1. Scopurile şi sarcinile cursului privind Serviciul diplomatic și consular în sistemul
relaţiilor internaţionale Scopurile şi sarcinile cursului „Serviciul diplomatic şi consular”, constituit în conformitate cu planul de studii și conceput ca disciplină specializată în domeniul relaţiilor internaţionale, pentru continuarea studierii aprofundate a evoluţiei istorice a diplomaţiei naţionale şi universal, se referă la tematica complexă ce ține de aspectele fundamentale teoretico-practice ale serviciului diplomatic din ţara noastră şi din principalele state ale lumii. Diseminarea domeniului de aplicare al serviciului diplomatic şi consular este determinată de caracterul relaţiilor bilaterale interstatale, activitatea diplomatică a subiecţilor statali şi organizaţiilor internaţionale, precum şi de organizarea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţelor şi întrunirilor diplomatice, de implementarea consecventă în practica diplomatică contemporană a deciziilor adoptate. Conform scopului principal, se propune o iniţiere a studenţilor în tematica practicii diplomatice şi procedurii internaţionale, în special, organizarea şi realizarea activităţilor diplomatice, respectarea cadrului normativ-legal privind funcţionarea serviciului diplomatic al Republicii Moldova și altor state. Obiectivele trasate se referă la promovarea eficientă a politicii externe şi comunicarea internaţională n-ar fi fost posibilă în lipsa unui serviciu diplomatic viabil. Nivelul de respectare a dreptului internaţional determină caracterul relaţiilor bi- şi multilaterale dintre state, activitatea organizaţiilor internaţionale şi regionale. Scopul și obiectivele determinate propun o iniţiere a studenţilor în tematica activităţilor diplomatice, a procedurilor internaţionale cu participarea subiecţilor de drept internaţional de cel mai divers ordin, contribuind astfel la crearea unei societăţi internaţionale cu adevărat democratice, în care să predomine valorile general - umane. Utilizarea conceptelor, teoriilor și reglementărilor din domeniul diplomației și al relațiilor internaționale în ansamblu, considerăm foarte actuale oportunitățile de a identifica obiectul de studiu al disciplinei respective, fundamentele teoretico – metodologice și istoriografico – sursologice și suportul juridic al structurilor diplomatice, a determina în cadrul prelegerilor și seminarelor, diverselor forme a lucrului individual noţiunile și conceptele de bază ale serviciului diplomatic și consular. Este oportun și absolut necesar să asigurăm deschiderea și promovarea schimbărilor și noilor abordări în realizarea politicilor statului în domeniul politicii externe și a relațiilor internaționale. Acest deziderat fundamental poate fi realizat prin: - a aplica fundamentele teoretice și cele practice ale cercetării istoriei serviciului diplomatic în elaborarea studiilor individuale; - a evalua procesul evoluționist al activității serviciului diplomatic în promovarea politicii externe la nivel regional, european și internațional; - a reproduce clar și concis, sub formă scrisă și orală, teoriile şi practicile din cadrul cercetării științifice realizate, dar și: - a demonstra practic prin diferite metode, tehnici de cercetare soluționarea problemelor concrete din domeniul serviciului diplomatic contemporan, - a formula necesitatea elaborării şi înaintării unor propuneri, recomandări practice în vederea soluţionării problemelor serviciului diplomatic. 2. Istoriografia, sursologia și bazele teoretico – conceptuale ale Serviciului diplomatic; Analiza istoriografică și sursologică (a surselor istorice) ale disciplinei de studiu denotă că Serviciul diplomatic și consular s-a constituit în calitate de structură specializată de stat pentru promovarea politicii externe a entităților statale și a intereselor naționale a fiecărei țări. Problematica respectivă, atît în procesul studierii ei, a organizării și activității practice în R. Moldova, precum și peste hotarele ei se bazează pe cadrul normative national și internațional. Printre principalele surse juridice naționale, bazate pe prevederile Convenţiilor de la Viena din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile diplomatice și din 23 aprilie 1963 - cu privire la relaţiile consulare, se evidențiază Legea Republicii Moldova cu privire la serviciul diplomatic din 05.02.2002, cu completările ulterioare, Statutul consular al R. Moldova, Regulamentele Ministerului și cu privire la activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, etc. O viziune aparte, originală asupra ordinii internaţionale a adus şi tânărul stat american, exponent al lumii noi de peste atlantic. Credinţa în anumite valori şi principii, într-o idee cu valenţe universale despre justiţie şi democraţie, a făcut ca perspectiva americană în legătură cu ordinea lumii să se construiască într-un fel în oglindă cu propriile concepţii asupra statului şi societăţii, asupra drepturilor individului, astfel încât, după cum scria Kissinger despre esenţa filozofiei politicii externe americane: „… pacea şi echilibrul se vor obţine natural şi vechile rivalităţi for fi date la o parte pe măsură ce alte naţiuni vor avea acelaşi cuvânt principial în guvernare pe care îl au americanii”. Ridicată la rang de principiu operativ de politică internaţională de către un preşedinte vizionar precum Woodrow Wilson, concepţia asupra unei „lumi construite în siguranţă pentru democraţie” reprezintă firul roşu al implicării puterii americane în universul internaţional, în lumina unei paradigme a legitimităţii derivată din ceea ce unii au numit „excepţionalismul american”. 3. Influenţa factorului intern asupra politicii internaţionale și unele modalităţi de analiză a relaţiilor internaţionale, a participanţilor la procesul diplomatic Conform teoriei și practicii diplomației, există o legătură indisolubilă între politica internă și externă a fiecărui stat, precum și viceversa. Domeniul diplomației este unul prioritar în sistemul relațiilor internaționale și persistă un proces continuu de perfecționare și eficientizare a diverselor activități a structurilor diplomatice, reprezentate oficial, la nivel statal, de sistemul serviciului diplomatic și consular. Analiza metodelor şi principiilor studierii diplomaţiei, formelor și metodelor diplomatice, utilizarea conceptelor, teoriilor și reglementărilor din domeniul diplomației și al relațiilor diplomatice presupun în ansamblu extinderea numărului și ariei geografice a participanţilor la procesul diplomatic. Evaluăm această situație în spațiu și timp, în contextul diverselor perioade cronologice și spații geografice, metodele de analiză și studiere a disciplinei în context evolutiv, pentru a studia în context comparat și a descrie formele și metodele avansate de organizare structurală și funcțională a serviciului diplomatic. Un exemplu inedit de influenţare a factorului intern asupra politicii internaţionale, a politicii externe a statului se referă la rolul activității diplomatice prodigioase interne și externe a renumitului diplomat roman din perioada interbelică Nicolae Titulescu. Fiind ministrul de externe al României regale o perioadă îndelungată de circa un deceniu și jumătate, unicul Președinte al Societății Națiunilor ales de două ori consecutive, numele lui a rămas de-a lungul curgerii inexorabile a timpului la fel de puternic în conștiința populației Europei, desi până în prezent, în secolul XXI, personalitatea marelui diplomat român încă mai naște controverse. Nu sunt puțini cei care îi contestă lui Nicolae Titulescu locul pe care trebuie să-l ocupe în galeria marilor oameni politici din Europa perioadei interbelice, iar cele mai excelente realizări ale diplomației europene au fost legate de această mare personalitate.