Eficacitatea politicii externe a oricărui stat depinde într-o măsură esenţială de capacităţile,

nivelul şi calitatea pregătirii persoanelor care îi reprezintă interesele pe arena internaţională. De

aceea, pregătirea, selectarea, angajarea, promovarea cadrelor diplomatice ocupă un loc deosebit
în organizarea şi realizarea activităţii diplomatice.

În literatura de specialitate se menţionează în mod deosebit că de

nivelul de pregătire, competenţa, profesionalismul cadrelor diplomatice depinde cum se va putea
încadra statul în lumea contemporană aflată în proces de schimbări radicale şi profunde.
Asigurarea cu cadre a serviciului diplomatic este un proces conştient organizat de
completare a sistemului Ministerului Afacerilor Externe cu lucrători bine pregătiţi din punct de
vedere profesional şi moral, care sunt capabili să-şi îndeplinească datoriile de serviciu la nivelul
cerinţelor contemporane şi, astfel, să contribuie la realizarea efectivă a sarcinilor şi funcţiilor ce
stau înfaţa organelor de politică externă ale statului respectiv.
Standardele formate la nivel universal încă în sec. al XIX-lea cu privire la cerinţele faţă
de cadrele diplomatice sunt în vigoare până în prezent. Astfel, potrivit lui H.Nicolson,un
diplomat competent trebuie să cunoască bine limbile străine, să se distingă printr-un stil rafinat,
să fie ospitalier, calm şi imperturbabil. Cu alte cuvinte, să fie un „gentleman educat” [1].

În Marea Britanie, de exemplu, principalul determinant al succesului în cariera

diplomatică este considerată prezentabilitatea (înfăţişarea demnă) şi alte particularităţi proprii ale
caracterului, mai cu seamă, a clasei aristocratice conducătoare. Spre deosebire de alte ţări, cum ar
fi Federaţia Rusă, SUA, Franţa, R. Moldova, Marea Britanie nu acordă o atenţie deosebită
studiilor universitare în selectarea cadrelor diplomatice, conducându-se de
principiul: ,,Diplomaţia este o profesie, în care nu există frontiere exacte pentru cunoştinţele
necesare. Ceea ce cu adevărat este esenţial pentru un diplomat, devine cunoscut şi învăţat de
acesta pe parcursul propriu-zis al serviciului diplomatic”

Totuşi încă în anul 1855 au fost introduse examene pe bază de concurs deschis pentru
doritorii de a fi incluşi în activitatea diplomatică, care după cel de-al Doilea Război Mondial sunt
organizate şi desfăşurate în mod independent de către Comisia de Admitere a Serviciului Civil în
colaborare, la etapa finală, cu Foreign Office britanic. La rândul său, Departamentul de pregătire
a cadrelor diplomatice din cadrul Foreign Office, iniţiază tinerii diplomaţi în activitate timp de
două-trei săptămâni, o perioadă extrem de scurtă în comparaţie cu timpul acordat pentru acelaşi

1
fapt în Franţa (2 ani), Germania (1 an), SUA (nouă luni) [2] Satou E. Manual de practică
diplomatică. – Moscova: Alpha, 1961
Într-adevăr, potrivit Legii cu privire la serviciul diplomatic al SUA din 1980, selectarea şi
angajarea cadrelor diplomatice se efectuează în baza principiului de nondiscriminare. Spre
deosebirede Marea Britanie, studiile universitare sunt favorizate în SUA. Examenele de admitere
constau din trei etape: prima etapă se axează pe cultura generală (verificându-se cunoştinţele din
domeniul istoriei, economiei, geografiei etc.), în al doilea rând, prin intermediul unui eseu se
apreciază nivelul de cunoaşterea limbii engleze, şi, în sfârşit, pretendentul se examinează în baza
unei specializări dintre cele patruale serviciului diplomatic – politică, economică, administrativă
şi consulară. O particularitate a selectării cadrelor diplomatice americane constă în acordarea
unor facilităţi, cum ar fi eliberarea dela examene pentru astfel de categorii ale populaţiei, ca
afroamericanii, latino americanii, indienii. În acest context, pentru a soluţiona problema unei
posibile incompetenţe a cadrelor diplomatice, a fost mărit termenul de încercare până la 3-4 ani
pentru noii angajaţi. Rangurile diplomatice şi acordarea acestora sunt similare celor din Marea
Britanie, perfecţionarea cadrelor fiind în responsabilitatea directă a Institutului pentru Serviciul
Diplomatic al SUA din cadrul Departamentului de Stat [5].În Federaţia Rusă, la alegerea şi
promovarea cadrelor diplomatice accentul se pune anume peprofesionalismul şi calificarea
acestora, în primul rând, din punctul de vedere al studiilor superioare şi experienţei în domeniu,
cunoaşterii limbilor străine şi a legislaţiei naţionale. Astfel, majoritatea di
plomaţilor ruşi sunt specializaţi în domeniul relaţiilor internaţionale, drept internaţional, relaţii
eco
nomice internaţionale, comunicare internatională [6

Instituţia de bază în pregătirea cadrelor diplomatice pentru serviciul diplomatic rus este
Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova (МГИМО) [7]. În cadrul acestuia,
pregătirea diplomaţilor se efectuează în conformitate cu evoluţiile internaţionale, dezvoltând
contacte fructuoase cucentrele universitare din Germania, Marea Britanie, Franţa, Canada, SUA,
China etc. Un rol importantîn pregătirea cadrelor îl are practica pe care o efectuează studenţii în
cadrul Ministerului de Externe şireprezentanţelor sale de peste hotare. Fiind angajaţi, tinerii
diplomaţi se includ în procesul de pregătire permanentă, care începe cu o introducere în activitate
în primul an de lucru; studii periodice (de regulă, o dată în cinci ani) de calificare; studierea

2
permanentă a limbilor străine. Cursurile de perfecţionare sunt organizate, în primul rând, de către
Academia Diplomatică a Federaţiei Ruse.

în Franţa (Institutul Francez de Relaţii Internaţionale şi Centrul de Studii şi Cercetări

Internaţionale), Rusia (Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe) sau România
(Institutul Diplomatic Român).

Institutul Diplomatic Român (IDR), bunăoară, a fost fondat în 2005, fiind o instituţie
publică, cu personalitate juridică, funcţionând sub auspiciile Ministerului Afacerilor Externe.
Principala misiune a IDR este de a sprijini activitatea personaluluispecializat din cadrul
ministerului prin furnizarea de expertiză şi cursuri de instruire profesională în domeniul relaţiilor
internaţionale şi al diplomaţiei, precum şi oferirea serviciilor de analiză celor
interesaţi, organizarea evenimentelor dedicate unor probleme de politică internaţională,
publicarea periodicelor şi a lucrărilor de specialitate, documentelor diplomatice şi a
memorialisticii diplomatice, organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Ministerului Afacerilor
Externe etc.

Conduita şi activitatea personalului din serviciul diplomatic trebuie să fie conforme cu

normele stabilite de Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României, precum şi de
Convenţiile privind relaţiile diplomatice (Viena 1961) şi consulare (Viena 1963). În conformitate
cu prevederile din Statut, personalul din serviciul diplomatic are obligaţia
de a acţiona pentru promovarea politicii externe a ţării "astfel cum este stabilită de guvernul
român", iar comportarea sa nu trebuie să vină în conflict cu îndatoririle şi calitatea ce îi revin.
http://www.cdep.ro/interpel/2003/r1516A.pdf
https://www.caleaeuropeana.ro/radr-2020-klaus-iohannis-le-solicita-diplomatilor-romani-
anticipare-inventivitate-si-flexibilitate-criza-covid-19-a-produs-multiple-consecinte-in-plan-
international

3
 Drept rezultat, diplomaţia guvernează relaţiile între state. Ea este arta de a atrage simpatii
pentru ţara ta şi de a o înconjura de prietenii care să-i protejeze independenţa, precum şi de a
reglementa pe cale paşnică diferendele internaţionale. Ea este în acelaşi timp tehnica răbdătoare
care guvernează dezvoltarea relaţiilor internaţionale.
Nu greşim dacă susţinem că diplomaţia este o artă specială care nu se confundă, nici prin
obiect, nici prin metode cu alte activităţi umane şi, ca atare, are nevoie de specialişti care să se
consacre cu pasiune şi dăruire totală acesteia - diplomaţii.

Ungaria a anunțat intenția de a construi un campus enorm pentru studenții chinezi ai

Universității Fudan. Campusul va fi în centrul Budapestei – aproape de centrul Uniunii
Europene.

Controversatul proiect a stârnit deja tensiuni între guvernul de la Budapesta și autoritățile locale
ale capitalei. Viitorul campus este văzut ca o problemă a securității naționale. O investigație de
presă a arătat că Universitatea Fudan este în strânsă legătură cu serviciile de inteligență ale
statului Chinez. Aceasta are propria școală de spioni de aproximativ zece ani. Un sfert dintre
studenții acestei universități sunt membri ai partidului comunist chinez. Comitetul pentru
securitate din parlamentul Ungariei încă așteaptă un răspuns de la guvern în legătură cu acest
proiect.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, declară că Universitatea Fudan este una dintre cele
mai mari din lume, și ar fi o prostie ca Ungaria să rateze o asemenea oportunitate. Pregătirea
diplomaților chinezi în Ungaria nu reprezintă un pericol.
https://solidnews.ro/externe/2021/04/26/campus-chinezesc-in-centrul-budapestei/

4
 Bibliografie
1. Nikolson H. Arta diplomaţiei. – Bucureşti: Politica, 1996.