Cercetare, pocăinţă și rededicare totală în slujba Celui

care este Domn al domnilor și Împărat al împăraţilor, Isus Cristos, Fiul lui
Dumnezeu.

Un frate, cu dar de descoperire s-a rugat în ultimul timp pentru ca Dumnezeu

să-i ajute pe oamenii de stiinţă să găsească tratament pentru noul virus care a
îngrozit lumea. Domnul i-a făcut de cunoscut să nu se mai roage pentru leac că
există, dar, nu se vrea scos din cămara celor ce au stârnit boala, pentru încă un an.
Planul este să moară câţi mai multi oameni, dintre cei care se spune că sunt o
povară pentru sistemele sociale și economice din lumea întreagă, cum ar fi
bătrânii și persoanele care au probleme de sănatate, fiind în incapacitate să
lucreze, astfel fiind consideraţi nefolositori și povare financiare pentru statele
lumii. Scopul este să rămână copii, tinerii și cei care sunt sănătoși, capabili să
muncească. Prin aceasta se dorește o relaxare pentru economiile tuturor ţărilor și
se consideră că este o soluţie pentru un pământ mai bun de locuit. Astfel, Duhul
Sfânt l-a călăuzit ca de acum să se roage pentru cei care poartă numele Domnului
ca-n vâltoarea și groaza ce a cuprins întreaga lume, să ceară milă și îndurare
pentru acei pe care i-a copleșit necredinţa și frica. Iată, mesajul primit prin Duhul
Sfânt: iată, zice Duhul Sfânt, cum se fălesc că sunt copii Mei și că au credinţă în
MINE... acum într-o clipă de încercare i-am examinat și iată, de pe buze au spus
"noi nu ne temem, noi avem nădejde în Domnul și noi pentru Domnul trăim sau
murim" dar iată, în inimă domnește necredinţa și teama, pentru că nu mă cunosc
și nu umblă în căile Mele zice Domnul, de aceia groaza, macar că-mi poartă
Numele au ajuns să aibă un comportament rușinos și de ocară. Iată rezultatul
nevegherii! Unii au căzut, alţii s-au compromis. Unii au vândut pe Domnul, alţii
trăiesc în curvii și preacurvii, sunt lacomi, lăudăroși, fără iubire de fraţi, conduși de
pofte nesăbuite și trăiesc în păcate ascunse. Iată că sunt în mijlocul fraţilor și
slujesc Domnului fără dragoste și pe altarul rugăciunii, din odăiţă, iată că a trecut
multă vreme de când nu au adus zile de jertfe, rugăciuni, cereri, mijlociri și
lacrimile pocăinţei cum odinioară făceau părinţii lor și ei în dragostea dintâi.
Seduși de pofte și neveghiind și-au legat inima de cele materiale și pentru că au
iubit mai mult avuţiile și faima, au comis adulter spiritual compromiţând actul
închinării, astfel în multe biserici, astăzi, fraţi nu se mai închină în Duh și Adevăr ci
comit idolatrie, aducând ca jertfe ce au cusur și pun foc străin pe altarul Meu, zice
Domnul. Au uitat că am cerut să fie pregătiţi, sa fie plini de Duh, să urmărească
pacea și sfinţirea, ca să mai pot lucra cu slavă și putere în mijlocul lor și Evanghelia
să răsune cu putere până la marginile pământului. Dar unde le este credinţa? De
ce le este străină credinţa dată sfinţilor? Eu zice Domnul, am rămas Același,
puterea Mea este Aceași, am lucrat prin minuni și voi mai lucra, dar cei mai mulţi
credincioși din acest veac au abandonat lupta cea bună a credinţei, dată sfinţilor
odată pentru totdeauna și și-au părăsit dragostea dintâi. Da zice Domnul, au o
formă de evlavie, dar unde-i puterea?
Eu Domnul vorbesc, Eu Domnul cercetez și încă arat mila Mea, dar vreau
pocăinţă, mărturisire și sfinţire. Pe acei care vine la Mine, vreau să le dau odihnă și
să-i îmbrac cu putere și înţelepciune de sus ca să poată înainta și sta în picioare în
zilele care vor veni, căci vor fi zile rele cum nu au fost și nu vă imaginaţi că pot să
fie. Acum am îngăduit ca poporul meu să fie examinat și iată, zice Domnul, ce ușor
s-au speriat unii ca să se arate deslușit că Mă cinstesc de pe buze, dar cu inima
sunt departe de Mine.
Oare nu Eu Domnul am dat poporului izbăvire în vechime?
N-am scos pe Israel din Egipt cu braţul Meu cel puternic, punând groaza în
Faraon?
N-am despicat Eu marea și au trecut prin ea ca pe uscat?
N-am trimis mană și prepeliţele din cer?
N-am făcut Eu zice Domnul, ca stânca să dea apă, ca soarele să se oprească?
N-am stârnit Eu vânturile și n-am potolit Eu furtunile?
Nu fac Eu din vânturi solii și din flăcări slujitori?
Nu închid Eu cerurile și este secetă și apoi Mă indur și le deschid ca să cadă
ploaia și zăpada la vreme?
N-am pus EU hotare mărilor și hotare vremilor?
Nu pun Eu pe împăraţi pământului și nu ridic EU împărăţiile?
Nu îngrijesc Eu de păsările cerului, n-am dau Eu frumuseţe florilor?
Cine face pământul să rodească?
Cine vindecă rana?
Cine ţi-a scris în cartea vieţi toate zilele, încă înainte ca să te fi născut?
Nu la cuvântul Meu s-a făcut cerul și pământul?
N-am făcut Eu toate acestea? Pentru ce te temi, ca sa Mă ispitești?
Pentru ce ești necredincios? Pentru ce m-ai părăsit și ai strâmbat căile Mele?
 Oare nu pot Eu să port de grijă, este braţul Meu prea scurt?
Crezi că urechea Mea nu aude și ochiul Meu nu vede pe Cel ce Mă caută din
toată inima?
Ai uitat că tot este trecător, pentru ce ţi-ai legat inima de pământ?
Dragostea Mea este aceași, dar sunt și dreptate. În dragoste cercetez, vorbesc,
arat bunătate și îndurare, am milă și izbăvesc pentru ca-n dreptatea Mea, prin
harul să vă am sfinţiţi pentru veșnicie. Dar cer pocăinţă și întoarcerea la dragostea
dintâi. Căci nu M-am schimbat, sunt Același ieri azi și în veci, dar pocăiţi-vă,
sfinţiţi-vă și trăiţi în dragoste ca să vă îmbrac cu putere pentru zilele care vor venii.
Și când va fi plâns și necaz, boli , foamete și calamnităţi cum lumea nu a mai văzut,
când lumea nu va mai știi ce să facă de groază, să nu mai fi ca-n acestă clipă de
încercare a credinţei, oh, iată cei mai mulţi erau nepregătiţi. De două milenii auzi
chemarea: Iată Eu vin curând și tot necredincios ești, tot nevegheator, momit și de
păcat te găsesc. Nu poţi avea putere dacă nu Mă cauţi în odăiţă zice Domnul .
Acolo îmbrac cu putere și acolo dau înţelepciune. Iată zice Domnul, ce-ai cules și
ce-ai semănat în aceste zile? Da, vești care au îngrozit și care ţi-au muiat inima,
dacă strângeai cuvântul Meu în inima ta, în ziua încercării nu te găsea nepregătit.
Dar iată, zice Domnul prin Duhul Sfânt, voi mai aduce zile de pace pe
pâmânt, și totul va reveni ca mai înainte să îngădui ciumei să bântuie ziua în
amiaza mare. Voi mai lasa o vreme de îndurare, și mai dau o șansă șlujitorilor Mei
ca să rodească, în dragoste adevarată, având fapte vrednice de pocăinţă și de
chemarea de care au parte, ca să Mă cinstească, și să nu piară, căci nu vreau
moartea păcătosului dar dacă nu se întreaptă și nu se abate de la rău, judecata
este dreaptă și fără părtinire. Mai las o vreme de har și voi îmbrăca cu putere pe
mulţi dintre aceia care Mă vor căuta în odăiţă, și care din toată inima vor căuta
faţa Mea, slujindu-Mi în curăţie, fără interes și compromisuri, fiind plini de
înţelepciune și putere prin Duhul Sfânt pe care-L voi turna din belșug peste toţi
aceia care se vor dedica pe deplin să-Mi slujească în sfinţenie, cu ei, zice Domnul,
voi lucra cu putere, cu semne și minuni ca mulţi să vadă, să creadă și să primească
mântuirea până la împlinirea numărului celor chemaţi. Dar iată, zice Domnul prin
Duhul Sfânt, zilele rele abia au început. Voi să nu uitaţi aceste lucruri. Vă mai las
puţină vreme, să treceţi prin această frământare, ca să vă sfinţiţi, să vă aduceţi
aminte și să vă întoarceţi la Mine și apoi vă voi vindeca. Căci văd cum mulţi s-au
blocat și nu știu încotr-o sa meargă, se întreabă oare cine ne va ajuta? Ei nu au
auzit de Mine și nu știu la cine să meargă și vreau să Mă îndur și de aceștia. De
aceea vă mai las o vreme pentru care vă voi cere socoteală, căci a sosit vremea sa
rodiţi cum nu aţi rodit niciodată. Nu vă mai legaţi inima de nimic de pe pământ
căci toate vor trece în curând.
Ca semn, vă voi cerceta și voi rupe legături grele, ţinute ascunse, ca apoi în
libertatea cugetului să-Mi puteţi sluji Mie și să fiţi eliberaţi prin Adevăr, ca nimic
să nu vă ţină legaţi de glie, atunci când se va auzi marea strigare. Iată, în curând,
se va auzi o veste care va întrista pe puţini dar pentru cei mai mulţi va fi o mare
pricină de bucurie. Iată ce voi face, zice Domnul, voi zădărnici planul celor care-și
spun iată că acum avem controlul și acum în mâinile noastre este destinul
omenirii, nimeni și nimic nu ne va opri ca să ne atingem ţelul. Dar, iată în
îngânfarea lor au uitat de Mine, dar iată că nu pentru multă vreme, și curând își
vor aduce aminte, cu ură și groază, că Eu sunt Dumnezeu. Iată, voi aduce leacul
înainte de vremea plănuită de ei și le voi zădărnici planulul. Veţi auzi în curând, o
veste mare: există leacul, căci de unde puţini se asteaptă acum, de acolo voi lăsa
să se descopere un leac vindecător. Da, și cei ce distrug pământul și cei ce se ating
de viaţa oamenilor, și aceștia fac numai cât le este îngăduit, zice Domnul, și într-o
zi toţi vor sta în faţa scaunului de judecată, și judecata va fi dreaptă. Iată v-am
făcut de cunoscut ce urmează, ca sa nu vă temeţi și nu vă îngroziţi. În dragoste v-
am vorbit, chiar dacă v-am lăsat o clipă de încercare, și iată că aproape a trecut.
Acum este ceasul pocăinţei și întoarcerii la dragostea dintâi. Vă mai las o vreme ca
să semănaţi și seceraţi căci nu mai este mult și numărul celor chemaţi la nuntă se
va împlinii, apoi trâmbiţa va răsuna și veţi întâlni pe Mirele. Biserică fii gata,
sfinţește-te, umblă în lumină, slujește și trăiește în dragoste!

Răscumpăraţi vremea care v-a fost dată din bogăţia îndurării și harului Meu,
zice Domnul. Amin.
Pregătește-te să-L întâlnești pe Domnul Dumnezeul Tău! Maranata! vin-o Doamne
Isuse!
Isus Cristos este Domnul și singurul Mântuitor! Amin!
Înștiinţare de la Duhul Sfânt, pentru poporul Domnului,
Martie 2020