A L I V - L E A CO LO CVIU N A T IO N A L DE TEO LO GIE

D O G M A T IC A O R T O D O X A

C O N S T IT U T IA S A C R A M E N T A L A
A BISERICII

30 DE ANI DE LALANSAREA DOCUMENTULUI

J30TEZ. EUHARISTIE. MINISTER"
LA LIMA (1982-2012)

CONSTANTA
4-6 SEPTEMBRIE 2012
“Vnsi linno_ '9s
 Facultatea de teologie a Universitatii „Ovidius" Constanta

CONSTITUTIA
j
SACRAMENTALA
ABISERICII
30 de ani de la lansarea documentului
<Botez, Euharistie, Minister> la Lima (1982 - 2012)
 CONSTITUTIA
SACRAMENTALA
A BISERICII
30 de ani de la lansarea
documentului <Botez, Euharistie,
Minister> la Lima (1982 - 2012)

AL IV-LEA COLOCVIU NATIONAL DE TEOLOGIE DOGMATICA

Constanta, 4-6 sept. 2012, Romania

EDITIE Tn GRIJITA DE:

Pr. prof. univ. dr. Adrian N1CULCEA
Pr. lect. univ. dr. Tudor Cosmin CIOCAN
Asist. drd. Sebastian VOICU

- 9 8

IA§I - 2014
 'S ' S T E O D o S e T R E S C U P r . c o n f . u n i,. Dr. N ic o l* , M 0 50 iU
IPS Pror. u Conf univ Dr C rlstm e| IO JA

Pr p ro f »” Sr.' S « , n BUCHIU C o n ,, u n i,. Dr. A d ria n EEM EN,

Pr.' prof. univ. Dr. Adrian NICULCEA Pr. lect. univ. Dr. loan M O C A
Pr. prof. univ. Dr. Vasile CITIRIGA Pr. lect. univ. Dr. Sorin §ELARU
Ps. conf. univ. Dr. lacob CO M AN Pr. lect. univ. Dr. Tu d or Cosmin CIOCAN
Pr. prof. univ. Dr. Ion POPESCU Pr. lect. Dr. C o rn e liu -D ra go ? BALAN
Pr. prof. univ. Dr. Dum itru M EGHESAN Pr. Dr. Cornel T O M A
Pr. prof. univ. Dr. loan TULCAN Pr. Dr. Dorin O ctavian PICIO RUS

© - Autorii articolelor

C o p e rta re a liza ta de A d e lin a N e d e lcu (s tu d e n ta la a rh ite c tu ra )

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

COLOCVIUL NATIONAL DE TEOLOGIE DOGM ATICA. (2012; Constanta)
Constitutia sacramentala a bisericii: 30 de ani de la lansarea
documentului „Botez, Euharistie, M inister" la Lima - (1982-2012): colocviu
national de teologie dogmatica: Constanta, 4-6 sept. 2012 / ed. in g rijita de:
pr. prof. univ. dr. Adrian Niculcea, pr. lect. univ. dr. T u d o r Cosm in C iocan, asist.
drd. Sebastian Voicu. - Constanta: Vasiliana '98, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-973-116-340-6

I. Niculcea, Adrian (ed.)

II. Ciocan, Tudor (ed.)
III. Voicu, Sebastian (ed.)

23:281.95

Acest volum exista 51' pe su p o rt ele ctro n ic: ISBN 978-973-116-345-1

Editura Vasiliana '98 - acreditata CNCS

Tel: 0332421250
w w w .va silia n a 9 8 .ro
e-mail: vasi98iasi(5)yahoo.com

Redactor: Florentin Busuioc

A p a ru t 2014
la§i - Rom ania
Pr. lect. univ. Dr. Tudor Cosmin CIOCAN.
RASPUNSUL §1 ATITUDINEA ROMANO-CATOLICA VIZAVI DE
DOCUMENTUL B.E.M. / LIMA, 1982...............................

2) SFINTELE TAINE $1IM PORTANTA LOR PENTRU

UNIT ATE A BISERICII

Pr. prof. univ. dr. loan TULCAN:

DINCOLO DE DOCUMENTUL B.E.M. (LIMA 1982). CONTRIBUTII
POSIBILE ALE ORTODOXIEI LA DEPASIREA IMPASULUI ECUMENIC.101

Pr. prof. univ. dr. Dumitru MEGHESAN:

DIMENSIUNEA ONTOLOGICA A SFANTULUI BOTEZ-BAZA A
DIALOGULUI ECUMENIC..................................................... 117

Pr.conf. univ. Nicolae MO$OIU:

SFANTA TAINA A BOTEZULUI DIN PERSPECTIVA UNITATII
BISERICII....................................................................... ..

Pr. lect. univ. Dr. Sorin $ E LA R U :

CONSIDERATIt „SIMBOLICEwALE RAPORTULUI DINTRE BISERICA-
TAINA/SACRAMENT §1 SFINTELE T A IN E.................................. 222

Pr. lect. univ. Dr. loan M OGA:

RECUNOA$TEREA RECIPROCA A BOTEZULUI (M AGDEBURG 2007)-
UN ECOU TARZIU §1 CONTROVERSAT AL DECLARATIEI DE LA LIMA.. 254
Pr. lect. dr. Corneliu-Dragoj BALAN:
IMPORTANTA TAINEI SFANTULUI BOTEZ IN SOCIETATEA
CONTEMPORANA........................................................... 300

Preot Dr. Cornel TOM A:

ECLEZIOLOGIA EUHARISTICA:............................................ 325

Ps. conf. univ. dr. Dr. lacob COMAN:

SFINTELE TAINE CA RESURSA PENTRU ECUMENISM HRISTOCENTRIC
§1 COMUNIUNE INTERCONFESIONALA................................. 357

3) TAINELE BISERICII SI IMPORTANTA LOR IN

SOCIETATEA MODERNA

Pr. prof. univ. dr. Valer BEL:

TAINELE - MODALITAJI DE DARUIRE A LUI HRISTOS
CREDINCIOJILOR........................................................... 403

Pr. prof. univ. dr. Ion POPESCU:

MODUL, TIMPUL, MOTIVUL §1 SCOPUL PREZENTEI LUI DUMNEZEU ?N
LUME §1TN BISERICA SI „p ARTASIA" OMULUI CU EL................ 415

Pr. prof. univ. dr. §tefan BUCHIU:

CULTIVAREA §1INTARIREA UNITAJH DINTRE TRUP $1 SUFLET PRIN
SFINTELE TAINE IN ORTODOXIE......................................... 432
Conf. univ. Dr. Adrian LEMENI:
TAINA INTRUPARII REFLECTATA IN TAINELE BISERICII SI ASUM AR ea
LOGICII INTRUPARII IN SOCIETATEA ACTUALA................
.

Pr. Dr. Dorin Octavian PICIORUS:

EXPERIEREA SLAVEI LUI DUMNEZEU IN SFINTELE TAINE ALE BISERlcn

................................................................................... 466

DOCUMENTUL FINAL AL CONFERINTEI................................. ..

LISTA PARTICIPANTILOR 492

 IM P O R T A N J A T A IN E I S F A N T U L U I g

S O C IE T A T E A C O N T E M P O R A n ° TE^ N

Pr. lect. dr. Corneliu-Dragoj

Facu\tatea deTeologio ^
N
U n i v e r s i t a t e a ^ 'v l d ^ . 0^
°n%
Abstract: Baptism is essential fo r salvation beca
J s sin,
original in , ancestral or hereditary which altered all h
humanit
u m a n * ? fthl
patristic thought about decay is centred on our state, or our
instead of being based on a violated la w or God's r ig h t e o ^ ^ 1
Orthodoxy is concerned about the state o f being (ontological) I f ^ '
and Eve and its transformation into evil by their disobedience ^
from God' the source o f life, they begun to die. The problem ^
lawful or legal, as we fin d it in the augustine's writings but
ontological. Death is not seen as a legal m atter, so its cure is not legal
too.
Baptism is adm inistred in the firs t Christian communities
especially to adults because their preaching was addressed to the Hotj
Apostles and to their disciples. But fa ith in the efficacy of the
sacrament o f Baptism led, shortly, to extand it to all ages and states.
The reality o f infant's Baptism is a rea lity primary-christian based on

the reality o f New Testament o f baptism o f whole houses, houses

where there were children. Also, this practice o f infant baptism is also
based on what they say the church w riters which attended to Holi
Apostles. W orthy o f mention is that, since the third century, it IS!1
Christian writer who not to plead the support o f pedobaptism.
Keywords: baptism, sacram ent, pedobaptism, orthodoxy
 Introducere
. c0ntextul societatn noastre contemp0rano
■giobalizari'' ideea de ecumenism $i de jnt marcate de
m a i ” u l t C a ° n e C 6 S i t 3 t e d e a r e g a s i e l e r ° m U n i U n e 3 3

/ 5t°necesare pentru a realiza apropierea r6ligi°aSe

/ < % i diferite. Biserica fiind dintotdeauna ”
/ ‘l e a Si apostoleasca", odata cu prirna *”una- * ««* .

< snlUlu i,aaparut 5id o n n ta d e u n ita te a 8 isericii ^ a

consecinta

^ Aceasta dorinta de unitate a Bisericii s-a manifest,, ■

. 5tS si astazi prin dialogul ecumenic. Duhul ec„m * *
J c„entei tuturor crestinilor la acelasi Trup a, ,ui Hristos
rfata Dimpotriva, el s-a manifestat din ce in ce m . . ns
J c, indiferent de formele institutional, sau nu, * ^
3cat. oe fiecare data, cand comunitafile crestine iubesc unitatea
.„Hristos, ft cauta adevarul dephn, cu constiinta ca nu sunt inca in El
semneaTnsufi Hristos - Duhul Lui, - lucreaza in ele si ele sunt descbi'se
.^jlnrrari" .

Tema acestui al IV-lea colocviu national de Teologie Dogmatica

Ortoaoxa este aceea a analizarii documentului BEM de la Lima (1982)2-
.Biserica, Euharistie fi Slujire", tinandu-se seama de faptul ca se
implinesc30 de ani de la aparitia acestui document.

‘Pr.prof. dr. Dumitru Staniloae, Iconomia in Biserica Ortodoxa in Ortodoxia" 1963

nr. 2, p. 171.
‘Traducerea documentului semnat la Lima - Peru: Biserica, Euharistie $i Slujire a fost
realizata de Anca Manolache si o regasim in „Mitropolia Banatului", 1983, nr. 1 - 2 , p.
21-57. Pentru citare, in expunerea mea am folosit: B - secfiunea Botezului, E -
u aristie si S - Slujire, in timp ce cifra indica numarul paragrafului, a$a cum apar ele
lnvarianta romaneasca.

301
 C n t e ^ n e ^ ^ ------------

( C E B ) a lu a t fiin t
consiliu' E°u otestante, Biserica Ortodoxa D

,„ » ■ « > ,lseriT i 9 6 i c ' » - a * b O S

Laeo*61* a" . u„lr, ecumernce s-a incarca, a fi ^ ^
«* "' “ O l. ,.canoas.e.ea sa d p r.ci , ^
converged aza Biserica, pentru a se ajunge |a >
d0CtrinafU ar Bi eric^ euharistie, Slujire" este, * ^ £
Documentul „» ^ actjvitate ecumemca , msa, a5a CUni
jumatate de sec
sPu

" TT.,rt excurs istoric in ceea ce priveste apari^ia docum*

? u U 920 npcate fi prfvit ca „cea mai im portanta 5i decisive m a t e r i a , ^
! ° contemporane", acest an marcand iiw ita fia facuta Bisericii 0rt >
ecumenic sprezece delegafi ortodoc5i la Conferinta Mondiala r %
participa ^ Geneva - Gennadios Limouris, The Physiognomy of bem ,1 ’>
Z e P re s e n t Ecumenical Situation in Gennadios Limouris 5i Nomikos Michaelu>
ed) orthodox Perspectives on Baptims, Eucharist and Ministry, Faith VJ t
1 1 No 128, Holy Cross Orthodox Press, Brookline, Massachusetts, l 98s „ “
primii pasi pentru discutarea unui subject care sa intereseze intreaga cre5tinatatea
fost facuti mcepand cu prima conferinta care a avut loc la Lausanne (1927), unde/
pus m discutie, fara a avea rezultatele asteptate, problema „unitatii sacramental/
(legata de Botez si Euharistie) $i cea a „slujitorilor" Bisericilor. Aceste doua teme'
„Slujirea Bisericii" si „Tainele" au fost reluate in cadrul conferintei de la Edinburg
(1937), fiind unite sub titlul: „Biserica lui Hristos: Slujire si Taine". Conferinta a
concluzionat ca diferentele privitoare la tem ele abordate au fost „doar Tnregistrate"-
Baptism, Eucharist & Ministery 1982-1990: Report on the Process and Responses, Faith
and Order Paper, No. 149, WCC Publications, Geneva, 1990, p. 7. In cadrul conferintei
de la Lund (1952), luandu-se in discutie tem ele Tainelor si ale slujirii Tn cadrul sectiunii
„Cai de mchinare" si „lntercomuniune", s-a realizat faptul ca nu se poate mregiste
niciun progress spre unitate folosind doar metoda comparative Participant au
propus o reflectie comuna bazata pe Sfanta Scriptura si pe hristologie, care „sa trateze
problema hermeneutica in termenii unui limbaj si a unor forme de gandire diferite"-
Gennadios Limouris, op. cit., p. 30. Cea de-a patra conferinta „Credinta si Constitute
care a avut loc la Montreal (1963) a luat in discutie raportul: „Un Domn, UnBotei
(Londra, 1960), dar si alte teme precum: conceptia despre Biserica, relatia dinte
Scriptura, Traditie si traditii, slujirea Bisericii si slujirile, cult, botez si euharistie ^
William H. Lazareth si Max Thurian, Introduction la M ax Thurin (ed.), Ecurr,eP'
perspectives on baptism, eucharist and ministery, Faith and Orther Papeh No . .
WCC Publication, Geneva, p. XIV. Este demn de am intit ca acum se afirmacre
trinitara, afirmandu-se ca in dogma Sfintei Treim i, Biserica isi exprima cr

302
 Adrian Niculcea: „textu l d o c u m e n t u h r r ^ ~ ^ - ^ ° ^ X 4

< , » « ul su p e ,,ic ia l5 da r*‘ * a r e , w

’> """
P tioeactuale '
:f ac“ a a s ' p a r a ,ie i — •« > *
Bisericile
1 In calitatea lui lisu s H risto s d e D u m n eze,, „
eisim tem eiul ese „ , i „ „ Ta]ne|ot „ „„

» ta re se ” a 5 ,e c r a a M

r fS “s
C ta acestor intruniri
intruniri ecumenice
ecumemce prin participant d ^alAjnv.a
e n ll? dupa
? ’*:3'Conciliul
01^ ac°rd3
;
acorda
irtanta estor
■ c"*"
pnn partiaparea
- i — . .
deplina,
P na. dupa Concitiul
al II-
=i n_
i# 11,962-1965). Este de a m in tit 51 c o n f e r v a de la Bristol (1967), pentru cain
leaVaticanl forintP s-a
s-a luat in discutie
luat in discutie tPma ■ ■ Euh .
It«n document provizon u pe baza re zu ita te lo r de la Lund ( 1 9 s , 5 ' Euhar'«'a . S-a
I t o , [1967). Acest te xt a fo st urm at de un docum ent mai dezvoltap0? T ^
direa ecumemca . Acest al doilea docum ent a fost supus spre ^ 'n
(onitetului „Credinta 5i C o n s titu te ” la Adunarea de la Uppsala din 968 " 1 " ?
recomandat spre cercetare B is e n d o r. facand parte mai apoi din documentulV ?
wtai„ din 1971. in priv,nt a Botezului s-a adoptat aceea5i procedura, primul J a l t
findeditat In 1970 5 , .m b u n a ta p tp a n a la Accra in 1974. Tot a5a ;i in ceea ce p r iv e t
Slujirea, un proiect a fost pre gatit Tn iunie 1972 pentru intalnirea de la Marseille care a
(edactat un nou text pentru intalnirea de la Accra - „Appendix I: The first drafts of
1967, 1970 si 1972", la M ax T h u rin (ed.), Ecumenical perspectives on baptism,
eucfior/st and minister)/..., p. 197. Intre aga munca de prelucrare preliminara a fost
expusa, Intr-o forma p rovizorie in docum entul „U n Botez, 0 Euharistie, 0 Slujire
recunoscuta reciproc", discutat, re vizu it §i receptionat in intalnirile Comisiei de la
Accra(1974) §i Bangalore (1978). Pe baza raspunsurilor primite din partea Bisericilor §i
aconcluziilor diferitelor consultatii tin u te , Com isia „Credinta §i Constitutie" elaboreaza
inplen, ca §i intr-un com itet de lucru mai restrains, prezidat de Max Thurian, in 1982, la
Lima(Peru), un nou text, revizuind pe cel de la Accra din 1974. Documentul intitulat
Euharistie, Slujire - C o n verge n ta in credinta" a fost considerat suficient de
matur de cei peste o suta de te o lo g i p a rtic ip a n t. Editia finala revazuta, corectata si
%tata a documentului BEM de catre Com isia „Credinta si Constitutie" din ianuarie
^82este versiunea standard a d o cu m e n tu lu i, fiind tiparita pentru prima data de catre
roiJlde Publicatii al Consiliului Ecum enic al Bisericilor la Geneva, devenind „Faith and
^ner Paper No. m " .
I0f)s Pr°f' dr- Adrian Niculcea, C on stitu irea sa c ra m e n ta la a Bisericii. ^
..Botez, Euharistie, ”S
lu la Lima - Peru (1

303
ConJt o m ± i ^ ^ _
" esenta oricarei tame consta din
^ T u lu i Si umanului, atunci cele 5apte lucrari s f l n ^ %
; Taine propriu-zise. E,e nu sunt creafii omene5ti,
dentale in viafa Bisericii, a f.ecare m parte ^ W
^ L t ic a si practica, doctrinara $. aplicata in experietna %
uniunii ipostatice din Persoana lui Hristos . Prin c o m p a r e ,, 5
„ntul BEM luteranii si-au adus un aport considerate t ^ I
ortodoxa subliniaza o dimensiune fundamentals a f i ^ ^ j
L e care lipseste in teologia protestanta s, anume caract, *
*mi
•ertfa al tuturor Tainelor. Toate aceste lucrari au nu numai un „
Car3cter
de Taina in general, ci ?i un caracter de jertfa, pentru ca prin
toate
Hristos ni se ofera 51 Se ofera tmpreuna cu noi Tatalui. Nu nun
nu„R
^ai in
cadrul Sfintei Euharistii, ci si tn toate celelalte Taine, Hristos estei
%
de har pentru ca este Arhiereul vesnic si jertfa vesnica. AstfeUm.,,
'n Taina
Sfantului Botez „EI ne sadeste o viata noua capabila sa se jertfeascak,,
Dumnezeu cu El, In Mirungere ne da puterea inaintarii in virtufi,Qre
sunt forme de autojertfire. Pocainta e harul iertarii care seintJto*
cu renuntarea noastra la placerile egoiste. Preotia e consacrareacelui
ce se hirotoneste lui Dumnezeu si puterea pentru 0 viata inchinatali
ci Ricericii Casatoria e un dar al iubirii si daruirii adevarate, imbinata
cu 0 infranare a egoism ului"6. Caracterul lor de jertfa vine dinstaia
reala de jertfa a lui Hristos 5i nu din simpla amintire a jertfeifcp.
Golgota (caci atunci caracterul de jertfa l-ar da omul care face acea®
comemorare), ci din starea actuala de jertfa a lui Hristos in afa ■;

umana in P e r s o a n n 'f ^ u S^ 'nte! e Toine> consecinte ole unirii dintrefireadivinW®

Ul nstos' in vo l. D espre S fin tele Taine ale Bisericii Ort<0
- • —- _si:—» Rnrure$ti,
Antologie de articole si stu d ii din revista « O r to d o x ia » , Ed. B a s ilic a , Bucu
76.
66' ' Ed
Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, Te o lo g ia D o g m a tic a Ortodoxa , vol. HI
Bucure^ti, 1978, p. 105.

304
 -
' R ico ririi nn r. 1 -----------
v_ , ,e eisericii nu pot fi acte mecanice, ritualuri
im c,w
eficienteTa,0en
prin ele tnsele,
fnsele, pentru ca atunci ar fi a
a rfi""""” ' rit^ u ri
.ficienteprl
- -^ n a-ra
ra t un caracter personal,
nBrc„„.., iar
. acte
I magice. E,e
i6s aiba neapajnsl din caracterul personal al
C
$a to8°sU'UI teru| de jertfa, pentru ca persoc.- ^jpnnsa in
fi
'le s tsi
> * ni , . « p « ,e
BdiferewS sau neutrl, ea
..wuii a , ea e angajata $i
ta\nel " uAr \a re de jertfa, iar Hristos acfioneaza $i ca persoana
^ r.pa n^ 31 ^ S Inrtfoc +o - —
^ m u n ic a , adica se jertfejte in toate actelp c “ r‘ Hc,;
.>>-i naic.
e sacranientale.
!)(eseC0'" rU ca tema pe care doresc sa o dezvolt in acest material
pentljtoare la Taina Sfantului Botez, trebuie spus ca pe temeiul
eiteCeaPgdevarate, Botezul prelunge|te Taina morfii $i mvierii lui
, ina
c nentru a ^ Korileiui asumarea acestora $i a experia fiecare om
_

rfri onal moartea §i mvierea sa proprie cu Hristos. Aceasta

pn°d p8rdin 0m vechi in om nou „care este innoit dupa chipul
5chi^bare w„
ilui sau imoreuna
» ,M “ sadit cu asemanarea mortii" lui Hristos

Zldlt°r ‘ care se face „parta§ invierii" lui Hristos, a§a cum se spune
^ T ra in e i Botezului, este adevarata convertire.
',SlU| 3" cel botezat se petrece o transformare radicala: „omul cel
omani 6, 6 ) s-a rastignit impreuna cu Hristos si aceasta
'CCl" Botezul este Golgota celui ce-l primeste, asa cum spune
!ln o a n Gura de Aur7. Cel botezat s-a „dezbracat de omul cel
dimpreuna cu faptele lui" (Coloseni 3, 9) §i locul acestuia il la
omulcel nou, care „se reinnoieste spre deplina cunostmta, dupa chipul
Celuicel-a zidit" (Coloseni 3,10).
Botezul este absolut necesar pentru mantuire dm cauza
MQtului originar, stramo5esc sau ereditar 8 care a alterat fiinta intregn

'Fiind^”^ Gri^°re T' ^arcu, Antropologia paulina, Sibiu, 1941, p. 238.

'idam Panntele ^ regului neam omenesc §i savar§ind pacatul neascultarii din rai,
Pnn na§tere tutu ror urma§ilor sai naturali, odata cu firea umana, §i
pulinalunCa^^ril porunc''' cu toate urmarile §i pedepsele legate de acest pacat, mai
a din rai. De-a lungul veacurilor au existat numeroase controverse care

305
 sn starea'n care a fost
|A
. .OH*1' n-a « n* Paca
,o tr.u " * " care se transmite ^ JS

< n!te 'a w c6f X ' . - riteana despre cadere este

6&ad'rea
' o a t n s t\ c a tasav ^ to c sa fie axata * ^

eSt?

, n o a ^ ra ’ Saln \coodW'a n°aLS^\ o a& \u\

a ^ dfeP' & oumnezeu.
a Ortodox^
de

una legala sau juridica, cum o regasim in scrierile a°DlGrna e$te

swT - sa o P e d e a f' ' scu\tarea\or.\adep-Wj„4ll.
ontologica. deMoartea nu este considerata
^ ' " cep .*drept
m o 0a r,c ^h ^ t ^ ' ^ I
pte0C ,rea 'n" "taU
t a a.ot«
V e\
a
' au
a§a incat nici leacul ei nu este juridic. „A§a cum vom eSt'Un0
«de outa
» < • •' -- - ' •'-ucd. problem
juridic formulata a vine! mo5tenite de la Adam 51 pedeapsa p n ^
omenire din cauza unei ofense im potriva dreptatii divine nici
‘ ( de

exista pentru Parintii Greci, pur §i simplu pentru r 3 •* ^ nu

— J
ei ,nvata cj
Dumnezeu nu este cauza mortii. Tndepartarea omului de DumWiet

privesc aceasta invatatura despre pacatul stramo§esc. In secolul al V-lea calugan v i e d I

Pelagiu (un breton care locuia la Rom a) sustinea ca pacatul lui Adam estedoar
pacat personal, care nu a daunat Tn niciun fel urm
__a§ilor;
i aceasta
"'-c invatatura greets
a jia mvatatura - " ' ' 1
. 1 I - ■ - I VN.

5i-a gasit un adversar redutabil in persoana Fer.citului Augustin, teologul v.u,c

care.auui
, . .— q ^ 1

bazele scolasticn apusene. A ugustin, invocand mai m ulte texte scripturistice- ir

special textul de la Romani 5, 12 -, sustinea ca pacatul lui Adam a fost unul |
impersonal, al tutu ror oam enilor, §i ca to ti urma$ii lui Adam se nasc nu doarcufirea I
umana decazuta §i m uritoare, ci §i cu acel prim pacat: „,Drept urmare, dacaafost ;
creat un singur suflet, din care se tra g p rin na$tere sufletele tuturor oamenilor, cm
poate sa afirme ca nu a pa ca tuit $i el, cand a p a ca tu it acela primul?" - Augustin,
Liberul arbitru (De libero a rb itrio), ed itie bilingva, III, 20, 56, traducere din limba
latina de Vasile Sav, Ed. Dacia, C lu j-N ap oca, 2002, p. 289. Augustin amestecand j
natura cu ipostasul, libertatea personala cu determ inism ul, sau necesitatea ham's
cu suveranitatea absoluta a gratiei a ajuns de asem enea Tntr-o eroare care ocoles.-
gandirea patristica rasariteana, d e te rm in a n d u -l pe Sfantul Fotie sa catalog^
credinfa intr-un „pacat al n a tu rii" d re p t o erezie - Sf. Fotie, Bibliotheca, 177, 1 J
103, 513.
Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, D octrina o rtodoxa $i catolica despre P
stramo$esc, in „O rtodoxia", 1957, nr. 1 , p. 3 .
 n ,f., NATIONAL PE TEOLOGIE DOGMATICi
CA --------------------------- . ~-------
ly ^ ^ ^ p r e c u m 5' libertatea vomfei omului se afla in afara
^ 5"'nezeu. 5' « t e m afara jurisdicfiei Sale prin propria
'° U ca Dumnezeu dore$te mantuirea tuturor nu
f3ptU sunt mantuiti- Dumnezeu mantuie$te numai prin
p- c$a t0 ■' est punct de vedere este exact ceea ce teologii de
Augustin nu auinfeles niciodata"10.

j existentiala a Ta/ne/ S/antulu/ Botez. Anol/zo

ficO«a te°l09M or/vitoore la aceasta S/onto Taina din punct de
• V - BE vedere ortodox

. .. care au deviat de ta hristologia autentica s-au

enta|a( Tajnelor prin urmare, le resping sau
Taine doar ca niste „semne", a*a cum numeste
Taina Botezului: „Botezul este semnul viefu no, m
i^ urnent tn Biserica protestanta predom.na, de altfel,
lisus
’ Hristos" (B2) • )or« ( lnsa teoiogii ortodocsi nu cons,dera
termenul
potrivita folosirea
d£ "Sern tenuc
termenului „semn" m descrierea Tainei Sfantulu,

10„As we shall see, the juridically fram ed problem of guilt inherited from Adam and
theconsequent punishment of mankind because of an offense against divine justice
donot even exist for the Greek Fathers sim ply because they teach that God is not the
causeof death. Man's w ithdraw al from God unto his own death, like the freedom of
humanwill, is outside of God's jurisdiction. And i tis outside of His jurisdiction by His
own will. The fact that God desires the salvation of all does not mean that all are
saved. Cod saves only th rough lo ve and freedom . This point is exactly what
theologians under the influence of Augustine have never comprehended"- John S.
Romanides, The Ancestral Sin, trad, de George S. GabrielZephyr Publishing,
Ridgewood, New York, 1998, p. 32-33.
Queried, Euharistie si Slujire..., p. 2 1 .
Christoph Klein, Tainele in Confesiunea Augustana, m „S.T.", 1980, nr. 7-10, p. 711.
i protestantii Tnsisi recunosc ca Noul Testam ent nu cunoaste termenu! de taina ca
consI^t0tU^ ~ *n sPec'a* te °l°gia luterana - staruie Tn a folosi acest termen,
efandu-l cel mai potrivit si propriu pentru fiinta si lucrarea Tainelor.

307
Botez13, argumentand ca $i th Biserica
semne" ( adica indicii vazute ale unei realitat i nevjj a>
la botez14, untdelemnul sfintit $i gesturile ritualels, j J ' CX rJ \
nu este numai un simbol, El este o taina, o incorporare *
fiind astfel de o natura diferita. ea'ain H N
Documentul ecumenic BEM aduce in discutie f
atunci cand enumera elementele necesare sSv§r*rii B ° '° X ^
slujba completa a Botezului, ar trebui sa se .»X '
urmatoarele elemente: o invocare a Sfantului Duh, 0 renp 11X ,
o marturisire de credinta lui Hristos si Sfintei Treimi la
Iari,
_____________ * 0SlreaX ,
13 IPS Antonie Plamadeala, The BEM D ocum ent in Romanian Orthod
Present Stage o f Discussion, Tn Gennadios Lim ouris si Nomikos Michael T/7e°/°9i';
Orthodox Perspectives..., p. 100. e VaPoris
14 Inca din antichitate, apa reprezinta elem entul care a stat la baza dif
spalari rituale, fiind lichidul cel mai raspandit Tn lum e. Apa este '
plangerii §i a mortii, §i Tn sfar§it, este sim bolul purificarii, pentru ca n u ^ 0^ ^
fara ea. Intr-un fel, creatia este o transform are a apei Tn viata, ca urmare'^ ^
Duhului pe deasupra apelor. Prin apa a aparut prim a viata, p r i m a ■ a"p^ rii”
diferentiere a naturii vii de materia inerta. §i prin apele Botezului se ive^r™*8'03^
diferentierea radicala a vietii §i com uniunii d in tr-o supravietuire in d iv id u a l^ ^
de moarte. Savar§itorul Tainei invoca actiunea personala a Duhului S fa n t^ '^
elibera creatia de robia coruptiei §i a m ortii. „Creatia este rezumata aid in apa" eteTt!
primar al creatiei naturale §i al noii creatii" - + Irineu Pop-Bistriteanul, Chipul lui H r,Z
viata morala a cre§tinului, Ed. Rena§terea, Cluj-Napoca, 2001, pp. 136-137.
„Baia apei" [Efeseni 5, 26) realizeaza o spalare, Tn cazul Botezului, de pacate: „darv-
ati spalat, dar v-ati sfintit, dar v-ati Tndreptat Tn num ele Domnului lisus Hristos?iin
Duhul Dumnezeului nostru" (/ Corinteni 6, 11) sau: „sculandu-te, boteaza-te 5i spala-fi
pacatele, chemand numele Lui" (Fapte 22, 16). „A p a Botezului e Tn chip ascuns materia
veaculm viitor, care va purta Tn ea pe Fiul ca ipostas straveziu §i pe Duhul c u e n e rg iile
de viata facatoare §i mereu noi. Dar ea e pnevm atizata acum pentru rena^terea
omului sau pentru restabilirea relatiei lui cu D um nezeu. Pnevmatizarea ei deplinase
a face vadita Tnsa de-abia Tn veacul v iito r, p entru desavar§irea relatiei oamenilor
mnezeu, cand va arata starea finala la care ar fi ajuns apa creata la Tnceput pentru
ezvoltarea relatiei oam enilor cu D um n eze u " - Pr p ro f Dumitru Staniloae, TeoW
Dogmatica..., vol. Ill, p. 3 9 .
Anca Manolache, O piniia su p ra d o cu m e n tu lu i„B o te z, Euharistie, Slujire",in
„Mitropo|ia Banatului", 1983, nr. 5-6, p. 297.

308
 ^ ^ If jjd A T lQNAL. DE TEOLOGIE DOGMATICA ORTODQx A

j/ ^ ^ ^ ^ T b o t e z a t e au dob§ndit o nou! identificare ca

-' ■'c a perS°arnnezeu si, ca membri ai Bisericii, consider! ca

ai |ll^ DU este deplina fara pecetea Duhului Sfant, daruit

I fi "a fparticiParea 'a fmparta5anie"(B 20)16.
51 f! rad0cumentul de la Lima se refer! $i la modul
/ Tot°data' j are, aratSnd ca „actul cufund!rii poate exprima in
-rii Prin cufUn, in botez, cre?tinul particip! la moartea, la
^ ^ vie re a lui Hristos"(B 18)17. Nicolae Cabasila ofer!
/ afea f' 13 lP afundarii sau scufund!rii in apa Botezului: „Caci,
^'catia neceSlWt" . ^ p|erzi urma $i la§i s! se inteleaga ci ai ajuns
e*Cnd§ndU’Se 'n ^ din aer. Iar a te lipsi de viata, e tot una cu a muri,
36 ^ lip e , te-ai ridicat iar!?i la suprafata apei, ajungand
L Peste ClteVa tnseamna ca insetezi fierbinte dup! alt! viata, iar
Loo lalum,na,. 0 traie5ti numai pentru ea. Din aceast! pricina 5i
-<-3l dobanBotezului ajutorul F!catorului a toate, fiindci acum
emin siujua
slujba ^ _ i ? — —-■
handim din nou viata, iar o creare din nou e cu mult mai Tnsemnata
Jecat cea dintai"18. Aceste cuvinte se pot constitui Tntr-un raspuns
jmotriva tuturor m arturiilor Tndoielnice aparute Tn mass-media din
*aranoastra, din ultima vrem e, prin care s-a creat psihoza „botezului
periculos" prin scufundare sau afundare.

1.1. Botezul este „porticipare la moartea si invierea lui Hristos"

[Romani 6,5; Coloseni 2 , 1 2 - B219)

In moartea eliberatoare a lui Hristos, pacatele noastre au fost
ingropate, si „vechiul A d am " a fost rastignit Tmpreuna cu Hristos,
puterea pacatului sfaramandu-se. „Astfel, cei botezati nu mai sunt robi

foerica, Euharistie si Slujire..., p. 28.

Ibidem, p, 27 .
^colae Cabasila, Despre viata in H ristos, tra d , de Pr. prof. dr. Teodor Bodogae, Ed.
l^alBOR, Bucure^ti, 2009, p. 58.
ISenc°' Euharistie si Slujire..., p. 21 .
•300
Constanta, 4-6 Septembrie 2012, Romania

pacatului, ci iiberi"(B 3)20. in teologia ortodov” .

nu a constat in faptul ca nu au ascultat o \ P^°atul P r o i''\
dobandeasca cunoa?tere ?i subzistenta in ' ci <3
este Dumnezeu v lipsirea de viata inseamna V
5i-a pregatit moartea pentru sine prin ™°arte-4 5ac)'
Dumnezeu... A;adar, Dumnezeu nu a creat m \
asupra noastra prin scopul nostru viclean Dar Ci n°i an, ** *
nostru... pentru ca astfel raul sa nu devina nem T * " U 9° P r it>
De-a lungul' vremii'■ s-au 1
luat•*in discutie
“ °rpe''tru„n>
urmat
privitoare la doctrina despre pacatul stramo$esc- pp c 66 aspe^
, • ^4- a - +• 4. a ^o^tenit
pacatul stramo§esc §i cat de cazuti suntem noi,urma§ij Pr dil1
din cauza acestui pacat originar? Parif1til0r
Pelagiu socotea ca omul a fost plasmuit de la inceput
(ceea ce presupunea ca Dumnezeu a creat moartea)- de
calugarul breton spunea ca pacatul lui Adam nu a avut niri~ S8menea’
UL ,MC|o consecinta
ontologica generala §i ca omul poate savarsi binele dnar nri
Udl prin proprijip
puteri, fara a avea nevoie de har, ceea ce conduce la idpPa r-x
• . « , . . w e a c a urmasjj
lui Adam nu mo$teneau mcio urma de pacat. Fericitul Augustin
raspuns, de-a lungul a mai mult de doua decenii de polemic!
antipelagiana, numai ca a ajuns in extrema cealalta, creand denaturari
§i exagerari. Augustin afirma ca harul este nu doar necesar pentru
mantuire, dar este cel care il manevreaza pe om spre Dumnezeu: „Da-
mi, Doamne, ceea ce-mi porunce§ti §i porunce§te-mi ce vrei"22.

20 Ibidem, p. 22.
21
/ r ■*-*-• „ . .,, p /- on 345 api
Sf. Vasile cel Mare, Om ilia - „C d Dumnezeu nu e cauza raului , r . ■ >
Despre conditia omeneasca, St. Vladim ir's Sem inary Press, 2005, p. 11 • g 20t
22 Bernard §tef, Sfantul Augustin. Omul. Opera. Doctrina, Ed. Dacia, C uj- ^ ^
p. 180. Augustin incercand sa combata invatatura pelagianista care sus ^
se dovede§te cu adevarat fiu al lui Dum nezeu atunci cand este capa > ^
destinul independent, susfinea ca om ul, ca fiu al lui Dum nezeu, se ase ^ ^ gro\
aflat la sanul maicii sale, care prime§te de la aceasta to tu l, bine sau rau
Augustine of Hippo. A biography, Faber&Faber, Londra, 1967, p. 352.

310
 c0t o c w ^ ^ w^ g - E- ? o t ? G ! l o o e m rtcA- o*>>i
r t vi/v/AM
odqxa

f!i J ^ ^ ^ .-^ , mr ptntral

r a l care face referire la pacatul stramo§esc
b'b''C
trial"•c 17- " De aceea, precum printr-un om a intrat
jela -n pacat moartea, a§a moartea a trecut la toti
/ ° e|,n lu""e au pacatuit in el"23. Pacatuind, fapt care V»ne de
pe"trU c3 ‘ ona|a a fiecaruia, totf suporta „plata pacatului",
p6roS -a paulina este consecventa §i clara in aceasta
<e^ o a ftea' T6° ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om
# a )(de vrernG Cr d precum in Adam toti mor, a§a §i in Hristos
^ \ere3
.o rnor^, 0r‘ 3 ^ . 21-221
lb zi Intre Adam ci -**
<■ " ni f ' 21-22)- Tntre Adan,'?; £ £ £ £
olidaritate ,n moarte, tot a5a cum exista o solidaritate tn viati

JeODW" " 1 IWiat 5i C6i b°teZa?i' 353 CUm sus-in PSrtntii Rasariteni.

vitul Augustinsustine ca pacatul stramo$esc este nacat

f6\ a t in toti purtatorii acestei naturi. Versetul pe care Tsi Tnt " Umane'
Bte cel de la Romani 5, 12, citit de catre episcopul apusean a“ as«
teorie |atinS,
^ din Vetus
^^ latina 5i care avea tn aceasta variants a Bibliei u r i n S ^ ^

re: „D( aceea' duPa cum Pr Ln tr- Un Singur om a ’intrat Pacatul Tn - lume §i prin
tea, §i de aceea a trecut Tn toti oamenii, Tn care (in quo) toti au pacatuit".
ioartei
jrn hominem peccatum intravit in mundum, et per peccatum mors; et ita in
unuff
,SicPer nines pertransiit, in quo omnes peccaverunt". Tradus dupa varianta aceasta
homin
ofnnes jsim versetul §i Tn multe manuale de dogmatica Tn limba romana: „De aceea
a regasir
latinjcum printr-un
n i r - u i i vom
^ ii. a
w. intrat
— pacatul
t Tn lume §i prin pacat moartea, a§a §i moartea a
trecut latoti1 oamenii, pentru ca to ti au pacatuit Tntru el" (sau: „pentru ca Tn in acela toti
r- ' -• • ••
Jnsa, niciuna dintre variante nu urmeaza cu fidelitate originalul grecesc.
. , .....
.

pacatuit
inVetus latina din care cita Augustin, lipse§te subiectul „moartea" care „a trecut la toti
oamenii", lasandu-i lui Augustin libertatea de a subTmelege ca „pacatul" s-a transmis la
Versetul Tn limba greaca: A ia xo tk o ©cmep Sievoq avGpwTtou -q apapxia etc;
urmasi
w Koopov Eiof|\0Ev Kai 6ia xf\q d p a p n a q o Gavaxoq (acest cuvant apare Tn plus
fatade textul latinesc), Kai ofrcux; eiq navxaq avGpwnouq o Gavaxoq Sir^Gev, e4)'q>
navteqqpaptov) se termina astfel - e4>'© navxEq qpapxov §i nu se refera la pacat, ci
lamoarte. Astfel, textul grecesc s-ar traduce: „De aceea, dupa cum printr-un om a
intrat pacatul Tn lume §i prin pacat moartea, a$a moartea a trecut la toti oamenii,
pentrucare tod au pacatuit / pentru aceea ca toti au pacatuit". Dintru Tnceput trebuie
spuscae<J)'cp nu se refera sigur la pacat, pentru ca termenul pacat (= o apapxia) este
infeminin, iar acel & este un masculin sau, cel mult, un neutru, Tn nici un caz un
leminin, Femininul are forma fj. Forma cb se potrive§te, Tnsa, atat lui o G&vaxoq (=
TO3rH cat §i lui oetq avGpwjxoq (= un om ; Tn text se afla Tn genitiv sub forma evoq
rw8pd)ixou). Ultima varianta pare mai logica, totu§i: Tn care (om) toti 3 U pacatuit.

311
 Parintele Staniloae lamure$te ""
deosebirea dintre pacatul stramo§esc ca a c t refe
de el: „De aceea este o deosebire intre actul ^ }l
de el. Ceea ce mo 5 ten/m noi e nu actul ins * s% N j
protoparinti de pe urma lu i"24. 51' Cl s tarea r P\ J
Teologia ortodoxa respinge orice • ^ '0
protoparintilor care nu lasa loc pentru l i b e r t a t e a
acord cu Augustin, spune episcopul grec Kallist
acesta s p u n e ca « fire a o m e n e a s c a a fo s t d o b o ra ta de v in a , ^
in care.
cazut §i astfel a d e v e n it lip s ita de lib e r t a t e » . C h ip u l lui Dumi
ln^eu
innegrit de pacat dar nu a fost vreodata nimicit- " v“ cuest«
' a§a cum ■
cu vintele unui imn cantat de ortodoc$i la slujba Tnmorma - SpUn
slavei Tale negraite sunt, macar de$i port ranile p a c a te b r^ 0^
avem chipul lui Dumnezeu, inca mai avem v o in ta libera d *'

ingusteaza sfera de actiune. Chiar §i dupa cadere, Dumne

iarfe

24 Pr prof. Dumitru Staniloae, D octrina o rtodo xa $i catolica d^nro

. . . - . , p e P°mi
stramo$esc..., p. 14: „Sa privim insa mai de aproape aspectele acestei paCat05eni,
ramasa in natura umana. Ele sunt: 1 . Pierderea harului, sau autonomizarea omului f3jj
de Dumnezeu [...]. 2. Dar pierderea harului a produs o tulburare §i o slabire afiri
umane. Starea de pacat nu e num ai o schim bare a relatiei juste a omului cu
Dumnezeu, cum Tnvata catolicism ul, ci §i o m odificare ontologica in firea umana. [
Toata aceasta stare a om ului se nume§te m oarte sufleteasca. Ea se datore§te parasirii
omului de catre harul dum nezeiesc, de catre Duhul vietii. Ea s-a produs indataceomul
a savar$it actul neascultarii de Dum nezeu, m ancand din pomul oprit, dupa cuvantullul
Dumnezeu: «fn ziua in care veti manca din pom , cu m oarte veti muri» (Facere 2,17).
Caci atunci l-a parasit harul. $i precum tru p u l e m o rt fara suflet, a§a sufletul e mort
fara har, sau fara Duhul vietii. M o arte a fizica va fi num ai o urmare a procesului de
dezagregare ce s-a initiat in om prin parasirea lui de catre harul dumnezeiesc. la'
moartea ve$nica este perpetuarea, cu m u lt m ai agravata, a mortii sufletejti- $i^
invierea lui Hristos, ar fi fost §i p erp e tu a re a celei trupe§ti, - in veacurile fara sT=-:
dincolo de pragul m o rtii trupe§ti. tn aceste tre i m o rti, care in fond sunt una, s-
cuprinde intregul rezultat al caderii o m u lu i. De aceea Parintii rezuma in general e e
pacatului, sau starea om u lui dupa caderea m pacat, ca m o a rte ", P P -14-16.

312
s puterea de a voi - de a voi sa I se s u p u n a l ^ T ^
» * L Sfantului Irineu condit ia originara a omului a ^ « rivit

K * SPiritUa,a' in0Centa 51 Slmplitate 'mbinate cu curat

^ trebuia sa ca5tige asemanarea dumnezeiasca printr T ^ '
c\nu con sid e rs caderea omului ca fiind 0 rebeliun* “

J fc ci mai degraba o dorint, im pulse de a se matuciza

^ prin Botez omul este trecut, in chip nedureros,• Iprin —chlnurj|e

" M M | |»^

De care le-asuportat Hristos pentru noi. Noitrebuie-•

sa
oa
5dferirte e n - •
- im tinim to t ceea ce El a trait §i a realizat, dar, in mod
tri
tfp 5*sa arat£ jubirea nemarginita a lui Dumnezeu, pentru ca
adoxal, a|CI s . . . . r u v,a
p3ra°U m lasati sa experimentam durerea extrema pe care Hristos a
PU^scut-o in Jertfa Sa, ci suntem transput, inca de la inceput, in
cun0S. |nvjerii sale. In Botez se traie§te moartea cea plina de viata,
b'jClJV bine SpUS/ prin intreita cufundare cea impreuna cu Hristos,
5
3ioartea
m J nna<;tra
noasua este^ inlocuita cu viata Lui, a§a cum sustineSfantul
Chirilal lerusalimului .
A§a cum sustine Sfantul Grigorie de Nyssa, Botezul este Taina
prin care se restabile^te inrudirea intre Cel ce conduce §i cel care se
lasacalauzit27. Daca moartea lui Hristos este traita de noi prin imitare -
celetrei cufundari reprezentand cele trei zile petrecute de Hristos in
moarte - Tnvierea cea de-a treia zi este traita in chip real, §i aceasta
deoarece prin Hristos, care este prezent real in apele Botezului,

^KallistosWare, The Orthodox Church, Penguin Boo , 99*7

. ZQ a / /.0 ^23
mistagogica,
“ Sfantul Chiril al lerusalimului, Coteheze M istagog . Ed jBM a, B0R,
Oespre Botez, 4-5, in vol. „C ateh eze", trad, de Pr. Dum .tru

Jaresti, 2003, pp. 348-349. ,p5Dre ?nVafdmdntu/ religios,

^antul Grigorie de Nyssa, M arele cuvant cate e ic ^ br Teodor
H i n Scner/, partea a doua, in col. .P.S.B.'. voL 30, trad.
B°dogae, Ed. IBM al BOR, Bucure$ti, 1998, pp. 334-338.
 O g n s ta n ^ ^ ^ e p te n M -----------------

rautatea din firea umana este inecata, iar omul este rj(jjc \ |
duhovniceasca. ^ \ j
Taina Sfantului Botez nu schimba nimic jp as

JS j
formele trupului raman neschim bate, dar el atinge potrivit p|aU*^ i
Dumnezeu mi§carile sufletului, m a?a fel incat dupa ie5irea
Botezului omul este „oarecum altul fata de ceea ce f ^ l
inainte"28. Tn baia Botezului dupa ce om ul a lepadat ceea ce-l st3 j"1'
mai inainte, harul lui Dumnezeu lucrand de sus este
pacatului $i forma fericita a chipului este regasita. Sub acest as^
noul cre§tin are datoria de a prelungi harul Botezului intr-0 SW(
baptismala prin care realitatea m ortii $i invierii din apa cristelniteieste
reactualizata prin moartea fata de propriul egoism
§i invierea la
libertatea cea intru Hristos: „Taina Botezului nu este numai o reafa,
momentana a unei m orfi §i invieri tainice a celui ce se boteaza, ci
inaugurarea unui proces in care m oartea ?i invierea aceasta continui
pana la desavar§ire. M oartea aceasta in continuare este aspect,
negativ al ascezei, este lupta im potriva omului vechi al pacatului;
invierea este aspectul pozitiv, este cre?terea omului nou al
virtutilor"29.
Moartea §i Invierea lui Hristos, la care participam prin Bote^
ne dau puterea sa murim fata de pacat $1 sa inviem in virtute, lavbP
cea adevarata: Jn g ro p a ti fiind im preuna cu El prin botez, c u ^
inviat...lar pe voi care erati m orti, in faradelegile S' in
imprejur a trupului vostru, v-a facut vii, im preuna cu Sine,
toate gre§elile" (Coloseni 2,12-13). ceputuUise
Astfel, prin Taina Sfantului Botez se Tnfaptuie§te ' ^ ^ carecel
deschide perspectiva hristologica a antropologiei, iar mo

™ Cf. Marius Telea, op. a t , pp. 400-401. . doX6/ Ed.

29 Pr. prof. dr. Dum itru Staniloae, A scetico $i m istico Bisericii O r o
B.O.R., Bucure§ti, 2002, p. 58.
 ^ L B A COiOCVn J N A T m ^

** V continuS r ,CA
r>U' ^P irtd g fj
> fi stirm s acestuia.

H B o te z u l~ „d a ra lD u h u lu i
h documentul de la Lima se F
dinainte, din timpul „ de ' ca: ,/S f|
harului Duhului Sfant h T bot^ " f t 5,* h ,uO *tej
* * * in raport cu partic,Parea a'" a Botezu,0. ' 0
s , :, tro M w „ m «

^
P o z e„ , * P* " 'c " c i 0u * , " » ' « t o
nu este conturata prea bine natura
. harului
,s t° s in „p ol uj c. ^ a nn ‘k
f e s te 7
jgntin raport cu opera mantuitoare a lui lisus Hristos" 32 5 asfa d in'
Invatatura protestanta sust ine cu obstinatie Invatatura ca
^ sufla unde vrea , msa teologia ortodoxa adauga ca i n t i -
whu, este al lui Hristos, noi 5tim ca el nu poate sa sufle decat
Jirec!ia lui Hristos. Dupa invatatura ortodoxa, toate Sfintele Tain*
(toteiul nefacand nota discordant!) se savar?esc prin Duhul Sfant
M o t prin rugaciunea preotului ca rugaciune a intregii comunitab
tqke. Lucrarea lui Hristos este intru Duhul, pentru ca nu face
altceva decat preface fiinta noastra to t mai duhovniceasca adica mai
pmeabila ;i patrunsa de Duhul Sfant. Procesul duhovnicesc, lucrarea
jietanta harica a Duhului Sfant nu este altceva decat o permanent!
jmereu mai clara intiparire a chipului lui Hristos in noi, sau o
prefacere a noastra dupa chipul lui Hristos. Biserica Ortodoxa ne
"fetifeaza un Dumnezeu Persoana, implicat activin relatia cu omul $i
* lumea' ^eci tesponsabil. Responsabil devine $i cre$tinul in

. Bisericd, Euharistie si Slujire..., P- 22.

» lbidem' . r tr iu o a documentul ecumenic,, o
Pr- Prof. dr. loan I. lea, C o n v e rg e n t in credm,
Kristie, Ministeriu", in „S.T.", 1983, nr. 9-10, p.
Constanta, 4-6 Septembrie 2012, Romania

...jmentul in care prime^te numele sau la Bote

persoana sau de chip al lui Dumnezeu raspunde' ^ """
dezvolta ?i se mentine fn relafia responsabila c u V ^
Hristos e o adevarata haina luminoasa este h ^
05 S i . ,
Hristos v-ati botezat, in Hristos v-atf §i imbracat" {G a la w ?
Haina aceasta nu ramane numai la suprafata ca hainele oh H
~„B3 - °bi}nuite
imprima in fiinta noastra in treaga"33. '5nuite. cij,
Datorita „chipului lui Dum nezeu" din el, omul
depj
limitele vietii pamante 5ti ?i tinde la infinit sa urce in unirea !
cu Arhetipul. El este chemat sa traiasca teocentric, iar dacail
Dumnezeu printr-o hotarare liber consimtita, se refuza 5i se d«7'
pe sine insu§i. De aceea, ca omul sa se mentina ca $i „chip" a|f
Dumnezeu, intre om §i Dumnezeu trebuie sa fie 0 cornu*,'
continua, o relatie vie, in care sa fie activ nu numai Dumnezeu, ci^
omul.
Trebuie notata „ezitarea documentului BEM de a atribui unrol
activ Duhului insu§i. Intre prima fraza a paragrafului (B 5) $j

urmatoarea pare ca are loc un hiatus"34. Textul vorbe§te despreo

continuitate a lucrarii Duhului, despre rolul sau in revelarea Fiului§iin
acordarea puterii ucenicilor §i unitatii Bisericii, insa „dupa aceasta
explicatie, textul nu ne spune - cum ne-am fi a§teptat-ca acela§iDuh
coboara asupra celui botezat ca sa-l §i unga, ci ca: "Dumnezeuimparte
asupra fiecaruia din cei botezati ungerea Duhului Sfant promis..." (B
5)"35. Se face de asemenea amintire, in documentul ecumenic despr?
„transmiterea Duhului"(B 14)36 prin Botez care pare a fi ie='
inseparabil de „misterul pascal al m ortii §i invierii lui Hristos ,ceeat

Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogm atica..., vo .

34 Anca Manolache, op. cit.,p. 84.
35 Ibidem, p. 299.
36
Biserica, Euharistie f i Slujire..., p. 26.
 * rDLOCVlU NATIONAL DE TEOLOGIE DOGMATICA ORTODOXA
~
^ ^ le a g a ca este prea putin important daca Botezul are loc
unerii m 5 in "o r" sau prin „stropirea cu apa". Autoht par
fin aCtul " L titi de faptul ca: „ToVi sunt de acord sa spuna ca botezul
tn‘rUt0tU'e un botez in apa §i in Duhul Sfant"(B 15)37; faptul ca unii il
apa", iar altii „prin punerea mainilor", dar i5i recunosc
practica "^ e z u l Ti lini§te§te deplin. Ei vad Tn aceasta „recunoa$tere
recipr°C.„ em nul „vizibil" al comuniunii sacramentale §i ecleziologice
5
deplin0 o n fo rm Tnvataturii o rto d o xe , Duhul S fa n t este arhitectul
ii noastre Tn Trupul tainic al lui Hristos, caci daca Hristos se
chipul slujitorului, dezbracat de haina Sa divina, Tn schimb
^ ramanand ascuns Tn ipostasul Sau, une§te fiecare din ipostasele
DUhljl energia Sa divina, precum §i pe acestea la un loc, spre a le
r 0 noua na§tere - cea Tn Duh - §i a le orienta spre Hristos ca pe
daf UI tn piiii ai Tatalui ceresc: „Caci cati sunt manafi de Duhul lui
nijte Tii, i " 1
Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. Pentru ca n-ati primit iara§i un Duh
I robiei, spre temere, ci ati prim it Duhul Tnfierii, prin care strigam:
Awal Parinte! Duhul Tnsu§i marturise§te Tmpreuna cu duhul nostru ca
ai lui Dumnezeu" (Romani 8,14-16).
suntem fii
Duhul Sfant este Cel care sfinte§te creatura §i ne pune Tn
comuniune, Tnsa numai Tn sanul Bisericii, prin Sfintele Taine §i ierurgii,
prin rugaciune §i dorinta de Tnduhovnicire. Lucrarea Duhului Sfant are,
a$adar, un caracter eclesial. El ne une§te cu Hristos §i umple Biserica
de har. „Prin Duhul Sfant Care ramane Tn Hristos §i prin urmare Tn
^erica, Domnul continua sa-§i exercite puterea Tn Biserica nu numai
princuvinte, dar §i prin fapte directe. El T§i exercita puterea Tndeosebi

^•bidem.
^Prof. dr. Adrian Niculcea, op. c/t., p- 9.
317
 g n s ta n fr± 6 S j p t e m b r ie I Q l l R o m S n i a

prin taine S' ierurgii si prin raspunsul credincios

rugaciunilorin Biserica"35, spune parintele Staniloae. *
Botezul este ritmul vietii noastre cotidiene in care
Hristos, „prin pogorarea Sfantului Duh", a$a cum vedem dirr6^ * ^
din slujba Botezului: „Tu insuti dar, iubitorule de oarnenj
vino §i acum cu pogorarea Sfantului Duh §i sfinte§te §j a p a '^ ^
Botezul inseamna, a$adar, comuniune, inseamna Tntaln.Vn aCeast3*
*'“ 3 CU
$i cu harul Duhului Sfant, pentru ca in fiecare Taina ^
chemarea Sfantului Duh, pentru ca prin aceasta chemare se 0bSeri1
o indoita prefacere a elementelor umplute de harul d iv T ^
credinciosului care devine pnevmatofor. „Aceasta transfor '
este un act mecanic din partea naturii divine; harul p a tru nd e^ ^
suflet §i chema la conlucrarea cu el, devenind lucrare sinerget'"-*
este, cum spune Nicolae Cabasila: „Trecerea vietii §i puterii Tainele
harului divin) in vointa noastra"41. Insa cel ce este scufundat *^
sfintita de Duhul, se intalne?te cu Hristos „incadrandu-Se in P e iL t
Lui si se umple de energiile Duhului Sfant ce iradiaza din Hristos”" "

Necesitatea Pedobaptismului
Una din principalele probleme legate de administrarea Taina
Botezului o reprezinta diferentele in ceea ce prive5te persoanele care
pot fi botezate. Documentul face un pas important in acest sens,in
c o m p a re cu documentele ecumenice anterioare, admitand ca .este
^ , 3 ^ ezu^copiilor sa se fi practicat in perioada apostolica", dar
S d. „botezarea dupa o m arturisire de credinta personals este

39Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, Rugaciunea lui Hsus si experienfd / '
de Marilena Rusu, Ed. Deists, Sibiu, 1995 p. 102. _a eZeireo
401 Vasile Coman, Lucrarea Sfantului Duh pentru sfintirea f i 'n u
„Ortodoxia", 1988, nr. 2, p. 17.
41Nicolae Cabasila, op. cit.,p. 198. 38.
42Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica, voium ul I I I - ' P

318
^ ma/c/ar^a et ez se tpa ta
^ atunc/ * e Wou' W ^ 5 ^ ^
^ e m i s i o n a r e , i n s a aceasta nu e« , w ° 6,*>‘"ta ' " ^ i 43.
0 -testacnentare precum : „s -a b o t e jb o t^ i ' 8

,,„ r ^ te 16 ,3 3 ; sau „am e/ te ^

* * . » se mte/eaga 0 prac « « ,w ^ „
inceputurilecreftmtsmulm.SfSntui ,• b ote^ / « cn •, ^ ^ te o / j
apostolice a p r o p i a t e , n n eu afirm a tn a c °r de '
ipostolloan), ca * prunc,. (p3ru „ epof « « se„s, pe a
Majoritatea sacrz^ ' anfesJ Sp ^ Ua/ a/ s « nf ,
copilorpe a « * *c ,/r jca o
rc^"°o n ! ^ P^ o ra n i ,n(p
arriblu de me^ia za
■ W a « 5/ d e
BOteZ'alitate in care se na5te si crejte copilul care se boteaza. Teologul
5pn stant Paul Althaus crede ca realitatea nou-testamentara a
Pr° “rii unor case Tntregi este „adevaratul §i singurul temei al
botezar" ^ ^
Botezului copiilor
In capitolul rezervat acestui subiect al Botezului copiilor,
oocumentul BEM evidentiaza caracterul comunitar al Botezului:
B o te z u l adultilor §i botezul copiilor au loc - §i unul §i celalalt -
in la u n tru l Bisericii ca comunitate de credinta"(B 12). Acest caracter
este subliniat §i Tn finalul paragrafului unde se spune: „Cu fiecare
botez, Tntreaga comunitate ?§i reafirma credinta Tn Dumnezeu §i se
angajeaza sa puna la dispozifia celui botezat o ambianfa de slujire §i
marturisire. De aceea botezul ar trebui sa fie totdeauna celebrat §i
desfa5 urat Tn cadrul comunitatii cre§tine"(B 12)46. Importanta
dogmatica decisiva este aceea ca parinfii copiilor cre§tini nu pot fi
C°nsiderati izolat, Tn sine, ci sunt membrii comunitafii cre§tine. Althaus

Biserica, Euharistie si Slujire..., P-

w,oue>o/uj/re..., p. 24.
iProf.
** dr.
J Dumitru
~ Staniloae,
f — op. cit.,wp-
J. 65.
PaulAlth-- -
-

^ 3us, Der Christenglaube und dasUIISterben, IV, Gutersloh, 1941, p. 349.

eiser/ca, Euharistie ?i Slujire..., p. 25.

319
 ^ - f l f i N A TIONAL DE TEOLOGIE DOGMATICA ORTOnnvA

credintei celor adulti, a;a cum se vede din

pS redau vindecarea slugii suta 5ului, a fiicei femeii
i,e care , |Unatic, a paralizatului din Capernaum, etc. Copilul
^ c e , 3 f'°e l de p a rin g lui §i pentru el dau marturie despre
„ V 13 BOt s nasii, parintii $1 preotul sau episcopul care oficiaza
$ ^in 'ntreaB'H' ca!*® este prezenta prin cei care se roaga

^ H riS t° S'
r .oU|na Dumnezeu lnsu?i este cel care ac^ioneaza in om.
/ ' jn B°teZcopi|U|Ui totul: viata, ereditate biologica ?i psihologica.

inV1 ‘'aU d3t care nu i-l Pot da este via *a 'n Dumnezeu>care include
P3f! U1 ,ucrU p6 C ' libertatea acelor deterministe pe care ereditatea
t reativltat0a -§Jn sine. Este un dar pe care parintii il fac copilului lor,
51 3nalep°artadar p e care nu i-l pot impune, deoarece la aceasta
lareste UnlCUl Dumnezeu, el trebuie apoi sa-§i dea adeziunea
it#iva 3 1Uforma libertatii, a asentimentului §i a supunerii. Un dar
'personal'sub rjrr)entat in viata, dupa masura in care il prim im , dar
care va fi eXper,ea|itate deplina doar la sfar§itul timpurilor, la inviere.
care va devern Botezu| Copiilor cere o comunitate (familia, parintii
tocrtiai de 3ceea ^ re g- aj Ute sa educe la inserarea in acest proces
sp iritu a l*' a u - ... ^ deschid mai u§or credintei marturisite de cel din
(esinere"3- "C<^ ' ” du|?ij. sau chiar decat tinerii, atat pentru ca in ei nu
***** t'orgoliul individualist, cat 5i pentru ca ei nu se simt inca
* * Z t de legalitatea naturii 5i impiedicati de pornirile inferioare.
JTedca totul e posibil 5i au o bucurie pentru ceea ce e frumos 5,

un alt aspect im portant este vizat de afirmatia ca „Botezul

(datas-a savar§it cu apa, in numele Sfintei Treimi de catre un «slu„tor

^prof. dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 64.

321
Constanta, 4-6 Septembrie 2012, Romania

spune~d~de§i copilul „nu poate

totu§i botezul lui ;/nu este un botez fara credinta", p^°Pr'a ^ d ip ^
si marturia parintilor inconjura c o p ilu r48. ' ntru ca „ c J■
Pedobaptismul nu a provocat niciodata tulb
Ortodoxa, pentru ca teologia rasariteana a ramas fideia ^ ?n Bi%iCj
§i patristice. Biserica Ortodoxa nu a Tntemeiat n e c e s ita t^ b'blic“
copiilor pe ideea de .pacat", ci pe faptul ca in toate eta* ^ b° H
inclusiv pruncia §i copilaria, omul are nevoie „sa se
adica sa inceapa o viata noua in Hristos. .Botezul nu ^ ^ n°y”
lama, asa cum socotesc mesalienii, care §terge pacatete'006^ 030
Caci daca botezul ar lucra doar in acest fel , cu c
v.u LG 5C0p anteri°
rflgj L are,

pruncii care nu au gustat pacatul? Caci Taina nu fagadui

ci lucruri mai mari §i mai desavar§ite decat acestea- este ^
bunurilor viitoare si prefigurare a invierii care va veni §i com ^
patimile Domnului si participare la Tnvierea Domnului
mantuirii 5i tunica a desfatarii §i vesmant ca lumina ha mant'63
aw. , . ,.49 * niai Diuit
msas, lumma , spune Teodoret de Cir; parintele Staniloae intare
aceasta invatatura patristica: .Copiii nu pot fi privati de aceasj 1
moarte cu Hristos a omului vechi din ei §i de temelia vietii eternepj
in once om de Hristos"50. Teologia §i practlca ortodoxa a intelesca
4 inta eshatologica suprema a vietii celei noi nu poate fi inteleasa I
deplin nici chiar de catre "adultul constient""51.
Faptul ca copni nu pot marturisi credinta in Hristos nu poate j
onstitui un motiv serios pe baza caruia sa Ii se refuze botezul, fiindd
Mantuitorul ne-a aratat ca drumul spre mantuire sau vindecarepoate

47 Cf. Pr. prof. dr. George Remete, Curs de dogmatica, 2004-2005, dacti ogr
48 Cf.Ibidem, p. 229.
49 Teodoret de Cir, Compendium haereticarum fabularum, PG 83, 512.
50 Pr. Prof. dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 63. Stan,^
51 John Meyendorff, Teologia bizantina, trad, de pr. conf. Dr. Alexan ru
I.B.M. al B.O.R., Bucuresti, 1996,p. 258.

320
rnnstanta, 4-6 Septembrie 2012, Romania

instituit» (preot) sa u , in caz d e n e c e s it a t e d e un c r e s t ' " ' ' '

u . . . - ’ u" D«ezaft
' t care nu poate fi repetat. Trebu,e sa se evrte orice pr S
P ra cf.;^
Unr terpretata ca o „re-botezare»(B I 3f . „Cu a,te
putea Tl inI A.* ^ <-v r
^ r iw o c t o r o c n m n n r ,— — vinte .
3Cord m
un acora m ceea ce P riv e 5t e .r e~s pr m g e r e a re-o
...bv.,ca re-botezSrii,
• > st8
0teza •
I#
continuare „d e p lin a ta te a s a c r a m e n t a la " a u n ei Biserici, Se * '
K
°PuHie
„deplinatatii s a c ra m e n ta le " a a lte i B ise ric i"55. R a p o r t J V
... i U0
exprima speranta ca practicile care ar putea fi interpretate ^ ^
botezare vor Tnceta ;/dat fiind ca Bisericile ajung |a Q «***'*■
reciproca mai mare §i se accepta reciproc, dat fiind ca e l e ^
. . . . . . u
relatii mai stran se de m a rtu n sire 51 d e slu jire - se vor abtine delaoti[(
de 1;
practica ce ar putea pune Tn discutie integritatea sacramentala
ala aaltor
Biserici sau ar atenua faptul ca Taina Botezului nu poate fi
rc rePetata”
(C om entariu B 13) .

Ca o intarire a ideii ca Botezul este irepetabil, docum entul de

la Lima afirma recunoa$terea reciproca a botezului este „un mijlocde
exprimare a unitatii baptismale date in Hristos" §i recomanda
Bisericilor sa „exprime Tn mod explicit recunoa§terea reciproca a
botezului lor" (B 15)57. De§i aceasta recomandare este una pozitiva,
menita sa conduca la o mai mare apropiere Tntre diferitele Biserici,
totu§i nu este suficienta. Simpla recunoa§tere a Botezului nu ar putea
duce, spre exemplu la posibilitatea Tmparta§irii comune, §tiut fiind ca
Biserica Ortodoxa Romana vede unitatea Bisericilor ca unitate in
plinatatea credintei §i Tn cele $apte Taine.

",D Drd. Ion Sauca, Considerapi ortodoxe asupra docum entului ecum enic,, Bo
Euharistie, Ministeriu" (Lima -1982), Tn „S.T.", 1983, nr. 7-8, p. 530.
S4 Biserica, Euharistie f i Slujire..., p. 26. Ecumenical
Sj Gunter Wagner, Baptism from Accra to Lima Tn M ax T h u r ia n (e •);
perspectives..., p. 12.
Biserica, Euharistie f i Slujire..., p. 26.
57Ibidem, p. 27.
 Ift COLOCVIU NATIONAL DE TEOLOG,EDOGm atu^ ^ . .

Concluzii
An a liz in d raspunsurile Bisericilor la capitolul din documentul
care face referire la Taina Sfantului Botez se remarca faptul ca
#E unientul incearca doar sa dea o direcfie privitoare la „unitatea
% a l a ” a intregii cre 5tinatati, dorindu-se atingerea „unitatii
^ jbiie" a tuturor confesiunilor pe calea „botezului unic", msa pentru
tin g e re s acestor deziderate se ajunge la relativizarea dogmelor §i a
3vataturii creatine adevarate in general. Nu compromisurile conduc la
marturisirea adevarului credintei, ci doar realitatile $i prezentarea lor
petemeiul Sfintei Scripturi §i a Sfintei Traditii.
S f a n t u l Botez nu lucreaza „ca o reprezentare demonstrative ca
un c e r e m o n ia l magic §i ca o obligatie sociala, ci lucreaza ca viata §i
rena^tere"58. Cre$tinul revine prin Botez la viata normala pe care o
a v e a m comuniunea paradisiaca. Dumnezeu Ti da astfel posibilitatea
omului, ca prin apa Botezului, sa revina la dinamismul spiritualizarii
sale. Acum Tnsa cre§tinul are un model de Tndumnezeire, real, Tntrupat,
concretca existenta umana, pe M antuitorul lisus Hristos; Hristos este
astfel §i model §i ajutor, dar §i paradigma §i suport in acest proces
reluat.

Realitatea diferentelor Tnca existente nu poate fi totu§i trecuta

Clivederea. Acestea privesc nu numai Tntelegerea diferita a Botezului,
J|dlecta §i conceptii diferite asupra credintei, lucrarii Sfantului Duh,
^er'cii, apartenentei la aceasta si Tn final asupra viefii creatine Tnsa$i.
r\ 1
,eaCeea este esential ca abordarea diferentelor Tnca existente sa se
3ca,ntr'0 viziune noua, care sa includa domenii precum eclesiologia,
% a Sfintelor T a in e , §i s u r s e le a u to rita tii cre§tine Tn Sfanta
Cr,Ptura Qf-
' anTa T ra d itie $i d ife r it e le tra d i{ii lo cale.
 rpa si actualizarea Botezului mseamn5
T v ie
trSitea un* v t\i duhovnicesti,
^ adica parinvietii
Sf§nt„s celei noi „CuV
,upta
Hrist°5, con
virtu ti'° r P
trgbuie 0 duc§ tn fiecare S'

sa,e- ,ntre Botez Si celeste Taine exista o legatura f ^

, dumnezeirii pe care-1 imparta5esc, pentru a pr, \
harui unic al june teandrica, o conlucrare |iber5 ««»,„■
stabileSte 0 Tajnele au scopul de a preface, succesiv it>
Dumnezeu^ 0m uM Hristos. lnsa, Botezul * 3
n0aSU3e e o prim im , este u5a de acces spre celeialteTai„e, N
Tain3 ce crestini, cea care pune tem el.a dezvoitarii
persoane s' consm
care ne tac ,nceputu|confirmarii id e n tity noastre 5

________________

7. Serghei Bulgakov, Ortodoxia, trad, de Nicolae Grosu, Ed. Paideia, Bucure§ti, 1994,c.