Sunteți pe pagina 1din 2

Serviciul diplomatic și consular

1. Scopurile şi sarcinile cursului privind Serviciul diplomatic și consular în sistemul


relaţiilor internaţionale
Scopurile şi sarcinile cursului „Serviciul diplomatic şi consular”, constituit în conformitate cu
planul de studii și conceput ca disciplină specializată în domeniul relaţiilor internaţionale, pentru
continuarea studierii aprofundate a evoluţiei istorice a diplomaţiei naţionale şi universal, se
referă la tematica complexă ce ține de aspectele fundamentale teoretico-practice ale serviciului
diplomatic din ţara noastră şi din principalele state ale lumii. Diseminarea domeniului de aplicare
al serviciului diplomatic şi consular este determinată de caracterul relaţiilor bilaterale
interstatale, activitatea diplomatică a subiecţilor statali şi organizaţiilor internaţionale, precum şi
de organizarea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţelor şi întrunirilor diplomatice, de
implementarea consecventă în practica diplomatică contemporană a deciziilor adoptate. Conform
scopului principal, se propune o iniţiere a studenţilor în tematica practicii diplomatice şi
procedurii internaţionale, în special, organizarea şi realizarea activităţilor diplomatice,
respectarea cadrului normativ-legal privind funcţionarea serviciului diplomatic al Republicii
Moldova și altor state. Obiectivele trasate se referă la promovarea eficientă a politicii externe şi
comunicarea internaţională n-ar fi fost posibilă în lipsa unui serviciu diplomatic viabil. Nivelul
de respectare a dreptului internaţional determină caracterul relaţiilor bi- şi multilaterale dintre
state, activitatea organizaţiilor internaţionale şi regionale. Scopul și obiectivele determinate
propun o iniţiere a studenţilor în tematica activităţilor diplomatice, a procedurilor internaţionale
cu participarea subiecţilor de drept internaţional de cel mai divers ordin, contribuind astfel la
crearea unei societăţi internaţionale cu adevărat democratice, în care să predomine valorile
general - umane. Utilizarea conceptelor, teoriilor și reglementărilor din domeniul diplomației și
al relațiilor internaționale în ansamblu, considerăm foarte actuale oportunitățile de a identifica
obiectul de studiu al disciplinei respective, fundamentele teoretico – metodologice și
istoriografico – sursologice și suportul juridic al structurilor diplomatice, a determina în cadrul
prelegerilor și seminarelor, diverselor forme a lucrului individual noţiunile și conceptele de bază
ale serviciului diplomatic și consular. Este oportun și absolut necesar să asigurăm deschiderea și
promovarea schimbărilor și noilor abordări în realizarea politicilor statului în domeniul politicii
externe și a relațiilor internaționale. Acest deziderat fundamental poate fi realizat prin:
- a aplica fundamentele teoretice și cele practice ale cercetării istoriei serviciului diplomatic în
elaborarea studiilor individuale;
- a evalua procesul evoluționist al activității serviciului diplomatic în promovarea politicii
externe la nivel regional, european și internațional;
- a reproduce clar și concis, sub formă scrisă și orală, teoriile şi practicile din cadrul cercetării
științifice realizate,
dar și:
- a demonstra practic prin diferite metode, tehnici de cercetare soluționarea problemelor concrete
din domeniul serviciului diplomatic contemporan,
- a formula necesitatea elaborării şi înaintării unor propuneri, recomandări practice în vederea
soluţionării problemelor serviciului diplomatic.
2. Istoriografia, sursologia și bazele teoretico – conceptuale ale Serviciului diplomatic;
Analiza istoriografică și sursologică (a surselor istorice) ale disciplinei de studiu denotă că
Serviciul diplomatic și consular s-a constituit în calitate de structură specializată de stat pentru
promovarea politicii externe a entităților statale și a intereselor naționale a fiecărei țări.
Problematica respectivă, atît în procesul studierii ei, a organizării și activității practice în R.
Moldova, precum și peste hotarele ei se bazează pe cadrul normative national și internațional.
Printre principalele surse juridice naționale, bazate pe prevederile Convenţiilor de la Viena din
18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile diplomatice și din 23 aprilie 1963 - cu privire la relaţiile
consulare, se evidențiază Legea Republicii Moldova cu privire la serviciul diplomatic din
05.02.2002, cu completările ulterioare, Statutul consular al R. Moldova, Regulamentele
Ministerului și cu privire la activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, etc. O
viziune aparte, originală asupra ordinii internaţionale a adus şi tânărul stat american, exponent al
lumii noi de peste atlantic. Credinţa în anumite valori şi principii, într-o idee cu valenţe
universale despre justiţie şi democraţie, a făcut ca perspectiva americană în legătură cu ordinea
lumii să se construiască într-un fel în oglindă cu propriile concepţii asupra statului şi societăţii,
asupra drepturilor individului, astfel încât, după cum scria Kissinger despre esenţa filozofiei
politicii externe americane: „… pacea şi echilibrul se vor obţine natural şi vechile rivalităţi for fi
date la o parte pe măsură ce alte naţiuni vor avea acelaşi cuvânt principial în guvernare pe care îl
au americanii”. Ridicată la rang de principiu operativ de politică internaţională de către un
preşedinte vizionar precum Woodrow Wilson, concepţia asupra unei „lumi construite în
siguranţă pentru democraţie” reprezintă firul roşu al implicării puterii americane în universul
internaţional, în lumina unei paradigme a legitimităţii derivată din ceea ce unii au numit
„excepţionalismul american”.
3. Influenţa factorului intern asupra politicii internaţionale și unele modalităţi de analiză a
relaţiilor internaţionale, a participanţilor la procesul diplomatic
Conform teoriei și practicii diplomației, există o legătură indisolubilă între politica internă și
externă a fiecărui stat, precum și viceversa. Domeniul diplomației este unul prioritar în sistemul
relațiilor internaționale și persistă un proces continuu de perfecționare și eficientizare a
diverselor activități a structurilor diplomatice, reprezentate oficial, la nivel statal, de sistemul
serviciului diplomatic și consular. Analiza metodelor şi principiilor studierii diplomaţiei,
formelor și metodelor diplomatice, utilizarea conceptelor, teoriilor și reglementărilor din
domeniul diplomației și al relațiilor diplomatice presupun în ansamblu extinderea numărului și
ariei geografice a participanţilor la procesul diplomatic. Evaluăm această situație în spațiu și
timp, în contextul diverselor perioade cronologice și spații geografice, metodele de analiză și
studiere a disciplinei în context evolutiv, pentru a studia în context comparat și a descrie formele
și metodele avansate de organizare structurală și funcțională a serviciului diplomatic. Un
exemplu inedit de influenţare a factorului intern asupra politicii internaţionale, a politicii externe
a statului se referă la rolul activității diplomatice prodigioase interne și externe a renumitului
diplomat roman din perioada interbelică Nicolae Titulescu. Fiind ministrul de externe al
României regale o perioadă îndelungată de circa un deceniu și jumătate, unicul Președinte al
Societății Națiunilor ales de două ori consecutive, numele lui a rămas de-a lungul curgerii
inexorabile a timpului la fel de puternic în conștiința populației Europei, desi până în prezent, în
secolul XXI, personalitatea marelui diplomat român încă mai naște controverse. Nu sunt puțini
cei care îi contestă lui Nicolae Titulescu locul pe care trebuie să-l ocupe în galeria marilor
oameni politici din Europa perioadei interbelice, iar cele mai excelente realizări ale diplomației
europene au fost legate de această mare personalitate.

S-ar putea să vă placă și