2.2.

Analiza activităţii comerciale a întreprinderii

O mare însemnătate pentru întreprindere are determinarea veniturilor din vînzări, care
sunt exprimate sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la
creşterea capitalului propriu.
Astfel veniturile din vânzarea mărfurilor sunt exprimate ca o majorare de mijloace
băneşti primite şi creanţe majorate, din vânzarea mărfurilor (produselor), prestarea serviciilor şi
din alte operaţiuni efectuate în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a
întreprinderii.
Dinamica vânzărilor pe perioada anilor 2005-2009 este prezentată în figura 2.1.

40
35 35.4
30
25 26.2
20 22.4
17.7
15
14.4
10
5
0
2005 2006 2007 2008 2009

Vânzări nete, mil.lei

Fig. 2.1. Dinamica vânzărilor

Din datele prezentate în figura de mai sus putem observa că vânzările pe parcursul
perioadei examenate au avut o tendinţă instabilă. În anul 2006 a fost înregistrată cea mai mare
scădere a volumului vânzărilor drept urmare a embargoului înaintat de către Federaţia Rusă.
Datorită faptului că întreprinderea a reuşit să atragă investiţii ruseşti, piata Rusiei a fost pentru ea
dinnou deschisă, fapt care a permis creşterea vânzărilor din anul 2006 până în 2008 de mai mult
de 2 ori de la 14,4 mil.lei în 2006 până la 35,4 mil.lei în 2008. Dar crisa economico-financiară
care s-a început în anul 2007 a afectat situaţia întreprinderii destul de drastic în anul 2009. Astfel,
volumul vânzărilor în anul 2009 s-a redus faţă de anul 2008 aproape de 2 ori, atingind cifra de
17,7 mil.lei.
Întreprinderea comercializează producţia sa atât în piaţa locală, cât şi la export. Totuşi
principala piaţă de desfacere rămâne încă piaţa locală.
 Printre peincipalele pieţe de desfacere ale întreprinderii în afară de piaţa locală sunt:
Izrailul, Irlanda,Rusia, România şi Suedia.
Structura pietei de desfacere în anul 2009 era următoarea:
11%
1% 1% 0% 2%

84%

Suedia Romănia Rusia Moldova Irlanda Izrail

Fig.2.2. Structura pieţei de desfacere

În baza informaţiei prezentate în figura 2.2 putem concluziona că pieţei locale îi revine
ponderea cea mai înaltă de 85%, urmată de Rusia cu o pondere de 11%. Piaţa de desfacere din
Vest este foarte neînsemnată. Ei îi revone doar 4%.
În piaţa locală întreprindere se confruntă cu mai mulţi concurenţi locali principalii dintre
care sunt Aroma şi Kvin. Totuşi calitatea koniacului din Călaraşi este apreciată de către
consumatorul local destul de înalt, fapt care i-a permis întreprinderii să –şi formeze clientela
loială permiţindu-i să deţină o cotă însemnată din piaţa locală.
Pe piaţa locală Călăraş Divin cedează doar întreprinderii Kvin care este liderul în vânzări
pe piaţa locală.

2.3. Analiza utilizării potenţialului intern

2.3.1 Eficienţa utilizării potenţialului tehnic al întreprinderii

Eficienţa activităţii oricărei întreprinderi depinde în mare măsură de starea şi eficienţa

utilizării potenţialului intern al întreprinderii. Printre componentele de bază ale potenţialului
intern se numără potenţialul tehnic şi potenţialul uman.
Pentru a desfăşura activitatea economică orice întreprindere are nevoie de capital, care
este unul din principalii factori ai activităţii economice. Pe baza capitalului se formează
potenţialul tehnico-material al întreprinderii, şi la rîndul său acest potenţial trebuie să fie bine
dezvoltat.
 În tabelul de mai jos este prezentată atît structura cît şi dinamică mijloacelor fixe ale
întreprinderii.
După cum se observă din datele prezentate în tabelul 2.1 pe percursuşl perioadei analizate
valoarea mijloacelor fixe a avut o tendinţă de
Tabelul 2.1
Structura şi dinamica mijloacelor fixe la ÎM „Călăraşi Divin” SA
2005 2006 2007 2008 2009
Indicatori Mil.
% Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %
lei
Mijloace
fixe total, 42,4 100 58,1 100 60,9 100 63,8 100 65,2 100
inclusive:
Ritmul de
creştere,
faţă de
100 137 143,6 150,5 153,8
anul de
bază,%
(2005)
Clădiri 13,0 30,7 13,0 22,4 13,0 21,3 14,9 23,3 14,9 22,8
Construcţi
2,5 5,9 1,9 3,2 2,1 3,4 2,1 3,2 2,1 3,2
i speciale
Maşini,
utilaje,
instalaţii 24,2 57,1 15,8 27,2 16,8 27,6 17,1 26,8 18,2 27,9
de
transmisie
Mijloace
de 2,5 5,9 2,8 4,8 3,0 4,9 3,2 5,0 3,5 5,4
transport
Alte
mijloace 0,2 0,4 24,6 42,4 26,0 42,8 26,4 41,7 26,5 40,7
fixe

Pe parcursul ultimilor cinci ani la ÎM „Călăraşi Divin” SA s-a produs o creştere esenţială
a mijloacelor fixe la valoarea de intrare de la 42,4 mil.lei în anul 2005 până la 65,2 mil.lei în anul
2009. Această creştere săa produs preponderent din contul altor mijloace fixe ponderea cărora în
structura acestora a crescut considerabil de la 0,4% în anul 2005 până la 40,7% în anul 2009.
După cum se observă din datele prezentate în tabelul de mai sus valoarea clădirilor s+a
modificat neesenţial, crscând de la 13 mil.lei la 14,9 mil.lei sau cu 1,9 mil lei. Această creştere se
datorează reconstrucţiei clădirii administrative a întreprinderii.
 Pe parcursul perioadei exmenate se poate observa că valoarea de intrare a maşinelor şi
utilajului s-a redus de la 24,2 mil.lei la 18,2 mil.lei sau cu 6 mul.lei. Situaţia dată se explică prin
faptul că după specializarea întreprinderii preponderent pe producerea coniacului, utilajul de la
vinăria primară a fost lichidat.
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe poate fi evaluată cu ajutorul randamentul mijloacelor
fixe, care exprimă valoarea vînzărilor în lei la un leu mijloace fixe. Acest indicator reflectă
gradul de utilizare eficientă a mijloacelor fixe. Cu cât acest indicator este mai înalt cu atât mai
mare este gradul de utilizare eficientă a mijloacelor fixe.
În tabelul 2.2 este prezentată dinamica randamentului mijloacelor fixe la întreprindere.
Tabelul 2.2
Dinamica randamentului mijloacelor fixe la ÎM “ Călăraşi Divin”SA

Indicatori Unit.
de 2005 2006 2007 2008 2009
masură
Vînzări nete Mil. lei 26,2 14,4 22,4 35,4 17,7
Ritmul de creştere faţă de % 100 54,9 85,5 135,1 67,6
anul de bază (2005)
Mijloacele fixe Mil.lei 42,4 58,1 60,9 63,8 65,2
Ritmul de creştere faţă de % 100 137,0 143,6 150,5 155,2
anul de bază (2005)
Randamentul mijloacelor lei 0,62 0,25 0,37 0,55 0,27
fixe
Ritmul de creştere faţă de % 100 40,3 59,7 88,7 45,5
anul de bază (2005)

După cum se observă din datele reflectate în tabelul de mai sus dinamica randamentului
mijloacelor fixe pe parcursul perioadei examenate a fost una de loc stabilă. Astfel, pe parcursul
ultimilor cicnci ani întreprinderea „Călăraşi Divin” SA a utilizat mijloacele fixe disponibile la un
randament destul de redus, care a variat de la 0,25 lei până la 0,62 lei. Valorle cele mai scăzute
ale randamentului mijloacelor fixe au fost înregistrate în anul 2006, anul când Rusia a impus
embargoul pentru vinurile moldoveneşti, si în anul 2009, anul când asupra situaţiei din republică
a influenţa criza din Europa.
Asupra mărimii randamentului înfluenţează doi indicatori:
 1. volumul vânzărilor nete
2. valoarea medie anuală a mijloacelor fixe.
Dinamica randamentului mijloacelor fixe, a volumului vânzărilor şi a valorii medii anuale
amijloacelor fixe este prezentată în figura 2.3.
Atât în anul 2006, cât şi în anul 2009 volumul vânzărilor a fost cel mai redus în perioada
exmenată şi a constituit corespunzător 14,4 mil.lei şi 17,7 mil.lei. Totodată valoarea medie
anuală a mijloacelor fixe a continuat să crească, fapt care a redus şi mai mult gradul de utilizare
eficientă a mijloacelor fixe.

200 150.5 155.2

137 143.6
150
100 85.5 135.1 67.6
100 54.9
100
50 88.7
59.7 45.5
40.3
0
2005 2006 2007 2008 2009

Ritmul de creştere a vinzărilor nete, mil.lei

Ritmul de creştere a valorii medii anuale a mijloacelor fixe, mil.lei
Ritmul de crştere a randamentului mijloacelor fixe, mi.lei

Fig.2.3.Ritmul de creştere a vânzărilor, mijloacelor fixe şi a randamentului

Deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe îşi lasă amprenta asupra indicatorilor de
performanţă a activităţii întreprinderii la general, întreprinderea „Călăraşi Divin” SA trebuie să
atragă atenţia cuvenită asupra nivelului de utilizare eficientă a mijloacelor fixe. Dacă în anul
2009 întreprinderea ar fi reuşit să crească randamentul mijloacelor fixe până la valoarea anului
2005, atunci volumul vânzărilor ar fi constituit 40,4 mil lei sau de 1,5 ori mai mult decât în anul
2005. Cu părere de rău, volumul vânzărilor a constituit doar 17,7 mil.lei, ceea ce a fost cu 8,5
mil.lei mai putin decât în anul 2005, iar valoarea mijloacelor fixe a crescut cu 23,2 mil. lei, fapt
care a şi înfluenţat reducerea dramatică a randamentului utilizării mijloacelor fixe.
2.3.2. Eficienţa utilizării potenţialului uman

Orice activitate de producţie poate fi desfăşurată cu o eficacitate maximă numai cu

condiţia ca unitatea economică respectivă este asigurată cu resurse umane necesare din punc de
vedere cantitativ, structural şi calitativ.
Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori noi. Astfel
ea joacă rolul determinant în dirijarea procesului de producţie, este creatorul şi animatorul
mijloacelor de producţie.
Reeşind din aceste considetente întreprinderea în perioada analizată a înregistrat o
creştere stabilă la numărul personalului mediu scriptic până în anul 2008 de la 380 persoane în
anul 2005 până la 516 persoane în anul 2008 sau de aproximativ 1,4 ori ( vezi fig. 2.24. dar în
anul 2009, sub influenţa crizei economice întreprinderea a redus numărul de personal până la 371
persoane sau cu 145 persoane. Aceasta a constituit o reducere a numărului mediu scriptic al
personalului cu cca. 30%. Această reducere a numărului de personal a fost înfluenţată, în primul
rând, de criza economică, iar în al doilea – de procesul de restructurare care s-a început în
întreprindere.

600
500 516
400 436
380 417
300 371
200
100
0
2005 2006 2007 2008 2009

Numarul personalului mediu scriptic, persoane

Fig. 2.4. Dinamica numărului mediu scriptic al personalului

Pemtru ca personalul întreprinderii să activeze eficient este foarte important ca acesta să
aibă o motivare satisfăcătoare. Aceasta poate fi atinsă print-o plată pentru munca prestată bine
chibzuită. Plata pentru munca prestată de angajaţii unei întreprinderi este un instrument
important al managementului prin care se influenţează eficienţa activităţii întreprinderii. Un
sistem de recompensă bine chibzuit contribue la motivarea şi satisfacerea personalului, fapt care-
l determină să muncească mai eficient. Iar o muncă eficientă contribuie la creşterea
performanţelor întreprinderii. De aici rezultă, că orice conducător de întreprindere trebuie să facă
o corelaţie între nivelul salariului şi performanţele obţinute de angajat în timpul activităţii. La
rândul său performanţa poate fi înfluenţată de satisfacţia în muncă. Satisfacţia muncii poate
genera performanţă până la un anumit nivel, de la care este necesară stimularea creşterii
performanţei pentru a obţine creşterea satisfacţiei. Satisfacţia în muncă este corelată cu motivaţia
iar răsplata muncii se interpune între performanţă şi satisfacţie.
La nivel de firmă există o corelare strinsă dintre recompensa pe care o poate oferi aceasta
şi rezultatele financiare ale firmei. Nici o firmă nu poate plăti mai mult decât constituie
contribuţia angajatului la rezultatele financiare atinse de ea.
Structura recompenselor este foarte diferită şi poate varia de la salarii direct proporţionale
productivităţii muncii până la salarii direct înfluenţate de vechimea în muncă a angajatului.
Recompensele pot fi atât directe cât şi indirecte. Astăzi devine tot mai greu de afirmat că
stimularea unei munci eficiente se datorează doar unui nivel satisfăcător al recompenselor
directe. Recompensele indirecte devin din ce in ce mai influente asupra nivelului de eficienţă a
activităţii personalului angajat cât şi asupra eficienţii activităţii întreprinderii în întregime.
Astăzi atât personalul cât şi recompensele lui se află in centrul preocupărilor strategice şi
operative ale intreprinderilor. Odată realizată această perspectivă, se modifică şi profilul
cerinţelor in ceea ce priveşte sistemele moderne de remunerare şi de determinare a timpului de
muncă in direcţia unei mai mari flexibilităţi, individualizări şi a unei orientări diferenţiate către
atingerea obiectivelor stabilite, care prevăd creşterea eficienţii întreprinderii.
Dinamica nivelului de remunerare a muncii în cadrul întreprinderii „Călăraşi Divin” SA
este reflectată în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.3.
Dinamica salariului mediu lunar şi a ritmului de modificare a lui
Indicatori Unit. de
masură 2005 2006 2007 2008 2009
Fondul de remunrare, lei Mil. lei 7639936 8781742 9448869 12937288 9742772
Numărul personalului Persoane 380 436 417 516 371
mediu scriptic
Salariul mediu lunar Lei 1675 1678 1888 2089 2188
Ritmul de creştere faţă de % 100 100,1 112,7 124,7 130,6
anul de bază (2005)
 Datele prezentate în tabelul de mai sus arată că pe parcursul perioadei analizate salariul
mediu lunar a avut o tendinţă stabilă de creştere de la 1675 lei în anul 2005 până la 2188 lei în
anul 2009, sau cu peste 30%. Această creştere s-a datorat la doi factori esenţiali:
1. datorită creşterii salariului minim pe ţară, care este instrumentul de bază de
reglemetare a salarizării la nivel de ţară
2. datorită promovării de către întreprindere a unei politici de salarizare orientată la
motivarea personalului de al reţine în întreprindere.
Cu toate că creşterea salariului mediu pe întreprindere este un moment pozitiv, este
necesar de constatat că această creştere trebuie să fie asigurată de creşterea eficienţei utilizării
forţei de muncă. Creşterea eficienţei utilizării forţei de muncă înfluenţează în od direct eficienţa
activităţii întreprinderii la general.
Unul din indicatorii de bază care caracterizează eficienţa utilizării forţei de muncă este
productivitatea muncii.
Productivitatea muncii reprezintă indicatorul care caracterizează gradul de eficienţă a
utilizării muncii vii, sau a personalului. Nivelul productivităţii muncii poate fi caracterizat prin
cantitatea de producţie fabricată într-o unitate de timp, adică prin raportul dintre volumul de
producţie către cheltuielile de timp necesare pentru al produce.
Productivitatea muncii în indicatori valorici se determină după relaţia:

q=VV ( PM )/Nms (2.1)

Unde: q – productivittea muncii calculată în indicatori valorici,

VV/PM – volumul vânzărilor sau volumul producţiei marfă
Nms – numărul personalului mediu scriptic.
Datele necesare determinării productivităţii muncii după volumul vânzărilor în dinamică
sunt reflectate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.4
Dinamica productivităţii muncii în cadrul întreprinderii „Călăraşi Divin” SA

Unit. de
Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009
măs.
Volumul vânzărilor Mil. lei 26,2 14,4 22,4 35,4 17,7
 Numărul mediu Persoane 380 436 417 516 371
scriptic de personal
Productivitatea Mii lei-
68,9 33,0 53,7 68,6 47,7
muncii persoană
Ritmul de creştere
faţăde anul de bază % 100 47,9 77,9 100 69,2
2005

Pe parcursul perioadei analizate productivitatea muncii nu a avut o tendinţă stabilă şi

avariat de la 33 mii lei/persoană în anul 2006 până la 68,9 mii lei/persoană în anii 2005 şi 2008.
Vaiaţia atât de semnificativă a productivităţii muncii a fost înfluenţată de oscilarea vânzărilor,
care au fost semnificativ înfluenţate de:
1. embargoul impus de către federaţia Rusă pentru exportul de vinuri şi divinuri din
Republica Moldova
2. criza economică care s-a declanşat în spaţiul european.
Pentru a putea conclude dacă întreprinderea a fost capabilă să se racordeze la cerinţele
mediului de afaceri în ceea ce proveşte asigurarea nuvelului de utilizare aficientă a potenţialului
uman în continuare este prezentată corelaţia dintre ritmul de creştere a productivităţii muncii şi
ritmul de creştere a salariului mediu lunar.
După cum se observă din datele prezentate în figura de mai jos pe parcursul perioadei
analizate ritmul de creştere al salariului mediu lunar a fost net superior ritmului de creştere al
productivităţii muncii. Aceasta ne vorbeşte despre faptul că în întreprindere nu se atrage atenţia
cuvenită creşterii eficienţei.

124.7 130.6
140 112.7
120 100 100.1
100
80 100
60
77.9
40 62.9
20 47.9
0
2005 2006 2007 2008 2009

Rirmul de crestere al productivităţii muncii,%

Ritmul de creştere al salariului mediu lunar, %

Fig. 2.5. Corelarea dintre ritmul de creştere a salariului mediu lunar şi a productivităţii
muncii
 Această situaţie nefavorabil se reflectă atât asupra costului de producţie cât şi a
indicatorilor de profitabilitate a întreprinderii.

2.4. Analiza costului de producţie

Orice activitate economică este ghidată de costuri, deoarece în fiecare activitate are loc
un consum de resurse şi astfel trebuie să se cunoască mărimea cheltuielilor efectuate sau
necesare şi să se acţioneze în direcţia reducerii lor.
Întreprinderile industriale, in activitatea pe care o desfăşoară, atrag si utilizează şi ele
factorii de producţie – munca, natura si capitalul. Expresia băneasca a consumurilor factorilor de
producţie utilizaţi pentru producere si desfacerea bunurilor economice se numeşte cost de
producţie. Cunoaşterea nivelului, structurii si dinamicii costului este indispensabilă
producătorului pentru desfăşurarea unei activităţi optime.
Costul este un indicator calitativ al activităţii economice. Relaţia dintre mărimea costului
şi mărimea rezultatelor obţinute exprimă nivelul eficienţei cu care se utilizează resursele
implicate în obţinerea produsului. Nivelul costului este un reper pentru procesul decizional,
deoarece mărimea lui este invers proporţională cu mărimea profitului.
Costul de producţie este un indicator economic important pentru firmele producătoare cu
o sferă largă de utilizare. La baza obţinerii unui bun, stau resursele. Dat fiind faptul că acestea
sunt limitate decizia de a produce un bun economic presupune renunţarea la utilizarea unor
resurse într-un scop alternativ. Din acest considerent, toate costurile sunt costuri de oportunitate.
Costul de producţie constituie criteriul principal de fundamentarea deciziilor
întreprinzătorilor privind asimilarea in fabricaţie a noilor produse. Numai prin estimare simultana
cât mai exactă a cheltuielilor de producţie si a preţului prezumtiv de vânzare al mărfurilor se
poate aprecia daca veniturile obţinute vor depăşi cheltuielile si se va obţine rata de rentabilitate
acceptabila. De aceea, calcularea costului de producţie se impune a se face înainte de a se trece la
producţia propriu-zisa, ca o componenta esenţiala a proiectului tehnico-economic.
În tabelul de mai jos este prezentată dinamica costului la 1 leu vânzări în întreprinderea
„Călăraşi Divin” SA.
După cum se observă din datele prezentate în tabelul 2.5 costul la un leu vânzări, pe
parcursul perioadei analizate, a avut o tendinţă de creştere de la 47,25 bani la 61,04 bani sau cu
29,2%. Această situaţie s-a datorat la doi factori principali:
 Tabelul 2.5
Dinamica costului la 1 leu vânzări

Unit. de
Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009
măs.
Volumul vânzărilor Mil. lei 26,2 14,4 22,4 35,4 17,7
Costul vânzărilor Mil. lei 12,38 6,33 10,58 21,61 10,43
Costul la 1 leu
bani 47,25 43,96 47,23 61,04 58,93
vânzări
Ritmul de creştere
faţă de anul de bază % 100 93 99,9 129,2 124,7
2005

1. reducerii volumului de vânzări

2. reducerii eficienţei utilitării atât a potenţialului tehnic al întreprinderii, cât şi a
celui uman.
Cu toate că costul la 1 leu vânzări a înregistrat o tendinţă de creştere, el arămas mult sub
un leu, fapt care i-a asigurat întreprinderii o marjă de siguranţă financiară. În cazul când
întreprinderea ţine sub control cheltuielile perioadei ea îşi poate asigura un nivel satisfăcător de
profitabilitate.
La „Călăraşi Divin” SA pe parcursul perioadei analizate s-a produs o creştere şi a
cheltuilelor perioadei, dinamica cărora este prezentată în figura 2.6.
3.63

14 2.17 1.73
12 0.99 0.8
10
8
6 9.33
6.2 6.31 6.89 6.99
4
2
0
2005 2006 2007 2008 2009

Cheltuieli generale si administrative, mil lei Cheltuieli comerciale, mil lei

Fig.2.6 Dinamica cheltuielilor perioadei

Datele prezentate în figura de mai sus ne arată că din anul 2005 până în anul 2008
cheltuielile perioadei au sporit destul de semnificativ de la 6,1 mill. lei la 12,96 mil lei sau de
peste 2 ori, in timp ce volumul vânzărilor în această perioadă a înregistrat o creştere de doar cu
29%. O astfel de situaţie a înfluenţat drastic nivelul profitabilităţii întreprinderii.

2.5. Analiza situaţiei financiare

2.5.1. Anaiza profitului

Scopul fiecărui agent economic este de a obţine rezultate cît mai înalte. Dar orice
activitate economică necesită cheltuieli. Obiectivul principal al agenţilor economici este
obţinerea rezultatelor dorite cu cheltuieli minime. Cel mai bine relevă această eficienţă a
întreprinderii profitul obţinut. Astfel profitul net al unei întreprinderi reprezintă diferenţa dintre
profitul pînă la impozitare şi cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit.
Profitul reprezintă rezultatul financiar final al întreprinderi. Atunci când se calculează în
întregime pe întreprindere el reprezintă diferenţa dintre vânzări şi costul vânzărilor iar pe unitate
de produs - reprezintă diferenţa dintre preţul produsului şi costul acestuea. Deci, profitul se
dimensionează în jocul preţurilor ca urmare a raportului cerere-ofertă şi al costurilor, care
reflectă modul de gospodărire a resurselor consumate. Cererea solvabilă a consumatorilor
înfluienţează oferta şi, prin mecanismul rentabilităţii, orientează plasarea producţiei.
Întreprinderile întotdeauna urmăresc drept scop final nu pur şi simplu obţinerea profitului dar
maximizarea lui.
Profitul este categoria economică care reflectă venitul net ce se creează în întreprindere
ca rezultat al activităţii de antreprenoriat. Fiind rezultatul de bază al activităţii de antreprenoriat
profitul asigură atât necesităţile întreprinderii (proprietarului), cât şi necesităţile angajaţilor şi ale
statului. De aici rezultă că nu numai antreprenorul este interesat în profitul întreprinderii.
În tabelul de mai jos este prezentată informaţia privind profitul la întreprinderea „Călăraşi
Divin”SA.
Tabelul 2.6
Dinamica profiturilor

Unit. de
Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009
măs.
Profit brut Mil. lei 13,8 8,12 11,8 13,8 7,3
Rezultatul activităţii Mil. lei -0,12 -9,85 -6,88 -9,6 -14,7
operaţionale
 Rezultatul activităţii Mil. lei
0,18 0,12 0,12 0,13 0,11
investiţionale
Continuarea tabelului 2.6
Rezultatul activităţii Mil. lei
-4,7 -1,8 7,0 32,17 -50,1
financiare
Rezultatul activităţii Mil. lei
-4,7 -11,5 0,25 22,6 -68,6
economico financiare
Profit până la Mil. lei
-4,7 -11,5 0,25 22,6 -68,6
impozitare
Profit net Mil. lei
-5,1 -11,6 0,01 24,0 -68,6

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se observă că pe parcursul perioadei analizate
activitatea întreprinderii „Călăraşi Divin” SA a fost una destul de anevoioasă. Cu toate că
întreprinderea a înregistrat în fiecare an profit brut, care a variat de la 13,8 mil lei în anul 2005
până la 7,3 mil lei în anul 2009, acesta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile perioadei.
Astfel, pe întreaga perioadă analizată se observă un rezultat negativ al activităţii operaţionale,
care a variat de la 0,12 mil lei în anul 2005 până la 14,7 mil lei în anul 2009. Cele mai
semnificative pierderi ale activotăţii economico-financiare le-a înregistrat întreprinderea în anul
2009. Acestea au constituit 68,6 mil lei, ceea ce a fost de 3,8 ori mai mari decât volumul
vânzărilor. Aceste pierderi au fost cauzate preponderent de activitatea financiară. Pe parcursul
perioadei analizate întreprinderea a avut profit net pozitiv doar în anul 2008 în mărime de 24 mil
lei, care a fost generat de activitatea financiară.

2.5.2. Anaiza rentabilităţilor

Pentru determinarea profitabilităţii la întreprindere este necesar de calculat indicatorii de

rentabilitate, şi anume această dinamică a indicatorilor este prezentată în tabelul 2.7.
Tabelul 2.7
Dinamica rentabilităţii

Unit. de
Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009
măs.
Profit brut Mil. lei 13,8 8,12 11,8 13,8 7,3
Costul vânzărilor Mil. lei 12,38 6,33 10,58 21,61 10,43
Rezultatul activităţii Mil. lei -0,12 -9,85 -6,88 -9,6 -14,7
operaţionale
 Profit net Mil. lei -5,1 -11,6 0,01 24,0 -68,6
Total activ Mil. lei 264,0 289,3 318,9 332,0 350,2
Total capital propriu Mil. lei 50,8 37,4 37,4 61,0 -7,6
Rentabilitatea %
vânzărilor 111,5 128,3 111,5 63,9 70,0

Continuarea tabelului 2.7

Rentabilitatea %
economică -0,05 -3,40 -2,16 -2,89 -4,20
Rentabilitatea %
-
financiară -10,04 -31,02 0,03 39,34

Indicatorii rentabilităţii prezentaţi în tabelul de mai sus arată că întreprinderea a operat în

perioada analizată cu o rentabilitate a vânzărilor destul de mare. Totuşi, datorită faptului că nu
s-au ţinut sub control cheltuielile perioadei, rentabilitatea economică a fost negativă.
Deasemenea şi rentabilitatea financiară a fost negativă în primii doi ani, după ce în anii 2007-
2008 aceasta a fost pozitivă. Mai mult ca atât în anul 2008, datorită rezultatului activităţii
financiare care a fost pozitiv şi destul de înalt, rentabilitatea capitalului propriu a crescut
semnificativ şi a tins maxima de peste 39%.
În linii generale, situaţia financiară a întreprinderii poate fi caracterizată ca fiind una
foarte şubredă, instbilă. Aceasta a fost cauzată de mai mulţi factori atât înterni, cât şi externi.
Printre principalii factori pot fi menţionaţi următorii:
- instabilitatea volumului vânzărilor,
- cheltuieli ale perioadei foarte mari, incomparabile cu modificarea vânzărilor,
- fluctuaţie foarte variată a valutei naţionale în raport cu valuta forte care a
generat rezulatte financiare foarte semnificative.

2.5.3. Anaiza lichidităţii

Unii din indicatorii de bază care caracterizează situaţia financiară a întreprinderii sunt
indicaatorii de lichiditate.
Lichiditatea pe termen scurt exprima gradul de acoperire a obligaţiunilor pe termen scurt
ale companiei şi disponibilitatea si rapiditatea de transformare a activelor in mijloace băneşti.
Lipsa lichidităţii pe termen scurt rezidă în:
 - Constrângerea managementului companiei in libertatea alegerii si acțiunii;
- Vânzarea forțata a componentelor activelor si investițiilor termen lung;
- Profitabilitate redusa si pierderea parțiala sau totala a investiției;
- Întârzieri in rambursarea împrumuturilor către creditori;
- Înrautăţirea relațiilor cu clienții si furnizorii sau chiar pierderii
- acestora ca consecința a nerespectării graficelor de livrări si achitări.
Compania care nu este capabila sa-si acopere obligatiunile curente la scadenta intra in
stadiul de incertitudine in ce priveste existenta ei si orice alti indicatori de performanta devin
nesemnifcativi sau in general nu au relevanta.
Cel mai semnificativ indicator al lichidităţii pe termen scurt este fondul de rulment.
Fondul de Rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a
contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.
Se determină după relaţia:
Fondul de Rulment = Active Curente – Obligatiuni Curente
Sensul economic al calculului Capitalului circulant (fondul de rulment) constă în
determinarea mărimii activelor curente, finanţate din contul capitalului investit – capital propriu
sau alt capital echivalent.
În figura de mai jos este prezentată dinamica fondului de rulment al întreprinderii
„Călăraşi Divin” SA pe parcursul perioadei analizate.

250 226.2
208.8

200 170.4
143.9
150
Fondul de rulment,mil lei
100
38
50

0
2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.7. Dinamica fondului de rulment, mil lei

Datele prezentate în figura de mai sus arată că întreprinderea dispune de capital de lucru,
ceea ce poate fi caracterizat ca un moment pozitiv. Dinamica capitaluşui de lucru a înregitrat o
tendinţă pozitivă de creştere din 2005 până în2008 de la 143,9 mil lei până la 226,2 mil lei sau de
cca. 1,6 ori. Dar în anul 2009 acest indicator a cunoscut o reducere drastică, ceea ce
caracterizează faptul că situaţia financiară a întreprinderii s-a înrăutăţit.
Pentru a determina dacă situaţia creată în întreprindere ii va permite acesteia în
perspectivă să reziste presiunilor financiare, să realizeze investiţii majore sau să treacă de
perioade cînd vînzările vor scădea este necesar de determinat mărimea fondului de rulment
necesar. Din contul resurselor proprii trebuie să fie acoperite activele mai puţin lichide.
Pentru anul 2009 necesarul fondului de rulment constituia:
Stoc de materiale + producţie în curs de execuţie = 6,8+0,17=6,97 mil lei.
Deci necesarul minim de fond de rulment ar fi 6,97 mil lei. De facto în anul 2009
întreprinderea dispunea de 38 mil lei fond de rulment. Aceasta înseamnă că întreprinderea
dispunea de un fond de siguranţă în mărime de 31 mil lei.
În continuare sunt prezentaţi indicatorii de lichiditate ai întreprinderii.

Tabelul 2.8
Dinamica indicatorilorde lichiditate
Valoarea
Unit. de
Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 optimă
măs.
Lichiditatea curentă Mil. lei 4,27 3,17 7,2 11,3 11,7 2,5
Acid Test Mil. lei 0,67 0,6 1,05 1,7 1,3 1,0
Lichiditatea absolută Mil. lei 0,006 0,01 0,01 0,028 0,03 0,2

Indicatorii lichidităţilor indică că situaţia întreprinderii este una în dificultate.

Coeficientul d lichiditate absolută este de cca- 10 ori mai redus decât valoarea optimă
recomandată, iar indicatorul lichidităţii curente este de 2-5 ori mai mare decât valoarea
recomandată ceea ce semnifică deasemenea o situaţie nefavorabilă.
Asupra situaţiei financiare a întreprinderii înfluenţează şi durata ciclului operaţional care
constă din suma duratelor de rotaţie a fiecărei componente a activelor curente.
Creşterea duratei ciclului operaţional indică asupra ineficienţei utilizării activelor curente
fapt care generează reducerea rentabilităţii întreprinderii.
În tabelul de mai jos este prezentată dinamica ciclului operaţional.
Tabelul 2.9
 Dinamica ciclului operaţional

Unit. de
Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009
măs.
Rotaţia stocurilor de zile 231 138 108 72 138
materiale
Rotaţia producţiei în zile 0 0 29 2 28
curs de execuţie
Rotaţia producţiei zile 2039 4777 3213 2098 4414
finite
Rotaţia creanţelor zile 608 760 561 286 569
Rotaţia altor active zile 0 0 2 2 14
curente
“Ciclu operaţional” zile 2878 4991 3913 2460 5163

Din datele prezentate în tabelul de mai sus observăm că întreprinderea „Călaraşi Divin”
SA are o dinamică foarte nefavorabilă a duratei ciclului operaţional. Durata acestuea a crescut
considerabil în anul 2009 în comparaţie cu 2008 de la 2460 zile la 5163 zile sau de peste 2 ori.
Cea mai mare influenţă asupra duratei ciclului operaţional o are durata de rotaţie a stocului de
produse finite şi durata de rotaţie a creanţelor. În anul 2009 durata de rotaţie a produselor finite a
constituit 4414 zile, ceea ce a fost de peste 2 ori mai mult decât înanul 2008. Deasemenea şi
durata de rotaţie a creanţelor a crescut de peste 2 ori. Creşterea ciclului operaţional a generat
reducerea considerabilă a lichidităţii curente a întreprinderii.
Pentru a genaraliza asupra situaţiei finaciare a întreprinderii şi afactorilor care au
determonat-o în continuare este prezentat modelul Du Pont pentru anul 2009.
Din figura 13.4 se observă că rentabilitatea activelor nete ale întreprinderii depinde de doi
indicatori importanţi: (i) rentabilitatea vânzărilor şi (ii) rotaţia activelor. Pentru a asigura o
rentabilitate înaltă a activelor nete ale întreprinderii nu este îndeajuns doar rentabilitatea înaltă a
vânzărilor. Ea va fi diminuată odată cu încetinirea rotaţiei activelor. Deaceea, managerul
întreprinderii trebuie să atragă atenţie în aceeaşi măsură atât rentabilităţii vânzărilor, cât şi
rotaţiei activelor.
 Volumul Vînzărilor Costul vânzărilor
17,7 mil lei 10,4 mil lei
Profitul brut
7,3 mil lei Cheltuieli totale
Marja de Cheltuieli de perioadă
32,5 mil lei
contribuţie 22,12 mil lei
41,2% Volumul Vânzărilor
17,7 mil lei
Stocuri de5,3
mărfuri şi
Rentabilitatea materiale 224,8
ii l mil lei
economică Durata de rotaţie 4572 zile
2,06 %
Nr. de Volumul Vânzărilor Active curente
Creanţe pe termen scurt
rotaţii a 17,7 mil lei 253,7 mil lei 31,
28,0 mil
%) lei
activelor Durata de rotaţie 5160
Durata rotaţiei 5699 zile
0,05 rotaţii zile
Durata de Active totale
rotaţie 350,2 mil lei
7200 zile Active pe termen lung Mijloace băneşti
10,3 mil lei 0,16 mil lei
Durata de rotaţie 3 zile

Alte active pe termen scurt

0,7 mil lei

Figura 2.8 Interdependenţa dintre indicatorii rentabilităţii activelor curente

Datele prezentate în figura de mai sus ne arată că profutul brut în mărime de 7,3 mil lei a
fost mult insuficient pentru a acoperi cheltuielile de perioadă în mărime de 22,12 mil lei, fapr
care a generat pierderi enorme din activitatea operaţională.
În ciuda faptului că marja de contribuţie a constituit 41,2 % ea a fost drastic diminuată de
nivelul foarte redus al activelor, în special al celor curente, fapt care a condus la obţinerea unei
rentabilităţi a activelor de doar 2%. Celelalte rezultate ale activităţii întreprinderii au foat toate
negative.

2.6. Analiza stabilităţii financiare

Indicatorii acestei grupe caracterizează nivelul asigurării intereselor creditorilor şi

investitorilor, ce au investit capital pe termen lung în întreprindere. Aceşti indicatori prezintă
capacitatea întreprinderii de a achita datoriile pe termen lung.
Unul din indicatorii de bază care caracterizează stabilitatea financiară a întreprinderii este
indicatorul autonomiei financiare. Se determină ca raportul dintre capitalul propriu către cel
împrumutat. Cu cât mai mic este nivelul acestui indicator, cu atât mai mare este riscul de apariţie
a situaţiilor ce vor duce la falimentul întreprinderii.
Al doilea indicator este indicatorul capacităţii de plată a întreprinderii. Se determină ca
raportul dintre capitalul propriu către total pasiv. Caracterizează structura intereselor
proprietarilor şi creditorilor întreprinderii. Un nivel înalt al acestui indicator de cca 0,6
caracterizează o stabilitate financiară înaltă care este apreciată pozitiv atât de proprietari, cât şi
de investitori.
În tabelul de mai jos este prezentată dinamica indicatorilor ce caracterizează stabilitatea
financiară a întreprinderii.
Tabelul 2.10
Dinamica indicatorilor de stabilitate financiară
Modul
Indicatorii de 2005 2006 2007 2008 2009
calculare
Indicatorul autonomiei CP/CI0,02 0,23 0,06 0,05 0,14
financiare
Indicatorul capacităţii
de plată al CP/TP 0,02 0,18 0,12 0,13 0,12
întreprinderii
Valorile indicatorilor ce caracterizează autonomia financiară şi capacitatea de plată a
întreprinderii prezentate în tabelul de mai sus arată că întreprinderea are o stabilitae finaciară
foarte redusă.
În figura de mai jos este prezentată dinamica indicatorilor de stabilitate financiară.

0.23
0.25
0.2 0.13 0.14
0.15 0.18 0.12

0.1 0.12
0.02
0.05
0.02 0.06 0.05
0
2005 2006 2007 2008 2009

Coeficientul autonomiei financiare Coeficientul capacităţii de plată

Fig. 2.8. Dinamica coeficienţilor de stabilitate financiară

 Datele prezentate în figura d mai sus arată că pe parcursul perioadei de analiză stabilitatea
financiară a întreprinderii nu numai că a fost foarte redusă, dar a mai fost şi foarte instabilă, fapt
care ne vorbeşte despre o lipsă totală a dirijării eficiente a activităţii întreprinderii. Lipsa în
întreprindere a unui management performant a condus întreprinderea în prag de faliment.
Aceasta poate fi demonstrat în baza evaluării riscului de falimant în baza modelului Altman.
Determinarea riscului de faliment cel mai des se bazează pe modelul Z dezvoltat în SUA
în anul 1968 de profesorul Altman. Acest model a folosit informaţii în urma studierii unui larg
eşantion de companii. El afirmă ca analiza bazată pe mai multe variabile cu ajutorul a 5
indicatori, permite prevederea a 75% din falimente cu 2 ani înainte de producerea acestora, toate
aceste companii fiind din domeniul manufacturier.
Modelul Zltman se prezintă astfel:
Z=1,2X1+1,4X2+3,3X3+0,6X4+1,0X5
Pentru determinarea modificării riscului de faliment este necesar de determinat riscul de
faliment pentru toată perioada anilor 2003-2007.
Dacă: Z<1.8 - situatie critica spre faliment
1.8<Z<3 - riscul de faliment este intr-o marja normal
Z>3 - riscul de faliment este aproape inexistent
X1=active circulante/activ total
X2=profit reinvestit/activ total
X3=profit pînă la impozitare/ activ total
X4=capital propriu /datorii totale
X5=cifra de afaceri/activ total
Valoarea acestui indicator pentru aul 2009 a constituit:
X1=active circulante/activ total=253,7/350,2=0,72
X2=profit reinvestit/activ total= 13,2/350,2=0,04
X3=profit pînă la impozitare/ activ total= -68,6/350,2=-0,2
X4=capital propriu /datorii totale= -7,6/551,9=--0,01
X5=cifra de afaceri/activ total= 17,7/350,2=0,05
Z=1,2X1+1,4X2+3,3X3+0,6X4+1,0X5 = 1,2*0,72+1,4*0,04+ 3,3*(-0,2)+0,6*(-
0,01)+1,0*0,05= 0,86+0,06-0,66-0,01+0,05= 0,9
 Valoarea lui Z=0,9 semnifică o situaţie în prag de faliment a întreprinderii. Dacă aceasta
nu va întreprinde măsuri urgente pentru redresarea situaţiei ea va deveni falită.

Costul vanzarilor 333 682 293 483 71 381

1.Venit din vânzari, lei 632325729 604156268 -28169461
2.Active circulante, lei 59 632 527 65 351 751 5719224
2.1. Materiale 53516254 56918800 3402546
2.2. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 1 157 626 1 673 494 515868
2.3. Producţia în curs de execuţie si produse 3 334 584 4 418 028 1083444
2.4.Mărfuri 1 624 063 2 341 429 717366
691 958 669 508
Total SMM 256 019 -22450237
2.5. Creanţe comerciale 21 694 941 22 770 129 1075188
2.6. Creanţe ale părţilor afiliate 0 0 0
2.7. Avansuri acordate curente 6 526 182 6 146 393 -379789
2.8. Creanțe ale bugetului 4 638 279 2 491 923 -2146356
2.9. Creanţe ale personalului 777 920 84 828 -693092
2.10 Alte creanţe curente 14 918 767 11 421 965 -3496802
Total creanțe 48 556 089 42 915 238 -5640851
Durata Co