REVISTA

ARHIEPISCOPIEICRAIOVEI,
ARHIEPISCOPIEIRAMNICULUI,
EPISCOPIEISEVERINULUI §1STREHAIEI,
EPISCOPIEI SLATINEI §1 ROMANATILOR

A FACULTATIIDETEOLOGIE- CRAIOVA
 REVISTA

ARHIEPISCOPIEI CRAIOVEI,
ARHIEPISCOPIEI RAMNICULUI,
EPISCOPIEI SEVERINULUI SI STREHAIEI,
EPISCOPIEI SLATINEI §1 ROMANATILOR
§1

A FACULTATIIDE TEOLOGIE - CRAIOVA

A N U L L X I I (7 3 3 -7 3 6 ), N R . 1-4, I A N U A R I E -A P R 1 L I E , 2 0 1 0

EDITURA MITROPOLIA OLTENIEI

CRAIOVA
ISSN 1013-4239
 COLEGIUL DE REDACTIE

P R E §E D IN T E
I.P.S. Prof. Univ. Dr. IRINEU POPA,
Arhiepiscopul Craiovei, Mitropolitul Olteniei §i Decanul Facultatii de Teologie a
Universitatii
5 din Craiova

M EM BRI
i.P.S. GHERASIM, Arhiepiscopul Ramnicului
P.S. NICODIM, Episcopul Severinului §i Strehaiei
P.S. SEBASTIAN, Episcopul Slatinei $i Romanatilor
P.S. Lect. Univ. Dr. EMILIAN LOVI§TEANUL,
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului
Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. M IRCEA PACURARIU
Acad. Prof. Univ. Dr. ION DOGARU
Pr. Prof. Univ. Dr. JOHN BRECK (Franta)
Pr. Prof. Univ. Dr. PAUL N A DIM TARAZI (USA)
Prof. Univ. Dr. NICO LA E RODDY (USA)
Prof. Univ. Dr. ARISTOTLE PAPANIKOLAOU (USA)
Pr. Prof. Univ. Dr. VIOREL IONITA (Elvetia)
Prof. Univ. Dr. PAVEL CHIRILA
Pr. Prof. Univ. Dr. CONSTANTIN PATULEANU
Conf. Univ. Dr. M IHAI V ALENTIN VLADIM IRESCU
Pr. Conf. Univ. Dr. PICU OCOLEANU

RED A CTO R §EF

Pr. Asist. Univ. Dr. N ICOLAE RAZVAN STAN

Coordonator revista/Tehnoredactare/C orectura/ Secretariat

redactie/M achetare §i pregatire pentru tipar:
Pr. Asist. Univ. Dr. N ICO LA E RAZVAN STAN
 CUPRINS

STUD II
I.P.S. Prof. Univ. Dr. IR IN EU POPA,
Arhiepiscopul C raiovei §i M itropolitul Olteniei
Invatatura hristologica a Sfintei Biserici Ortodoxe
dupa Sinodul V E cum enic ..........................................................................................7

Pr. Prof. Univ. Dr. N IC U D U M IT R A §C U

Monahismul de ob§te in preocuparile patristice ale Mitropolitului
Nestor al Olteniei (cu referire directa la Sfantul Vasile cel M a re ) 28

Pr. Prof. Univ. Dr. SORIN COSM A

Duhul „de viata FacatoruV' §i Sfintitorul creatiei ........................................... 44

Pr. P ro f U niv. Dr. $TEFA N RESCEA N U

Mitul potopului in istoria religiilor ......................................................................52

Diac. Lect. U niv. Dr. G A BRIEL V A LERIU BASA

Stravechi publicatii romane§ti din teritoriile intercarpatice,
punti de legatura intre romanii din Ardeal §i cei din actuala
Mitropolie a O lteniei .............................................................................................. 63

Lect. Univ. Dr. G E LU CALINA

Despre individ, toleranta §i relig ie ..................................................................... 71

Lect. Univ. Dr. IU L IA N M IH A I L. CO N STA N TIN ESCU

§tiinta academica a Dreptului Canonic Ortodox:
Contributiile canonic tilor Nicodim Mila§ §i Joseph Zhishm an .................. 85

Pr. Asist. U niv. Dr. N IC O L A E R A ZV A N STAN

Relafia dintre doctrina §i spiritualitate
in gandirea Parintelui Sta n ilo a e .......................................................................106

Asist. Univ. Dr. SV E T O SL A V S. RIB O LO V

A note on the economical basis o f the rise o f the
Christian asceticism. Or does the transformation o f
the ancient fam ily perm its the asceticism ? ......................................................128

3
Asist. Univ. Drd. C O R N ELIU -D R A G O $ BALAN
Omul contemporan intre Iisus Hristos §i celelalte idealuri...
................... 136
Diac. Prep. Univ. Drd. FLO RIN T O A D ER TO M O IO A GA
Logosul creator §i mantuitor in viziunea Sfantului Atanasie cel Mare

Pr. Drd. DUM ITRU RUSU

Interpretarea tipologica a Vechiu/ui Testament la O rigen ................ ^

Pr. Drd. N IC U §O R PO PESCU

Coordonate sociale in Mitropolia Olteniei in timpul
celui de-al doilea razboi m ondial ................................................................... 1^2

LEGISLATIE
Statutul Casei de Ajutor Reciproc a Clericilor §i Mirenilor
din Sf. Arhiepiscopie a Craiovei - Mitropolia Olteniei I.F.N. ................. 205

CRONICA
Bilantul Facultatii de Teologie din Craiova pe anul 2009
(Pr. Conf. Univ. Dr. PICU O CO LEA N U ,
Conf. Univ. Dr. M IHAI V A LEN TIN V LA D IM IR ESC U ,
Pr. Asist. Univ. Dr. N ICO LA E RA ZV A N S T A N )..................................... 220

RECENZII
Pr. Conf. Univ. Dr. N IC O LA E M O RA R,
Religia de la „ homo habilis ” la „homo adorans
Studii de teologie religioasa, Ed. M arineasa,
Tim isoara, 2010, 227p. (Pr. Prof. U niv. Dr. SORIN C O S M A )............... 229

Conf. Univ. Dr. CRISTIN EL IOJA,

HOMO ECONOMICUS - Iisus Hristos,
sensul creatiei §i insuficientele purului biologism,
Ed. M arineasa, 2010, Tim isoara, 335p.
(Prof. PAU L K R IZ N E R ).................................................................................... 231

Pr. Dr. LU CIA N FA R C A $IU , Teologia imnografiei

praznicelor imparate$ti din ciclul pascal. Studiu liturgic-istoric,
Ed. U niversitatii „A urel V laicu” , A rad, 2010, 370p.
(Conf. Univ. Dr. C R IST IN E L I O J A ) .............................................................. 235

4
 CONTENTS
STUDIES
His E m inence P hD Prof. IR IN E U P O P A ,
A rchbishop o f C raio v a an d M etro p o litan o f O lten ia
The Christological Teaching o f the H oly Orthodox Church
After the 5th Ecum enical C o u n c il ................................................................................. 7

Fr. P hD P r o f N IC U D U M IT R A $ C U
The Coenobitical M onasticism in the Patristic
Preoccupations o f the M etropolitan N estor o f Oltenia
(With D irect Reference to Saint Basil the G r e a t) ................................................ 28

Fr. P hD Prof. S O R IN C O S M A
The Spirit „ the L ife Giver ” and Sanctifier o f C re a tio n ..................................... 44

Fr. P hD § T E F A N R E § C E A N U
The M yth o f the F lo o d in the History o f R e lig io n s .............................................. 52

D eac. P hD L ect. G A B R IE L V A L E R IU B A S A
Very O ld Rom anian Publications fro m the Inter-Carpathian territories,
Bridges between the Romanians in Transylvania and those fro m the
Current M etropolitanate o f O lte n ia ........................................................................... 63

PhD L ect. G E L U C A L IN A
Considerations on the Individual, Tolerance and R e lig io n ...............................71

PhD L ect. IU L IA N M IH A I L. C O N S T A N T IN E S C U
The A cadem ic Science o f Orthodox Canon Law: The Contributions
o f the C anonists N icodim Mila§ and Joseph Z h ish m a n ...................................... 85

Fr. P h D A ssist. N IC O L A E R A Z V A N S T A N
The R elation B etw een D octrine and Spirituality
in F ather D um itru S ta n ilo a e’s T h in k in g ................................................................. 106

P hD A ssist. S V E T O S L A V S. R IB O L O V
A N ote on the E conom ical B asis o f the R ise o f the
Christian Asceticism . O r D oes the Transform ation o f
the A ncient F am ily P erm its the A s c e tic is m ? .........................................................128

5
Assist. CO R N ELIU -D RA G O § BA LA N
Modern Man between Jesus Christ and the others Id e a ls .........
136
Deac. Assist. FLORIN TO A D ER TO M O IO A G A
The Creator and Saviour Logos in Saint Athanasius the Great
•ISO

Fr. D UM ITRU RUSU

Typological Interpretation o f the Old Testament in Origen ....

Fr. N IC U §O R POPESCU
Social Coordinates in the Metropolitanate o f Oltenia
during the Second World W a r ........................................................................... .

LEGISLATION
The Statute o f the Mutual A id Society o f Clerics and Laics from the Holy
Archbishopric o f Craiova - Metropolitanate o f Oltenia N.F.I. .............. 205

CHRONICLE
The Report o f Activity o f Faculty o f Theology
from Craiova in the Year 2009
(Fr. PhD Senior Lecturer PICU O C O LEA N U ,
PhD Senior Lecturer M IH AI V A LEN TIN V L A D IM IR E SC U
Fr. PhD Assist. N ICO LA E RA ZV A N S T A N ) ............................................... 220

BOOK REVIEWS
Fr. PhD Senior Lect. N IC O LA E M O R A R
Religion from „homo habilis” to „homo adorans”.
Religious Theology Studies, M arineasa Publishing H ouse,
Timisoara, 2010, 227p. (Fr. PhD Prof. Sorin C o s m a ) ...................................229

PhD Senior Lect. CRISTIN EL IO JA ,

HOMO ECONOMICUS - Jesus Christ, the Sense o f Creation
and the Insufficiencies o f Pure Biologism , M arineasa Publishing House,
2010, Tim isoara, 335p. (Prof. PA U L K R IZ N E R ).........................................231

Fr. PhD LU CIA N FA R C A §IU , The Theology o f the Hymnography

o f the Kingly Feasts from the Pascal Cycle. Liturgical-Historical Study,
„Aurel V laicu” U niversity Publishing H ouse, A rad, 2010, 370p.
(PhD Senior Lect. C R ISTIN EL I O J A ) .............................................................. 235

6
 O M U L C O N T E M PO R A N In t r e jjs „ c

C E L E L A L T E ID E A L U R ,

Asist. Univ. Drd. CORNELIU-Oj^

Cuvinte cheie: antropologie, evolutie, om modem nu

antropologice, persoana, individ sish
%
Keywords: anthropology, evolution, modern human being
anthropological systems, person, individual S

t.Introducere
Omul are posibilitatea sa-§i fimdamenteze viata, m virtutea libertatii
prin coordonate netrecatoare, fie pi in cooidonate trecatoare; i§i poate^'
casa pe nisipul iluziilor $i faptelor de^arte sau pe stanca Hristos -
suprem (Matei VII, 24-27). Evanghelia ne indeamna sa cautam maiea!lli
Imparatia lui Dumnezeu ?i toate celelalte idealuri ni se vor adaugT^
(Matei 'V I, 21). §i aceasta deoarece valoarea omului este direct
proportionala cu calitatea idealului sau, fapt ce ne avertizeaza sa fim aten!j
ce idealuri ne alegem. Idealuri care ne tree chiar §i dincoJo de moarte, or
idealuri care chiar din aceasta viata se dovedesc fara suport real, Iipsite <je
consistent^ §i perspective ve$nica.
Viata omului este o permanenta rascnice de drumuri la care poti sa
alegi sa calatore§ti in viata ta cu Hristos, sau alegi sa calatore^ti doar cu
idealuri efemere sau cu propriile iluzii, cu idealuri care te scot din
autenticitatea vietii. Iisus Hristos este criteriul oricarei vied care-?i propane
sa transceanda moartea ?i sa ajunga la nemurire.
Starea fireasca a mintii omului este de a se uni cu mintea lui Hristos,
dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel: „Noi insa avem gandul (mintea) lui
Hristos” (I Corinteni II, 16). Sfanta Scriptura vorbe^te despre oameni stricati
la minte §i lipsiti de adevar (I Timotei VI, 5), $i tot ea ne indeamna sa ne
schimbam viata prin innoirea mintii (Romani XII, 2) §i sa nu traim ca
paganii care i?i petrec viata in de§ertaciunea mintii lor (Efeseni IV, 16).
Asceza ortodoxa acorda o importanta deosebita mi§carilor mintii, $tiind ca
atunci cand mintea contempla lucrurile materiale, lipindu-se hedonist de ele,
se imbolnave?te §i transmite boala tuturor puterilor sufletului. Datorita
libertatii sale, mintea se mi§ca dupa cum dore§te, modificandu-se §i
modificand §i sufletul, fie in mod negativ, atunci cand mintea se alipe^te
excesiv de cele materiale, Fie in mod pozitiv, cand mintea este indreptata
spre Dumnezeu §i cugeta la lucrarile Lui.
Omul a fost menit de Dumnezeu, prin constitutia sa psiho-somatica,
 DnW'iczeu. casase'mp;ilti> sa Se !„alte ,

'r
nuii-
0 i; iui Dumeu* u, *__
T*«W
""1 1
t ci S'a Pr*bu?it m materiatitatea
................. acestri I, ■
Pe r " P -r'a !" fii" ta S a ? i- od« a cu'a'c a' terand * " * c h i n n , •
A n l r o p o l o g i a r a s a n t e a n a face deoseh; Sta>?' ffinta n P U'
^ t a u * depacat 5i cea de dupa cadere " eSen!,a,a Mtre f T '
'^batpmcmlde refennta sau adactie a I pacat- D in m !a ,u'
^ terfrifc sm wnlor, ci sunt fo/osite’d°Ji,U' U' ’ puten/e su fle n T "' 0 6 s ' a
cffltreze m el ?i m Dunwezeu si sj , 6 aces'ea; in fletu,u' nu ma;
- .nr. el se t e a at e de cele « £ £ & < * 3Stfe' ^ ce * *
or, zi ** —
ntiediul simturilor de acestea. Dar pe langa faptul ca omul creeaza mai
j (Tj-aba diviziuiiea celoi ce eiau unite, simturile inse^i ale omului §i puterile
^punzatoare ale sufletului imbiaca, din moment ce se supun lor, forma
L
-elor sensibile, §i-§i fac chip analog lor. Sufletul, mi^cat impotriva firii catre
inaterie, imbraca, pi in intermediul trupului, chip omenesc. Sau, cum spune
Sfantul Grigorie de Nyssa, omul se injuga cu aspectul exterior al unei fiinte
jrationale. Din om duhovnicesc devine om pamantesc, dupa cuvantul
Apostolului, imbracand astfel hainele de piele, despre care vorbe$te
Scriptura dupa caderea omului in pacat (Facere III, 2 1) . 2
Sfantul Apostol Pavel ne aminte^te ca Hristos este unica temelie §i ca
alta temelie nimeni altul nu poate sa puna decat cea care este pusa (I
Corinteni III, 11). Deci, cine zide§te pe aceasta Temelie, pe aceasta piatra
care sustine intreg universul, se aseamana barbatului intelept care §i-a zidit
casa pe stanca, se aseamana celui care a dobandit o minte duhovniceasca §i
$i-a insu§it gandul lui Hristos in toate. Iustin Popovici spune ca gandul
numai ca $i gand al lui Hristos devine o povara u§oara §i iubita. Cand gandul
se logosifica §i hristifica (adica atunci cand se transforms in gandul lui
Hristos), atunci i§i dovede§te valoarea, bucuria §i sensul lui ve§nic.3
Numai printr-o gandire in Hristos §i despre Hristos, omul devine o
fiinta hristologica, iar relatia sa cu Hristos in Duhul Sfant il ridica din
monotonia existentiala, facandu-1 un „om nou”, un om care a dobandit o
noua „forma mentis”, adica o minte unde Hristos sala§luie§te, o minte
strabatuta de gandul lui Hristos, capabila sa intuiasca ?i sa analizeze
sensurile eshatologice ale vietii pamante§ti, transfigurand istoria printr-o
extindere tot mai evidenta a lui Hristos intre oameni. Dar o minte ca aceasta

1M a r iu s TELEA, Antropologia Sfinfilor Parinfi Capadocieni, Ed. Emia, Hunedoara, 2005, p. 56.
2 IIbidem
b id e m , p. 57. . .
3 IIuusstt iin
n P
Po Omul ?i Dumn
o pp oo v
Omul v icDumnezeul-Om, trad. Pr. prof. loan lea §i Diac. loan I. tea jr.,
i c i,
i,
Ed. Deisis, Sibiu, 1997, pp. 48-49.
137
 •i nrin prisma iubirii revelate m Iisus Hristos, nil I
nVe5te \ucmnle P Pare afost pgt a de puterea iubit0are *% '
autosufioienta, “ " ^ sfant. 0 astfel de mmte stm ^* V N
, structui'ata de ea ^ onenteze ldea,un|e ^
o i j J J m a i mult viafa din inima mor,u.

. • Hjncolo de revelatie
I. omul, univers tain de reahtate, care poate fl
MeutaUtatea seen am m Aceasta atitudiue impl.ca pt0> ,
foarte bine prm t nnenu desacralizare) treptata 51 radtcala - Ce| 4
profanare Cde-teolog.za_ ^ de ^ ^
intentie - a cn ungirea acestu. proces mental, ^
modemavreasa se reai ^ g. as]gure parghn|e pnn ^ ,
putem
puterii prm tive, eficiente.
operattve, eficente. Dar toate acestea
a estea - *
cp ‘
Criterir §1 valor, sa dev f .. ^ care yrea sa_, m l o c u t a i ,

valon ?i Paf “ m S® mPversului, ale omulu, care vrea sa joace roiul g

Dumnezeu la carma cauta sa 0 suprapuna creatiei k
m ai expnm e m tenti.le lui D u ^ |

Ci ale omului cazut de la medieval, naturalizandu-^ i

, se devenind nihilist-antimetafizica (cum spune Culianu), |
seculanzandu-se, ^ puterea rea,)zam adevSralej

« asemenea a p.erdu, legdtura cu ch.pu, omulu,

denatuiS , d e p e r s o n a l i z e
putea fi evaluat decat ca individ al unei specii, al unei specii care parea §i
aceasta impresie nu a disparut nici pe parcursul secolului XX, ba dimpotriva
- sa nu mai cunoasca solidaritatea, incapabila sa supravietuiasca in forma
unei comunitati. In momentul in care a inceput sa nil se mai defineasca
„supranatural”, omul a pierdut orice sentiment al verticalitatii sale, al
maretiei, in pofida portretului magulitor propus de rena§tere, reducandu-se
la un set de automatisme, inspirate de imaginea matematic-mecanica a
universului galileean.5
Cert este ca, incercand sa defineasca om ul p rin tr-o fu n c tie a acestuia
- ratmnea (prin Descartes §i Kant), vointa (prin M a rx N ietzsche),
mstinctul (prm Freud) antropologiile m odem e, au to n o m iste §i seculariste,

Olivier Clement, Viafa din inima mortii, trad. Claudhi via n j

2001, passim. Soare, Ed. Pandora, Targovi§te,
Anton Dumitru, Homo univprvnii?
Eminescu, Bucure§ti, 1990, pp. 7-8. " asupra naturii realitafii umane, Ed.

J
 w t|u c|io n l«lc, rcperciilnic dc/iifitruiHt in d iv c n c

, <* I ''n' ci m m ' prin rilHism' f*rin w m fiictele

, / # * f !.,« » « « « '> « ' l',,' n tle His,cl" clt: c to n " t" ' « . Hfccul » t e
Jfidt's" , lU.,stc m\iropologii nu njuns sli ju stiftcc loatc abuzurtlc
F Li S*1 oft 6
, / jdW*
Ux c u n o W 'e in frftm fln ia rilc o m u lu i m ai m ultc nuanfe ?j
/ .\n«"'H'^ !‘ rc n l|U \lc, m ni m u ltc ip o tc z c , C e a m ai c u n o sc u tf cea
v» •oiunuiicl'c cu p u n c lu l d c ved ere c re ?tin c sc este p tr/ip a
’ c tslf '" l i i . ' n cvid u arca a c c s lc i le o rii, a d e v iru l s-a indepSrtat panS
ft|a om ului c o n c lu z ia ca m ateria s-a o rg an izat intr-atat incat a
^ ’ L h ie z c la v ia \ 5 in fo rm e de cx iste n ja u n ic e lu la r i apoi
# f , 3r i panS la organism e d in ce in ce mai evoluate, culm inand in
mul, fornia de viata cea m ai co m p lexa. T rase u l acesta a avut $i va
^ cU^ le n ie palpitant e” , care v o r apartine oam enilor de ^tiinta si
,ve* ft ai luxnii* care le-au dezbatut §i le v o r dezbate cu un v iu interes.
^ spunea ca acestea ar m erita sa fie cunoscute m ai de aproape si
^ p a s iu n ile su sc ita n te .8
% Ceea ce trebuie reliefat este faptul ca teoria evolutionists a pomit de
Aoctrina transformista9 Ideea in sine §i-a asumat statutul de postulat inca
urma cu doua sute de ani. Acest postulat teoretic a creat demersul
^olutionist ca un prim pas in problemele ce se pun in legatura cu fiinta si
in^inea omului. Transformismul a fost sustinut in etape lente. in ce prive§te
forma ..evolutionismului” , iar apoi §i sub forma ..mutationismului”. Ca
lermem cuvantul evolutie este intalnit la Nicolaus Cusanus, ganditor
medieval, care, cu toata plinatatea credintei, a lansat o serie de idei
stiintifice modeme. Acesta spune ca „linia” ar fi evolutia „puncruhn . iar
lumea” - evolutia lui Dumnezeu sau un Dimmezeu explicitat. Aceasta
ideetrece prin mai multe experien|e ale diferitilor oameni de §timta (Moillet
1735 Erasm Darwin, bunicul lui Charles Darwin) ?i ajunge in
preocuparea lui Lamarck. E drcpt cS. la accsta din unnS, ideea evolutionists
apirea ca o afmmtie aproape gratuM, KM s5 fie suspnuta in mod stunpbc
m argumentc sau cu material prelucrat. Meritul lui este acela de a t. avut u>

~ tv i7Z T \ u A jr Irulunmwlrea omului Pamtyotis <Vtf/us am/Ucmj

v«T,s Nta t AS. < W . . M.

P t t f f i S & O M b * <*"«*• «*> «* * * * • U* “ *

v Ij/s.vu> I, Mi r r i i i., hvolullon ami Imwllis, Uw Mom

ta.
YorV, 1% 2 ,P 3 I‘>,
***l,l)< IAN Ht.AUA, a/i, i ll i P- 26.
 de oandire ce-$i dovede§te finalitat
formaflo r i sau conditii ale transformarii fiJ * \
ideea S W c a t 5i unn de care M facut mare caz " ' S '

dectiei natural • nrjpjnea speciilor. A cesta esle protagonistuj u \

in tem eiad pe ea 0 uficand. 0 5tiin tific. La aceasta selec!ie J 'S
n acest fel o 9 p e cale a n a lo g ic 9 e m p tn c a p o r n i n ^ H
aju„s in mod specul « va c P M drul se,ec!iel a r h f ic a le de care
observable ce fie as e c u l t i v a t o „ n l d e t a k

agncultoni: crescaton a ga d em o n streZe crearea omultt,

ACeStt Z insd demontate. Ceea ce in tare5te afm natta oameni,
evolutta sa au fost m ® om u, nu este reZultatul evolutiei est
care au ajuns la cor ^ q ^ cg 0 d ep a 5 e5te pe cea a materiel
constatarea ca suntem v • - j $au priCinuitor sau propria s>
§ 1 aceasta deoarece. omul nu e acesta este

^condtn^sau
— ea «
p re m isa c o ^ a t ^
^ ^ ; Z Z £ tlZ area, *
^ . ^ p ^ , g

m„d de S e g e r e a apar.tie, vietii, omul poate sa constate dm propria-i

Z t e n t t p m l ca el este lim it, creatiei, in cea m at m gem oasa forma de
S t a r e intre ceea ce poate ft m aten al 5. ceea ce este sp.nn.al.
Aspectul dihotomic con5tientizat al f.m te, om ulu. na?te m el .deea
apartenentei la supranatural. w ~ . , .
Omul este, de fapt, atat cat msumeaza curatema sufleteasca 51
trupeasca, dar ?i ’expenenta §1 concluziile varstelor. Dm acest punct de
vedere. omenirea poate ft inteleasa prin varstele omului. Astfel, copilai ia, ca
descoperire, studiu §i adm iratie, ce im p in g e p a n a d m c o lo de p a lp ab il, poate
avea de corespondent A ntichitatea, care d e s c o p e ra p e rfo rm a n te le corpului
omenesc, ce-1 due pe om pana la a atribui zeilor frumusetea, forta §i
capacitatile fizice §1 suflete^ti umane; adolescenta, cu setea ei de cunoa^tere,
poate avea corespondent Evul Mediu lung, in care omul i§i descopera
Creatorul §i amprenta religiei se asaza peste mintea §i sufletul lui; tineretea,
cu forta ei creatoare, cu forta fizica §i a iubirii, care are capacitatea
redefmirii relatiei dintre om §i Creator §i care da pe cei mai insemnati
oameni ai artei cuvantului, precum §i pe sculptori §i pictori; iar maturitatea
poate sa cuprinda ultimele secole in care ratiunea, prin postulatul lui

11 R e b e c c a S t e f o f f , op. cit p 95

TOL " • - 1
 efeo cogit°. cogito ergo s u m " " poarta pe trasee
■ A '1"10- -ufletul omului: prin ratiune la autonom ie $i coborarea
< ' , > a 5' '

./ . jicccsibil in revelatie
nil-,1,,lVe a duninezeiasca a flam faptul ca omul este o creatie a lui
■! l ’sCOpCrUcl este o incoronare a lumii vazute, pe care trebuia sa o
> ezel1' C1 cunoascft, s-o stapaneasca: „§i Dumnezeu i-a binecuvantat,
§i inmultiti-va §i umpleti pam antul §i supuneti- 1 !; §i
<<C^ pe?tii marii, peste pasarile cerului, peste toate dobitoacele §i
<l^ llil' Cantul, peste toate vietatile ce se tarasc pe pam ant!»” (Facere I,
^ tot timp, trebuie spus ca omul este o minunatie a creatiei, subiect
^^iTactiilui creatiei, in care Dumnezeu a dorit sa pecetluiasca omului
■ f, SaU, sa-1 aiba intr-un dialog al bucuriei $i iubirii §i mai ales sa -1 faca
ietii perihoretice a Treimii: „A§a s-au implinit cerul $i pamantul §i
1 ^tpodoaba lor" (Facere II, 1).
Crearea omului a fost precedata de un sfat tainic care s-a produs in

itiie- Minunea chemarii la viata a omului este realizata de Dumnezeu in

^ co n te x t fata de celelalte vietuitoare. Spre deosebire de restul creatiei,
om ul trebuia sa poarte chipul Treimii §i sa fie parta§ la comuniunea Ei. De
aceea, omul a fost creat printr-un act special al lui Dumnezeu, sufletul avand
o in r u d ir e speciala cu Dumnezeu . 14 „Omul este inrudit cu Dumnezeu”,
spune Sf. Grigorie de Nyssa, iar Sf. Macarie Egipteanul declara: jn tr e
Dumnezeu §i om exista cea mai mare inrudire ” . 15
Nicio alta creatura din lume nu este facuta direct de Dumnezeu.
Materia din care este facut omul nu este alta decat tarana pamantului -
insu§irea de pamantesc ii va da numele primului om: Adam (facut din
pamant). Dar natura omeneasca, de§i pamanteasca, este facuta printr-o
lucrare dumnezeiasca distincta, este „modelata” de Dumnezeu, pentru ca
apoi sa primeasca suflare din suflarea lui Dumnezeu §i sa devina suflet viu.
A sufla in fata celuilalt era intotdeauna pentru evrei - ca §i pentru semiti in
general - un act cu o incarcatura simbolica profunda: insemna ca ii transmit!
celuilalt suflarea ta, ceva foarte launtric al tau, con§tiinta de sine sau duhul
tau. $i aceasta pentru ca respiratia este premisa a vietii, elementul care te
face fiinta vie, activa” . 16

fr D E S C A R T E S , Discurs despre m etoda de a ne conduce bine rafiunea §i a cauta ctdexw id

fo$tiin{e, Ed. Academiei Romane, Bucure§ti, 1990, p. 130.
fr- Prof. D um itru STAN1LOAE, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. I, Ed. 1BMBOR,
Bucure?ti, 1978, p. 388.
I6cf-I b i d e m , p. 389.
Christos Y a n n a r a s , Abecedar al credinfei, trad. Pr. dr. Constantin Coman, Ed.
141
 • hire se realizeaza comumunea intre Treime §j .
Prm I Inca un altu l p e la n g a su b tectu l care iube5te t 'n iubjt
trebuie sa extste m ^ ^ )jbertate> d a ci nu e x istj ^ ^ tp y ,
existe subtectulut • m n a ?j )ibertatea mtotdeauna impun > f)
de ce 5> p e'» ru Ce2 ineva o ch em are d e com u m u n e cu acel ci„eVa ' N
a existentei unut alt ^ ^ fie sub)ec( a | ,ubjrjj ?. . „^ k
^ 1
creatiei, acel f ^ l }-coroana a creaftei, pecetlurt, daruit de DUm k
Dumnezeu, a lost om es(e cre a ( p en tw a fi re[a}. zeu£k

sahca E
„chiPul” Sau. Omul,
armonie cu creati
Creatorul, ,ez
e Dumnezeu> capabtl sa realizeze un dia|"al bin
bine]e, frum osul ?t adevantl, spj*
„caci al Lui neam 5t suntem ” (Faple x ”’1
cu

^ r \ : ar 7 m o.ivui p e n .ru c a re o m u l beneficiazS de v e g

28). Acesta e s t e :? Du mn e z e up e o m , cu c m s
Vie!" ' ? creati 1 M om entul ch e m a rii o m u lu , la vtafa este, de fa *
coroana a creatte . e v e m m e n t, a fo st sarbatorit actui
PUnCtU' t Z t s Ja m ului sta in a d u c e re a sa d in nefiinta i„
S p l S U 5. acesta d ev in e e le m e n ta l de baza a, u t n a n ^
u P A se poate disttnge omul de lum ea d m ju r , cu care nu poate s a se
confonde Prin faptul ca omul e creat nu n u m a. dm tarana, c, 5, pr,„
suflarea iui Dumnezeu in trupul facut din aceasta tarana, se face vadit ca el
are o pozitie specials nu numai fata de n atu ra d in care e lu at trupul lui, ci §i
in raport cu Dumnezeu ” , 17 spune parintele Staniloae.
Omul este, a§adar, cununa a creatiei, fiind zidit de Dumnezeu „dupa
chipul Sau” (Facere I, 27) ?i poarta in sine taina p erso a n ei care tinde mereu
spre o nesfar§ita „asemanare” (Facere I, 28) cu A cela cu C are se inrude§te.
Deducem din aceasta definire a conditiei um ane o co n tin u a tensiune ce
anima spiritul uman spre cunoa^tere §i im bunatatire. N u m ai in acest fel
intelegem ca omul, preocupat dintotdeauna de enigm atica sa existenta - de
unde vine, cine este $i mai ales incotro se indreapta? — sim tin d nevoia unei
continue cizelari §i conduced spre o cat mai deplina cunoa§tere a rostului
proces deT m niim re^^’ 31 f1™ 11, m generaI’ se gase$te p erm an en t intr-un
educarea persoanei prin ac^afearea p r o p rid o r ^ te n te ^ ^

celebrului dicton socratic sculntat ne f umea antica form a Jaconica a

DelfiV.Cunoafle-le p e a „ e l ^ r ^ ^ 1 lui A p o lio d e la
psihologic, „„ este vorba de pracp ? ™ noa?,er, nu este p u r
— ----- _ _ _ _ _ 0 6 1 ,ntr°spectiuni lim itate la -
Bizantma, Bucure5ti, 1996^^73 ~ — ------—
Pl prof. Dumitrustaniloae
142 —
'
UAE, op. c i , , p. 389
 , tjg caracterologica, ci de una ma j ,
^ ■ 0 iauwntic, adevarul p r o filn d a d a n c3, c
<” Jus to supraft,p o a te fi d e 0 e ^ce a s e s « e ,„
‘i o o / « d u siv al con§tiinfei, exp h r^ abils v a l0are " ^ f a noas(l? ea
& desp™ dcrca a c e 'o r t4 ®0 e ratica — „ *..m
* e^te,
* * . .inA\ p t ? '
stea se c o n verte d de I;, ci u d sa iu n1 ddee universalitate
Mn■ ^ e s t e in tn ,c a
f K t, *"°Crf3n™
^ lM*converte§te
asi)^ d e la sin e in o b iectiv itate... prin
n ^ n . ; „ , n e jn obiectivitaJ Versalitate interm
_• ’ in 11ediulmei,
1 care
se asup ra p ro p riu lu i d estin §i um anitatea se constituie
oft devine 8t' f aro n ctvinta d e in te le sn l e i profund, de p - — ' ’
0 1e- -* • is 5— ci profund h uonsdtuie ca
re!.cabilitatlle ce-i
^sabilMple ce-i revin”.lH
ce revin . Har - ' de
Dar acest act ' cm ? I exigen{ele sj
ftie mai m an adan ctm , a le sa le nu-1 poate 3 P™Priei ffin,e
V o p e r t o a „chipulm divin" sad it in el unicu, T pe om <fecSt la
iectiv §i> totodatS, co m p o n en t u n iversal al f ie c n m i, t f " 16"' cu caracter
Lse exprima S fin tu Parinti cand afirm a ca - T Uman- ln acest
pumnezeirii, reale in ch ip ab solu t, p o t d l u f e , atri,b utefe
JistinclH
ft virtuftale omului celui zidit dupa chip" 19 oblectlv-
Cu alte cu vin te, starea de em u latie continua sn r, n
distincfie a om ulu! intre creaturi, in care virtnti u™ “ eu: u”Ka
;mpSrta?esc real firii um an e, este datorata fundam enhilui p**'! Se
cr r i.T ,u ocm ai d e aceea, u , ™ ^ % "
no cupnnde „ch ,p u l lu, D u m n ez eu " ca o parte a fiintei, „ci to ta lto e a fiintei
umane este creata ?i sc u lp tata d u p a chipul lui D um nezeu ” . 20
*
3.1. Persoana §i in d iv id u l - d oua existente diametral opuse
Obi$nuim sa d e n a tu ra m in lim bajul cel de toate zilele sensul de persoana.
Ceea ce num im astazi, indeob§te „persoana” ?i „personal” se aplica mai
degraba in d iv id u lu i §i in d ivid u alism u lu i.21 $i aceasta deoarece in Occident
persoana este tra ta ta d u p a criterii filozofice §i mai ales psihologice. Astfel,
pentru occidentali p rin cip a lele trasaturi ale persoanei sunt socotite a fi
cunoa§terea d e sin e, cap acitatea de a construi rationamente $i, mai ales,
con§tiinta. A tu n ci c a n d cin ev a reu§e§te sa se cunoasca pe sine ?i cand se
situeaza’ in tim p §i sp atiu , atunci, dupa opinia occidentalilor, el devine o
persoana si o p e rso n a lita te .22 E aici contrastul dintre filozofia lui Platon §i
cea a lui A risto te l, fiin d ca in tim p ce primul arata cu degetul catre cer, spre

. . .t i 9 pH Stiintifica si Enciclopedica, Bucure^ti, 1978,p. J58.

» 7 ,% f T S n — «. XLV
-X nr. 3-4, p. 102.
Indrumari misionare, Ed. JBMBOR, Bucure^ti, 1986, p. 210.
.'HRISTOS Y a n n a r a s , Libertatea moralei, trad. M ihai Cantuniari, JSd. Anastasia
ire§ti, 2004, p. 16.
EROTHEOS, MITROPOLIT DE NAFPAKTOS, Persoana in tradifia ortodoxa, trad. prof. Paul
n, Ed. B u n a v e stir e , Bacau, 2002, p. 128.
lum ea ideilor etem e, cel de al d oilea intinde mana s
care se suprapun substantei. „Persoana - sPune ht
monada aritm etica, elem entul unei sum e, o entitate in sin as ' \
si constiinta a alteritatii sale, prin urmare numai fata a Ea % ^ I
•A ^3 5 0 gliv
numai in relatie . ta%,%
In vreme ce individul este legal de lumea materials ■ ^
genetic, persoana este independents de lumea materials Un Pr0(i
Dumnezeu. Individul nu este universal, in timp ce persoana est^ lan| de,
un microcosmos, este o totalitate. Persoana nu este o parte a unuf “S *
este intregul primind un chip unic. Mai mult, ea nu este solitars
relatie: societatea $i cultura sunt dim ensiuni ale acestei legSturi nciT ? e°
care alcatuiesc aceasta relatie . 24 Uniarate
Ca indivizi nu suntem nimic. Suntem dezbinati in noj .
du§mani, singuratici sau confimdati, singuratici in confuzia insa?i.25 ^
Exista o dinamica a persoanei care devine prin relatie
comuniune cu altul, inaccesibila §tiintei actuale. De aceea, §tiinta vorbejle
de individ, nu de persoana. Consecintele acestei interpretari se vad ?j
reductionismul antropologic. C hiar daca omul este vazut ca un dumnezeu, in
realitate este golit de taina lui de om §i de persoana; e doar o
biologica, inchisa in limitele namralului ?i condusa de instincte. ,Jndividul
este o parte a speciei... apartine unei categorii naturaliste §i biologice, in
timp ce persoana apartine unei categorii religioase ?i spirituale ” . ' 6
Formula de la Calcedon (defmitia hristologica a Sinodului al IV-lea
Ecumenic din 451) - „et<; ev TtpoacoTtov Kai piav uTroaiaaiv” folose§te doi
termeni grece$ti: ipostas §i prosopon, iar aceasta deosebire e de mare
importanta. Ambele cuvinte inseamna persoana, dar cu nuante diferite,
pentru ca „persoana nu poate fi redusa la individ, ea nu este ceva care se
adauga totalitatii corp-suflet-spirit, ci este acea totalitate care-$i da seama ca
este centrata pe subiectul sau... pe principiul sau de viata” . 27
Notiunea de individ este extrem de uzitata in societatea actuala
desacralizata §i depersonalizata in care traim. ,Jndividualismul... este cauza
determinanta a decadentei actuale a Occidentidui, dat fundfaptul ca el suscita
dezvoltarea exclusive! a posibilitaftlor inferioare ale umanitatii, a cdror
extindere nu are nevoie de interventia unui element suprauman, ci, dimpotrivd,

23 CHRISTOS Y a n n a r a s , Abecedar al credintei, p.43.

24 O l i v i e r CLEMENT, Viafa din inima mortii, p.68.
25 I d e m , Intrebari asupra omului, trad. Ierom. Iosif Pop §i Pr. C'iprian Span, Ed. Episcopiei
Alba-lulia, Alba-Iulia, 1997, p. 12.
26 NICOLAI B e r d ia e v , Despre menirea omului, trad. Daniel Hoblea, Ed. Aion, Oradea,
2004, p. 78.
27
P. E v d o k im o v , Ortodoxia, trad. dr. Irineu loan Popa, Ed. IBMBOR, Bucure§ti, 1996, p. 76.
144
 , h«mta unuiaselement, fu n d situate la
m doafL m isiintelectualitdtiadeva

• y f jfldi*d .ffl omune,sa cudef‘nim eXiSten,a

com paratn T 8 CU
?i analogn cantitative.
' . a l e l,aWr“ inoare. Persoana nu se na$te, ci este creata de
J f . se iiaste ?1 n-H tiiie tocm ai chipul lui D um nezeu in om , acesta
K ridica deasupra vietii naturale” »
C ^ ^ d i v i d u a l i s m u l , atat de caractenstic ultim elor secole, este
r practic, inlismuj iipSe§te atat de mult. A cest individualism , aceasta
^iruiaPerS°^| proclamata de Kant, Fichte, H egel §i toti urma§ii lor duce
^8«u*on0 pgntru ca omul, fiind creat dupa chipul Trinitatii de
j3autoCllStare nevoie de celalalt, de relatia eu - tu; are nevoie de o
ftfs°ane’ a iubirir are nevoie de comuniunea cu alte persoane. „lndividul
orelahv speciei, in timp ce persoana este corelativa societatii”.
lSte a tiprirolul falimentului valorilor fundamentale este real si trebuie
Totu§n pencumi
eVjtat cu once p iet.

a Biserica,
mediu al im p lin ir ii $i m a n i f e s t a r i i o m u l u i ca p e r s o a n a , p r in
dobandirea sfm teniei
Biserica este tip §i icoana a intregii lumi. De aceea, din perspectiva teologiei
ortodoxe nu exista nicio distinctie dihotomica intre Biserica ?i lume. Acest
fapt presupune ca numai in interiorul Bisericii firea omului este pusa in
valoare, este persoana cu adevarat.
Biserica este dintr-o data comuniune §i comunitate, viata sa izvora^te
direct din Evanghelie, prezenta reala a lui Hristos in Duhul Sfant. Biserica
seafla in pelerinaj catre ceruri, fiindca Hristos este Calea care duce la cer $i
Acela care calatore§te tainic impreuna cu ea. Parintele Staniloae spune in
acest sens: „In Biserica oamenii au sarcina de a intari temelia comuniunii
intre ei $i cu Dumnezeu prin faptele lor $i prin felul lor de a fi. Ei sunt
chemati la aceasta fiindca ei §tiu ca in Hristos au radacinile invierii §i
induhovnicirii lor” .32
A

In teologia ortodoxa, comuniunea cu aproapele §i comuniunea cu

Dumnezeu sunt legate organic §i inseparabil. Omul poate parasi comuniunea cu
Dumnezeu §i se poate limita doar la comuniunea cu aproapele. Aceasta este

28
R e n e G u e n o n , Criza lumii moderne, trad. Anca Manolescu, Ed. Humanitas, B u cu re sti
2008, pp. 91-92.
29 Ch. Y a n n a ra s , Libertatea moralei, p. 17.
30 N. BERDIAEV, Despre menirea omului, p.79.
31 Ib id e m , p. 82.
32 Pr. prof. dr. D u m i t r u S tA n i l o a e , Dumnezeu este iubire, in rev Ortodoxia” XXITI
(1971), nr. 3, p. 398.

145
caracteristica socie.arii secuJanza e. Aceasta rcahtme „c h
Z
z ilelor noasoc a cnteles g r e f t m e n .™ sa - H O M O SE c> ; l \
c i d u -51 fericirea 5i implmirea sa m t e m p o r a l , a c e s t e i v i > s f c S
C D um nezeu-C ux anm l S-a f lc u . o n , ca sa ne fact ?i * ^
adevarat 5i dum nezei dupa bar. ca sa ne mtoarcen, la m i '%
comuniune cu El ?i in,re no,, devenmd partenen cuvan«,„ri aj " •>><
ai celei dm,re noi. Donnta M anm uorulu. este ,.ca ,0„ oa V *
manmiasca 51 la cuno5tinta adev andu, sa v.na (I "" 8 „
Trebuie spus ca B iserica este m ed iu l in care se imp|jnc
existentei omului, asemanarea lui cu Dumnezeu. indu,imczeirea. p° N
umana se impanaseste de darurile B isericii. In cadrul acestei com!508111
divino-umane. Hristos, Care este Capui Bisencii ?i Care i5j da “n'“»i
pentru lume. de asemenea ii impartase?te persoanei um ane ?i sfinjen,,1'3!3
Hristos, sfintenia are 0 dimenshme ec/esia/d". ' • J>i
Persoana umana i§i impline§te rostul fi rolul, sfmtindu-se in c n
Bisericii, prin participarea la Sfintele Taine. ..Biserica fi Tainele ei ^
circumscriu §i conditioneaza reciproc. datorita legaturii fiintiale §i personal-
a Fiului §i Duhului §i impreunei L or lucrari in iconomia mantuirii s' ^
Biserica, precum si datorita faptului ca nici Biserica §i nici Tainele nu ^
privite fi nici nu trebuie definite ca entitati in ele insele, fd ra legdturd^
credinciofii, membrii Bisericii fiprim itorii Tainelor. Prin Sfmtele Taine d
altfel, se prelungesc in noi Hnstos §i actele Sale mantuitoare , dar si Biseric
insa§i Trupul lui Hristos ?i aceasta datorita Duhului. Caci cat timp suntem
in Duhul avem pe Hnstos in noi §i avem pe Duhul Sfant odihnind si h e r nd
m nor mtrucat suntem in Hnstos, ca madulare ale Trupului Sau b L h c e »

r 5 *-
Sau p * Bo.ez, M ^ n g e re ^ 3,6 TWpUlm
la Hnstos, se incorporeaza in FI r* n aceste Taine au acces oamenii
Biserica lui Hristos pli„ 5 de Duhul Lm ' acare
r e ^ se L imparta?efie
UpU,ui S3u’ de™
ei
madularelor ei.
In lumina invataturii ortodoxe, o p era s fin tirii p e rs o n a le , deci
mantuirea subiectiva, asemanarea cu A rhetipul divin se re a liz e a z a p rin harul
Sfantului Duh, dat prin Sfmtele Taine, pentru ca „S fin tele T a in e su n t canalele
prin care ajunge la fiecare credincios Persoana lui Iisus H risto s, n ed esp artita de
actele sale rascumparatoare §i roadele acestora; prin S fm tele T ain e cred in cio su l

Alba-Iuhl 2004(pR1 7C>BR1NSK° Y’ Tama Bisericii- trad- Vasile M anea, Ed. Reintregirea,

*comuniuli ^ Ca™cterul b i o l o g i c al Sfm telor Taine ?i problem a

comumunu, teza de doctoral, in rev. „Ortodoxia” XXX (1978), nr. 1-2, p. 371,
146
 direct cu Iisus Hristos ca Dumnezeu ?i om si }| faC(. ,,
, , * i a * n M "J S“ , r * - >»i. i» h«„;
.....................

S / t l f i ' L t o r g h i e , precum ?i in toate S fm tele Taine, Mantuitorul

'“ face contemporan cu fiecare credincios din orice timp si loc
(^Idtt-Sc sPiritual >u fiecare. A stfel credincio§ii care traiesc viata lui
impSrta5indu-se de ea prm S fm tele T aine ?i prin virtufi, devin si ei
C * cu HriSt° S’ sf UCmd5 ' 61 in lum ina “ divin: „Prin aceasta
™ ^ eu lnSU5' -V-a ■ t ' t t0 ,‘ 061 mantU1,‘’ la fel’ strall|cind ca
Jusete ongmara m ce, ce stralucesc asem enea Lui dupa har, prin virtute
. CDno?tinta •

Intre membrii B isericii exista o d iv e rsita te a harului §i o ierarhie a

fifitenid Sfantul M axim sustine ca ierarhia bisericeasca este o copie a
jerarhiei cere§ti §i e lum inata intelegator de ea. Scopul oricarei ierarhii
ingere^ti §1 omene^ti este de a calauzi treptele ierarhice inferioare spre
unirea cu Dumnezeu §i cuno^tinta celor dumnezeie$ti. De aceea, orice
cretin devine §i un m em bra al preotiei universale a lui Hristos, avand
chem area de a-§i sfinti trupul piopriu §i lumea prin harul dumnezeiesc.
Daca H ristos a rea liza t p rin opera Sa de m antuire , in m od obiectiv
personali<,area fin ii u m an e fi a crea t conditiile ca fieca re in m od actual sa
seafirme ca persoan a, B iserica este spatiu l m anifestdriiperson ale plenare
a omului. C olaborand cu h aru l fi beneficiind de comuniunea de iubire
caracteristica nu m ai B ise ricii , om u l ifi p o a te inm ulti capacitatile necesare
crefierii sale ca p erso a n a capabild de dialog fi comuniune iubitoare.

5. Concluzii
In contextul lum ii in care traim , viata in Hristos §i in Biserica este privita tot
mai mult de catre to t m ai m ulti ca fiind lipsita de sens, de consistent^
existentiala, sin g u ra realitate §i valoare avand-o „lumea” cu provocarile §i
tentatiile ei. P rin m u tare a accentului de la Hristos la om, de la divino-umanitate,
ca m odel su p re m m a su ra a tuturor lucrurilor, la um anitate, ca masura a
tuturor lu c ru rilo r. p e n tru m ulti oam eni sfintenia se arata a ft un ideal care a
disparut iar c re d in ta cre§tina, u n stadiu ce trebuie d e p a rt, sau, eventual bun,
pentru a fi a se z a t in „podul istoriei” , sau. in cel mai forfeit caz, reprezmta
am intirea u n ei datin i ..frum oase” din anii cop,lane,, o provocare a unu,

» p r 4r hvol. Ed. Ex Pomo, Con

“ snM ^M M A RTO RlSTORU L, A gola.trad. Pr. prof. dr. D. Stamloae, Ed. 1BMBOR,
fysm
Bucure§ti, 2002, p. 43. ^
 . j unii oameni care afijand 0
, n o stalg ia M ai ® ' s ' u a ti” in c o m p o rta m e n t ?j i„ g5ndj[%
re • °ra” vor sa p ara f’s a u id e afu l sfin fen .ei in manistj,, H
supenoa - ]o r)| e relig . c o n s id e ran d u -le nefolosit0a ' “ 'n

518 Tot acest proces de M8 n 0 astre persoane pare £

w eu de sacru, de tde d )a auto-distrugereao^ 31
de DUn^ S e m3i mUU’ ^ d esp e p erico lu l c e lo r care vor ^
*“ s s - ~ - “ •" - ■-«.s

Ct om ul actual, p r o d u s j J g v a |o ri m o raIe; c re z and ca poate f, „

criza. Nu mai are masura adev ,u m e a n u e ntm ic, deoarece
deplin infiptuitor a toate. > L u m ea n u p o a te exista 51 nu poa!e
numai prezenta Sa (me L u m ea n u ascu n d e m m .m il*
dainui decat cu aju to ru lp ro n f t) rfe m a(erie p re existenta creatiei
este plina de capcane. N-a k > a )uj 5t nu efectul
lumii, ea este rezultatul op ^ dom ne5, e totul, ?i intregal
hazardului; reprez.ntctoad ^ sp eritate ?i b o g atii in aceasta iume,
ei este compus din cont . . , iIit t p en tru to td eau n a. Sfar§itul ei

“ : : r s“ St" ~
A lfa 5i O m ega creatiei.

Insistand pe finalitatea creatiei in H ristos ne p u tem a n c o ra m ai bine in

realitatea vietii in El, traind intr-o tensiune esh ato lo g ica, aspirand mereu
dupa sensul ultim al cosm osului, care se desavar§e§te in esh ato n .

ABSTRACT: Modern Man Between Jesus Christ and the others Ideals
The human being has the possibility to substantiate his life, by the virtue of
its liberty, either insurmountable coordinates, or surmountable coordinates; he can
build their house on sand of illusions andthe vain facts or on the C hrist's rock -
the Suprem e ideals (M atthew V II, 24-27'! G o sn p l <. t sr .
Kingdom o f God and all the ideals will be added o u s Z t om a n n
because human value is directly proportional m T ( W V'’ ^ A " d th a' S
warns us to be careful how we choose our ideals I d h'S Wi’1Cl'
death, or ideals that even in this life proves n o r«,Y . WC g ° e v e n b ey ° nd
eternal perspective. suPport, lack o f c o n s is te n c e and

37 C f. t P ro f. dr. T e o d o s i e P e t r e s c u , A r h i e p i s c o p u l T o m i s u l u i , C a rte a P s a l m il o r
importanfa ei in viafa pastoral-misionara a Bisericii, Ed. Arhiepiscopiei T o m isu l
C o n stan ta , 2 0 0 8 , p p . 2 3 2 - 2 3 3 .
148
 rosstoad at w hich y o u can ch oose to travel in your
t f e i s ^ ^ v e t only w ith ephemeral ideals, or w ith your ow n
cho°se 10 UaVvou out of the authentic life. Jesus Christ is the
# ^als that death and t0 Teach immortality.
universe beyond the revelation. Over tim e carious
ll^0# is a ^ h a v e failed to define the man, as 1 showed in the first part
epical syste1^ dedne man Using a function of him - reason (by Descartes
^ 6-Tf ? i° M a rK and Nietzsche), instinct (by Freud) - , modem
f iW a u to n o m is t and secular, they slip to reductionism ideology,

\ o ^ ° ^ tS’cUSSions in various plans, the human being destabilized by racism,

re^ . cts and the subjugation of man from economic systems.
{# lc0matlis atv accessible universe in the revelation on this key feature of
^teaching, on which 1 focus in the second part of my lecture. Man is the crown
being built, by God “his own image” (Genesis 1,27) and carries in itself the
^ ofthe person who always tends to an endless “resemblance” (Genesis 1,28) to
^ is in relation with. We deduce from this definition of the human condition a
'^nuous tension which animates the human spirit to knowledge and improvement.
Ody in this way we understand that human, always concerned about his enigmatic
ex iste n c e - where he comes from and especially where he goes? - feeling the need of a

continuous enlightenment and management to a full knowledge to his purpose in life

^ meanwhile, to the world, generally, it’s permanently found in a process of
fulfillment of hid vocation, which is actually anything in fact, only the education of
the person by tbe updating of its own being potent.

149

U ," 1 C *