuie sŸ se facŸ numai cu contactele bateriei de
condensatoare Ánchise Án prealabil.
Ûi filtrarea armonicilor 8 Exemplul unei instalaÍii Ánainte
Ûi dupŸ compensarea energiei
reactive
InstalaÍia Ánaintea compensŸrii InstalaÍia dupŸ compensare

(1) (1)
kVA = kW + kVAR kVA = kW + kVAR
n Puterea reactivŸ peste nivelul declarat se n Consumul de energie reactivŸ este:
plŸteÛte scump o eliminat, sau
n Puterea aparentŸ este semnificativ mai mare o redus Án acord cu cos ϕ cerut,
decÊt puterea activŸ absorbitŸ n PenalitŸÍile de tarifare:
n Curentul corespunzŸtor, Án exces, produce o pentru energie reactivŸ dupŸ caz,
pierderi de putere activŸ care se factureazŸ o pentru Ántreaga notŸ de platŸ Án unele cazuri sunt
n InstalaÍia trebuie supradimensionatŸ eliminate;
n Sarcina stabilitŸ bazatŸ pe cererea de putere aparentŸ
este pusŸ Án acord cu valoarea puterii active absorbite.
Caracteristicile instalaÍiei Caracteristicile instalaÍiei

500 kW cos ϕ = 0,75 500 kW cos ϕ = 0,928
n Transformatorul funcÍioneazŸ Án suprasarcinŸ
n Puterea aparentŸ absorbitŸ este: n Transformatorul nu mai este supraÁncŸrcat
n Putere aparentŸ necesarŸ 539 kVA
P 500 n 14% din puterea transformatorului devine
S= = = 665 kVA
cos ϕ 0,75 disponibilŸ
S = puterea aparentŸ
n Curentul prin circuit, Án aval de Ántreruptor este: n Curentul prin Ántreruptor este 778 A
P
I= = 960 A
√3.U.cos ϕ
n Pierderile Án cabluri sunt proporÍionale cu n Pierderile Án cabluri sunt reduse procentual la

pŸtratul curentului: (960)2 7782
= 65% din valoarea anterioarŸ, obÍinÊndu-se
P= I2R 9602
astfel o economie de energie activŸ (kWh)
cos ϕ = 0,75 cos ϕ = 0,928

n Energia reactivŸ este furnizatŸ de bateria de
n Energia reactivŸ este furnizatŸ de transformator condensatoare
L20 prin conductoarele din instalaÍie
n Transformatorul, Ántreruptorul Ûi cablurile 250 kVAR
trebuiesc supradimensionate
n Valoarea bateriei de condensatoare este 250 kVAR,
Án cinci trepte de 50 kVAR, controlate automat
cos ϕ = 0,75 cos ϕ = 0,75

atelier atelier
NotŸ: În realitate cos ϕ Án atelier rŸmÊne 0,75, dar cos ϕ pentru toatŸ
instalaÍia Án amonte de bateria de condensatoare la bornele de MT ale
transformatorului este 0,928. Cum s-a arŸtat Án subcapitolul 6.2, cos ϕ
Án ÁnfŸÛurarea de MT va fi uÛor mai scazut(2) datoritŸ pierderilor reactive
din transformator.
Fig. K27: ComparaÍie tehnico-economica a unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ compensarea energiei reactive.
(1) SŸgeÍile indicŸ mŸrimi vectoriale.

(2) Mai mult decÊt Ánainte de corecÍie.
9 Efectele armonicilor
9.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului

de alimentare
Echipamentele care utilizeazŸ componente electronice de putere (variatoare de
vitezŸ pentru motoare electrice, redresoare de putere comandate - cu tiristoare -,
etc.) au fŸcut sŸ aparŸ probleme datorate armonicilor din sistemul respectiv.
Armonicile au apŸrut din primele etape ale activitŸÍii industriale Ûi au fost cauzate
de impedanÍele neliniare de magnetizare ale transformatoarelor, balasturi de lŸmpi
fluorescente, etc.
Armonicile dintr-un sistem trifazat simetric sunt Án general de ordin impar: a 3-a, a
5-a, a 7-a ..., Ûi cu amplitudini descrescŸtoare funcÍie de ordinul armonicii. Toate
aceste elemente pot fi folosite Án diferite moduri pentru a reduce armonicile specifice
la valori neglijabile, eliminarea completŸ a acestora nefiind posibilŸ. În aceastŸ
secÍiune a lucrŸrii sunt recomandate mijloace practice de reducere a influenÍei
armonicilor, cu referire Án special la bateriile de condensatoare.
Condensatoarele sunt sensibile la componentele armonice ale tensiunii de
alimentare, deoarece reactanÍa capacitivŸ scade Án funcÍie de creÛterea frecvenÍei.
În practicŸ, aceasta ÁnseamnŸ cŸ un procent relativ mic de tensiune corespunzŸtoare
unei armonici, poate cauza un curent semnificativ prin capacitate.
PrezenÍa componentelor armonice duce la distorsionarea formelor de undŸ ale
curentului Ûi tensiunii; distorsiunea este cu atÊt mai mare, cu cÊt conÍinutul de
armonici creÛte.
DacŸ frecvenÍa proprie a bateriei de condensatoare/combinaÍia de reactanÍe din
sistemul de alimentare este apropiatŸ de o anume armonicŸ, atunci se produce
un fenomen de rezonanÍŸ parÍialŸ, cu valori crescute pentru curentul Ûi tensiunea
corespunzŸtoare frecvenÍei acelei armonici. În acest caz particular curentul
amplificat produce supraÁncalzirea condensatoarelor Ûi eventuala degradare a
dielectricului care poate conduce Ûi la o eventuala distrugere a condensatorului.
ExistŸ mai multe soluÍii pentru aceastŸ problemŸ, printre care:
n conectarea Án paralel a unui filtru de armonici Ûi/sau reactanÍe de suprimare a
armonicilor, sau
n filtre active, sau
n filtre hibride.
Armonicile constituie un motiv de 9.2 SoluÍii posibile

supradimensionare a condensatoarelor Ûi Filtre pasive (vezi Fig. L28)
de introducere a reactanÍelor serie, pentru
Contracararea efectelor armonicilor
suprimarea armonicilor Án reÍea. PrezenÍa armonicilor Án tensiunea de alimentare duce la apariÍia unei valori de curent
anormal de mare prin condensatoare. În aceastŸ situaÍie, se considerŸ curentul
de calcul prin acestea de 1,3 ori valoarea efectivŸ a curentului nominal. Toate
elementele serie, cum ar fi conexiuni, siguranÍe, aparate de comutaÍie, etc. asociate
cu condensatoarele vor fi de asemenea supradimensionate (Ántre 1,3 Ûi 1,5 din
valoarea nominalŸ).
Distorsiunea armonicŸ a undei de tensiune se manifestŸ Án mod frecvent sub forma
unei unde “ascuÍite”, a cŸrei valoare de vÊrf este mai mare decÊt valoarea de vÊrf a
sinusoidei normale. Acest fenomen, ÁmpreunŸ cu alte cauze, cum ar fi supratensiuni
cauzate de rezonanÍŸ, necesitŸ o creÛtere a nivelului de izolaÍie a condensatoarelor
utilizate Án astfel de circuite, faÍŸ de cele de tip “standard”. Pentru funcÍionarea L21
satisfŸcŸtoare a bateriilor de condensatoare, luarea Án considerare a celor douŸ
mŸsuri este foarte importantŸ Ûi conduce la funcÍionŸri satisfŸcŸtoare.
Contracararea efectelor fenomenului de rezonanÍŸ
Condensatoarele sunt elemente reactive liniare Ûi Án consecinÍŸ nu genereazŸ
armonici.
Instalarea unor condensatoare Ántr-un sistem de alimentare (Án care impedanÍele
sunt predominant inductive) poate duce la rezonanÍe parÍiale sau totale la anumite
frecvenÍe armonice.
Ordinul armonicei ho a frecvenÍei proprii de rezonanÍŸ Ántre inductanÍa sistemului Ûi
capacitatea bateriei de condensatoare este:
Ssc
unde:
Ssc = puterea de scurtcircuit Án reÍeaua trifazatŸ, la bornele bateriei de
condensatoare, exprimatŸ Án kVA
Q = puterea bateriei, Án kVAR
Fig. L28: Principiul de operare a unui filtru pasiv.

ho = ordinul armonicei corespunzŸtoare frecvenÍei proprii fo adicŸ pentru
reÍeaua de 50 Hz, sau pentru reÍeaua de 60 Hz.

Ûi filtrarea armonicilor 9 Efectele armonicilor
De exemplu: Ssc poate da o valoare h = 2,93 care aratŸ cŸ frecvenÍa proprie

o
a condensatorului/combinaÍie inductanÍŸ-sistem este Án apropierea armonicii a treia.

Din se observŸ cŸ fo = 50 ho = 50 x 2,93 = 146,5 Hz.
Cu cÊt este mai apropiatŸ frecvenÍa proprie de o armonicŸ, cu atÊt va fi mai mare
efectul de distorsiune. În exemplul de mai sus, existŸ condiÍii de rezonanÍŸ puternicŸ
cu armonica a treia a undei distorsionate.
În astfel de cazuri, se iau mŸsuri pentru a schimba frecvenÍa proprie la o valoare
care sŸ nu producŸ rezonanÍŸ cu nici o armonicŸ importantŸ. Aceasta se realizeazŸ
prin adŸugarea unei inductanÍe de suprimare a armonicilor, conectatŸ Án serie cu
bateria de condensatoare.
În reÍeaua de 50 Hz, aceste reactanÍe sunt reglate sŸ producŸ fenomenul de
rezonanÍŸ a ansamblului, baterie de condensatoare + reactanÍŸ la frecvenÍa de
190 Hz. În reÍeaua de 60 Hz, reactanÍa se regleazŸ pentru 228 Hz. Aceste frecvenÍe
corespund unei valori ho = 3,8 pentru 50 Hz, aceasta reprezentÊnd mijlocul
intervalului dintre armonica a 3-a Ûi a 5-a.
În aceastŸ structurŸ, prezenÍa reactanÍei creÛte curentul de frecvenÍŸ fundamentalŸ
(50 Hz sau 60 Hz) cu o valoare redusŸ (7 - 8%). Tensiunea la bornele capacitŸÍii se
mŸreÛte Án aceaÛi proporÍie.
Aceast fapt se ia Án considerare, de exemplu, folosind condensatoare proiectate
pentru 440 V Án reÍeaua de 400 V.
Fig. L29: Principiul de operare a unui filtru activ.
Filtre active (vezi Fig. L29).
Filtrele active se bazeazŸ pe tehnologia electronicii de putere. Ele sunt Án general
instalate Án paralel cu o sarcinŸ neliniarŸ.
Filtrele active analizeazŸ armonicile absorbite de o sarcinŸ Ûi injecteazŸ acelaÛi
curent armonic cŸtre sarcinŸ, pe faza corespunzŸtoare. Ca urmare curenÍii armonici
sunt complet neutralizaÍi Án punctul considerat. Nu mai avem deci de-a face cu
circulaÍie de curenÍi sau cu armonici catre sursŸ.
Principalul avantaj al filtrelor active este cŸ ele garanteazŸ compensarea armonicŸ
eficientŸ chiar Án cazul eventualelor schimbŸri operate Án instalaÍie. De asemenea ele
sunt extraordinar de uÛor de folosit datoritŸ:
n autoconfigurŸrii la sarcinile armonice, indiferent de ordinul acestora;
n eliminŸrii riscului suprasarcinii;
n compatibilitŸÍii cu generatoarele;
n posibilitŸÍii de conectare la orice punct din reÍeaua electricŸ;
n mai multe filtre active pot fi utilizate Án aceeaÛi instalaÍie, pentru a creÛte eficienÍa
depoluŸrii (de exemplu cÊnd se instaleazŸ un nou echipament se adaugŸ un nou
filtru activ).
Filtrele active compenseazŸ de asemenea Ûi energia reactivŸ.
Filtre hibride (vezi Fig. L30).

Fig. L30: Principiul de operare a unui filtru hibrid. Acest tip de filtre combinŸ avantajele filtrelor pasive Ûi active. O frecvenÍŸ poate fi
filtratŸ de un filtru pasiv Ûi celelalte frecvenÍe de filtrul activ.
L22
9 Efectele armonicilor
9.3 Alegerea soluÍiei optime

Tabelul L31 aratŸ criteriile ce trebuiesc luate Án consideraÍie pentru selectarea celei
mai potrivite tehnologii Án funcÍie de aplicaÍie.
Filtru pasiv Filtru activ Filtru hibrid

AplicaÍii Industrial TerÍiar Industrial
… cu puterea totalŸ neliniarŸ mai mare decÊt mai mic decÊt mai mare decÊt
(variaÍie de vitezŸ, redresoare, 200 kVA 200 kVA 200 kVA
UPS, etc.)
Compensarea en. reactive Nu
Necesitatea reducerii
distorsiunii armonice
pentru sarcini sensibile
Necesitatea reducerii
distorsiunii armonice pentru
evitarea suprasarcinii
pe cabluri
Necesitatea concordanÍei cu Nu
limite stabilite ale armonicilor
Tab. L31: SelecÍia celei mai potrivite tehnologii Án funcÍie de aplicaÍie.
Pentru un filtru pasiv alegerea soluÍiilor se face conform urmŸtorilor parametri:

n Gh = suma puterilor aparente ale tuturor dispozitivelor care genereazŸ armonici
(convertizoare statice, invertoare, variatoare de vitezŸ, etc.) conectate la barele la
care este conectatŸ Ûi bateria de condensatoare. DacŸ pentru unele dispozitive se
dŸ puterea activŸ, la calculul puterii aparente se considerŸ factorul de putere 0,7.
n Ssc = puterea de scurtcircuit trifazatŸ, la bornele bateriei de condensatoare.
n Sn = suma puterilor aparente ale tuturor transformatoarelor de alimentare ale
sistemului din care fac parte barele de distribuÍie.
DacŸ un numŸr de transformatoare funcÍioneazŸ Án paralel, scoaterea din funcÍiune
a unuia sau a mai multora dintre ele va produce modificŸri sensibile asupra Ssc Ûi
Sn. Cu aceÛti parametri se poate face o alegere a capacitŸÍii care sŸ asigure un nivel
de funcÍionare acceptabil din punct de vedere al armonicilor de curent Ûi tensiune,
conform Tab. L32.
n Regula generalŸ valabilŸ pentru orice mŸrime a transformatoarelor
Condensatori Condensatori cu tensiunea Condensatori cu tensiunea

standard nominalŸ crescutŸ cu 10% nominalŸ crescutŸ cu 10%
(excepÍie cei de 230 V) + bobine de suprimare a armonicilor
n Regula simplificatŸ pentru transformatoare i 2 MVA
L23
Condensatori Condensatori cu tensiunea Condensatori cu tensiunea Filtre
standard nominalŸ crescutŸ cu 10% nominalŸ crescutŸ cu 10%
(excepÍie cei de 230 V) + bobine de suprimare
a armonicilor
Tab. L32: Alegerea soluÍiilor de limitare a armonicilor asociate unei baterii de condensatoare
de JT alimentatŸ prin transformator (transformatoare).
Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor
de condensatoare
10.1 Condensatoarele
Tehnologie
Condensatoarele sunt de tip uscat (adicŸ fŸrŸ lichid dielectric) Ûi sunt formate din
douŸ role de folie de polypropylena metalizatŸ, cu proprietŸÍi autocicatrizante.
Condensatoarele sunt protejate de un sistem (dispozitiv de suprapresiune cuplat cu
siguranÍŸ MPR) care deconecteazŸ condensatorul Án cazul unei defecÍiuni interne.
Schema de protecÍie funcÍioneazŸ Án felul urmŸtor:
n un curent de scurtcircuit prin dielectric arde siguranÍa;
n uneori nivelul de curent este mai mare decÊt cel normal, dar insuficient ca sŸ
topeascŸ siguranÍa, de exemplu datoritŸ unor scurgeri microscopice Án stratul de
dielectric. Astfel de defecte se rezolvŸ prin refacerea izolaÍiei datoritŸ ÁncŸlzirii locale
produsŸ de curentul de scurgere, adicŸ prin autocicatrizare;
n dacŸ curentul de scurgere persistŸ, defectul poate evolua spre un scurtcircuit, Ûi
siguranÍa va funcÍiona;
n gazul produs prin vaporizarea stratului metalic, Án zona de defect, produce treptat
o creÛtere a presiunii Án containerul de plastic. Aceasta determinŸ acÍionarea
dispozitivului sensibil la presiune, care scurtcircuiteazŸ condensatorul prin contactele
sale determinÊnd funcÍionarea siguranÍei. Condensatoarele au carcase din material
izolant, prevŸzute cu dublŸ izolare, eliminÊnd astfel necesitatea conectŸrii la pŸmÊnt
(vezi Fig. L33).
a)
L24
b)
Caracteristici electrice
Standarde Standarde CEI 60439-1, NFC 54-104,
VDE 0560 CSA, teste UL
Gama de Tensiune nominalŸ 400 V
operare FrecvenÍŸ nominalŸ 50 Hz
ToleranÍa capacitanÍei - 5% la + 10%
Game de TemperaturŸ maximŸ 55° C
temperaturŸ TemperaturŸ medie 45° C
(pŸnŸ la 65 kVAR) pentru 24 h
TemperaturŸ medie 35° C
anualŸ
TemperaturŸ minimŸ - 25° C
Tensiune de izolaÍie Tensiune de Íinere 50 Hz, 1 min: 6 kV
Tensiune de Íinere la impuls 1,2/50 μs: 25 kV
Suprasarcina de curent admisibilŸ Gama “Clasic”(1) Gama “Confort”(1)
30% 50%
Suprasarcina de tensiune admisibilŸ 10% 20%
Fig. L33: Condensator, (a) secÍiune, (b) caracteristici electrice.
(1) Pentru produse marca Merlin Gerin.

10 Instalarea bateriilor
de condensatoare
10.2 Alegerea protecÍiilor, aparaturii de comandŸ Ûi

cablurilor de conectare
Alegerea cablurilor din amonte, a protecÍiei Ûi a dispozitivelor de comandŸ depinde
de curentul de sarcinŸ.
Pentru condensatoare, curentul este funcÍie de:
n tensiunea aplicatŸ Ûi armonicile ei;
n valoarea capacitŸÍii.
Curentul nominal In Ántr-un condensator de putere reactivŸ Q, alimentat la un sistem
trifazat avÊnd tensiunea Un (kV) (Ántre faze), este dat de:
Domeniul de variaÍie admisibil al tensiunii de frecvenÍŸ fundamentalŸ, plus

componentele armonice, ÁmpreunŸ cu toleranÍele de fabricaÍie ale condensatorului
(pentru o valoare nominalŸ declaratŸ) pot sŸ conducŸ la o creÛtere a curentului cu
50% peste valoarea calculatŸ. Aproximativ 30% din aceastŸ creÛtere este datoratŸ
variaÍiei de tensiune, Án timp ce aprox. 15% este datoratŸ toleranÍelor de fabricaÍie
astfel ca: 1,3 x 1,15 = 1,5 In.
Toate componentele care suportŸ curentul capacitiv trebuie adaptate “celei mai
defavorabile condiÍii”, la o temperaturŸ ambientalŸ de maximum 50° C. În cazul
unor temperaturi mai mari de 50° C Án interiorul unor incinte, este necesarŸ o
supradimensionare a componentelor aferente.
ProtecÍie
MŸrimea Ántreruptorului automat poate fi aleasŸ pentru a permite reglajul
suprasarcinii la:
n 1,36 x In pentru condensatori din gama “Classic”(1)
n 1,50 x In pentru condensatori din gama “Confort”(1)
n 1,12 x In pentru condensatori din gama „Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 2,7 f(2)
n 1,19 x In pentru condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 3,8 f(2)
n 1,31 x In pentru condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 4,3 f(2)
Reglajul protecÍiei la scurtcircuit trebuie sŸ fie insensibil la curentul de punere sub
tensiune. Reglajul va fi 10 x In pentru condensatori din gamele “Classic”, “Confort” Ûi
„Harmony”.
Exemplul 1
50 kVAR - 400 V - 50 Hz - tip “Classic”
Reglajul la suprasarcinŸ: 1,36 x 72 = 98 A

Reglajul la scurtcircuit: 10 x In = 720 A
Exemplul 2
50 kVAR - 400 V - 50 Hz - condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu
rang de acord de 4,3 f
In = 72 A
Reglajul la suprasarcinŸ: 1,31 x 72 = 94 A
Reglajul la scurtcircuit: 10 x In = 720 A L25
Cablurile de alimentare (din amonte)
Tabelul L34 de pe pagina urmŸtoare indicŸ secÍiunile minime ale cablurilor amonte
pentru condensatoarele Rectiphase.
Cablurile de comandŸ
SecÍiunea minimŸ a acestor cabluri va fi de 1,5 mm2 pentru 230 V. Pentru
secundarul transformatoarelor este recomandatŸ o secÍiune u 2,5 mm2.
(1) Pentru produse marca Merlin Gerin.

(2) Bateriile de condensatoare “Harmony” sunt echipate cu
bobine de suprimare a armonicelor.
Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor
de condensatoare
Puterea bateriei SecÍiune SecÍiune

(kVAR) cupru aluminiu
230 V 400 V (mm2) (mm2)
5 10 2,5 16
10 20 4 16
15 30 6 16
20 40 10 16
25 50 16 25
30 60 25 35
40 80 35 50
50 100 50 70
60 120 70 95
70 140 95 120
90 - 100 180 120 185
200 150 240
120 240 185 2 x 95
150 250 240 2 x 120
300 2 x 95 2 x 150
180 - 210 360 2 x 120 2 x 185
245 420 2 x 150 2 x 240
280 480 2 x 185 2 x 300
315 540 2 x 240 3 x 185
350 600 2 x 300 3 x 240
385 660 3 x 150 3 x 240
420 720 3 x 185 3 x 300
Tab. L34: SecÍiunea cablurilor pentru conectarea bateriilor de condensatoare medii Ûi mari(1).
Tensiuni tranzitorii
Curentul tranzitoriu, de ÁnaltŸ frecvenÍŸ, este ÁnsoÍit de tensiuni tranzitorii. Valoarea
de vÊrf maximŸ a tensiunii tranzitorii nu depŸÛeÛte niciodatŸ dublul valorii de vÊrf a
tensiunii nominale, Án cazul conectŸrii unui condensator descŸrcat Án circuit.
În cazul condensatoarelor care sunt deja ÁncŸrcate Án momentul conectŸrii tensiunea
tranzitorie poate atinge o valoare triplŸ faÍŸ de valoarea de vÊrf a tensiunii nominale.
CondiÍiile de maxim de tensiune sunt urmŸtoarele:
n tensiunea existentŸ pe condensator este egalŸ cu valoarea de vÊrf a tensiunii
nominale;
n contactele contactorului se Ánchid Án momentul Án care tensiunea de alimentare
are valoarea maximŸ;
n polaritatea tensiunii de alimentare este inversŸ faÍŸ de tensiunea la bornele
condensatorului.
În asemenea situaÍii, curentul tranzitoriu va atinge valoarea maximŸ posibilŸ, adicŸ
dublul maximului curentului la conectarea unui condensator iniÍial descŸrcat.
Pentru orice alte valori ale tensiunii Ûi polaritŸÍii unui condensator ÁncŸrcat, vÊrful
tensiunii Ûi curentului tranzitoriu vor fi mai mici decÊt cele menÍionate mai sus; Án
cazul particular Án care valoarea tensiunii pe condensator este de aceeaÛi polaritate
cu tensiunea de alimentare, iar conectarea se produce Án momentul vÊrfului tensiunii
L26 de alimentare, nu apar curenÍi sau tensiuni tranzitorii.
În cazul bateriilor automate trebuie avut grijŸ ca treptele sŸ fie conectate numai Án
situaÍia condensatoare “descŸrcate”.
Timpul de descŸrcare poate fi redus, dacŸ este necesar, folosind rezistenÍe de
descŸrcare de valoare micŸ.
(1) Valorile secÍiunilor minime au fost calculate pentru cabluri

monofilare, pozate liber Án aer la 30° C. Tabelul nu Íine cont
de nici un factor de reducere (datorat modului de pozare,
temperaturii mediului ambiant, etc.).
Capitolul M
DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
Cuprins
1
ProblemŸ: de ce este necesar sŸ detectŸm M2
Ûi sŸ eliminŸm armonicile?
2
Standarde M3
3
ConsideraÍii generale M4
4
Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii M6
4.1 RezonanÍa M6
4.2 CreÛterea pierderilor M6
4.3 Suprasolicitarea echipamentelor M7
4.4 PerturbaÍii ce afecteazŸ consumatorii sensibili M9
4.5 Impactul economic M10
5
Indicatorii esenÍiali ale distorsiunilor provocate M11
de armonici Ûi principii de mŸsurare
5.1 Factorul de putere M11
5.2 Factorul de amplitudine M11
5.3 Puterile Ûi armonicile M11
5.4 Spectrul armonic Ûi distorsiunea armonicŸ M12
5.5 Distorsiunea armonicŸ totalŸ (THD - Total Harmonic Distorsion) M12
5.6 Utilitatea diferiÍilor indicatori M13
6
MŸsurarea indicatorilor M14
6.1 Dispozitive utilizate pentru mŸsurarea indicatorilor M14
6.2 Proceduri pentru analiza armonicilor Án reÍelele de distribuÍie M14
6.3 Monitorizarea armonicilor M15
7
Dispozitive de detecÍie M16
8
SoluÍii pentru atenuarea armonicilor M17
8.1 SoluÍii de bazŸ M17
8.2 Filtrarea armonicilor M18
8.3 Metoda M20
8.4 Produse specifice M20
M1
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
1 ProblemŸ: de ce este necesar
sŸ detectŸm Ûi sŸ eliminŸm
armonicile
PerturbaÍii cauzate de armonici

Armonicile prezente Án reÍelele de distribuÍie degradeazŸ calitatea energiei electrice.
Acest fenomen poate avea un numŸr de efecte negative:
n suprasarcini Án reÍelele de distribuÍie cauzate de creÛterea valorii efective a
curentului;
n suprasarcini Án conductorul neutru datorate creÛterii cumulative a armonicilor de
ordin trei create de sarcinile monofazate;
n suprasarcini, vibraÍii, Ûi ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a generatoarelor,
transformatoarelor Ûi motoarelor ca Ûi creÛterea zgomotelor proprii
transformatoarelor;
n suprasarcini Ûi ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a condensatoarelor folosite la
compensarea energiei reactive;
n distorsiunile tensiunii de alimentare pot perturba consumatorii sensibili;
n perturbaÍii Án reÍelele de comunicaÍii Ûi Án liniile telefonice.
Impactul economic al perturbaÍiilor
Armonicile au un impact economic major:
n ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a echipamentelor poate Ánsemna Ánlocuirea Ánainte de
vreme dacŸ nu s-a luat mŸsura supradimensionŸrii de la bun Ánceput;
n suprasarcinile reÍelei de distribuÍie solicitŸ puteri aprobate mai mari Ûi implicŸ de
asemenea creÛterea pierderilor;
n distorsiunea formei de undŸ a curentului provoacŸ declanÛŸri intempestive care
duc la oprirea proceselor de producÍie.
CreÛterea gravitŸÍii consecinÍelor
Cu numai zece ani Án urmŸ armonicile nu erau ÁncŸ considerate o problemŸ realŸ
din cauzŸ cŸ efectele lor asupra reÍelelor de distribuÍie erau Án general minore.
Introducerea masivŸ a electronicii de putere Án echipamente a fŸcut ca acest
fenomen sŸ fie mult mai serios Án toate sectoarele de activitŸÍi economice.
Trebuie adŸugat ÁnsŸ cŸ echipamentele generatoare de armonici sunt adesea vitale
pentru activitatea companiei sau a organizaÍiei.
Ce armonici trebuiesc mŸsurate Ûi eliminate?
Armonicile cel mai frecvent ÁntÊlnite Án reÍelele de distribuÍie trifazatŸ sunt cele
impare. În mod normal amplitudinea armonicilor scade pe mŸsurŸ ce frecvenÍa
creÛte. Peste ordinul 50, armonicile sunt neglijabile Ûi mŸsurŸtorile nu mai au nici o
semnificaÍie. MŸsurŸtori suficient de precise se obÍin mŸsurÊnd armonicile pÊnŸ la
ordinul 30.
Serviciile publice de electricitate monitorizeazŸ armonicile de ordin 3, 5, 7, 11 Ûi 13.
În majoritatea cazurilor tratarea armonicilor de ordin mic (pÊnŸ la 13) este suficientŸ
pentru rezolvarea problemelor. Cele mai exigente condiÍii iau Án considerare
armonicile pÊnŸ la ordinul 25.
M2
2 Standarde
Emisiile de armonici sunt subiectul mai multor standarde Ûi reglementŸri:

n standarde de compatibilitate pentru reÍelele de distribuÍie publicŸ;
n standarde de emisie aplicabile echipamentelor care genereazŸ armonici;
n reglementŸri create de cŸtre serviciile publice de electricitate Ûi aplicabile Án
instalaÍii.
În vederea unei atenuŸri rapide a efectelor armonicilor un triplu sistem de standarde
Ûi reglementŸri bazat pe documentele enumerate mai jos este promovat cu
insistenÍŸ.
Standarde de reglementare a compatibilitŸÍii Ántre reÍelele de distribuÍie Ûi
produse
Aceste standarde stabilesc compatibilitatea necesarŸ Ántre reÍelele de distribuÍie Ûi
produse:
n armonicile generate de un aparat nu trebuie sŸ deranjeze reÍeaua de distribuÍie
dincolo de anumite limite;
n fiecare aparat trebuie sŸ fie capabil sŸ funcÍioneze normal Án prezenÍa unor
perturbaÍii de pÊnŸ la un anumit nivel;
n standardul CEI 61100-2-2 pentru serviciile publice de distribuÍie a electricitŸÍii la
joasŸ tensiune;
n standardul CEI 61100-2-4 pentru instalaÍii industriale de joasŸ Ûi medie tensiune.
Standarde de reglementare a calitŸÍii reÍelelor de distribuÍie
n standardul EN 50160 stipuleazŸ caracteristicile tensiunii furnizate prin reÍelele
electrice de distribuÍie publicŸ la joasŸ Ûi medie tensiune;
n standardul IEEE 519 prezintŸ o abordare comunŸ pentru serviciile publice de
electricitate Ûi consumatori a problematicii limitŸrii impactului sarcinilor ne-liniare.
Mai mult, serviciilor publice de electricitate ÁncurajeazŸ acÍiunile preventive Án
vederea prevenirii deteriorŸrii calitŸÍii energiei, creÛterilor de temperaturŸ Ûi efectelor
provocate de consumul exagerat de energie reactivŸ. În viitor serviciile publice de
electricitate vor Áncepe cu siguranÍŸ sŸ taxeze consumatorii cu surse majore de
perturbaÍii armonice.
Standarde de reglementare a echipamentelor
n standardul CEI 61000-3-2 sau EN 61000-3-2 pentru echipamente de joasŸ
tensiune avÊnd curentul nominal mai mic de 16 A;
n standardul CEI 61000-3-12 pentru echipamente de joasŸ tensiune avÊnd curentul
nominal mai mare de 16 A Ûi mai mic de 75 A.
Nivelul maxim permis al armonicilor
Studiile internaÍionale bazate pe datele colectate Án diferite reÍele electrice de
distribuÍie au permis estimarea armonicilor tipice ce pot fi ÁntÊlnite Án majoritatea
reÍelelor electrice. Tabelul M1 prezintŸ nivelele care, Án opinia celor mai multe
servicii publice de electricitate, nu ar trebui depŸÛite.
Armonici de ordin impar Armonici de ordin impar Armonici de ordin par

non-multiplu de 3 multiplu de 3
Ordin h JT MT IT Ordin h JT MT IT Ordin h JT MT IT
5 6 6 2 3 5 2,5 1,5 2 2 1,5 1,5
7 5 5 2 9 1,5 1,5 1 4 1 1 1
11 3,5 3,5 1,5 15 0,3 0,3 0,3 6 0,5 0,5 0,5
13 3 3 1,5 21 0,2 0,2 0,2 8 0,5 0,2 0,2
17 2 2 1 > 21 0,2 0,2 0,2 10 0,5 0,2 0,2
19 1,5 1,5 1 12 0,2 0,2 0,2
23 1,5 1 0,7 > 12 0,2 0,2 0,2
25 1,5 1 0,7
> 25 0,2 0,2 0,1 M3
+ 25/h + 25/h + 25/h
NotŸ: h reprezintŸ ordinul armonicii.
Tab. M1: Nivelul maxim permis al armonicilor.

3 ConsideraÍii generale
PrezenÍa armonicilor indicŸ o formŸ de undŸ distorsionatŸ a curentului sau a

tensiunii. Forma distorsionatŸ a undei de curent sau tensiune ÁnseamnŸ cŸ distribuÍia
energiei electrice este perturbatŸ iar calitatea energiei electrice nu este cea optimŸ.
CurenÍii armonici sunt produÛi de sarcinile neliniare conectate la reÍeaua de
distribuÍie. CirculaÍia armonicilor de curent provoacŸ armonici de tensiune prin
impedanÍele reÍelei de distribuÍie, distorsionÊnd Án consecinÍŸ tensiunea de
alimentare.
Originea armonicilor
Aparatele Ûi sistemele care produc armonici sunt prezente Án toate sectoarele cum ar
fi cel industrial, comercial Ûi rezidenÍial. Armonicile sunt produse de sarcini neliniare
(adicŸ sarcini care absorb un curent cu o formŸ de undŸ diferitŸ de forma de undŸ a
tensiunii de alimentare).
Exemple de sarcini neliniare:
n echipamente industriale (aparate de sudurŸ, cuptoare cu arc, cuptoare cu inducÍie,
redresoare);
n variatoare de vitezŸ pentru motoare asincrone sau de curent continuu;
n surse neÁntreruptibile (UPS-uri);
n echipament de birou (computere, copiatoare, fax-uri, etc.);
n aparate casnice (televizoare, cuptoare cu microunde, iluminat fluorescent);
n aparaturŸ necesitÊnd saturaÍie electromagneticŸ (transformatoare).
PerturbaÍii cauzate de sarcinile neliniare: armonici de curent Ûi de tensiune
Sarcinile neliniare produc armonici de curent care circulŸ prin reÍeaua electricŸ de
distribuÍie. Armonicele de tensiune sunt produse de circulaÍia armonicilor de curent
prin impedanÍele circuitului de alimentare (transformator Ûi reÍeaua de distribuÍie
pentru situaÍii similare celei arŸtate Án Fig. M2).
Fig. M2: SchemŸ monofilarŸ arŸtÊnd impedanÍa circuitului de alimentare pentru

o armonicŸ de ordinul h.
ReactanÍa unui conductor creÛte Án funcÍie de frecvenÍa curentului care circulŸ

prin acel conductor. Pentru fiecare armonicŸ de curent de ordin h existŸ deci o
impedanÍŸ Zh a circuitului de alimentare. CÊnd armonica de curent de ordin h circulŸ
prin impedanÍa Zh, se creazŸ o armonicŸ de tensiune Uh, unde Uh = Zh x Ih (legea lui
Ohm). Tensiunea Án punctul B este deci distorsionatŸ. Toate aparatele alimentate
prin punctul B primesc o tensiune distorsionatŸ. Pentru o armonicŸ de curent datŸ,
distorsiunea este proporÍionalŸ cu impedanÍa reÍelei de distribuÍie.
CirculaÍia armonicilor de curent Án reÍelele de distribuÍie
Se poate considera cŸ sarcinile neliniare injecteazŸ armonici de curenÍi Án reÍeaua
de distribuÍie, cŸtre sursŸ.
Figurile M3 Ûi M4 de pe pagina urmŸtoare aratŸ o instalaÍie perturbatŸ de armonici.
Figura M3 aratŸ circulaÍia curentului la 50 Hz Án instalaÍie, Án timp ce Figura M4
aratŸ circulaÍia curentului armonic de ordin h.
M4
3 ConsideraÍii generale
Fig. M3: InstalaÍie alimentÊnd o sarcinŸ neliniarŸ unde sunt arŸtate numai fenomenele care au
legaturŸ cu frecvenÍa de 50Hz (frecvenÍŸ fundamentalŸ).
Fig. M4: AceeaÛi instalaÍie unde sunt arŸtate numai fenomenele care au legŸturŸ cu frecvenÍa
armonicii de ordin h.
Alimentarea sarcinii neliniare creazŸ o circulaÍie a curentului I50 Hz (arŸtatŸ Án

Fig. M3), la care se adaugŸ fiecare din curenÍii armonici Ih (arŸtaÍi Án Fig. M4)
corespunzÊnd fiecŸrei armonici de ordin h.
ConsiderÊnd cŸ sarcinile reinjecteazŸ curenÍi armonici Án reÍeaua de distribuÍie spre
sursŸ este posibil sŸ creŸm o diagramŸ arŸtÊnd curenÍii armonici din reÍea (vezi Fig.
M5).
NotŸ: Án diagramŸ cu toate cŸ anumite sarcini creazŸ curenÍi armonici Án reÍeaua de distribuÍie,
alte sarcini pot absorbi curenÍii armonici.
Fig. M5: CirculaÍia curenÍilor armonici Ántr-o reÍea de distribuÍie. M5
Armonicile au efecte economice majore Án instalaÍii Ûi anume:

n creÛterea costurilor energetice;
n ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a echipamentelor;
n pierderi de producÍie.
4 Principalele efecte ale
armonicilor Án instalaÍii
4.1 RezonanÍa
Utilizarea simultanŸ a sarcinilor inductive Ûi capacitive Án reÍelele electrice de
distribuÍie conduce la rezonanÍŸ paralelŸ sau serie manifestatŸ respectiv printr-o
foarte mare sau foarte micŸ valoare a impedanÍei. VariaÍia impedanÍei modificŸ
curentul Ûi tensiunea Án reÍeaua de distribuÍie. În cele ce urmeazŸ numai fenomenul
de rezonanÍŸ paralelŸ, cel mai comun, va fi analizat.
ConsiderŸm urmŸtoarea diagramŸ simplificatŸ (vezi Fig. M6) reprezentÊnd o
instalaÍie alcŸtuitŸ din:
n un transformator de alimentare;
n sarcini liniare;
n sarcini neliniare care genereazŸ curenÍi armonici;
n condensatori pentru compensarea energiei reactive.
Pentru analiza armonicilor se utilizeazŸ diagrama echivalentŸ (vezi Fig. M7).
ImpedanÍa Z este calculatŸ ca:
jLsω
Z=
1 - LsCω2
neglijÊnd R, Ûi unde:
Ls = inductanÍa alimentŸrii (reÍeaua din amonte + trasformator + linie)
C = capacitanÍa condensatorilor pentru compensarea energiei reactive
R = rezistenÍa sarcinilor liniare
Ih = curentul armonic.
RezonanÍa apare atunci cÊnd numitorul 1 - LsCω2 tinde cŸtre zero. FrecvenÍa
corespunzŸtoare este numitŸ frecvenÍŸ de rezonanÍŸ a circuitului. La acea frecvenÍŸ
impedanÍa circuitului atinge un maxim, Ûi o mare cantitate de armonici de tensiune
apar avÊnd ca rezultat distorsiuni majore ale undei de tensiune. Distorsiunea
tensiunii este acompaniatŸ Án circuitul Ls+C de o circulaÍie de curenÍi armonici mai
mare decÊt circulaÍia normalŸ cerutŸ de sarcini.
ReÍeaua de distribuÍie Ûi condensatorii pentru compensarea energiei reactive sunt
supuÛi unor curenÍi armonici mari Ûi riscului rezultant al suprasarcinilor. Pentru a
evita rezonanÍa se instaleazŸ bobine antiarmonici Án serie cu condensatorii.
4.2 CreÛterea pierderilor

Pierderile in conductoare
Puterea activŸ transmisŸ unei sarcini este funcÍie de componenta fundamentalŸ I1 a
curentului.
Atunci cÊnd curentul solicitat de o sarcinŸ conÍine armonici, valoarea eficace a
curentului Ief este mai mare decÊt componenta fundamentalŸ I1.
DefiniÍia THD este:
2
 Irms 
THD =   −21
 I1Irms
ef. 

THD =   −1
 I11 
se poate
it may cŸ: Irms
deducethat:
be deduced ef. = II11 1+ THD2
2
Fig. M6: Diagrama unei instalaÍii. itFigura
may beM8deduced
(paginathat: Irms = IaratŸ,
urmŸtoare) 1 1+Án THDfuncÍie de distorsiunea armonicŸ:
n creÛterea Án curent eficace Ief pentru o sarcinŸ solicitÊnd un curent fundamental I1
dat;
n creÛterea pierderilor Joules, fŸrŸ a Íine cont de efectul superficial (punctul
de referinÍŸ Án grafic este 1 pentru Ief Ûi pierderile Joules Án cazul cÊnd nu sunt
armonici).
CurenÍii armonici provoacŸ o creÛtere a pierderilor Joules Án toate conductoarele prin
M6 care circulŸ Ûi creÛteri suplimentare ale temperaturii Án transformatoare, aparataj,
cabluri, etc.
Pierderile Án maÛinile asincrone

Tensiunile armonice (ordinul h) cu care se alimenteazŸ maÛinile asincrone provoacŸ
Fig. M7: Diagrama echivalentŸ a instalaÍiei aratate Án Fig. M6. Án rotor o circulaÍie de curenÍi cu frecvenÍe mai mari de 50 Hz care sunt cauza unor
pierderi suplimentare.
Fig. M8: CreÛterea curentului eficace Ûi a pierderilor Joules Án funcÍie de THD.
Ordine de mŸrime
n O formŸ de undŸ a tensiunii de alimentare virtual rectangularŸ ar provoca o
creÛtere a pierderilor cu 20%;
n O tensiune de alimentare avÊnd armonici u5 = 8% (din U1, armonica fundamentalŸ
de tensiune), u7 = 5%, u11 = 3%, u13 = 1% ceea ce ÁnseamnŸ un factor total de
distorsiune armonicŸ THDu egal cu 10% care conduce la pierderi adiÍionale de 6%
Pierderile Án transformatoare
CirculaÍia de curenÍi armonici prin transformatoare provoacŸ o creÛtere a pierderilor
Án “cupru” datoritŸ efectului Joules Ûi a curenÍilor turbionari. Armonicile de tensiune
sunt responsabile de pierderile Án “fier” datoritŸ histeresisului.
În general se considerŸ cŸ pierderile Án ÁnfŸÛurŸri cresc cu pŸtratul lui THDi, iar
pierderile Án miez cresc liniar cu THDu.
În transformatoarele de distribuÍie publicŸ unde nivelurile de distorsiune sunt limitate,
pierderile pot creÛte Ántre 10 Ûi 15%.
Pierderile Án condensatoare
Tensiunile armonice aplicate condensatoarelor provoacŸ o circulaÍie de curenÍi
proporÍionalŸ cu frecvenÍa armonicilor. AceÛti curenÍi genereazŸ pierderi
suplimentare.
Exemplu
O tensiune de alimentare are urmŸtoarele armonici:
Tensiunea armonicŸ fundamentalŸ U1, tensiunile armonice u5 = 8%(din U1), u7 = 5%,
u11 = 3%, u13 = 1% ceea ce ÁnseamnŸ un factor total de distorsiune armonicŸ THDu
egal cu 10%. Curentul este multiplicat cu 1,19 iar pierderile Joules sunt multiplicate
cu 1,192 adicŸ 1,4.
4.3 Suprasolicitarea echipamentelor M7

Generatoare
Generatoarele alimentÊnd sarcini neliniare trebuiesc declasate datoritŸ pierderilor
suplimentare provocate de curenÍii armonici.
Nivelul declasŸrii este de aproximativ 10% pentru un generator atunci cÊnd
sarcina totalŸ conÍine Án proporÍie de 30% sarcini neliniare. Este deci necesar sŸ
supradimensionŸm generatorul.
Surse neÁntreruptibile (UPS-uri)

Curentul solicitat de sistemele de computere are un factor de amplitudine foarte
mare. Un UPS dimensionat exclusiv Án funcÍie de valoarea eficace a curentului poate
fi incapabil sŸ alimenteze valoarea de vÊrf a curentului, fiind astfel suprasolicitat.
Transformatoare
n Curba de mai jos (vezi Fig. M9) aratŸ declasarea tipicŸ necesarŸ pentru un
transformator ce alimenteazŸ sarcini conÍinÊnd electronicŸ.
Fig. M9: Declasarea pentru un transformator ce alimenteazŸ sarcini conÍinÊnd electronicŸ.
Exemplu
DacŸ un transformator alimenteazŸ o sarcinŸ totalŸ alcŸtuitŸ Án proporÍie de 40% din
sarcini conÍinÊnd electronicŸ, el trebuie declasat cu 40%.
Standardul UTE C15-112 defineÛte un factor de declasificare Án funcÍie de curenÍii
armonici 1
k=
1
k=  40 1.6 2 
1+ 0.1  ∑
40 h Th 
,  h∑
1+ 0.1 = 2h
,
1.6
Th2 
 h= 2 
I
Th = I h
Th = Ih1
I
Valori1 tipice:
n curent cu o formŸ de undŸ rectangularŸ (spectru 1/h(1)): k = 0,86;
n curentul unui convertizor de frecvenÍŸ (THD ≈ 50%): k = 0,80.
MaÛini asincrone
Standardul CEI 60892 defineÛte factorul de tensiune armonicŸ (Harmonic voltage
factor, HVF), a cŸrui formulŸ Ûi valoare maximŸ sunt prezentate mai jos.
13 Uh
HVF = ∑ i 0.02
,
h= 2 h2
Exemplu
O sursŸ de alimentare are tensiunea de alimentare U1 Ûi tensiunile armonice u3 = 2%
din U1, u5 = 3%, u7 = 1%. THDu este deci 3,7% iar HVF=0,018. Valoarea HVF este
foarte aproape de valoarea maxim permisŸ peste care maÛina trebuie declasatŸ.
Din punct de vedere practic, pentru alimentarea unei maÛini nu trebuie depŸÛit Án nici
M8 un caz un THDu de 10%.
Condensatori
Conform standardului CEI 60831-1 valoarea eficace a curentului care circulŸ prin
condensatori nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 1,3 din curentul nominal.
ConsiderŸm un exemplu de sursŸ cu tensiunea de alimentare U1 Ûi tensiunile
armonice u5 = 8% din U1, u7 = 5%, u11 = 3%, u13 = 1% adicŸ un THDu de 10%, unde
Ief/I1 = 1,19, la tensiunea nominalŸ. Pentru o tensiune egalŸ cu 1,1 ori tensiunea
nominalŸ, limita de curent Ief/I1 = 1,3 este depŸÛitŸ Ûi este necesarŸ redimensionarea
condensatorilor.
(1) De fapt forma de undŸ a curentului este similarŸ cu o

formŸ de undŸ rectangularŸ. Aceasta se ÁntÊmplŸ pentru toate
redresoarele de curent (redresoare trifazate, cuptoare cu
inducÍie).
Conductorul neutru
ConsiderŸm un sistem format dintr-o sursŸ trifazatŸ echilibratŸ Ûi trei sarcini identice
monofazate conectate Ántre faze Ûi neutru (vezi Fig. M10). Figura M11 aratŸ un
exemplu de curenÍi circulÊnd prin cele trei faze Ûi curentul rezultant prin conductorul
neutru.
În acest exemplu curentul eficace din conductorul neutru are o valoare mai mare
decÊt curentul eficace prin conductoarele de fazŸ cu un factor egal cu 3. Conductorul
neutru trebuie, deci, supradimensionat.
Fig. M11: Exemplu de circulaÍie a curenÍilor prin conductoarele conectate la o sursŸ trifazatŸ
spre o sarcinŸ trifazatŸ (In = Ir + Is + It).
M9
4.4 PerturbaÍii ce afecteazŸ consumatorii sensibili
Efectele distorsiunii tensiunii de alimentare
Distorsiunea tensiunii de alimentare poate perturba operarea aparatelor sensibile:
n aparate de reglare (temperatura Án special);
n componente ale computerelor;
n aparate de monitorizare Ûi control (relee de protecÍie).
Distorsiunea semnalelor telefonice

Fig. M10: CirculaÍia curenÍilor prin conductoarele conectate Armonicile provoacŸ perturbaÍii Ûi Án circuitele de control (nivele joase ale curentului).
la o sursŸ trifazatŸ. Gravitatea distorsiunilor depinde de lungimea traseului paralel al cablurilor de putere
Ûi de control, de distanÍa Ántre aceste cabluri precum Ûi de frecvenÍa armonicilor.
4.5 Impactul economic

Pierderile de energie
Armonicile provoacŸ pierderi suplimentare de energie (efectul Joule) Án conductoare
Ûi echipamente.
CreÛterea puterii contractate

PrezenÍa curenÍilor armonici poate impune creÛterea puterii contractate Ûi Án
consecinÍŸ creÛterea costurilor.
Mai mult decÊt atÊt, Án viitorul apropiat serviciilor publice de electricitate vor Áncepe
cu siguranÍŸ sŸ taxeze consumatorii cu surse majore de perturbaÍii armonice
Supradimensionarea echipamentelor
n Declasarea surselor de energie (generatoare, transformatoare Ûi UPS-uri)
ÁnseamnŸ cŸ acestea trebuiesc supradimensionate.
n Conductoarele trebuiesc dimensionate luÊnd Án calcul circulaÍia de curenÍi
armonici. În plus, datoritŸ efectului pelicular, rezistenÍa acestor conductoare creÛte
cu frecvenÍa. Pentru a evita pierderile exagerate datoritŸ efectului Joule este necesar
sŸ supradimensionŸm conductoarele.
n CirculaÍia de armonici Án conductorul neutru ÁnseamnŸ cŸ Ûi acesta trebuie
supradimensionat.
Reducerea duratei de viaÍŸ a echipamentelor

Atunci cÊnd nivelul de distorsiuni al tensiunii de alimentare este Án jur de 10%, durata
de viaÍŸ a echipamentelor se reduce semnificativ. Reducerea a fost estimatŸ la:
n 32,5% pentru motoarele monofazate;
n 18% pentru motoarele trifazate;
n 5% pentru transformatoare.
Pentru a menÍine durata de viaÍŸ corespunzŸtoare sarcinii nominale, echipamentul
trebuie supradimensionat.
DeclanÛŸrile intempestive Ûi oprirea instalaÍiilor

Întreruptoarele automate din instalaÍii sunt supuse unor vÊrfuri de curent cauzate de
armonici.
Aceste vÊrfuri de curent pot provoca declanÛŸri intempestive avÊnd ca rezultat
pierderi de producÍie, pe lÊngŸ costurile generate de repornirea instalaÍiei.
Exemple
Date fiind consecinÍele economice pentru instalaÍiile enumerate mai jos a fost
necesar sŸ se instaleze filtre antiarmonici.
Centru de calcul pentru o companie de asigurŸri
În acest centru, declanÛarea intempestivŸ a unui Ántreruptor automat s-a calculat cŸ
a avut un cost de 100 k€ pe orŸ de Ántrerupere.
Laborator farmaceutic
Armonicile au provocat avaria unui generator Ûi Ántreruperea unui test de lungŸ
duratŸ asupra unui nou medicament. ConsecinÍele au fost estimate la 17 M€.
HalŸ metalurgicŸ
O baterie de cuptoare cu inducÍie a provocat supraÁncŸrcarea Ûi distrugerea a
trei transformatoare Ántre 1600 Ûi 2500 kVA Ántr-un singur an. Pe lÊngŸ costul
transformatoarelor costul unei ore de Ántrerupere a fost evaluat la 20 k€ pe orŸ.
FabricŸ de mobilŸ de grŸdinŸ
Defectarea unor variatoare de vitezŸ a condus la pagube de producÍie estimate la
M10 10 k€ pe orŸ.
5 Indicatorii esenÍiali ai
distorsiunilor armonice
Ûi principii de mŸsurare
Un numŸr de indicatori sunt utilizaÍi pentru a cuantifica Ûi evalua distorsiunea

armonicŸ a formei de undŸ de curent Ûi tensiune Ûi anume:
n factorul de putere;
n factorul de amplitudine;
n puterea distorsionatŸ;
n spectrul armonicilor;
n valorile distorsiunii armonice.
AceÛti indicatori sunt indispensabili Án determinarea oricŸror acÍiuni corective.
5.1 Factorul de putere

DefiniÍie
Factorul de putere (PF - Power Factor) este raportul dintre puterea activŸ P Ûi
P aparentŸ S.
puterea
PF =
S
P
PF =
Among S electricians, there is often confusion with:
Printre electricieni existŸ adesea confuzia cu:
Among electricians, there is often confusion with:
P1
cos ϕ =
S1
P1
cos ϕ =
unde:
Where S1
P1 = puterea activŸ a fundamentalei
Where
S1 = puterea aparentŸ a fundamentalei
Cos ϕ priveÛte exclusiv frecvenÍa fundamentalŸ Ûi, de aceea, diferŸ de factorul de
putere PF atunci cÊnd armonicele sunt prezente Án instalaÍii.
Interpretarea factorului de putere

O indicaÍie iniÍialŸ cŸ avem de-a face cu un numŸr ridicat de armonici este un factor
de putere PF mŸsurat diferit (mai mic) decÊt cos ϕ mŸsurat.
5.2 Factorul de amplitudine

DefiniÍie
Factorul de amplitudine este raportul Ántre valoarea de vÊrf a curentului sau tensiunii
(Im sau Um) Ûi valoarea eficace.
n Pentru un semnal sinusoidal, valoarea factorului de amplitudine este deci egalŸ cu
√2.
n Pentru un semnal nesinusoidal, valoarea factorului de amplitudine poate fi mai
mare sau mai micŸ decÊt √2.
În cazul din urmŸ, formele diferitelor armonici au vÊrfuri diferite.
Interpretarea factorului de amplitudine

Factorul de amplitudine pentru curentul absorbit de o sarcinŸ neliniarŸ este mult mai
mare decÊt √2. Este Án general Ántre 1,5 Ûi 2 Ûi poate ajunge la 5 Án cazuri deosebite.
Un factor de amplitudine ridicat semnaleazŸ curenÍi tranzitorii de valori ridicate care
pot provoca declanÛŸri intempestive.
5.3 Puterile Ûi armonicile

Puterea activŸ
Puterea activŸ P a unui semnal incluzÊnd armonici este suma puterilor active
rezultate din curenÍii Ûi tensiunile de acelaÛi ordin. M11
Puterea reactivŸ
Puterea reactivŸ Q este definitŸ Án mod exclusiv de armonica fundamentalŸ adicŸ:
Q = U1 x I1 x sin ϕ1.
Puterea distorsionatŸ
Atunci cÊnd armonicile sunt prezente, puterea distorsionatŸ D este definitŸ ca:
D = S2 - P2 - Q2
unde S este puterea aparentŸ.
5.4 Spectrul armonic Ûi distorsiunea armonicŸ

Principiu
Fiecare tip de dispozitiv generator de armonici are o formŸ de undŸ particularŸ
a curentului armonic (amplitudine Ûi deplasarea fazei). Aceste valori, Án special
amplitudinea fiecŸrui ordin al armonicilor sunt esenÍiale pentru analizŸ.
Distorsiunea armonicŸ individualŸ (sau distorsiunea armonicii

de ordin h)
Distorsiunea armonicŸ individualŸ este definitŸ ca raportul procentual Ántre armonica
de ordin h ÛiUfundamentalŸ:
uh (%) = 100 Uhh
uh (%) = 100 U1
U1
or
sau
or
I
ih (%) = 100 Ihh
ih (%) = 100 I1
I1
Spectrul armonic
Prin reprezentarea amplitudinii fiecŸrui ordin de armonici Án funcÍie de frecvenÍa
proprie este posibilŸ obÍinerea unui grafic numit spectrul armonic.
Figura M12 aratŸ un exemplu al spectrului armonic pentru un semnal rectangular.
Valoarea eficace (ef)

Valoarea eficace a tensiunii Ûi a curentului poate fi calculatŸ Án funcÍie de valorile
eficace ale diverselor ordine de armonici:
∞∞∞
IIrms
Ief.
rms ∑∑IIh2h2I h2
rms=== ∑
hh==h11=1
and
and
and
sau
∞∞∞
UU
U rms
rms
rms ∑∑UUUh2h2 h2
ef.=== ∑
hh==h11=1
5.5 Distorsiunea armonica totalŸ

(THD - Total Harmonic Distorsion)
Termenul THD ÁnseamnŸ “Total Harmonic Distorsion” - Distorsiunea ArmonicŸ
TotalŸ - Ûi este cea mai rŸspÊnditŸ noÍiune Án definirea conÍinutului Án armonici a unui
semnal de curent alternativ.
DefiniÍia THD
For a signal
Pentru y, the THD
un semnal is defined
y, THD as: ca:
este definit
∞
∑ yh2
h= 2
THD =
y1
Aceasta corespunde definiÍiei date Án standardul CEI 61000-2-2.
NotŸ: Valoarea THD poate depŸÛi 1.
Conform standardului, variabila h poate fi limitatŸ la 50. THD este mijlocul de a
exprima printr-un singur numŸr distorsiunea afectÊnd o circulaÍie de curent sau
tensiune Ántr-un punct dat dintr-o instalaÍie.
THD este exprimat Án general ca procentaj.
M12 THD de curent Ûi tensiune
Pentru armonici de curent ecuaÍia este:
∞
Fig. M12: Spectrul armonic al unui semnal rectangular, pentru ∑ Ih2
o tensiune U(t). h= 2
THDi =
I1
EcuaÍia de mai jos este echivalentŸ cu cea de mai sus, dar este mai uÛor de utilizat
atunci cÊnd valoarea eficace totalŸ este cunoscutŸ:
2
 I ef.
rms 
THD i =   −1
 I1 
Pentru armonici de tensiune ecuaÍia este:
∞
∑ Uh2
h= 2
THD u =
U1
RelaÍia Ántre factorul de putere Ûi THD (vezi Fig. M13)

Atunci cÊnd tensiunea este sinusoidalŸ sau aproape sinusoidalŸ putem spune cŸ:
PP≈≈P1P1==UU I.1I.cos
1.1 ϕϕ
1.cos 11
Consequently
P U .I1.cos
PF==P ≈≈U1.1I1.cos ϕϕ11
În consecinÍŸ:: :PF
Consequently
SS UU.1I.ef.Irms
1 rms
I1as: I1 =1
deoarece:
1
as: = Irms 2
Irms ef. 1+ THDi
of PF Án
2
Figure L13 shows a graph
Fig. M13: VariaÍia asfuncÍie
a function of THDI.
de THDi unde THDu = 0. 1+ THDi
cosϕ cosϕ1
rezultŸ:hence: PF ≈ ϕ1
cos
hence: PF ≈ 1+ THDi2
1+ THDi2
Figure M13
Figura L13 shows a grafic
aratŸ un of PF ca
graph de as funcÍie
a function of THDI.
de THDi.
cosϕ
5.6 Utilitatea diferiÍilor indicatori

THDu caracterizeazŸ distorsiunea formei de undŸ de tensiune.
Mai jos sunt prezentate cÊteva valori ale THDu Ûi fenomenele corespondente din
instalaÍii:
n THDu sub 5% - situaÍie normalŸ, nici un risc de funcÍionare defectuoasŸ;
n 5% la 8% - poluare armonicŸ semnificativŸ, funcÍionare defectuoasŸ posibilŸ;
n peste 8% - poluare armonicŸ majorŸ, funcÍionare defectuoasŸ probabilŸ. Este
necesarŸ analiza aprofundatŸ Ûi montarea unor instalaÍii de atenuare.
THDi caracterizeazŸ distorsiunea formei de undŸ de curent.
Aparatul perturbator este identificat mŸsurÊnd THDi la intrare Ûi la fiecare ieÛire a
diverselor circuite, urmŸrind astfel urma armonicilor.
Mai jos sunt prezentate cÊteva valori ale THDi Ûi fenomenele corespondente din
instalaÍii:
n THDi sub 10% - situaÍie normalŸ, nici un risc de funcÍionare defectuoasŸ;
n 10% la 50% - poluare armonicŸ semnificativŸ, riscuri de supraÁncŸlzire Ûi
necesitatea supradimensionŸrii cablurilor Ûi surselor;
n peste 50% - poluare armonicŸ majorŸ, funcÍionare defectuoasŸ probabilŸ. Este
necesarŸ analiza aprofundatŸ Ûi montarea unor instalaÍii de atenuare.
Factorul de putere PF (Power Factor)
Este utilizat pentru a evalua supradimensionarea sursei de energie din instalaÍie.
Factorul de amplitudine
Este utilizat pentru a caracteriza aptitudinea unui generator (sau UPS) de a alimenta
curenÍi de vÊrf ridicaÍi. De exemplu echipamentele de calcul absorb curent extrem de M13
deformant cu un factor de amplitudine ce poate atinge de la 3 la 5.
Spectrul armonic (descompunerea semnalului pe frecvenÍe)
FurnizeazŸ informaÍii asupra semnalului electric Ûi poate fi utilizat pentru evaluarea
distorsiunii.
6 MŸsurarea indicatorilor
6.1 Dispozitive utilizate pentru mŸsurarea

indicatorilor
Selectarea dispozitivelor
Metodele tradiÍionale de observaÍie Ûi de mŸsurŸ includ:
n ObservaÍia utilizÊnd un osciloscop
O indicaÍie iniÍialŸ a distorsiunilor ce afecteazŸ un semnal poate fi obÍinutŸ
vizualizÊnd curentul sau tensiunea cu ajutorul unui osciloscop.
Forma de undŸ, atunci cÊnd diferŸ de cea sinusoidalŸ, indicŸ cu certitudine prezenÍa
armonicilor. Pot fi vŸzute vÊrfurile de curent Ûi tensiune.
Cu toate acestea, metoda nu oferŸ o cuantificare precisŸ a componentelor armonice.
n Analizoare spectrale analogice
Constau Ántr-o serie de filtre cuplate la un voltmetru pentru valori eficace. OferŸ o
performanÍŸ mediocrŸ Ûi nu furnizeazŸ informaÍii despre deplasarea fazelor.
Numai cele mai recente analizoare spectrale digitale pot determina suficient de
precis valorile tuturor indicatorilor menÍionaÍi mai sus.
FuncÍiile analizoarelor spectrale digitale

Microprocesoarele din analizoarele digitale:
n calculeazŸ valorile indicatorilor de armonici (factorul de putere, factorul de
amplitudine, puterea distorsionatŸ, THD);
n Ándeplinesc numeroase funcÍii complementare (corecÍii, detecÍii statistice,
managementul mŸsurŸtorilor, afiÛare rezultate, comunicaÍie pe reÍea, etc.);
n analizoarele multicanal furnizeazŸ informaÍii Án timp real asupra compoziÍiei
spectrale a curenÍilor Ûi tensiunilor.
FuncÍionarea analizoarelor spectrale Ûi procesarea datelor

Semnalele analogice sunt convertite Ántr-o serie de valori numerice.
UtilizÊnd aceste date, un algoritm calculeazŸ amplitudinea Ûi faza armonicilor pentru
un numŸr mare de ferestre de timp, utilizÊnd un algoritm rapid de transformare Án
serii Fourier.
Cele mai multe analizoare digitale mŸsoarŸ armonicile pÊnŸ la ordinul 20 sau 25
atunci cÊnd calculeazŸ THD-ul.
Procesarea rezultatelor utilizÊnd seriile Fourier se poate face de cŸtre dispozitivul de
mŸsurŸ sau de cŸtre un software extern.
6.2 Proceduri pentru analiza armonicilor Án reÍelele

de distribuÍie
MŸsurŸtorile sunt efectuate la obiectivele industriale sau comerciale:
n preventiv, pentru a obÍine o evaluare generalŸ a reÍelei de distribuÍie;
n Án vederea unei acÍiuni corective:
o pentru a identifica o perturbaÍie Ûi a determina soluÍiile necesare pentru a o
elimina,
o pentru a verifica practic validitatea unei soluÍii (ca urmare a modificŸrii reÍelei Án
Áncercarea de a reduce armonicile).
Modul de operare
Curentul Ûi tensiunea sunt studiate:
n lÊngŸ sursa de alimentare;
n pe barele tabloului general de joasŸ tensiune (sau pe barele de medie tensiune);
n pe fiecare circuit de plecare din tabloul general de joasŸ tensiune (sau de pe
M14 barele de medie tensiune).
Pentru mŸsurŸtori este necesar sŸ cunoaÛtem condiÍiile precise de operare ale
instalaÍiei Ûi Án particular situaÍia bateriei de condensatoare (Án funcÍie, Án rezervŸ,
numŸrul de trepte conectate/deconectate).
Analiza rezultatelor
n determinarea oricŸrei declasŸri a echipamentelor din instalaÍie, sau
n cuantificarea necesarului de protecÍii antiarmonice Ûi sisteme de filtrare ce
trebuiesc instalate Án reÍeaua de distribuÍie;
n permite comparaÍia Ántre valorile mŸsurate Ûi valorile de referinÍŸ ale furnizorului
de energie (valori maxime ale armonicilor, valori acceptabile, valori de referinÍŸ).
6 MŸsurarea indicatorilor
Utilizarea dispozitivelor de mŸsurŸ

Dispozitivele de mŸsurŸ servesc atÊt pentru a mŸsura efectele instantanee cÊt
Ûi cele pe termen lung ale armonicilor. Analizele cer mŸsurŸtori pe o duratŸ de la
cÊteva secunde la cÊteva minute, Án cadrul unui ciclu de observaÍie de mai multe
zile.
Valorile cerute includ:
n amplitudinile armonicilor de curent Ûi tensiune;
n armonicile individuale ale fiecŸrui ordin de armonici, Án curent Ûi tensiune;
n THD pentru curent Ûi tensiune;
n unde este posibil, defazajul Ántre tensiunea armonicŸ Ûi curentul armonic de
acelaÛi rang Ûi fazŸ a armonicii respectÊnd o referinÍŸ comunŸ (de exemplu
armonica de tensiune fundamentalŸ).
6.3 Monitorizarea armonicilor

Indicatorii armonici pot fi mŸsuraÍi:
n fie prin dispozitive instalate permanent Án reÍeaua de distribuÍie;
n fie de cŸtre un expert prezent cel puÍin o jumŸtate de zi la obiectiv (percepÍie
limitatŸ).
Utilizarea dispozitivelor amplasate permanent Án reÍea este

preferabilŸ
Pentru un numŸr de motive, instalarea unor dispozitive permanente de mŸsurŸ Án
reÍeaua de distribuÍie este preferabilŸ.
n PrezenÍa unui expert este limitatŸ Án timp. Numai un numŸr de mŸsurŸtori Án
diverse puncte ale instalaÍiei Ûi pe o perioadŸ de timp suficient de lungŸ (de la o
sŸptŸmÊnŸ la o lunŸ) vor furniza suficiente date pentru o vedere de ansamblu a
situaÍiei Ûi numai astfel pot fi luate Án considerare toate situaÍiile ce pot apŸrea cum
ar fi:
o fluctuaÍiile sursei de alimentare,
o variaÍiile Án funcÍionarea instalaÍiei,
o adŸugarea unor noi echipamente Án instalaÍie;
n Dispozitivele de mŸsurare instalate Án reÍeaua de distribuÍie pregŸtesc Ûi uÛureazŸ
diagnoza experÍilor, reducÊnd numŸrul Ûi durata vizitelor acestora;
n Dispozitivele de mŸsurare permanente detecteazŸ orice nouŸ perturbaÍie apŸrutŸ
ca urmare a instalŸrii unui nou echipament, implementŸrii unui nou sistem de
operare sau fluctuaÍiilor Án reÍeaua de alimentare.
Avantajele dispozitivelor de mŸsurare Ûi detecÍie Áncorporate

Dispozitivele de mŸsurare Ûi detecÍie Áncorporate Án echipamentele electrice de
distribuÍie:
n Pentru o evaluare de ansamblu a situaÍiei reÍelei electrice (analizŸ preventivŸ)
evitŸ:
o Ánchirierea echipamentelor de mŸsurŸ,
o angajarea expertilor,
o necesitatea de a conecta Ûi deconecta echipamentul de mŸsurŸ.
Pentru o evaluare de ansamblu a statutului reÍelei electrice, analiza tabloului general
de joasŸ tensiune (TGJT) poate fi efectuatŸ de aparatul de sosire Án tablou Ûi/sau
dispozitivele de mŸsurŸ care echipeazŸ fiecare circuit de plecare.
n Pentru o acÍiune corectivŸ existŸ mijloace:
o pentru determinarea condiÍiilor de funcÍionare Án perioada incidentului,
o schiÍarea unei “hŸrÍi” a reÍelei de distribuÍie Ûi evaluarea soluÍiei de implementat.
Diagnoza este ÁmbunŸtŸÍitŸ prin utilizarea echipamentelor destinate studierii M15
problemei.
7 Dispozitive de detecÍie
Sistemul PowerLogic cu Power Meter, Circuit MŸsurŸtorile sunt primul pas pentru stŸpÊnirea fenomenului poluŸrii cu armonici. În
funcÍie de condiÍiile din fiecare instalaÍie, diverse tipuri de echipamente furnizeazŸ
Monitor, Micrologic oferŸ o gamŸ completŸ
soluÍiile potrivite.
de dispozitive pentru detecÍia distorsiunilor
armonice. UnitŸÍi de monitorizare a energiei
Power Meter Ûi Circuit Monitor Án sistemul PowerLogic
Aceste produse oferŸ posibilitatea efectuŸrii unor mŸsurŸtori de ÁnaltŸ performanÍŸ
pentru reÍelele de distribuÍie de medie Ûi joasŸ tensiune. Ele sunt produse care
utilizeazŸ tehnologia digitalŸ Ûi includ funcÍii de monitorizare a calitŸÍii energiei.
Sistemul PowerLogic este o ofertŸ completŸ incluzÊnd Power Meter (PM) Ûi Circuit
Monitor (CM). AceastŸ ofertŸ modularŸ acoperŸ o arie mare de necesitŸÍi, de la
cele mai simple (Power Meter) pÊnŸ la cele mai complexe cerinÍe (Circuit Monitor).
Aceste produse pot fi utilizate Án instalaÍii noi sau existente, unde calitatea energiei
trebuie sŸ fie excelentŸ. Modul de operare poate fi local sau telecomandat.
În funcÍie de poziÍia sa Án reÍeaua de distribuÍie, Power Meter furnizeazŸ o primŸ
indicaÍie asupra calitŸÍii energiei. Principalele mŸsurŸtori ce pot fi efectuate de Power
Meter sunt:
n THD de curent Ûi tensiune;
n factorul de putere.
În funcÍie de versiunea aparatului, aceste mŸsurŸtori pot fi combinate cu marcarea
orei la care s-a fŸcut mŸsurŸtoarea (amprentŸ de timp) Ûi funcÍii de alarmŸ.
Un Circuit Monitor (vezi Fig. M14) efectueazŸ o analizŸ detaliatŸ a calitŸÍii energiei,
analizÊnd de asemenea Ûi perturbaÍiile din reÍeaua de distribuÍie a energiei.
Principalele funcÍii ale unui Circuit Monitor sunt:
n mŸsurŸtorile a peste 100 de parametri electrici;
n memorare cu amprentŸ de timp a valorilor minime Ûi maxime pentru fiecare
parametru electric;
n funcÍii de alarmŸ declanÛate de valorile fiecŸrui parametru electric;
n Ánregistrarea orei la care s-a produs un eveniment;
n Ánregistrarea perturbaÍiilor de curent Ûi tensiune;
n analiza armonicilor;
n preluarea formei de undŸ (monitorizarea perturbaÍiilor).
Micrologic - un dispozitiv de monitorizare a energiei inclus Ántr-un Ántreruptor
automat
Pentru instalaÍiile noi, unitŸÍile de control Micrologic H (vezi Fig. M15), parte
integrantŸ a Ántreruptoarelor automate de joasŸ tensiune Masterpact, sunt utile
pentru mŸsurŸtori la intrarea Án instalaÍie sau pe cele mai importante plecŸri (de
curenÍi mari).
UnitŸÍile de control Micrologic H oferŸ o analizŸ precisŸ a calitŸÍii energiei Ûi un
Fig. M14: Circuit monitor.
diagnostic detaliat al evenimentelor. Ele sunt proiectate pentru operarea Án legŸturŸ
cu o unitate de afiÛaj a tabloului electric. Ele pot:
n mŸsura curentul, tensiunea, puterea activŸ Ûi reactivŸ;
n mŸsura THD de curent Ûi tensiune;
n afiÛa amplitudinea Ûi faza armonicilor de curent Ûi tensiune pÊnŸ la ordinul 51;
n efectua preluarea formei de undŸ (monitorizarea perturbaÍiilor).
FuncÍiile oferite de unitatea de control Micrologic H sunt similare cu cele oferite de
Circuit Monitor.
FuncÍionarea unitŸÍilor de monitorizare a energiei

Soft pentru operarea la distanÍŸ Ûi analizŸ
În cadrul mai general al cerinÍelor de monitorizare a unei reÍele electrice de
distribuÍie, posibilitatea de interconectare a acestor diferite aparate poate fi oferitŸ de
o reÍea de comunicaÍie, fŸcÊnd astfel posibilŸ centralizarea informaÍiei Ûi obÍinerea
M16 unei informaÍii de ansamblu a perturbaÍiilor dintr-o reÍea de distribuÍie.
În funcÍie de aplicaÍie, un operator poate efectua mŸsurŸtori Án timp real, calcula
valorile cerute, rula preluŸrile de forme de undŸ, anticipa alarmele, etc.
UnitŸÍile de monitorizare a energiei transmit toate datele disponibile pe o reÍea
Modbus, Digipact sau Ethernet. Obiectivul esenÍial al acestui sistem este asistenÍa
Án identificarea Ûi planificarea activitŸÍii de ÁntreÍinere. De asemenea, este un mijloc
eficient de a reduce timpii de Ántreruperi Ûi de a dimensiona eventualele echipamente
de filtrare.
Soft de supervizare SMS
SMS este un soft complet utilizat pentru analiza reÍelei de distribuÍie, fiind Án legŸturŸ
cu produsele din sistemul PowerLogic. Instalat pe un PC standard el poate:
Fig. M15: UnitŸÍile de control Micrologic H cu mŸsurarea n afiÛa mŸsurŸtorile Án timp real;
armonicilor pentru Ántreruptoarele automate n afiÛa jurnalele istorice, pe o perioadŸ datŸ;
Masterpact NT Ûi NW. n selecta modul de afiÛare al datelor (tabele, grafice, etc.);
n efectua procesŸri statistice ale datelor Ûi afiÛarea unor diagrame.
8 SoluÍii pentru atenuarea
armonicilor
ExistŸ trei tipuri diferite de soluÍii pentru atenuarea armonicilor:

n modificarea instalaÍiilor;
n echipamente speciale Án sistemul de alimentare;
n filtrare.
8.1 SoluÍii de bazŸ

Pentru limitarea propagŸrii armonicilor Án reÍeaua de distribuÍie sunt disponibile
diferite soluÍii, care trebuiesc luate Án considerare Án special cÊnd se proiecteazŸ o
noua instalaÍie.
PoziÍionarea sarcinilor neliniare Án amonte

În general perturbaÍiile armonice cresc pe mŸsurŸ ce puterea de scurtcircuit
descreÛte. LŸsÊnd de o parte consideraÍiile economice, este preferabil sŸ conectŸm
sarcinile neliniare pe cÊt posibil Án amonte, cÊt mai aproape de sursŸ (vezi Fig. M16).
Fig. M16: Sarcinile neliniare poziÍionate pe cÊt posibil Án amonte.
Gruparea sarcinilor neliniare

La pregŸtirea schemei monofilare sarcinile neliniare trebuiesc separate de celelalte
(vezi Fig. L17). Cele douŸ grupuri de dispozitive trebuiesc alimentate din bare
diferite.
Fig. M17: Gruparea sarcinilor neliniare Ûi poziÍionarea pe cÊt posibil Án amonte.
Crearea surselor separate M17

În Áncercarea de limitare a armonicilor, ÁmbunŸtŸÍiri suplimentare pot fi obÍinute
creÊnd o sursŸ printr-un transformator separat, aÛa cum este indicat Án Fig. M18.
Dezavantajul este creÛterea costului instalaÍiei.
Fig. M18: Alimentarea sarcinilor neliniare printr-un transformator separat.

armonicilor
Transformatoare cu grupe de conexiuni speciale

Transformatoare cu diferite grupe de conexiuni pot elimina armonicile de un anumit
ordin, aÛa cum se poate vedea din exemplele urmŸtoare:
n grupa de conexiuni Dyd eliminŸ armonicile de ordin 5 Ûi 7 (vezi Fig. M19);
n grupa de conexiuni Dy eliminŸ armonicile de ordin 3;
n grupa de conexiuni Dz5 eliminŸ armonicile de ordin 5.
Fig. M19: Un transformator avÊnd grupa de conexiuni Dyd eliminŸ armonicile de ordin 5 Ûi 7 din
reÍeaua amonte.
Instalarea bobinelor de reactanÍŸ

Atunci cÊnd sunt alimentate variatoare de vitezŸ, este posibil sŸ netezim curentul
prin instalarea reactanÍelor serie. Prin creÛterea impedanÍei circuitului de alimentare,
curentul armonic este limitat.
Instalarea reactanÍelor de reducere a armonicilor la bateriile de condensatoare
creÛte impedanÍa combinaÍiei reactanÍŸ/condensatoare pentru armonicile de ordin
mare.
Aceasta evitŸ rezonanÍa Ûi protejazŸ condensatoarele.
Alegerea sistemului potrivit de tratare a neutrului

Sistemul TNC
În sistemul TNC, un singur conductor (PEN) furnizeazŸ protecÍia Án eventualitatea
unui defect de punere la pŸmÊnt sau circulaÍiei dezechilibrate de curenÍi.
În condiÍii normale, curenÍii armonici circulŸ prin PEN. Acesta are o oarecare
impedanÍŸ care are ca rezultat o uÛoarŸ diferenÍŸ Án potenÍial (cÊÍiva volÍi) Ántre
echipamente, ceea ce poate genera o nefuncÍionare a echipamentelor electronice.
Din aceastŸ cauzŸ sistemul TNC trebuie rezervat pentru alimentarea circuitelor din
amonte Ûi nu pentru alimentarea sarcinilor sensibile.
Sistemul TNS
Acest sistem este recomandat Án prezenÍa armonicilor.
Conductorul neutru Ûi conductorul de protecÍie PE sunt complet separate Ûi
potenÍialul reÍelei de distribuÍie este mai uniform.
8.2 Filtrarea armonicilor

În cazurile unde acÍiunile preventive prezentate mai sus se dovedesc insuficiente
este necesar sŸ echipŸm instalaÍiile cu sisteme de filtrare.
Exista trei tipuri de filtre:
n pasive;
n active;
n hibride.
Filtre pasive
M18 AplicaÍii tipice
n instalaÍii industriale cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai mult de
200 kVA (variatoare de vitezŸ, surse neÁntreruptibile UPS-uri, redresoare, etc.);
n instalaÍii la care se impune compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de
putere);
n instalaÍii unde distorsiunea tensiunii trebuie redusŸ pentru evitarea perturbŸrii
sarcinilor sensibile;
Fig. M20: Principiul de funcÍionare a unui filtru pasiv. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea
suprasarcinilor.
armonicilor
Principiu de funcÍionare
Un circuit LC, acordat pe fiecare armonicŸ ce trebuie filtratŸ, este instalat Án paralel
cu sarcina neliniarŸ (vezi Fig. M20). Acest circuit absoarbe armonicile, aÛa ÁncÊt se
evitŸ circulaÍia lor Án reÍeaua de distribuÍie.
General vorbind, filtrele pasive sunt acordate pe un ordin al armonicilor apropiat de
ordinul necesar a fi eliminat. Se pot conecta Án paralel cÊteva filtre dacŸ este cerutŸ
o reducere a unui numŸr mare de armonici.
Filtre active (condiÍionere)

AplicaÍii tipice
n instalaÍii din sfera comercialŸ cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai puÍin
de 200 kVA (variatoare de vitezŸ, surse neÁntreruptibile UPS-uri, echipament de
birou, etc.);
n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea
suprasarcinilor.
Aceste sisteme, cuprinzÊnd electronicŸ de putere Ûi instalate Án serie sau Án paralel
cu sarcina neliniarŸ, compenseazŸ curentul sau tensiunea armonicŸ absorbitŸ de
cŸtre sarcinŸ.
Figura M21 aratŸ un filtru activ (AHC) compensÊnd curentul armonic (Ihar = - Iact).
AHC injecteazŸ Án opoziÍie de fazŸ faÍa de armonicile absorbite de sarcina neliniarŸ
aÛa ÁncÊt curentul de linie Is rŸmÊne sinusoidal.
Filtre hibride
AplicaÍii tipice
n instalaÍii industriale cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai mult de
200 kVA (variatoare de vitezŸ, surse neÁntreruptibile UPS-uri, redresoare, etc.);
n instalaÍii la care se impune compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de
putere);
n instalaÍii unde distorsiunea tensiunii trebuie redusŸ pentru evitarea perturbŸrii
sarcinilor sensibile;
Fig. M21: Principiul de funcÍionare a unui filtru activ. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea
suprasarcinilor;
n instalaÍii unde este necesarŸ limitarea strictŸ a emisiilor armonice.
Filtrele pasive Ûi active sunt combinate Ántr-un singur sistem pentru a constitui un
filtru hibrid (vezi Fig. L22). AceastŸ soluÍie de filtrare oferŸ avantajele ambelor tipuri
de filtre Ûi acoperŸ o gamŸ largŸ de puteri Ûi de niveluri de performanÍŸ.
Criterii de selecÍie
Filtrele pasive
CompenseazŸ energia reactivŸ Ûi filtreazŸ curenÍii importanÍi.
Filtrele pasive reduc tensiunile armonice Án instalaÍie atunci cÊnd sursa este
perturbatŸ. DacŸ nivelul de alimentare cu putere reactivŸ este ridicat, este bine sŸ
deconectŸm filtrul pasiv Án momentele cÊnd sarcina este redusŸ.
Studiile preliminare pentru un filtru trebuie sŸ ia Án calcul posibila prezenÍŸ a unei
baterii de condensatoare pentru compensarea energiei reactive care trebuie poate
eliminatŸ.
Filtrele active condiÍionere
FiltreazŸ o gamŸ largŸ de frecvenÍe Ûi se pot adapta oricŸrui tip de sarcinŸ.
Pe de altŸ parte puterile nominale sunt reduse.
Fig. M22: Principiul de funcÍionare a unui filtru hibrid. Filtrele hibride
CombinŸ performanÍele filtrelor active Ûi pasive.
M19
armonicilor
Un set complet de servicii poate fi oferit pentru 8.3 Metoda

eliminarea armonicilor: Cea mai bunŸ soluÍie, Án termeni tehnici Ûi financiari, este bazatŸ pe rezultatele unor
n analiza instalaÍiei; studii aprofundate.
n sisteme de mŸsurare Ûi monitorizare;
n soluÍii de filtrare. Auditul armonicilor reÍelelor de MT Ûi JT
LucrÊnd cu un expert, vi se garanteazŸ cŸ soluÍia propusŸ va produce rezultatele
dorite (exemplu un THDu maxim garantat).
Auditul armonicilor este efectuat de cŸtre un inginer specialist Án perturbaÍiile ce
afecteazŸ reÍelele electrice de distribuÍie Ûi care trebuie sŸ fie echipat cu echipament
de analizŸ Ûi simulare Ûi software-ul aferent.
PaÛii auditului sunt urmŸtorii:
n mŸsurarea perturbaÍiilor afectÊnd curentul, tensiunile de linie Ûi de fazŸ la sursa de
alimentare, circuitele de plecare perturbate Ûi sarcinile neliniare;
n modelarea pe calculator a fenomenului pentru a obÍine o explicaÍie precisŸ a
cauzelor Ûi pentru a determina cele mai bune soluÍii;
n un raport de audit prezentÊnd:
o nivelul actual at perturbaÍiilor,
o nivelul maxim permis al perturbaÍiilor (CEI 61000, CEI 34, etc.);
n o propunere conÍinÊnd soluÍii care garanteazŸ nivelul de performanÍŸ;
n Án final implementarea soluÍiilor selectate utilizÊnd mijloacele Ûi resursele
necesare.
Întreg procesul de audit este certificat ISO 9002.
8.4 Produse specifice

Filtre pasive
Filtrele pasive sunt formate din bobine Ûi condensatori montaÍi Ántr-un circuit
rezonant acordat pe armonica de un anumit ordin care trebuie eliminatŸ.
Un sistem poate conÍine un numŸr de filtre pentru eliminarea cÊtorva ordine de
armonici.
Pentru un sistem trifazat de 400V, puterile nominale pot atinge:
n 265 kVAR/470A pentru armonica de ordin 5;
n 145 kVAR/225A pentru armonica de ordin 7;
n 105 kVAR/145A pentru armonica de ordin 11.
Filtrele pasive pot fi create pentru toate tensiunile Ûi toate nivelurile de curenÍi.
Filtre active
n Filtru activ SineWave
o trifazat, 400V, poate condiÍiona Ántre 20 Ûi 120 A pe fazŸ,
o filtreazŸ ordinele de armonici Ántre 2 Ûi 25. Filtrarea poate fi totalŸ sau pot fi Íintite
anumite ordine de armonici,
o atenuare THDi sarcinŸ/THDi amonte mai mare decÊt 10, la capacitatea nominalŸ,
o funcÍiile includ compensarea energiei reactive, condiÍionarea armonicii
homopolare, diagnoza Ûi mentenanÍa sistemului, conectarea Án paralel, comanda la
distanÍŸ, interfaÍa de comunicaÍie JBus/RS485.
n Filtru activ Accusine
o trifazat, 400V Ûi 480V, poate condiÍiona Ántre 50 Ûi 30 A pe fazŸ,
o filtreazŸ ordinele de armonici pÊnŸ la 50,
o funcÍiile includ compensarea energiei reactive, conectarea Án paralel, rŸspuns
instantaneu la variaÍiile de sarcinŸ.
Filtre hibride
Aceste filtre combinŸ avantajele filtrelor pasive Ûi filtrului activ SineWave Ántr-un
singur sistem.
M20 n Filtru pasiv de ordin 5;
n Filtru activ pentru armonici cu valori Ántre 20 Ûi 120 A pe fazŸ;
n Trifazat, 400V;
n Compensarea energiei reactive pÊnŸ la 265 kVAR;
n FiltreazŸ armonici de ordinele Ántre 2 Ûi 25;
n FiltreazŸ curenÍi armonici pÊnŸ la 440 A.
Capitolul N
Surse Ûi sarcini particulare
Cuprins
1
ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi N2
a circuitelor din aval
1.1 ProtecÍia generatorului N2
1.2 ProtecÍia reÍelei de joasŸ tensiune din aval N5
1.3 FuncÍii de monitorizare N5
1.4 Conectarea Án paralel a generatoarelor N10
2
Surse de alimentare neÁntreruptibile (UPS) N11
2.1 Disponibilitatea Ûi calitatea energiei electrice N11
2.2 Tipuri de UPS-uri statice N12
2.3 Baterii N15
2.4 Sistemul de tratare a neutrului Án instalaÍiile cu UPS-uri N16
2.5 Alegerea schemei de protecÍie N18
2.6 Instalarea, conectarea Ûi dimensionarea cablurilor N20
2.7 UPS-urile Ûi mediul de funcÍionare N22
2.8 Echipamente complementare N22
3
ProtecÍia transformatoarelor JT/JT N24
3.1 Curentul absorbit la conectarea transformatorului N24
3.2 ProtecÍia circuitelor de alimentare a transformatoarelor JT/JT N24
3.3 Caracteristici electrice tipice ale N25
transformatoarelor JT/JT, 50 Hz
3.4 ProtecÍia transformatoarelor JT/JT utilizÊnd N25
Ántreruptoare automate Merlin Gerin
4
Circuite de iluminat N27
4.1 Diferite tehnologii de realizare a lŸmpilor N27
4.2 Caracteristicile electrice ale lŸmpilor N29
4.3 LimitŸri Ûi recomandŸri referitoare la dispozitivele de iluminat N34
4.4 Sisteme de iluminat Án spaÍii publice N40
5
Motoare asincrone N42
5.1 FuncÍiile necesare unui circuit de motor N42
5.2 Standarde N44
5.3 AplicaÍii N45
5.4 Puteri nominale maxime ale motoarelor asincrone N49
alimentate la joasŸ tensiune
5.5 Compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de putere) N49
N1
N - Surse Ûi sarcini particulare
1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ
tensiune Ûi a circuitelor din aval
Majoritatea instalaÍiilor electrice industriale Ûi comerciale de mari dimensiuni includ

anumiÍi consumatori a cŸror alimentare cu energie electricŸ trebuie menÍinutŸ Án
eventualitatea unei Ántreruperi a alimentŸrii de la reÍeaua furnizorului din cauzŸ cŸ:
n sunt implicate sisteme de securitate (iluminat de urgenÍŸ, dispozitive de protecÍie
contra incendiilor, ventilatoare de fum, alarme Ûi semnalizŸri, etc.);
n existŸ consumatori prioritari a cŸror Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ
produce pierderi de producÍie sau chiar distrugerea echipamentului respectiv, etc.
În eventualitatea Ántreruperii surselor de alimentare normale, unul dintre mijloacele
curente de menÍinere a alimentŸrii aÛa numiÍilor “consumatori prioritari” este
instalarea unui generator, conectat prin intermediul unui inversor de sursŸ, la tabloul
consumatorilor prioritari (vitali), de la care aceÛtia se alimenteazŸ (vezi Fig. N1).
Fig N1: Exemplu de circuite alimentate de la un transformator sau de la un generator.
1.1 ProtecÍia generatorului

Figura N2 de mai jos indicŸ principalele mŸrimi electrice ale unui generator. Pn, Un
Ûi In reprezintŸ puterea motorului termic, tensiunea nominalŸ Ûi, respectiv, curentul
nominal al generatorului.
Fig N2: Diagrama bloc a unui grup-generator.
ProtecÍia la suprasarcinŸ
Trebuie analizatŸ curba de protecÍie a generatorului (vezi Fig. N3).
Standardele Ûi cerinÍele aplicaÍiilor pot de asemenea sŸ stipuleze anumite condiÍii
speciale de suprasarcinŸ. De exemplu:
I/In t
1,1 >1h
N2 1,5 30 s
PosibilitŸÍile de reglaj ale dispozitivelor de protecÍie la suprasarcinŸ vor respecta

aceste cerinÍe.
NotŸ referitoare la suprasarcinŸ
n Din motive economice motorul termic al unui grup-generator de rezervŸ va fi
dimensionat strict la puterea sa nominalŸ. În eventualitatea unei suprasarcini de
putere activŸ motorul se va opri. La bilanÍul de puteri al sarcinilor prioritare trebuie
luate Án considerare puterile active ale acestora.
n Un grup-generator de producÍie trebuie sŸ fie capabil sŸ reziste la urmŸtoarele
suprasarcini:
Fig N3: Exemplu de curbŸ de suprasarcinŸ t = f(I/In). o 1 orŸ de suprasarcinŸ,
o 1 orŸ suprasarcinŸ de 10% la fiecare 12 ore (Prime Power).
ProtecÍia la scurtcircuit
Calculul curentului de scurtcircuit
Curentul de scurtcircuit este suma dintre:
n curentul aperiodic;
n curentul aproximativ sinusoidal.
EcuaÍia curentului de scurtcircuit aratŸ faptul cŸ aceasta este compusŸ din trei
perioade succesive (vezi Fig. N4).
Fig N4: Nivelele curentului de scurtcircuit Án timpul celor trei perioade.
n Perioada subtranzitorie
La apariÍia unui scurtcircuit la bornele unui generator, mai ÁntÊi, curentul creÛte
la o valoare relativ mare, de cca. 6 - 12 In, Án timpul primului ciclu (0 - 20 ms).
Amplitudinea acestui curent de scurtcircuit iniÍial este caracterizatŸ prin trei parametri:
o reactanÍa subtranzitorie a generatorului,
o nivelul de excitaÍie al generatorului la momentul producerii defectului Ûi
o impedanÍa circuitului unde s-a produs defectul.
ImpedanÍa de scurtcircuit a generatorului de luat Án considerare este, de fapt,
reactanÍa subtranzitorie, exprimatŸ Án % Ûi este furnizatŸ de producŸtor, X"d. Valorile
tipice sunt de la 10 la 15%.
ImpedanÍa subtranzitorie a generatorului se calculeazŸ cu relaÍia:
U2 x ′′d
′′d(ohms) = n
XX"d(ohmi) unde S = 3 Un I n
where
100 S
n Perioada tranzitorie
Perioada tranzitorie se plaseazŸ Ántre 100 Ûi 500 ms de la momentul producerii
defectului. Pornind de la valoarea curentului de defect al perioadei subtranzitorii,
curentul scade pÊnŸ la cca. 1.5 - 2 In.
ImpedanÍa de scurtcircuit de luat Án considerare pentru aceastŸ perioadŸ este
reactanÍa tranzitorie, exprimatŸ Án % Ûi este, de asemenea, datŸ de producŸtor, X'd.
Valorile tipice sunt Ántre 20 Ûi 30%.
n Perioada de stabilitate
Perioada de stabilitate se plaseazŸ dupŸ 500 ms de la momentul producerii
defectului.
DacŸ defectul persistŸ tensiunea produsŸ de generator scade, ÁnsŸ regulatorul de
excitaÍie cautŸ sŸ determine revenirea acesteia la valoarea iniÍialŸ. Rezultatul este
stabilizarea curentului de scurtcircuit:
N3
o dacŸ excitaÍia generatorului nu creÛte Án timpul scurtcircuitului (nu existŸ
supraexcitaÍie), dar este menÍinutŸ la nivelul dinainte de momentul apariÍiei
defectului, atunci curentul se stabilizeazŸ la o valoare datŸ de reactanÍa sincronŸ Xd
a generatorului. Valoarea tipicŸ pentru Xd este mai mare de 200%. În consecinÍŸ,
curentul final va fi mai mic decÊt curentul nominal al generatorului Ûi anume, Án jur de
0,5 In;
o dacŸ generatorul este echipat cu supraexcitaÍie sau cu excitaÍie mixtŸ, creÛterea
tensiunii de excitaÍie va determina o creÛtere a curentului de defect (pentru cca.
10 secunde) la o valoare de cca. 2 - 3 ori curentul nominal al generatorului.
Calculul curentului de scurtcircuit

În mod normal, producŸtorii fac publice valorile impedanÍelor Ûi constantelor de timp
necesare pentru analiza funcÍionŸrii Án perioadele tranzitorii sau permanente
(vezi Tab. N5).
(kVA) 75 200 400 800 1.600 2.500

X”d 10,5 10,4 12,9 10,5 18,8 19,1
X’d 21 15,6 19,4 18 33,8 30,2
Xd 280 291 358 280 404 292
Tab. N5: Exemplu de tabel de impedanÍe.
RezistenÍele sunt Ántotdeauna neglijabile Án comparaÍie cu reactanÍele. ParametrIi

pentru calculul curentului de scurtcircuit sunt:
n Valoarea curentului de scurtcircuit la bornele generatorului
Curentul de scurtcircuit de valoare mare, Án perioada tranzitorie, este dat de relaÍia:
Isc3 = Un 1 (X'd Án ohmi)
X'd √3
sau
Isc3 = In 100 (X'd Án %)
X'd
unde Un este tensiunea de linie (fazŸ-fazŸ) a generatorului.
NotŸ: AceastŸ valoare poate fi comparatŸ cu cea a curentului de scurtcircuit de la
bornele unui transformator. Astfel, pentru aceeaÛi putere, curentul de scurtcircuit
produs Án apropiere de bornele unui generator va fi de 5 - 6 ori mai mic decÊt cel
produs la bornele unui transformator (sursa principalŸ).
AceastŸ diferenÍŸ este mai mult accentuatŸ de faptul cŸ, Án general, puterea
generatorului este mai micŸ decÊt a transformatorului (vezi Fig. N6).
N4
Fig N6: Exemplu de tablou pentru consumatori prioritari, alimentaÍi (Án cazuri de urgenÍŸ)
printr-un generator.
Atunci cÊnd o reÍea este alimentatŸ de cŸtre o sursŸ NormalŸ 1 de 2.000 kVA,
curentul de scurtcircuit pe barele tabloului principal de JT este de 42 kA. Atunci cÊnd
reÍeaua este alimentatŸ de cŸtre o sursŸ de RezervŸ 2 de 500 kVA cu reactanÍa
tranzitorie de 30%, curentul de scurtcircuit va avea valoarea de aproximativ 2,5 kA,
adicŸ de 16 ori mai micŸ decÊt cea Án cazul sursei principale.
1.2 ProtecÍia reÍelei de joasŸ tensiune din aval

ProtecÍia circuitelor prioritare
Alegerea capacitŸÍii de rupere a Ántreruptoarelor automate
Aceasta trebuie totdeauna corelatŸ cu de caracteristicile sursei normale
(transformatorul MT/JT).
Alegerea Ûi reglajele declanÛatoarelor la scurtcircuit temporizate
n Tablourile secundare
Valorile nominale ale dispozitivelor de protecÍie alimentate din tablourile de
distribuÍie secundare Ûi finale sunt Ántotdeauna mai mici decÊt curentul nominal al
generatorului. În consecinÍŸ, cu excepÍia unor cazuri speciale, condiÍiile sunt similare
alimentŸrii prin transformator.
n Tabloul general de distribuÍie
Dimensionarea dispozitivului principal de protecÍie se face, Án mod normal, similar
cu cel al generatorului. Reglajul declanÛŸrii protecÍiei trebuie sŸ se realizeze Án
conformitate cu caracteristicile generatorului (a se vedea secÍiunea “ProtecÍia la
scurtcircuit”).
Selectivitatea dispozitivelor de protecÍie a consumatorilor prioritari cu protecÍia de
pe generator trebuie sŸ se facŸ prin reglaje ale acesteia din urmŸ (poate fi chiar
obligatorie pentru surse de alimentare de siguranÍŸ). Este necesar, de asemenea, sŸ
se verifice reglarea corectŸ a pragului de declanÛare a dispozitivelor de protecÍie a
sursei principale cu cel al dispozitivelor de protecÍie din aval (reglate Án mod normal
la 10 In).
NotŸ: CÊnd se alimenteazŸ de la generator, utilizarea unei protecÍii Ámpotriva
curentului rezidual de micŸ sensibilitate permite monitorizarea izolaÍiei Ûi asigurŸ,
foarte uÛor, selectivitatea.
ProtecÍia utilizatorilor
În cazul sistemelor de legare la pŸmÊnt IT (al doilea defect) Ûi TN, protecÍia
oamenilor Ámpotriva contactelor indirecte, este asiguratŸ prin protecÍia la scurtcircuit
temporizatŸ a Ántreruptoarelor automate. FuncÍionarea lor trebuie asiguratŸ atÊt Án
cazul Án care instalaÍia este alimentatŸ de cŸtre sursa normalŸ (transformator), cÊt Ûi
dacŸ este alimentatŸ prin sursa de rezervŸ (generator).
Calculul curentului de defect de izolaÍie
ReactanÍa homopolarŸ este menÍionatŸ de cŸtre producator ca fiind % din U0, X’0.
Valoarea tipicŸ este 8%.
Curentul de scurtcircuit monofazat fazŸ-neutru este dat de de relaÍia:
Un 3
If =
2 X ′d + X ′o
Curentul de defect de izolaÍie Án sistemele TN este uÛor superior curentului de
scurtcircuit trifazat. De exemplu, Án eventualitatea unui defect de izolaÍie Án instalaÍia
din exemplul anterior, curentul de defect de izolaÍie este 3 kA.
1.3 FuncÍii de monitorizare

DatoritŸ caracteristicilor specifice ale generatorului Ûi ale variaÍiilor lor, parametrii
corespunzŸtori de funcÍionare ai acestuia trebuie sŸ fie monitorizaÍi, mai ales Án
cazul unor sarcini speciale.
Comportarea generatorului este diferitŸ faÍŸ de cea a unui transformator:
n puterea activŸ este optimizatŸ pentru un factor de putere = 0,8;
n la mai puÍin de 0,8 factor de putere, prin creÛterea excitaÍiei, generatorul poate
genera putere reactivŸ.
Bateria de condensatoare
Un generator Án gol conectat la o baterie de condensatoare se poate autoexcita,
aceasta conducÊnd la o supratensiune.
Bateria de condensatoare instalatŸ pentru corecÍia factorului de putere trebuie,
prin urmare, deconectatŸ. Aceasta se poate realiza printr-un semnal trimis
N5
regulatorului varmetric (dacŸ acesta este conectat la sistemul care urmŸreÛte
sarcina generatorului), sau direct prin deschiderea Ántreruptorului automat prin care
se alimenteazŸ bateria de condensatoare.
DacŸ bateria este, ÁnsŸ, Án continuare necesarŸ nu se va utiliza regulatorul pentru
corecÍia factorului de putere Án acest caz (reglaj incorect Ûi prea Áncet).
Repornirea motorului Ûi reaccelerarea

Generatorul poate furniza un curent Ántre 3 - 5 ori curentul sŸu nominal numai Án
perioada tranzitorie.
Motorul absoarbe aproximativ 6 In pe perioada de pornire (2 - 20 s).
În cazul unor sarcini tip motor, dacŸ Σ Pmotor este mare, pornirea simultanŸ a
acestora genereazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare, care poate determina
cŸderi mari de tensiune datoritŸ valorilor mari ale reactanÍelor tranzitorii Ûi
subtranzitorii ale generatorului (20 la 30%), cu riscuri Án ceea ce priveÛte:
n nepornirea motoarelor;
n creÛterea de temperaturŸ datoratŸ prelungirii perioadei de pornire a motoarelor
motivate de cŸderea de tensiune;
n declanÛarea dispozitivelor de protecÍie termicŸ.
Mai mult, reÍeaua Ûi dispozitivele de comandŸ sunt afectate de cŸderea de tensiune.
AplicaÍie (vezi Fig. N7)
Un generator alimenteazŸ mai multe motoare.
Caracteristicile la scurtcircuit al generatorului sunt: Pn = 130 kVA, la un factor de
putere de 0,8 Ûi In = 150 A.
X’d = 20% (de exemplu), prin urmare, Isc = 750 A.
n Σ Pmotoare este 45 kW (45% din puterea generatorului).
Calculul cŸderii de tensiune la pornirea simultanŸ a motoarelor:
Σ Pmotor = 45 kW, Im = 81 A, deci un curentul de pornire Id = 480 A pe perioada de la
2 la 20 s.
Voltage
CŸdereadrop on the busbar
de tensiune forÁnsimultaneous
pe barŸ cazul porniriimotor starting:
simultane a motoarelor este:
∆U  I d − I n  (Án %)
=  in %
U  I sc − I n 
∆ΔU
U= = 55%
55%, ceea ce nu este suportabil pentru motoare (eÛec la pornire).
which is not tolerable
n Σ Pmotoare este 20 kWfor (20
motors (failure
% din to start).
puterea generatorului).
Calculul cŸderii de tensiune la pornire:
Σ Pmotor = 20 kW, Im = 35 A, deci un curent de pornire Id = 210 A pe perioada de la
2 la 20 s.
Voltage
CŸdereadrop on the busbar
de tensiune pe bareforva
simultaneous
fi: motor starting:
∆U  I d − I n  (Án %)
=  in %
U  I sc − I n 
∆ΔU
U== 55%
10%, ceea ce este mult (depinde de tipul de sarcinŸ), dar totuÛi este suportabil.
which is not tolerable for motors (failure to start).
Fig N7: Repornirea motoarelor prioritare (ΣP > 1/3 Pn).
SoluÍii de repornire
N6 1
n DacŸ Pmax
If the a celui
Pmax mailargest
of the mare motor > Pn , apeprogressive
acesta trebuie instalat
starter mustun
bedispozitiv
3
de ameliorare a pornirii;
1
If the Pmax of n DacŸ
the Σ Pmotoare
largest motor >Pn , arepornirea acestora
progressive startertrebuie
must besŸ se facŸ Án cascadŸ,
3
comandatŸ de un PLC
1
If the Pmax of n DacŸ
the Σ Pmotoare
largest motor >< Pn , anuprogressive
sunt probleme la repornire.
starter must be
3
Sarcini neliniare - Exemplul unui UPS

Sarcini neliniare
În principal, acestea sunt:
n circuite magnetice saturate;
n lŸmpi cu descŸrcare, lŸmpi fluorescente;
n convertizoare electronice;
n sisteme de calcul: PC, calculatoare, etc.
Aceste sarcini genereazŸ curenÍi armonici: alimentate de cŸtre un generator
aceastea pot genera distorsiuni mari de tensiune datoritŸ puterii de scurtcircuit
scŸzute a generatorului.
Surse neÁntreruptibile de putere (UPS) (vezi Fig. N8)
CombinaÍia dintre un UPS Ûi un generator este cea mai bunŸ soluÍie pentru
asigurarea unei bune calitŸÍi a energiei electrice, cu o lungŸ autonomie, ce poate fi
utilizatŸ pentru alimentarea sarcinilor sensibile.
De asemenea, redresorul reprezintŸ o sarcinŸ neliniarŸ. La dispariÍia sursei normale
autonomia UPS-ului pe baterii trebuie sŸ acopere timpul necesar pentru pornirea Ûi
conectarea generatorului.
By-pass
Fig N8: Grup Generator combinat cu UPS pentru asigurarea calitŸÍii energiei electrice.
Puterea UPS-ului
Puterea UPS-ului trebuie sŸ fie corespunzŸtoare:
n puterii nominale a sarcinilor din aval. Aceasta este suma puterilor aparente Pa
absorbite de cŸtre fiecare circuit. Mai mult, pentru a nu supradimensiona instalaÍia,
trebuie luatŸ Án considerare capacitatea de suprasarcinŸ a UPS-ului (de ex.: 1,5 In
pentru 1 minut Ûi 1,25 In pentru 10 minute);
n puterii cerute pentru reÁncŸrcarea bateriilor. Acest curent este proporÍional cu
autonomia cerutŸ pentru o putere datŸ. Valoarea Sr a UPS-ului este datŸ de relaÍia:
Sr = 1,17 x Pn. N7
Tabelul N9 defineÛte curenÍii de declanÛare Ûi dispozitivele de protecÍie pentru
alimentarea redresorului (Alimentarea 1) Ûi a alimentŸrii de rezervŸ (Alimentarea 2).
Puterea nominalŸ Valoarea curentului (A)

Pn (kVA) Alimentarea 1 cu baterii Alimentarea 2
trifazate la 400 V - I1 trifazatŸ la 400 V - Iu
40 86 60,5
60 123 91
80 158 121
100 198 151
120 240 182
160 317 243
200 395 304
250 493 360
300 590 456
400 793 608
500 990 760
600 1.180 912
800 1.648 1.215
Tab. N9: CurenÍii de declanÛare ale dispozitivelor de protecÍie pentru alimentarea principalŸ
(redresor) Ûi pentru alimentarea de rezervŸ.
CombinaÍia Grup generator/UPS

n Repornirea redresorului alimentat din generator
Redresorul UPS-ului poate fi echipat cu un sistem de Áncepere progresivŸ a
ÁncŸrcŸrii pentru a Ámpiedica apariÍia unor curenÍi de declanÛare nedoriÍi atunci cÊnd
instalaÍia comutŸ pe generator (vezi Fig. N10).
Fig N10: Pornirea progresivŸ a ÁncŸrcŸrii redresorului UPS-ului.
n Armonicile Ûi distorsiunea tensiunii

N8 Distorsiunea de tensiune totalŸ τ se defineÛte prin relaÍia:
unde Uh este armonica de tensiune de ordin h.

AceastŸ valoare depinde de:
o curenÍii armonici generaÍi de redresor (proporÍionali cu puterea Sr a redresorului),
o reactanÍa subtranzitorie longitudinalŸ X’’d a generatorului,
o puterea Sg a generatorului.
Se defineÛte , tensiunea relativŸ de scurtcircuit a generatorului,
adusŸ spre a fi redresatŸ, adicŸ, τ = f(U’Rcc).
Nota 1: ÎntrucÊt reactanÍa subtranzitorie este mare, distorsiunea armonicŸ este prea
mare Án comparaÍie cu valoarea admisibilŸ (7 - 8%) pentru motive economice ÍinÊnd
de alegerea generatorului: utilizarea unui filtru adecvat reprezintŸ o soluÍie optimŸ Ûi
eficientŸ din punct de vedere al costurilor.
Nota 2: Distorsiunea armonicŸ nu are efecte negative asupra redresorului dar poate
avea astfel de efecte asupra altor sarcini alimentate, Án paralel cu redresorul.
AplicaÍie
Pentru determinarea distorsiunii τ de tensiune Án funcÍie de U’Rcc este utilizatŸ
urmŸtoarea reprezentare graficŸ (vezi Fig. N11).
Fig N11: Grafic pentru calculul distorsiunii armonice.
Graficul indicŸ:
n τ ca o funcÍie de U’Rcc, sau
n U’Rcc ca o funcÍie de τ
de la care se va determina puterea Sg a generatorului.
Exemplu: Alegerea generatorului
n UPS 300 kVA fŸrŸ filtru, reactanÍa subtranzitorie de 15%.
Puterea Sr a redresorului este Sr = 1,17 x 300 kVA = 351 kVA
Pentru τ =7 %, graficul dŸ U’Rcc = 4%, puterea Sg este:
n UPS 300 kVA cu filtru, reactanÍa subtranzitorie de 15%.

Pentru τ < 5 %, graficul dŸ U’Rcc = 12%, puterea Sg este:
NotŸ: Cu un tranformator Án amonte de 630 kVA Ûi cu un UPS fŸrŸ filtre de 300 kVA,
se poate obÍine un raport de 5%. N9
Rezultatul indicŸ faptul ca funcÍionarea unui generator trebuie continuu monitorizatŸ
din punct de vedere al curenÍilor armonici.
DacŸ distorsiunea armonicŸ de tensiune este prea mare, utilizarea unui filtru de
reÍea este cea mai bunŸ soluÍie de utilizat pentru a o aduce Án limite care pot fi
tolerate de sarcinile sensibile.
1.4 Conectarea Án paralel a generatoarelor

Indiferent de tipul de aplicaÍie (surse de siguranÍŸ, surse alternative sau surse de
producÍie) conectarea generatoarelor Án paralel impune un management fin al
conectŸrii, Ûi anume, funcÍii de monitorizare.
Punerea Án paralel
ÎntrucÊt generatoarele produc energie, Án paralel, pe aceeaÛi sarcinŸ, ele trebuie
sŸ fie corect sincronizate (tensiune, frecvenÍŸ) iar distribuÍia sarcinii trebuie sŸ fie
adecvat echilibratŸ. AceastŸ funcÍie este ÁndeplinitŸ de regulatorul fiecŸrui generator
(regulator termic Ûi de excitaÍie). Parametrii (tensiune, frecvenÍŸ) sunt monitorizaÍi
Ánainte de conectare; dacŸ valorile acestor parametrii sunt corecte, conectarea Án
paralel poate avea loc.
Defectele de izolaÍie (vezi Fig. N12)
Un defect de izolaÍie produs Án carcasa metalicŸ a unui generator poate crea
serioase probleme acestuia mai ales dacŸ reprezintŸ un scurtcircuit monofazat
fazŸ-neutru. Defectul trebuie detectat Ûi eliminat rapid, altfel, celelalte generatoare
pot alimenta defectul cu energie, iar protecÍiile lor vor declanÛa la suprasarcinŸ:
continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a instalaÍiei nu mai este asiguratŸ.
ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP) din interiorul generatorului
este utilizatŸ pentru:
n deconectarea rapidŸ a defectelor la generator Án scopul pŸstrŸrii continuitŸÍii Án
alimentarea cu energie electricŸ;
n a nu funcÍiona Án cazul defectŸrii circuitelor de control ale generatorului, Án sensul
de a-l opri din funcÍionare Ûi de a limita daunele.
ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP) este de tip “rezidualŸ” Ûi
trebuie sŸ fie instalatŸ cÊt mai aproape posibil de dispozitivul de protecÍie Án
sistemele TN-C/TN-S(1) al fiecŸrui generator, cu conectarea carcasei la conductorul
de protecÍie separat PE. Acest tip de protecÍie este uzual numit “defect restrictiv de
punere la pŸmÊnt”.
Fig N13: DirecÍia transferului de energie: Grupul generator ca

un generator.
Fig N12: Defectul de izolaÍie Án interiorul unui generator.
Defectele grupurilor generatoare ca sarcinŸ (vezi Fig. N13 Ûi N14 )

Unul din grupurile generatoare conectate Án paralel poate sŸ nu mai funcÍioneze ca
generator ci ca un motor (datoritŸ pierderii excitaÍiei, de exemplu). Aceasta poate
produce suprasarcinŸ asupra celorlalte grupuri generatoare Ûi deci, sŸ conducŸ la
Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ a instalaÍiei.
N10 Pentru a verifica cŸ grupul generator furnizeazŸ energie electricŸ instalaÍiei (deci
functioneazŸ ca generator), este necesar sŸ se verifice direcÍia de circulaÍie a
fluxului energiei electrice cŸtre sistemul de bare, utilizÊnd verificarea “puterii inverse”.
DacŸ se produce un defect, de exemplu, un grup generator funcÍioneazŸ ca motor,
aceastŸ funcÍie va elimina grupul generator defect.
Fig N14: DirecÍia tranferului de energie: grupul generator ca
sarcinŸ.
Legarea la pŸmÊnt a grupurilor generatoare conectate Án
paralel
Legarea la pŸmÊnt a grupurilor generatoare conectate Án paralel poate conduce la
o circulaÍie de curenÍi de defect (armonica de ordinul 3 Ûi armonicile multiplu de 3)
prin conectarea bornelor lor de neutru la o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ (sistemele TN
sau TT). În consecinÍŸ, pentru a Ámpiedica circulaÍia acestor curenÍi Ántre grupurile
(1) În cazul sistemelor TN-C, grupul generator este privit ca generatoare se recomandŸ instalarea unei rezistenÍe de decuplare pe circuitul de
“un generator”, iar Án cazul sistemului TN-S, ca o “sarcinŸ“. conectare la pŸmÊnt.
2 Surse neÁntreruptibile (UPS)
2.1 Disponibilitatea Ûi calitatea energiei electrice

PerturbaÍiile prezentate mai sus pot afecta:
n siguranÍa oamenilor;
n siguranÍa bunurilor;
n viabilitatea economicŸ a unei companii sau a unui proces de producÍie.
PerturbaÍiile trebuie prin urmare eliminate.
În acest scop existŸ soluÍii tehnice cu un grad diferit de eficienÍŸ. Aceste soluÍii pot fi
comparate pe baza a douŸ criterii:
n disponibilitatea puterii furnizate;
n calitatea energiei furnizate.
Disponibilitatea puterii furnizate poate fi apreciatŸ ca timpul dintr-un an cÊnd aceastŸ
putere a fost prezentŸ la bornele sarcinii. Disponibilitatea este afectatŸ, Án principal,
de Ántreruperi Án alimentare datorate nefuncÍionŸrii furnizorului de putere sau datoritŸ
defectelor electrice.
ExistŸ un numŸr de soluÍii pentru limitarea riscurilor:
n divizarea instalaÍiei astfel ÁncÊt sŸ se utilizeze mai multe surse de energie Án loc de
una;
n subdivizarea instalaÍiei Án circuite prioritare Ûi neprioritare, acolo unde alimentarea
circuitelor prioritare se poate face, la nevoie, din altŸ sursŸ disponibilŸ;
n sacrificarea, la nevoie, a unor consumatori astfel ÁncÊt sŸ poatŸ fi utilizatŸ o putere
mai micŸ pentru alimentarea de rezervŸ;
n alegerea unui sistem de tratare a neutrului adecvat pentru a ÁmbunŸtŸÍi
continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ, de exemplu sistemul IT;
n selectivitatea dispozitivelor de protecÍie (declanÛarea selectivŸ) pentru a limita
consecinÍele unui defect produs Ántr-o parte a instalaÍiei.
De menÍionat cŸ, singura modalitate de a asigura disponibilitatea puterii Án
perioadele de nefuncÍionare a sursei principale de alimentare este existenÍa, Án
afara mŸsurilor amintite mai sus, a unei surse alternative autonome, mŸcar pentru
circuitele prioritare (vezi Fig. N15).
Fig. N15: Disponibilitatea energiei electrice.
În eventualitatea apariÍiei unor probleme Án reÍeaua principalŸ aceastŸ sursŸ

alternativŸ preia sarcina sursei principale dar trebuie avuÍi Án vedere doi factori:
n timpul de transfer (timpul necesar preluŸrii sarcinii de cŸtre sursa alternativŸ) care N11
trebuie sŸ fie acceptat de cŸtre receptori;
n durata de timp cÊt aceastŸ sursŸ alternativŸ poate alimenta receptorii.
Calitatea energiei electrice este determinatŸ de eliminarea perturbaÍiilor prezentate
anterior, de la bornele sarcinii.
O sursŸ alternativŸ este o soluÍie pentru asigurarea disponibilitŸÍii energiei la bornele
sarcinii ÁnsŸ, Án multe cazuri, aceasta nu garanteazŸ calitatea energiei livrate, cu
referire la perturbaÍiile de mai sus.
În zilele noastre, multe aplicaÍii electronice sensibile necesitŸ o alimentare cu

energie electricŸ fŸrŸ astfel de perturbaÍii, nemaivorbind de Ántreruperi, cu toleranÍe
stricte, mai mici decÊt cele ale furnizorului de electricitate.
Acesta este, de exemplu, cazul reÍelelor de calculatoare (Data-center), al centralelor
telefonice Ûi al multor procese industriale de comandŸ Ûi monitorizare.
Aceste aplicaÍii necesitŸ soluÍii care sŸ asigure Án acelaÛi timp disponibilitate Ûi
calitate pentru energia electricŸ furnizatŸ.
SoluÍia cu UPS
SoluÍia pentru aplicaÍiile sensibile este utilizarea unei interfeÍe Ántre sursa de
alimentare Ûi sarcinile sensibile, astfel ÁncÊt, tensiunea furnizatŸ:
n sŸ nu prezinte perturbaÍii existente, Án mod normal, la sursa de energie Ûi sŸ fie Án
conformitate cu toleranÍele stricte impuse de sarcini;
n sŸ fie disponibilŸ Án eventualitatea unei Ántreruperi a alimentŸrii cu energie
electricŸ provenitŸ de la sursa principalŸ, Án toleranÍele specificate.
UPS-urile (surse neÁntreruptibile de energie) satisfac aceste cerinÍe Án ceea ce
priveÛte disponibilitatea Ûi calitatea energiei, deoarece:
n alimenteazŸ sarcinile cu valori de tensiune care corespund strict cu toleranÍele
impuse, prin utilizarea unui invertor;
n furnizeazŸ Án mod autonom energie electricŸ, prin utilizarea bateriilor;
n Ánlocuiesc sursa principalŸ de energie electricŸ cu timp de transfer zero, fŸrŸ nici o
Ántrerupere Án alimentarea sarcinii, prin utilizarea unui Ántreruptor cu comutare staticŸ.
Aceste caracteristici fac din UPS-uri sursa idealŸ de alimentare a aplicaÍiilor
sensibile deoarece acestea asigurŸ disponibilitatea Ûi calitatea energiei electrice de
alimentare indiferent de starea sursei principale.
Un UPS este alcŸtuit din urmŸtoarele componente principale:
n redresorul/ÁncŸrcŸtor, care produce energie de curent continuu pentru ÁncŸrcarea
bateriilor Ûi alimentarea invertorului;
n invertorul care produce energie electricŸ de calitate, adicŸ:
o fŸrŸ perturbaÍiile prezente Án cazul sursei de alimentare principale, adicŸ, micro-
Ántreruperi,
o cu toleranÍe compatibile cu cerinÍele dispozitivelor electronice sensibile (de ex:
pentru gama Galaxy, toleranÍele Án amplitudine ±0,5% Ûi frecvenÍŸ ±1%, comparativ
cu ±10 %, respectiv ± 5% Án cazul sursei principale, ceea ce reprezintŸ factori de
ÁmbunŸtŸÍire de 20, respectiv 5);
n bateriile de acumulatori, care furnizeazŸ un timp de salvare (de la 8 minute la 1 orŸ
sau mai mult) pentru a asigura protecÍia oamenilor Ûi a bunurilor prin Ánlocuirea
sursei principale Án caz de nevoie.
n comutatorul static, un dispozitiv bazat pe semiconductoare care transferŸ sarcina
de la invertor la sursa principalŸ Ûi Ánapoi fŸrŸ nici o Ántrerupere Án alimentarea cu
energie.
2.2 Tipuri de UPS-uri statice

Tipurile de UPS-uri statice sunt definite de standardul CEI 62040.
Standardul considerŸ trei moduri de funcÍionare:
n standby pasiv (sau “off-line”);
n Án operare interactivŸ;
n dublŸ conversie (sau “on-line”).
Aceste definiÍii se referŸ la funcÍionarea UPS-urilor cu referire la sursa de alimentare,
inclusiv sistemul de distribuÍie din amonte de UPS-uri.
Standardul CEI 62040 defineÛte urmŸtorii termeni:
n putere primarŸ: puterea Án mod normal continuu disponibilŸ care este uzual
furnizatŸ de compania de electricitate sau uneori de cŸtre generatorul propriu al
utilizatorului;
n puterea de standby: puterea care urmeazŸ sŸ ÁnlocuiascŸ puterea primarŸ Án
eventualitatea unei cŸderi a sursei principale;
n puterea de bypass: puterea furnizatŸ pe calea de ocolire (bypass).
Practic vorbind, un UPS este echipat cu douŸ intrŸri de curent alternativ care, Án
N12 acest manual se numesc intrarea normalŸ c.a. Ûi intrarea de bypass c.a.
n intrarea normalŸ c.a., menÍionatŸ ca intrarea 1, este alimentatŸ de la sursa
primarŸ, adicŸ printr-un cablu conectat la sursa din sistemul de alimentare al
furnizorului sau din sistemul de distribuÍie privat;
n intrarea de bypass c.a., menÍionatŸ ca intrarea 2, este Án general alimentatŸ din
sursa de rezervŸ, adicŸ printr-un cablu conectat la o sursŸ de alimentare din amonte
alta decÊt cea care alimenteazŸ intrarea normalŸ c.a., Án fapt, o sursŸ alternativŸ (de
exemplu un grup generator sau alt UPS, etc.).
CÊnd puterea de standby nu este disponibilŸ, intrarea de bypass c.a. este alimentatŸ
cu putere primarŸ (al doilea cablu paralel cu cel conectat pentru alimentarea sursei
normale).
Intrarea de bypass c.a. este utilizatŸ sŸ alimenteze linia de bypass ale UPS-ului,
dacŸ acestea existŸ. În consecinÍŸ linia de bypass este alimentatŸ cu putere primarŸ
sau de standby Án funcÍie de disponibilitatea unei surse de putere de standby.
FuncÍionarea UPS Án modul standby pasiv (off-line)

Principiul de funcÍionare
Invertorul este conectat Án paralel cu intrarea c.a. Án standby (vezi Fig. N16).
n Modul normal
Sarcina este alimentatŸ de la sursa principalŸ printr-un filtru care eliminŸ anumite
perturbaÍii Ûi asigurŸ un anumit grad de reglare a tensiunii (standardele vorbesc
despre “dispozitive adiÍionale pentru a asigura reglarea puterii”). Invertorul
funcÍioneazŸ Án modul standby pasiv.
n Modul alimentare pe baterii
Atunci cÊnd valorile tensiunii alternative de intrare sunt Án afara toleranÍelor
specificate de cŸtre UPS sau la cŸderea sursei principale de alimentare, invertorul
Ûi bateriile de acumulatori intervin pentru a se asigura continuitatea alimentŸrii cu
energie electricŸ a sarcinii Ántr-un timp de transfer foarte scurt (< 10 ms).
UPS-ul continuŸ sŸ funcÍioneze pe baterii pÊnŸ la completa descŸrcare a bateriilor
sau pÊnŸ cÊnd sursa principalŸ revine la normal, ceea ce provoacŸ trecerea sarcinii
Ánapoi pe intrarea normalŸ de c.a. (modul normal).
Utilizare
AceastŸ configuraÍie este, de fapt, un compromis Ántre un nivel acceptabil de
protecÍie Ámpotriva perturbaÍiilor Ûi costuri. Poate fi utilizatŸ doar pentru puteri mici
(< 2 kVA) Ûi funcÍioneazŸ fŸrŸ un transfer static real, astfel ÁncÊt, pentru transferul
sarcinii pe invertor, este necesar un anumit timp. Acest timp este acceptabil pentru
anumite aplicaÍii, ÁnsŸ este incompatibil cu performanÍele impuse de sistemele mai
sofisticate Ûi mai sensibile (ex. centre de date, centrale telefonice, etc.).
Mai mult, frecvenÍa nu este reglatŸ Ûi nu existŸ bypass.
NotŸ: În modul normal, energia sursei principale care alimenteazŸ sarcina nu circulŸ
prin invertor, de aceea, acest tip de UPS se mai numeÛte Ûi “off-line”. Acest termen
induce totuÛi Án eroare deoarece, de asemenea, sugereazŸ “nealimentat de la sursa
principalŸ”, cÊnd, de fapt, Án cazul funcÍionŸrii normale, sarcina este alimentatŸ de
la sursa principalŸ via intrarea c.a. De aceea, standardul CEI 62040 recomandŸ
utilizarea termenului de “standby pasiv”.
FuncÍionarea UPS-ului Án modul line-interactiv (op. interactivŸ)

Principiul de funcÍionare
Invertorul este conectat Án paralel cu intrarea de c.a. Ántr-o configuraÍie de standby,
dar ÁncarcŸ, de asemenea, bateriile. El interacÍioneazŸ (Án mod reversibil) cu intrarea
de c.a. a sursei (vezi Fig. N17).
n Modul normal
Sarcina este alimentatŸ cu putere via o conexiune paralelŸ a intrŸrii de c.a. cu cea
a invertorului. Invertorul funcÍioneazŸ Án sensul ÁnbunŸtŸÍirii calitŸÍii tensiunii livrate
sarcinii Ûi/sau pentru a ÁncŸrca bateriile. FrecvenÍa tensiunii de ieÛire depinde de
frecvenÍa intrŸrii de c.a.
Atunci cÊnd valorile tensiunii alternative de ieÛire sunt Án afara toleranÍelor specificate
de cŸtre UPS sau la cŸderea sursei principale de alimentare, invertorul Ûi bateriile
intervin pentru a se asigura continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a sarcinii,
Fig. N16: FuncÍionarea UPS-ului Án modul standby pasiv.
Án urma unui transfer fŸrŸ Ántrerupere, utilizÊnd un Ántreruptor static de transfer, care
deconecteazŸ, de asemenea, intrarea de c.a pentru a Ámpiedica circulaÍia puterii de
la invertor spre amonte. UPS-ul continuŸ sŸ funcÍioneze pe baterii pÊnŸ la completa
descŸrcarea a acestora sau pÊnŸ cÊnd sursa principalŸ revine la normal, ceea ce
provoacŸ trecerea sarcinii Ánapoi pe intrarea normalŸ de c.a. (modul normal).
n Modul bypass
Acest tip de UPS poate fi echipat cu un bypass. DacŸ una dintre funcÍiile UPS-ului
dispare, sarcina poate fi transferatŸ cŸtre intrarea de bypass (alimentatŸ de la sursa
principalŸ sau de la sursa de standby, Án funcÍie de instalaÍie).
Utilizare
AceastŸ configuraÍie nu este adecvatŸ alimentŸrii sarcinilor sensibile Án cazul
puterilor mari deoarece reglajul frecvenÍei nu este posibil. Din acest motiv, este rar
utilizatŸ Ûi doar pentru puteri mici.
FuncÍionarea UPS Án modul dublŸ conversie (on-line)

Principiul de funcÍionare N13
Invertorul este conectat Án serie Ántre intrarea de c.a Ûi aplicaÍie.
n Modul normal
În timpul funcÍionŸrii Án modul normal, Ántreaga energie furnizatŸ sarcinii trece prin
redresorul/ÁncŸrcŸtor Ûi invertor, care realizeazŸ, ÁmpreunŸ o dublŸ conversie
(c.a.-c.c-c.a.), de aici Ûi numele.
Atunci cÊnd valorile tensiunii alternative de ieÛire sunt Án afara toleranÍelor
specificate de cŸtre UPS sau la cŸderea sursei principale de alimentare, invertorul
Ûi bateriile intervin pentru a se asigura continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ
a sarcinii, Án urma unui transfer fŸrŸ Ántrerupere, utilizÊnd un Ántreruptor static de
transfer. UPS-ul continuŸ sŸ funcÍioneze pe baterii pÊnŸ la completa descŸrcare
Fig. N17: FuncÍionarea UPS-ului Án modul operare interactivŸ. sau pÊnŸ cÊnd sursa principalŸ revine la normal, ceea ce provoacŸ trecerea sarcinii
Ánapoi pe intrarea normalŸ de c.a. (modul normal).
n Modul bypass
Acest tip de UPS este Án general echipat cu un bypass static, iar uneori Ûi cu un
Ántreruptor static (vezi Fig. N18).
Sarcina poate fi transferatŸ fŸrŸ Ántreruperea alimentŸrii, pe intrarea de bypass
(alimentatŸ de la sursa principalŸ sau de la sursa de standby, Án funcÍie de
instalaÍie), Án urmŸtoarele cazuri:
o cŸderea UPS-ului;
o curenÍi de sarcinŸ tranzitorii (Ûocuri de curent sau curenÍi de defect);
o vÊrfuri de curent ale sarcinii.
TotuÛi, prezenÍa bypass-ului presupune faptul cŸ frecvenÍele de intrare Ûi de
ieÛire sunt identice iar dacŸ nivelele de tensiune nu sunt egale, se impune un
transformator pe bypass.
Pentru anumite sarcini, UPS-urile trebuie sŸ fie sincronizate cu puterea de pe
intrarea de bypass pentru a se asigura continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ
a sarcinii. Mai mult, atunci cÊnd UPS-ul este Án modul bypass, o perturbaÍie pe
intrarea de c.a. a sursei principale se poate transmite direct sarcinii deoarece
invertorul nu este implicat Án circuit.
NotŸ: O altŸ linie de bypass, deseori numitŸ linie de bypass de ÁntreÍinere este
disponibilŸ Án scopuri de ÁntreÍinere. Poate fi acÍionatŸ printr-un Ántreruptor manual.
Fig. N18: FuncÍionarea UPS-ului Án modul dublŸ conversie.
Utilizare
În aceastŸ configuraÍie timpul necesar de transfer al sarcinii cŸtre invertor este
neglijabil datoritŸ dispozitivului Ántreruptorului static.
De asemenea, frecvenÍa Ûi tensiunea de la ieÛire nu depind de condiÍiile de tensiune
Ûi frecvenÍa de intrare. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ atunci cÊnd este proiectat Án acest
scop, UPS-ul poate funcÍiona ca un convertizor de frecvenÍŸ.
Practic vorbind, aceasta este configuraÍia utilizatŸ Án principal Án cazul puterilor medii
Ûi mari (de la 10 kVA Án sus). În continuarea acestui capitol se va considera doar
aceastŸ configuraÍie.
N14 NotŸ: Acest tip de UPS este deseori numit “on-line“, aceasta ÁnsemnÊnd cŸ
sarcina este Án mod continuu alimentatŸ prin intermediul invertorului, indiferent
de caracteristicile intrŸrii de c.a. Acest termen induce, totuÛi Án eroare deoarece
sugereazŸ “alimentarea de la sursa principalŸ”, cÊnd, de fapt, sarcina este
alimentatŸ cu energie reconstituitŸ de cŸtre sistemul de dublŸ conversie. De aceea,
standardul CEI 62040 recomandŸ termenul de “dublŸ conversie”.
2.3 Baterii
Alegerea tipului de baterii
O baterie este alcŸtuitŸ din interconectarea de celule care pot fi de tipul deschise
sau cu recombinare.
ExistŸ douŸ familii principale de baterii:
n baterii Nichel-Cadmiu;
n baterii cu plumb;
n celulele deschise (plumb-antimoniu): acestea sunt echipate cu porturi pentru:
o eliberarea Án atmosferŸ de oxigen Ûi hidrogen produs Án timpul diferitelor reacÍii
chimice,
o dopuri pentru electrolit pentru adŸugarea de apŸ distilatŸ sau demineralizatŸ.
n celule cu recombinare (de plumb, plumb pur, plumb-cositor): rata de recombinare
a gazului este de cel puÍin 95% Ûi, de aceea, acestea nu necesitŸ apŸ Án timpul
duratei de viaÍŸ.
Prin extrapolare, se va face referire la baterii deschise sau recombinate (bateriile
recombinate sunt deseori numite Ûi baterii “capsulate”).
Principalele tipuri de baterii utilizate Án legŸturŸ cu UPS-urile sunt:
n baterii capsulate cu plumb, utilizate Án proporÍie de 95% deoarece sunt uÛor de
ÁntreÍinut Ûi nu necesitŸ o camerŸ specialŸ;
n baterii deschise cu plumb;
n baterii deschise cu nichel-cadmiu.
Cele trei tipuri de baterii menÍionate mai sus pot fi propuse, Án funcÍie de factori
economici Ûi de cerinÍele de funcÍionare ale instalaÍiei.
Nivelurile de capacitate Ûi timpul de descŸrcare pot fi adaptate nevoilor utilizatorului.
Bateriile propuse sunt, de asemenea, perfect potrivite aplicaÍiilor cu UPS care sunt,
de fapt, rezultatul colaborŸrii cu producŸtorii de astfel de baterii.
Alegerea duratei de autonomie (timpului de descŸrcare a

bateriilor)
AceastŸ alegere depinde de:
n durata medie a Ántreruperilor sistemului de alimentare;
n timpul de aÛteptare pentru ca surse alternative aflate Án standby (grup generator,
etc.) sŸ fie disponibile;
n tipul de aplicaÍie.
Valorile tipice propuse, Án general, sunt:
n valori standard: 10, 15, 30 minute;
n valori cerute de aplicaÍie.
Se aplicŸ urmŸtoarele reguli generale:
n aplicaÍii tip computer:
Autonomia bateriilor trebuie sŸ fie suficient de mare pentru a acoperi timpul necesar
procedurilor de salvare a fiÛierului Án curs Ûi cele de Ánchidere controlatŸ a sistemului
de computere. În general, departamentul de calcul stabileÛte autonomia necesarŸ Án
funcÍie de cerinÍele specifice;
n procese industriale:
Calculele referitoare la autonomie ar trebui sŸ ÍinŸ cont de costurile economice
create de orice Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ Ûi, de asemenea, de
timpul necesar repornirii acestor procese industriale.
Tabele de selecÍie
Tabelul N19 prezintŸ caracteristicile principale ale diferitelor tipuri de baterii. În mod
evident, bateriile cu recombinare (etanÛe) par sŸ fie alegerea pieÍei din urmŸtoarele
motive:
n nu necesitŸ ÁntreÍinere;
n sunt uÛor de implementat;
n se instaleazŸ Án orice tip de camerŸ (camera calculatoarelor, camera tehnicŸ
nespecificŸ pentru baterii, etc.).
ExistŸ cazuri Án care bateriile deschise sunt preferate, Ándeosebi datoritŸ:
n duratei mari de viaÍŸ; N15
n autonomiei crescute;
n puterilor nominale mari ale UPS-ului.
Bateriile deschise trebuie instalate Án camere speciale, Án conformitate cu norme Ûi
reguli precise Ûi necesitŸ o ÁntreÍinere adecvatŸ.
Durata de viaÍŸ Compacte ToleranÍele FrecvenÍa CamerŸ Cost

temperaturii operaÍiunilor specialŸ
de funcÍionare de ÁntreÍinere
Baterii de plumb etanÛe 5 sau 10 ani + + MicŸ Nu Mic spre mediu
Baterii deschise cu plumb 5 sau 10 ani + ++ Medie Da Mic
Nichel-Cadmiu 5 sau 10 ani ++ +++ Mare Nu Mare
Tab. N19: Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de baterii.
Metode de instalare
În funcÍie de puterea UPS-ului, de capacitatea Ûi de autonomia bateriei, acestea pot
fi:
n de tip capsulat Ûi incluse Án dulapul UPS-ului;
n de tip capsulat Ûi incluse Án unu pÊnŸ la trei dulapuri separate;
n de tip deschis sau capsulat Ûi montate pe un rack. În acest caz, metoda de
instalare poate fi:
o pe rafturi (vezi Fig. N20). AceastŸ metodŸ de instalare este posibilŸ Án cazul
bateriilor capsulate sau a celor deschise, fŸrŸ ÁntreÍinere care nu necesitŸ umplerea
cu electrolit,
o pe gradene (vezi Fig. N21). AceastŸ metodŸ de instalare este adecvatŸ tuturor
Fig. N20: Instalare pe rafturi.
tipurilor de baterii Ûi, Án special pentru cele deschise pentru care verificarea Ûi
umplerea cu electrolit se pot face cu uÛurinÍŸ,
o Án dulapuri (vezi Fig. N22). AceastŸ metodŸ de instalare este adecvatŸ bateriilor
capsulate. Este uÛor de implementat Ûi oferŸ maximum de siguranÍŸ.
2.4 Sistemul de tratare al neutrului Án instalaÍiile cu

UPS-uri
Aplicarea sistemelor de protecÍie stipulate de standarde Án cazul instalaÍiilor cu
UPS-uri impun un numŸr de mŸsuri de precauÍie din urmŸtoarele motive:
Fig. N21: Instalare pe gradene. n UPS-ul joacŸ douŸ roluri:
o de sarcinŸ pentru sistemul din amonte,
o de sursŸ pentru sistemul din aval;
n cÊnd bateriile nu sunt instalate Án dulap, un defect de izolaÍie Án circutul de c.c.
poate conduce la o componentŸ continuŸ de curent rezidual.
AceastŸ componentŸ poate perturba funcÍionarea anumitor dispozitive de protecÍie,
de exemplu, dispozitivele de curent diferenÍial rezidual utilizate pentru protecÍia
persoanelor.
ProtecÍia Ámpotriva contactelor directe (vezi Fig. N23)

Toate instalaÍiile Ándeplinesc condiÍiile generale deoarece echipamentul este inclus
Án dulapuri avÊnd un grad de protecÍie IP 20. Acest lucru este adevŸrat chiar pentru
baterii, atunci cÊnd acestea sunt instalate Án dulapuri. CÊnd bateriile nu sunt instalate
Án dulapuri ci Án camere speciale, atunci trebuie aplicate mŸsurile de protecÍie
prezentate la finalul acestui capitol.
NotŸ: Sistemul TN (versiunile TN-S sau TN-C) este frecvent recomandat pentru
alimentarea sistemelor de calculatoare.
Fig. N22: Instalare Án dulapuri.
Tipul de sistem Sistem IT Sistem TT Sistem TN

de tratare a neutrului
FuncÍionare n Semnalizarea primului defect de izolaÍie n Deconectarea la primul defect n Deconectarea la primul defect
n Localizarea Ûi eliminarea primului defect de izolaÍie de izolaÍie
n Deconectarea la al doilea defect de izolaÍie
Tehnici pentru n Interconectarea Ûi legarea la priza n Legarea la pŸmÊnt a pŸrÍilor conductoare n Interconectarea Ûi legarea la priza
N16 protecÍia de pŸmÊnt a pŸrÍilor conductoare Ûi utilizarea unui dispozitiv de curent de pŸmÊnt a pŸrÍilor conductoare Ûi
persoanelor n Supravegherea primului defect utilizÊnd un diferenÍial rezidual a conductorului de protecÍie
echipament de control permanent al izolaÍiei n Primul defect determinŸ Ántreruperea n Primul defect determinŸ Ántreruperea
n Al doilea defect determinŸ Ántreruperea circuitului datoritŸ detectŸrii scurgerilor circuitului datoritŸ detectŸrii de supra-
circuitului (Ántreruptor automat sau fuzibil) de curent curent (Ántreruptor automat sau fuzibil)
Avantaje Ûi n SoluÍia oferŸ cea mai bunŸ continuitate a n Cea mai uÛoarŸ soluÍie Án termeni de n SoluÍie ieftinŸ Án termeni de instalare
dezavantaje serviciilor (semnalizarea primului defect) proiectare Ûi execuÍie n Proiectare dificilŸ (calcularea
n Impune un personal competent de Ántre- n Nu necesitŸ contr. permanent al izolaÍiei impedanÍei buclei de defect)
Íinere (pentru localizarea primului defect) n TotuÛi, orice defect determinŸ n Impune un personal calificat Án exploatare
Ántreruperea circuitului respectiv n CirculaÍia unor curenÍi mari de defect
Fig. N23: Principalele caracteristici ale diferitelor sisteme de tratare a neutrului.

Puncte esenÍiale de verificat referitor la UPS-uri

Figura N24 aratŸ toate punctele esenÍiale care trebuie interconectate Ûi, de
asemenea, dispozitivele care trebuie instalate (transformatoare, dispozitive de curent
diferenÍial rezidual, etc.) pentru a se asigura conformitatea instalaÍiei cu standardele
de siguranÍŸ Án vigoare.
Transformatorul 0
T0 - Neutru
CPI
Întreruptorul 0
Priza de
pŸmÊnt 1
Întreruptorul 2
Întreruptorul 1
Transformatorul 1 Transformatorul 2
T1 - neutru
T2 - neutru
Bypass - neutru
PŸrÍile conductoare
accesibile ale UPS-ului
IeÛirea UPS-ului
CPI
Neutrul instalaÍiei
din aval
Priza de
pŸmÊnt 2 Întreruptorul 3
Priza de
pŸmÊnt 3
N17
Dispozitiv pentru
controlul permanent
al izolaÍiei - CPI 2
Fig. N24: Punctele esenÍiale care trebuie conectate Án sistemul de legare la pŸmÊnt.
2.5 Alegerea schemei de protecÍie

Întreruptoarele automate au un rol major Án instalaÍie dar importanÍa lor apare mai
ales Án timpul unor evenimente accidentale, care nu sunt frecvente. Cea mai corectŸ
dimensionare a UPS-ului Ûi cea mai bunŸ configuraÍie poate fi compromisŸ printr-o
alegere greÛitŸ doar a unui Ántreruptor automat.
Alegerea Ántreruptorului
Figura N25 aratŸ modul cum se aleg Ántreruptoarele.
Alegerea capacitŸÍii de rupere a CB1 Ûi CB2

Ir Ir Án conformitate cu valoarea curentului de
aval amonte scurtcircuit a celei mai mari surse (Án general,
transformatorul)
Curba CB2
Curba CB3
TotuÛi, CB1 Ûi CB2 trebuie sŸ declanÛeze la

Im un scurtcircuit produs de cea mai micŸ sursŸ
(Án general, generatorul)
Timpul de declanÛare (Án secunde)
aval
Im
amonte
Scurtcircuit
la generator
CB2 trebuie sŸ protejeze
Ántreruptorul static al UPS-ului
dacŸ scurtcircuitul se produce
Án aval de acesta
Limita termicŸ
a sursei statice
Capacitatea de suprasarcinŸ
a Ántreruptorului static este
de 10 la 12 In pentru 20 ms,
unde In este curentul nominal
al UPS-ului
Punerea sub tensiune Punerea sub tensiune I/In Án amonte

a transformatorului a tuturor sarcinilor din de Ántreruptor
aval de UPS
Curentul Im al Ántreruptorului CB2 trebuie calculat Án cazul punerii

sub tensiune simultane a tuturor sarcinilor din aval de UPS
Unitatea de declanÛare a Ántreruptorului CB3 trebuie reglatŸ astfel ÁncÊt sŸ nu declanÛeze

la supracurenÍii produÛi cÊnd sarcina este pusŸ sub tensiune
DacŸ alimentarea de bypass nu este utilizatŸ Án caz de suprasarcinŸ, curentul prin UPS va
N18 conduce la declanÛarea Ántreruptorului de cel mai mare calibru, CB3
Im
aval
Pentru scurtcircuitele la distanÍŸ unitatea de declanÛare a CB3 trebuie reglatŸ astfel ÁncÊt sŸ
nu permitŸ apariÍia unor tensiuni de atingere periculoase. DacŸ este necesar se va amplasa
un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual
Fig. N25: Întreruptoarele sunt supuse unei varietŸÍi de situaÍii.

Valoarea nominalŸ
Valoarea nominalŸ a Ántreruptorului automat trebuie aleasŸ astfel ÁncÊt sŸ
corespundŸ valorii nominale a curentului prin cablul din aval ce trebuie protejat.
Capacitatea de rupere
Capacitatea de rupere trebuie aleasŸ superioarŸ curentului de scurtcircuit cel mai
mare care poate apŸrea Án acel punct al instalaÍiei.
Pragurile Ir Ûi Im
Tabelul de mai jos indicŸ modul de determinare al pragurilor de declanÛare Ir
(suprasarcinŸ: termic sau de lungŸ duratŸ) Ûi, respectiv, Im (scurtcircuit: magnetic
sau de scurtŸ duratŸ) pentru a se asigura selectivitatea Án funcÍie de unitŸÍile de
declanÛare ale Ántreruptoarelor din amonte Ûi aval.
RemarcŸ (vezi Fig. N26)

n Selectivitatea temporalŸ poate fi implementatŸ de cŸtre personal calificat deoarece
temporizŸrile la declanÛare mŸresc stresul termic (I2t) din aval (al cablului,
dispozitivelor electronice, etc.). Sunt necesare anumite precauÍii dacŸ Ántreruptorul
CB2 este temporizat la declanÛarea la pragul magnetic Im.
n Selectivitatea energeticŸ nu depinde de unitŸÍile de declanÛare ci numai de
Ántreruptorul automat.
Tipul de circuit Ir amonte/Ir aval Im amonte/Im aval Im amonte/Im aval

din aval
Unitatea de declanÛare Toate tipurile Magnetic Electronic
din aval
DistribuÍie > 1,6 >2 >1,5
Motoare asincrone >3 >2 >1,5
Tab. N26: Pragurile de declanÛare Ir Ûi Im Án funcÍie de unitŸÍile de declanÛare din amonte Ûi aval.
Cazul special al scurtcircuitelor la generator

Figura N27 aratŸ reacÍia generatorului Án caz de scurtcircuit.
Pentru a evita incertitudinile legate de tipul de excitaÍie se va produce declanÛare la
primul vÊrf de curent (3 la 5 In per X’’d) utilizÊnd pragul de declanÛare Im fŸrŸ nici o
temporizare.
N19
Fig. N27: Generatorul Án timpul unui scurtcircuit.

2.6 Instalarea, conectarea Ûi dimensionarea

cablurilor
UPS-uri “gata de utilizare”
UPS-urile de puteri mici adecvate pentru microcomputere, de exemplu, sunt
echipamente compacte, pregŸtite pentru a fi utilizate. Cablarea internŸ este
realizatŸ Án fabricŸ Ûi adaptatŸ caracteristicilor dispozitivelor pe care urmeazŸ sŸ le
alimenteze.
UPS-uri in pregatire pentru utilizare

Pentru alte UPS-uri, conexiunile la sistemul de alimentare, la baterii Ûi la sarcinŸ nu
sunt incluse. Conexiunile depind de nivelul curentului, aÛa cum este indicat Án
Fig. N28.
Fig.N28: Curentul de luat Án considerare pentru alegerea sistemului de conexiuni.
Calculul curentilor I1, Iu

n Curentul de intrare Iu de la sistemul de alimentare este curentul de sarcinŸ;
n Curentul de intrare I1 al redresorului/ÁncŸrcŸtor depinde de:
o capacitatea bateriilor (C10) Ûi de funcÍionarea Án modul de ÁncŸrcare (Ib),
o caracteristicile ÁncŸrcŸtorului,
o eficienÍa invertorului;
n Curentul Ib este curentul Án conexiunea cu bateriile.
AceÛti curenÍi sunt daÍi de producŸtor.
CreÛterea de temperaturŸ a cablului Ûi cŸderea de tensiune

SecÍiunea cablului depinde de:
n creÛterea de temperaturŸ admisibilŸ;
n cŸderea de tensiune admisibilŸ.
Pentru o sarcina datŸ, fiecare din aceÛti doi parametri determinŸ o secÍiune minimŸ
admisibilŸ. Se va lua Án considerare cea mai mare dintre aceste douŸ valori.
De-a lungul cablurilor lungi, pe traseele acestora, se va avea Án vedere menÍinerea
unei distanÍe impuse Ántre circuitele de comandŸ Ûi de putere, pentru a se evita orice
posibilŸ perturbaÍie creatŸ de curenÍii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ.
CreÛterea de temperaturŸ
CreÛterea admisibilŸ de temperaturŸ Án interiorul cablului este limitatŸ de capacitatea
de Íinere a izolaÍiei sale.
N20 CreÛterea de temperaturŸ Án cablu depinde de:
n materialul conductorului (Cu sau Al);
n metoda de instalare;
n numŸrul de cabluri care se ating.
Pentru fiecare tip de cablu, standardele menÍioneazŸ curentul maxim admisibil.
CŸderea de tensiune
Valorile maxime admisibile ale cŸderilor de tensiune sunt:
n 3% pentru circuitele de c.a (50 sau 60 Hz);
n 1% pentru circuitele de c.c.
Tabele de selecÍie
Tabelul N29 prezintŸ cŸderile de tensiune, Án procente, pentru un circuit Án lungime
de 100 m de cablu. Pentru a calcula cŸderea de tensiune pe un circuit de lungime L,
se va multiplica valoarea din tabel cu L/100.
n Sph: secÍiunea conductorului de fazŸ;
n In: curentul nominal al dispozitivului de protecÍie al circuitului.
Circuite trifazate
DacŸ cŸderea de tensiune depŸÛeÛte 3% (50 la 60 Hz), se va creÛte secÍiunea
cablului.
Circuite de c.c.
DacŸ cŸderea de tensiune depŸÛeÛte 1%, se va creÛte secÍiunea cablului.
a - Circuite trifazate (conductoare din Cu)

50-60 Hz - 380 V / 400 V / 415 V trifazat, cos ϕ = 0,8, sistem echilibrat 3F + N
In Sph (mm2)
(A) 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300
10 0,9
15 1,2
20 1,6 1,1
25 2,0 1,3 0,9
32 2,6 1,7 1,1
40 3,3 2,1 1,4 1,0
50 4,1 2,6 1,7 1,3 1,0
63 5,1 3,3 2,2 1,6 1,2 0,9
70 5,7 3,7 2,4 1,7 1,3 1,0 0,8
80 6,5 4,2 2,7 2,1 1,5 1,2 0,9 0,7
100 8,2 5,3 3,4 2,6 2,0 2,0 1,1 0,9 0,8
125 6,6 4,3 3,2 2,4 2,4 1,4 1,1 1,0 0,8
160 5,5 4,3 3,2 3,2 1,8 1,5 1,2 1,1 0,9
200 5,3 3,9 3,9 2,2 1,8 1,6 1,3 1,2 0,9
250 4,9 4,9 2,8 2,3 1,9 1,7 1,4 1,2
320 3,5 2,9 2,5 2,1 1,9 1,5
400 4,4 3,6 3,1 2,7 2,3 1,9
500 4,5 3,9 3,4 2,9 2,4
600 4,9 4,2 3,6 3,0
800 5,3 4,4 3,8
1.000 6,5 4,7
Pentru un circuit trifazat de 230 V, se va multiplica valoarea cu √3.
Pentru un circuit monofazat 208/230 V, se va multiplica valoarea cu 2
b - Circuit de c.c. (conductoare din Cu)

In Sph (mm2)
(A) - - 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300
100 5,1 3,6 2,6 1,9 1,3 1,0 0,8 0,7 0,5 0,4
125 4,5 3,2 2,3 1,6 1,3 1,0 0,8 0,6 0,5
160 4,0 2,9 2,2 1,6 1,2 1,1 0,6 0,7
200 3,6 2,7 2,2 1,6 1,3 1,0 0,8
250 3,3 2,7 2,2 1,7 1,3 1,0
320 3,4 2,7 2,1 1,6 1,3
400 3,4 2,8 2,1 1,6
500 3,4 2,6 2,1
600 4,3 3,3 2,7
800 4,2 3,4
1.000 5,3 4,2
1.250 5,3
N21
Tab. N29: CŸderea de tensiune, Án procente, pentru [a] - circuite trifazate, Ûi [b] - circuite de c.c.
Cazul special pentru conductoare de neutru

În sistemele trifazate, armonicile de ordinul 3 (Ûi cele multiplu de trei) ale sarcinilor
monofazate se ÁnsumeazŸ pe conductorul neutru (suma curenÍilor de pe cele trei
faze).
Din acest motiv, se aplicŸ urmŸtoarea regulŸ:
secÍiunea conductorului de neutru = 1,5 x secÍiunea conductorului de fazŸ.
Exemplu
Se considerŸ un circuit trifazat de 70 m lungime, 400 V, cu conductoare din Cu. Ûi
avÊnd curentul nominal de 600 A.
Standardul CEI 364 indicŸ secÍiunea minimŸ a cablului Án funcÍie de metoda de
instalare Ûi de sarcinŸ.
Vom presupune cŸ valoarea secÍiunii minime a cablului este 95 mm2.
Este necesar sŸ se verifice, mai ÁntÊi, faptul cŸ, cŸderea de tensiune nu
depŸÛeÛte 3%.
Tabelul aferent circuitelor trifazate, prezentat anterior, aratŸ, pentru 600 A, curent
care circulŸ Ántr-un cablu de 300 mm2, o cŸdere de tensiune de 3% pentru 100 m de
cablu, prin urmare, pentru 70 m lungime:
3 x 70 = 2,1%
100
Prin urmare, este o valoare mai micŸ decÊt 3%.
Un calcul similar se poate face pentru circuitul de c.c. de 1000 A avÊnd lungimea de
10 m.
CŸderea de tensiune pentru 100 m de cablu de 240 mm2 este 5,3%, iar pentru 10 m:
5,3 x 10 = 0,53%
100
Prin urmare, mai micŸ decÊt 1%.
2.7 UPS-urile Ûi mediul de funcÍionare

UPS-urile pot comunica cu echipamente electrice Ûi cu mediile de calculatoare.
UPS-urile pot primi date Ûi, de asemenea, furniza informaÍii legate de funcÍionarea
sa pentru:
n Optimizarea protecÍiei
De exemplu, UPS-urile furnizeazŸ unui sistem de monitorizare, informaÍii esenÍiale
legate de funcÍionarea lor (sarcinŸ pe invertor, sarcinŸ pe bypass, sarcinŸ pe baterie,
alarme de baterie descŸrcatŸ).
n Comanda de la distanÍŸ
UPS-ul furnizeazŸ mŸrimi mŸsurate Ûi informaÍii legate de funcÍionarea sa
aducÊndu-le astfel, la cunoÛtinÍa personalului de exploatare, Án scopul luŸrii anumitor
mŸsuri specifice.
n UrmŸrirea instalaÍiei
Personalul de exploatare are o clŸdire Ûi un sistem de management al energiei
care Ái permite sŸ obÍinŸ Ûi sŸ salveze informaÍii de la UPS, pentru a crea alarme Án
scopul luŸrii de mŸsuri corespunzŸtoare.
AceastŸ evoluÍie spre o compatibilitate Ántre computer Ûi UPS-uri are ca efect
Áncorporarea unor noi funcÍii implicite Án acest UPS.
2.8 Echipamente complementare

Transformatoare
Un transformator cu douŸ ÁnfŸÛurŸri amplasat Án amonte de un contactor static
permite:
n schimbarea nivelului de tensiune atunci cÊnd tensiunea reÍelei este diferitŸ de cea
a sarcinii;
n schimbarea sistemului de tratare a neutrului Ántre cele douŸ reÍele.
Mai mult, un astfel de transformator:
n reduce nivelul curentului de scurtcircuit Án secundar (adicŸ la sarcinŸ) Án
comparaÍie cu cel de la nivelul reÍelei de alimentare;
n ÁmpiedicŸ curenÍii de armonica 3 care pot fi prezenÍi Án secundarul
transformatorului sŸ pŸtrundŸ Án reÍeaua de alimentare, cu condiÍia ca ÁnfŸÛurarea
primarŸ sŸ fie conectatŸ Án triunghi.
Filtre antiarmonici
N22 UPS-ul include un sistem de ÁncŸrcare a bateriilor care este comandat cu tiristoare
sau tranzistoare. CurenÍii “choppaÍi” rezultaÍi cuprind componente armonice care
pŸtrund Án reÍeaua de alimentare.
Aceste componente nedorite sunt filtrate la intrarea Án redresor Ûi, Án majoritatea
cazurilor, acesta reduce nivelele de curenÍi armonici suficient de mult, pentru orice
aplicaÍie.
În anumite cazuri specifice Ûi anume, Án instalaÍiile foarte mari, poate fi necesar Ûi un
filtru suplimentar.
De exemplu, atunci cÊnd:

n puterea UPS-ului este relativ mare Án raport cu cea a transformatorului MT/JT care
Ál alimenteazŸ;
n sarcinile care se alimenteazŸ din sistemul de bare sunt sensibile din punct de
vedere al armonicilor;
n existŸ o sursŸ de standby alternativŸ (ex. generator Diesel sau cu turbinŸ cu gaz).
În astfel de cazuri, producŸtorul de UPS trebuie consultat.
Echipamente de comunicare
Comunicarea cu echipamentele asociate sistemelor de computere poate duce la
nevoia unor accesorii adecvate pentru UPS-uri. Astfel de accesorii pot fi Áncorporate
Án aparat (vezi Fig. N30a) sau pot fi adŸugate ulterior, la cerere, sistemelor existente
(vezi Fig. N30b).
Fig. N30a: UnitŸÍi UPS gata de utilizare (cu modul DIN). Fig. N30b: UnitŸÍi UPS realizate pentru alimentarea sistemelor de calculatoare.
N23
3 ProtecÍia transformatoarelor
JT/JT
Aceste transformatoare se gŸsesc, Án general, Án gama de la cÊteva sute de VA la

cŸteva sute de kVA Ûi sunt utilizate, Án mod frecvent, pentru:
n schimbarea nivelurilor de tensiune Án scopul:
o alimentŸrilor auxiliare a circuitelor de comandŸ Ûi semnalizare,
o circuitelor de iluminat (230 V creaÍi atunci cÊnd tensiunea primarŸ este de 400 V,
trifazat, 3 conductoare);
n schimbarea sistemului de tratare a neutrului pentru anumite sarcini ce au un
curent capacitiv destul de ridicat cŸtre pŸmÊnt (echipamente tip calculatoare) sau
scurgeri de curent rezistive (cuptoare electrice, procese industriale de ÁncŸlzire,
instalaÍii de bucŸtŸrie, etc,).
Transformatoarele JT/JT sunt, Án general, livrate avÊnd sisteme de protecÍie
Áncorporate, prin urmare producŸtorul acestora trebuie consultat pentru detalii.
ProtecÍia la supracurenÍi trebuie, Án orice caz, asiguratŸ la nivelul ÁnfŸÛurŸrii primare.
Exploatarea acestor transformatoare impune cunoaÛterea funcÍiilor lor particulare,
ÁmpreunŸ cu un numŸr de aspecte descrise Án continuare.
NotŸ: În cazul particular al transformatoarelor JT/JT de izolaÍie la tensiune
foarte joasŸ, Ántre ÁnfŸÛurŸrile primare Ûi secundare este utilizat frecvent un ecran
metalic conectat la priza de pŸmÊnt, Án funcÍie de anumite situaÍii, Ûi Án conformitate
cu recomandŸrile standardului European EN 60742.
3.1 Curentul absorbit la conectarea

transformatorului
În momentul punerii sub tensiune al transformatorului, apar curenÍi tranzitorii de
valori mari (care includ Ûi o componentŸ semnificativŸ de curent continuu) care
trebuie luaÍi Án considerare la alegerea schemelor de protecÍie (vezi Fig. N31).
Fig. N32: Caracteristica de declanÛare a unui Compact NS

echipat cu declanÛator electronic STR. Fig. N31: Curentul iniÍial la punerea sub tensiune a transformatorului,
Valoarea curentului de vÊrf depinde de:

n valoarea tensiunii Án momentul punerii sub tensiune;
n amplitudinea Ûi polaritatea fluxului rezidual existent Án miezul transformatorului;
n caracteristicile sarcinii transformatorului.
Valoarea curentului de vÊrf poate atinge de 10 la 15 ori curentul nominal (valoare
eficace), dar, pentru transformatoarele mici (< 50 kVA), poate atinge valori de 20
la 25 ori curentul nominal de sarcinŸ. Acest curent tranzitoriu descreÛte rapid cu o
constantŸ de timp θ avÊnd ordinul de mŸrime de la cÊteva ms la cŸteva zeci de ms.
3.2 ProtecÍia circuitelor de alimentare a

N24 transformatoarelor JT/JT
Dispozitivele de protecÍie de pe circuitele care alimenteazŸ transformatoarele JT/JT
trebuie sŸ evite posibilitatea unei funcÍionŸri incorecte datoritŸ curenÍilor iniÍiali la
punerea sub tensiune menÍionaÍi mai sus. De aceea, este necesar sŸ se utilizeze:
n Ántreruptoare selective (uÛor temporizate) de tip Compact NS, STR (vezi Fig. N32)
Fig. N33: Caracteristica de declanÛare a unui Ántreruptor sau
Multi 9, curba D. n Ántreruptoare avÊnd praguri magnetice reglate la valori foarte mari, de tip
Compact NS sau Multi 9, curbŸ D (vezi Fig. N33).
JT/JT
Exemplu
Un circuit trifazat la 400 V alimenteazŸ un transformator de 125 kVA, 400/230 V
(In = 180 A) pentru care curentul iniÍial de vÊrf la punerea sub tensiune atinge 12 In,
adicŸ 12 x 180 = 2160 A. Acest vŸrf de curent are o valoare eficace corespunzŸtoare
de 1530 A. Un Ántreruptor Compact NS250N cu reglajul Ir la 200 A Ûi cu reglaj
Im = 8 x Ir poate fi o protecÍie adecvatŸ.
Caz particular: ProtecÍia la suprasarcinŸ instalatŸ pe circuitul ÁnfŸÛurŸrii
secundare a transformatorului (vezi Fig. N34)
Avantajul instalŸrii protecÍiei la suprasarcinŸ pe circuitul ÁnfŸÛurŸrii secundare a
transformatorului este acela cŸ protecÍia la scurtcircuit Án primar poate fi reglatŸ la
valori mari sau, ca alternativŸ, poate fi utilizat un Ántreruptor automat cu declanÛator
tip MA (numai magnetic). TotuÛi, reglajul protecÍiei la scurtcircuit din primarul
transformatorului trebuie sŸ fie suficient de sensibil pentru a asigura funcÍionarea
Ántreruptorului Án eventualitatea unui scurtcircuit care se poate produce Án secundarul
sŸu.
NotŸ: ProtecÍia din primar este deseori asiguratŸ cu fuzibile tip aM. AceastŸ practicŸ
are douŸ dezavantaje:
n fuzibilele pot fi uÛor supradimensionate (cel puÍin de 4 ori curentul nominal al
Fig. N34: Exemplu.
transformatorului);
n pentru a se asigura izolarea ÁnfŸÛurŸrii primare, trebuie asociat cu fuzibilele fie un
separator de sarcinŸ, fie un contactor.
3.3 Caracteristici electrice tipice ale

transformatoarelor JT/JT, 50 Hz
Trifazate
Puteri nom. 5 6,3 8 10 12,5 16 20 25 31,5 40 50 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800
(kVA)
Pierderi 100 110 130 150 160 170 270 310 350 350 410 460 520 570 680 680 790 950 1160 1240 1485 1855 2160
Án gol (W)
Pierderi 250 320 390 500 600 840 800 1180 1240 1530 1650 2150 2540 3700 3700 5900 5900 6500 7400 9300 9400 11400 13400
Án Cu (W)
Tensiune de 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5 5 4,5 5 5 5,5 4,5 5,5 5 5 4,5 6 6 5,5 5,5
scurtcirc, (%)
Monofazate
Puteri nom. (kVA) 8 10 12,5 16 20 25 31,5 40 50 63 80 100 125 160
Pierderi Án gol (W) 105 115 120 140 150 175 200 215 265 305 450 450 525 635
Pierderi Án Cu, (W) 400 530 635 730 865 1065 1200 1400 1900 2000 2450 3950 3950 4335
Tens, de scurtcircuit (%) 5 5 5 4,5 4,5 4,5 4 4 5 5 4,5 5,5 5 5
3.4 ProtecÍia transformatoarelor JT/JT utilizÊnd

Ántreruptoare automate Merlin Gerin
Întreruptoare automate Multi 9
Puterea nominalŸ (kVA) Întreruptor automat Calibru

Monofazat Trifazat 230/240 V Trifazat curbŸ D sau K (A)
230/240 V Monofaz. 400/415 V 400/415 V
0,05 0,09 0,16 C60, NG125 0,5
0,11 0,18 0,32 C60, NG125 1
0,21 0,36 0,63 C60, NG125 2
0,33 0,58 1,0 C60, NG125 3
0,67 1,2 2,0 C60, NG125 6
1,1 1,8 3,2 C60, C120, NG125 10
1,7 2,9 5,0 C60, C120, NG125 16
2,1 3,6 6,3 C60, C120, NG125 20
2,7 4,6 8,0 C60, C120, NG125 25 N25
3,3 5,8 10 C60, C120, NG125 32
4,2 7,2 13 C60, C120, NG125 40
5,3 9,2 16 C60, C120, NC100, NG125 50
6,7 12 20 C60, C120, NC100, NG125 63
8,3 14 25 C120, NC100, NG125 80
11 18 32 C120, NC100, NG125 100
13 23 40 C120, NG125 125
JT/JT
Întreruptoare automate Compact NS100 ... NS250 echipate cu

declanÛatoare TM-D
Puterea nominalŸ (kVA) Întreruptor automat Calibru
Monofazat Trifazat 230/240 V Trifazat (A)
230/240 V Monofaz. 400/415 V 400/415 V
3 5…6 9…12 NS100N/H/L TM16D
5 8…9 14…16 NS100N/H/L TM05D
7…9 13…16 22…28 NS100N/H/L TM40D
12…15 20…25 35…44 NS100N/H/L TM63D
16…19 26…32 45…56 NS100N/H/L TM80D
18…23 32…40 55…69 NS160N/H/L TM100D
23…29 40…50 69…87 NS160N/H/L TM125D
29…37 51…64 89…111 NS250N/H/L TM160D
37…46 64…80 111…139 NS250N/H/L TM200D
Întreruptoare automate Compact N100 ... NS1600 Ûi Masterpact echipate cu

declanÛatoare STR sau Micrologic
Puterea nominalŸ a transformatorului (kVA) Întreruptor automat DescŸrcŸtor Reglaj

Monofazat Trifazat 230/240 V Trifazat Ir max
230/240 V Monofaz. 400/415 V 400/415 V
4…7 6…13 11…22 NS100N/H/L STR22SE 40 0,8
9…19 16…30 27…56 NS100N/H/L STR22SE 100 0,8
15…30 5…50 44…90 NS160N/H/L STR22SE 160 0,8
23…46 40…80 70…139 NS250N/H/L STR22SE 250 0,8
37…65 64…112 111…195 NS400N/H STR23SE / 53UE 400 0,7
37…55 64…95 111…166 NS400L STR23SE / 53UE 400 0,6
58…83 100…144 175…250 NS630N/H/L STR23SE / 53UE 630 0,6
58…150 100…250 175…436 NS800N/H - NT08H1 Micrologic 5,0/6,0/7,0 1
74…184 107…319 222…554 NS800N/H - NT08H1 - NW08N1/H1 Micrologic 5,0/6,0/7,0 1
184…460 320…800 554…1385 NW20N1/H1 Micrologic 5,0/6,0/7,0 1
230…575 400…1000 690…1730 NW25N2/H3 Micrologic 5,0/6,0/7,0 1
294…736 510…1280 886…2217 NW32N2/H3 Micrologic 5,0/6,0/7,0 1
N26
4 Circuite de iluminat
SursŸ de confort Ûi productivitate, iluminatul reprezintŸ cca. 15% din cantitatea de

energie consumatŸ Án industrie Ûi 40% Án clŸdiri. Calitatea iluminatului (stabilitatea
Ûi continuitatea serviciului) depinde de calitatea energiei electrice absorbite.
Alimentarea cu energie electricŸ a reÍelelor de iluminat are, prin urmare mare
importanÍŸ.
Pentru a ajuta proiectarea reÍelei de alimentare Ûi pentru a simplifica alegerea
dispozitivului de protecÍie este prezentatŸ o analizŸ a diferitelor tehnologii de
realizare a lŸmpilor. Sunt prezentate de asemenea caracteristici distincte ale
circuitelor de iluminat Ûi impactul lor asupra dispozitivelor de comandŸ Ûi protecÍie.
4.1 Diferite tehnologii de realizare a lŸmpilor

RadiaÍia luminoasŸ artificialŸ poate fi produsŸ din energie electricŸ Án conformitate
cu douŸ principii: incandescenÍŸ Ûi electroluminiscenÍŸ.
IncandescenÍa reprezintŸ producerea luminii cu ajutorul creÛterii de temperaturŸ.
Cel mai uzual exemplu este un filament ÁncŸlzit prin circulaÍia unui curent electric
pÊnŸ la starea de alb. Energia furnizatŸ este transformatŸ Án efect Joule Ûi Án flux
luminos.
LuminiscenÍa este fenomenul de emisie de cŸtre un material a unei radiaÍii
luminoase vizibile sau aproape vizibile. Un gaz (sau vapori) supus unei descŸrcŸri
electrice emite radiaÍie luminoasŸ (electroluminiscenÍa gazelor).
ÎntrucÊt acest gaz nu conduce la temperaturŸ Ûi presiune normale, descŸrcarea
este produsŸ prin generarea unor particule ÁncŸrcate electric care produc ionizarea
gazului. Natura, presiunea Ûi temperatura gazului determinŸ spectrul luminii.
FotoluminiscenÍa este luminiscenÍa unui material expus unei radiaÍii luminoase sau
aproape luminoase (ultraviolet, infraroÛu).
CÊnd substanÍa absoarbe radiaÍia ultravioletŸ Ûi emite radiaÍie vizibilŸ care Án scurt
timp dupŸ energizare dispare, se vorbeÛte despre fluorescenÍŸ.
LŸmpile cu incandescenÍŸ
LŸmpile cu incandescenÍŸ sunt din punct de vedere istoric, cele mai vechi Ûi cele mai
des ÁntÊlnite.
Ele se bazeazŸ pe principiul filamentului incendescent Ántr-un mediu atmosferic
neutru sau vid care ÁmpiedicŸ combustia.
Se face o distincÍie Ántre:
n balon standard
Acesta conÍine un filament de tungsten Ûi este umplut cu un gaz inert (nitrogen Ûi
argon sau krypton);
n balon cu halogen
Acesta conÍine de asemenea un filament de tungsten dar este umplut cu un amestec
de halogen Ûi gaz inert (krypton sau xenon). Acest amestec de halogen este
responsabil de fenomenul regenerŸrii filamentului ceea ce mŸreÛte durata de viaÍŸ a
lŸmpilor Ûi evitŸ Ánnegrirea. Aceasta permite de asemenea o temperaturŸ ridicatŸ a
filamentului Ûi prin urmare o luminozitate crescutŸ Án baloane de halogen mici.
Principalul dezavantaj al lŸmpilor cu incandescenÍŸ este disiparea unei cantitŸÍi de
a- cŸldurŸ semnificativŸ ceea ce determinŸ o eficienÍŸ luminoasŸ scazutŸ.
LŸmpile fluorescente
AceastŸ familie cuprinde tuburile fluorescente Ûi lŸmpile fluorescent compacte.
Tehnologia lor este cunoscutŸ Án mod uzual ca “mercur de joasŸ presiune”.
În tuburile fluorescente o descŸrcare electricŸ determinŸ ca electronii sŸ se
ciocneascŸ cu ionii vaporilor de mercur rezultÊnd radiaÍii ultravilote datoritŸ
energizŸrii atomilor de mercur. Materialul fluorescent care acoperŸ interiorul tubului
transformŸ aceastŸ radiaÍie Án radiaÍie vizibilŸ.
Tuburile fluorescente disipŸ mai puÍinŸ cŸldura Ûi au o duratŸ mai mare de viaÍŸ
decÊt lŸmpile cu incandescenÍŸ, dar ele necesitŸ un dispozitiv de amorsare denumit
b- “starter” Ûi un dispozitiv pentru limitarea curentului din arc dupŸ amorsare. Acest
dispozitiv denumit “balast” este Án mod uzual o bobinŸ amplasatŸ Án serie cu arcul.
LŸmpile fluorescente compacte se bazeazŸ pe acelaÛi principiu ca Ûi tuburile
fluorescente. FuncÍiile starterului Ûi balastului sunt Ándeplinite de un circuit electronic
(integrat Án lampŸ) cea ce permite utilizarea unor tuburi de dimensiuni mici. LŸmpile N27
fluorescent compacte (vezi Fig. N35) au fost dezvoltate pentru a Ánlocui lŸmpile
fluorescente. Ele permit o economie semnificativŸ de energie (15 W Án loc de 75 W)
pentru acelaÛi nivel de iluminare Ûi au o duratŸ de viaÍŸ crescutŸ.
LŸmpile cunoscute ca de tip “cu inducÍie” sau “fŸrŸ electrozi” funcÍioneazŸ pe
Fig. N35: LŸmpi fluorescenta compacte [a] standard Ûi [b] cu principiul ionizŸrii gazului existent Án tub datoritŸ unui cÊmp electromagnetic de
inducÍie. foarte mare frecvenÍŸ (pÊnŸ la 1 GHz). Durata lor de viaÍŸ poate fi de cca.
100000 de ore.
LŸmpile cu descŸrcŸri (vezi Fig. N36)

Lumina este produsŸ de o descŸrcare electricŸ dintre doi electrozi Án interiorul
gazului Ántr-un balon de cuartz. Prin urmare toate aceste lŸmpi necesitŸ un balast
pentru a limita curentul arcului. Mai multe tehnologii au fost dezvoltate pentru diferite
aplicaÍii.
LŸmpile cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu la joasŸ presiune se caracterizeazŸ prin
cea mai mare emisie de luminŸ. TotuÛi factorul de redare a culorilor este foarte slab
deoarece au radiaÍie monocromaticŸ oranj.
LŸmpile cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu la ÁnaltŸ presiune produc o luminŸ albŸ cu
uÛoarŸ nuanÍŸ de oranj.
În cazul lŸmpilor cu descŸrcŸri Án vapori de mercur de ÁnaltŸ presiune descŸrcarea
se produce Ántr-un balon ceramic sau de cuartz la presiune ÁnaltŸ. Aceste lŸmpi
se numesc lŸmpi fluorescente cu descŸrcare Án mercur. Ele produc o luminŸ
caracteristicŸ alb-albŸstruie.
LŸmpile cu halogenuri metalice sunt ultima tehnologie. Ele produc luminŸ cu un
spectru larg de culori. Utilizarea tuburilor ceramice oferŸ o eficenÍŸ luminoasŸ sporitŸ
Ûi o mai bunŸ stabilitate a culorilor.
Diode emiÍŸtoare de luminŸ (LED)
Principiul acestor LED-uri este emisia de luminŸ de cŸtre un element semiconductor
parcurs de un curent electric. Ele sunt uzual utilizate Án numeroase aplicaÍii, dar
dezvoltŸrile recente de diode albe sau albastre avÊnd un flux luminos sporit, deschid
noi perspective, Án special Án cea ce priveÛte semnalizŸrile (semafoare, iluminatul
de urgenÍŸ sau al indicatoarelor de EXIT). LED-urile sunt dispozitive ce necesitŸ un
curent mic Ûi tensiune joasŸ Ûi, prin urmare, se preteazŸ alimentŸrii de la baterii. În
situÍia alimentŸrii de la reÍea se impune utilizarea unui convertor.
Avantajul LED-urilor este consumul lor energetic scŸzut. Ca urmare ele funcÍioneazŸ
la temperaturŸ foarte scŸzutŸ Ûi Án consecinÍŸ au o duraÍŸ de viaÍŸ foarte mare.
Ca simplŸ observaÍie, o diodŸ emite o luminŸ de intensitate redusŸ. O instalaÍie de
iluminat de mare putere necesitŸ, prin urmare, conectarea unui numŸr mare de astfel
de unitŸÍi Án serie Ûi paralel.
Fig. N36: LŸmpile cu descŸrcŸri.
Tehnologie AplicaÍii Avantaje Dezavantaje

Incandescent n UtilizŸri casnice n Conectare directŸ fŸrŸ n EficienÍŸ energeticŸ scŸzutŸ
standard n Iluminat local decorativ utilizarea unui alt dispozitiv Ûi consum energetic ridicat
n PreÍ de achiziÍie acceptabil n Cantitate semnificativŸ de
n Dimensiune compactŸ cŸldurŸ disipatŸ
n Iluminare instantanee n DuratŸ de viaÍŸ micŸ
n Redare bunŸ a culorilor
Incandescent n Iluminat tip spot n Conectare directŸ n EficienÍŸ luminoasŸ medie
halogen n Iluminat intens n Eficacitate instantanee
n Redare excelentŸ a culorilor
Tub fluorescent n Magazine, birouri, ateliere n EficienÍŸ luminoasŸ ridicatŸ n Intensitate luminoasŸ scŸzutŸ
n Iluminat exterior n Redare moderatŸ a culorilor a unei singure unitŸÍi
n Sensibilitate la temp. extreme
LampŸ n UtilizŸri casnice n EficienÍŸ luminoasŸ bunŸ n InvestiÍie iniÍialŸ ridicatŸ
fluorescentŸ n Birouri n Redare bunŸ a culorilor Án compareÍie cu lŸmpile
compactŸ n Înlocuiri de lŸmpi incandescente
incandescente
Vapori de mercur n Ateliere, hale, hangare n EficienÍŸ luminoasŸ ridicatŸ n Aprinderea Ûi reaprinderea se
la ÁnaltŸ presiune n Fabrici n Redare acceptabilŸ a culorilor realizeazŸ Án cÊteva minute
n Dimensiuni compact
n DuratŸ de viaÍŸ lungŸ
Sodiu la ÁnaltŸ n Iluminat exterior n Foarte bunŸ eficienÍŸ n Aprinderea Ûi reaprinderea se
presiune n Hale largi luminoasŸ realizeazŸ Án cÊteva minute
Sodiu la joasŸ n Iluminat exterior n Vizibilit. bunŸ pe timp de ceaÍŸ n DuratŸ de aprindere lungŸ (5 min)
presiune n Iluminat de securitate n Economic de utilizat n Redare mediocrŸ a culorilor
Halogenuri n Zone Ántinse n EficienÍŸ luminoasŸ bunŸ n Aprinderea Ûi reaprinderea se
metalice n Hale cu plafoane Ánalte n Redare bunŸ a culorilor realizeazŸ Án cÊteva minute
n DuratŸ de viaÍŸ lungŸ
LED n Semnalizare (semafor cu n Insensibile la un numŸr mare n NumŸr limitat de culori
3 culori, semne EXIT Ûi de comutŸri n Intensitate luminoasŸ scŸzutŸ a
N28 luminare de siguranÍŸ) n Consum energetic scŸzut unei singure unitŸÍi
n TemperaturŸ scŸzutŸ
Tehnologie Putere (W) EficienÍŸ (Lm/W) DuratŸ de viaÍŸ (ore)
IncandescenÍŸ standard 3 - 1.000 10 - 15 1.000 - 2.000
IncandescenÍŸ halogen 5 - 500 15 - 25 2.000 - 4.000
Tub fluorescent 4 - 56 50 - 100 7.500 - 24.000
LampŸ fluorescentŸ compactŸ 5 - 40 50 - 80 10.000 - 20.000
Vapori de mercur la ÁnaltŸ pres. 40 - 1.000 25 - 55 16.000 - 24.000
Vapori de sodiu la ÁnaltŸ pres. 35 - 1.000 40 - 140 16.000 - 24.000
Vapori de sodiu la joasŸ pres. 35 - 180 100 - 185 14.000 - 18.000
Halogenuri metalice 30 - 2.000 50 - 115 6.000 - 20.000
LED 0,05 - 0,1 10 - 30 40.000 – 100.000
Tab. N37: Utilizarea Ûi caracteristicile tehnice ale surselor de luminŸ.

4.2 Caracteristicile electrice ale lŸmpilor

LŸmpi cu incandescenÍŸ cu alimentare directŸ
DatoritŸ temperaturii foarte Ánalte a filamentului Án timpul funcÍionarii (pÊnŸ la
2500° C ), rezistenÍa sa variazŸ foarte mult Ántre situaÍia Án care lampa este stinsŸ
Ûi situaÍia Án care lampa este aprinsŸ. ÎntrucÊt rezistenÍa sa la rece este micŸ, la
amorsare apare un vÊrf de curent care poate atinge de 10 - 15 ori curentul nominal,
pentru mai multe ms.
Acest lucru este valabil atÊt pentru lŸmpile obiÛnuite cÊt Ûi pentru lŸmpile cu halogen
Ûi impune o reducere a numŸrului de lŸmpi care pot fi acÍionate de cŸtre dispozitivele
de comandŸ, cum ar fi: Ántreruptoare, contactoare modulare sau relee pentru bare
capsulate.
LŸmpi cu halogen de foarte joasŸ tensiune (FJT)

n Anumite lŸmpi cu halogen de puteri mici sunt alimentate cu tensiuni foarte
joase de 12 sau 24 V, via un transformator sau un convertizor electronic. În cazul
alimentŸrii prin transformator, fenomenul de magnetizare se combinŸ, la amorsare,
cu cel de variaÍie al rezistenÍei filamentului. Curentul de amorsare poate atinge de
50 - 75 ori curentul nominal, pentru cÊteva ms. Utilizarea unui variator de iluminat
(dimmer) amplasat Án amonte, poate reduce Án mod semnificativ acest curent.
n Pentru aceeaÛi putere, convertizoarele electronice sunt mult mai scumpe decÊt
soluÍia cu transformator. Acest handicap comercial este compensat prin avantaje
legate de uÛurinÍa sporitŸ de instalare, deoarece cŸldura disipatŸ este redusŸ, ele
pot fi amplasate chiar Ûi pe un suport inflamabil. Mai mult, ele au ÁncorporatŸ Ûi
protecÍia termicŸ.
Noile lŸmpi cu halogen de foarte joasŸ tensiune sunt acum disponibile cu
transformator integrat Án soclul lor. Ele pot fi alimentate direct Ûi pot Ánlocui lŸmpile
uzuale, fŸrŸ nici o adaptare specialŸ.
VariaÍia iluminŸrii Án cazul lŸmpilor cu incandescenÍŸ

În cazul lŸmpilor cu incandescenÍŸ, variaÍia iluminŸrii poate fi obÍinutŸ prin variaÍia
tensiunii aplicate lŸmpii.
VariaÍia tensiunii se realizeazŸ, Án mod uzual de cŸtre dispozitive precum Ántreruptor
cu Triac, prin variaÍia unghiului de aprindere de-a lungul perioadei tensiunii. Forma
de undŸ a tensiunii aplicate lŸmpii este indicatŸ Án Fig. N38a. AceastŸ tehnicŸ,
cunoscutŸ sub numele de “cut-on control” este adecvatŸ pentru alimentarea
sarcinilor rezistive sau inductive. AltŸ tehnicŸ adecvatŸ pentru alimentarea
circuitelor capacitive a fost dezvoltatŸ cu componente electronice MOS Ûi IGBT.
AceastŸ tehnicŸ variazŸ tensiunea prin Ántreruperea curentului Ánainte de sfÊrÛitul
semiperioadei (vezi Fig. N38b) Ûi este cunoscutŸ sub numele de “cut-off control”.
Aprinderea Án mod treptat a unei lŸmpi reduce, de asemenea sau chiar eliminŸ,
vÊrful de curent de la amorsare.
ÎntrucÊt curentul prin lampŸ este distorsionat de cŸtre aprinderea electronicŸ, se
produc armonici de curent . Armonica de ordinul 3 este predominantŸ, iar procentajul
armonicii de ordinul 3 Án raport cu valoarea maximŸ a fundamentalei de curent (la
puterea maximŸ) este reprezentat Án Fig. N39.
De notat faptul cŸ, Án practicŸ, puterea aplicatŸ lŸmpii cu ajutorul dimmer-ului poate
varia Ántre 15 - 85% din puterea maximŸ a lŸmpii.
N29
Fig. N38: FormŸ de undŸ de tensiune de alimentare printr-un

dimmer, la 50% din tensiunea maximŸ, cu urmatoarele tehnici:
[a]: cut - on control Fig. N39: Procentajul armonicii de ordinul trei de curent Án funcÍie de puterea aplicatŸ unei lŸmpi
[b]: cut - off control. cu incandescenÍŸ utilizÊnd un dimmer electronic.
În conformitate cu standardul CEI 61000-3-2 care stabileÛte limitele emisiilor de

armonici pentru sistemele electrice Ûi electronice avÊnd curentul i 16 A, se aplicŸ
urmŸtoarele:
n pentru dimmerele independente pentru lŸmpi cu incandescenÍŸ avÊnd puteri
nominale mai mici sau egale cu 1 kW nu se stabilesc limite;
n pentru alte puteri sau pentru echipament de iluminat incandescent cu dimmere
Áncorporate sau amplasate Ántr-o carcasŸ, valoarea maxim admisibilŸ pentru
armonica 3 de curent este egalŸ cu 2,30 A.
LŸmpi fluorescente cu balast magnetic

Tuburile fluorescente Ûi lŸmpile cu descŸrcŸri au nevoie ca intensitatea arcului
electric sŸ fie limitatŸ, iar aceastŸ funcÍie este ÁndeplinitŸ de cŸtre o bobinŸ (sau
balast magnetic), amplasatŸ Án serie cu lampa (vezi Fig. N40).
Acest aranjament este cel mai des ÁntÊlnit Án aplicaÍiile casnice cu un numŸr limitat
de tuburi. ÎntrerupŸtorului care comandŸ aprinderea/stingererea acestor tuburi nu i
se impune nici o condiÍie.
Variatoarele de iluminat tip dimmer nu sunt compatibile cu balasturile magnetice:
anularea tensiunii pentru o fracÍiune de perioadŸ Ántrerupe descŸrcarea Ûi duce la
stingerea lŸmpii.
Starterul ÁndeplineÛte douŸ funcÍii: preÁncŸlzeÛte tubul fluorescent iar apoi,
genereazŸ o supratensiune pentru a amorsa tubul. AceastŸ supratensiune este
generatŸ prin deschiderea unui contact (comandat de un Ántreruptor termic) care
Ántrerupe circulaÍia curentului prin balastul magnetic.
În timpul funcÍionŸrii starterului (aprox. 1 s) curentul care circulŸ prin corpul de
iluminat este de aproximativ 2 ori curentul nominal.
ÎntrucÊt curentul prin tub Ûi balast este Án mod esenÍial inductiv, factorul de putere
este foarte scŸzut (Án medie Ántre 0,4 Ûi 0,5). În instalaÍiile alcŸtuite dintr-un numŸr
mare de tuburi, este necesar sŸ se asigure compensarea, pentru ÁmbunŸtŸÍirea
factorului de putere.
Pentru instalaÍiile de iluminat mari, compensarea centralizatŸ cu baterii de
condensatoare este o soluÍie posibilŸ, dar cel mai adesea acestŸ compensare este
inclusŸ la nivelul fiecŸrui corp de iluminat, Án diferite moduri (vezi Fig. N41).
Mod de compensare AplicaÍii ObservaÍii

FŸrŸ compensare Casnic Un singur corp de iluminat fluorescent
Paralel [a] Birouri, aleliere, Risc de supracurenÍi pentru echipamentele
supermarket-uri de comandŸ
Serie [b] Alegerea unor condensatoare cu tensiuni de
funcÍionare Ánalte (450 la 480 V)
Duo [c] EvitŸ flicker-ul
Fig. N41: Diferite moduri de compensare: [a] paralel, [b] serie; [c] dual serie, numitŸ “duo”, Ûi
domeniile lor de utilizare.
Condensatoarele sunt dimensionate astfel ÁncÊt factorul de putere global sŸ fie mai
mare de 0,85. În cele mai uzuale cazuri de compensare paralel, capacitŸÍile lor sunt
Án jur de 1 µF pentru 10 W putere activŸ, pentru orice tip de lampŸ. TotuÛi, aceastŸ
compensare este incompatibilŸ cu ÁntrerupŸtoarele cu variatoare de luminŸ.
N30 LimitŸri care afecteazŸ compensarea
Dispunerea Án cazul compensŸrii paralel creeazŸ anumite limitŸri amorsŸrii lŸmpii.
ÎntrucÊt condensatoarele sunt, iniÍial, descŸrcate, conectarea lor produce
supracurent. De asemenea, apare o supratensiune datoritŸ oscilaÍiilor Án circuit,
create de capacitate Ûi inductanÍa reÍelei.
Fig. N40: Balast magnetic. UrmŸtorul exemplu poate fi utilizat pentru a determina ordinele de mŸrime ale
amplitudinii.
Presupunem un ansamblu de 50 de tuburi fluorescente de 36 W fiecare, avÊnd:

n puterea activŸ totalŸ: 1800 W;
n puterea aparentŸ: 2 kVA;
n valoarea eficace a curentului: 9 A;
n vÊrful de curent: 13 A.
cu:
n capacitatea totalŸ: C = 175 µF;
n inductanÍe de linie (corespunzŸtoare unui curent de scurtcircuit de 5 kA):
l = 150 µH.
Curentul maxim de vÊrf la conectare este egal cu:
Curentul maxim de vÊrf la conectare poate atinge Án acest caz de 27 de ori curentul
de vÊrf Án timpul funcÍionŸrii normale.
Formele de undŸ de tensiune Ûi de curent la amorsare sunt date Án Fig. N42 pentru
Ántreruptorul care se Ánchide Án momentul Án care tensiunea are valoarea maximŸ de
vÊrf.
ExistŸ totuÛi un risc de sudare a contactelor electromecanice ale dispozitivului de
comandŸ (Ántreruptor de la distanÍŸ, contactor, Ántreruptor) sau de distrugere Án cazul
Ántreruptoarelor statice.
Fig. N42: Tensiunea Ûi curenÍii la amorsare.
În realitate, limitŸrile sunt mult mai puÍin severe datoritŸ impedanÍei cablurilor.
Amorsarea grupurilor de tuburi fluorecente are o singurŸ limitare specificŸ. CÊnd un
grup de tuburi fluorescente este conectat, condensatoarele din aceste tuburi, care
sunt deja energizate, contribuie la valoarea curentului de amorsare Án momentul N31
conectŸrii celui de-al doile grup de tuburi: ele amplificŸ curentul de vÊrf din
dispozitivul de comandŸ Án momentul conectŸrii celui de-al doilea grup.
Tabelul N43, rezultat din mŸsurŸtori, specificŸ amplitudinea primului vÊrf de curent,
pentru diferite valori prezumate de curent de scurtcircuit, Isc. Se observŸ faptul cŸ,
curentul de vÊrf poate fi de 2 - 3 ori mai mare, Án funcÍie de numŸrul de tuburi deja Án
funcÍiune la momentul conectŸrii unui alt grup de tuburi.
NumŸr de tuburi NumŸr de tuburi Curentul de vÊrf la amorsare (A)

deja Án funcÍiune conectate Isc = 1.500 A Isc = 3.000 A Isc = 6.000 A
0 14 233 250 320
14 14 558 556 575
28 14 608 607 624
42 14 618 616 632
Tab. N43: Amplitudinea curentului de vÊrf Án Ántreruptoarele de comandŸ Án momentul conectŸrii

unui al doilea grup de tuburi.
Oricum, conectarea secvenÍialŸ a fiecŸrui grup de tuburi este recomandatŸ, pentru a

se reduce curentul de vÊrf Án Ántreruptorul principal.
Cele mai recente balasturi magnetice sunt cunoscute sub denumirea de “pierderi
reduse” (low-loss). Circuitul magnetic a fost optimizat, dar principiul de funcÍionare
rŸmÊne acelaÛi. Noua generaÍie de balasturi devine din ce Án ce mai utilizatŸ sub
influenÍa noilor reglementŸri (Directive Europene, Energy Policy Act - USA).
În aceste condiÍii, utilizarea balasturilor electronice este tot mai ÁntÊlnitŸ Án
detrimentul balasturilor magnetice.
LŸmpile fluorescente cu balasturi electronice

Balasturile electronice Ánlocuiesc balasturile magnetice Án alimentarea tuburilor
fluorescente (inclusiv a lŸmpilor fluorescente compacte) Ûi a lŸmpilor cu descŸrcŸri.
Ele Ándeplinesc, de asemenea, funcÍia de “starter” Ûi nu au nevoie de condensator
pentru compensare.
Principiul balastului electronic (vezi Fig. N44) constŸ Án alimentarea arcului
lŸmpii printr-un dispozitiv electronic care genereazŸ o formŸ de undŸ de tensiune
alternativŸ rectangularŸ cu o frecvenÍŸ Ántre 20 - 60 kHz.
AlimentÊnd arcul lŸmpii cu tensiune de ÁnaltŸ frecvenÍŸ se poate elimina total flicker-
ul Ûi efectele stroboscopice. Balastul electronic este complet silenÍios.
În timpul perioadei de preÁncŸlzire a lŸmpii cu descŸrcŸri, acest balast alimenteazŸ
lampa cu tensiune Án creÛtere, la un curent, practic constant. În condiÍii normale,
acesta regleazŸ tensiunea aplicatŸ lŸmpii independent de orice fluctuaÍie de
tensiune care existŸ pe linia de alimentare.
ÎntrucÊt arcul este alimentat Án condiÍii optime de tensiune, aceasta conduce la
economii de energie cuprinse Ántre 5 - 10% Ûi la o creÛtere importantŸ a duratei de
viaÍŸ a lŸmpii. Mai mult, randamentul balastului electronic poate depŸÛi 93%, Án timp
ce randamentul balastului magnetic este de doar 85%.
Factorul de putere este ridicat (> 0,9).
Balastul electronic este, de asemenea, utilizat pentru a Ándeplini funcÍia de dimmer.
De fapt, prin variaÍia frecvenÍei, variazŸ amplitudinea curentului arcului Ûi, deci,
intensitatea fluxului luminos.
Curentul de amorsare
Problema principalŸ pe care o creeazŸ balastul electronic asupra liniei de alimentare
este cea a curentului mare de amorsare pe Ántreruptorul de conectare, conectat la
sarcina iniÍialŸ. (vezi Tab. N45).
Tehnologia Curentul max. la amorsare DuratŸ

N32 Redresor cu corecÍia 30 la 100 In i 1 ms
factorului de putere
Redresor cu bobina 10 la 30 In i 5 ms
Balast magnetic i 13 In 5 la 10 ms
Fig. N44: Balast electronic. Tab. N45: Amplitudinea curenÍilor de amorsare Án funcÍie de tehnologia utilizatŸ.
În realitate, datoritŸ impedanÍelor conductoarelor, curenÍii de amorsare pentru un

ansamblu de lŸmpi sunt mult mai mici decÊt aceste valori, de cca. 5 - 10 In pentru
mai puÍin de 5 ms. Spre deosebire de cazul balasturilor magnetice, acest curent de
amorsare nu este ÁnsoÍit de nici o supratensiune.
CurenÍii armonici
În cazul balasturilor asociate lŸmpilor cu descŸrcare, de puteri mari, curentul absorbit
din reÍeaua de alimentare are un factor de distorsiune armonicŸ totalŸ scŸzut (< 20
Án general Ûi < 10% pentru dispozitivele mai sofisticate). Din contrŸ, balasturile
asociate lŸmpilor de micŸ putere, Án particular, lŸmpilor fluorescente compacte,
produc Án reÍea un curent foarte distorsionat (vezi Fig. N46). Coeficientul total de
distorsiune armonicŸ poate atinge 150%. În aceste condiÍii, valoarea eficace a
curentului absorbit din reÍeaua de alimentare ajunge la 1,8 ori curentul corespunzŸtor
unei lŸmpi de putere activŸ, ceea ce corespunde unui factor de putere de 0,55.
Fig. N46 :Forma de curent absorbitŸ de o lampŸ fluorescentŸ compactŸ.
Pentru a echilibra sarcinile Ántre faze circuitele de iluminat sunt, de obicei, conectate
Ántre faze Ûi neutru, Án mod echilibrat. În aceste condiÍii, nivelul ridicat al armonicii 3
Ûi al celor multiplu de 3 determinŸ o suprasarcinŸ pe conductorul neutru. Cazul cel
mai defavorabil conduce la un curent pe conductorul neutru care poate atinge √3 ori
curentul de pe fazŸ.
Limitele distorsiunilor armonice pentru sistemele electrice Ûi electronice sunt
specificate Án standardul CEI 61000-3-2. Pentru simplificare, mai jos, sunt prezentate
pentru echipamentele de iluminat, limitele armonicile de ordin 3 Ûi 5 care sunt, de
altfel, cele mai relevante (vezi Tab. N47).
Ordinul Putere activŸ > 25 W Putere activŸ i 25 W

armonicii Se aplicŸ una din urmŸtoarele limite:
% din valoarea % din valoarea Curentul armonicii relativ
fundamentalei de curent fundamentalei de curent la puterea activŸ
3 30 86 3,4 mA/W
5 10 61 1,9 mA/W
Tab. N47: Curentul armonic maxim admisibil.
Balasturile electronice au, Án general, condensatoare amplasate Ántre conductoarele N33

sursei de alimentare Ûi pŸmÊnt. Aceste condensatoare sunt responsabile de
circulaÍia unui curent permanent de scurgere de ordinul a 0,5 - 1 mA/balast. De
aici rezultŸ limitarea numŸrului maxim de balasturi care pot fi protejate printr-un
dispozitiv de curent diferenÍial rezidual.
La punerea sub tensiune, sarcina iniÍialŸ a acestor condensatoare poate, de
asemenea, cauza circulaÍia unui curent de vÊrf a cŸrui amplitudine poate atinge
cÊÍiva amperi pentru cca. 10 µs. Acest vÊrf de curent poate determina declanÛŸri
intempestive a unor dispozitive de protecÍie neadecvate.
Emisii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ

Balasturile electronice sunt responsabile de anumite emisii radiante Ûi conductoare
de ÁnaltŸ frecvenÍŸ.
Tensiunea rapid crescŸtoare, aplicatŸ conductoarelor balastului determinŸ pulsuri
de curent care circulŸ prin condensatoare cŸtre pŸmÊnt. Ca rezultat, curenÍi aleatori
circulŸ prin conductorul de protecÍie Ûi prin conductoarele sursei de alimentare.
DatoritŸ frecvenÍei Ánalte a acestor curenÍi, existŸ radiaÍie electromagneticŸ. Pentru a
limita aceste radiaÍii electromagnetice de ÁnaltŸ frecvenÍŸ, lampa trebuie amplasatŸ
Án imediata vecinŸtate a balastului, astfel reducÊndu-se lungimea celor mai
importante conductoare radiante.
Diferite moduri de alimentare (vezi Tab. N48)
Tehnologia Mod de alimentare Alte dispozitive

Incandescent standard Direct de la reÍea Întreruptor cu disp. de reglare
Halogen incandescent a fluxului luminos (dimmer)
Halogen incandescent la TFJ Transformator Convertor electronic
Tub fluorescent Balast magnetic Ûi starter Balast electronic
Dimmer electronic +
balast
LampŸ fluorescentŸ compactŸ Balast electronic Áncorporat
Vapori de mercur Balast magnetic Balast electronic
Vapori de sodiu ÁnaltŸ presiune
Vapori de sodiu joasŸ presiune
Halogenuri metalice
Tab. N48: Diferite tipuri de alimentare a lŸmpilor.
4.3 LimitŸri Ûi recomandŸri referitoare la

dispozitivele de iluminat
Curentul care circulŸ prin lŸmpi
Riscuri
AceastŸ mŸrime este prima care ar trebui luatŸ Án considerare atunci cÊnd se
proiecteazŸ o instalaÍie, altfel este foarte probabil ca protecÍia la suprasarcinŸ sŸ
declanÛeze Ûi sŸ lase utilizatorii Án Ántuneric.
Este evident faptul cŸ, pentru determinarea sa trebuie luat Án considerare consumul
tuturor componentelor, Án special, Án cazul instalaÍiilor de iluminat fluorescent,
ÁntrucÊt puterea consumatŸ de balast trebuie sŸ se adauge celei a tuburilor sau a
baloanelor.
SoluÍie
Pentru iluminatul incendescent trebuie amintit faptul cŸ tensiunea de linie poate
depŸÛi valoarea sa nominalŸ cu cca. 10%, ceea ce poate determina o creÛtere a
curentului absorbit.
Pentru iluminatul fluorescent, dacŸ nu este altfel specificat, puterea balastului
magnetic poate fi aproximatŸ ca fiind cca. 25% din cea a balonului. În cazul
balasturilor electronice, aceastŸ putere este mai micŸ, cuprinsŸ Ántre 5 - 10%.
Pragurile de declanÛare a protecÍiei la supracurent trebuie, prin urmare, calculate
Án funcÍie de puterea totalŸ Ûi de factorul de putere, mŸrimi calculate pentru fiecare
circuit.
SupracurenÍi la punerea sub tensiune

Riscuri
Dispozitivele utilizate pentru protecÍia Ûi comanda circuitelor de iluminat sunt cele
N34 precum: relee, triace, teleruptoare, contactoare, Ántreruptoare.
Cea mai importantŸ condiÍie pusŸ acestor dispozitive este legatŸ de vÊrful de curent
la punerea sub tensiune.
Acest vÊrf de curent depinde de tehnologia lŸmpilor utilizate, dar, de asemenea,
de caracteristicile instalaÍiei (puterea transformatorului de alimentare, lungimea
cablurilor, numŸrul de lŸmpi) Ûi de momentul conectŸrii Án raport cu perioada
tensiunii de linie. Un vÊrf de curent de valoare mare, deÛi trecŸtor, poate determina
sudarea contactelor electromecanice ale dispozitivelor de comandŸ sau distrugerea
dispozitivelor electronice (de comutare staticŸ).
DouŸ soluÍii
DatoritŸ curenÍilor la punerea sub tensiune, majoritatea releelor obiÛnuite sunt
incompatibile cu sistemele de alimentare ale dispozitivelor de iluminat. Se fac, de
obicei, urmŸtoarele recomandŸri:
n limitarea numŸrului de lŸmpi care urmeazŸ sŸ fie conectate pe un circuit protejat
de un singur dispozitiv de protecÍie, astfel ÁncÊt, puterea totalŸ sŸ fie mai micŸ decÊt
puterea maximŸ admisibilŸ a dispozitivului;
n verificarea, ÁmpreunŸ cu producŸtorul, limitelor pe care acesta le stipuleazŸ pentru
dispozitive. AceastŸ mŸsurŸ de prevedere este Án mod particular importantŸ atunci
cÊnd se Ánlocuiesc lŸmpi cu incandescenÍŸ cu lŸmpi fluorescent compacte.
Ca un exemplu, Tab. N49 indicŸ numŸrul maxim de tuburi fluorescente compensate
care pot fi comandate de cŸtre diferite dispozitive cu curentul nominal de 16 A. De
menÍionat faptul cŸ numŸrul de tuburi comandate trebuie sŸ fie substanÍial sub
numŸrul corespunzŸtor puterii maxime a dispozitivelor.
Puterea tubului NumŸrul de tuburi NumŸrul maxim de tuburi care pot fi

(W) corespunzŸtoare comandate de:
puterii de Contactoare Teleruptoare Întreruptoare
16 A x 230 V GC16 A TL16 A C60-16 A
CT16 A
18 204 15 50 112
36 102 15 25 56
58 63 10 16 34
Tab. N49: NumŸrul de tuburi controlate este substanÍial mai mic decÊt numŸrul corespunzŸtor
puterii maxime a dispozitivelor.
ExistŸ totuÛi o tehnicŸ pentru limitarea vÊrfului de curent la punerea sub tensiune a
circuitelor cu comportare capacitivŸ (balasturile magnetice amplasate Án paralel cu
condensatoarele Ûi balasturile electronice). Aceasta constŸ Án a ne asigura de faptul
cŸ, conectarea circuitelor la sursa de alimentare se face la momentul trecerii prin
zero a tensiunii. Numai Ántreruptoarele electronice oferŸ aceastŸ posibilitate (vezi
Fig. N50a). AceastŸ tehnicŸ s-a dovedit a fi utilŸ la proiectarea circuitelor de iluminat
noi.
Recent, au fost dezvoltate dispozitive cu tehnologii hibride care combinŸ
Ántreruptoarele electronice (care Ánchid circuitul la trecerea prin zero a tensiunii) cu
contactoarele electromecanice care, apoi, le scurtcircuiteazŸ (reducerea pierderilor
Án semiconductoare, vezi Fig. N50b).
a b c
Fig. N50: CT standard + contactor [a]. CT+ contactor cu acÍionare manualŸ, buton pentru N35
selectarea modului de funcÍionare Ûi indicator cu lampŸ care aratŸ modul de operare ales [b], Ûi
Merlin Gerin - Gama TL + Ántreruptor de comandŸ de la distanÍŸ [c].
NumŸrul maxim de lŸmpi care pot fi comandate de un teleruptor Merlin Gerin

TL 16 Ûi TL 32 A (alimentate la 230 V, tensiune monofazatŸ)
Tipul de lampŸ Puterea lŸmpii (W) TL 16A TL 32A

Incandescent standard 40 40 106
60 25 66
75 20 53
100 16 42
200 8 21
Putere totalŸ 1600 W 4260 W
Halogen incandescent 300 5 13
500 3 8
1000 1 4
1500 1 2
Halogen la foarte 20 70 180
joasŸ tensiune 50 28 74
75 19 50
100 14 37
Tub fluorescent 18 70 186
necompensat 36 35 73
58 21 55
Tub fluorescent 18 50 133
compensat 36 25 66
58 16 42
LampŸ fluorescentŸ 2x18 56 148
dublŸ compensatŸ 2x36 28 74
2x58 17 45
LampŸ fluorescentŸ 16 80 212
cu balast electronic 32 40 106
50 26 69
LampŸ fluorescentŸ 2x16 40 106
dublŸ cu balast 2x32 20 53
electronic 2x50 13 34
Sodiu de joasŸ presiune 55 24 63
90 15 40
135 10 26
180 7 18
Sodiu ÁnaltŸ presiune, 250 5 13
Halogenuri metalice 400 3 8
1000 1 3
Tab. N51: NumŸrul maxim de lŸmpi controlate de cŸtre dispozitive Merlin Gerin TL16 A Ûi TL 32 A.
N36
NumŸrul maxim de lŸmpi care pot fi comandate de cŸtre contactoare

Telemecanique GC Ûi Merlin Gerin CT (alimentate la 230 V, tensiune
monofazatŸ)
Tipul de Puterea GC16A GC25A GC40A GC63A

lŸmpii (W) CT16A CT25A CT40A CT63A
Incandescent 40 38 57 115 172
standard 60 30 45 85 125
75 25 38 70 100
100 19 28 50 73
150 12 18 35 50
200 10 14 26 37
Halogen 300 7 10 18 25
incandescent 500 4 6 10 15
1000 2 3 6 8
Halogen la 20 15 23 42 63
foarte joasŸ tensiune 50 10 15 27 42
75 8 12 23 35
100 6 9 18 27
Tub fluorescent 18 22 30 70 100
necompensat 36 20 28 60 90
58 13 17 35 56
Tub fluorescent 18 15 20 40 60
compensat 36 15 20 40 60
58 10 15 30 43
LampŸ fluorescentŸ 2x18 30 46 80 123
dublŸ compensatŸ 2x36 17 25 43 67
2x58 10 16 27 42
LampŸ fluorescentŸ 18 74 111 222 333
cu balast electronic 36 38 58 117 176
58 25 37 74 111
LampŸ fluorescentŸ 2x18 36 55 111 166
dublŸ cu balast 2x36 20 30 60 90
electronic 2x58 12 19 38 57
Sodiu de joasŸ 18 14 21 40 60
presiune 35 3 5 10 15
55 3 5 10 15
90 2 4 8 11
135 1 2 5 7
180 1 2 4 6
Sodiu ÁnaltŸ presiune, 70 6 9 18 25
Halogenuri metalice 150 6 9 18 25
250 2 4 8 12
400 2 3 6 9
1000 1 2 4 6
Tab. N52: NumŸrul maxim de lŸmpi comandate de contactoare Telemecanique GC Ûi

Merlin Gerin CT.
N37
NumŸrul maxim de balasturi protejate de Ántreruptoare Merlin Gerin

C60N / C120 N (numŸrul de corpuri de iluminat pe fazŸ alimentate la 230/400 V)
Datele urmatoare (vezi Tab. N53) sunt date considerÊnd curba D de declanÛare a
Ántreruptorului (pragul magnetic reglat Ántre 10 Ûi 14 In), ceea ce permite conectarea
unui numŸr maxim de corpuri de iluminat, asigurÊnd o protecÍie termicŸ sigurŸ Ûi
eliminÊnd riscurile de declanÛare intempestivŸ la punerea sub tensiune.
Echipament Puterea Curentul nominal al Ántreruptorului automat (A)

tubului (W) 1 2 3 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100
Balast magnetic 18 4 9 14 29 49 78 98 122 157 196
necompensat 36 2 4 7 14 24 39 49 61 78 98
58 1 3 4 9 15 24 30 38 48 60
Balast magnetic 18 7 14 21 42 70 112 140 175 225 281 351 443 562 703
compensat 36 3 7 10 21 35 56 70 87 112 140 175 221 281 351
58 2 4 6 13 21 34 43 54 69 87 109 137 174 218
2x18 3 7 10 21 35 58 70 87 112 140 175 221 281 351
2x36 1 3 5 10 17 26 35 43 56 70 87 110 140 175
2x58 1 2 3 6 10 17 21 27 34 43 54 68 87 109
Balast 18 5 11 17 35 58 93 117 146 186 230 290 366
electronic 36 4 8 13 26 43 71 90 113 144 179 226 284
58 2 5 10 20 33 58 68 85 109 136 171 215
2x18 4 8 13 26 43 71 90 113 144 179 226 184
2x36 2 5 8 15 26 44 55 69 88 110 137 173
2x58 1 5 5 11 18 30 38 47 61 76 95 120
Tab. N53: NumŸrul maxim de balasturi care pot fi conectate pe un circuit protejat de Ántreruptor Merlin Gerin tip C60N / C120N.
Suprasarcina pe conductorul neutru

Riscuri
Într-o instalaÍie care cuprinde, de exemplu, numeroase tuburi fluorescente cu balast
electronic alimentate Ántre o fazŸ Ûi neutru, armonicile de ordin 3 Ûi multiplu de 3 pot
determina suprasarcinŸ pe conductorul neutru.
Tabelul N54 de mai jos prezintŸ valorile procentuale ale armonicii 3, din valoarea
fundamentalei de curent, create de iluminat.
Tipul lŸmpii Puterea Modul de Val. tipicŸ a

tipicŸ funcÍionare armonicii 3
LampŸ cu incandescenÍŸ 100 W VariaÍia nivelului de 5 la 45%
cu dimmer iluminare (dimmer)
LampŸ cu incandescenÍŸ 25 W Transformator electronic 5%
la foarte joasŸ tensiune de foarte joasŸ tensiune
Tub fluorescent 100 W Balast magnetic 10%
< 25 W Balast electronic 85%
> 25 W + compensare 30%
LampŸ cu descŸrcare 100 W Balast magnetic 10%
Balast electronic 30%
Tab. N54: Valori ale armonicii 3 create de iluminat.
SoluÍie
În primul rÊnd, utilizarea unui conductor de neutru cu secÍiunea jumŸtate din
N38 secÍiunea conductorului de fazŸ este interzisŸ, aÛa cum este indicat Án Standardul de
Instalare CEI 60364, secÍiunea 523-5-3.
În ceea ce priveÛte dispozitivele de protecÍie, este necesar sŸ se utilizeze dispozitive
tetrapolare cu protecÍie pe nul (cu excepÍia sistemelor TN-C Án care conductorul
PEN, Ándeplinind Ûi funcÍia de conductor de protecÍie, nu poate fi Ántrerupt). Acest tip
de dispozitiv poate fi utilizat pentru Ántreruperea tuturor polilor Án cazul apariÍiei unui
defect, fenomen necesar cÊnd se alimenteazŸ corpuri de iluminat la tensiunea dintre
faze.
Dispozitivul de Ántrerupere a circuitului trebuie, prin urmare, sŸ ÁntrerupŸ faza Ûi
nulul, Án acelaÛi timp.
CurenÍii de scurgere cŸtre pŸmÊnt

Riscuri
La conectare, capacitŸÍile cŸtre pŸmÊnt ale balasturilor electronice pot duce la
producerea unor vÊrfuri de curent rezidual care la rÊndul lor pot determina declanÛŸri
intempestive ale dispozitivelor de protecÍie.
DouŸ soluÍii
Utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual care asigurŸ protecÍie Ámpotriva
acestor impulsuri de curent este recomandatŸ, chiar esenÍialŸ, atunci cÊnd se
echipeazŸ o instalaÍie existentŸ. (vezi Fig. N55).
Pentru o instalaÍie nouŸ, pot fi utilizate dispozitive de control electronice sau hibride
(contactoare, teleruptoare) care reduc aceste impulsuri de curent (cuplarea se face
Án momentul trecerii prin zero a tensiunii).
Fig. N55: Dispozitive de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual care asigurŸ imunitate Ámpotriva
impulsurilor de curent (marcŸ Merlin Gerin).
Supratensiuni
Riscuri
AÛa cum s-a arŸtat Ántr-o secÍiune anterioarŸ, conectarea circuitelor de iluminat
determinŸ un regim tranzitoriu care se caracterizeazŸ printr-un supracurent
important. Acest supracurent duce la o fluctuaÍie importantŸ a tensiunii aplicate la
bornele sarcinii conectate pe acelaÛi circuit.
Aceste fluctuaÍii pot influenÍa funcÍionarea corectŸ a sarcinilor sensibile
(calculatoare, controllere de temperaturŸ, etc.).
SoluÍia
Este recomandabil sŸ se separe sursa de alimentare pentru aceste sarcini sensibile
de sursa de alimentare a circuitelor de iluminat.
Sensibilitatea dispozitivelor de iluminat la perturbaÍiile de

tensiune
Întreruperile scurte
n Riscuri
În cazul Ántreruperii tensiunii de alimentare, lŸmpile cu descŸrcare au nevoie de un
timp de reaprindere de cÊteva minute.
n SoluÍia
Poate fi realizat un iluminat parÍial, utilizÊnd lŸmpi cu reaprindere instantanee (lŸmpi
cu incandescenÍŸ sau tuburi fluorescente, lŸmpi cu descŸrcare cu “reaprindere
caldŸ”), dacŸ cerinÍele de siguranÍŸ o impun. Circuitul sŸu de alimentare va fi, Án
funcÍie de norme, distinct de cel care alimenteazŸ sistemul principal de iluminat.
FluctuaÍiile de tensiune N39
n Riscuri
Majoritatea dispozitivelor de iluminat (cu excepÍia lŸmpilor alimentate cu balasturi
electronice) sunt sensibile la fluctuaÍiile rapide de tensiune. Aceste fluctuaÍii
determinŸ fenomenul de flicker care este neplŸcut pentru utilizatori Ûi poate cauza
probleme importante. Aceste probleme depind atÊt de frecvenÍa fluctuaÍiilor cÊt Ûi de
amplitudinea acestora.
Standardul CEI 61000-2-2 (Nivelele de compatibilitate pentru perturbaÍii de joasŸ
frecvenÍŸ) specificŸ amplitudinea maximŸ admisŸ a variaÍiilor de tensiune Án funcÍie
de numŸrul de variaÍii pe secundŸ sau pe minut.
Aceste fluctuaÍii de tensiune sunt determinate, Án principal, de fluctuaÍiile sarcinilor
de puteri mari (cuptoare cu arc, maÛini de sudurŸ, porniri de motoare).
n SoluÍie
Pot fi utilizate metode speciale pentru reducerea fluctuaÍiilor de tensiune.
Nemaivorbind de faptul cŸ, este recomandabil, acolo unde este posibil sŸ se
alimenteze circuitele de iluminat printr-o sursŸ independentŸ. Pentru anumite
aplicaÍii, este recomandatŸ utilizarea lŸmpilor cu balasturi electronice (spitale,
camere curate, sŸli de inspectare, sŸli de computere, etc.).
DezvoltŸri Án echipamentele de comandŸ Ûi protecÍie

Utilizarea variatoarelor de iluminat (dimmer-elor) este din ce Án ce mai des ÁntÊlnitŸ.
CerinÍele legate de amorsare sunt reduse iar declasarea echipamentelor de
control Ûi protecÍie este mai puÍin importantŸ. Au fost introduse noi dispozitive de
protecÍie adaptate condiÍiilor impuse de cŸtre circuitele de iluminat, de exemplu,
Ántreruptoarele Merlin Gerin Ûi dispozitivele modulare de protecÍie Ámpotriva
curentului rezidual cu imunitate specialŸ, cum sunt Ántreruptoarele ID Ûi tipul s.i. de
Ántreruptoare Vigi. Cum echipamentele de comandŸ Ûi protecÍie evolueazŸ, anumiÍi
producŸtori pot prezenta o ofertŸ nouŸ referitoare la teleruptoare, dispozitive de
management 24 ore, dispozitive pentru comanda iluminatului, reducerea consumului
de energie, etc.
4.4 Sisteme de iluminat Án spaÍii publice

Iluminatul normal
ReglementŸrile care stipuleazŸ cerinÍele minime de Ándeplinit pentru clŸdirile publice,
Án majoritatea ÍŸrilor Europene sunt urmŸtoarele:
n sistemele de iluminat amplasate Án zone accesibile publicului trebuie sŸ fie
comandate Ûi protejate independent faÍŸ de sistemele de iluminat dedicate altor
spaÍii;
n pierderea alimentŸrii unui circuit de iluminat final (de ex.: funcÍionarea fuzibilelor
sau declanÛarea Ántreruptorului) nu trebuie sŸ conducŸ la lipsa completŸ a iluminŸrii
Án zone destinate sŸ primeascŸ mai mult de 50 de persoane;
n protecÍia prin dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD) trebuie sŸ fie
realizatŸ de mai multe astfel de dispozitive (trebuie utilizat mai mult decÊt un singur
dispozitiv).
Iluminatul de siguranÍŸ
Acest subiect include iluminatul semnelor Ûi direcÍiilor de ieÛire de siguranÍŸ Ûi, de
asemenea, iluminatul de siguranÍŸ ambiental.
Marcarea ieÛirilor de siguranÍŸ
În zonele Án care pot exista mai mult de 50 de persoane, trebuie sŸ existe
indicatoare luminoase ale direcÍiilor de deplasare pentru ieÛirile de siguranÍŸ.
Iluminatul general de siguranÍŸ
Iluminatul general este obligatoriu Án zone care pot primi mai mult de 100 de
persoane (sau mai mult de 50 de persoane Án zone de subsol).
Un defect pe un circuit de iluminat nu trebuie sŸ afecteze nici un alt circuit:
n selectivitatea releelor de protecÍie la supracurenÍi Ûi la curenÍi reziduali trebuie sŸ
fie totalŸ, astfel ÁncÊt va fi Ántrerupt doar circuitul cu defect;
n instalaÍia trebuie sŸ aibŸ sistemul IT sau trebuie sŸ fie Án clasŸ II, adicŸ dublu
izolatŸ.
Surse de alimentare pentru iluminatul de siguranÍŸ
Sursele de alimentare pentru sistemele de iluminat de siguranÍŸ trebuie sŸ fie
capabile sŸ menÍinŸ alimentarea tuturor lŸmpilor Án cazul cel mai defavorabil care
s-ar putea ÁntÊmpla, care, pentru o perioadŸ stabilitŸ, sŸ asigure evacuarea totalŸ
din zona respectivŸ, dar minimum o orŸ.
Compatibilitatea Ántre iluminatul de siguranÍŸ Ûi alte pŸrÍi

ale instalaÍiei
Sursele de iluminat de siguranÍŸ trebuie sŸ alimenteze, exclusiv circuitele instalate
pentru funcÍionare Án situaÍii de urgenÍŸ.
N40 Sistemele de iluminat standby funcÍioneazŸ pentru a menÍine iluminatul Án cazul
Ántreruperii circuitelor de iluminat normal (Án general, Án situaÍii care nu sunt de
urgenÍŸ). TotuÛi, Ántreruperea iluminatului normal trebuie, Án mod automat, sŸ
determine intrarea Án funcÍiune a iluminatului de siguranÍŸ.
Sursele centralizate pot fi, de asemenea, utilizate pentru alimentarea de siguranÍŸ
dacŸ urmŸtoarele condiÍii sunt simultan Ándeplinite:
n acolo unde existŸ mai multe surse, cŸderea uneia trebuie sŸ permitŸ, totuÛi,
existenÍa unei capacitŸÍi de alimentare suficiente pentru menÍinerea alimentŸrii
tuturor sistemele de siguranÍŸ, eventual prin deconectarea consumatorilor
neprioritari (dacŸ este necesar);
n cŸderea unei surse sau a unui echipament care vizeazŸ siguranÍa nu trebuie sŸ
afecteze celelalte surse Ûi echipamente de siguranÍŸ;
n orice echipament de siguranÍŸ trebuie sŸ primeascŸ alimentare de la orice sursŸ.
Clasificarea iluminatului de siguranÍŸ

Multe ÍŸri au reglementŸri statutare referitoare la siguranÍa Án clŸdiri Ûi Án zone cu
aglomerŸri de persoane.
Clasificarea acestor zone conduce la determinarea unor tipuri de soluÍii adecvate
Ûi autorizeazŸ utilizarea schemelor de iluminat de siguranÍŸ pentru diferite spaÍii.
Clasificarea urmŸtoare este tipicŸ:
Tip A
În prezenÍa publicului, lŸmpile sunt alimentate permanent Ûi Án totalitate de la o sursŸ
centralŸ de alimentare (baterie sau grup electrogen). Aceste circuite trebuie sŸ fie
independente de oricare altele(1).
Tip B
În prezenÍa publicului, lŸmpile sunt alimentate permanent fie:
n prin baterii la care lŸmpile sunt permanent conectate Ûi care se alimenteazŸ
permanent de la o sursŸ normalŸ de alimentare, fie
n printr-un grup electrogen ale cŸrui caracteristici asigurŸ alimentarea sarcinilor
prioritare, Ántr-o secundŸ (din momentul Án care generatorul funcÍioneazŸ Ûi
alimenteazŸ iluminatul de siguranÍŸ), Án eventualitatea cŸderii sursei normale, fie
n unitŸÍi autonome aprinse, Án mod normal, permanent, care sunt alimentate de la
sursa normalŸ de alimentare Ûi rŸmÊn aprinse (cel puÍin pentru o orŸ) la pierderea
alimentŸrii normale, datoritŸ bateriilor proprii Áncorporate. Aceste baterii se ÁncarcŸ
Án timpul funcÍionŸrii normale. Astfel de unitŸÍi autonome sunt, Án general, echipate
cu tuburi fluorescente pentru iluminatul permanent de siguranÍŸ Ûi lŸmpi fluorescente
sau cu incandescenÍŸ pentru marcarea semnelor de EXIT Ûi a direcÍiilor de
deplasare Án caz de urgenÍŸ. Circuitele pentru toate lŸmpile de siguranÍŸ trebuie sŸ
fie independente faÍŸ de alte circuite(1).
Tip C
LŸmpile pot fi alimentate sau nu Án condiÍii normale, iar dacŸ sunt alimentate sursa
de alimentare poate fi sursŸ de alimentare a iluminatului normal sau sursŸ de
alimentare a iluminatului de siguranÍŸ.
n Bateriile iluminatului de siguranÍŸ trebuie sŸ fie menÍinute ÁncŸrcate de la sursa
normalŸ printr-un sistem automat de ÁncŸrcare, asigurÊnd astfel o capacitate minimŸ
de alimentare pentru Ántreg sistemul de iluminat de siguranÍŸ de cel puÍin o orŸ.
n Grupul-generator trebuie sŸ fie capabil sŸ alimenteze Ántregul sistem de iluminat
de siguranÍŸ Án mai puÍin de 15 secunde de la cŸderea sursei de alimentare normale.
Puterea necesarŸ pornirii motorului este asiguratŸ de baterii, capabile sŸ facŸ faÍŸ
la 6 ÁncercŸri de pornire, sau de un sistem de aer comprimat. O rezervŸ minimŸ de
energie Án cele douŸ sisteme trebuie sŸ fie menÍinutŸ automat.
n CŸderea sursei de alimentare de siguranÍŸ trebuie sŸ fie detectatŸ dintr-un numŸr
suficient de puncte ale instalaÍiei Ûi semnalizatŸ corespunzŸtor personalului de
ÁntreÍinere
n UnitŸÍile autonome pot fi pentru iluminat permanent sau nepermanent. Circuitele
tuturor lŸmpilor de siguranÍŸ trebuie sŸ fie independente de oricare alte circuite(2).
Tip D
Acest tip de iluminat de siguranÍŸ se referŸ la corpuri de iluminat cu baterii, portabile,
puse la dispoziÍia personalului de ÁntreÍinere sau a publicului.
NotŸ:
În RomÊnia, se vor respecta reglementŸrile referitoare la iluminatul de siguranÍŸ
cuprinse Án normativul NP-I7/2002, capitolul 7.13.
N41
(1) În cazul unei surse centrale de alimentare de siguranÍŸ

circuitele aferente tipurilor A Ûi B trebuie sŸ fie rezistente la
foc. Tuburile, dozele de derivaÍie, etc. trebuie sŸ satisfacŸ
standardele naÍionale Ûi testele de ÁncŸlzire sau, circuitele
trebuie amplasate Án astfel de tuburi de protecÍie, etc. capabile
sŸ asigure performanÍe satisfŸcŸtoare Án eventualitatea unui
incendiu, pentru cel puÍin o orŸ.
(2) Conductoarele circuitelor aferente tipului C nu trebuie sŸ
ÁndeplineascŸ condiÍiile stipulate la (1).
5 Motoare asincrone
Motorul asincron (cu inducÍie) este robust, ConsecinÍele unei protecÍii incorecte a unui motor pot include urmŸtoarele aspecte
nedorite:
fiabil Ûi foarte larg utilizat. 95% din motoarele
n pentru persoane:
instalate Án Ántreaga lume sunt asincrone. o asfixierea datoritŸ blocŸrii unui motor de ventilaÍie,
ProtecÍia acestor motoare este, Án consecinÍŸ, o electrocutarea datoritŸ defectelor de izolaÍie Án motor,
un subiect de mare importanÍŸ Án numeroase o accidente datorate neopririi motorului Án cazul defectŸrii circuitelor sale de
aplicaÍii. comandŸ Án cazul unei protecÍii incorecte la supracurenÍi;
n pentru mecanismul acÍionat de motor Ûi pentru procesul respectiv:
o deteriorŸri ale cuplajelor, axului, etc, datoritŸ funcÍionŸrii motorului cu rotorul calat,
o pierderi de producÍie,
o ÁntÊrzierea termenelor de fabricaÍie;
n pentru motor:
o arderea ÁnfŸÛurŸrilor motorului Án cazul calŸrii rotorului,
o costuri pentru reparaÍie,
o costuri pentru Ánlocuirea sau demontarea Ûi remontarea motorului.
Prin urmare, siguranÍa persoanelor Ûi a bunurilor ca Ûi gradul de fiabilitate Ûi de
disponibilitate al instalaÍiei sunt criterii importante care influenteazŸ alegerea
dispozitivelor de protecÍie.
Economic vorbind, trebuie luat Án considerare costul total al unei defecÍiuni a
motorului; pierderile sunt cu atÊt mai mari cu cÊt motorul este mai mare Ûi cu cÊt
accesul la el este mai dificil. Pierderea producÍiei este, fŸrŸ ÁndoialŸ un alt factor
foarte important de luat Án considerare.
Caracteristicile specifice ale performanÍelor motorului influenÍeazŸ stabilirea
circuitului de alimentare, Án scopul unei funcÍionŸri corecte a acestuia.
Un circuit de alimentare al unui motor respectŸ anumite condiÍii care nu se ÁntÊlnesc,
Án mod obiÛnuit Án cazul altor circuite de distribuÍie Ûi care Íin de caracteristicile
particulare specifice motorului, precum:
n curentul de pornire mare (vezi Fig. N56) care este Án mare mŸsurŸ reactiv Ûi care
determinŸ o cŸdere de tensiune importantŸ;
n numŸrul Ûi frecvenÍa pornirilor;
n curentul de pornire ridicat ÁnseamnŸ de fapt cŸ dispozitivul de protecÍie la
suprasarcinŸ trebuie sŸ aibŸ astfel de caracteristici ÁncÊt sŸ nu declanÛeze pe
perioada de pornire a motorului.
5.1 FuncÍiile necesare unui circuit de motor

FuncÍiile asigurate de un circuit de motor sunt :
n FuncÍii de bazŸ care includ:
o posibilitatea de separare,
o comanda motorului (localŸ sau de la distanÍŸ),
o protecÍia Ámpotriva scurtcircuitului,
o protecÍia Ámpotriva suprasarcinii;
n ProtecÍii complementare, care includ:
o protecÍia termicŸ prin mŸsurarea directŸ a temperaturii ÁnfŸÛurŸrilor,
o protecÍia termicŸ prin determinarea indirectŸ a temperaturii ÁnfŸÛurŸrilor,
o controlul permanent al rezistenÍei de izolaÍie,
o funcÍii de protecÍie specifice ansamblului motor-mecanism acÍionat;
n Echipamente specifice de comandŸ incluzÊnd:
o sisteme electromecanice de pornire a motorului,
o dispozitive de protecÍie Ûi comandŸ (CPS),
o soft-startere,
o variatoare de vitezŸ.
FuncÍii de bazŸ
PosibilitŸÍi de separare
Pentru siguranÍa personalului de exploatare Án timpul acÍiunilor de ÁntreÍinere este
necesarŸ separarea circuitelor, parÍial sau total, de la sursa lor de alimentare.
FuncÍia de “separare” este realizatŸ de cŸtre separatoare. AcestŸ funcÍie poate
fi realizatŸ Ûi de alte dispozitive proiectate pentru a asigura separarea, precum
N42 Ántreruptoare automate cu aptitudine de separare.
Comanda motorului
FuncÍia de comandŸ a motorului este cea care realizeazŸ pornirea Ûi frÊnarea
motorului. În cazul comenzilor manuale, aceastŸ funcÍie poate fi ÁndeplinitŸ de
Ántreruptoare speciale pentru motor sau separatoare.
În cazul comenzii de la distanÍŸ aceastŸ funcÍie poate fi ÁndeplinitŸ de contactoare,
soft-startere (CPS).
FuncÍia de comandŸ poate fi iniÍiatŸ, de asemenea, Ûi prin alte mijloace:
n protecÍia la suprasarcinŸ;
n protecÍii complementare;
Fig. N56: Caracteristica de curent Án cazul pornirii directe n declanÛatoare la minimŸ tensiune (necesare Án cazul multor maÛini).
pentru un motor asincron. FuncÍia de comandŸ poate fi, de asemenea, realizatŸ de cŸtre echipamente de
comandŸ specifice.
5 Motoare asincrone
ProtecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor

n Scurtcircuitul bifazat
Acest tip de defect Án interiorul motorului este foarte rar. El se datoreazŸ, Án general,
unor defecte mecanice ale cablului de alimentare al motorului.
n Scurtcircuit fazŸ/pŸmÊnt
Cauza principalŸ pentru acest defect este deteriorarea izolaÍiei ÁnfŸÛurŸrilor. Curentul
de defect care rezultŸ depinde de sistemul de tratare al neutrului. În sistemele TN,
curentul de defect este foarte mare Ûi, Án majoritatea cazurilor, motorul va fi
deteriorat. În cazul altor sisteme, protecÍia motorului se poate realiza utilizÊnd
dispozitive de protecÍie Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt.
Pentru protecÍia la scurtcircuit este recomandabil sŸ se acorde o atenÍie specialŸ
evitŸrii declanÛŸrilor intempestive Án timpul perioadei de pornire a motorului. CurenÍii
de pornire Án cazul motoarelor standard sunt de cca. 6 - 8 ori curentul nominal dar, Án
cazul unui defect, curentul poate atinge de 15 ori valoarea curentului nominal. Deci
curentul de pornire nu trebuie sŸ fie privit ca un curent de defect de cŸtre protecÍie.
În plus, un defect care se produce pe circuitul motorului nu trebuie sŸ afecteze
circuitele din amonte. În consecinÍŸ, condiÍiile protecÍiilor magnetice de selectivitate
Ûi sensibilitate cu toate pŸrÍile instalaÍiei trebuiesc Ándeplinite.
ProtecÍia la suprasarcinŸ
Suprasarcinile mecanice ale sarcinii motorului sunt cauza principalŸ de suprasarcinŸ
Án cazul aplicaÍiilor de tip motor. Acestea determinŸ supracurenÍi de sarcinŸ Ûi
supraÁncŸlzirea motorului. Durata de viaÍŸ a motorului poate fi micÛoratŸ Ûi, uneori,
motorul poate fi deteriorat. Prin urmare, este necesar sŸ se detecteze suprasarcinile
motorului. AceastŸ protecÍie poate fi realizatŸ de cŸtre:
n relee termice de suprasarcinŸ specifice;
n Ántreruptoare termo-magnetice speciale, numite Án mod uzual “Ántreruptoare motor”;
n protecÍii complementare (a se vedea mai jos) ca: relee electronice multifuncÍionale
sau senzori de temperaturŸ;
n soft-startere electronice sau variatoare de vitezŸ (a se vedea mai jos).
ProtecÍii complementare
n ProtecÍia termicŸ prin mŸsurarea directŸ a temperaturii ÁnfŸÛurŸrilor. RealizatŸ
de cŸtre senzori termici (termorezistenÍe) ÁncorporaÍi Án ÁnfŸÛurŸrile motorului ce
lucreazŸ ÁmpreunŸ cu relee asociate.
n ProtecÍia termicŸ prin determinarea indirectŸ a temperaturii ÁnfŸÛurŸrilor.
RealizatŸ de cŸtre relee multifuncÍionale prin mŸsurŸri de curent Ûi ÍinÊnd cont de
caracteristicile motorului.
n Controlul permanent al rezistenÍei de izolaÍie cu ajutorul releelor speciale sau a
releelor de curent diferenÍial rezidual. Aceste echipamente realizeazŸ detectarea
Ûi protecÍia Ámpotriva scurgerilor de curent cŸtre pŸmÊnt Ûi a scurtcircuitului cu
pŸmÊntul, permiÍÊnd astfel intervenÍii de ÁntreÍinere Ánainte de distrugerea motorului.
n FuncÍii specifice de protecÍie a motorului, cum ar fi protecÍia Ámpotriva unei
durate de pornire prea lungi sau Ámpotriva calŸrii rotorului, protecÍia Ámpotriva
dezechilibrului fazelor, a pierderii unei faze, protecÍia Ámpotriva punerii la pŸmÊnt,
protecÍia la mersul Án gol, protecÍia Ámpotriva blocŸrii rotorului (Án timpul pornirii sau
dupŸ); prealarme pentru semnalizarea supraÁncŸlzirii, comunicaÍie, pot fi realizate de
cŸtre relee multifuncÍionale.
Echipamente specifice de comandŸ

n Echipamente electromecanice pentru pornire (stea-triunghi, autotransformator,
starter reostatic rotor, etc.). Ele sunt utlizate, Án general, pentru aplicaÍii care pe
perioada pornirii nu prezintŸ sarcini mecanice (pompe, ventilatoare, maÛini-unelte,
etc.).
o avantaje
Raport bun cuplu/curent; reducere importantŸ a curentului la pornire.
o dezavantaje
Cuplu mic pe perioada pornirii; nici o posibilitate de modificare; puterea este
ÁntreruptŸ Án timpul fenomenelor tranzitorii; pentru conectare sunt necesare 6
conductoare.
n Dispozitive de comandŸ Ûi protecÍie (CPS) N43
Ele realizeazŸ toate funcÍiile de bazŸ menÍionate anterior Ántr-un singur dispozitiv,
inclusiv anumite funcÍii complementare Ûi de comunicaÍie. Aceste dispozitive
realizeazŸ, de asemenea, continuitatea serviciilor Án caz de scurtcircuit.
n Demaroare soft-starter
Utilizate pentru aplicaÍii cu pompe, ventilatoare, compresoare, benzi transportoare.
o avantaje
Limitarea vÊrfului de curent, a cŸderii de tensiune, a limitŸrilor mecanice Án timpul
pornirii motorului, protecÍie termicŸ ÁncorporatŸ, dispozitive de dimensiuni mici,
posibilitŸÍi de comunicaÍie.
o dezavantaje
Cuplu redus pe perioada pornirii, disipare mare de cŸldurŸ.
5 Motoare asincrone
n Variatoare de vitezŸ
Sunt utilizate pentru aplicaÍii cu pompe, ventiloatoare, compresoare, benzi
transportoare, maÛini avÊnd cuplu de sarcinŸ mare, maÛini cu inerÍie mare.
o avantaje
VariaÍie Án mod continuu a turaÍiei motorului (de la 2 la 130% din turaÍia nominalŸ),
posibilitate de depŸÛire a turaÍiei maxime; reglajul precis al accelerŸrii Ûi decelerŸrii;
cuplu ridicat pe perioadele de pornire Ûi oprire; curent de pornire mic, protecÍie
termicŸ ÁncorporatŸ, posibilitŸÍi de comunicaÍie.
o dezavantaje
Disipare de cŸldurŸ, volum, cost.
5.2 Standarde
ProtecÍia Ûi comanda motorului se pot realiza Án diverse feluri:
n utlizÊnd o asociere de dispozitive de protecÍie la scurtcircuit (SCPD) Ûi dispozitive
electromecanice precum:
o starter electromecanic, Án conformitate cu CEI 60947-4-1,
o starter electronic, Án conformitate cu CEI 60947-4-2,
o variator de vitezŸ, Án conformitate cu seriile CEI 61800;
n utilizÊnd un CPS, un singur dispozitiv care realizeazŸ toate funcÍiile de bazŸ, Án
conformitate cu CEI 60947-6-2.
În descrierile de mai jos s-au analizat doar circuitele de motor care includ dispozitive
electromecanice precum: startere Ûi protecÍii Ámpotriva scurtcircuitului. Dispozitivele
Án conformitate cu CEI 60947-6-2, starterele electronice Ûi variatoarele de vitezŸ sunt
considerate doar ca informare.
Un circuit de motor ÁndeplineÛte condiÍiile din CEI 60947-4-1 Ûi Án principal:
n coordonarea Ántre dispozitivele de protecÍie Ûi comandŸ ale circuitului motor;
n clasa de declanÛare a releelor termice;
n categoria de utilizare a contactoarelor;
n coordonarea izolaÍiei.
NotŸ: Prima Ûi ultima condiÍie sunt satisfŸcute Án mod inerent de cŸtre dispozitive
care sunt Án conformitate cu CEI 60947-6-2 deoarece acestea asigurŸ continuitatea
funcÍionŸrii.
Standardizarea asocierii Ántreruptor + contactor + releu termic

Categoria de utilizare a contactoarelor
Standardul CEI 60947-4-1 prezintŸ categoriile de utilizare care uÛureazŸ
considerabil alegerea contactorului potrivit pentru o aplicaÍie datŸ. Categoriile de
utilizare se referŸ la:
n o gamŸ de funcÍii pentru care contactorul trebuie adaptat;
n curentul de rupere necesar Ûi capacitatea de Ánchidere;
n valorile standard de sarcinŸ pentru testele de durabilitate, Án conformitate cu
categoria de utilizare.
Tabelul N57 prezintŸ cÊteva exemple tipice de categorii de utilizare.
Categoria de utilizare Caracteristicile aplicaÍiei

AC-1 Sarcini neinductive (sau slab inductive):
cos ϕ u 0,95 (ÁncŸlzire, distribuÍie)
AC-2 Pornirea sau frÊnarea motoarelor cu inele
AC-3 Motoare asincrone cu rotorul Án scurtcircuit:
pornirea sau oprirea motorului
AC-4 Motoare asincrone cu rotorul Án scurtcircuit:
pornire, mers Án impulsuri, schimbare de sens
Tab. N57: Categorii de utilizare pentru contactoare.
N44
NotŸ: Aceste categorii de utilizare sunt adaptate dispozitivelor care sunt Án
conformitate cu alte standarde. De exemplu, categoria AC-3 devine AC-53 pentru
startere electronice (CEI 60947-4-2) Ûi devine AC-43 pentru CPS (CEI 60947-6-2).
5 Motoare asincrone
Tipuri de coordonare
Pentru fiecare asociere de dispozitive este menÍionat un anumit tip de coordonare,
Án funcÍie de starea Án care se vor gŸsi pŸrÍile componente Án urma unei declanÛŸri
datorate unui defect sau a deconectŸrii unui contactor din motive de suprasarcinŸ.
Standardul CEI 60947-4-1 defineÛte douŸ tipuri de coordonŸri, tipul 1 Ûi tipul 2,
care stabilesc limitele maxime admisibile de deteriorare a dispozitivelor Án caz de
scurtcircuit.
Oricare ar fi tipul de coordonare, este obligatoriu ca ansamblul dispozitivelor utilizate
pentru pornirea motorului sau contactorul sŸ nu creeze niciodatŸ un pericol pentru
personalul de exploatare Ûi pentru instalaÍie. ParticularitŸÍile celor douŸ tipuri de
coordonare sunt:
n Tip 1
Deteriorarea ansamblului dispozitivelor utilizate pentru pornirea motorului este
acceptabilŸ dupŸ un scurtcircuit, astfel ÁncÊt acesta poate funcÍiona din nou Án urma
unor reparaÍii sau Ánlocuiri parÍiale.
n Tip 2
Arderea Ûi riscul sudŸrii contactelor contactorului sunt singurele riscuri admise.
Ce tip de coordonare se alege ?
Alegerea tipului de coordonare depinde de parametrii de exploatare Ûi trebuie ales
pentru a satisface (Án mod optim) nevoile utilizatorului Ûi costurile instalaÍiei.
n Tipul 1
o personal calificat de ÁntreÍinere,
o volum Ûi cost reduse pentru dispozitivele de comutaÍie,
o nu pot fi utilizate ulterior unui scurtcircuit fŸrŸ operaÍiuni de reparaÍii sau Ánlocuire.
n Tipul 2
o pentru utilizare dupŸ un scurtcircuit sunt necesare doar mŸsuri uÛoare de
ÁntreÍinere
5.3 AplicaÍii
Comanda Ûi protecÍia unui motor se pot realiza cu unul, douŸ, trei sau patru aparate
diferite care sŸ ÁndeplineascŸ diferite funcÍiuni.
În cazul utilizŸrii mai multor dispozitive este esenÍialŸ coordonarea Ántre acestea,
pentru a obÍine o protecÍie optimŸ a motorului.
Pentru a proteja un circuit motor, trebuie luaÍi Án considerare mai mulÍi parametri, Án
funcÍie de:
n aplicaÍie (tipul mecanismului, siguranÍa funcÍionŸrii, numŸrul de operaÍii, etc.);
n necesitatea continuitŸÍii funcÍionŸrii impuse de aplicaÍie;
n standardele utilizate pentru a se asigura siguranÍa Ûi securitatea.
FuncÍiile electrice de realizat sunt diferite:
n pornirea, funcÍionarea normalŸ Ûi oprirea fŸrŸ declanÛŸri intempestive atÊt timp
cÊt ÁntreÍinerea se face Án conformitate cu cerinÍele impuse, numŸrul de operaÍii,
cerinÍele de durabilitate Ûi siguranÍŸ (oprirea de urgenÍŸ), ca Ûi protecÍia circuitului Ûi
a motorului, deconectarea (separarea) Án scop de asigurare a protecÍiei personalului
Án timpul operaÍiunilor de ÁntreÍinere.
Schema protecÍiei de bazŸ: Ántreruptor + contactor + releu

Dintre diferitele metode de protecÍie a unui
termic
motor, asocierea Ántreruptor + contactor +
Avantaje
releu termic(1) are cele mai multe avantaje.
CombinaÍia de dispozitive uÛureazŸ activitatea de instalare ca Ûi operaÍiunile de
ÁntreÍinere Ûi exploatare prin:
n reducerea sarcinii operaÍiunii de ÁntreÍinere: utilizarea Ántreruptorului Án loc de
fuzibile eliminŸ necesitatea de a Ánlocui, Án caz de defect, fuzibilele Ûi, de asemenea,
necesitatea de a deÍine un stoc de fuzibile (de diferite tipuri Ûi mŸrimi);
n perfomanÍe mai bune Án ceea ce priveÛte continuitatea serviciilor: instalaÍia poate
fi pusŸ imediat sub tensiune dupŸ eliminarea defectului Ûi dupŸ verificarea stŸrii
ansamblului care asigurŸ pornirea motorului;
n dispozitive suplimentare complementare necesare, uneori, unui circuit motor pot fi
cu uÛurinÍŸ adaptate; N45
n Ántreruperea celor trei faze este totdeauna asiguratŸ (prin urmare, se evitŸ
posibilitatea funcÍionŸrii Án douŸ faze);
n posibilitatea de a Ántrerupe curentul nominal (cu ajutorul Ántreruptorului) Án cazul
unei defecÍiuni la contactor, de exemplu, sudura contactelor;
n posibilitŸÍi de interblocaj;
n diverse comenzi Ûi semnalizŸri la distanÍŸ.
(1) CombinaÍia unui contactor cu un releu termic este uzual

cunoscutŸ sub numele de “discontactor”.
5 Motoare asincrone
n mai bunŸ protectie a ansamblului care asigurŸ pornirea motorului Án caz de supracurent
Ûi, Án particular, pentru scurtcircuitul impedant(1) corespunzŸtor unui curent de cca. 30 de
ori curentul nominal al motorului In (vezi Fig. N58);
n posibilitŸÍi de utilizare a dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual:
o pentru prevenirea riscului de incendiu (sensibilitatea i 500 mA),
o pentru prevenirea deteriorŸrii motorului (scurtcircuit la tolele laminate) prin detectarea la
timp a curentului rezidual (sensibilitate de la 300 mA la 30 A).
Fig. N58: Caracteristicile de declanÛare a asocierii Ántreruptor + contactor + releu termic(1).
Concluzii
Asocierea Ántreruptor + contactor + releu termic pentru comanda Ûi protecÍia
circuitelor de motor sunt adecvate atunci cÊnd:
n serviciul de ÁntreÍinere pentru instalaÍie este redus, ceea ce este, Án general, cazul
intreprinderilor industriale mici Ûi mijlocii Ûi al aplicaÍiilor din domeniul terÍiar;
n specificaÍiile funcÍionŸrii impun Ûi alte funcÍii;
n existŸ o cerinÍŸ funcÍionalŸ legatŸ de uÛurinÍa Ántreruperii alimentŸrii Án
eventualitatea unei operaÍiuni de ÁntreÍinere.
Puncte cheie Án succesul asocierii unui Ántreruptor cu un

discontactor
Standardele definesc Án mod precis elementele care trebuie luate Án considerare
pentru a realiza o corecÍŸ coordonare de tip 2:
n compatibilitatea absolutŸ Ántre releul termic al discontactorului Ûi declanÛatorul
magnetic al Ántreruptorului. În Fig. N59 releul termic este protejat dacŸ limita sa
de Íinere termicŸ este plasatŸ la dreapta curbei de declanÛare magneticŸ a
Ántreruptorului. În cazul unui “Ántreruptor-motor ” care ÁncorporeazŸ ambele relee
de protecÍie (magnetic Ûi termic), coordonarea este realizatŸ ÁncŸ din faza de
construcÍie a Ántreruptorului;
N46
(1) În majoritatea cazurilor, defectele de scurtcircuit se produc

la nivelul motorului, de aceea curentul este limitat de cablu Ûi
de cablajul ansamblului de pornire al motorului Ûi este denumit Fig. N59: Stabilitatea termicŸ a releului termic trebuie sŸ se situeze Án dreapta caracteristicii de
curent de scurtcircuit impedant. declanÛare magneticŸ a Ántreruptorului.
5 Motoare asincrone
n capacitatea de rupere a contactorului trebuie sŸ fie mai mare decÊt curentul

corespunzŸtor reglajului releului magnetic al Ántreruptorului automat;
n cÊnd suportŸ un scurtcircuit, comportamentul contactorului Ûi al releului
termic trebuie sŸ fie Án conformitate cu cerinÍele specificate de respectivul tip de
coordonare.
Nu este posibilŸ stabilirea capacitŸÍii de rupere Capacitatea de rupere Án cazul asocierii unui Ántreruptor cu
al unei asocieri Ántreruptor + contactor. Doar un contactor sau al unui ansamblu de pornire al motorului
teste de laborator ale producŸtorului permit În studii, capacitatea de rupere care trebuie comparatŸ cu valoarea curentului de
aceasta. Prin urmare, Schneider Electric scurtcircuit prezumat este:
prezintŸ tabele referitoare la asocierea unui n fie cea asocierii Ántreruptor + contactor, dacŸ Ántreruptorul Ûi contactorul sunt, din
Ántreruptor Multi 9 sau Compact tip MA, cu punct de vedere fizic, apropiate (vezi Fig. N60) (acelaÛi compartiment Án dulapul
diferite tipuri de dispozitive de pornire a de protecÍie a motorului). Un scurtcircuit Án aval de aceasta asociere va fi limitat
de cŸtre impedanÍele contactorului Ûi releului termic. AceastŸ asociere poate fi,
motoarelor.
prin urmare, utilizatŸ pe un circuit la care nivelul curentului prezumat depŸÛeÛte
capacitatea de rupere a Ántreruptorului. AceastŸ caracteristicŸ prezintŸ deseori
avantaje economice semnificative.
n sau, numai cea a Ántreruptorului, caz Án care contactorul este amplasat separat de
Ántreruptor (vezi Fig. N61), cu riscul unui scurtcircuit Ántre ansamblul de pornire al
motorului Ûi Ántreruptor.
Alegerea releului magnetic instantaneu al Ántreruptorului

În cazul acestui releu, pragul de funcÍionare nu trebuie sŸ fie niciodatŸ mai mic decÊt
12 In, pentru a se evita declanÛŸrile intempestive datorate vÊrfului de curent din
momentul pornirii.
ProtecÍii complementare
ProtecÍiile complementare sunt:
n senzori termici Án motor (la nivelul ÁnfŸÛurŸrilor, Íevilor de rŸcire, suporÍilor, etc.);
n protecÍiile multifuncÍionale (asocieri de funcÍii);
n dispozitive pentru detectarea defectelor de izolaÍie la motorul Án funcÍiune sau Án
repaus.
Senzori termici
Senzorii termici sunt utilizaÍi pentru a detecta creÛteri de temperaturi anormale Án
motor, prin mŸsurŸri directe. Senzorii termici sunt, Án general, incluÛi Án ÁnfŸÛurarea
statoricŸ (Án cazul motoarelor de joasŸ tensiune), semnalul fiind procesat de un
dispozitiv de control asociat care acÍioneazŸ contactorul sau Ántreruptorul Án sensul
Fig. N60: Întreruptor Ûi contactor montate Án acelaÛi deconectŸrii (vezi Fig. N62).
compartiment. Relee multifuncÍionale pentru protecÍia motorului
Releele multifuncÍionale, asociate cu senzori Ûi module de semnalizare realizeazŸ
protecÍia motorului Ûi, de asemenea, anumite funcÍii precum:
n protecÍia la suprasarcinŸ;
n rotor calat sau perioadŸ de pornire prea lungŸ;
n protecÍia Ámpotriva supraÁncŸlzirii;
n protecÍia Ámpotriva dezechilibrului fazelor, a pierderii unei faze, sau a inversŸrii
sensului de rotaÍie;
n protecÍia Ámpotriva defectului la pŸmÊnt (cu ajutorul dispozitivelor de curent
diferenÍial rezidual);
n protecÍia Ámpotriva funcÍionŸrii Án gol, a blocŸrii rotorului la pornire.
Avantajele sunt esenÍiale:
n o protecÍie completŸ, realizÊnd funcÍii de monitorizare Ûi comandŸ permanente,
sigure Ûi de ÁnaltŸ performanÍŸ;
n monitorizarea eficientŸ a tuturor momentelor de funcÍionare ale motorului
Fig. N61: Întreruptor Ûi contactor montate separat.
n alarme Ûi semnalizŸri;
n posibilitŸÍi de comunicaÍie prin bus-uri de comunicaÍie.
Exemplu: Releul Telemecanique LT6 cu funcÍii de comandŸ Ûi monitorizare
permanente Ûi cu comunicaÍia via bus de comunicaÍie, sau unitatea de comandŸ
multifuncÍionalŸ LUCM cu modulul de comunicaÍie pentru Tesys modelul U.
N47
ProtecÍia preventivŸ a motoarelor Án repaus
AceastŸ protecÍie se referŸ la monitorizarea nivelului rezistenÍei de izolaÍie a unui
motor Án repaus, evitÊndu-se astfel consecinÍele nedorite ale existenÍei unui defect
de izolaÍie Án timpul funcÍionŸrii motorului, Ûi anume:
n ratŸri ale pornirii sau funcÍionarea incorectŸ a motoarelor utilizate Án sistemele de
siguranÍŸ;
n pierderi de producÍie.
Acest tip de protecÍie este indispensabil Án cazul proceselor vitale Ûi a sistemelor
de siguranÍŸ, Án special atunci cÊnd acestea sunt instalate Án locaÍii umede sau/Ûi
cu praf. Astfel de protecÍii evitŸ distrugerea motorului Án cazul scurtcircuitului cu
pŸmÊntul produs pe perioada pornirii (unul dintre cele mai des ÁntÊlnite defecte) prin
Fig. N62: ProtecÍia la supraÁncŸlzire cu senzori termici. semnalizŸri de prevenire asupra faptului cŸ sunt necesare operaÍiuni de ÁntreÍinere
asupra motorului, Án scopul asigurŸrii condiÍiilor optime de funcÍionare.
5 Motoare asincrone
Exemplu de aplicaÍie:
Sistem de protecÍie Ámpotriva incendiului cu “sprinklere”, pompe pentru irigaÍii pentru
utilizare sezonierŸ, etc.
Sistemul Vigilohm SM21 (Merlin Gerin) monitorizeazŸ izolaÍia motorului Ûi
semnalizeazŸ auditiv Ûi vizual orice reducere anormalŸ a nivelului rezistenÍei de
izolaÍie. Mai mult, acest releu poate Ámpiedica, la nevoie, orice Áncercare de a porni
motorul (vezi Fig. N63).
Fig. N63: ProtecÍie preventivŸ a motoarelor Án repaus.
ProtecÍii limitatoare
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual pot fi foarte sensibile Ûi pot detecta valori
scŸzute pentru scurgerile de curent care se produc atunci cÊnd apar deteriorŸri de
izolaÍie (de naturŸ fizicŸ, contaminare, umiditate excesivŸ, etc.). Anumite game
de dispozitive de curent diferenÍial rezidual, cu contacte uscate, special proiectate
pentru astfel de aplicaÍii realizeazŸ urmŸtoarele:
n evitarea distrugerii motorului (prin perforarea sau scurtcircuitarea tolelor magnetice
ale statorului) determinatŸ de eventuale arcuri electrice cŸtre pŸmÊnt. AceastŸ
protecÍie poate detecta condiÍiile de defect din faza incipientŸ prin funcÍionarea Án
cazul scurgerilor de curent, Án gama de la 300 mA la 30 A, Án funcÍie de mŸrimea
motorului (sensibilitate aproximativŸ: 5% In);
n reducerea riscului de incendiu: sensibilitate i 500 mA.
De exemplu, releul RH99M (Merlin Gerin) (vezi Fig. N64) asigurŸ:
n 5 nivele de sensibilitate (0,3; 1; 3; 10 Ûi 30 A);
n posibilitŸÍi de realizare a selectivitŸÍii protecÍiilor prin utilizarea unor posibilitŸÍi de
funcÍionare particulare, Án virtutea a trei posibile temporizŸri (0; 90 Ûi 250 ms);
n funcÍionarea automatŸ dacŸ circuitul cuprins Ántre transformatorul de curent Ûi
releu este Ántrerupt;
n protecÍia Ámpotriva funcÍionŸrii Án caz de defect;
n izolaÍia componentelor circuitului de c.c: clasa A.
N48
Fig. N64: Exemplu utilizÊnd releul RH99M.

5 Motoare asincrone
ImportanÍa limitŸrii cŸderii de tensiune la motor pe perioada pornirii

Pentru ca un motor sŸ porneascŸ Ûi sŸ accelereze la turaÍia normalŸ Ántr-un timp
corect, cuplul motorului trebuie sŸ depŸÛeascŸ cuplul de sarcinŸ cu cel puÍin 70%.
TotuÛi, curentul de pornire este mult mai mare decÊt curentul nominal al motorului.
Ca rezultat, Án cazul Án care cŸderea de tensiune este foarte mare, cuplul motorului
va fi redus Án mod semnificativ (fiind proporÍional cu U2) Ûi, prin urmare, la extrem,
pornirea este ratatŸ.
Exemplu:
n la o tensiune menÍinutŸ de 400 V la bornele motorului, cuplul sau ar fi de 2,1 ori
cuplul de sarcinŸ;
n Án cazul unei cŸderi de tensiune de 10% pe perioada pornirii, cuplul motorului ar fi
2,1 x 0,92 = 1,7 ori cuplul de sarcinŸ, prin urmare, motorul va accelera pÊnŸ la turaÍia
sa nominalŸ Án mod normal;
n Án cazul unei cŸderi de tensiune de 15% pe perioada pornirii, cuplul motorului ar
fi 2,1 x 0,852 = 1,5 ori cuplul de sarcinŸ, astfel ÁncÊt, timpul de pornire va fi mai lung
decÊt cel normal.
În general, Án timpul perioadei de pornire a motorului, este recomandatŸ o cŸdere
maximŸ de tensiune de 10% Un.
5.4 Puteri nominale maxime ale motoarelor

asincrone alimentate la joasŸ tensiune
PerturbaÍiile determinate Án reÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune Án timpul pornirii
directe a unor motoare de puteri mari pot avea, ocazional, influenÍe negative
importante asupra consumatorilor vecini, astfel ÁncÊt, autoritŸÍile furnizoare au
reguli stricte Án vederea aducerii acestor perturbaÍii la nivele acceptabile. Nivelul
de perturbaÍii creat de un motor depinde de puterea reÍelei, adicŸ de valoarea
curentului de scurtcircuit Án punctul respectiv. Cu cÊt aceasta este mai mare, cu
atÊt mai puternicŸ este reÍeaua Ûi influenÍele sunt mai scŸzute (Án special cŸderea
de tensiune) asupra consumatorilor vecini. Pentru reÍelele de distribuÍie din multe
ÍŸri, valorile tipice admisibile pentru curenÍii de pornire Ûi, corespunzŸtor, puterile
nominale maxime admisibile pentru motoare cu pornire directŸ sunt indicate Án
Tabelele N65 Ûi N66 de mai jos.
Tipul de motor Amplasare Curentul maxim de pornire (A)

ReÍea aerianŸ ReÍea subteranŸ
Monofazat LocuinÍe 45 45
Altele 100 200
Trifazat LocuinÍe 60 60
Altele 125 250
Tab. N65: Valorile maxime admisibile pentru curenÍii de pornire Án cazul motoarelor cu pornire
directŸ alimentate la joasŸ tensiune (230/400 V).
Amplasare Tipul de motor

Monofazat 230 V Trifazat 400 V
(kW) Pornire directŸ la Alte metode de
sarcinŸ nominalŸ (kW) pornire amelioratŸ (kW)
LocuinÍe 1,4 5,5 11
Altele ReÍea aerianŸ 3 11 22
ReÍea subteranŸ 5,5 22 45
Tab. N66: Puterile nominale maxim admisibile pentru motoarele cu pornire directŸ alimentate la
joasŸ tensiune.
N49
TotuÛi, chiar Án zonele alimentate de un singur furnizor, existŸ porÍiuni slabe
Ûi porÍiuni puternice ale reÍelei Ûi, de aceea, este recomandabil ca, Ánainte de
achiziÍionarea unui motor pentru un proiect nou, sŸ se solicite acceptul furnizorului
de electricitate.
ExistŸ Ûi alte metode (Án general, mai costisitoare) pentru pornirea motoarelor care
genereazŸ curenÍi de pornire de valori sensibil mai mici; de exemplu, stea-triunghi,
motoare cu inele, dispozitive electronice de pornire tip soft-starter, etc.
5.5 Compensarea energiei reactive (corecÍia

factorului de putere)
Metodele pentru compensarea energiei reactive sunt indicate Án capitolul L.
N50
Capitolul P
Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii
speciale
Cuprins
1
Zone de locuit Ûi similare P2
1.1 General P2
1.2 Componentele tablourilor de distribuÍie P2
1.3 ProtecÍia persoanelor P4
1.4 Circuite P6
1.5 ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Ûi loviturilor de trŸsnet P7
2
Camere de baie Ûi duÛuri P8
2.1 Clasificarea zonelor P8
2.2 LegŸtura echipotenÍialŸ P11
2.3 CerinÍe pentru fiecare zonŸ P11
3
RecomandŸri aplicabile instalaÍiilor P12
Ûi locaÍiilor speciale
P1
P - Zone rezidenÍiale Ûi alte spaÍii speciale
1 Zone de locuit Ûi similare
InstalaÍiile electrice pentru zonele de locuit 1.1 General

necesitŸ un standard ridicat de siguranÍŸ Ûi Standarde de referinÍŸ
fiabilitate.
Cele mai multe ÍŸri au reglementŸri Ûi standarde naÍionale care cer respectarea
strictŸ a regulamentelor privind proiectarea Ûi realizarea instalaÍiilor electrice
pentru zonele de locuinÍe sau similare. Standardul internaÍional Án acest sens este
publicaÍia CEI 60364.
Autoritatea de distribuÍie a energiei electrice ReÍeaua de alimentare

leagŸ punctul neutru de JT al transformatorului În majoritatea cazurilor, furnizorii de energie electricŸ leagŸ punctul de neutru pe
MT/JT la pŸmÊnt. În consecinÍŸ, toate partea de JT al transformatorului de distribuÍie MT/JT la pŸmÊnt. ProtecÍia la Ûocul
electric al persoanelor depinde, Án acest caz, de principiile enunÍate Án capitolul F.
instalaÍiile de JT trebuie protejate prin
MŸsurile de protecÍie necesare depind de tipul schemei de tratare a neutrului aleasŸ,
dispozitive RCD(1). Toate masele care, respectiv TT, TN sau IT.
accidental pot fi puse sub tensiune, trebuie Pentru instalaÍiile Án scheme TT sau IT sunt esenÍiale utilizarea dispozitivelor RCD,
conectate ÁmpreunŸ Ûi la priza de pŸmÊnt. Án timp ce pentru Ántreruperea punerilor la pŸmÊnt Án schemele TN, sunt utilizate
(1) RCD (Residual Current Device - Dispozitiv dispozitive ultrarapide. În orice caz, Án situaÍii deosebite sunt recomandate releele
de curent diferenÍial rezidual). RCD pentru instalaÍiile alimentate Án schema TN, fiind singurul mijloc de protecÍie la
Ûocuri electrice, atunci cÊnd dintr-o prizŸ se alimenteazŸ conductoare foarte lungi,
de secÍiune redusŸ.
Calitatea echipamentului electric utilizat Án 1.2 Componentele tablourilor de distribuÍie

locuinÍe se asigurŸ printr-o marcŸ de (vezi Fig. P1)
conformitate situatŸ pe placa frontalŸ a Tablourile de distribuÍie (Án general, unul singur Án zonele de locuit) includ de obicei
fiecŸrui obiect. aparatul (aparatele) de mŸsurŸ Ûi, Án unele cazuri (Ándeosebi acolo unde autoritŸÍile
impun schemaTT Ûi/sau condiÍii de tarifare care limiteazŸ consumul de curent la
o valoare maximŸ permisŸ) un Ántreruptor automat cu protecÍie diferenÍialŸ, care
include un declanÛator de supracurent. Acest Ántreruptor automat este accesibil
pentru manevre Ûi consumatorului.
P2
Fig. P1: Prezentarea componentelor unui tablou de distribuÍie.

La instalaÍiile cu legare la pŸmÊnt Án schema TN autoritŸÍile protejeazŸ Án mod

obiÛnuit instalaÍia printr-o siguranÍŸ sigilatŸ, care este montatŸ imediat Án amonte de
aparatele de mŸsurŸ (vezi Fig. P2). Consumatorul nu are acces la aceste siguranÍe.
Fig. P2: Componente ale unui tablou electric de distribuÍie Ûi control.
Fig. P3: Întreruptor automat sosire (de branÛament). Întreruptorul automat principal sosire (de branÛament)
(vezi Fig. P3)
Consumatorului Ái este permis, ca Án caz de necesitate, sŸ acÍioneze acest
Ántreruptor (de exemplu pentru reanclanÛare atunci cÊnd consumul de curent
a depŸÛit limita autorizatŸ; pentru deconectare Án caz de urgenÍŸ sau Án scopul
realizŸrii separaÍiei).
DeclanÛatorul diferenÍial al Ántreruptorului automat (de intrare) de alimentare trebuie
reglat la 300 mA.
If the
DacŸ instalaÍia installation
este TT, prizaisde
TT, the
the earth
pŸmÊnt
TT, electrode
trebuie
earth resistance
sŸ aibŸ
electrode shall
rezistenÍa
resistance be
be less
less than
de dispersie
shall mai
than
50 V
micŸ decÊt R � � 166 � . In practice, the earth electrode resistance of a new installation
. În practicŸ rezistenÍa de dispersie a unei instalaÍii
300 mA . In practice, the earth electrode resistance of a new installation
R
noi trebuie sŸ fie mai micŸ decÊt  80  � ( )...
Ω
2
Tablou de distribuÍie Ûi control (la consumator) (vezi Fig. P4)

Acest tablou cuprinde:
n un panou de comandŸ pe care este montat, acolo unde este cazul, Ántreruptorul
automat sosire (de alimentare) Ûi auxiliarele necesare;
n un panou de distribuÍie care conÍine 1, 2 sau 3 rÊnduri (pentru 24 module de
Multi9) sau unitŸÍi similare de Ántreruptoare automate sau siguranÍe fuzibile, etc.;
n accesorii pentru fixarea conductoarelor Ûi Ûinelor pentru montarea Ántreruptoarelor
automate, soclurilor de siguranÍe, barei de neutru Ûi barei de legare la pŸmÊnt, etc;
n canale sau tuburi de protecÍie pentru cablurile de serviciu, montate aparent sau Án
canale de cablu Áncastrate Án perete.
NotŸ: pentru a facilita modificŸri ulterioare Án instalaÍie se recomandŸ pŸstrarea
tuturor documentelor relevante (fotografii, scheme, caracteristici, etc.) Ántr-un loc
corespunzŸtor din apropierea tabloului de distribuÍie.
Fig. P4: Tablou electric de distribuÍie Ûi control. Tabloul va fi instalat la o astfel de ÁnŸlÍime, ÁncÊt butoanele de operare, cadranele
indicatoare ale aparatelor de mŸsurŸ sŸ se situeze Ántre 1 m Ûi 1,80 m faÍŸ de
pardosealŸ (sau 1,30 m Án situaÍiile care privesc persoane handicapate sau Án
vŸrstŸ).
DescŸrcŸtoare
Instalarea descŸrcŸtoarelor Ántr-o instalaÍie electricŸ de JT este recomandatŸ Án mod
deosebit pentru acele instalaÍii care conÍin consumatori sensibili (ex. electronice).
Aceste dispozitive trebuie sŸ se autodeconecteze singure Án mod automat Án
caz de defect, sau trebuie protejate de un MCB. În cazul instalaÍiilor din locuinÍe,
utilizarea pe sosire a unui Ántreruptor automat cu diferenÍial de 300 mA, tip S (uÛor
temporizat) va furniza Án mod efectiv protecÍia de punere la pŸmÊnt Ûi, Án acelaÛi
DacŸ, Ántr-o schemŸ TT, valoarea timp, nu va declanÛa de fiecare datŸ cÊnd descŸrcŸtorul va descŸrca un curent (sau
corespondentŸ a 80 Ω pentru rezistenÍa de o supratensiune tranzitorie) la pŸmÊnt.
dispersie a prizei de pŸmÊnt nu poate fi atinsŸ,
atunci un RCD de 30 mA trebuie instalat RezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt.
pentru a prelua funcÍia de protecÍie Ámpotriva În cazul Án care rezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt depŸÛeÛte 80 Ω, unul
punerilor la pŸmÊnt de la Ántreruptorul automat sau mai multe RCD-uri de 30 mA trebuiesc utilizate Án locul protecÍiei de punere la
de alimentare. pŸmÊnt a Ántreruptorului automat de sosire. P3
În schemele de alimentare cu energie electricŸ 1.3 ProtecÍia persoanelor

de tip TT se impune prin standard, pentru În schema de tratare a neutrului TT protecÍia persoanelor este asiguratŸ prin
protecÍia persoanelor, utilizarea dispozitivelor urmŸtoarele mŸsuri:
RCD. n ProtecÍie contra atingerii indirecte prin RCD (vezi Fig. P5) de sensibilitate medie
(300 mA), montate la intrarea instalaÍiei (Áncorporate Án Ántreruptorul automat de
intrare Án tablou sau la intrarea alimentŸrii Án tabloul de distribuÍie). AceastŸ mŸsurŸ
se asociazŸ cu instalarea unei prize de pŸmÊnt la consumator la care se vor
conecta conductoarele de protecÍie (PE) de la pŸrÍile conductoare expuse ale tuturor
echipamentelor cu izolaÍie de clasŸ I, precum Ûi cele ale contactelor de legare la
pŸmÊnt ale tuturor prizelor;
n Atunci cÊnd Ántreruptorul automat de la intrarea instalaÍiei nu este prevŸzut cu
protecÍie RCD, protecÍia persoanelor va fi asiguratŸ printr-un nivel de izolaÍie clasŸ II,
Án toate circuitele situate Án amonte de primele dispozitive RCD. În cazul Án care
tabloul de distribuÍie este metalic trebuie avut grijŸ ca toate pŸrÍile active sŸ fie dublu
izolate (distanÍe de izolaÍie sau izolaÍii suplimentare, utilizarea capacelor, etc.) Ûi
cablurile sŸ fie fixate Án mod corespunzŸtor;
n ProtecÍia obligatorie prin dispozitive RCD sensibile (30 mA) a circuitelor de prizŸ a
circuitelor de alimentare a bŸilor, spŸlŸtoriilor, etc. (detalii Án acest sens Án tabelul de
la subcapitolul 3 din acest capitol).
Fig. P5: InstalaÍie cu Ántreruptorul automat sosire echipat cu protecÍie diferenÍialŸ instantanee.
Intreruptor automat de sosire prevŸzut cu releu diferenÍial

instantaneu
În acest caz:
n un defect de izolaÍie la pŸmÊnt poate duce la scoaterea din funcÍiune a Ántregii
instalaÍii;
n acolo unde sunt instalate descŸrcŸtoare, funcÍionarea acestora (descŸrcarea unui
Ántreruptor automat spre pŸmÊnt) poate apare pentru RCD ca o punere la pŸmÊnt,
avÊnd drept urmare scoaterea din funcÍiune a instalaÍiei.
RecomandŸri de componente adecvate marca Merlin Gerin
n Ántreruptor automat principal de sosire Án tablou de 300 mA Ûi
n RCD de tipul DDR-HS 30 mA (de exemplu, Ántreruptor automat diferential 1P+N,
tip DPNA Vigi) pe circuitele care alimenteazŸ prize de racord;
n RCD de tipul DDR-HS 30 mA (de exemplu, separator diferenÍial de sarcinŸ tip
RCCB-ID) pe circuitele aferente bŸilor, camerelor de duÛ, spŸlŸtorii, etc.) pentru
circuitele de luminŸ, ÁncŸlzire, prize de racord.
P4
Întreruptor automat de sosire tip S cu releu diferenÍial

temporizat (de branÛament)
Acest tip de Ántreruptor automat oferŸ protecÍie la defectele de izolaÍie faÍŸ de
pŸmÊnt, ÁnsŸ datoritŸ unei temporizŸri cu duratŸ redusŸ, asigurŸ un grad
de selectivitate faÍŸ de releul de curent rezidual (RCD) instantaneu din aval.
DeclanÛarea Ántreruptorului de intrare Án tablou Ûi consecinÍele acesteia (asupra
congelatoarelor, de exemplu) devine prin aceasta mai puÍin probabilŸ Án cazul
unui trŸsnet sau supratensiuni de altŸ naturŸ. În acest fel, amorsarea la pŸmÊnt a
curentului datorat supratensiunii prin descŸrcŸtor nu va afecta Ántreruptorul.
RecomandŸri de componente adecvate marca Merlin Gerin (vezi Fig. P6)
n Ántreruptor automat principal de sosire Án tablou (de branÛament) de 300 mA cu
diferenÍial de tip S Ûi
n RCD de tipul DDR-HS 30 mA (de exemplu, Ántreruptor automat diferenÍial 1P+N,
tip DPNA Vigi) pe circuitele care alimenteazŸ maÛini de spŸlat rufe Ûi maÛini de
spŸlat vase;
n RCD de tipul DDR-HS 30 mA (de exemplu, separator diferenÍial de sarcinŸ tip
RCCB-ID) pe circuitele aferente bŸilor, camerelor de duÛ, spŸlŸtorii, etc.) pentru
circuitele de luminŸ, ÁncŸlzire, prize de racord.
300 mA - tip S
30 mA 30 mA 30 mA
Fig. P6: InstalaÍie cu Ántreruptorul automat sosire cu protecÍie diferenÍialŸ de tip S, cu

temporizare redusŸ.
Întreruptor principal de intrare fŸrŸ protecÍie diferenÍialŸ

În acest caz, protecÍia persoanelor trebuie asiguratŸ prin:
n nivel de izolaÍie clasŸ II, pÊnŸ la bornele din aval ale dispozitivelor RCD;
n toate circutele de plecare din tabloul de distribuÍie trebuie sŸ fie protejate prin
dispozitive RCD de 30 mA sau 300 mA, Án conformitate cu tipul circuitului respectiv,
aÛa cum s-a aratat Án capitolul F. Acolo unde este instalat un descŸrcŸtor, Án
amonte de tabloul de distribuÍie, pentru a proteja echipament electronic (ca:
microprocesoare, Ánregistratoare video, televizoare, aparate de marcat, etc.) este
imperativ ca dispozitivul sŸ se deconcteze automat de la instalaÍie Án urma unei
defectŸri (rarŸ, dar Ántotdeauna posibilŸ). Unele dispozitive de acest tip utilizeazŸ
elemente de Ánlocuire fuzibile, totuÛi metoda recomandatŸ este de a utiliza un
Ántreruptor automat (vezi Fig. P7).
RecomandŸri de componente adecvate marca Merlin Gerin
În Fig. P7 se prezintŸ urmŸtoarele componente:
1 Întreruptor principal de intrare tablou, fŸrŸ protecÍie diferentialŸ.
2 Dispozitiv de deconectare automatŸ (dacŸ este instalat un descŸrcŸtor).
3 RCD de tipul DDR-HS 30 mA (de exemplu Ántreruptor diferenÍial P+N, tip
DPNA-Vigi) pe fiecare circuit care alimenteazŸ unul sau mai multe circuite tip prizŸ. P5
4 RCD de tipul DDR-HS 30 mA (de exemplu: separator diferenÍial de sarcinŸ, tip
ID) pe circuitele aferente bailor, camerelor de duÛ, etc. (iluminat, ÁncŸlzire, prize de
Fig. P7 :InstalaÍie cu Ántreruptorul automat sosire fŸrŸ protecÍie racord) sau cÊte un Ántreruptor diferenÍial de 30 mA pentru fiecare circuit.
diferenÍialŸ. 5 RCD de tipul DDR-HS 300 mA (de exemplu separator diferenÍial de sarcinŸ) pe
toate celelalte circuite.
Ramificarea Ûi separarea circuitelor asigurŸ o 1.4 Circuite

exploatare comodŸ Ûi faciliteazŸ o localizare Subdivizarea circuitelor
rapidŸ a avariilor.
În mod frecvent standardele naÍionale recomandŸ subdivizarea circuitelor Án
conformitate cu categoriile de utilizare din instalaÍia respectivŸ (vezi Fig. P7):
n cel puÍin 1 circuit pentru iluminat. Fiecare circuit alimenteazŸ maxim 8 locuri de
lampŸ;
n cel puÍin 1 circuit pentru prize racord de 10/16 A. Fiecare circuit alimenteazŸ
maxim 8 prize de racord. Prizele pot fi elemente simple sau duble (un element
dublu reuneÛte douŸ socluri de 10/16A montate pe un postament comun Ántr-o cutie
ÁncastratŸ, identicŸ cu cea a unui element simplu);
n 1 circuit pentru fiecare echipament electric (ÁncŸlzitor electric de apŸ, maÛinŸ de
spŸlat rufe, maÛinŸ de spŸlat vase, maÛinŸ electricŸ de gŸtit, frigider, etc.). În tabelul
de mai jos sunt indicate numŸrul recomandat de prize de racord de 10/16 A (sau
simple) Ûi numŸrul de locuri de lampŸ, Án funcÍie de utilŸrile diferitelor camere din
locuinÍa avutŸ Án vedere.
DestinaÍia ÁncŸperii NumŸrul minim de NumŸrul minim de

locuri de lampŸ prize de racord 10/16 A
Living, sufragerie 1 5
Dormitor, hol, birou, 1 3
loc de luat masa
BucŸtŸrie 2 4(1)
Camera de baie/duÛ 2 1 sau 2
Hol intrare, garderoba 1 1
WC, spaÍii de depozitare 1 -
SpŸlŸtorie - 1
(1) Din care 2 deasupra suprafeÍelor de lucru Ûi 1 pentru un circuit specializat; Án
plus, o prizŸ independentŸ de 16 A sau 20 A pentru maÛina electricŸ de gŸtit Ûi o
cutie de joncÍiune sau o prizŸ pentru un circuit special de 32 A.
Fig. P8: Separarea circuitelor Án funcÍie de utilizare. Tab. P9: NumŸrul minim de locuri de lampŸ Ûi prize Án aplicaÍiile casnice.
Instalarea Án toate circuitele (Án special de Conductoare de protecÍie

forÍŸ) a unui conductor de protecÍie, este CEI Ûi cele mai multe standarde naÍionale cer ca fiecare circuit sŸ includŸ un
cerutŸ de CEI Ûi de multe standarde naÍionale. conductor de protecÍie. AceastŸ uzanÍŸ este recomandatŸ cu precŸdere acolo
unde sunt instalate echipamente Ûi aparate electrocasnice izolate de clasŸ I, care
reprezintŸ cazul general.
Conductoarele de protecÍie trebuie sŸ fie conectate la contactul de legare la pŸmÊnt
a fiecŸrei prize de racord, iar bornele de legare la pŸmÊnt ale echipamentului izolat
de clasŸ I, la borna principalŸ de legare la pŸmÊnt a instalaÍiei.
În plus, prizele de racord de 10/16A (sau de valori similare) trebuie prevŸzute cu
orificii de contact obturabile (cu clapetŸ).
SecÍiunea conductoarelor (vezi Fig. P10)

SecÍiunea conductoarelor Ûi curentul nominal al dispozitivului de protecÍie asociat,
depind de mŸrimea curentului din circuit, de temperatura mediului, de genul
instalaÍiei Ûi de influenÍa circuitelor din apropiere (menÍionate Án capitolul G).
În plus, conductoarele de fazŸ, de neutru Ûi de protecÍie aferente unui circuit, trebuie
sŸ fie de aceeaÛi secÍiune (presupunÊnd cŸ se utilizeazŸ acelaÛi material conductor,
adicŸ cupru sau aluminiu).
Fig. P10: Întreruptor automat FazŸ + Nul, gabarit 2 x 9 mm.
P6
Tabelul P11 indicŸ secÍiunea necesarŸ pentru aparatele electrocasnice de uz

general. Dispozitivele de protecÍie pentru FazŸ + Nul de dimensiune 2 x 9 mm,
satisfac cerinÍele pentru izolaÍie precum Ûi pentru marcarea curentului nominal al
circuitului Ûi a dimensiunilor conductorului.
Circuit monofazat SecÍiunea Puterea maximŸ Dispozitiv

230 V, F + N sau F + N + P conductoarelor de protecÍie
Loc de lampŸ fix 1,5 mm2 2.300 W Întreruptor automat 16 A
(2,5 mm2) Fuzibil 10 A
10/16 A 2,5 mm2 4.600 W Întreruptor automat 25 A

(4 mm2) Fuzibil 20 A
Circuite cu sarcini individuale, 10/16 A

Boiler 2,5 mm2 4.600 W Întreruptor automat 25 A
MaÛinŸ de spŸlat vase 2,5 mm2 4.600 W Întreruptor automat 25 A

MaÛinŸ electricŸ de gŸtit 2,5 mm2 4.600 W Întreruptor automat 25 A

Cuptor sau maÛinŸ 6 mm2 7.300 W Întreruptor automat 40 A

electricŸ de gŸtit(1) (10 mm2) Fuzibil 32 A
Aparat de ÁncŸlzit electric 1,5 mm2 2.300 W Întreruptor automat 16 A

(2,5 mm2) Fuzibil 10 A
(1) Pentru un circuit trifazic 230/400 V, secÍiunea conductoarelor este de 4 mm2 pentru cupru Ûi 6 mm2 pentru aluminiu, iar
pentru protecÍie se utilizeazŸ Ántreruptor automat 32 A sau fuzibili de 25 A.
Tab. P11: SecÍiunea conductoarelor Ûi curentul nominal al dispozitivelor de protecÍie Án instalaÍiile casnice (secÍiunea conductoarelor de aluminiu este arŸtatŸ
Án paranteze).
1.5 ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Ûi loviturilor

de trŸsnet
Alegerea descŸrcŸtoarelor este aratatŸ Án capitolul J.
Reguli de instalare
În acest sens, trebuie respectate trei reguli de instalare:
1 Este absolut necesar ca fiecare din cele trei lungimi de conductoare utilizate pentru
instalarea descŸrcŸtorului sŸ fie mai micŸ de 50 cm, adicŸ:
n conductoarele sub tensiune conectate la separatorul de izolare;
n conductorul de la separatorul de izolare la descŸrcŸtor;
n conductorul de la descŸrcŸtor spre priza de pŸmÊnt a tabloului de distribuÍie
principal (TP) (a nu se confunda cu conductorul de protecÍie principal (PE)
sau cu borna prizei principale de pŸmÊnt, aferentŸ instalaÍiei). Bara de legare
la pŸmŸnt a tabloului de distribuÍie principal Ûi descŸrcŸtorul trebuie sŸ fie
localizate Án acelaÛi panou.
2 Este necesarŸ utilizarea unui separator de izolare de tipul recomandat de
fabricantul descŸrcŸtorului Án vederea unei bune continuitŸÍi a alimentŸrii.
3 Se recomandŸ ca Ántreruptorul de putere ce protejeazŸ descŸrcŸtorul sŸ fie de tipul
temporizat sau selectiv. P7
2 Camere de baie Ûi duÛuri
Camerele de baie Ûi cele de duÛuri sunt zone de risc Ánalt, din cauza rezistenÍei
foarte mici a corpului uman, atunci cÊnd este umed sau cufundat Án apŸ. În
consecinÍŸ, precauÍiile care trebuie luate sunt riguroase, iar reglementŸrile sunt mult
mai severe decÊt acelea pentru alte amplasamente.
Standardul relevant Án acest domeniu este CEI 60364-7-701.
PrecauÍiile de respectat se bazeazŸ pe trei aspecte:
n definirea zonelor, numerotate 0, 1, 2 Ûi 3 Án care plasarea (sau excluderea)
oricŸrui aparat electric este strict limitatŸ sau interzisŸ Ûi, acolo unde este permisŸ,
este obligatorie protecÍia electricŸ Ûi mecanicŸ;
n stabilirea unei legŸturi echipotenÍiale Ántre toate pŸrÍile metalice expuse Ûi cele
exterioare din zona respectivŸ;
n stricta respectare a cerinÍelor permise pentru fiecare zonŸ specificŸ, aÛa cum
rezultŸ din tabelul de la subcapitolul 3.
2.1 Clasificarea zonelor

Subcapitolul 701.32 al CEI 60364-7-701 defineÛte zonele 0, 1, 2 Ûi 3 aÛa cum este
indicat Án schiÍele urmŸtoare (vezi Fig. P12 pÊnŸ la Fig. P18).
(*) Zona 1 este deasupra cŸzii aÛa cum este arŸtat Án secÍiunea verticalŸ.
Fig. P12: Zonele 0, 1, 2 Ûi 3 Án proximitatea unei cŸzi de baie.
P8
Fig. P13: Zonele 0, 1, 2 Ûi 3 Án proximitatea unui duÛ cu cŸdiÍŸ.
Capul fix Capul fix

(1)
al duÛului(1) al duÛului
0,60 m 0,60 m
Zona 1 Zona 1
0,60 m
0,60 m Zona 2
Zona 2
2,40 m 2,40 m
Zona 3 Zona 3
Zona 1 Zona Zona 3

2
2,25 m
(1) CÊnd capul fix al duÛului este la capŸtul unui tub flexibil, axa centralŸ verticalŸ trece prin
capŸtul fix al tubului flexibil.
Fig. P14: Zonele 0, 1, 2 Ûi 3 Án proximitatea unui duÛ fŸrŸ cŸdiÍŸ.
P9
Fig. P15: Nici o prizŸ sau Ántreruptor nu sunt permise la 60 de cm de uÛa unei cabine de duÛ
prefabricate.
Clase de Clase de
influenÍŸ influenÍŸ
externŸ externŸ
AD 3 AD 3
BB 2 Zona 3 BB 2
BC 3 SpaÍii pentru ÁmbrŸcat (zona 2) BC 3
AD 3 AD 3
BB 3
WC BB 2
BC 3 BC 3
AD 7
BB 3
BC 3
DuÛuri individuale (zona 1)
Fig. P16: DuÛuri comune cu spaÍii pentru ÁmbrŸcat comune.
Clase de Clase de
externŸ externŸ
h < 1,10 m SpaÍii pentru ÁmbrŸcat h < 1,10 m
AD 5 AD 5
1,10 m < h < 2,25 m Zona 2 1,10 m < h < 2,25 m
AD 3 AD 3
BB 3 BB 3
BC 3 BC 3
AD 7 Zona 1 AD 3
BB 3 WC BB 2
BC 3 BC 3
Fig. P17: DuÛuri individuale cu spaÍii separate pentru ÁmbrŸcat.
Clase de Clase de
externŸ externŸ
h < 1,10 m
AD 3 CamerŸ de ÁmbrŸcat AD 5
BB 2 1,10 m < h < 2,25 m
BC 3 Zona 2
AD 3
BB 3
BC 3
h < 1,10 m
AD 5 AD 7
1,10 m < h < 2,25 m BB 3
AD 3 Zona 2 Zona 1 BC 3
BB 3
BC 3
Fig. P18: DuÛuri comune cu spaÍii pentru ÁmbrŸcat comune.
NotŸ: Pentru clasele de influenÍŸ externŸ vezi Fig. E46.
P10
2.2 LegŸtura echipotenÍialŸ (vezi Fig. P19)
Fig. P19: Centura suplimentarŸ echipotenÍialŸ Ántr-o camerŸ de baie.
2.3 CerinÍe pentru fiecare zonŸ

Tabelul de la capitolul 3 descrie aplicarea principiilor menÍionate mai sus.
P11
3 RecomandŸri aplicabile
instalaÍiilor Ûi locaÍiilor speciale
Tabelul P20 de mai jos sintetizeazŸ principalele cerinÍe ale multor standarde
naÍionale Ûi internaÍionale.
NotŸ: SecÍiunile Án paranteze se referŸ la secÍiuni ale standardului CEI 60364-7.
LocaÍia Principiul protecÍiei Nivel Cablaj Ûi Aparataj de Circuit Materiale

IP conductoare comutaÍie de prize de instalaÍii
SpaÍii de locuit n Sistem TT sau TN-S 20 Manete de operare ale ProtecÍie prin
n ProtecÍie diferenÍialŸ aparatelor de comutaÍie, RCD de 30 mA
o 300 mA dacŸ rezistenÍa de dispersie precum Ûi dispozitive
a prizei de pŸmÊnt este i 80 Ω sau similare montate Án
temporizatŸ de tip S tabloul electric Ántre 1 m
v 30 mA dacŸ rezistenÍa de dispersie Ûi 1,8 m deasupra solului
a prizei de pŸmÊnt este u 500 Ω
n DescŸrcŸtori Án amontele instalaÍiei
dacŸ:
v alimentarea este printr-o reÍea
aerianŸ cu conductoare clasice
v indicele keraunic > 25
n Conductor de protecÍie (PE)
pentru toate circuitele
Camere de baie sau CenturŸ suplimentarŸ echipotenÍialŸ
duÛuri (secÍiunea 701) Án zonele 0, 1, 2 Ûi 3
Zona 0 Numai TFJS 12 V 27 ClasŸ II AplicaÍii speciale
strict limitatŸ
Zona 1 TFJS 12 V 25 ClasŸ II AplicaÍii speciale
strict limitatŸ ÎncŸlzirea apei
Zona 2 TFJS 12 V sau RCD 30 mA 24 ClasŸ II AplicaÍii speciale
strict limitatŸ ÎncŸlzirea apei
Corpuri de iluminat
clasŸ II
Zona 3 21 Numai prize protejate de:
n RCD 30 mA sau
n SeparaÍie electricŸ, sau
n TFJS 50 V
Spatii pentru inot CenturŸ suplimentarŸ echipotenÍialŸ
(secÍiunea 702) Án zonele 0, 1 Ûi 2
Zona 0 TFJS 12 V 28 ClasŸ II AplicaÍii speciale
strict limitatŸ
Zona 1 25 ClasŸ II AplicaÍii speciale
strict limitatŸ
Zona 2 22 Numai prize protejate de:
(Ánauntru) n RCD 30 mA sau
24 n SeparaÍie electricŸ, sau
(afarŸ) n TFJS 50 V
SaunŸ 24 ClasŸ II Adaptate temperaturii
(secÍiunea 703)
Ateliere Tensiunea UL redusŸ la 25 V 44 Protejate ProtecÍie prin
(secÍiunea 704) mecanic RCD de 30 mA
AgriculturŸ, Tensiunea UL redusŸ la 25 V 35 ProtecÍie prin
horticulturŸ ProtecÍie antiincendiu cu RCD, 500 mA RCD de 30 mA
(secÍiunea 705)
LocaÍii constructive 2x ProtecÍia:
(secÍiunea 706) n Uneltelor portabile:
o TFJS sau
o separaÍie electricŸ
n LŸmpilor portabile:
o TFJS
n Echipamentelor fixe:
o TFJS
o separaÍie electricŸ
o RCD de 30 mA
o centurŸ suplimentarŸ
echipotenÍialŸ
NotŸ: TFJS - Tensiune Foarte JoasŸ de SiguranÍŸ.
Tab. P20: Principalele cerinÍe ale multor standarde naÍionale Ûi internaÍionale (continuare pe pagina urmŸtoare).
P12
3 RecomandŸri aplicabile
instalaÍiilor Ûi locaÍiilor speciale
LocaÍia Principiul protecÍiei Nivel Cablaj Ûi Aparataj de Circuit Materiale

IP conductoare comutaÍie de prize de instalaÍii
FÊntÊni Protejate prin RCD 30 mA Ûi
(secÍiunea 702) centurŸ echipotenÍialŸ pentru
pŸrÍile expuse Ûi conductoare
Procesare date Sistem TN-S recomandat
(secÍiunea 707) Sistem TT dacŸ curentul de scurgere
este limitat. Conductor de protecÍie min.
10 mm2 (aluminiu). MŸrimile mai mici
(cupru) trebuie dublate
ParcŸri 55 Cabluri flexibile Prizele trebuiesc
(secÍiunea 708) de 25 m lungime plasate la ÁnŸlÍimi
cuprinse Ántre 0,8
Ûi 1,50 m de sol
ProtecÍie prin RCD
de 30 mA (unul pentru
6 locuri de prizŸ)
AmbarcaÍiuni Ûi vase de Lungimea cablurilor pentru ProtecÍie prin RCD
plŸcere (secÍiunea 709) alimentarea acestora nu trebuie de 30 mA (unul pentru
sŸ depŸÛeascŸ 25 m 6 locuri de prizŸ)
SpaÍii medicale Sistem medical IT ProtecÍie prin RCD
(secÍiunea 710) CenturŸ echipotenÍialŸ 30 mA
ExpoziÍii, standuri Sistem TT sau TN-S 4x ProtecÍie prin RCD
(secÍiunea 711) de 30 mA
Balneoterapie IndividualŸ: vezi secÍiunea 701
(tratamente) (volumele 0 Ûi 1)
ColectivŸ: vezi secÍiunea 702
(volumele 0 Ûi 1)
StaÍii alimentare Riscuri de explozie LimitatŸ la
cu carburant minim necesar
Motoare de vehicule Protejate prin RCD sau
separare electricŸ
InstalaÍii de iluminat 23 ProtecÍie prin RCD
exterior (secÍiunea 714) de 30 mA
UnitŸÍi mobile sau Utilizarea sistemului TN-C nu este ProtecÍie prin RCD
transportabile permisŸ Án aceste unitŸÍi de 30 mA pentru
(secÍiunea 717) prizele alimentÊnd
echipamentul
exterior acestora
Tab. P20: Principalele cerinÍe ale multor standarde naÍionale Ûi internaÍionale (sfÊrÛit).
P13
P14
Capitolul Q
Ghid pentru Compatibilitate
ElectromagneticŸ (EMC)
Cuprins
1
DistribuÍie electricŸ Q2
2
Principiile Ûi structura sistemelor de legare la pŸmÊnt Q3
3
Implementare Q5
3.1 LegŸturi echipotenÍiale Án interiorul Ûi Án exteriorul clŸdirilor Q5
3.2 ÎmbunŸtŸÍirea condiÍiilor de echipotenÍialitate Q5
3.3 Separarea cablurilor Q7
3.4 Pardoseli false Q7
3.5 Instalarea (pozarea) cablurilor Q8
3.6 Instalarea cablurilor ecranate Q11
3.7 ReÍele de comunicaÍie Q11
3.8 Instalarea descŸrcŸtoarelor Q12
3.9 Cablarea tabloului electric Q13
3.10 Standarde Q13
4
Mecanisme de interferenÍŸ Ûi mŸsuri de contracarare Q14
4.1 GeneralitŸÍi Q14
4.2 Cuplajul impedant de mod comun Q15
4.3 Cuplajul capacitiv Q16
4.4 Cuplajul inductiv Q17
4.5 Cuplajul radiant Q18
5
RecomandŸri pentru realizarea cablŸrii Q20
5.1 Clase de semnal Q20
5.2 RecomandŸri pentru realizarea cablŸrii Q20
Q1
Q - Ghid pentru Compatibilitate ElectromagneticŸ
(EMC) 1 DistribuÍie electricŸ
Sistemul de tratare a neutrului trebuie ales astfel ÁncÊt sŸ se asigure siguranÍa

persoanelor Ûi a bunurilor. Comportarea acestor tipuri de sisteme din punct de
vedere al compatibilitŸÍii electromagnetice (EMC) trebuie de asemenea luatŸ Án
considerare. Tabelul Q1 prezintŸ o recapitulare a caracteristicilor lor principale.
Standardele europene (a se vedea EN 50174-2 § 6.4 Ûi EN 50310 § 6.3) recomandŸ
sistemul TN-S care prezintŸ cele mai mici probleme din punct de vedere al EMC
pentru instalaÍii care conÍin echipamente de tehnica informaÍiei (inclusiv echipamente
de telefonie).
TT TN-S IT TN-C
SiguranÍa persoanelor BunŸ BunŸ
Dispozitive de curent Continuitatea conductorulului de protecÍie, PE, trebuie asiguratŸ Án Ántreaga instalaÍie
diferenÍial rezidual
SiguranÍa bunurilor BunŸ SlabŸ BunŸ SlabŸ
CurenÍi de defect de valori CurenÍi de defect mari CurenÍi de defect mici Án cazul primului CurenÍi de defect mari
medii (< cÊÍiva zeci (cca. 1 kA) defect (< cÊÍiva zeci de miliamperi), dar (cca. 1 kA)
de amperi) mari Án cazul celui de-al doilea defect
Continuitatea Án BunŸ BunŸ ExcelentŸ BunŸ
furnizarea energiei
Comportarea din BunŸ Excelent SlabŸ (de evitat) SlabŸ (nu ar trebui utilizatŸ
punct de vedere al n Risc de supratensiuni n PuÍine probleme de n Risc de supratensiuni niciodatŸ)
compatibilitŸÍii n Probleme de echipotenÍialitate n Pentru tensiuni fazŸ-fazŸ trebuie n Nulul de lucru Ûi cel de
electromagnetice echipotenÍialitate n NecesitŸ utilizarea dispozitivelor utilizate filtre de mod comun protecÍie sunt unul Ûi acelaÛi
n NecesitŸ utilizarea cu curenÍi mari de scurgere la Ûi descŸrcŸtoare n CirculaÍia curenÍilor armonici
dispozitivelor cu pŸmÊnt n Dispozitivele de curent diferenÍial din pŸrÍile conductoare active
curenÍi mari de n CurenÍi de defect de valori mari rezidual pot declanÛa intempestiv Án ale instalaÍiei (radiaÍii mari
scurgere la pŸmÊnt (perturbaÍii tranzitorii) cazul existenÍei unor condensatoare ale cÊmpului magnetic)
cuplate Án mod comun n CurenÍi de defect de valori
n Echivalent cu sistemul TN Án cazul mari (perturbaÍii tranzitorii)
celui de-al doilea defect
Tab. Q1: Principalele caracteristici ale diferitelor sisteme de tratare a neutrului.
În cazul Án care o instalaÍie cuprinde echipamente de puteri mari (motoare, aparate

pentru aer condiÍionat, lifturi, electronicŸ de putere, etc.) este bine sŸ se instaleze
unul sau mai multe transformatoare, special pentru aceste echipamente. DistribuÍia
electricŸ trebuie organizatŸ Án sistemul de conexiune stea, iar toate circuitele de
plecare trebuie sŸ fie alimentate din tabloul general de joasŸ tensiune (TGJT).
Sistemele electronice (de comandŸ/monitorizare, reglare, instrumente de mŸsurare,
etc.) trebuie alimentate cu ajutorul unui transformator dedicat, Án sistemul TN-S.
Figura Q2 de mai jos prezintŸ aceste recomandŸri.
Q2 Fig. Q2: RecomandŸri referitoare la separarea distribuÍiei.

2 Principiile Ûi structura sistemelor
de legare la pŸmÊnt
AceastŸ secÍiune se referŸ la sistemul de legare la pŸmÊnt Ûi la legŸturile echipotenÍiale

ale dispozitivelor de tehnicŸ a informaÍiei Ûi a altor dispozitive similare care impun
interconectŸri Án scop de semnalizare.
ReÍelele de legare la pŸmÊnt sunt proiectate sŸ ÁndeplineascŸ un numŸr de funcÍiuni.
Ele pot fi independente sau pot funcÍiona ÁmpreunŸ pentru a realiza una sau mai multe
din urmŸtoarele:
n siguranÍa persoanelor din punct de vedere al accidentelor de naturŸ electricŸ;
n protecÍia echipamentelor din punct de vedere al accidentelor de naturŸ electricŸ;
n o valoare sigurŸ de referinÍŸ pentru semnale de ÁnaltŸ calitate;
n performanÍe satisfŸcŸtoare din punct de vedere al EMC.
Sistemul de tratare al neutrului este Án general proiectat Ûi realizat Án vederea obÍinerii
unei impedanÍe scŸzute Án faÍa diverÛilor curenÍi de defect Ûi ai curenÍilor de scurgere de
ÁnaltŸ frecvenÍŸ ai dispozitivelor Ûi sistemelor electronice. ExistŸ diferite tipuri de sisteme
de tratare a neutrului, ÁnsŸ, unele dintre acestea impun condiÍii speciale de Ándeplinit.
Aceste condiÍii nu sunt totdeauna Ándeplinite Án instalaÍiile tipice. RecomandŸrile
prezentate Án aceastŸ secÍiune se referŸ la astfel de instalaÍii.
În cazul instalaÍiilor profesionale Ûi industriale, poate fi necesarŸ o reÍea comunŸ de
echipotenÍialitate (CBN) pentru a se asigura performanÍe mai bune din punct de vedere
al compatibilitŸÍii electromagnetice, cu referire la urmŸtoarele puncte:
n sisteme digitale Ûi tehnologii noi;
n conformitatea cu cerinÍele de compatibilitate electromagneticŸ ale EEC 89/336
(emisie Ûi imunitate);
n o gamŸ largŸ de aplicaÍii;
n un nivel ridicat de siguranÍŸ, securitate, Áncredere Ûi/sau disponibilitate.
În cazul aplicaÍiilor casnice totuÛi, acolo unde utilizarea dispozitivelor electrice
este limitatŸ, o reÍea de echipotenÍialitate izolatŸ (IBN) sau, mai bine, o reÍea de
echipotenÍialitate izolatŸ Án formŸ de plasŸ poate fi o soluÍie.
Este de acum recunoscut faptul cŸ, prizele de pŸmÊnt independente, dedicate, realizate
fiecare pentru cÊte un sistem de legare la pŸmÊnt separat sunt o soluÍie de neacceptat
din punct de vedere al compatibilitŸÍii electromagnetice, Ûi reprezintŸ de asemenea un
risc serios privind siguranÍa. În anumite ÍŸri, reglementŸrile naÍionale Án construcÍii
interzic astfel de sisteme.
Utilizarea unei reÍele de legare la pŸmÊnt “curate” pentru echipamentele electronice Ûi a
uneia “poluate” pentru scopuri pur electrice nu este de recomandat Án vederea obÍinerii
unei compatibilitŸÍi electromagnetice corecte, chiar dacŸ este utilizatŸ doar o singurŸ
prizŸ de pŸmÊnt (vezi Fig. Q3 Ûi Fig. Q4). În eventualitate unei lovituri de trŸsnet, prin
instalaÍie pot circula curenÍi de defect sau perturbaÍii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ sub forma unor
curenÍi tranzitorii. În consecintŸ, pot apŸrea tensiuni tranzitorii care sŸ genereze cŸderi
sau deteriorŸri ale instalaÍiei. DacŸ exploatarea Ûi ÁntreÍinerea instalaÍiei sunt realizate
adecvat, aceastŸ soluÍie poate fi acceptabilŸ, dar Án general nu este potrivitŸ din punct
de vedere al compatibilitŸÍii electromagnetice Ûi nu este recomandatŸ pentru uz general.
Fig. Q3: Prize de pŸmÊnt independente, o soluÍie Án general neacceptatŸ din motive de siguranÍŸ
Ûi de compatibilitate electromagneticŸ.
Q3
Fig. Q4: InstalaÍie cu o singurŸ prizŸ de pŸmÊnt.
(EMC) 2 Principiile Ûi structura sistemelor
de legare la pŸmÊnt
ConfiguraÍiile recomandate pentru reÍelele de legare la pŸmÊnt Ûi pentru prizele de

pŸmÊnt sunt douŸ sau trei (vezi Fig. Q5). AceastŸ abordare este recomandabilŸ
pentru uz general, atÊt din punct de vedere al siguranÍei cÊt Ûi al compatibilitŸÍii
electromagnetice. Aceasta nu exclude, ÁnsŸ, alte configuraÍii speciale care, corect
ÁntreÍinute, pot fi, de asemenea, adecvate.
Fig. Q5: InstalaÍie cu prize de pŸmÊnt multiple.
În cazul instalaÍiilor tipice pentru clŸdiri cu mai multe nivele, fiecare nivel ar trebui
sŸ aibŸ propria sa reÍea de legare la pŸmÊnt (Án general din plasŸ), iar toate aceste
reÍele trebuie sŸ fie deopotrivŸ interconectate Ûi conectate la priza de pŸmÊnt. Se
impun cel puÍin douŸ conectŸri (construite Án redundanÍŸ) pentru a se asigura faptul
cŸ, dacŸ unul din conductoare se Ántrerupe, nici o parte a instalaÍiei nu va rŸmÊne
izolatŸ.
Practic vorbind, pentru a se obÍine o simetrie mai bunŸ Án ceea ce priveÛte circulaÍia
de curenÍi sunt realizate mai mult de douŸ conectŸri, reducÊndu-se astfel diferenÍele
Án tensiune Ûi Án impedanÍa totalŸ Ántre diferitele nivele ale clŸdirii.
Mai multe cŸi paralele au frecvenÍe de rezonanÍŸ diferite. DacŸ una dintre cŸi are
o impedanÍŸ de valoare mai mare, aceasta va fi, probabil ÛuntatŸ de cealaltŸ cale
avÊnd o frecvenÍŸ diferitŸ de rezonanÍŸ. Prin urmare, considerÊnd un spectru larg de
frecvenÍe (zeci de Hz pÊnŸ la MHz), un numŸr mare de cŸi determinŸ un sistem de
impedanÍŸ scazutŸ (vezi Fig. Q6).
Fiecare camerŸ din clŸdire trebuie sŸ aibŸ conductoare de legare la pŸmÊnt pentru
legŸturile echipotenÍiale ale dispozitivelor sau sistemelor, canalelor de cabluri,
sistemelor de bare Ûi structurŸ. Acest sistem poate fi ÁntŸrit prin conectarea de tuburi
Fig. Q6: Fiecare nivel are o plasŸ iar plasele sunt din metal, de jgheaburi, de suporÍi, schelete metalice, etc. În cazuri speciale precum
interconectate Án cÊteva puncte Ántre nivele. Anumite cele ale camerelor de comandŸ sau a calculatoarelor instalate pe pardoseli false
plase de la parter sunt ÁntŸrite pentru a Ándeplini pot fi utilizate suprafeÍe plane de referinÍŸ sau benzi de legare la pŸmÊnt pentru
cerinÍele din diferite zone. ÁmbunŸtŸÍirea legŸrii la pŸmÊnt a dispozitivelor sensibile Ûi a cablurilor de protecÍie
interconectate.
Q4
3 Implementare
3.1 LegŸturi echipotenÍiale Án interiorul Ûi Án

exteriorul clŸdirilor
Scopurile fundamentale ale legŸrii la pŸmÊnt Ûi ale legŸturilor echipotenÍiale constau
Án urmŸtoarele:
n SiguranÍŸ
Prin limitarea tensiunii de atingere Ûi prin crearea traseului de Ántoarcere a curenÍilor
de defect.
n Compatibilitate electromagneticŸ (EMC)
Prin evitarea diferenÍelor de potenÍial Ûi crearea efectului de ecranare.
CurenÍii vagabonzi se propagŸ Án mod inevitabil prin reÍeaua de ÁmpŸmÊntare. Pe
de altŸ parte, este imposibil sŸ se elimine toate sursele generatoare de perturbaÍii
dintr-o reÍea. Buclele de punere la pŸmÊnt sunt, de asemenea, inevitabile. CÊnd un
cÊmp magnetic afecteazŸ o zonŸ de reÍea, de exemplu, un cÊmp creat de loviturile
de trŸsnet, diferenÍele de potenÍial apar Án bucle create de cŸtre diferite conductoare,
iar curenÍii circulŸ prin Ántregul sistem de legare la pŸmÊnt. În consecinÍŸ reÍeaua de
legare la pŸmÊnt este direct afectatŸ de cŸtre mŸsura luatŸ Án exteriorul clŸdirii.
AtÊt timp cÊt curenÍii circulŸ prin reÍeaua de legare la pŸmÊnt Ûi nu prin circuitele
electronice, aceÛtia nu produc nici o pagubŸ. TotuÛi, atunci cÊnd reÍelele de legare
la pŸmÊnt nu sunt echipotenÍiale, de exemplu, atunci cÊnd ele sunt conectate Án
stea cŸtre priza de pŸmÊnt, curenÍii vagabonzi de ÁnaltŸ frecvenÍŸ vor circula peste
tot unde este posibil, inclusiv prin conductoarele de comandŸ. Echipamentele pot fi
perturbate, afectate sau chiar distruse.
Singurul mijloc mai puÍin costisitor de a micÛora curenÍii prin sistemul de legare
la pŸmÊnt Ûi de a menÍine caracteristici satisfŸcŸtoare de echipotenÍialitate este
de a interconecta reÍelele de legare la pŸmÊnt. Aceasta contribuie la realizarea
unor legŸturi echipotenÍiale mai bune Án sistemul de legare la pŸmÊnt, dar nu
eliminŸ necesitatea unor conductoare de protecÍie. Pentru a Ándeplini cerinÍele
legale referitoare la siguranÍa persoanelor, Ántre fiecare echipament Ûi borna de
ÁmpŸmÊntare trebuie sŸ existe conductoare de protecÍie uÛor identificabile Ûi corect
dimensionate. Suplimentar, cu excepÍia clŸdirilor cu structurŸ metalicŸ, un numŸr
mare de conductoare de la descŸrcŸtoare sau de la reÍele de protecÍie Ámpotriva
loviturilor de trŸsnet trebuie sŸ fie conectate direct la priza de pŸmÊnt.
DiferenÍa fundamentalŸ dintre un conductor de protecÍie (PE) Ûi conductorul de
coborÊre al descŸrcŸtoarelor este aceea cŸ primul conduce curenÍii interni cŸtre
neutrul transformatorului MT/JT Án timp ce al doilea conduce curenÍi externi (din
afara instalaÍiei) cŸtre priza de pŸmÊnt.
Într-o clŸdire, este recomandabil sŸ se conecteze sistemul de legare la pŸmÊnt la
toate structurile conductoare accesibile, Ûi anume: benzi metalice, rame de uÛi, Íevi,
etc. În general, este suficient sŸ se conecteze barele metalice capsulate, canalele
de cabluri, Íevile, tubulatura de ventilaÍie, etc. Án cÊt mai multe puncte posibile. În
locurile Án care existŸ o cantitate mare de echipamente iar dimensiunea plasei reÍelei
de legare la pŸmÊnt este mai mare de patru metri, trebuie adŸugat un conductor de
echipotenÍialitate. Dimensiunea Ûi tipul conductorului nu sunt de importanÍŸ majorŸ.
Este imperativ necesar sŸ se conecteze reÍelele de legare la pŸmÊnt Án cazul
clŸdirilor care au conexiuni de cabluri. Interconectarea reÍelelor de legare la pŸmÊnt
trebuie sŸ se realizeze cu ajutorul unui numŸr de conductoare Ûi a tuturor structurilor
metalice interne ale clŸdirilor sau al celor care leagŸ clŸdirile (cu condiÍia sŸ asigure
continuitatea electricŸ).
Într-o clŸdire datŸ, diferitele reÍele de legare la pŸmÊnt (electronice, de calculatoare,
de telecomunicaÍie, etc.) trebuie sŸ fie interconectate pentru a alcŸtui o singurŸ reÍea
echipotenÍialŸ de legare la pŸmÊnt.
AceastŸ reÍea de legare la pŸmÊnt trebuie sŸ aibŸ cÊt mai multe bucle. DacŸ reÍeaua
de ÁmpŸmÊntare este echipotenÍialŸ diferenÍele de potenÍial Ántre dispozitivele
de comunicaÍie vor fi scŸzute, iar un numŸr mare de probleme de compatibilitate
electromagneticŸ vor dispŸrea. DiferenÍele de potenÍial sunt, de asemenea,
reduse Án eventualitatea unui defect de izolaÍie sau a unei supratensiuni de origine
atmosfericŸ.
DacŸ condiÍiile de echipotenÍialitate dintre clŸdiri nu pot fi Ándeplinite sau dacŸ
distanÍa dintre clŸdiri este mai mare de 10 m, pentru legŸturile de comunicaÍie
este recomandat sŸ se utilizeze fibrŸ opticŸ, iar pentru mŸsurŸri Ûi sisteme de
comunicaÍie, izolatori galvanici.
Aceste mŸsuri sunt obligatorii dacŸ furnizorul de electricitate utilizeazŸ sistemele de
tratare a neutrului IT sau TN-C.
3.2 ÎmbunŸtŸÍirea condiÍiilor de echipotenÍialitate

ReÍele de echipotenÍialitate
Chiar Ûi Án cazul unei reÍele de echipotenÍialitate ideale realizate din foi sau plase
metalice experienÍa aratŸ faptul cŸ, pentru majoritatea perturbaÍiilor, o plasŸ de cca.
3 metri este suficientŸ pentru realizarea unei reÍele de echipotenÍialitate. Q5
Exemple de diferite reÍele de echipotenÍialitate sunt prezentate Án Figura Q7.
Structura minimŸ recomandatŸ cuprinde un conductor (de exemplu un cablu sau o
bandŸ de cupru) care ÁnconjoarŸ camera.
(EMC) 3 Implementare
BN: ReÍea de echipotenÍialitate (Bonding network)

CBN: ReÍea comunŸ de echipotenÍialitate (Common bonding network)
IBM: ReÍea de echiponteÍialitate izolatŸ (Isolated bonding network)
Fig. Q7: Exemple de reÍele de echipotenÍialitate.
Lungimea conexiunilor dintre un element de structurŸ Ûi reÍeaua de echipotenÍialitate

nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 50 cm Ûi o conexiune suplimentarŸ trebuie instalatŸ Án
paralel la o anumitŸ distanÍŸ de prima. InductanÍa conexiunii dintre bara de
ÁmpŸmÊntare a tabloului electric aferent unui set de echipamente Ûi reÍeaua de
echipotenÍialitate (a se vedea mai jos) va fi mai micŸ de 1 µH (0,5 µH, dacŸ este
posibil). De exemplu, este posibil sŸ se utilizeze un singur conductor de 50 cm sau
douŸ conductoare Án paralel de 1 metru lungime, instalate la o distanÍŸ minimŸ unul
de celŸlalt (de cel puÍin 50 cm) pentru reducerea inductanÍei mutuale dintre cele
douŸ conductoare.
Acolo unde este posibil, conectarea la reÍeaua de echipotenÍialitate trebuie sŸ se
realizeze la o intersecÍie Án scopul divizŸrii curenÍilor de ÁnaltŸ frecvenÍŸ la patru, fŸrŸ
lungirea conexiunilor. Profilul conductoarelor de legare la pŸmÊnt nu este important,
ÁnsŸ ar fi preferabil un profil plat. Conductorul trebuie sŸ fie cÊt mai scurt posibil.
Conductoare paralele de legare la pŸmÊnt

Scopul conductoarelor paralele de legare la pŸmÊnt este acela de a reduce curentul
de mod comun care circulŸ Án conductoare care, de asemenea, conduc semnale de
mod diferenÍial (impedanÍa de mod comun Ûi suprafaÍa buclei sunt reduse).
Conductoarele paralele de legare la pŸmÊnt sunt utilizate pentru protecÍia Ámpotriva
supratensiunilor de origine atmosfericŸ sau pentru curenÍi de defect mari. CÊnd
pentru conductoarele paralele de legare la pŸmÊnt este utilizat ecranul cablului,
acesta nu poate accepta astfel de curenÍi de valori mari, Ûi prin urmare soluÍia este
de a instala un cablu suplimentar de-a lungul elementelor metalice ale structurii sau
a canalului de cabluri, care funcÍioneazŸ ca un alt conductor paralel de legare la
pŸmÊnt pentru Ántregul cablu.
O altŸ posibilitate este de a utiliza cablul ecranat alŸturi de un conductor de legare la
pŸmÊnt de secÍiune mare, ambele conectate la capete la borna de ÁmpŸmÊntare a
echipamentului sau dispozitivului.
Pentru distanÍe foarte lungi pentru conductoarele paralele de legare la pŸmÊnt sunt
recomandate conexiuni suplimentare la reÍeaua de ÁmpŸmÊntare, la distanÍe
neregulate Ántre dispozitive. Aceste conexiuni suplimentare formeazŸ o cale de
Ántoarcere mai scurtŸ pentru curenÍii perturbatori care circulŸ prin conductorul paralel
de legare la pŸmÊnt.
Pentru canale de cabluri Án formŸ de “U”, ecrane Ûi tuburi conexiunile suplimentare
trebuie sŸ fie exterioare pentru a menÍine separarea cu interiorul (efect de ecranare).
Conductoare de echipotenÍialitate
Conductoarele de echipotenÍialitate pot fi benzi metalice, Ámpletituri plate sau
conductoare de secÍiune circularŸ. În cazul sistemelor de frecvenÍŸ ÁnaltŸ, sunt
Q6 preferabile platbandele metalice sau Ámpletiturile plate (efect pelicular) deoarece
un conductor de secÍiune circularŸ are o impedanÍŸ mai mare decÊt cea a unui
conductor plat cu aceeaÛi secÍiune. Acolo unde este posibil raportul lungime/lŸÍime
nu va depŸÛi valoarea 5.
3 Implementare
3.3 Separarea cablurilor

Separarea fizicŸ a cablurilor de curenÍi tari Ûi slabi este foarte importantŸ din punct
de vedere al EMC, Án mod deosebit dacŸ cablurile de curenÍi slabi nu sunt ecranate
sau dacŸ ecranul acestora nu este conectat la pŸrÍile conductoare accesibile.
Sensibilitatea echipamentelor electronice este Án mare mŸsurŸ determinatŸ de
sistemul de cabluri care le conecteazŸ.
DacŸ nu existŸ nici o separare (diferite tipuri de cabluri instalate Án canale de cabluri
separate, distanÍe minime Ántre cablurile de curenÍi tari Ûi slabi, tipuri de canale de
cabluri, etc.), influenÍa electromagneticŸ este la valoarea maximŸ. În aceste condiÍii,
echipamentele electronice sunt sensibile la perturbaÍiile electromagnetice prin
cablurile respective.
Utilizarea sistemelor de bare capsulate precum Canalis sau a ghenelor de cabluri Án
cazul puterilor mari este puternic recomandatŸ. Nivelul cÊmpului magnetic radiant,
utilizÊnd aceste tipuri de sisteme de transport este de cca. 10 - 20 de ori mai mic
decÊt Án cazul cablurilor sau conductoarelor standard.
RecomandŸrile din secÍiunile “instalarea cablurilor” Ûi “recomandŸri de conexiuni”
trebuie luate Án considerare.
3.4 Pardoseli false

Includerea pardoselilor Án structura plasei contribuie la echipotenÍialitatea zonei Ûi, Án
consecinÍŸ, la o distribuÍie Ûi diminuare a curenÍilor perturbatori de joasŸ frecvenÍŸ.
Efectul de ecranare al unei pardoseli false depinde de echipotenÍialitatea sa.
DacŸ contactul dintre dalele pardoselii este slab (joncÍiuni antistatice de cauciuc,
de exemplu) sau dacŸ contactul dintre suporÍii metalici este fragil (poluare,
coroziune, mucegai, etc, sau nu exista suporÍi) este necesar sŸ se adauge plase
de echipotenÍialitate. În acest caz, este suficient sŸ se asigure conexiunea electricŸ
efectivŸ Ántre suporÍii metalici ai coloanelor. Pe piaÍŸ sunt disponibile elemente de
fixare cu arc pentru a conecta coloanele metalice la plasa de echipotenÍialitate.
În mod ideal ar trebui conectatŸ fiecare coloanŸ, dar este adesea suficient sŸ se
conecteze fiecare coloanŸ cu cea apropiatŸ, Án fiecare direcÍie. O plasŸ cu ochiuri de
la 1,5 pÊnŸ la 2 metri este adecvatŸ Án majoritatea cazurilor. SecÍiunea recomandatŸ
pentru cupru este de 10 mm2 sau mai mult. În general, este utilizatŸ o ÁmpletiturŸ
platŸ. Pentru a reduce efectele de coroziune este recomandat sŸ se utilizeze cupru
plat cositorit (vezi Fig. Q8).
PlŸcile perforate de pardosealŸ falsŸ se comportŸ ca o pardosealŸ normalŸ atunci
cÊnd au o structurŸ metalicŸ celularŸ.
O datŸ la cca. 5 ani sunt necesare mŸsuri de ÁntreÍinere preventivŸ pentru plŸcile de
pardosealŸ falsŸ (Án funcÍie de tipul de pardosealŸ Ûi de mediu, adicŸ de umiditate,
praf Ûi coroziune). JoncÍiunile antistatice de cauciuc sau din polimeri trebuie sŸ fie
ÁntreÍinute similar cu suprafaÍa pardoselii false (curŸÍate cu produse adecvate).
Fig. Q8: Implementarea pardoselii false.
Q7
3.5 Instalarea (pozarea) cablurilor

Alegerea materialului Ûi a formei depinde de urmŸtoarele criterii:
n severitatea mediului ambiant din punct de vedere al compatibilitŸÍii
electromagnetice de-a lungul cablului (vecinŸtatea cu surse de perturbaÍii
electromagnetice radiante sau de conducÍie);
n nivelul permis al emisiilor radiante sau de conducÍie;
n tipul de cablu (ecranat, torsadat, fibrŸ opticŸ);
n capacitatea de Íinere la emisii electromagnetice a echipamentului conectat la
sistemul de cablare;
n alte cerinÍe de mediu (chimice, mecanice, climatice, foc, etc.);
n extinderi viitoare planificate pentru sistemul de cablare.
Canalele nemetalice pentru cabluri sunt adecvate Án urmŸtoarele situaÍii:
n Án medii cu emisii electromagnetice continue de nivel scŸzut;
n Án cazul sistemelor de cablare cu un nivel scŸzut de emisii;
n Án cazurile Án care canalele metalice de cabluri trebuie evitate (medii chimice);
n Án cazul sistemelor utilizÊnd fibre optice.
Pentru canalele metalice de cabluri caracteristicile de impedanÍŸ sunt determinate
mai curÊnd de forma lor (platŸ, Án forma de “U”, tubular, etc.) decÊt de secÍiune.
Formele Ánchise sunt mai potrivite decÊt cele deschise deoarece acestea reduc
influenÍele Án mod comun. Canalele (paturile) de cabluri prezintŸ deseori decupŸri
pentru fixarea cablurilor. Cu cÊt sunt mai mici, cu atÊt este mai bine. Tipurile de
decupŸri care aduc cele mai mici probleme sunt cele situate Án paralel cu cablurile
Ûi la o oarecare distanÍŸ de acestea. DecupŸrile perpendiculare pe cabluri nu sunt
recomandate (vezi Fig. Q9).
Fig. Q9: InfluenÍele electromagnetice ale diferitelor tipuri de paturi metalice de cabluri.
În anumite situaÍii, un canal de cabluri nesatisfŸcŸtor din punctul de vedere al

compatibilitŸÍii electromagnetice poate fi acceptat, dacŸ emisiile electromagnetice
ale mediului sunt reduse datoritŸ utilizŸrii unor cabluri ecranate, dacŸ este utilizatŸ
fibrŸ opticŸ sau dacŸ sunt utilizate canale de cabluri separate pentru diferite tipuri de
cabluri (de putere, de date, etc.).
Este o idee bunŸ sŸ existe o rezervŸ Án interiorul unui canal de cabluri pentru un
anumit numŸr de cabluri viitoare. ÎnŸlÍimea cablurilor trebuie sŸ fie mai micŸ decÊt
ÁnŸlÍimea canalului de cabluri, aÛa cum este indicat mai jos. Capacele ÁmbunŸtŸÍesc
performanÍele Án ceea ce priveÛte compatibilitatea electromagneticŸ a canalelor de
cabluri.
În cazul canalului de cabluri Án formŸ de “U” cÊmpul magnetic descreÛte cŸtre cele
douŸ colÍuri. Aceasta explicŸ de ce sunt preferate canalele de cabluri mai adÊnci.
Fig. Q10: Instalarea diferitelor tipuri de cabluri.
Q8 Diferite tipuri de cabluri (de putere, de curenÍi slabi) nu trebuie instalate Án acelaÛi
loc sau pe acelaÛi canal de cabluri. Canalele de cabluri nu trebuie niciodatŸ sŸ fie
umplute mai mult de jumŸtate din capacitate.
3 Implementare
Este recomandabilŸ separarea din punct de vedere electromagnetic al grupurilor,

unul de celalŸlt, fie utilizÊnd ecrane de protecÍie fie prin instalarea cablurilor pe
canale de cabluri diferite. Calitatea ecranŸrii determinŸ distanÍa dintre grupuri.
În cazul Án care nu existŸ ecranare, amplasarea trebuie sŸ se facŸ la o distanÍŸ
corespunzŸtoare (vezi Fig. Q11).
Fig. Q11: RecomandŸri privind instalarea grupurilor de cabluri pe canale metalice de cabluri.
Componentele metalice ale clŸdirilor pot fi folosite ca suport pentru cabluri, Án scopuri
de compatibilitate electromagneticŸ. Grinzile de oÍel (Án formŸ de L, H, U sau T)
alcŸtuiesc deseori o structurŸ neÁntreruptŸ legatŸ la pŸmÊnt cu secÍiuni transversale
mari Ûi suprafeÍe cu numeroase conectŸri intermediare la pŸmÊnt. Cablurile trebuie,
dacŸ este posibil, sŸ fie instalate de-a lungul acestor grinzi. Pozarea cablurilor Án
interiorul colÍurilor este mai potrivitŸ decÊt pozarea pe suprafeÍele exterioare (vezi
Fig. Q12).
Fig. Q12: RecomandŸri privind instalarea cablurilor Án interiorul grinzilor de oÍel.
Ambele capete ale canalului de cabluri trebuie, Ántotdeauna, sŸ fie conectate la prize
de pŸmÊnt locale. Pentru canale de cabluri foarte lungi, sunt recomandate conectŸri
suplimentare la sistemul de legare la pŸmÊnt, Ántre dispozitivele conectate. Acolo
unde este posibil, distanÍele dintre aceste conectŸri la sistemul de legare la pŸmÊnt
trebuie sŸ fie neregulate (Án cazul sistemelor de cablare simetrice) pentru evitarea
rezonanÍei la frecvenÍe identice. Toate conectŸrile la sistemul de legare la pŸmÊnt
trebuie sŸ fie scurte.
Sunt disponibile canale de cabluri metalice Ûi nemetalice. SoluÍiile metalice oferŸ
caracteristici mai bune din punct de vedere al EMC. Un canal de cabluri (pat de
cablu, tuburi, console, etc.) trebuie sŸ reprezinte o structurŸ metalicŸ continuŸ de la
Ánceput pÊnŸ la sfÊrÛit. Un canal de cabluri din aluminiu are o rezistenÍŸ Án curent
continuu mai micŸ decÊt un canal de cabluri din oÍel de aceeaÛi dimensiune, dar
impedanÍa de transfer (Zt) a oÍelului scade la frecvenÍa mai joasŸ, Án mod special Án
cazul Án care oÍelul are o permeabilitate relativŸ (µ) mare. Trebuie avut grijŸ atunci
cÊnd se utilizeazŸ diferite tipuri de metale deoarece conectarea electricŸ directŸ
nu este permisŸ Án anumite cazuri, Án scopul evitŸrii coroziunii. Acesta poate fi un
dezavantaj din punct de vedere al EMC.
CÊnd dispozitivele conectate prin cabluri neecranate nu sunt afectate de perturbaÍiile
de joasŸ frecvenÍŸ, compatibilitatea electromagneticŸ a canalelor nemetalice de
cabluri poate fi ÁmbunŸtŸÍitŸ prin adŸugarea unui conductor paralel de legare la
pŸmÊnt Án interiorul canalului de cabluri. Ambele capete trebuie sŸ fie conectate la
sistemul local de legare la pŸmÊnt. Conectarea trebuie realizatŸ la o parte metalicŸ Q9
de micŸ impedanÍŸ (de ex.: partea metalicŸ a tabloului electric). Conductorul paralel
de legare la pŸmÊnt trebuie sŸ fie proiectat pentru a face faÍŸ curenÍilor de defect
mari Ûi curenÍilor Án mod comun.
Instalarea
CÊnd un canal de cabluri este realizat dintr-un numŸr de bucŸÍi trebuie avutŸ
Án vedere realizarea continuitŸÍii prin conectarea corectŸ a diferitelor pŸrÍi.
Este preferabil ca bucŸÍile sŸ fie sudate de-a lungul tuturor marginilor. Nituirea,
conectarea cu buloane sau cu Ûuruburi sunt acceptabile atŸta timp cÊt suprafeÍele
de contact conduc curentul (fŸrŸ vopsire sau acoperiri izolante) Ûi sunt protejate
Ámpotriva coroziunii. Cuplul de strÊngere trebuie sŸ fie corespunzŸtor, Án scopul
realizŸrii unei bune presiuni pe suprafaÍa de contact electric dintre douŸ pŸrÍi.
CÊnd este aleasŸ o anumitŸ formŸ pentru canalul de cabluri, aceasta trebuie utilizatŸ
pe Ántreaga lungime. Toate interconectŸrile trebuie sŸ fie de micŸ impedanÍŸ. O
singurŸ conectare cu fire Ántre douŸ pŸrÍi ale unui canal de cabluri determinŸ o
impedanÍŸ localŸ mare care anuleazŸ performanÍele din punct de vedere al EMC.
Pornind de la cŸÍiva MHz o conectare de 10 centimetri Ántre douŸ pŸrÍi ale unui canal
de cabluri reduce factorul de atenuare de mai mult de 10 ori (vezi Fig. Q13).
Fig. Q13: AsamblŸri de canale metalice de cabluri.
De fiecare datŸ cÊnd se produce o modificare sau o extensie, este foarte important
sŸ se asigure cŸ aceasta este realizatŸ Án conformitate cu regulile privind
compatibilitatea electromagneticŸ (de ex.: a nu se Ánlocui niciodatŸ un canal metalic
de cabluri cu unul din plastic!).
Capacele pentru canalele de cabluri trebuie sŸ ÁndeplineascŸ aceleaÛi cerinÍe ca Ûi
cele care se aplicŸ la canalul de cabluri. Un capac trebuie sŸ aibŸ un numŸr mare de
puncte de contact de-a lungul Ántregii lungimi a canalului de cabluri. DacŸ aceasta
nu este posibil, capacul trebuie conectat la canalul de cabluri cel puÍin la cele
douŸ capete ale sale utilizÊnd elemente de conectare scurte (de ex. elemente de
conectare Ámpletite sau tip plasŸ).
CÊnd canalul de cabluri trebuie sŸ fie Ántrerupt pentru a trece printr-un perete (de
ex. pereÍi antifoc) Ántre cele douŸ pŸrÍi trebuie utilizate elemente de conectare de
impedanÍŸ micŸ (vezi Fig. Q14).
Q10 Fig. Q14: RecomandŸri pentru trecerea printr-un perete a canalului de cabluri.
3 Implementare
3.6 Instalarea cablurilor ecranate

CÊnd se hotŸrŸÛte utilizarea cablurilor ecranate, este necesar sŸ se determine cum
pot fi conectate la pŸmÊnt ecranele (tipul de legare la pŸmÊnt, conectori, intrarea
cablului, etc.), altfel avantajele sunt considerabil reduse. Efectiv, ecranele trebuie
legate pe 360°. Figura Q15 de mai jos aratŸ diferite moduri de legare la pŸmÊnt a
cablurilor ecranate.
În cazul echipamentelor de calcul Ûi a legŸturilor digitale ecranele trebuie conectate
la fiecare capŸt al cablului.
Conectarea ecranelor este foarte importantŸ din punct de vedere al EMC Ûi trebuie
urmŸrite considerentele de mai jos.
DacŸ cablul ecranat conecteazŸ echipamente amplasate pe aceeaÛi zonŸ a reÍelei
de legare la pŸmÊnt, ecranul trebuie conectat la pŸrÍile active conductoare la ambele
capete.
DacŸ echipamentele conectate nu sunt amplasate pe aceeaÛi zonŸ a reÍelei de
legare la pŸmÊnt, sunt mai multe posibilitŸÍi:
n Conectarea unui singur capŸt la sistemul de legare la pŸmÊnt este periculoasŸ. La
apariÍia unui defect de izolaÍie, tensiunea la nivelul ecranului poate fi fatalŸ pentru
personalul de exploatare sau poate distruge echipamentul. Mai mult, la frecvenÍe
Ánalte ecranul nu este eficient;
n Conectarea ambelor capete ale ecranului la sistemul de legare la pŸmÊnt poate fi
periculoasŸ la producerea unui defect de izolaÍie. În acest caz, un curent de valoare
mare va circula prin ecran Ûi Ál va putea distruge. Pentru a limita acest risc, un
conductor paralel de legare la pŸmÊnt poate fi amplasat alŸturi de cablul ecranat.
Dimensiunea acestui conductor paralel de legare la pŸmÊnt depinde de curentul de
scurtcircuit din acel punct al instalaÍiei.
Este evident faptul cŸ, dacŸ instalaÍia are o reÍea de legare la pŸmÊnt de tip plasŸ
aceastŸ problemŸ nu mai apare.
Fig. Q15: Instalarea cablurilor ecranate.
3.7 ReÍele de comunicaÍie

ReÍelele de comunicaÍie acoperŸ distanÍe mari Ûi interconecteazŸ echipamente
instalate Án ÁncŸperi care pot avea sisteme de distribuÍie avÊnd diferite sisteme de
tratare a neutrului. În plus, dacŸ diferite zone nu sunt echipotenÍiale, Ántre diverse
echipamente conectate Án reÍea pot apŸrea curenÍi tranzitorii de valori mari Ûi
importante diferenÍe de potenÍial. AÛa cum s-a menÍionat anterior, acesta este cazul
apariÍiei defectelor de izolaÍie sau descŸrcŸrilor electrice atmosferice. Capacitatea
de Íinere dielectricŸ (Ántre conductoarele active Ûi pŸrÍile active accesibile) a
cartelelor de comunicaÍie instalate Án computere sau automate programabile nu
depŸÛeÛte, Án general, 500 V. În cel mai bun caz, capacitatea de Íinere poate atinge
1,5 kV. În instalaÍiile Án buclŸ cu sistemul TN-S Ûi cu reÍele de comunicaÍie relativ
mici, acest nivel al capacitŸÍii de Íinere este acceptabil. TotuÛi, Án toate cazurile
este recomandatŸ protecÍia Ámpotriva descŸrcŸrilor electrice (Án mod comun sau
diferenÍial). Q11
Tipul de cablu de comunicaÍie utilizat este un parametru important. Acesta trebuie

sŸ fie adecvat tipului de transmisie. Pentru a crea o legŸturŸ de transmisie solidŸ,
trebuie urmŸriÍi urmŸtorii parametrii:
n impedanÍa caracteristicŸ;
n perechi torsadate sau de alt tip;
n rezistenÍa Ûi capacitatea pe unitatea de lungime;
n atenuarea semnalului pe unitatea de lungime;
n tipul (tipurile) de ecranare utilizat(e).
Mai mult, este important sŸ se utilizeze legŸturi de transmisie simetrice (diferenÍiale)
deoarece acestea oferŸ performanÍe superioare din punct de vedere al EMC.
TotuÛi, Án medii cu condiÍii severe privind compatibilitatea electromagneticŸ
sau Án cazul reÍelelor de comunicaÍie extinse, Ántre instalaÍii Án care nu existŸ
echipotenÍialitate sau unde acesta este foarte slabŸ, coroborat cu sistemele IT, TT
sau TN-C, este recomandabil sŸ se utilizeze legŸturi cu fibrŸ opticŸ.
Din motive de siguranÍŸ, fibra opticŸ nu trebuie sŸ aibŸ pŸrÍi metalice (risc de Ûoc
electric Án cazul Án care fibra opticŸ conecteazŸ douŸ zone cu potenÍiale diferite).
3.8 Instalarea descŸrcŸtoarelor

Conectarea descŸrcŸtoarelor este la fel de importantŸ ca Ûi ÁnsŸÛi alegerea lor.
Figurile Q16 Ûi Q17a de mai jos indicŸ faptul cŸ, pentru a se asigura mŸsuri efective
de protecÍie, cablurile de legŸturŸ ale descŸrcŸtorului Ûi Ántreruptorului sŸu nu trebuie
sŸ depŸÛeascŸ 50 cm.
Fig. Q16: Dispozitivul protejat trebuie sŸ fie conectat la bornele descŸrcŸtorului.
Fig. Q17a: Exemple de ansambluri cu descŸrcŸtoare (SA) Ûi Ántreruptoare de deconectare pentru a reduce impedanÍele de mod comun Ûi suprafaÍa buclei
amonte-aval.
Q12
3 Implementare
3.9 Cablarea tabloului electric

Fiecare tablou electric trebuie sŸ fie echipat cu o barŸ sau o placŸ metalicŸ de
ÁmpŸmÊntare.
Toate cablurile ecranate Ûi circuitele de protecÍie externe trebuie sŸ fie conectate Án
acest punct.
Oricare dintre plŸcile metalice ale tabloului sau Ûinele DIN pot fi utilizate Án scop de
ÁmpŸmÊntare.
Tablourile din material plastic nu sunt recomandate. În acest caz Ûina DIN trebuie
utilizatŸ ca barŸ de ÁmpŸmÊntare.
CuÛcŸ electromagneticŸ BandŸ ÁmpletitŸ

ÌinŸ DIN + carcasŸ de de ÁmpŸmÊntare
ÁmpŸmÊntare
Montaj cu contact electric

Conductor de protecÍie
DA
BarŸ de ÁmpŸmÊntare PlacŸ de potenÍial NU
de referinÍŸ
BarŸ de ÁmpŸmÊntare
Conductor de protecÍie
Contactul electric trebuie stabilit pentru

toate circuitele. A se ÁndepŸrta vopseaua
din punctul de contact.
Fig. Q17b: Dispozitivul protejat trebuie conectat la bornele descŸrcŸtorului.
3.10 Standarde
Este absolut necesar sŸ se specifice standardele Ûi recomandŸrile care trebuie luate
Án considerare pentru realizarea instalaÍiilor.
Pot fi utilizate documentele enumerate mai jos:
n EN 50174-1 Tehnologia informaÍiei - Instalarea cablurilor. Partea 1: SpecificaÍii
Ûi asigurarea calitŸÍii.
n EN 50174-2 Tehnologia informaÍiei - Instalarea cablurilor. Partea 2: Planul de
instalare Ûi metode Án clŸdiri.
Q13
(EMC) 4 Mecanisme de interferenÍŸ
Ûi mŸsuri de contracarare
4.1 GeneralitŸÍi
Fenomenul de interferenÍŸ electromagneticŸ poate fi explicat ca Án Figura Q18 de
mai jos.
Fig. Q18: Fenomenul de interferenÍŸ electromagneticŸ.
Diferitele surse de perturbaÍii sunt:

n Emisiile de radio-frecvenÍŸ:
o sistemele de comunicaÍie fŸrŸ fir (radio, televizor, telefoane cu unde radio,
telecomenzi),
o radarele;
n Echipamentele electrice:
o echipamentele industriale de mare putere (cuptoare cu inducÍie, maÛini de sudurŸ,
sistemele de comandŸ statice),
o echipamentele de birou (calculatoare Ûi circuite electronice, maÛini de copiat,
monitoare mari),
o lŸmpile cu descŸrcŸri (tuburi fluorescente, tuburi cu neon, flash, etc.),
o componentele electromecanice (relee, contactoare, solenoizi, dispozitive de
Ántrerupere a curentului);
n Sistemele de putere:
o sistemele de transmisie de putere Ûi de distribuÍie,
o sistemele de transport de energie;
n DescŸrcŸrile electrice (trŸsnete);
n DescŸrcŸrile electrostatice;
n Pulsurile nucleare electromagnetice.
PotenÍialele “victime” sunt:
n Receptoarele radio Ûi TV, radarele, sistemele de comunicaÍie fŸrŸ fir;
n Sistemele analogice (senzori, sisteme de achiziÍie prin mŸsurŸri, amplificatoare,
monitoare);
n Sisteme digitale (calculatoare, reÍelele de comunicaÍie date, echipamente
periferice).
Diferitele tipuri de cuplaje sunt:
n Cuplaj impedant de mod comun (galvanic);
n Cuplaj capacitiv;
n Cuplaj inductiv;
n Cuplaj radiant (cablu cu cablu, cÊmp cu cablu, antenŸ cu antenŸ).
Q14
4 Mecanisme de interferenÍŸ
4.2 Cuplajul impedant de mod comun

DefiniÍie
DouŸ sau mai multe dispozitive sunt interconectate prin cabluri de alimentare Ûi de
comunicaÍie (vezi Fig. Q19). Atunci cÊnd curenÍi externi (de descŸrcare atmosfericŸ,
curenÍi de defect, perturbaÍii) circulŸ prin aceste impedanÍe de mod comun, Ántre
punctele A Ûi B care se presupun a fi echipotenÍiale, apare o tensiune nedoritŸ.
AceastŸ tensiune parazitŸ poate perturba circuitele de tensiune foarte joasŸ sau
circuitele electronice rapide.
Toate cablurile, inclusiv conductoarele de protecÍie, au o impedanÍŸ, care devine
importantŸ la frecvenÍe Ánalte.
PŸrÍile conductoare accesibile (PCA) ale dispozitivelor 1 Ûi 2 sunt conectate la o

bornŸ de ÁmpŸmÊntare comunŸ prin conexiuni de impedanÍe Z1 Ûi Z2.
Supratensiunea parazitŸ circulŸ cŸtre pŸmÊnt prin Z1. PotenÍialul dispozitivului 1
creÛte la valoarea Z1 I1. DiferenÍa de potenÍial faÍŸ de dispozitivul 2 (de potenÍial
iniÍial = 0) determinŸ apariÍia curentului I2.
I2 Z1
Z1 I1 = (Zsemnal + Z2)I2 ⇒ =
I1 (Zsemnal + Z2)
Curentul I2 prezent pe linia de semnal perturbŸ dispozitivul 2.
Fig. Q19: DefiniÍia cuplajului impedant de mod comun (galvanic).
Exemple (vezi Fig. Q20)

n Dispozitive conectate printr-un conductor comun de referinÍŸ (adicŸ PEN, PE)
afectat de variaÍii importante de curent (di/dt) (curent de defect, descŸrcŸri
atmosferice, scurtcircuit, variaÍii de sarcinŸ, circuite de chopare, curenÍi armonici,
baterii de compensare a energiei reactive).
n ExistŸ o singurŸ cale comunŸ de curent pentru un numŸr de surse.
Fig. Q20: Exemplu de influenÍŸ prin cuplaj impedant de mod comun (galvanic). Q15
MŸsuri de contracarare (vezi Fig. Q21)

DacŸ nu pot fi eliminate, impedanÍele de mod comun trebuie, cel puÍin, sŸ fie cÊt mai
mici posibil. Pentru a reduce efectele impedaÍelor de mod comun este necesar:
n sŸ se reducŸ valoarea acestor impedanÍe;
n sŸ se interconecteze referinÍele comune;
n sŸ se utilizeze cabluri de lungimi mici sau plate, care la secÍiune egalŸ cu cablurile
rotunde au o impedanÍŸ mai micŸ;
n sŸ se instaleze legŸturi echipotenÍiale funcÍionale Ántre dispozitive;
n sŸ se reducŸ nivelul curenÍilor perturbatori prin adŸugarea unor filtre de mod
comun Ûi a unor bobine de inducÍie Án mod diferenÍial.
DacŸ impedanÍa conductorului paralel de legare la pŸmÊnt PEC (Zsup)

este foarte micŸ Án comparatie cu Zsemnal, cea mai mare parte a curenÍilor
perturbatori vor circula prin PEC, deci nu prin linia de semnal, ca Án cazul
precedent.
DiferenÍa de potenÍial Ántre dispozitivele 1 Ûi 2 devine foarte micŸ, iar
perturbaÍia acceptabilŸ.
Fig. Q21: MŸsuri de contracarare pentru cuplajul impedant de mod comun.
4.3 Cuplajul capacitiv

DefiniÍie
Nivelul perturbaÍiilor depinde de variaÍia de tensiune (dv/dt) Ûi de valoarea capacitŸÍii
de cuplaj dintre sursa de perturbaÍii Ûi “victimŸ”.
Cuplajul capacitiv creÛte cu:
n frecvenÍa;
n gradul de apropiere a sursei de perturbaÍii cu victima Ûi cu lungimea cablurilor
paralele;
n ÁnŸlÍimea cablurilor faÍŸ de planul de referinÍŸ al pŸmÊntului;
n impedanÍa de intrare a circuitului “victimŸ“ (circuitele avÊnd o impedanÍŸ de intrare
mare sunt mai vulnerabile);
n izolaÍia cablului “victimei” (εr al izolaÍiei cablului), Án mod special Án cazul perechilor
cuplate.
Figura Q22 indicŸ rezultatele cuplajului capacitiv (cross-talk) dintre douŸ cabluri.

n Cabluri apropiate supuse unei variaÍii rapide de tensiune (dv/dt);
n Aprinderea lŸmpilor fluorescente;
Fig. Q22: Rezultate tipice ale cuplajului capacitiv (cross-talk n Cuplarea/decuplarea alimentŸrii echipamentelor (de tip fotocopiatoare, etc.);
capacitiv). n CapacitŸÍi de cuplaj Ántre ÁnfŸÛurŸrile primarŸ Ûi secundarŸ ale unui transformator;
n Cross-talk Ántre cabluri.
Q16
Fig. Q23: Exemplu de cuplaj capacitiv.
MŸsuri de contracarare (vezi Fig. Q24)

n Limitarea lungimii cablurilor paralele ale sursei de perturbaÍii Ûi ale “victimei” la
strictul necesar;
n CreÛterea distanÍei dintre sursa de perturbaÍii Ûi “victimŸ”;
n În cazul conexiunii Án douŸ fire, apropierea celor douŸ fire cÊt mai mult posibil;
n PoziÍionarea unui conductor de protecÍie paralel legat la borna de ÁmpŸmÊntare la
ambele capete, Ántre sursa perturbatoare Ûi “victimŸ”;
n Utilizarea de preferinÍŸ a cablurilor cu douŸ sau patru conductoare Án loc de
conductoare individuale;
n Utilizarea sistemelor de transport simetrice pe sisteme de cablare simetrice corect
instalate;
n Ecranarea cablurilor sursei perturbatoare, a cablurilor “victimei” sau a amÊndurora
(ecranul trebuie legat la pŸmÊnt);
Fig. Q24 : Cablurile ecranate perforate reduc cuplajul capacitiv n Reducerea di/dt a sursei perturbatoare prin mŸrimea duratei (dt) de creÛtere a
semnalului, dacŸ este posibil.
4.4 Cuplajul inductiv

DefiniÍie
Sursa perturbatoare Ûi “victima” sunt cuplate printr-un cÊmp magnetic. Nivelul de
perturbare depinde de variaÍia de curent (di/dt) Ûi de inductanÍa mutualŸ de cuplaj.
Cuplajul inductiv creÛte cu:
n frecvenÍa;
n gradul de apropiere a sursei de perturbaÍii cu victima Ûi cu lungimea cablurilor
paralele;
n ÁnŸlÍimea cablurilor faÍŸ de planul de referinÍŸ al pŸmÊntului;
n impedanÍa sarcinii circuitului perturbator.

n Cabluri apropiate supuse unei variaÍii rapide de curent (di/dt);
n Scurtcircuite;
n CurenÍi de defect;
n DescŸrcŸri atmosferice;
n Sistemele de comandŸ statice;
n MaÛini de sudurŸ;
n Motoare asincrone.
Q17
Fig. Q25: Exemplu de cuplaj inductiv.
MŸsuri de contracarare
n Limitarea lungimii traseelor paralele ale cablurilor sursei perturbatoare Ûi ale
“victimei” la minimum necesar;
n CreÛterea distanÍei dintre sursa perturbatoare Ûi “victimŸ”;
n În cazul conexiunii cu douŸ fire, apropierea celor douŸ fire cÊt mai mult posibil;
n Utilizarea cablurilor multifilare sau a cablurilor unifilare care se ating, aÛezate,
preferabil Án formŸ de treflŸ;
n PoziÍionarea unui conductor de protecÍie paralel legat la borna de ÁmpŸmÊntare la
ambele capete, Ántre sursa perturbatoare Ûi “victimŸ”;
n Utilizarea sistemelor de transport simetrice pe sisteme de cablare simetrice corect
instalate;
n Ecranarea cablurilor sursei perturbatoare, a cablurilor “victimei” sau a amÊndurora
(ecranul trebuie legat la pŸmÊnt);
n Reducerea dv/dt a sursei perturbatoare prin mŸrimea duratei (dt) de creÛtere a
semnalului, dacŸ este posibil (Ánserierea de rezistenÍe sau de rezistoare PTC pe
cablul perturbator, inele de feritŸ pe cablul perturbator Ûi/sau pe cablul “victimei”).
4.5 Cuplajul radiant

DefiniÍie
Sursa perturbatoare Ûi “victima” sunt cuplate printr-un mediu (de exemplu: aerul).
Nivelul de perturbaÍie depinde de puterea sursei radiante Ûi de eficacitatea antenelor
de emise Ûi de recepÍie. Un cÊmp electromagnetic este alcŸtuit dintr-un cÊmp
electric Ûi un cÊmp magnetic. Cele douŸ cÊmpuri sunt corelate. Este posibil sŸ se
analizeze separat cele douŸ componente, electricŸ Ûi magneticŸ.
CÊmpul electric (cÊmpul E) Ûi cÊmpul magnetic (cÊmpul H) sunt cuplate Án sistemele
conectate prin conductoare Ûi bucle (vezi Fig. Q 26).
Fig. Q26: DefiniÍia cuplajului radiant.
Q18
CÊnd un cablu este supus unui cÊmp electric variabil, prin el este generat un curent
electric. Acest fenomen este numit cuplaj cÊmp - cablu.
În mod similar, cŸnd o buclŸ este parcursŸ de un cÊmp magnetic variabil, acesta
creazŸ o forÍŸ electromotoare care determinŸ o tensiune Ántre cele douŸ capete ale
buclei. Acest fenomen este numit cuplaj cÊmp - bucla.

n Echipamente de radio - transmisie (staÍii radio, transmiÍŸtoare radio Ûi TV, servicii
telefonice mobile);
n Radare;
n Sistemul de pornire al automobilelor;
n MaÛini de sudurŸ cu arc;
n Cuptoare de inducÍie;
n Sisteme de comutaÍie de putere;
n DescŸrcŸri electrostatice;
n Iluminat.
Fig. Q27: Exemple de cuplaj radiant.
MŸsuri de contracarare
Pentru a minimiza efectele cuplajului radiant se impun mŸsurile menÍionate mai jos.
Pentru cuplajul cÊmp - cablu
n Reducerea efectului de antenŸ a “victimei” prin reducerea ÁnŸlÍimii (h) a cablului Án
raport cu planul de referinÍŸ al pŸmÊntului;
n Plasarea cablului Án interiorul unei protecÍii metalice continue legatŸ la pŸmÊnt
(tub, canal de cabluri, pat de cablu);
n Utilizarea cablurilor ecranate care sunt corect instalate Ûi legate la pŸmÊnt;
n Utilizarea de conductoare de protecÍie paralele;
n Amplasarea de filtre sau de inele de feritŸ pe cablul “victimŸ”.
Pentru cuplajul cÊmp - buclŸ
n Reducerea suprafetei buclei “victimŸ” prin reducerea ÁnŸlÍimii (h) Ûi a lungimii
cablului. Utilizarea de soluÍii similare celor din cazul cuplajului cÊmp - cablu.
Utilizarea principiului cuÛtii lui Faraday
Cuplajul radiant poate fi eliminat utilizÊnd principiul cuÛtii lui Faraday. O soluÍie
posibilŸ este un cablul ecranat cu ambele capete ale ecranului conectate la carcasa
metalicŸ a dispozitivului. Pentru creÛterea eficienÍei la frecvenÍe Ánalte, pŸrÍile
conductoare accesibile trebuie sŸ fie legate la pŸmÊnt.
Cuplajul radiant scade odatŸ cu distanÍa Ûi, de asemenea, atunci cÊnd se utilizeazŸ
legŸturi de transmisie simetrice.
Q19
(EMC) 5 RecomandŸri pentru realizarea
cablŸrii
5.1 Clase de semnal (vezi Fig. Q28)
1 - Power connections 2 - Relay

(supply + PE) connections
Device
4 - Analogue link 3 - Digital link

(sensor) (bus)
Fig. Q28 : Semnalele interne pot fi grupate in patru clase
Cele patru clase de semnal sunt:

n Clasa 1
AlimentŸrile electrice, circuite de putere cu variaÍii di/dt mari, convertizoare Án modul
de comutare, dispozitive de reglaj Ûi comandŸ de putere.
AceastŸ clasŸ nu este foarte sensibilŸ dar perturbŸ alte clase (Án special Án mod
comun).
n Clasa 2
Contacte de releu.
AceastŸ clasŸ nu este foarte sensibilŸ dar perturbŸ alte clase (comutaÍii, arcuri
electrice la deschiderea contactelor).
n Clasa 3
Circuite digitale (comutaÍii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ)
AceastŸ clasŸ este sensibilŸ la pulsaÍii Ûi, de asemenea, perturbŸ alte clase.
n Clasa 4
Fig. Q29: RecomandŸri de realizare a cablŸrii pentru cabluri Circuite de intrare/ieÛire analogice (mŸsurŸri de nivel redus, circuite de alimentare
purtÊnd semnale diferite. senzori activi). AceastŸ clasŸ este sensibilŸ.
O idee bunŸ este sŸ se utilizeze conductoare de culori diferite pentru fiecare clasŸ
pentru a facilita identificarea Ûi separarea acestora. Aceasta este utilŸ la proiectarea
instalaÍiei Ûi la depistarea problemelor apŸrute Án timpul exploatŸrii.
5.2 RecomandŸri pentru realizarea cablŸrii

Cablurile aferente diferitelor tipuri de semnale trebuie fizic separate (vezi Fig. Q29).
Cablurile perturbatoare (clasa 1 Ûi 2) trebuie sŸ fie amplasate la distanÍŸ faÍŸ de
cablurile sensibile (clasa 3 Ûi 4) (vezi Fig. Q30).
În general, o distanÍŸ de 10 cm Ántre cablurile amplasate pe canale metalice de
cabluri este suficientŸ (atÊt Án mod comun cÊt Ûi Án mod diferenÍial). DacŸ existŸ
spaÍiu suficient, este preferabilŸ o distanÍŸ de 30 cm. În cazul Án care cablurile
trebuie sŸ se intersecteze, aceasta trebuie sŸ se realizeze sub un unghi drept (90°)
pentru evitarea cross-talk (chiar dacŸ se ating). Nu existŸ recomandŸri Án ceea ce
priveÛte distanÍa, Án cazul Án care cablurile sunt separate cu ajutorul unor despŸrÍituri
metalice echipotenÍiale la care sunt conectate pŸrÍile conductoare accesibile ale
instalaÍiei.
Fig. Q30: Utilizarea cablurilor Ûi a cablurilor panglicŸ. TotuÛi, ÁnŸlÍimea despŸrÍiturilor metalice trebuie sŸ fie mai mare decÊt diametrul
cablurilor.
Q20
5 RecomandŸri pentru realizarea
cablŸrii
Un cablu trebuie sŸ transporte semnale ale unei singure clase (vezi Fig. Q31)
DacŸ este necesar sŸ se utilizeze un singur cablu pentru a transporta semnale ale
unor clase diferite sunt necesare ecrane interne pentru a limita cross-talk (mod
diferenÍial). În cazul claselor 1, 2 Ûi 3, ecranarea este preferabil sŸ fie realizatŸ cu
bandŸ ÁmpletitŸ, Ûi trebuie sŸ fie legatŸ la pŸmÊnt la fiecare capŸt.
Este recomandabilŸ supraecranarea cablurilor perturbatoare Ûi sensibile
(vezi Fig. Q32)
Supraecranarea actioneazŸ ca o protecÍie la ÁnaltŸ frecvenÍŸ (Án mod comun Ûi Án
mod diferenÍial) dacŸ este legatŸ la pŸmÊnt la fiecare capŸt al cablului utilizÊnd un
conector circumferenÍial, un guler sau un dispozitiv de fixare prin strÊngere. TotuÛi o
simplŸ legare la pŸmÊnt nu este suficientŸ.
Fig. Q32: Ecranare Ûi supraecranare pentru cablurile perturbatoare Ûi/sau sensibile.
A se evita utilizarea unui singur conector pentru diferite grupe (vezi Fig. Q33)
Cu excepÍia cazurilor unde este necesar pentru clasele 1 Ûi 2 ( mod diferenÍial).
DacŸ este utilizat un singur conector atÊt pentru semnalele analogice cÊt Ûi pentru
cele digitale, cele douŸ clase trebuie separate cel puÍin printr-un set de contacte
conectate la 0 V, folosit ca o barierŸ.
Conductoarele libere (rezerve) trebuie Ántotdeauna sŸ fie legate la pŸmÊnt la
ambele capete (vezi Fig. Q34)
Referitor la clasa 4 de semnale, aceste conexiuni nu sunt recomandate Án cazul
liniilor de foarte joasŸ tensiune Ûi frecvenÍŸ (risc de apariÍie a unor semnale de
zgomot, prin inducÍie magneticŸ la frecvenÍele de transmitere).
Fig. Q31: Semnale incompatibile = cabluri diferite.
Fig. Q33: Separare aplicatŸ Ûi conectorilor. Fig. Q34: Conductoarele libere trebuie sŸ fie conectate echipotenÍial.
Q21
(EMC) 5 RecomandŸri pentru realizarea
cablŸrii
Cele douŸ conductoare trebuie sŸ fie instalate cÊt mai aproape posibil
(vezi Fig. Q35)
Aceasta este o particularitate importantŸ Án cazul senzorilor de tensiune scazutŸ.
Chiar pentru semnalele de releu, conductoarele active trebuie sŸ fie ÁnsoÍite de cŸtre
cel puÍin un conductor comun de legŸturŸ. În cazul semnalelor analogice Ûi digitale,
perechile torsadate sunt o cerinÍŸ minimŸ. O pereche torsadatŸ (mod diferenÍial)
garanteazŸ faptul cŸ, cele douŸ conductoare rŸmÊn apropiate de-a lungul Ántregii lor
lungimi.
Fig. Q35: Cele douŸ conductoare ale unei perechi trebuie sŸ rŸmÊnŸ totdeauna alŸturate.
Cablurile din clasa 1 nu necesitŸ ecranare dacŸ au filtre de radiaÍie

Dar ele trebuie sŸ fie alcŸtuite din perechi torsadate pentru a se asigura
conformitatea cu cele menÍionate anterior.
Cablurile trebuie sŸ fie poziÍionate Ántotdeauna alŸturi, pe Ántreaga lungime,
pe partea opusŸ pŸrÍilor metalice legate la pŸmÊnt ale dispozitivelor
(vezi Fig. Q36)
Fig. Q36: Conductoare sub tensiune, amplasate, pe Ántreaga lungime, pe partea opusŸ pŸrÍilor
metalice legate la pŸmÊnt.
Utilizarea unor canale metalice de cabluri, corect legate la pŸmÊnt,

Fig. Q37: DistribuÍia de cabluri pe canalul de cabluri. ÁmbunŸtŸÍeÛte considerabil compatibilitatea electromagneticŸ internŸ
(vezi Fig. Q37)
Q22

Manualul Instalatiilor Electrice Schneider Electric Completpdf

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Instalatiilor Electrice Schneider Electric Completpdf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile



Un standard internaÍional cum ar fi CEI 60364 “InstalaÍii electrice din clŸdiri”

Scopul prezentului manual este de a pune la dispoziÍie o explicaÍie clarŸ,

Schneider Electric S.A.

Manualul instalaÍiilor electrice este un singur document care

Echipamentul electric trebuie deservit de personal de mentenanÍŸ de

AceastŸ nouŸ ediÍie a fost publicatŸ pentru a se Íine seama de schimbŸrile

Aducem mulÍumiri tuturor cititorilor ediÍiei anterioare a acestui manual pen-

EdiÍia Án limba romÊnŸ a acestui manual este rezultatul

A2 Pentru cele mai bune rezultate legate de proiectarea instalaÍiilor electrice se

A - Reguli generale pentru proiectarea Lista cererilor de putere

D - Ghid de selectie a arhitecturilor de joasŸ Arhitectura distribuÍiei electrice

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric

G - Dimensionarea Ûi protecÍia conductoarelor Circuite Ûi aparate de comutaÍie

(1) În Romania, tensiunile cuprinse Ántre 1 Ûi 35 kV sunt denumite MedieTensiune.

K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia energiei

L - Compensarea energia reactive Ûi filtrarea Energia reactivŸ

M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor Armonicile

N - Surse Ûi sarcini particulare Surse de alimentare Ûi sarcini particulare

P - Zone de locuit sau similare Ûi spaÍii AplicaÍii diverse

Q - Compatibilitatea electromagneticŸ EMC Linii directoare privind EMC

Programul de calcul Ecodial

A4 InstalaÍiile de joasŸ tensiune se vor conforma unor reguli Ûi recomandŸri care se

2.1 Definirea treptelor de tensiuni

Tab. A2: Tensiuni standardizate peste 1 kV, dar nu mai mari de 35 kV

CEI 60038 Tensiuni standardizate

A6 CEI 60529 Gradele de protecÍie conferite de carcase (codul IP)

2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei

2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice

Aceste teste se fac Án conformitate cu reglementŸrile locale (guvernamentale Ûi/sau

CEI 60364-6-61 Ûi celelalte standarde asociate incluse Án acest ghid se bazeazŸ pe

n verificarea numŸrului recomandat de prize pe un circuit;

Aceste teste Ûi verificŸri sunt de bazŸ (dar nu exhaustive) pentru majoritatea

2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii

Tip de instalaÍie FrecvenÍa

InstalaÍii Án clŸdiri rezidenÍiale Án conformitate cu reglementŸrile locale

Tab. A3: FrecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor pentru o instalaÍie electricŸ.

Conformitatea echipamentelor cu standardele 2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile

2.8 CondiÍii de mediu

n Directiva WEEE (Waste of Electrical and Electronic Equipment - deÛeuri ale

A se vedea capitolul D Án legŸturŸ cu amplasarea postului de transformare Ûi a

Puterea nominalŸ a unui motor, exprimatŸ 3.1 Motoare asincrone

Curentul de pornire al motorului

Compensarea puterii reactive furnizate motoarelor asincrone

la intrare va conduce la creÛterea (ÁmbunŸtŸÍirea) valorii cos ϕ.

Tabelul A4 de mai jos indicŸ, Án funcÍie de puterea motorului, curenÍii standard

kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V

Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (sfÊrÛit).

3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire Ûi

Putere Curent nominal (A)

Tab. A5: Curentul nominal al sistemelor de ÁncŸlzire rezistive Ûi al lŸmpilor cu incandescenÍŸ

Curentul nominal se calculeazŸ cu relaÍiile:

n pentru un sistem trifazat:

n pentru un sistem monofazat:

unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.

LŸmpi fluorescente Ûi echipamentul aferent

LŸmpi fluorescente tubulare standard

Aranjamentul Putere Curent (A) la 230 V Lung.

LŸmpi fluorescente compacte

(1) Ia exprimat Án A, U exprimat Án V, Pn exprimat Án W. DacŸ

Puterea Án W indicatŸ pe tubul unei lŸmpi cu LŸmpi cu descŸrcŸri

Tip Putere Curent In (A) Pornire EficienÍŸ DuratŸ Utilizare

Tab. A8: Curentul absorbit de diferite tipuri de lŸmpi cu descŸrcŸri.

Pentru a proiecta o instalaÍie electricŸ, trebuie stabilitŸ sarcina maximŸ, realŸ,