Înainte de apariția ECOWAS, teritoriul Africii de Vest era format, la nivel regional, dintr-un

grup de state din diferite sisteme administrative și coloniale care au definit granițele celor
cincisprezece state situate în zona respectivă.
Deși astăzi statele membre ale acestei comunități utilizează trei limbi străine oficiale diferite
(engleză, franceză și portugheză), ele includ mai mult de o mie de limbi locale, inclusiv limbi
transfrontaliere, ar fi Ewe, fulfulde, Hausa, Mandingo, Wolof, Yoruba, ibo, Ga, etc., care sunt
vorbite de o populație de peste 300 de milioane de oameni răspândiți pe o suprafață de
aproximativ 5,1 milioane km2.
Înainte de sosirea coloniștilor, această regiune a fost leagănul mai multor imperii și regate a căror
influență a trecut de-a lungul secolelor și a căror cea mai ilustră au fost imperiul Ghana, imperiul
Mali, imperiul Songhaï, imperiile Jolof, Oyo, Benin și Kanem-Bornou.

Diversitatea culturală, lingvistică și ecologică a regiunii aduce oportunități, precum și provocări

pentru procesul de integrare. Dorința de a combina punctele forte politice și economice a fost
întotdeauna recunoscută ca un pas către crearea prosperității comune în regiune.

În această privință, primul efort de integrare datează din 1945, odată cu crearea francului CFA,
care a reunit țările francofone din regiune într-o singură uniune monetară. Apoi, în 1964,
președintele liberian William Tubman a propus o uniune economică din Africa de Vest care a
dus la un acord semnat în 1965 de Coasta de Fildeș, Guineea, Liberia și Sierra Leone.

Cu toate acestea, aceste inițiative nu au produs rezultate concrete până în 1972, când șeful
statului nigerian, generalul Yakubu Gowon, și omologul său togolez, Gnassingbé Eyadéma, s-au
angajat într-un tur al regiunii pentru a promova ideea de integrare. Astfel, prin eforturile lor,
proiectele au fost prezentate și au servit drept bază pentru dezvoltarea, în 1975, a Tratatului de la
Lagos, care ar da naștere ECOWAS. Tratatul de la Lagos s-a limitat inițial la economie, dar din
cauza problemelor politice din regiune, acesta a fost revizuit și extins în 1993 pentru a-și extinde
domeniul de aplicare și prerogativele.

Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest, cunoscută și sub numele de ECOWAS,
este o uniune politică și economică regională a cincisprezece țări situate în Africa de Vest. În
mod colectiv, aceste țări au o suprafață de 5.114.162 km2 (1.974.589 mi), iar în 2015 a avut o
populație estimată de peste 349 milioane.
ECOWAS își propune să promoveze cooperarea economică și politică între state. Este în
conformitate cu istoria în această privință, deoarece vest-africanii, cu mult înainte de colonizare,
au fost printre populațiile cele mai mobile din lume, chiar dacă cea mai mare parte a acestei
mobilizări a avut loc în regiune. Aproximativ 7,5 milioane de migranți din Africa de Vest (3 %
din populația regională) trăiesc în alte țări decât țările lor.
ECOWAS include două blocuri subregionale:
Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest este o organizație de opt state, în principal
francofone, din cadrul ECOWAS care împărtășesc o uniune vamală și o uniune monetară[citare
necesară]. Înființată în 1994 și menită să contrabalanseze dominația economiilor vorbitoare de
limba engleză în bloc (cum ar fi Nigeria și Ghana), membrii UEMOA sunt în mare parte foste
teritorii ale Africii de Vest franceze. Moneda pe care o folosesc cu toții este francul CFA, care
este raportat la euro.
Zona Monetară a Africii de Vest (WAMZ), înființată în 2000, cuprinde șase țări în principal
vorbitoare de limba engleză din cadrul ECOWAS, care intenționează să depună eforturi pentru
adoptarea propriei monede comune, eco.
ECOWAS servește de asemenea ca forță de menținere a păcii în regiune, statele membre
trimițând ocazional forțe militare comune pentru a interveni în țările membre ale blocului în
momente de instabilitate politică și neliniște. În ultimii ani, acestea au inclus intervenții în Coasta
de Fildeș în 2003, Liberia în 2003, Guineea-Bissau în 2012, Mali în 2013 și Gambia în 2017. [6]
[7]
ECOWAS include două blocuri subregionale:

În februarie 2017, ECOWAS avea 15 state membre; opt dintre acestea sunt vorbitoare de limba
franceză, cinci sunt vorbitoare de limba engleză, și două vorbitoare de portugheză. Toți membrii
actuali s-au alăturat comunității ca membri fondatori în mai 1975, cu excepția Capului Verde
care s-a alăturat în 1977. [12] [13] Singurul fost membru al ECOWAS este Mauritania vorbitoare
de limba arabă, care a fost, de asemenea, unul dintre membrii fondatori în 1975 și a decis să se
retragă în decembrie 2000. [12] Mauritania a semnat recent un nou acord de aderare asociată în
august 2017. [14]

Marocul a solicitat oficial aderarea la ECOWAS în februarie 2017. [15] Cererea a fost aprobată
în principiu la summitul șefilor de stat din iunie 2017,[16][17] dar oferta Marocului de aderare a
fost blocată. [18]

Statisticile privind populația, PIB-ul nominal și paritatea puterii de cumpărare PIB enumerate
mai jos sunt preluate din estimările Băncii Mondiale pentru 2015, publicate în decembrie 2016.
[19] [20] [21] Datele privind zona sunt preluate dintr-un raport din 2012 întocmit de Divizia de
Statistică a Organizației Națiunilor Unite.
ECOWAsu-l este format din:
Secretari executivi și președinți ai comisiilor
Preşedinţii
Cooperarea regională în domeniul securității
Parlamentul Comunității
Comisia extinsă a ECOWAS
Curtea Comunitară de Justiție
Schimburi sportive și culturale

Activitățile economice integrate, astfel sunt prevăzute în zonă, se învârt în jurul industriei,
transporturilor, telecomunicațiilor, energiei, agriculturii, resurselor naturale, comerțului,
chestiunilor monetare și financiare, aspectelor sociale și culturale.
Așteptările de integrare economică au fost întotdeauna mari și s-au realizat multe de la aprobarea
tratatului care i-a dat dinții legali necesari. Mergând pe evaluările actuale, organismul regional a
depășit așteptările părinților săi fondatori. Astăzi, organizația este recunoscută la nivel global ca
un organism regional de succes, un toast pentru o integrare realizabilă și coexistență regională.
Viziunea ECOWAS este crearea unei regiuni fără frontiere în care populația are acces la
resursele sale abundente și este capabilă să exploateze același lucru prin crearea de oportunități
într-un mediu durabil. Ce a creat ECOWAS este o regiune integrată în care populația se bucură
de libera circulație, are acces la sisteme de educație și sănătate eficiente și se angajează în
activități economice și comerciale, trăind în mod demn într-o atmosferă de pace și securitate.
ECOWAS este concepută pentru a fi o regiune guvernată în conformitate cu principiile
democrației, statului de drept și bunei guvernanțe.
În prezent, s-au depus eforturi considerabile pentru armonizarea politicilor macroeconomice și
promovarea sectorului privat în vederea realizării integrării economice. Aceste eforturi au dat
naștere unor inițiative care includ punerea în aplicare a foii de parcurs pentru programul ecowas
privind moneda unică, monitorizarea și evaluarea performanței și convergenței macroeconomice,
gestionarea bazei de date macroeconomice și a sistemului multilateral de supraveghere
(ECOMAC) al ECOWAS, precum și cooperarea cu alte instituții regionale și internaționale.
Într-o regiune alimentată de un scop comun, cetățenii din Africa de Vest își pot asuma, de
asemenea, responsabilitatea pentru noua viziune de a trece de la o ECOWAS a statelor la o
ECOWAS a oamenilor până în 2020.
Organismul ECOWAS este format din instituții și agenții specializate. Instituțiile cuprind:
Autoritatea șefilor de state și de guvern, Comisia, Parlamentul Comunității, Curtea Comunitară
de Justiție, Consiliul de Miniștri, comitetele tehnice specializate, precum și Banca ECOWAS
pentru Investiții și Dezvoltare (EBID).

Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) este o organizație interguvernamentală cu

sediul în Gaborone, Botswana. Scopul său este de a continua cooperarea și integrarea
socioeconomică regională, precum și cooperarea politică și de securitate între 16 țări din Africa
de Sud.