Organizarea Activitatii PSI SJML1 Galati

ORGANIZAREA ACTIVITAII
IN DOMENIUL SITUATIILOR DE
URGENTA
LA SERVICIUL JUDETEAN DE
METROLOGIE LEGALA GALATI
0
BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ
DIRECŢIA REGIONALĂ DE METROLOGIE LEGALĂ CONSTANŢA
9000, Constanta, Str. Poporului nr. 121 bis
Tel. 0241-631534, 0749-059990; E-mail:drmlcts@brml.ro
LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

800189 Galati, str. Stiintei nr. 60. Tel.(0236) 414189; 412756. Fax (0236) 412950.
E mail: sjml.galati@gmail.com
CUPRINS
1. Noţiuni generale privind activitatea de P.S.I. Pag. 2

2. Decizia nr. / privind organizarea apărării Pag. 5
împotriva situatiilor de urgenta
3. Anexele 1, 2, 3 si 4 la decizia nr. / Pag. 8
4. Decizia nr. nr. / privind reglementarea fumatului Pag. 13
5. Decizia nr. nr. / privind reglementarea lucrului Pag. 15
cu foc deschis
6. Anexele 1 si 2 la decizia nr. nr. / Pag. 17
7. Formular permis de lucru cu foc Pag. 12
8. Registru de evidenţă a permiselor de lucru cu foc Pag. 18
9. Decizia nr. nr. / privind asigurarea cailor de Pag. 24
circulatie, colectarea si evacuarea deseurilor si ambalajelor
combustibile, precum si a regulilor si masurilor speciale ce
se impun pentru sezonul rece sau canicular
10. Decizia nr. nr. / privind organizarea instruirii Pag. 26
personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă
11. Decizia nr. nr. / privind instruirea personalului Pag. 35
din cadrul SJML Galati
12. Anexele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 la decizia nr nr. / Pag. 37
13. Tematica instruire personal in domeniul sitatiilor de urgenta Pag. 47
14. Instructiuni specifice fiecarui sector de activitate in Pag. 130
domeniul situatiilor de urgenta
1

NOTIUNI GENERALE
Dispoziţii generale
Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate potrivit legii nr. 307 / 12. 07. 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, în scopul
prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru
limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate,
protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter
permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României.
Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, precum şi de consecinţele producerii incendiilor.
Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor
Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de

apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi
mediul.
Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de
urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea
incendiului.
În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil,
semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a
reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă.
Obligaţiile administratorului, conducătorului instituţiei, utilizatorului şi salariatului
Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru
apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le
aducă la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi
să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a
autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori utilizării
construcţiilor sau amenajărilor respective;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire
împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să
obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;
2

e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind:
proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi
mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce
revin salariaţilor la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de
apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin
indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de
urgenţă privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie
contract cu un alt serviciu de urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi eficace
pentru stingerea incendiilor;
j) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea
acestora în orice moment;
k) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de
recunoaştere, instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de
intervenţie organizate de acesta;
l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva
incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;
m) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;
n) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele
tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care
decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru
acordarea primului ajutor;
o) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale
regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la
utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;
p) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu
forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să
trimită acestuia raportul de intervenţie;
q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor,
certificate conform legii;
r) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
Obligaţiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării

împotriva incendiilor
Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva

incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene şi locale, instituţiilor şi operatorilor economici au/are
următoarele obligaţii principale:
3

a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul

unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;
b) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;
c) propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii
de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi
echipamente de protecţie specifice;
d) îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor şi analizează respectarea
încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă voluntare sau private, după caz, în
unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;
e) prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a
capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
f) răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenţă voluntar sau privat, după caz, precum
şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;
g) acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de
urgenţă în îndeplinirea atribuţiilor.
Formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu
atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, prevăzute la alin. (1), se realizează în centre de
formare şi evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaţionale recunoscute la nivel
naţional.
4

DECIZIA NR. /
privind modul de organizare a activităţii de apărare împotriva situatiilor de urgenta
în cadrul S.J.M.L. Galati
Având în vedere prevederile Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor - art. 19,
litera a), a Legii 481/2004 privind protectia civila, modificata si completata prin Legea 212/2006,
Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu OMAI 163/2007 – art.17 litera a),
O.M.A.I. 712/2005 modificat şi completat prin O.M.A.I. 786/2005 - privind instruirea în domeniul
situaţiilor de urgenţă,
DECID:
Art.l: D-nul Trandafir Gheorghita, va îndeplini funcţia de cadru tehnic cu atribuţii în

domeniul situatiilor de urgenta, care va îndeplini prin cumul aceste atribuţii de aplicare, control şi
supraveghere a măsurilor de apărare împotriva incendiilor si a protectiei civile, cu alte sarcini de
serviciu.
Art.2: Controlul respectării normelor, dispoziţiilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor, se va efectua conform art. 26 alin.1 din Legea 307/2006, iar protectia civila in conformitate cu
reglementarile Legii 481/2004 privind protectia civila, modificata si completata prin Legea 212/2006.
Art. 3 : Pe fiecare loc de muncă se vor afişa la loc vizibil:
- instrucţiunile de prevenire si apărare în domeniul situatiilor de urgenta ;
- sarcinile ce revin salariaţilor pe linie de p.s.i. si p.c.;
- planurile de evacuare în caz de incendiu;
- organizarea stingerii incendiilor.
Art.4 : Lucrările cu foc deschis şi fumatul se vor executa în conformitate cu prevederile cap. IV,
secţiunea 2 din OMAI 163/2007.
Art.5: Instruirea personalului în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor/ protecţiei civile se va
face în conformitate cu prevederile O.M.A.I. 712/2005 modificat şi completat prin O.M.A.I. 786/2005,
responsabilitatea aplicării acestei dispoziţii revenind în totalitate directorului şi cadrului tehnic cu
atribuţii în domeniul situatiilor de urgenta .
Art. 6 : Dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor se face în conformitate
cu prevederile cap.V, prin grija sefului SJML Galati şi a cadrului tehnic cu atribuţii în domeniul
situatiilor de urgenta.
Art.7 : Atributiile responsabilului pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor / protectie
civila sunt prezentate in Anexa 1 la prezenta Decizie.
Art.8 : Pentru punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor se constituie o comisie tehnică compusă din următoarele persoane:
Nr. crt. Numele şi prenumele Funcţia

1. Sing. Dolea Petrica Sef Laborator
2. Ing. Cerchez laurentiu Expert metrolog
3. Ref. Ec. Condurache Anisoara Sef Serv. Res. Umane
5

Art.9 : Atribuţiunile si obligatiile persoanelor din cadrul comisiei tehnice privind punerea în
aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor sunt prezentate în
Anexa 2, la prezenta Decizie.
Art.10 : În termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii persoanele
nominalizate vor proceda la organizarea activităţii de P.S.I. în zona de responsabilitate.
Art.11 : Persoanele nominalizate vor fi coordonate pentru îndeplinirea atribuţiilor în domeniul
apărării împotriva incendiilor, de cadrul tehnic.
Art.12 : Pentru stingerea unor eventuale începuturi de incendiu se constituie la nivelul institutiei
echipe de intervenţie compuse din următoarele persoane, conform Anexa 3 si 4 la prezenta Decezie.
Art.13 : Activitatea prestată de personalul nominalizat prin prezenta Decizie face parte din
sarcinile de serviciu.
Art.14 : Pe timpul nopţii şi în zilele de sărbători legale, personalul care asigură paza, intervin în caz
de incendiu, conform instrucţiunilor existente.
Art.15 : Prezenta decizie va fi dusă la îndeplinire de Compartimentul Resurse Umane, care va
întreprinde măsuri de difuzare şi completare a fişei posturilor.
Director D.R.M.L. Constanta,

Ing. Vasile Virgil Ianca
6

Anexa 1 la Decizia nr. /

APROBAT,
Atribuţiunile responsabilului
pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor / protectie civila
I. Atribuţiuni generale
Efectuează conform tematicii aprobate şi ţine evidenţa următoarelor instructaje în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor la angajare şi periodic astfel :
- Instructaj intoductiv general;
- Instructaj pentru personalul din afara institutiei;
- Instructaj periodic.
Efectuează şi verifică însuşirea cunoştinţelor de către persoanele instruite.
În activitatea de instruire pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor se vor folosi forme şi
mijloace diferite astfel :
-Forme şi mijloace visuale: afişe, broşuri, pliante, înscripţii şi indicatoare de securitate;
-Forme şi mijloace auditive: instructaje, expuneri, consultaţii exerciţii şi dezbateri;
-Forme şi mijloace practic-aplicative: demonstraţii şi exerciţii practice executate la locul de
muncă
La alegerea formelor şi mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv
pentru activitatea de instruire.
Instructajul în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se va face pe baza unor materiale
scrise (proceduri) aprobate de către conducătorul unitaţii şi realizate de către persoana desemnată.
Baza materială şi documentară necesară în vederea desfăşurării şi verificării instructajelor va
cuprinde :
-Legislaţia specifică în vigoare;
-Tematică orintativă de instruire (generală, specifică şi periodică);
-Teste de verificare;
II. Atribuţiuni specifice
- Asistenţa tehnică de specialitate la elaborarea de către conducătorul unitaţii a deciziilor şi
reglementărilor privind ordinea interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor / protectie civila
prevăzute de OMAI 163/2007;
- Conceperea şi redactarea tematicilor de instructaj şi asigurarea bibliografiei necesare;
- Organizarea şi conducerea exerciţiilor de stingere cu antrenarea personalului pe locurile de
muncă;
- Testarea periodică a nivelului de cunoştinţe din domeniul P.S.I. a personalului instruit;
- Evidenţierea în fişele individuale de instructaj şi certificarea prin semnătură a activitaţilor
desfăşurate;
7

- Emiterea permiselor de lucru pentru lucrările cu foc deschis executate pe teritoriul institutiei
indiferent cine face lucrarea;
- Justificarea în faţa organelor de control a îndeplinirii obligaţiilor legale ce revin
conducătorului unitaţii in domeniul instruirii P.S.I. si P.C..
Întocmit,
Ing. Doru Sterian
8


APROBAT,
Atribuţiunile comisiei tehnice privind punerea în aplicare,

controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor
Obligaţiile personalului cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea

măsurilor de apărare împotriva incendiilor sunt :
· studiaza si isi insuseste actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si

stingere a incendiilor, verifica aplicarea lor in practica si fac propuneri pentru imbunatatirea
acestora, in situatiile utilizarii unor echipamente, instalatii sau tehnologii noi sau din import;
· analizeaza pericolul de incendiu prezentat de tehnologiile, instalatiile, materialele si
substantele utilizate si urmareste reflectarea interdependentei dintre nivelele de performanta
privind siguranta la foc si masurile de prevenire si stingere a incendiilor stabilite si necesare;
· stabileste sarcinile ce revin personalului de pe locurile de munca si face propuneri pentru
elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor;
· face propuneri pentru intocmirea, completarea si actualizarea planurilor de aprare impotriva
incendiilor al unitatii si urmareste indeplinirea la termen si de calitate a masurilor stabilite;
· executa, pe baza planificarii aprobate, controale tehnice de prevenire a incendiilor la
constructiile si instalatiilor aflate in exploatare, verificand respectarea normelor, normativelor
si altor prescriptii tehnice, precum si indeplinirea masurilor de protectie impotriva incendiilor,
stabilite si alte masuri pentru inlaturarea neajunsurilor si respectarea prevederilor legale;
· verifica modul de intretinere si functionare a masinilor, instalatiilor, utilajelor, aparatelor si
mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si cunoaterea de catre personalul
incadrat in munca a modului de utilizare a acestora, tine evidenta lor, a substantelor chimice si
a altor mijloace de protectie impotriva incendiilor si face propuneri pentru imbunatatirea
dotarii locurilor de munca cu mijloacele adecvate, in cantitatile si tipul corespunzator naturii si
volumului materialelor, instalatiilor sau echipamentelor protejate;
· asigura intocmirea si actualizarea permanenta a listelor cu substante periculoase, clasificate
astfel potrivit legii, utilizate in activitatea unitatii sub orice forma, cu mentiuni privind
proprietatile fizico-chimice riscurile pe care le prezinta si mijloacele de protectie sau
substantele recomandate pentru stingerea acestora;
· urmareste respectarea normelor, normativelor si a altor prescriptii tehnice, precum si
indeplinirea masurilor de protectie impotriva incendiilor, la eliberarea documentatiilor tehnice
de executie ale noilor investitii, la executarea acestora si la darea lor in exploatare, la
efectuarea reviziilor si reparatiilor la constructiile si instalatiilor ce prezinta pericol ridicat de
incendiu, inclusiv la mijloacele de transport;
· participa la organizarea si desfasurarea activitatii instructiv-educative pentru prevenirea
incendiilor si la instruirea personalului incadrat in munca;
9

· acorda asistenta tehnica de specialitate la stabilirea masurilor in vederea prevenirii si stingerii

incendiilor in caz de calamitati naturale si catastrofe, precum si in timpul repunerii in
functiune a instalatiilor tehnologice si a sistemelor de protectie impotriva incendiilor, avariate;
· tine evidenta incendiiilor si a altor evenimente generate de acestea si analizeaza periodic
situatia evenimentelor produse pe teritoriul unitatii, studiaza cauzele generatoare si propune
masuri pentru inlaturarea acestora;
· urmareste includerea in planurile economico-financiare anuale si de perspectiva a fondurilor
necesare dotarii cu instalatii, echipamente, utilaje, materiale si substante destinate stingerii
incendiilor, precum si pentru realizarea masurilor de aparare stabilite in planurile proprii ale
unitatilor precum si pentru plata cheltuielor efectuate de alte persoane fizice sau juridice din
afara unitatii care au intervenit pentru stingerea incendiilor;
· coordoneaza activitatea de pregatire a echipelor de prima interventie.
Întocmit,
Ing. Doru Sterian
10


APROBAT,
ECHIPA DE PRIMA INTERVENTIE

Pentru subsol si parter
CINE RASPUNDE
Sing. Dolea Petrica
CONDUCE ACŢIUNEA DE STINGERE

· Sing. Dolea Petrica
ALARMEAZĂ POMPIERII (TELEFON 112)

MÂNUIESC STINGATOARELE
· Ing. Dinu Florin
· Tehn. Ivanovici Cezarius
MANUIESC HIDRANT INTERIOR

· Tehn. Toma Aurelian
ÎNTRERUPE CURENTUL ELECTRIC,

GAZE SI INSTALATII DE VENTILAŢIE
EVACUEAZĂ PERSOANELE ŞI BUNURILE

MATERIALE
· Ing. Petrea Gabriel
Întocmit,
Ing. Doru Sterian
11


APROBAT,
ECHIPA DE PRIMA INTERVENTIE

Pentru etaj 1 si etaj 2
CINE RASPUNDE
Ing. Trandafir Gheorghita
CONDUCE ACŢIUNEA DE STINGERE

· Ing. Trandafir Gheorghita
ALARMEAZĂ POMPIERII (TELEFON 112)

MÂNUIESC STINGATOARELE
· Ing. Brezoica Andrei
· Ing. Cerchez laurentiu
MANUIESC HIDRANT INTERIOR

· Sing. Stanescu Gabriel
ÎNTRERUPE CURENTUL ELECTRIC,

GAZE SI INSTALATII DE VENTILAŢIE
EVACUEAZĂ PERSOANELE ŞI BUNURILE

MATERIALE
· Ing. Panait Iulian
Întocmit,
Ing. Doru Sterian
12

DECIZIA NR. /
privind reglementarea fumatului
Avand in vedere prevederile:

ü Art. 21 lit. a) din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
ü Art. 106 alin.1 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor,
D E C I D:
ART. 1 Locurile cu pericol de incendiu în care este interzis fumatul sunt următoarele:
Ø depozitele de hârtie, mase plastice, recipiente cu produse petroliere, etc.;
Ø încăperile în care se execută operaţiuni de spălare sau de curăţare cu produse petroliere (benzină,
neofalină, parchetin, petrosin etc.), precum şi de vopsire în care s-au folosit solvenţi inflamabili;
Ø încăperile ale căror elemente de construcţie sunt realizate din materiale combustibile;
Ø încăperile cu echipament electric de calcul, măsură, control, automatizare; semnalizare;
Ø birou cladire administrativa.
Locurile menţionate se vor marca cu indicatoare de interzicere a fumatului de către cadrul tehnic cu
atribuţii p.s.i.
ART. 2 Locurile amenajate pentru fumat sunt urmatoarele:

Ø cladire admnistrativa la iesire-zona N-V.
ART. 3 Persoanele desemnate de respectarea prezentei reglementări, pe sectoare de activitate,

sunt urmatoarele:
Ø cadru tehnic cu atribuţii p.s.i.
ART. 4 Pentru diminuarea pericolului de incendiu, la amenajarea şi exploatarea locurilor stabilite

pentru fumat, se vor respecta urmatoarele:
· Locurile in care este interzis fumatul se marcheaza conform legii.
· Locurile in care este permis fumatul se marcheaza cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".
· Locurile stabilite pentru fumat se prevad cu:
a) scrumiere sau vase cu apa, nisip sau pamant;
b) instructiuni afisate, cuprinzand masuri de prevenire a incendiilor si reguli de comportare in
caz de incendiu;
c) mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor.
· Scrumierele din interiorul cladirilor se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea
materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.
· Depunerea in scrumiere a altor deseuri de materiale combustibile, cum sunt hartia, cartonul,
textilele, este interzisa.
· Golirea scrumierelor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale
combustibile este interzisa.
· Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.
13

ART. 5 Pentru ducerea la îndeplinire a prezentei decizii, pentru amenajarea locurilor pentru
fumat, se stabileste urmatorul personal:
Ø cadru tehnic cu atribuţii p.s.i.
ART.6 Pentru nerespectarea prevederilor prezentei decizii personalul ce se face vinovat va fi

sancţionat, în funcţie de gravitatea faptei, cu:
Ø Avertisment;
Ø Diminuarea salariului cu 5-10%, pe perioada de o luna;
Ø Amenda contraventionala conform art. 1, alin. 2 lit. k din H.G.R. nr. 537/2007.

14
pag. 2 0749-059990; E-mail:drmlcts@brml.ro
Tel. 0241-631534,

DECIZIA NR. /
privind reglementarea lucrului cu foc deschis
ü Art. 19 lit. a) din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
ü Art. 97 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu OMAI 163/2007,
D E C I D:
ART.1 Pe teritoriul institutiei este interzisa utilizarea lucrului cu foc deschis.

Pentru supravegherea lucrarilor cu foc deschis se numeşte cadru tehnic cu atribuţii în domeniul
apărării împotriva incendiilor.
ART.2 Locurile (zonele) cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis
sunt urmatoarele:
Ø depozitele de hârtie, mase plastice, recipiente cu produse petroliere, etc.;
Ø încăperile în care se execută operaţiuni de spălare sau de curăţare cu produse petroliere (benzină,
neofalină, parchetin, petrosin etc.), precum şi de vopsire în care s-au folosit solvenţi
inflamabili;
Ø încăperile şi podurile clădirilor ale căror elemente de construcţie sunt realizate din materiale
combustibile;
Ø încăperile cu echipament electric de calcul, măsură, control, automatizare; semnalizare;
Ø birou cladire administrativa.
Locurile mentionate se vor marca cu indicatoare de interzicere a lucrului cu foc deschis de catre
cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
ART.3 Persoanele care au dreptul să emită permisul de lucru cu foc deschis sunt urmatoarele:
· administratorul unitatii;
· cadru tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
ART. 4 Procedura de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permiselor de lucru cu

foc este următoarea:
ü Permisul de lucru cu foc se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se înmânează şefului
formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la
emitent.
ü Dupa completare, permisul de lucru cu foc se inregistreaza la secretariatul institutiei;
ü Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc., în care se execută operaţiuni
cu foc deschis, are obligaţia să asigure măsuri pentru:
a) pregătirea locului (evacuarea persoanelor; îndepărtarea sau protejarea materialelor
combustibile; golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau
ventilarea spaţiilor; dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor).
b) instruirea personalului (se va intocmi un proces-verbal de instruire din care sa reiasa data
efectuarii instructajului, tematica prezentata, numele si prenumele celui care a executat instruirea,
15

celor care au fost instruiti si semnaturile de luare la cunostinta);

c) controlul după terminarea lucrării (se va efectua in colaborare cu paza institutiei, la
intervale de doua ore).
ü Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc
se predă de către executant emitentului;
ü Permisele de lucru cu foc deschis se vor pastra la registratura institutiei, intr-un dosar special
constituit in acest scop.
ART. 5 Prin prezenta decizie se aproba instrucţiunile specifice pentru lucrările cu foc deschis, ce
se fac anexă, care vor fi ţinute de executant asupra sa şi prelucrată cu acesta înainte de începerea
lucrării.
ART. 6 Pentru ducerea la îndeplinire a prezentei decizii se numeşte următorul personal:

Ø Cadru tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor
ART. 7 Prevederile prezentei decizii vor fi aduse, în scris pe baza de semnătură, la cunoştinţa
persoanelor nominalizate şi vor fi prelucrate cu tot personalul angajat în prima zi lucrătoare a anului
în curs de către inspectorul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.

sancţionat, în functie de gravitatea faptei, cu:
Ø Avertisment;
Ø Amenda contraventionala conform art. 1, alin. 3, lit. r din H.G.R. nr. 537/2007.

16


APROBAT,
INSTRUCTIUNI
specifice de prevenire a incendiilor ce trebuie respectate
la pregatirea locului si pe timpul executarii lucrarilor cu foc deschis
Echipamentele şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie în
bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul.
Toate echipamentele şi aparatele de sudură se întreţin şi se verifică în conformitate cu
instrucţiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie să facă dovada efectuării întreţinerii şi
verificării lor la termen şi de către personal sau persoane fizice de specialitate.
La pregătirea locului unde urmează să se execute operaţiunea de sudare sau de tăiere cu
flacără oxiacetilenică (specific zonei unde se executa aceste lucrari) se vor lua obligatoriu
urmatoarele masuri:
a) înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minimum 2 m şi bine ancorate de
podea;
b) protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tablă, sau
cu plăci din materiale necombustibile;
c) îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distanţă de cel puţin 10 m
de locul sudării sau tăierii;
d) curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul punctului
de lucru;
e) umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor şi elementelor de
construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scânteile sau brocurile de sudură, cu
flacăra sau cu alte particule de materiale incandescente.
f) înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc (scântei, particule incandescente etc.) să intre în contact
cu materialele combustibile care se află în încăperile adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea
sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri necombustibile;
g) amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a buteliei de
oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă cu foc deschis şi,
respectiv, cel puţin 5 m între ele;
h) dotarea cu mijloace de primă intervenţie corespunzătoare;
i) asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze executarea lucrărilor cu foc deschis.
Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează, de regulă, în aer liber, în afara
încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis. In mod excepţional se
admite instalarea unui singur generator de acetilenă transportabil numai în încăperi în care se execută
17

lucrări de reparaţii, montaj sau de întreţinere cu caracter temporar, cu respectarea următoarelor

condiţii:
a) debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 m3/h;
b) generatorul să fie verificat şi să posede placa de timbru;
c) încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg;
d) încăperea să aibă un volum de minimum 350 m3 si să fie bine ventilată;
e) să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţă;
f) să se realizeze, pe toată durata amplasării generatorului în încăpere, oprirea funcţionării
eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei.
Lucrările de sudare la instalaţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care s-au vehiculat şi în
care s-au depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai după golirea,
aerisirea, spălarea, umplerea cu apă sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanşe oarbe de restul
instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator. Piesele, instalaţiile şi materialele la care se vor
executa operaţiuni de sudare sau de tăiere se vor curăţa în prealabil de materiale combustibile, cum
sunt uleiurile, textilele etc.
In timpul executării lucrării se va asigura:
a) supravegherea permanentă şi cu atenţie a flăcării, a dispersiei (răspândirii) şi a traiectoriilor
scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;
b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
c) închiderea robinetelor buteliei de carbid şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii
executării lucrării depăşeşte 10 minute;
d) interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse) de buteliile de carbid sau de generatoarele de
acetilenă;
e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe scări,
schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată.
După terminarea lucrării se vor asigura următoarele:
a) verificarea minuţioasă a locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a
celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de
incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.);
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de
măsuri în consecinţă;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei
existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la
terminarea lucrării;
f) colectarea nămolului (şlamului) de carbide în containere destinate acestui scop şi depozitarea
acestora într-un loc special amenajat.
INTOCMIT,
Cadru Tehnic P.S.I. / P.C.
ing. Trandafir Gheorghită
18

APROBAT,
Procedura de emitere semnare, luare la cunostinta

si pastrare a permisului de lucru cu foc
Executarea unor lucari, care necesita foc deschis, in cadrul S.J.M.L. Galati, se realizeaza
numai pe baza unui permis de lucru cu foc, indiferent cine efectueaza lucrarea sau sub ce forma s-a
convenit realizarea ei (conventie civila, contract, protocol, etc.).
Permisul de lucru cu foc, ca forma este prezentat in Anexa nr. 5 la Normele Generale P.S.I,
emise cu O.M.I. nr. 163/2007 si se elibereaza pentru urmatoarele lucrari:
- Sudura oxiacetilenica sau electrica;
- Taiere a metalelor cu acetilena sau gaze;
- Lipire cu flacara;
- Topire a bitumului;
- De orice natura, care pot provoca scantei.
Emiterea permisului de lucru cu foc se face de catre persoana desemnata prin decizie.
Permisul de lucru cu foc va fi intocmit in doua exemplare, repartizate astfel:
- un exemplar va ramane la persoana emitenta;
- al doilea exsemplar va fi inmanat executantului lucrarii, care il va purta permanent asupra sa.
Permisul de lucru cu foc este emis numai pentru un singur punct de lucru.
Întocmirea permisului se face, de regula, cu 24 h înainte de începerea lucrului si el este valabil
numai pentru un schimb de lucru, respectiv 8 h. permisele verbale, pentru lucru cu foc nu sunt
valabile.
Inainte de emiterea permisului de lucru cu foc, cadrul tehnic cu atributii P.S.I., desemnat prin
decizie, va efectua o verificare in teren, la locul in care se va executa lucrarea, dispunand o serie de
masuri de pregatire, si anume:
- Stabilirea amplasamentului;
- Indepartarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere;
- Interzicerea accesului persoanelor straine sau a publicului in zona in care se efectueaza lucrarea,
pentru aceasta va delimita zona de lucru cu banda de avertizare;
- Aducerea, la fata locului, a stingatoarelor;
- Instruirea personalului salariat;
- Asigurarea supravegherii permanente a lucrarii.
Aducerea la cunostinta a masurilor pregatitoare, se face in scris, de catre cadrul tehnic cu

atributii P.S.I., desemnat in acest sens, prin decizie. In acest scop, se va intocmi o nota de serviciu
catre conducatorului de munca sau catre utilizator, cu masurile care trebuie duse la indeplinire.
Pentru supravegherea lucrarii, va putea fi desemnat, nominal cadrul tehnic cu atributii P.S.I. sau alt
salariat din cadrul colectivului de specialisti P.S.I.
19

Concomitent cu primirea unui exemplar al permisului de lucru cu foc, executantul va fi

instruit cu privire la normele P.S.I specifice societatii si va primi un exemplar din instructiunile
specifice.
Inainte cu maxim 2 h de inceperea lucrarii, cadrul tehnic cu atributii P.S.I. va verifica
respectarea masurilor impuse, va testa executantul si pe supraveghetorul lucrarii.
Dupa terminarea lucrarii se va efectua un control riguros al intregii zone, efectuat de catre
supraveghetor.
Pastrarea permisului de lucru cu foc, dupa terminarea lucrarii revine cadrului tehnic cu
atributii P.S.I. din carul institutiei, care va prelua cel de-al doilea exemplar de la executant si il va
indosaria.
INTOCMIT,
20

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr..............din...........................
Se eliberează prezentul Permis de lucru cu foc d-lui ………………………......, ajutat de d-ul

…………………………….…, care urmează să execute …………………........................................…
folosind …………………………… la (în) ………...............................………..
Lucrările încep la data de …… ., ora …., şi se încheie la data de ….....…ora …...
Premergător, pe timpul şi la teminarea lucrărilor cu foc se vor lua urmatoarele măsuri:
1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, instalaţiilor, utilajelor, aparatelor,
conductelor şi a recipienţilor din zona de executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o
rază de .................................................................................................................... metri , astfel:
.................................……………………………………………………………………………
…………………
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau a instalaţiilor, prin

.............…………………………………………………………
3. Ventilarea spaţiilor in care se execută lucrările se realizează

………….................................................................................................................
4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătaţilor acesteia, înlaturarea surselor de aprindere şi a

condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor
din zonă.
Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiză nr. ………………… din
……………………., eliberat de ……………………. (acolo unde este cazul).
5. Respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor , specifice tehnologiei de lucru

................................................................................................
6. Asigurarea în zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor

……........................……………………………………………….......................
7. Anunţarea şefului sectorului în care se execută lucrarea despre începerea, întreruperea şi

încheierea acesteia.
8. Controlul măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor se asigură de către d-ul/d-na

……………………………………………
9. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de catre d-ul ………………....................................
10. Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la ……………… prin ............
…………………...................................
21

11. Alte măsuri P.S.I. specifice …………………………….............................

……………………………………………………………………………………
12. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor P.S.I.
Responsabil Numele şi Prenumele Semnătura
Emitentul________________________________________________________
Şeful sectorului în care se execută lucrările _____________________________
Executanţii lucrărilor cu foc_________________________________________
Serviciul de pompieri civili__________________________________________
22

REGISTRU
cu evidenţa permiselor de lucru cu foc
Nr. Lucrarea Emitent Executant Observ.

permis
0 1 2 3 4
23

DECIZIA NR. /
privind asigurarea cailor de circulatie, colectarea si evacuarea deseurilor si ambalajelor
combustibile, precum si a regulilor si masurilor speciale ce se impun pentru sezonul
rece sau canicular conform OMAI 163/2007
1. Asigurarea căilor de acces, de evacuare si intervenţie
Pentru asigurarea conditiilor de evacuare si salvare a utilizatorilor in siguranta in caz de

incendiu se adopta urmatoarele masuri:
a) intretinerea in buna stare de functionare a sistemelor de decomprimare sau de etansare la
fum si gaze fierbinti, precum si a elementelor de limitare a propagarii focului ori de izolare termica
din compunerea constructiilor si instalatiilor;
b) pastrarea cailor de evacuare libere si in stare de utilizare la parametrii la care au fost
proiectate si realizate;
c) functionarea iluminatului de siguranta si a celei de-a doua surse de energie electrica,
conform reglementarilor tehnice;
d) functionarea sistemelor de alarmare si semnalizare a incendiilor la parametrii de
performanta pentru care au fost proiectate;
e) organizarea si desfasurarea, periodic, de exercitii si aplicatii cu salariatii, in conditiile legii.
Caile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, in refugii sau in alte locuri special
amenajate pentru evacuare, se marcheaza cu indicatoare standardizate, conform reglementarilor
tehnice specifice, astfel incat traseele acestora sa fie recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si noaptea,
de persoanele care le utilizeaza in caz de incendiu.
Se monteaza indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau subsol
ori la usile de acces catre alte spatii si incaperi din care evacuarea nu poate fi continuata.
Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a elementelor de protectie a
golurilor, cele de actionare a trapelor si clapetelor, precum si cele care mentin in pozitie inchisa usile
incaperilor tampon se mentin in permanenta in stare de functionare.
Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor caselor scarilor, a celor de pe coridoare, a
celor cu dispozitive de inchidere automata sau a altor usi care, in caz de incendiu, au rolul de a opri
patrunderea fumului, gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau orizontala, se verifica
periodic si se mentin in stare de functionare.
Sistemul de inchidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permita deschiderea usoara
a acestora in caz de incendiu.
Este interzisa blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc
latimea sau inaltimea libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau explozie,
precum si efectuarea unor modificari la acestea, prin care se inrautateste situatia initiala.
În casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor se interzic amenajarea
de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de masini de
fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea impiedica evacuarea persoanelor si
bunurilor, precum si accesul personalului de interventie.
24

2. Colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor combustibile şi a ambalajelor
- Pe teritoriul societaţii distrugerea deşeurilor şi rezidurilor combustibile nu se face prin ardere;

- Deşeurile şi rezidurile combustibile rezultate din activitate se colectează ritmic,dar obligatoriu
la terminarea schimbului şi se depun în locuri destinate depozitării în vederea evacuării din societate
astfel încît la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie;
- Execută şi răspund de această activitate responsabilii de unitate.
3. Reguli pentru sezonul rece sau canicular
a) În sezonul rece
Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile
constatate,asigurîdu-se buna funcţionare a:
*centralelor termice şi instalaţiilor interioare de încălzire a clădirii;
*altor mijloace de incalzire locale existente.
Personalul de deservire a mijloacelor de incalzire va fi instruit asupra regulilor ce trebuie
respectate şi respectiv luate pe timpul funcţionării acestora.
b) În perioada caniculară
Îndepărtarea din vitrinele expuse acţiunii razelor solare a obiectelor optice care pot acţiona în
anumite condiţii cu acestea.

25

DECIZIA NR. /
privind organizarea instruirii personalului

ü Art. 19 Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
ü O.M.A.I. 712/2005 modificat şi completat prin O.M.A.I. 786/2005-privind instruirea în domeniul
situaţiilor de urgenţă
D E C I D:
Art. 1. – Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii

profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea
prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de
muncă şi în incinta instituţiilor şi operatorilor economici.
Art. 2. – Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi periodic şi
se realizează prin următoarele categorii de instructaje :
a) - instructajul introductiv general;
b) - instructajul specific locului de muncă;
c) - instructajul periodic;
d) - instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune;
e) - instructajul special pentru lucrări periculoase;
f) - instructajul la recalificarea profesională;
g) - instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei;
Instructajul introductiv general
Art. 3.-(Art.I-alin.3-OMAI 786/2005) Instructajul introductiv general vizează dobândirea de
cunoştinte cu privire la
a)-conţinutul actelor normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi
activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum şi actele normative specifice profilului
operatorului economic sau instituţie;
b)-managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de apărare împotriva
incendiilor la nivelul operatorului economic sau al instituţiei;
c)-mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sunt echipate construcţiile,
instalaţiile, amenajările şi modul de utilizare a acestora, precum şi mijloacele tehnice existente şi
planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă;
d)-formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;
e)-modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi în cazul observării şi anunţării
unui incendiu;
f)-acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
Art. 4. – La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persone :
a)-nou-angajaţii în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;
b)-salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
c)-lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d)-studenţii si elevii din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate.
26

Art. 5. – Instructajul introductiv general general se desfăşoară cu grupe compuse din cel mult
20 persoane.
Art. 6. – (Art.I-alin.4-OMAI 786/2005) Durata instructajul introductiv general se stabileşte prin
reglementări interne, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea procesului
tehnologic, riscul de incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din
punct de vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participantţilor, dar nu poate
fi mai mică de 8 ore.
Art. 7. – Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel minim de
cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajul introductiv general persoanele instruite vor fi
verificate pe bază de teste asupra cunoştintelor acumulate.
Art. 8. – Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinte stabilit pentru instructajul
introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.
Instructajul specific locului de muncă

Art. 9. – Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul
introductiv general, de către şeful locului de muncă respectiv.
Art. 10. – La efectuarea instructajul specific locului de muncă se urmăreşte să se asigure
participanţilor cunoştinte referitoare la :
a)-caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de
muncă.
b)-(Art.I-alin.5-OMAI 786/2005) condiţiile care determină ori favorizează producerea
accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau de explozie specifice
locului de muncă, măsurile de prevenire a acestora.
c)-descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele de
siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a avariilor
tehnologice;
d)-descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor,
aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiiilor;
e)-concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul documentelor
operative de răspuns;
f)-(Art.I-alin.6-OMAI 786/2005) sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă,
cauzele potenţiale de incendiu şi realizarea măsurilor specifice de protecţie civilă.
Art. 11-(1). – (Art.I-alin.7-OMAI 786/2005) Instructajul specific locului de muncă se efectuează
şi în următoarele cazuri :
a)-când un salariat a lipsit mai mult de 30 zile calendaristice de la locul de muncă;
b)-când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
c)-la reluarea activităţii după producerea unui incendiu, explozii sau situaţii de urgenţă;
Art. 12. – Durata instructajul specific locului de muncă este stabilită în funcţie de complexitatea
activităţii desfăşurate ( construcţii, instalaţii şi utilaje tehnologice ) şi nu poate fi mai mică de 8 ore.
Art. 13. – Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de
muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice.
Art. 14. – Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea
acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştintelor necesare.
27

Instructajul periodic
Art. 15. – Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de cel putin
două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştintelor dobândite prin
instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.
Art. 16. – Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire,
aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri sau patroni.
Art. 17. – Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecarei categorii de salariaţi, se
structurează de regulă astfel:
a)-(Art.I-alin.8-OMAI 786/2005) actele normative care reglementează managementul situaţiilor
de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi activitatea de protecţie civilă;
b)-(Art.I-alin.8-OMAI 786/2005) obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de
salariaţi;
c)-condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi
cauzele potenţiale ( riscurile ) de incendiu şi / sau explozie, specifice; normele, regulile şi măsurile de
prevenire a acestora;
d)-descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi sistemelor de
protecţie destinate prevenirii avariilor tehnologice şi incendiilor;
e)-modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul acestora pentru
realizarea intervenţiei operative şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
Art. 18. – (Art.I-alin.9-OMAI 786/2005) Tematica orientativă se adaptează şi se completează pe
parcursul anului, dacă este cazul, de către cei care execută instruirea, cu concluziile şi învăţămintele
rezultate din :
a)-controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale şi îndeplinirea sarcinilor stabilite;
b)-natura, frecvenţa şi amploarea incendiilor, exploziilor şi altor situaţii de urgentă produse pe
raza teritorială a unităţii sau în sectoare de activitate similare;
c)-modificări ale legislaţiei specifice.
Art. 19. – În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se
precizează zilele în care acestea se execută eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de salariaţi.
Art. 20.– Intervalul de timp între două instructaje se stabileşte de conducerea (Art.I-alin.10-
OMAI786/2005) operatorului economic sau a institutiei publice în funcţie de specificul condiţiilor de
muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:
- cel mult o lună ( 30 zile ), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative, care sprijină
serviciile de urgenţă ( structurile de răspuns ) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
- 1 – 3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii
tehnologice
( tehnicieni, maiştri,subingineri, ingineri ), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din
laboratoare;
- 3 – 6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie, control tehnic,
cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care
lucrează în instituţii publice;
- 1 – 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare, conducere şi control (şefi
de secţii, ateliere, instalaţii, depozite,etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a
institutiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale, a administraţiei publice
centrale şi a instituţiilor statului.
28

Art. 21. – Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe demonstraţiile practice,
salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor operaţii specifice.
Art. 22. – Verificarea persoanelor instruite privind cunoştintelor însuşite şi deprinderile formate
în timpul instructajului periodic se face prin sondaj, insistându-se de fiecare dată pentru clarificarea
problemelor şi eliminarea deficienţelor constatate.
Art. 23. – Anual se efectueză o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra nivelului
de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele
consemnându-se în fişa individuală de instructaj.
Art. 24. – (1) Instructajul periodic se face de către persoane desemnate de conducătorii
instituţiilor, managerii operatorilor economici sau patroni, astfel :
a)-pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de muncă respectiv;
b)-pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din sectoarele de producţie şi
din compartimentele de cercetare, proiectare, întreţinere, reparaţii, controlul calităţii, aprovizionare
tehnico-materială şi desfacere, de către sefii compartimentelor respective;
c)-pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii de departamente, de către
conducătorul tehnic.
(2) Pentru (Art.I-alin.10-OMAI 786/2005) operatorii economici sau instituţiile care au cel mult 9
salariaţi efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusivă a patronului sau a conducătorului
instituţiei.
Instructajul pe schimb
Art. 25. – (1) Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de lucru, cu salariaţii care
desfaşoară activităţi în locuri de muncă cu risc major din punctul de vedere al existenţei factorilor de
risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(2) Durata acestui instructaj nu va depaşi 10 – 15 minute.
Art. 26. – Instructajul pe schimb se efectuează de regulă pentru atenţionarea salariaţilor din tura
de serviciu asupra principalelor reguli şi măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pe baza
identificării tipurilor de risc existente şi ţinând cont de constatările anterioare, precum şi de
operaţiunile sau lucrările care se execută pe timpul schimbului respectiv.
Art. 27. – Instructajul pe schimb se efectuează de conducătorul locului de muncă, execuţia
consemnându-se sub semnătură în registrul de predare-primire a schimbului de lucru.
Instructajul special pentru lucrări periculoase

Art. 28. – (Art.I-alin.12-OMAI 786/2005) Instructajul special pentru lucrări periculoase se
execută înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea situaţii generatoare de incendiu
din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial
explozive ori se poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă.
Art. 29. – Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă la :
a)-(Art.I-alin.13-OMAI 786/2005) executarea unor operaţiuni de manevră ori de comandă a unor
instalaţii sau utilaje tehnologice de importanţă ori intervenţia asupra acestora, a căror operare
nereuşită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamităţi
naturale ori a altor situaţii de urgenţă.
b)-lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduri periculoase pentru
viaţa oamenilor sau pentru mediu;
c)-prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe periculoase;
d)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări de sudare;
29

e)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări de tăiere sau lipire cu flacară;

f)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări care pot provoca scântei mecanice;
g)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări care pot provoca scântei şi arcuri electrice sau
scurtcircuite;
h)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;
i)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări de curăţire prin arderea unor utilaje, aparate, conducte
tehnologice sau conductoare electrice;
j)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) lucrări la care se utilizează foc deschis (dezgheţări,
decongelări, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor, etc);
k)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) punerea ori repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi utilajelor
tehnologice care prezintă risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;
l)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu
uşurinţă vapori şi gaze inflamabile şi/sau explozive;
m)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) curăţirea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau
sisteme de evacuare în care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile , etc;
n)-(Art.I-alin.14-OMAI 786/2005) depozitarea, manipularea şi transportul de substanţe /
materiale periculoase;
o)-spectacole cu foc deschis / jocuri de artificii;
Art. 30. – (1) Instructajul special pentru lucrări periculoase se efectuează astfel :
a)-privind tehnologia de execuţie, de către conducătorul formaţiei de lucru;
b)-privind condiţiile tehnologice, de către conducătorul locului de muncă;
(2) Persoanelor care urmează să execute lucrările prevăzute la art.36 li se eliberează autorizaţie de
lucru, al cărei conţinut este prevăzut în normele specifice emise de autorităţile administraţiei publice
centrale de specialitate.
(3) Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase se consemnează, după caz, în
autorizaţia de execuţie a lucrării, registru de tură sau în fişele individuale.
Instructajul la recalificarea profesională

Art. 31. – Instructajul la recalificarea profesională se desfaşoară cu toate categoriile de salariaţi
care au parcurs un astfel de curs de formare profesională , definit conform legislaţiei specifice;
Art. 32. – La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesională, a
persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului de verificare a însuşirii cunoştinţelor se
vor avea în vedere următoarele :
a)-în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în care au lucrat
şi înainte de conversia profesională, şeful locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele
aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe care le apreciază că
sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit;
b)-în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din cadrul aceluiaşi
(Art.I-alin.10-OMAI 786/2005) operator economic sau al aceleiaşi instituţii în care au fost angajate şi
înainte de recalificarea profesională, înclusiv pentru cele recrutate din rândul şomerilor după formarea
profesională, se vor respecta prevederile art.16 şi următoarele din prezentele dispozitii generale;
c)-în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altui operator economic sau al
altei instituţii, acestea se consideră nou-angajate şi vor parcurge categoriile de instructaje prevăzute
de prezentele dispoziţii generale.
30

Instructajul pentru persoanele din afara agentului economic sau a instituţiei

Art. 33. – Instructajul pentru persoanele din afara (Art.I-alin.10-OMAI 786/2005) operatorului
economic sau a instituţiei se desfasoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din
incinta operatorului economic sau a instituţiei respective unde sunt prezenţi factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează :
a)-personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;
b)-personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;
c)-personalul care efectuează transport de materiale periculoase;
d)-personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate;
e)-vizitatori în grup de minim 5 persoane.
Art. 34. – Locurile din incinta (Art.I-alin.10-OMAI 786/2005) operatorului economic sau a
instituţiei pentru care se execută instructajul pentru personalul prevăzut la art.40 se stabilesc prin act
de autoritate al conducătorului instituţiei publice, al managerului sau al patronului.
Art. 35. – (Art.I-alin.15-OMAI 786/2005) Instructajul pentru personalul din afara operatorului
economic sau a instutuţiei, care se află pentru o durată determinată în incinta acesteia în scopul
îndeplinirii unor activităţi solicitate de conducerea operatorului economic sau instituţiei, se
efectuează, după caz, de cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor sau de
personalul de specialitate în domeniul protecţiei civile ori, de şeful locului de muncă respectiv, în
cadrul căruia este prevăzut un asemenea instructaj.
Art. 36. – Problematica instructajujului constă în :
a)-prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de
persoane prevăzute la art.40 lit.a) si b);
b)-prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă pentru categoriile
de persoane prevăzute la art.40 lit.c) si d);
c)-prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la art.40 lit.e), prin
care acestea sunt instruite sumar ( în maxim 15 minute ) asupra principalelor reguli de prevenire pe
care trebuie să le respecte şi sunt atenţionate asupra pericolelor existente în anumite locuri de pe
traseul parcurs în incinta operatorului economic sau a instituţiei;
Art. 37. – Comsemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara operatorului
economic sau a instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine
problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite.
Înregistrarea şi confirmarea instructajului

Art. 38. – Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate, după
caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de predare-primire
a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.
Art. 39. – Fisele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform
modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele dispozitii generale.
Art. 40. – După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de
instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.
Art. 41. – După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă se
semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instructajul.
Art. 42. – Prin senmatură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana
care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta şi-a însuşit
cunoştinţele.
31

Art. 43. – Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj în
domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.
Organizarea activităţii de instruire

Art. 44. – (Art.I-alin.16-OMAI 786/2005) Organizarea activităţii de instruire a personalului
angajat în muncă se va face avându-se în vedere următoarele :
a)-responsabilitatea conducătorului instituţiei, managerului sau patronului privind informarea şi
instruirea salariaţilor cu privire la actele normative, normele, regulile şi măsurile specifice instituţiei
ori operatorului economic respectiv, care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, precum
şi asupra sarcinilor ce le sunt stabilite potrivit prevederilor art. 19 lit.a), e), si f) din Ordonanţa
Guvernului nr. 60/1997, cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/1997, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale art. 5 alin.(1) din Legea nr.481/2004, cu modificările şi completările
ulterioare;
b)-respectarea principiului responsabilităţii conducătorului instituţiei, managerului sau patronului
privind verificarea însuşirii de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin în cazul producerii incendiilor,
exploziilor şi situaţiilor de urgenţă;
c)-asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru instruirea eficientă a salariaţilor
în domeniul incendiilor, exploziilor şi situaţiilor de urgenţă.
Art. 45. – Sistemul de măsuri tehnice şi organizatorice vizează în principal :
a)-desemnarea personalului care execută instructajele şi verifică insuşirea cunoştinţelor;
b)-stabilirea categoriilor de instructaje şi de salariaţi, a duratei instructajelor în funcţie de
specificul operatorului economic sau a instituţiei şi de periodicitatea instructajelor;
c)-întocmirea sau procurarea documentelor şi materialelor pentru planificarea, organizarea,
desfăşurarea şi verificarea instructajelor;
d)-asigurarea resurselor materiale şi documentate necesare pentru realizarea activităţii.
Art. 46. – Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează de către persoane
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :
a)-sunt bine pregătite;
b)-cunosc problematica specifică domeniului managementului situaţiilor de urgenţă;
c)-posedă calităţi psihopedagogice şi atestatele prevăzute de lege.
Art. 47. – (1) Pot fi desemnate să execute instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă următoarele
categorii de personal :
a)-persoanele cu atribuţii de conducere în cadrul unităţii, al departamentului, compartimentului sau
al sectorului de activitate ori şefii locurilor de muncă în care este prevăzut un asemenea instructaj;
b)-(Art.I-alin.17-OMAI 786/2005) cadrele tehnice din domeniul apărării împotriva incendiilor sau
personalul de specialitate în domeniul protecţiei civile ( inspectori de protecţie civilă );
c)-(Art.I-alin.17-OMAI 786/2005) şefii serviciilor voluntare/private de urgenţă;
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) efectuează şi verificările privind insuşirea cunoştintelor de către
persoanelor instruite.
Art. 48. – (1) În activitatea de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă se pot utiliza următoarele
mijloace :
a)-vizuale : afişe, broşuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscripţii şi indicatoare de securitate,
grafice, machete, fotografii, etc.;
b)-audiovizuale : filme de scurt metraj, înregistrări video, proiecţii comentate de diafilme sau la
epidiascop şi altele;
32

c)-auditive : instructaje, conferinţe, expuneri, consultaţii, dezbateri, concursuri, casete audio, etc.;
d)-practice-aplicative : exerciţii, aplicaţii, demonstraţii şi antrenamente executate la locul de muncă
sau în poligoane amenajate.
(2) La alegerea mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv al activităţii de
instruire.
Art. 49. – Instructajul în domeniul situaţiilor de urgenţă se face pe baza unor materiale scrise
( proceduri ) întocmite de persoanele desemnate şi aprobate de conducătorul instituţiei, de manager
sau de patron.
Art. 50. – Baza materială şi documentară necesară în vederea desfăşurării şi verificării
instructajelor cuprinde :
a)-legislaţia specifică în vigoare;
b)-manuale şi cursuri de specialitate;
c)-standarde;
d)-cărţi, broşuri, cataloage, pliante, reviste;
e)-filme, diapozitive;
f)-afişe, panouri grafice, fotomontaje;
g)-machete, monstre de diapozitive şi instalaţii;
h)-teste de verificare.
Cerinţe privind materialele necesare pentru instruirea în domeniul situaţilor de urgenţă

Art. 51. – La realizarea materialelor de instruire în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se va
ţine seama de următoarele cerinţe :
I- (Art.I-alin.19-OMAI 786/2005) Cerinţe generale :
a) conţinutul materialelor va fi în concordanţă cu bazele teoretice ale activităţii de aparare
împotriva incendiilor şi management al situaţiilor de urgenţă, corelate cu legislaţia specifică în
vigoare;
b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
c) conţinutul şi realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregătire al subiecţiilor cărora li
se adresează.
II- Cerinţe specifice pentru cursuri şi manuale :
a)-să fie elaborate în baza unei documentaţii bibliografice actualizate;
b)-să folosească terminologia specifică domeniului situaţiilor de urgenţă;
c)-redactarea să fie clară, concisă, fără formulări sablon;
d)-cunoştinţele să fie expuse în mod sistematic, într-o ordine logică;
e)-gradul de abstactizare să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire a persoanelor cărora li se
adresează;
f)-structura materialelor să asigure o alternativă şi un raport optim între cunoştinţele teoretice şi
practice corespunzătoare nivelului de pregătire a personalului căruia îi sunt adresate;
g)-să cuprindă ilustraţii şi desene, ideograme şi tabele
III- Cerinţe specifice pentru afişe :
a) grafica să fie simplă, accentuându-se elementele principale ale temei şi suprimându-se detaliile
nesemnificative;
b) textul să fie concis şi vizibil de la 4–5 m. distanţă.
IV- Cerinţe specifice pentru filme :
a) scenariul să asigure perceperea corectă şi clară a mesajului;
33

b) imaginea şi sonorul să fie clare şi sugestive;

c) formele de prezentare să reprezinte filmări reale şi animaţie;
d) durata proiecţiei să fie de 10 – 20 de minute;
V- Cerinţe specifice pentru testele de verificare :
a) să cuprindă un număr suficient de întrebări-problemă din materialul de instruire utilizat;
b) întrebările să fie formulate într-o formă clară şi concisă, astfel încât să permită un răspuns scurt
care să necesite cât mai puţin timp pentru scris;
c) să fie însoţite de sistemul de cotare, grile de verificare şi instrucţiuni de completare.
Dispoziţii finale
Art. 52. – Prevederile prezentelor dispozitii generale nu se aplică salariaţilor care au calitatea de
membru al serviciilor de urgenţă.
Art. 53. – Implementarea sistemului de instruire a persoanelor angajate în muncă, prevăzut de
prezentele dispoziţii generale, se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestora.
Art. 54. – (1) În situaţia imobilelor ( clădirilor ) sau amenajărilor folosite simultan de mai multi
utilizatori, propietarul clădirii va pune la dispoziţia acestora procedurile specifice instructajului
introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de instructaje rămân în răspunderea utilizatorului.
(2) Intervalele de timp la care se execută instructajul periodic sunt stabilite de către propietarul
imobilelor
( clădirii ) sau al amenajării prin contractul, conventia, înţelegerea de închiriere sau prin locaţia de
gestiune, etc.
(3) Utilizatorul trebuie să facă dovada însuşirii de către toţi salariaţii proprii a cunoştintelor şi
problematicii care au făcut obiectul instruirilor.
Art. 55. – În clădirile publice în care se organizează activităţi la care participă simultan mai mult de
50 de persoane, prin grija propietarului sau administratorului clădirii respective, înainte de începerea
activităţii se va prezenta o procedură sintetică privind regulile generale de prevenire a situaţiilor de
urgenţă şi modul de comportare şi acţiune în cazul producerii acestora.
Art. 56. – Conducătorii instituţiilor, managerii, patronii, utilizatorii, propietarii, administratorii sau
alte persoane cu funcţii similare vor asigura păstrarea tuturor documentelor care să certifice
organizarea şi desfăşurarea instruirii în domeniul situaţiilor de urgenţă în conformitate cu prevederile
prezentelor dispoziţii generale.
Art. 57. – Pentru instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă managerii, patronii sau
alte persoane cu funcţii similare pot încheia contracte ori convenţii cu persoane fizice sau juridice
care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 53.
ART. 58 Prevederile prezentei decizii vor fi aduse, in scris pe baza de semnatura, la cunostinta
persoanelor nominalizate si vor fi prelucrate cu tot personalul angajat in prima zi lucratoare din luna
de către inspectorul de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor
sanctionat, in functie de gravitatea faptei, cu:
Ø Avertisment;
Ø Amenda contraventionala conform art. 1, alin. 4, lit. k din H.G.R. nr. 537/2007.

34

DECIZIA NR. /
privind instruirea personalului din cadrul S.J.M.L. Galati
Având în vedere Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.712/2005, modificat şi

completat cu OMAI 786/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi instruirea în domeniul protecţiei civile,
art. 3 prin care conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sunt
obligaţi să organizeze şi să execute instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă,
DECID:
Art.1 Prin instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se inţelege instruirea în domeniul

prevenirii şi stingerii incendiilor şi instruirea în domeniul protecţiei civile. Instruirea salariaţilor în
domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative
ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de muncă şi în incinta operatorului economic.
Art.2 Pentru efectuarea instructajului introductiv general se numeşte domnul Trandafir
Gheorghita
Art.3 Persoana numită pentru efectuarea instructajului introductiv general va întocmi o mapă
de prezentare care să vizeze aspectele stabilite de art. 10 din O.M.A.I. nr. 786/02.09.2005.
Art.4 Pentru efectuarea instructajului specific locului de muncă se stabilesc următoarele
persoane:
- Dolea Petrica
- Condurache Anisoara
- Cerchez Laurentiu
Art.5 Persoanele numite pentru efectuarea instructajului specific locului de muncă vor întocmi
o mapă de prezentare care să vizeze aspectele stabilite de art. 17 din O.M.A.I. nr. 712/23.06.2005.
Art.6 Durata instructajului va fi de 2 ore, la interval de 3 luni, pentru personalul care lucrează
nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, subingineri, ingineri) şi la
inteval de 6 luni pentru personalul auxiliar control tehnic, cercetare-proiectare transporturi, personalul
cu atribuţii de organizare conducere şi control şefi servicii, birou, secţie, atelier, etc) şi pentru
personalul din conducerea societăţii.
Art.7 Instructajul periodic se face astfel:
- pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice
(tehnicieni, subingineri, ingineri), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din laboratoare,
de către cadru tehnic desemnat;
- pentru personalul auxiliar control tehnic, personalul cu atribuţii de organizare, conducere şi
control (şefi servicii, birou, secţie, atelier, etc.) şi pentru cel din conducerea institutiei, de către cadru
tehnic desemnat.
Art.8 În raport cu periodicitatea stabilită prin art. 6, cadrul tehnic va întocmi programe de
instruire cu 4, respectiv 2 teme şi graficul de instruire, conform Anexa 1, respectiv 2 si Anexa 3 .
Programele vor fi aprobate de conducerea operatorului economic şi înaintate persoanelor care
efectuează instructajul periodic împreună cu materialul documentar prevăzut în aceste programe de
instruire.
35

Art.9 Programele de instruire se întocmesc la nivelul operatorului economic. Personalul care

efectuează instructajul periodic poate completa această tematică cu instrucţiuni specifice fiecărui
sector de activitate, conform Anexa 4.
Art.10 Pentru efectuarea instructajului personalului din afara operatorului economic încadrat
conform art. 40 din O.M.A.I. nr. 712/23.06.2005 se stabilesc următoarele persoane :
- cadrul tehnic desemnat;
- şeful locului de muncă.
Art.11 Locurile din incinta operatorului economic pentru care este necesar instructajul
conform art. 10 sunt :
- Laborator Electrice
- Laborator Temperaturi
- Laborator Presiuni
- Laborator Volume
Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara operatorului economic sau a
instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica prezentată
(Anexa 5) şi tabelele cu numele prenumele şi semnătura persoanelor instruite (Anexa 6).
Art.11 Tematicile orientative pentru diverse categorii de instructaje vor fi prezentate în Anexa
7 si Anexa 8 la prezenta Decizie.
Art.12 Prezenta decizie va fi adusă la îndeplinire de Compartimentul Resurse Umane,
luându-se măsuri de difuzare şi modificare a fişei postului.

36

APROBAT,
TEMATICA
PENTRU INSTRUIREA PERSONALULUI SALARIAT DIN COMPARTIMENTELE
INSPECTIE, EVALUARI, RESURSE UMANE SI LABORATOR
ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Nr
LUNA TEMA TIMP Obs
crt
1 IANUARIE Tema 1 PSI. Obligaţii şi documente
Tema 3 PSI. Obligaţiile utilizatorului, salariatului
Tema 4 PSI. Cauze de incendiu de natură electrică specifice locului de muncă
Tema 5 PSI. Cauze de incendiu de natură termică specifice locului de muncă
2h
Tema 1 PC. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă. Acţiuni şi măsuri
întreprinse pe durata situaţiilor de urgenţă.
Tema 4 PC. Drepturile şi atribuţiile salariaţilor.
Tema 5 PC. Reguli de pregătire antiseismică în caz de cutremur, alunecări de teren.
2 APRILIE Tema 6 PSI. Exerciţiu de stingere a unui incendiu folosind mijloacele de primă intervenţie
Tema 7 PSI. Exerciţiu de evacuare în caz de incendiu a personalului propriu
Tema 8 PSI. Instalaţii speciale de stingere de la nivelul instituţiei/ operatorului economic
Tema 9 PSI. Tipuri de stingătoare 2h
Tema 6 PC. Reguli de comportare după producerea cutremurului
Tema 7 PC. Reguli de comportare la inundaţii. Exerciţiu de evacuare în caz de inundaţii.
Tema 8 PC. Reguli de comportare în caz de accident chimic
3 IULIE Tema 10 PSI. Reguli de comportare la incendiu.
Tema 11 PSI. Reglementarea fumatului în cadrul instituţiei sau a operatorului economic
Tema 12 PSI. Reglementarea lucrului cu foc deschis în cadrul instituţiei sau a operatorului
economic
Tema 9 PC. Reguli de comportare în caz de accident radiologic, nuclear. 2h
Tema 10 PC. Adăpostirea populaţiei. Reguli de comportare în adăpostul de protecţie civilă
Tema 11 PC. Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată. Reguli de comportare
la descoperirea muniţiilor rămase neexplodate.
Tema 12 PC. Coduri de culori
4 OCTOMBRIE Tema 13 PSI. Reglementarea căilor de evacuare în cadrul instituţiei sau a operatorului
economic
Tema 14 PSI. Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă
Tema 15 PSI. Acte normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă,
activitatea de apărare împotriva incendiilor şi activitatea de protecţie civilă
2h
Tema 13 PC. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea populaţiei. Semnale de alarmare
Tema 14 PC. Exerciţiu de folosire a mijloacelor de protecţie individuală în caz de accident
chimic
Tema 15 PC. Mijloace improvizate de protecţie pentru ieşirea din atmosfera contaminată.
Tema 16 PC. Exerciţiu de alarmare-evacuare a personalului propriu în caz de dezastre.
5 DECEMBRIE Tema 17 PSI + PC. Testarea cunostintelor salariatiilor. 2h
INTOCMIT,
37

APROBAT,
TEMATICA
PENTRU INSTRUIREA PERSONALULUI SALARIAT
DIN CONDUCEREA INSTITUTIEI
ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Nr
LUNA TEMA TIMP Obs
crt
1 IANUARIE Tema 1 PSI. Obligaţii şi documente
Tema 2 PSI. Obligaţiile administratorului sau conducătorului instituţiei/
operatorului economic, acte de autoritate şi
documente emise de acesta
Tema 7 PSI. Exerciţiu de evacuare în caz de incendiu a personalului propriu
2h
Tema 1 PC. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă. Acţiuni şi
măsuri întreprinse pe durata situaţiilor de urgenţă.
Tema 2 PC. Atribuţiile comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
Tema 3 PC. Atribuţiile conducătorilor instituţiilor publice/ operatorilor
economici
2 IULIE Tema 8 PSI. Instalaţii speciale de stingere de la nivelul instituţiei/
operatorului economic
Tema 14 PSI. Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă
Tema 15 PSI. Acte normative care reglementează managementul situaţiilor
de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi activitatea de
protecţie civilă
2h
Tema 16 PSI. Concluzii rezultate în urma controalelor executate şi din
natura, frecvenţa şi amploarea incendiilor pe raza teritorială a unităţii
Tema 13 PC. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea populaţiei. Semnale de
alarmare
Tema 16 PC. Exerciţiu de alarmare-evacuare a personalului propriu în caz
de dezastre.
3 DECEMBRIE Tema 17 PSI + PC. Testarea cunostintelor salariatiilor. Concluzii in urma
2h
controalelor executate.
INTOCMIT,
38

APROBAT,
GRAFIC DE INSTRUIRE A SALARIAŢILOR PENTRU ANUL 2008
Tematica Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
de
Luna/ziua instruire în
domeniul:
07 07 08 06 05
Categorii de salariaţi
Personal din conducerea T8
instituţiei sau din structura Prevenirii şi T1
T14
autorităţilor publice locale stingerii T2
T15
T17
(director, administrator, patron) incendiilor T7
T16
sau care are atribuţii de
organizare, conducere şi control Protecţiei
T1
T13
(şefi de secţii, ateliere, instalaţii, civile
T2
T16
T17
depozite). 1-6 LUNI T3
Personal care lucrează nemijlocit T1 T6
Prevenirii şi T10 T13
cu aparate, maşini, utilaje şi T3 T7
stingerii T11 T14 T 17
instalaţii tehnologice (tehnicieni, T4 T8
incendiilor T12 T15
subingineri, ingineri), precum şi T5 T9
pentru analişti, cercetători şi T9 T13
T1 T6
personalul din laboratoare. Protecţiei T10 T14
T4 T7 T 17
1-3 LUNI civile T11 T15
T5 T8
T12 T16
INTOCMIT,
39

APROBAT,
INSTRUCŢIUNI
DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
1) Prevederi specifice de prevenire si stingere a inendiilor:
a) Clădire administrativa, birouri
> In cladirea administrativa in care încălzirea se face cu sobe, alimentarea acestora trebuie să
se facă inainte de accesul persoanelor ;
> Se interzice, amplasarea uşilor false, a draperiilor si a oglinzilor, precum si amplasare
scăunelul, covoarelor si presurilor pe caile de evacuare, deoarece pot deruta si impiedica persoanele
care se evacuează, in caz de incendiu;
> Instalaţiile electrice de iluminat normal si iluminat de siguranţa, cele de încălzire vor fi
exploatate, conform normelor si întreţinute in perfecta stare;
> Este interzisa iluminarea cu flacăra deschisa (lumânări, chibrituri, feştile) a locurilor care
prezintă pericol de incendiu:
> In clădirea administrativa, lichidele combustibile pentru curăţenie vor fi păstrate in bidoane
metalice ermetic inchise si etichetate - in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui incendiu numai
in cantitate de maximum 25 l;
> Nu se admite depozitarea materialelor necesare curăţeniei pe culoare sau pe alte trasee de
evacuare ale clădirii;
> Pardoseala nu se va curata cu benzina sau neofalina, ci cu parchetin - numai la lumina zilei
respectandu-se următoarele reguli:
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
- stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrice, a lămpilor si felinarelor, precum si a
focului din sobe, maşini si aparate de gătit;
- asigurarea ventilaţiei încăperilor respective, prin deschiderea ferestrelor;
- interzicerea folosirii ustensilelor din material plastic sau a cârpelor din fibre sintetice;
- interzicerea fumatului;
- interzicerea folosirii parchetinului in amestec cu benzina, neofalina etc.
> interzice păstrarea in birouri a materialelor inflamabile si a cârpelor de şters îmbibate cu ulei
lac, ceara, etc.
> Gunoaiele se vor arde in locuri special stabilite fără pericol de incendiu, numai sub
supraveghere, pe timp tara vânt. După terminarea operaţiei de ardere, cenuşa si cărbunii vor fi stinşi
cu apa şi acoperiţi cu pământ sau nisip, verificandu-se cu mare atenţie stingerea focului;
> Materialele textile folosite la curăţenie, îmbibate cu substanţe combustibile si inflamabile se
vor colecta in cutii metalice prevăzute cu capace si se vor evacua la sfârşitul zilei de lucru in locuri
special stabilite, fără pericol de incendiu.
40

b) Atelier reparatii auto si magazii:

> Materialele se vor depozita in funcţie de proprietăţi - grad de periculozitate, sensibilitatea
la căldura, fum sau umezeala, reacţia fata de alte materiale, condiţii in care se pot aprinde, substanţele
ce pot fi utilizate la stingerea eventualelor incendii,
> Se interzice depozitarea materialelor inflamabile ale căror proprietăţi nu sunt cunoscute
sau nu pot fi asimilate cu alte substanţe similare;
> Instalaţiile electrice vor fî verificate periodic si bine întreţinute de personal autorizat in
acest scop;
> Corpurile de iluminat din depozitele de materiale combustibile vor fi prevăzute cu
globuri de protecţie, iar cele ce pot fi lovite cu apărători (grătare).
2) Obligaţiile generale ale salariaţilor privind prevenirea si stingerea incendiilor:

- sa respecte regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor aduse la cunostiinta prin
prezentele instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor si cu ocazia executării instructajelor
periodice;
- sa utilizeze, potrivit instrucţiunilor date, substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile,
aparatura si echipamentele de lucru;
- sa nu efectueze manevre si modificări nepermise la mijloacele tehnice de protecţie sau de
intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- sa comunice imediat directorului ori persoanelor împuternicite de acesta orice situaţie care este
îndreptăţit sa o considere un pericol de incendiu, precum si orice defecţiune sesizata la sistemele de
protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de director, atât cat ii permit cunostiintele si sarcinile sale, in
vederea realizării masurilor de apărare împotriva incendiilor;
- sa acorde ajutor, atât cat este raţional posibil, oricărui alt salariat aflat intr-o stare de pericol.
3)Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor pentru efectuarea operaţiilor de

lucru cu foc deschis (sudura, etc.)
- verificarea zonei de sudura sa nu prezinte deschideri sau crăpaturi prin care sa duca la căderi de
sudura incandescenta in spatiile inferioare, care ar putea sa producă incendii;
- curăţirea suprafeţei care se va suda in interior si exterior;
- acoperirea materiarelor combustibile cu prelate rezistente la flacăra;
- umezirea tubulaturii si a pardoselii in zona în care se executa sudura, cat si in apropiere, pe o raza
de 2 m de la locul sudurii;
- asigurarea mijloacelor de prima intervenţie;
- izolarea la partea superioara si inferioara fata de locul pentru sudare;
- EMITEREA PERMISULUI DE LUCRU CU FOC DESCHIS.
4) Elemente care determina riscul de incendiu

> Surse de aprindere existente:
- surse de aprindere cu flacăra;
- surse de aprindere de natura termica;
- surse de aprindere de natura electrica;
- surse de aprindere naturale;
- surse de aprindere indirecte.
41

> Condiţii (împrejurări) preliminare care pot determina si/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea si/sau
propagarea unui incendiu:
- instalaţii si echipamente electrice defecte ori improvizate;
- receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheati;
- sisteme si mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;
- contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul si scânteile provenite de la sistemele
de incalzire;
- jocul copiilor cu focul;
- filmatul in locuri cu pericol de incendiu;
- lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor si masurilor specifice de p.s.i.;
- trăsnet si alte fenomene naturale;
- acţiune intenţionata ("arson");
- alte împrejurări.
5) Pericole care pot apărea in cazul incendiilor;

- intoxicarea cu monoxidde carbon: personalul de intervenţie se va echipa cu mijloace de protecţie
a cailor respiratorii (măşti contra fumului si CO);
- electrocutări: pentru evitarea electrocutărilor pe timpul intervenţiei se va proceda, in prealabil, la
întreruperea curentului electric;
- arsuri: se va evita, pe timpul intervenţiilor, contactul cu suprafeţele incandescente sau fierbinţi.
Masuri de prim ajutor:
- intoxicarea cu monoxid de carbon:- scoaterea intoxicatului la aer curat;
- in caz de stop cardio-respirator se va face respiraţie artificiala si masaj cardiac extern;
- transportarea intoxicatului la spital.
- electrocutări:
- scoaterea victimei de sub tensiune;
- in caz de stop cardio-respirator se va face respiraţie artificiala si masaj cardiac extern;
- transportarea victimei la spital,
- arsuri:
- arsuri de gradul I: reprezentate prin roşcata sau eritem, se va recurge la dezinfectarea
regiunii respective cu alcool; nu se efectuează pansament.
- arsuri de gradul II: reprezentata prin roseata, flictene (băşici) se va aplica un pansament
steril, după care bolnavul va fi îndrumat către o unitate sanitara.
- arsuri de gradul III si IV: alături de roseti ale pielii, flictene (băşici), apar si eroziuni ale
straturilor de sub piele, se va avea in vedere calmarea durerii accidentatului cu
antinevralgice; se va aplica asupra rănii un pansament steril, după care bolnavul va fi
transportat de urgenta la spital.
INTOCMIT,
42

APROBAT,
PROCES – VERBAL
de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă a personalului care aparţine S.C.

………………………………………………... şi care prestează lucrări pe teritoriul Serviciului
Judetean de Metrologie Legala Galati
Încheiat azi ………………. între ………………………………… având funcţia de ………………………… şi

………………………….. având funcţia de ………………………………….. în cadrul S.C.
……………………………………
Cu ocazia instruirii au fost prezentate următoarele materiale:
- Sisteme de alarmare a personalului, mijloace de stingere în caz de incendiu, modul de acţiune în caz
de incendiu;
- Reglementarea fumatului şi a focului deschis.
La instruire au participat un număr de ……… persoane conform tabelului nominal anexat.
S.C. ……………….. S.J.M.L.GALATI
………………………….. ........……………….
43

APROBAT,
TABEL NOMINAL
cu persoanele prezente la instruire
Subsemnaţii, am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate conform procesului – verbal
întocmit în ………………… şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
Nr. Numele şi prenumele Semnătura

crt.
44

APROBAT,
TEMATICĂ DE INSTRUIRE
PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
Tema 1. Obligaţii şi documente
Tema 2. Obligaţiile administratorului sau conducătorului instituţiei/ operatorului
economic, acte de autoritate şi documente emise de acesta
Tema 3. Obligaţiile utilizatorului, salariatului
Tema 4. Cauze de incendiu de natură electrică specifice locului de muncă
Tema 5. Cauze de incendiu de natură termică specifice locului de muncă
Tema 6. Exerciţiu de stingere a unui incendiu folosind mijloacele de primă intervenţie
Tema 7. Exerciţiu de evacuare în caz de incendiu a personalului propriu
Tema 8. Instalaţii speciale de stingere de la nivelul instituţiei/ operatorului economic
Tema 9. Tipuri de stingătoare
Tema 10. Reguli de comportare la incendiu.
Tema 11. Reglementarea fumatului în cadrul instituţiei sau a operatorului economic
Tema 12. Reglementarea lucrului cu foc deschis în cadrul instituţiei sau a operatorului economic
Tema 13. Reglementarea căilor de evacuare în cadrul instituţiei sau a operatorului economic
Tema 14. Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă
Tema 15. Acte normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, activitatea de
apărare împotriva incendiilor şi activitatea de protecţie civilă
Tema 16. Concluzii rezultate în urma controalelor executate şi din natura, frecvenţa şi amploarea
incendiilor pe raza teritorială a unităţii
Tema 17. Testarea cunostintelor salariatiilor
INTOCMIT,
45

APROBAT,
TEMATICĂ DE INSTRUIRE
PROTECŢIE CIVILĂ
Tema 1. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă. Acţiuni şi măsuri întreprinse pe durata

situaţiilor de urgenţă.
Tema 2. Atribuţiile comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
Tema 3. Atribuţiile conducătorilor instituţiilor publice/ operatorilor economici
Tema 4. Drepturile şi atribuţiile salariaţilor.
Tema 5. Reguli de pregătire antiseismică în caz de cutremur, alunecări de teren.
Tema 6. Reguli de comportare după producerea cutremurului
Tema 7. Reguli de comportare la inundaţii. Exerciţiu de evacuare în caz de inundaţii.
Tema 8. Reguli de comportare în caz de accident chimic
Tema 9. Reguli de comportare în caz de accident radiologic, nuclear.
Tema 10. Adăpostirea populaţiei. Reguli de comportare în adăpostul de protecţie civilă
Tema 11. Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată. Reguli de comportare la descoperirea
muniţiilor rămase neexplodate.
Tema 12. Coduri de culori
Tema 13. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea populaţiei. Semnale de alarmare
Tema 14. Exerciţiu de folosire a mijloacelor de protecţie individuală în caz de accident chimic
Tema 15. Mijloace improvizate de protecţie pentru ieşirea din atmosfera contaminată.
Tema 16. Exerciţiu de alarmare-evacuare a personalului propriu în caz de dezastre.
Tema 17. Concluzii rezultate în urma controalelor executate şi din natura, frecvenţa şi amploarea
situaţiilor de urgenţă pe raza teritorială a unităţii
INTOCMIT,
46
TEMATICA
INSTRUIRE PERSONAL
IN DOMENIUL
SITUATIILOR DE URGENTA
47
Tema 1 PSI
Obligaţii ale primarului şi documente specifice privind
apărarea împotriva incendiilor emise de acesta
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Art. 14
Primarul are următoarele obligaţii principale:
a) asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;
b) asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar
şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;
c) coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii
administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu
mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea
forţelor inspectoratului;
d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau
al manifestărilor publice;
e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi
instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale,
precum şi la instituţiile publice;
f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care
le emite;
g) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de
anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
h) organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de
apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de
comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;
i) asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi
pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;
j) asigură condiţiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a
cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
k) asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru
apărare împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte
mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru
participanţii la intervenţiile de lungă durată;
l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi
mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unităţii administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile
lucrătoare completează şi trimite acestuia raportul de intervenţie;
m) analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură
completarea acesteia, conform normelor în vigoare;
n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a oricărei
autospeciale de intervenţie, precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenţie noi;
o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie
antiincendiu a populaţiei;
p) analizează şi soluţionează petiţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor;
q) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a
comunităţii locale.
48
Ordin nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
ART. 15
Documentele specifice privind apararea impotriva incendiilor emise de primar sunt:
a) planul de analiza si acoperire a riscurilor;
b) fisa localitatii/sectorului, la solicitarea inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru
situatii de urgenta, conform modelului prezentat in anexa nr. 6 la Regulamentul de planificare,
organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobat prin
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.474/2006, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fisa localitatii se trimite la
inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta;
c) raport de analiza a dotarii cu mijloace de aparare impotriva incendiilor, intocmit nnual, la o data
anterioara definitivarii bugetului local
49
Tema 2 PSI
Obligaţiile administratorului/ conducătorului instituţiei/operatorului
economic şi acte de autoritateşi documente emise de acesta
Lege nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Art. 19
Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea
împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la
cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure corelarea
măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi să
asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a
autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori utilizării
construcţiilor sau amenajărilor respective;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva
incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să obstrucţioneze
în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind:
proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi
mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin
salariaţilor la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare
împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin
indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de
urgenţă privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie
contract cu un alt serviciu de urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi eficace
pentru stingerea incendiilor;
j) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea
acestora în orice moment;
k) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere,
instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate
de acesta;
l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva
incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;
m) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;
n) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice
pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din
existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului
ajutor;
o) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale
regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la
utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;
50
p) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi
mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să trimită
acestuia raportul de intervenţie;
q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate
conform legii;
r) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
Ordin nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
ART. 17
Actele de autoritate privind apararea impotriva incendiilor emise de administratorul operatorului
economic/conducatorul institutiei sunt:
a) dispozitie privind stabilirea modului de organizare si a responsabilitatilor privind apararea
impotriva incendiilor;
b) instructiuni de aparare impotriva incendiilor si atributii ale salariatilor la locurile de munca;
c) dispozitie privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului;
d) dispozitie privind organizarea instruirii personalului;
e) dispozitie de constituire a serviciului privat pentru situatii de urgenta ori contract/conventie cu un
alt serviciu privat pentru situatii de urgenta;
f) dispozitie de sistare a lucrarilor de constructii/oprire a functionarii ori utilizarii
constructiilor/amenajarilor, in cazul anularii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu;
g) reguli si masuri de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si
depozitarea substantelor periculoase specifice produselor sale;
h) conventii/contracte cuprinzand raspunderile ce revin partilor pe linia apararii impotriva incendiilor
in cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile/antrepriza;
i) dispozitia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul
apararii impotriva incendiilor, conform legii;
j) masuri speciale de aparare impotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.
ART. 18
Documentele si evidentele specifice apararii impotriva incendiilor ale operatorilor
economici/institutiilor mentionate la art. 5 lit. c) trebuie sa cuprinda cel putin:
a) planul de analiza si acoperire a riscurilor al unitatii administrativ-teritoriale, in partea ce revine
operatorului economic/institutiei;
b) fisa obiectivului, conform modelului prezentat in anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare,
organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobat prin
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.474/2006, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fisa obiectivului se trimite la
inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta;
c) raportul anual de evaluare a nivelului de aparare impotriva incendiilor;
d) documentatia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea si
analiza riscurilor de incendiu etc.;
e) avizele/autorizatiile de securitate la incendiu, insotite de documentele vizate spre neschimbare care
au stat la baza emiterii lor;
f) certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de aparare
impotriva incendiilor si echipamentele specifice de protectie utilizate;
g) registrele instalatiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii dupa atestatele firmelor
care au efectuat/efectueaza proiectarea, montarea, verificarea, intretinerea, repararea acestora sau care
efectueaza servicii in domeniu;
h) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;
51
i) date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situatii de urgenta, conform criteriilor de
performanta;
j) lista operatorilor economici/institutiilor cu care a incheiat contracte de inchiriere/conventii, cu
specificarea domeniului de activitate al acestora si a numarului si termenului de valabilitate ale
contractului;
k) planurile de protectie impotriva incendiilor;
l) evidenta exercitiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor constructiei;
m) evidenta exercitiilor de interventie efectuate, avand anexate concluziile rezultate din efectuarea
acestora;
n) rapoartele de interventie ale serviciului privat pentru situatii de urgenta;
o) fisele de instruire, conform reglementarilor specifice;
p) lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;
q) grafice de intretinere si verificare, conform instructiunilor producatorului/furnizorului, pentru
diferite categorii de utilaje, instalatii si sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaza in caz
de incendiu;
r) rapoartele intocmite in urma controalelor preventive proprii sau ale autoritatii de stat competente;
s) programe/planuri cuprinzand masuri si actiuni proprii sau rezultate in urma constatarilor
autoritatilor de control pentru respectarea reglementarilor in domeniu.
ART. 20
(1) Prevederile art. 17 si 18 se aplica la operatorii economici si la institutiile care au un numar de
salariati cel putin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru intreprinderile mici.
(2) Pentru operatorii economici, institutiile si alte persoane juridice ce desfasoara activitati in
domeniu reglementat de o autoritate, care nu se incadreaza in prevederile alin. (1), administratorul,
conducatorul sau persoana cu functii de conducere, dupa caz, asigura organizarea activitatii de
aparare impotriva incendiilor prin emiterea urmatoarelor documente:
a) instructiuni de aparare impotriva incendiilor si atributii ale salariatilor la locurile de munca;
b) reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului;
c) organizarea instruirii personalului;
d) dispozitie de sistare a lucrarilor de constructii/oprire a functionarii ori utilizarii
constructiilor/amenajarilor, in cazul anularii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu;
e) reguli si masuri de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si
depozitarea substantelor periculoase specifice produselor sale.
(3) Operatorii economici, institutiile si celelalte persoane juridice prevazute la alin. (2) asigura
urmatoarele documente si evidente specifice apararii impotriva incendiilor:
a) documentatia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea si
analiza riscurilor de incendiu etc.;
b) avize/autorizatii de securitate la incendiu, insotite de documentele vizate spre neschimbare care au
stat la baza emiterii lor;
c) certificate CE, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de aparare
impotriva incendiilor si echipamentele specifice de protectie utilizate;
d) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;
e) organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca;
f) fisele de instruire, conform reglementarilor specifice;
g) lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;
h) rapoartele intocmite in urma controalelor autoritatii de stat si masurile si actiunile proprii sau
rezultate in urma constatarilor autoritatilor de control pentru respectarea reglementarilor in domeniu.
52
Tema 3 PSI
– Obligaţiile utilizatorului/ salariatului
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Art. 21
Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator,
conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;
b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea
împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar,
producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le
organizează sau le desfăşoară;
d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului
iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori
al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;
e) să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după caz,
orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care constituie pericol de incendiu.
Art.22
Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice
formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele,
potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei,
după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de
apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a
normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol
de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva
incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, mminente cu cadrul mmine
specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor
de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui
pericol mminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,
referitoare la producerea incendiilor.
53
Tema 4 PSI – Cauze de incendiu de natura electrica
specifice locului de muncă
1. Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol
atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot
apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care
constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt:
· supracurenţii
· supratensiunile
· scăderea tensiunii sub anumite limite
· apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune
Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică, rezultate în urma funcţionării în

regim anormal a unei instalaţii sunt:
· creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în
conductoare şi aparate
· producerea anormală de căldură în izolaţii
· producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase
· arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă
SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate

electrice. In practică, un caz particular îl constituie contactele imperfecte, care determină creşterea
intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. Când fenomenul durează
o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor, fiind posibilă producerea
incendiilor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate
corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate).
O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca
urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un
conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de
protecţie.
SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. La materialele

izolante solide, chiar dacă are loc la valori mici, are ca efect îmbătrânirea izolaţiei, reducându-se
durata de viaţă a acestora.
SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor

electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă, scăderea tensiunii duce la creşterea
intensităţii curentului, care provoacă supraîncălziri).
Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune, se produc
supraîncălziri locale periculoase.
In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor
electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma:
Ä suprasolicitărilor mecanice
Ä poluării şi coroziunii
Ä acţiunii greşite a utilizatorului
54
2. Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul
electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi
închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât
contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele
periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura
mare ce se produce (3000-5000 oC) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt.
Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei
şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc)
Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi
căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de
protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul
produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere.
3. Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul
electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie
electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile.
4. Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare
mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre
două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele
două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact.
5. Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide,
solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 cm) se pot încărca cu electricitate
statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei
condiţii:
· atmosferă ambiantă explozivă
· descărcare disruptivă
· energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aer-gaz
sau aer-pulbere.
Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri
naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon,
eter, benzină, hidrocarburi.
Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează

frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt:
Ä transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s)
Ä transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipienţilor (exemplu: viteza
recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10
m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s
pentru ulei şi sulfură de carbon
Ä mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare
Ä benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare
Ä mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare.
Ä derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic
Ä ambalarea substanţelor pulverulente în saci
55
MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA
INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA
In vederea evitării producerii incendiilor de natură electrică se vor lua următoarele măsuri
generale:
J Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor

reglementărilor în domeniu.
J Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe
corespunzătoare faţă de materialele combustibile.
J Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor
producătorului.
J Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea
disjunctorilor.
J Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic.
J Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de
cel pentru care a fost proiectată instalaţia electrică.
J Asigurarea legăturilor la pământ.
J Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor
constatate la o instalaţie sau aparat electric.
56
Tema 5 PSI
– Cauze de incendiu de natura termică
specifice locului de muncă
SURSELE DE APRINDERE de acest tip se caracterizează prin nivelul termic ridicat,
acţionat fie în contact direct cu materialele combustibile (conducţie termică), fie la distanţă prin
radiaţie şi convecţie, în ambele cazuri ridicându-se temperatura materialelor la valori superioare
temperaturii de autoaprindere. Temperatura de autoaprindere este temperatura până la care este
necesar să se încălzească o substanţă combustibilă pentru a se aprinde fără a veni în contact cu o sursă
de aprindere.
Radiaţia Orice corp emite radiaţii electromagnetice. Această emisie se face prin suprafaţă şi
nu depinde decât de natura suprafeţei şi de temperatura sa. Energia radiantă ajungând pe un corp, o
parte din ea pătrunde în corp, transformându-se în energie termică, iar restul se reflectă la suprafaţa
corpului. Rolul radiaţiei este redus în iniţierea incendiului, dar mult mai important în evoluţia sa
ulterioară (radiaţia flăcărilor, a corpurilor supraîncălzite).
Conducţia termică Reprezintă transportul direct al căldurii în interiorul aceluiaşi corp, în
masa căruia există diferenţe de temperatură sau în corpuri diferite atunci când acestea sunt în contact
şi există diferenţă de temperatură între ele. Acest mod de transmitere a clădurii este caracteristic
corpurilor solide şi joacă un rol esenţial în faza de iniţiere a incendiilor:
Ä prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de aprindere) cu un
material combustibil, căldura transmisă acestuia îi ridică temperatura până la valoarea de
autoaprindere.
Ä unele corpuri bune conducătoare pot transmite căldura preluată de la un obiect
incandescent sau în urma unei acţiuni la distanţă (sudură, tăiere) – chiar şi în altă incintă -
până la contactul cu un material combustibil, provocând aprinderea lui.
Convecţia Este o transmitere de căldură datorată unui fluid în mişcare, în care elementul
conducător (fluidul) vehiculează energia temrică din zona de temperatură mai ridicată în zona de
temperatură mai joasă. Convecţia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire în propagarea
incendiilor (deplasarea fumului şi gazelor arse).
CAUZE DE INCENDIU de natură termică pot fi:
1. Corpuri incandescente (ţigara, becul, topiturile metalice) pot atinge temperaturi ridicate
(700-1500 oC).
Tigara – prin teste s-a constatat că:
· materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de ţigară chiar în 30
secunde, arzând mocnit în întregime.
· materialele din bumbac 67% s-au aprins în medie după 6-7 minute.
· materialele din bumbac 50% s-au aprins după 5-10 minute şi au ars mocnit pe
porţiuni limitate.
· materialele în întregime din fire şi fibre sintetice s-au degradat sub formă de
topitură fără să se aprindă.
· materielele de origine animală (lână, mătase naturală) se carbonizează foarte
puţin şi nu favorizează arderea mocnită a ţigării.
· vatelina se carbonizează fără a prezenta puncte de incandescenţă şi fără a se
aprinde.
· rumeguşul arde mocnit 2-3 ore după care se aprinde cu flacără.
Becurile incandescente – se caracterizează prin temperatură ridicată la suprafaţa balonului de

sticlă care pot aprinde materialele combustibile cu punct de aprindere scăzut (hârtie, unele textile)
când intră în contact cu acestea.
57
F Atenţie: Incendii de acest tip sunt posibile în magazii, depozite, pivniţe unde prin
aglomerarea mărfurilor, îndeosebi prin aşezarea în stive înalte, ambalaje vechi sau
alte materiale combustibile ajung în apropierea becurilor incandescente.
Producerea incendiilor este favorizată şi de ventilaţia slabă ce împiedică evacuarea
căldurii becurilor.
Topituri de metale sau alte substanţe In cazul în care în urma unor manevre greşite sau
defecţiuni (fisuri, dezetanşări), cantitatea de material topit deversat este mare, propagarea incendiului
este rapidă, iar intervenţia de stingere dificilă.
Brocuri de sudură şi particule incandescente Cele mai multe metale au densitate mare, ceea
ce face ca particulele de metal să cadă repede şi să pătrundă în cele mai mici fisuri sau crăpături. Un
broc de sudură poate ajunge până la o distanţă de 10 m de punctul de lucru, la o temperatură de 500-
800 oC.
Jar, cenuşă, zgură In condiţiile în care depozitarea şi stingerea acestor reziduuri solide ale
arderii nu are loc conform reglementărilor, prin contact accidental (vânt, curenţi de aer, etc) cu
materiale combustibile (fân, resturi vegetale, menajere sau textile) poate avea loc aprinderea acestora.
Scântei de la coşuri Au potenţial termic suficient pentru a iniţia aprinderea învelişului

combustibil al unui acoperiş sau al unor materialele combustibile din vecinătate. Distanţa de acţiune
este de circa 10-30 m.
2. Căldura degajată de aparate termice
Sobele metalice apar ca surse de autoaprindere, îndeosebi ca urmare a unui situaţii anormale
de funcţionare:
Ä “fuga flăcării” (dispariţia bruscă a flăcării în arzător) – fenomen întâlnit în condiţiile în

care coşul nu este dotat cu apărătoare contra vântului.
F Atenţie: In caz de stingere a flăcării în arzător, instrucţiunile fabricantului

recomandă închiderea accesului combustibilului în arzător, răcirea acestuia şi abia
apoi reaprinderea lui. In caz contrar, combustibilul ajuns în arzătorul încălzit, se
evaporă imediat şi la reaprinderea arzătorului se produce explozia.
Ä amplasarea greşită a sobelor poate conduce la răsturnarea acestora, îndeosebi de

persoane în stare de ebrietate sau copii.
Ä neetanşeităţile la îmbinările conductelor sau fisurarea conductelor conduce la

scurgeri de combustibil pe elementele supraîncălzite ale sobei, cu posibilitatea iniţierii
unui incendiu.
Aparatele de încălzit electrice (aeroterma, caloriferul, reşoul, radiatorul) şi aparatele
electrocasnice (fierul de călcat, televizorul) pot iniţia incendii ca urmare a unor defecţiuni de natură
electrică, cât şi prin căldura transmisă de aparate, prin conducţie sau radiaţie, materialelor
combustibile pe care sunt amplasate sau din vecinătate.
Reşourile constituie un risc ridicat de incendiu atunci când sunt executate artizanal, cu
improvizaţii sau nesupravegheate.
Radiotorul electric (eleveuza), utilizat în crescătorii de păsări a generat un număr mare de
incendii prin:
L ruperea legăturilor de suspendare determinând contactul cu paiele.
L aşezarea prea aproape de aşternutul de paie.
L scurtcircuit (corodarea conductorilor).
58
Radiatorul electrocasnic constituie sursă de incendiu dacă este lăsat sub tensiune în cursul
nopţii la distanţe prea mici de paturi sau dacă se usucă îmbrăcăminte pe el.
3. Efectul termic al curentului electric
La trecerea curentului electric prin orice conductor se degajă o cantitate de căldură, care în
cazul unei izolaţii corecte se disipează în mediul înconjurător. In cazul unei exploatări greşite,
amplasarea pe materiale combustibile (lemn) favorizează aprinderea acestora. Din cauza
supraîncălzirilor conductorilor, are loc şi deteriorarea izolaţiei cu favorizarea unor defecţiuni electrice
de tip arc electric sau scurticircuit, la rândul lor potenţiale surse de aprindere.
MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA

INCENDIILOR DE NATURA TERMICA
In vederea evitării producerii incendiilor de natură termică se vor lua următoarele măsuri
generale:
J Interzicerea fumatului în locuri cu pericol de incendiu şi explozie.

J Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat, dotate cu mijloace de primă
intervenţie în caz de incendiu.
J Executarea lucrărilor de sudură pe baza permisului de lucru cu foc, de către
personal specializat şi instruit, controlarea la finalizarea lucrării şi asigurarea
mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu.
J Amplasarea instalaţiilor de încălzit, respectându-se distanţele de protecţie faţă de
materialele combustibile.
J Utilizarea numai a instalaţiilor de încălzit fără improvizaţii sau defecţiuni.
J Curăţarea periodică a instalaţiilor de încălzit.
J Protejarea lămpilor cu incandescenţă cu globuri şi grătare de protecţie.
J Verificarea permanentă a suspendării radiatoarelor electrice tip eleveuză.
J Depozitarea în gropi speciale a cenuşii, jarului şi stingerea cu apă în caz de vânt.
59
Tema 6 PSI
– Exerciţiu de stingere a unui incendiu
folosind mijloace de primă intervenţie
Se consemnează în registrul cu evidenta exercitiilor de interventie efectuate, avand anexate

concluziile rezultate din efectuarea acestora. Se folosesc stingătoarele şi hidranţii interiori amplasaţi
în incinta operatorului economic.
Trebuie menţionate:
- data executării exerciţiului
- personalul participant
- scopul exerciţiului
- timpul rezultat şi condiţiile speciale (incendiu la tablou electric, la sondă petrol)
- concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea timpului rezultat
60
Tema 7 PSI
– Exerciţiu de evacuare în caz de incendiu
a personalului propriu
Se consemnează în registrul cu evidenta exercitiilor de evacuare a personalului

propriu/utilizatorilor constructiei, avand anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora.
- timpul rezultat şi condiţiile speciale (evacuare bătrâni, persoane cu handicap, căi de acces
blocate)
61
Tema 8 PSI
– Instalaţii speciale de stingere de la nivelul
instituţiei/ operatorului economic
1. CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR
In functie de natura substantelor stingatoare avem:

- instalatii cu apa: hidranti (interiori,exteriori),spinkere,drencere si cu apa pulverizata;
- instalatii cu spuma: chimica,mecanica si cu apa usoara;
- instalatii cu gaze inerte: dioxid de carbon si azot;
- instalatii cu pulberi: Florex si pulberi speciale;
- instalatii cu abur;
- instalatii cu haloni.
In functie de modul de realizare si de functionare avem:
- instalatii fixe: automate si manuale;
- instalatii semifixe;
- instalatii mobile.
2. INSTALATII DE HIDRANTI
Scopurile instalatiei: limitarea si localizarea incendiilor; stingerea incendiilor; racirea

constructiilor,instalatiilor si bunurilor; protectia personalului care actioneaza la temperaturi ridicate.
Tipul de instalatii: hidrantii interiori cu apa si spuma; hidranti exteriori cu apa si spuma.
Sisteme si elemente componente (tabelul XVI.2.1);
1) Hidrantii interiori: retea de conducte cu apa cu racorduri fixe si robinet de inchidere –
deschidere; furtun de refulare; teava de refulare apa; dispozitiv de producerea spumei cu recipient de
spumant si teava de spuma; cutie de hidrant,cu iluminator de siguranta.
2) Hidranti exteriori: retea de conducte de alimentare cu apa pe care sunt montati hidrantii
subterani sau de suprafata; hidrantii portativ; furtun de refulare; tevi de refulare apa; dispozitiv de
producerea spumei cu recipient de spumant si teava de spuma.
Caracteristicile principale ale elementelor componente
Caracteristicile
Nr. crt. Elementul Tipul
principale
1 Hidrant interior C Dn50 mm,Pn10bar
pentru cladiri
2 Hidrant de suprafata C Dn 80,Pmax10bar
Pn10 B
3 Hidrant subteran Pn10 Dn10mm,Pmax10bar
pentru Guri de evacuare 2 buc,tip A (B)
tun de stins incendii
4 Hidrant subteran B Dn65 mm.Robinet cu sertar
pentru A Dn100 mm.Robinet cu sertar
schele petroliere
5 Hidrant subteran Pn10 Dn65mm,Dn100mm,Pmax10bar
6 Hidrant de suprafata Dn100 5 guri de evacuare(1A,2C si 2D),
Pn16 Dn150 Pmax 16bar
6 guri de evacuare(2A,RC si 2D),
Pmax16bar
7 Hidrant portativ Pmax A;B;
62
Caracteristicile
Nr. crt. Elementul Tipul
principale
10bar: C 1 gura de evacuare tip A,B sau C
-cu cot simplu B 2 guri de evacuare tip B
-cu robinet A;B; 2 guri de evacuare tip A,B sau C
- cu cot dublu C
8 Furtun de refulare din A Dinterior 111mm, Pincercare 20 bar
poliester cauciucat,cu B Dinterior 76mm, Pincercare 25 bar
lungime de +0,5 m C Dinterior 53mm, Pincercare 20 bar
D Dinterior 26mm, Pincercare 20 bar
Ø34 Dinterior 34mm, Pincercare 20 bar
Ø36 Dinterior 63 mm, Pincercare 25 bar
9 Tevi de refulare apa:

- de mina simpla B Ø ajutaj 12,14,16 si 18mm
- de mina simpla C Ø ajutaj 8,10,12,14,16 si 18 mm
- cu robinet si perdea C Ø ajutaj 8,10 si 12mm sau 14,16 si
de protectie 18 mm
- cu robinet si perdea C Ø ajutaj de 12,16 si 20 mm
de
protectie A-14 Ø ajutaj de 14 mm.Se monteaza
- cu pulverizator B si C in locul celorlalte ajutaje
- pentru dispersia apei Marimea fante de 5 si 3 mm.
Debit de apa 1200 si 600 l/min
Lungimea sectorului circular de
protectie a apei 32 si 20 ml
Inaltimea sectorului circular al
apei de 10 si 6 m
10 Tevi generatoare de Debit de apa 38 l/min,spumant
spuma 1 l/min si spuma 2,7m3/min
-mecanica TGSM-3 Presiunea de lucru 3bar,Ljet 3-4m
medie,pentru
hidrantii interiori TGSM-20 Debitul de solutie 250-280 l/min si
-mecanica de spuma 15-20 m3 min
medie,pentru Presiunea de lucru 3-5 bar
hidrantii exteriori Ljet 8-12 m
11 Ejector pentru ape Debit aspirat 130 l/min
mici Presiunea apei la intrarea tip C
7-11 bar
Presiunea la iesirea tip B 1,5-2bar
12 Distribuitor B-2C 1 intrare tip B si 2 iesiri tip C
B-2BC 1 intrare tip b si 2 iesiri tip C
13 Colector 2B-A 2 intrari tip B si 1 iesire tip A
3. INSTALATII DE SPRINKLERE
Scopurile instalatiei: detectarea automata a inceputurilor de incendiu; stingerea automata a

inceputurilor de incendiu; semnalizarea automata a inceputurilor de incendiu.
Tipurile de instalatii: apa-apa,apa-aer.
Sisteme,aparate si elemente componente: sistemul de alimentare cu apa; aparatul de control si
semnalizare (ACS) sau statia de centrala a instalatiei; compresoare de aer pentru tipul apa-aer; retele
de conducte pentru distributia apei,ramificate sau inelare,capete sprinkler (duzele de refulare);
63
Sisteme,aparate si elemente componente: sistemul de alimentare cu apa; aparatul de control si
semnalizare (ACS) sau statia de centrala a instalatiei; compresoare de aer pentru tipul apa-aer; retele
de conducte pentru distributia apei,ramificate sau inelare,capete sprinkler (duzele de refulare);
Descrierea componentelor specifice instalatiei sprinkler
Aparatul de control si semnalizare (ACS) are rolul de a mentine sub presiune constanta
retelelor de conducte prin distributia apei,de a permite controlul starii de functionare si de semnalizare
a declansarii.
Instalatia de tip sprinkler este formata din: lumin de alimentare cu apa,aparat de control si
semnalizare,conducte de distributie,sprinklere,robinet cu clapeta de retinere,robineti de
aerisire,luminium,lumin fix pentru pompe mobile si robinet principal de inchidere.
Caracteristicile aparatului de control si semnalizare ACS (statii centrale) pentru instalatiile
automate de stins incendii tip luminium fabricate in Romania sunt aratate in tabel
Caracteristicile aparatelor de control si semnalizare
Caracteristica UM ACS tip apa-aer ACS tip apa-apa
Diametrul nominal [mm] 150 150
Presiunea nominala [bar] 10 10
Intervalul presiunilor de lucru a apei [bar] 3-10 3-10
Intervalul presiunilor de lucru a aerului [bar] 1,5-2,5 -
Temperatura de lucru [°C] +4...+40 +4...+40
Volumul maxim al retelei sprinkler deservita de [1] 2000-3000 2000
ACS
Pozitia de montaj - Verticala Verticala
Tensiunea de alimentare cofret [V] 220 220
Gradul de protectie - I P-321 IP-321
Masa [kg] 445 291
2) Aparatul diferential se monteaza la instalatiile sprinkler tip apa-aer,care protejeaza medii cu
luminiume sub +4°C,deasupra aparatului de control si semnalizare.El este format din: supapa
dubla,tija de fixare,clichet,opritor,capac de vizitare,corpul aparatului,capacul aparatului,orificiu
pentru manomentru,miner,flansa pentru racordare,conducte de distributie,flansa pentru racordare la
ACS,orificiu pentru racordare accelerator si camera de aer la presiune atmosferica.
Supapa dubla are rolul de a separa zona de aer din amonte de zona de apa din aval a
instalatiei,partea superioara avind o suprafata de aproximativ 8 ori mai mare ca a celei inferioare.In
practica,pentru siguranta,presiunea aerului comprimat este de aproximativ 4 ori mai mica decit
presiunea maxima a apei de alimentare.Clichetul,prin intermediul opritorului asigura mentinerea
ridicata (deschisa) a supapei pe timpul functionarii.
3) Acceleratorul se monteaza la instalatiile cu un volum mare al retelelor de conducte de
distributie (peste 2000 l) pentru evacuarea rapida a aerului si se compune din: orificiu pentru
racordare conducte distributie,camera superioara de aer,camera de aer,contragreutate,ventil de
arc,scaunul ventilului,orificiu pentru racordare aparat diferential,plonjer,luminiu,robinet,orificiu
calibrat,bucsa filetata,robint de verificare a acceleratorului si orificiu calibrat.
4) Capetele sprinkler sunt dispozitive care au rolul de a detecta incendiul si de a refula apa sub
forma pulverizata pentru localizarea si stingerea acestuia.
In general,un cap sprinkler se compune din:
- corpul sprinkler,prevazut cu filet la exterior pentru montarea in conductele de distributie si
un ajutaj (duza) pentru refularea apei.Pe corpun sprinklerului sunt fixate celelalte elemente
componente;
-deflectorul (rozeta) are rolul de a dispersa in picaturi jetul de apa care iese din ajutaj; in
functie de scopul urmarit (localizarea sau stingerea) se lumin forma si dimensiunile deflectorului;
- luminium de declansare are rolul de a ceda la luminiume stabilita si de a elibera dispozitivul
de inchidere.Este fixat intre cadrul (bratele) corpului sprinkler-ului si ventiul opturator.
64
Elementele de declansare,de regula,constau din :
- sistemul de pirghii solidarizate intre ele cu aliaje sau compozitii usor vizibile;
- fiola de sticla umpluta cu un lichid care are luminiume de congelare joasa,calduta specifica
mica si dilatare volumetrica mare la luminiume ridicate,precum si cu putin aer;
- dispozitivul de inchidere,care este de fapt un ventil lumin de catre luminium de declansare
pe scaunul de etansare al orificiului de refulare a apei.
Caracteristicile spriklerelor fabricate in Romania (tip INOX) sunt aratate in tabelul XVI.3.2.
Verificarea caracteristicilor hidraulice ale capetele sprinkler: debitele de apa
dispersate,caracteristicile geometrice a jetului de apa si uniformitatea intensitatii de stropire cu apa se
face conform STAS 9576/1-74.
Caracteristicile spriklerelor fabricate in Romania
Caracteristica UM Sprinklere
cu rozeta speciala cu rozeta plana cu rozeta

normala
1 2 3 4 5
Temperatura de [°C] 72; 93; 72; 93 72; 93
declansare 141 ; 182 141; 182 141; 182
Diametrul ajutajului de [mm] 10,5; 10,5 10,5
trecere a apei 12,5 12,5 12,5
Debitul la presiunea de 2 [1/s] 1,6; 2,2 1,6; 2,2 1,6; 2,2
bar
Presiunea de lucru [bar] 1-2 1-2 1-2
Filetul de montaj [tol] ½ ½ ½
Distanta de montaj fata de [cm] 8-40 8-40 8-40
tavanul continuu
Pozitia de montaj Cu capul in jos Cu capul Cu capul
(ex.magazine) in sus in sus
Intre temperaturile de declansare ale capetelor sprinkler tip INOX si luminiume mediului
lumini in care se monteaza sprinklerele,trebuie sa se asigure corelarea,conform tabelului XVI.3.3.
5) conductele de distributie au rolul de a alimenta cu apa capetele sprinkler montate pe
aceastea.Ele sunt realizate din teava de otel sudata,cu diametrul in scadere de la ACS (Ø12,5mm).
Corelarea intre capetele sprinklerelor si temperature
Treapta temperaturii UM Temperatura mediului lumini

de declansare in care se poate monta sprinklerul
Minima1) Maxima
72 [°C] (-5) +5 38
93 [°C] (-5) +5 60
141 [°C] +5 100
182 [°C] +5 140
1)
Temperatura minima de -5°C (din paranteza) este specifica instalatiilor tip apa-aer.
Cu panta 2-5%0 si sunt prevazute la capetele cele mai inalte cu robinete de aerisire si
luminium.
6) Racordurile montate in aval de ACS cu ventil de retinere permit in cazul nefunctionarii
sistemului de alimentare,cuplarea masinilor (pompelor) mobile pentru a asigura continuitatea
alimentarii cu apa a instalatiei.Racordurile pot fi de tip A sau B,numarul lor stabilindu-se in functie
de debitul de calcul al instalatiei,considerindu-se un debit de 15 l/s pentru fiecare lumin.
65
Functionarea instalatiilor cu sprinkler.La izbucnirea unui inceput de incendiu sau
incendiu,lumini fierbinti se ridica,se acumuleaza si incalzesc volumul de aer de sub planseu (sau
plafon) care inconjoara capul sprinkler si la atingerea nivelului de luminiume luminium luminium de
declansare cedeaza,iar dispozitivul de inchidere este aruncat de presiunea de apa (sau de aer) din
reteaua de conducte.
Instalatia de sprinklere cu aparat diferential poate functiona atit in varianta apa-aer (cind
luminiume mediului protejat este sub +4°C),cit si in varianta apa-apa (cind luminiume mediului
protejat este de peste +4°C).
Eficienta instalatiilor sprinkler.Din stundiile privind eficienta instalatiilor sprinkler rezulta ca
60 si 75% din incendiile si inceputurile de incedii izbucnite in zonele protejate cu aceste instalatii au
fost declansate 1 si 5 capete sprinkler,la 10-15% din evenimente au actionat intre 6-10 capete,iar in
10-15% din cazuri au intrat in functiune intre 11 si 30 capete.
4. INSTALATII DE DRENCERE
Scopurile instlatiei:
- stingerea incendiilor cu apa dispersata in incaperi cu pericol ridicat de incendiu,in care alte
sisteme de stingere nu sunt eficiente sau adecvate;
- limitarea si localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apa cu care se protejeaza
golurile (usi,ferestre,scari rulante etc.) din elementele de compartimentare impotriva incendiilor;
- racirea suprafetelor bunurilor ce pot fi afectate de caldura in caz de incendiu,prin stropirea
sau acoperirea cu apa.
Tipuri de instalatii: automate si manuale.
Sisteme,aparate si elemente componente:
- sistemul de alimentare cu apa;
- robinet de actionare a instalatiei;
- retele de distributie a apei cu robinet de drenare (golire);
- capete drencer.
Drenele sunt asemanatoare spriklerelor,cu deosebireaca nu au luminium de detectare si
declansare,fapt pentru care sunt numite si spriklere deschise.
Capetele drencer pot avea deflectoare (rozete) drepte,cu marginea zimtata,lumini,conice si in
alte forme,montate inclinat sau drept,in raport cu scopurile urmarite (stingere,localizare,lumin).Ele se
amplaseaza pe retele la intervale de maximum 2,5 m si se sectorizeaza,de regula,in grupe de
maximum 72 capete de stingere,deservite de la un singur robinet de actionare. (tabelul XVI.4.1)
Tipuri de drencere
Tipul drencerului Caracteristicile principale

Drencer cu rozeta normala Diametrul ajutajului 10,5 si 12,5 mm
Debitul la 2 bar 1,6 si 2,3 l/s
Presiunea de lucru 1 – 2 bar
Filetul de montaj ½ ``
Drencer perdea Diametrul ajutajului 12,5 mm

Debitul la 2 bar 1,95 l/s
Presiunea de lucru 1 – 2 bar
Dimensiunile perdelei la inaltimea de montaj de
4m: lungimea 10 m si latimea 8 m
Filetul de montaj ½ ``
66
5. INSTALATII DE APA PULVERIZATA
Scopurile instalatiilor:
- stingerea incendiilor;
- limitarea propagarii incendiilor (stropire,lumin);
- degajarea spatiilor incendiate prin spalarea atmosferei;
- prevenirea incendiilor prin stropirea si diluarea scaparilor (scurgerilor) de lichide si gaze
inflamabile din instalatii,utilaje si rezervoare.
Tipuri de instalatii: automate si manuale.
Sisteme si elemente componente
- lumin de alimentare cu apa;
- conducta distribuitor cu racorduri pentru alimentare de la masini mobile si luminium;
- retele de conducte de distributie cu vane de actionare (interventie) linga distribuitor;
- capete de pulverizare (tabelul XVI.5.1)
Caracteristica Tipuri de capete de pulverizare

Pluvia ERØ 7 CEM -1
Presiunea medie de lucru 4 bar 4 bar 4 bar
Debitul la presiunea medie de 0,8; 1; 1,2; 0,568 l/s 1,1 l/s
lucru
de (4 bar) 2; 2,6 l/s 7 mm 09,5 mm
Diametrul orificiului de 12 mm 80° 120°
pulverizare
in executie curenta
Unghiul conului de apa
Schema de functionare a instalatiilor de apa pulverizata este asemanatoare cu cea a

instalatiilor drencer.Intre sursa de apa si distribuitor,pina la vana sau electrovana de actionare
(interventie) instalatia este plina cu apa,iar in continuare retelele de distributie pina la capetele de
pulverizare sunt goale.Dupa detectarea (observarea) incendiului vana (electrovana) de actionare se
deschide si apa este debitata pe conducte si refulata prin capetele de pulverizare.
6.INSTALATII DE SPUMA
Scopurile instalatiei:
- stingerea incendiilor de produse petroliere si alte lichide combustibile;
- protectia cu spuma sub forma de perna a rezervoarelor lichide combustibile din apropierea
incendiului.
Tipuri de instalatii:
1) Dupa natura spumantului:
- cu spuma chimica;
- cu spuma mecanica cu luminiume;
● redus de infoiere (6-8) pentru spuma grea;
● mediu de infoiere (20-200) pentru spuma medie;
● mare de infoiere (200-1000) pentru spuma usoara;
– cu apa usoara (light water):
● pentru hidrocarburi obisnuite;
● pentru produse polare.
2) Dupa modul de executie (constructie): fixe; semifixe; mobile.
Sisteme,aparate si dispozitive componente:
- lumin de alimentare cu apa;
- lumin de alimentare cu spumant;
- aparate si dispozitive de dozare-amestecare (generatoare);
- retele de conducte de transport si distributie;
67
- capete de debitare a spumei (camere de spuma cu deversoare,tevi de spuma).
Pentru spatiile inchise protejate cu instalatii de spuma,dupa caz,se prevad:
- instalatiile de detectare si semnalizare a incendiului si de declansare automata a instalatiei de
spuma;
- dispozitive de actionare a usilor,ferestrelor,ventilatiilor,trapelor de evacuare a fumului si
gazelor fierbinti;
- dispozitive de avertizare si temporizare.
Caracteristicile aparatelor,dispozitivelor si accesorilor de producere a spumei sunt aratate in
tabelul XVI.6.1
Caracteristicile principale ale aparatelor,dispozitivelor si accesoriilor de producere a
spumei
Nrt. Crt. Aparate,dispozitive si accesorii Caracteristicile principale

0 1 2
1 Generator de spuma chimica Presiune de lucru 6-8 bar
pentru Debit minim de spuma 3000
instalatii fixe,semifixe si mobile l/min
Consum de apa la 8 bar 475
l/min
Consum de praf unic tip II la 8
bar
60-63 kg
Dimensiuni: 830x690x460 mm
Masa ≈ 40 kg
2 Generator de spuma mecanica Presiune de lucru 6-8 bar
pentru Debit minim de spuma 5000
instalatii fixe,semifixe si mobile l/min
Consum de apa medie 1000
l/min
Consum mediu de spumogen
praf 60 kg/min
Dimensiuni: 680x450x300 mm
Masa ≈ 35 kg
3 Generator de spuma Tipodimensiuni: 200 si 400 CP
aeromecanica Debite: 200 si 400 l/min
pentru rezervoare cu capac Intervalul presiunilor de lucru
plutitor tip GSA 3,5-7 bar
Coeficient de infoiere 7-8
Lungimea (A): 575 si 750 mm
Masa 9,8 si 11 kg
4 Generator de spuma Tipodimensiuni:400CF;800 si
mecanica,pentru 1600 CF
rezervoare cu capac fix tip GSA Debite:400; 800 so 1600 l/min
Lungimea (A):1010; 1105 si
1215 mm
Masa:45; 64 si 91 kg
5 Dozator automat de spumant Tipodimensiuni 3
in apam,tip DSA Debit minim de apa:1000 ;1200
si
1600 l/min
debit maxim de apa:
10000,12000 si 16000 l/min
Dozaj spumant ≈ 5%
Presiune de lucru 12 bar
68
Diamentrul conductei de apa:
250 si 300 mm
Diametrul conductei de
spumant:65;80 si 100 mm
Masa: 153;154;159 kg
6 Amestecator de linie pentru Tipodimensiuni 3
spuma Debit de apa 400;800 si 1600
aeromecanica l/min
Presiune de lucru 6,5-14 bar
Dozaj de spumant in apa 6+1%
Masa: 153; 154 si 159 kg
7 Amestecator de linie pentru Tipodimensiuni: 2 (B si C)
spuma mecanica Debit de spuma: 5000 si 2500
l/min
Presiunea de lucru 7-9 si 5-7 bar
Debit de apa: 475 si 237 l/min
Masa 3,8
8 Teava generatoare de spuma Tipodimensiuni 2 (B si C)
Debit de spuma: 5000 si 2500
l/min
Consum de apa 390 si 216 l/min
Presiunea nominala 8 si 6 bar
Masa: 7,2 si 3,1 kg
9 Prelungitor teava generatoare de Lungime 3 m
spuma Racord B pentru teava de 5000
l/min
Masa ≈ 32 kg
10 Tub de cauciuc pentru aspiratie Racorduri tip D
Lungimi: 3 si 4 m
Diametrul interior 25 mm
Masa (fara racorduri) 1,25 kg/m
11 Deversor de spuma chimica Tipodimensiuni: 80; 100 si 150
mm
Marimea deflectorului (l1):
197; 248 so 356 mm
unghiul deflectorului 30°
diametrul tevii: 89; 114 si 168
mm
diametrul flansei de montaj: 270;
300 si 356 mm
Masa: 8; 10 ; 12 kg.
Generatorul de spuma chimica are rolul de a doza praful unic si a-l solubiliza in
apa.Functioneaza pe principiul ejectiei.Se compune din:
1) Cutia metaluca prevazuta cu capac,minere laterale si rama lumini
2) Camera de praf cu capacitate de 31,5 l de forma unei pilnii cu sita.
3) Corpul generatorului avind peretele posterior o duza de antrenare a prafului,iar la partea
inferioara un ejector comopus din ajutajul convergent de inalta presiune,cu orificiul de 16 mm. pentru
intrarea apei,camera de aspiratie,difuzorul de joasa presiune si camera de amestec cu sectiunea
variabila (covergenta-divergenta),alcatuind impreuna un dispozitiv de forma speciala.
4) Racordul de intrare a apei prevazut cu flanse Dn45 pentru instalatiile luminiu cu lumin tip C
pentru cele mobile.
5) Robinetul cu ventil montat pe racordul de intrare a apei.
6) Racordul de iesire a solutiei spumante prevazut cu flanse Dn64 pentru instalatii fixe si
lumin fix tip B pentru cele mobile
69
7) Ventilul de retinere cu bila si gratar,montat inaintea racordului de iesire care asigura sensul
unic al curgerii solutiei.
Generatorul de spuma mecanica are o constructie asemanatoare cu generatorul de spuma
chimica:
1) Corpul generatorului fixat pe un lumini cu racordul de intrare tip C si racordul de iesire tip
B.
2) P ilnia metalica pentru praf
3) Conducta de apa cu duza de antrenare a prafului ce pleaca dupa racordul tip C si intra in
pilnie pe care sunt montati un manometru si un robinet.
4) Supapa de inchidere actionata printr-o tija cu roata de mina.
5) Camera de aspiratie,camera de amestec avind forma de ajutaj covergent-divergent.
6) Ventilul de retinere cu bila montat inaintea racordului tip B .
generatoarele de spuma usoara se compun in principiu din: ventilator axial,luminium de
actionare – electromotor,motor cu ardere interna sau lumini hidraulica,plasa pentru generarea
spumei,conducta cu solutie spumanta avind duza de pulverizare.
Generatoarele cu spuma mecanica (GSA) pentru rezervoare cu capac fix (CF) au o camera de
amestec cilindrica cu volum diferit,functie de debitul acestora,iar la cele pentru rezervoare cu capac
plutitor (CP) camera de amestec este formata din volumul interior al tevilor de intrare si iesire
racordate printr-un segment tronconic.La ambele tipuri,aerul din exterior este absorbit la intrarea
solutiei in camera de spumare,prin orificiile sau fantele dispuse circular; camerele de spumare si
deversorul au si rolul de a maturiza spuma,de a-I reduce energia cinetica si de a dirija spuma lin pe
peretele rezervorului.Blindele de etansare au rolul de a impiedica patrunderea vaporilor inflamabili in
reteaua instalatiei de spuma.
Schema utilajelor fluxurilor de producere a spumei la instalatiile fixe
Varianta 1: lumin de alimentare cu apa de inalta presiune + lumin de introducere in conducta
de apa a spumantului din rezervor prin pompa si dozator automat→conducta orizontala de
linie→coloana de spuma→+camera de spumare cu blinda si deversor sau tun fix de spuma.
Varianta 2: conducta de alimentare cu apa + lumini de spumant (in rezervoare,butoaie sau
bidoane) → conducta distribuitor → conducta orizontala de linie → coloana de spuma → camera de
spumare cu blinda si deversor sau tun fix de spuma.
Varianta 3: conducta de alimentare cu apa → tun fix de spuma + spumant (aspirat prin tub tip
D din ambalaje sau cisterne).
Varianta 4: conducta de alimentare cu apa → amestecator de linie fix + spumant (in rezervor
sau ambalaje) → conducta orizontala de linie → coloana de spuma + camera de spumare cu blida si
deversor.
Schema utilajelor fluxurilor de producere a spumei la instalatiile semifixe:
Varianta 1: autopompa cisterna (sau motopompa + sursa de apa),linie de furtun de refulare cu
apa tip C → generator de spuma mobil + spumant (in ambalaje) → linie de furtun de racordare tip B
→ conducta de linie cu diametru 3`` → camera de spumare cu deversor.
Varianta 2: autopompa cisterna (sau motopompa,cisterna de apa) linie de furtun → tun fix de
spuma + spumogen (aspirat prin furtun tip D din ambalaje sau cisterna).
Schema utilajelor fluxurilor de producere a spumei in instalatiile mobile:
Varianta 1: autospeciala de lucru cu spuma sau autopompa cisterna avind generator de spuma
si spumant → linie de furtun de refulare → teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor.
Varianta 2: autopompa cisterna (fara generator de spuma) sau motopompa + sursa de apa →
linie de furtun → amestecator de linie mobil + spumant absorbit prin furtun tip D din ambalaje →
linie de furtun de refulare → teava generatoare de spuma,dupa caz cu prelungitor.
Varianta 3: autopompa cisterna (fara generator de spuma) sau motopompa + sursa de apa →
linie de furtun → generator mobil de spuma → linie de furtun de refulare → teava generatoare de
spuma,dupa caz cu prelungitor.
Varianta 4: autopompa cisterna sau motopompa + sursa de apa → linie de furtun → tun mobil
(remorcabil) de spuma + spumant absorbit prin furtun tip D din ambalaje ori cisterna.
Varianta 5: autopompa cisterna (autotun) sau motopompa + sursa de apa → linie de furtun →
generator de spuma usoara (moto,electro ori hidro) + spumant.
70
7. INSTALATII CU GAZE INERTE
- stingerea incendiilor;
- inertizarea mediului si limitarea evaporarii substantelor inflamabile;
- racirea mediului si materialelor;
Tipurile de instalatii:
1) Functie de natura gazului: cu dioxid de carbon si azot.
2) Functie de presiune: de joasa presiune si inalta presiune.
3) Functie de modul de punere in functiune: automata (deservita de o instalatie automata de
detectare si actionare in caz de incendiu) si manuala.
Sisteme si elemente componente:
- lumin de alimentare cu gaze inerte;
- retele de conducte de transport si distributie;
- dispozitiv de punere in functiune;
- duze de refulare;
- echipament pentru inchiderea buteliilor,supravegherea instalatiei si semnalizarea intrarii in
functiune.
Descrierea instalatiei.Retelele de conducte de transport si distributie trebuie sa reziste la
luminiume scazute si la presiunile maxime de lucru,fara a suferi deformari.Imbinarile se fac,de
regula,prin fitinguri sau flanse.
Dispozitivul luminiu de punere in functiune trebuie sa fie capabil sa deschida simultan toate
recipientele-butelii.
Duzele de refulare se realizeaza si se monteaza astfel incit sa asigure deversarea rapida si
uniforma a gazului inert.Ele trebuie sa reziste la presiunile si temperaturile de lucru pina la –
79°C,precum si la deteriorari mecanice.
Instalatia de stingere cu dioxid de carbon cu functionare automata:
- baterie lumin principala;
- baterie lumin de rezerva;
- luminium;
- dispozitiv pneumatic de declansare;
- pirghie pentru declansarea manuala;
- supapa de golire;
- butelie de comanda principala;
- butelie de comanda de rezerva;
- dispozitiv de declansare;
- robinet de linie;
- conducta de transport;
- conducta de distributie;
- duze de refulare;
- detectoare;
- centrala de semnalizare si actionare;
- dispozitiv de avertizare optica si acustica;
- butoane manuale de actionare.
La instalatiile automate,recipientele-butelii sunt racordate la luminium prin tuburi
flexibile,avind fiecare supapa de sens,care permite trecerea gazului de la butelie spre luminium.Pe
luminium este o supapa de golire in pozitie normal deschisa (se inchide la peste 2
daN/cm²).Robinetele de linie montate intre colectoarele si conductele de transport au rolul de a dirija
gazul inert numai in zona afectata de incendiu si de a impiedica patrunderea gazului in zona protejata
in cazul unei declansari intempestive.Robinetele de linie sunt deschise de presiunea gazului din
limitele de comanda,iar deschiderea lor este semnalizata la centrala.
Buteliile de comanda au rolul de a actiona dispozitivul pneumatic de declansare prin
deschiderea robinetului de linie pe care il deservers.
Controlul pierderii in greutate se asigura la toate buteliile,luminium la cele de actionare.
71
Functionarea instalatiei.In cazul izbucnirii unui incendiu,detectoarele automate transmit
semnalul la centrala de semnalizare si actionare,care avertizeaza optic si acustic,iar la aparitia celui de
al doilea semnal pe alta linie de detectare,centrala avertizeaza optic si acustic personalul din zona
protejata pentru a se evacua in cel mai scurt timp.Dupa trecerea timpului de temporizare luminium
(max.1min),centrala actioneaza dispozitivul de declansare a buteliei principale de comanda din care
gazul elibarat care va actiona robinetul de linie al zonei afectate,permitind trecerea spre dispozitivul
pneumatic de declansare a bateriei active principale.Gazul inert trece din baterie in luminium,de unde
prin robinetul de linie in retelele de transport si distributie la duzele de refulare.
Pentru punerea in functiune manuala se actioneaza pe butonul manual.
8. INSTALATII CU PULBERI STINGATOARE

Scopurile instalatiilor: stingerea incendiilor prin inundare totala,locala sau prin acoperire.
1) Dupa sistemul luminiume: fixe si mobile.
2) Dupa modul de functionare: automat (cu actionare pneumatica sau mecanica a
dispozitivului de deschidere a recipientelor butelii de gaz inert) si manual.
3) Dupa procedeul de stingere: prin inundare totala a volumului; inundare locala prin
acoperirea focarului.
Sistemele si elementele componente:
1) La instalatiile fixe: rezervor de pulbere stingatoare; lumin de antrenare a pulberii cu gaze
inerte; conducte de refulare; duze de refulare.
2) La instalatiile mobile: recipient de pulbere stingatoare; recipient cu gaz inert de antrenare a
pulberii; furtunuri de refulare; tevi de refulare (pistoale sau tunuri).
Schemele de functionare ale instalatiilor cu pulberi stingatoare: detectoarele de incendiu prin
linie transmit semnalul la tabloul de unde prin linie la centrala de avertizare care prin linia actioneaza
dispozitivul de deschidere a buteliilor.Gazul comprimat iese din butelii,trece prin conducta,reductorul
de presiune si intra in rezervorul de pulbere pe care o afineaza si presurizeaza.La atingerea presiunii
stabilite,supapa se cupleaza,gazul trece prin conducta si deschide supapa pneumatica,permitindu-se
astfel refularea pulberei din rezervor prin conducta si duze.Dupa functioanare supapa pneumatica se
inchide si deschide ventilul pentru a indeparta pulberea stingatoare ramasa pe conducta.
Schema de functionare la instalatia automata cu actionare mecanica: la declansarea
incendiului se topesc fuzibilele,se elibereaza astfel greutatea si se intoarce pirghia,care actioneaza
deschiderea buteliilor.Gazul trece prin conducta,reductorul de presiune si intra ub rezervorul cu
pulbere pe care o afineaza si presurizeaza.Cind ajunge la presiunea stabilita,ventilul cupleaza automat
refularea pulberii prin conducta si duze.
Schema de functionare la instalatia cu actionare manuala: deschiderea buteliei de gaz inert si a
ventilului de refulare a pulberii din rezervor se face manual.Gazul din butelie trece prin luminiu in
rezervor prin conducta ajunge la duzele de refulare.
9. INSTALATII CU ABUR
- stingerea incendiilor prin inundare sau diluarea concentratiei de lumin;
- limitarea propagarii incendiilor prin perdele de abur;
- prevenirea incendiilor sau exploziilor prin diluarea atmosferei in zone cu scapari de vapori
infamabili sau gaze combustibile.
1) Dupa modul de executie (constructie): fixe si semifixe.
2) Dupa modul de actionare: automate si manuale.
Sistemele si elementele componente:
- conducta principala cu robinetul legat la sursa robinetului de inchidere a consumatorilor
tehnologici;
- ventilul de actionare automata a instalatiei,prevazut cu conducta de ocholire,robinetele de
actionare manuala si manometrul,reteaua de distributie a aburului cu conducte perforate.
72
- sistemul de semnalizare automata a incendiilor cu detectoare si butoane manuale de
avertizare acustica si de actionare electrica automata a vanei;
- conducta de abur prevazuta cu robinetele pentru priza (racordarea) furtunului cu abur echipat
cu teava de refulare metalica cu minere lumini termic.
Componentele formeaza de fapt o instalatie semifixa cu abur.
10. INSTALATIILE CU HALONI
Scopurile instalatiei: stingerea incendiilor de hidrocarburi,vopsele sau alte produse chimice

prin inundare sau local.
Tipurile de instalatii: luminiu mobile (stingatoare portative).
Elementele componente:
- rezervoare sau butelii cu substanta stingatoare (haloni) si dupa caz agent de antrenare:
- conducte pentru transportul si distributia halonilor;
- duze de pulverizare cu agent de antrenare.Se prefera azotul fata de dioxidul de carbon.
Desi halonii au o eficienta ridicata de stingere a incendiilor,ca urmare a efectelor negative
asupra stratului de ozon a acestor hidrocarburi halogenate,unele denumite si freoni,utilizarea lor este
luminiume.
73
Tema 9 PSI
– Tipuri de stingătoare
STINGATOR PORTABIL CU SPUMA CHIMICA TIP C9
AGENT DE STINGERE UTILIZAT
Acest stingator utilizeaza , ca agent stingator spuma chimica , obtinuta in general prin reactia dintre o substanta
acida ( sulfat de luminium ) si una bazica ( luminiume de lumin ) reactie insotita de degajarea unui gaz inert , de obicei
bioxid de carbon .
MODUL DE UTILIZARE :
- se desfunda ajutajul cu o sarma sau un cui ;

- se agita prin rasturnare de 4 -5 ori pentru ca cele doua solutii sa se amestece bine intre ele , dupa care se tine cu
capacul in jos ;
- se indreapta ajutajul de avacuare spre locul incendiului ;
In urma reactiei celor doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon .
Stingatorul functioneaza pana la golirea completa , deoarece reactia o data inceputa , nu mai poate fi oprita .
Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei , presiunea in stingator creste si spuma este evacuata prin
ajutaj . Volumul spumei obtinute este de 7-9 ori mai mare decat cel al solutiilor folosite la incarcare .
CONTROLUL INCARCATURII
Se executa din 6 in 6 luni , in primul an dupa incarcare , la toate aparatele din dotare , iar dupa expirarea
termenului de un an , din 3 in 3 luni , prin sondaj la 1-3 stingatoare de aceeasi grupa incarcate la aceeasi data si pastrate in
aceleasi conditii .
74
STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON
( ZAPADA CARBONICA )

Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . Acesta este folosit cu ajutorul stingatoarelor
cat si in instalatiile fixe , fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de natura electrica , in muzee , expozitii ,
biblioteci , deoarece zapada carbonica luminiu conducatoare de electricitate lumi distruge obiectele cu care vine in contact
.
MODUL DE UTILIZARE
Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta difuzorul catre incendiu .
Prin deschiderea robinetului , bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon si , prin furtunul de
cauciuc , patrunde in difuzor . In difuzor , datorita fenomenului de detenta (trecerea de la un volum mic si presiune mare
la volum mare si presiune mica ) , temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -780C ) si
trece in stare solida sub forma de fulgi de zapada carbonica . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor
prin gura acestuia spre focarul incendiului .
NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica racordata direct la
iesirea din robinet .
Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. Se face numai de fabricile producatoare si de
atelierele specializate si autorizate . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea stingatorului .
75
STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
CU BUTELIE INTERIOARA

Acest atingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente numite FLOREX( bicarbonatul de
potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ) .
Acest tip de stingator se foloseste la stingerea incendiilor la motoare cu ardere interna , motoare si instalatii
electrice aflate sub tensiune, precum si acolo unde stingerea cu apa este contraindicata .
MOD DE UTILIZARE
Inainte de folosire, recipientul se va agita prin rasturnare de cateva ori .
Se prinde furtunul cu mana stanga .
Se scoate agrafa (siguranta ) de siguranta .
Se percuteaza membrana buteliei de CO2 prin lovirea percutorului . Nu se va sta aplecat cu capul deasupra
stingatorului .
Se proiecteaza pulberea la baza focului acoperindu-se intreaga suprafata incendiata .
In timpul functionarii , recipientul se va balansa usor .
Este necesar ca de doua ori pe an , sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si in cazul ca prezinta
aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Totodata se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din
butelie , care , in functie de tipul stingatorului , trebuie sa fie de 190, 330 sau 475 g , cand butelia a pierdut circa 20-25 %
din greutate , se inlocuieste .
76
STINGATORUL TRANSPORTABIL CU SPUMA CHIMICA
( C90, C180 )
Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere spuma chimica obtinuta in general prin reactia
dintre o substanta acida ( sulfat de aluminiu ) si una bazica ( bicarbonat de sodiu ) , reactie insotita de
degajarea unui gaz inert , de obicei bioxid de carbon .
MODUL DE UTILIZARE
Stingatorul se transporta pana in apropierea incendiului si se pune in functiune astfel :

- se deschide pana la refuz robinetul tevii de evacuare , se scoate furtunul de la suport ,
se indreapta ajutajul de refulare catre locul incendiului si se deschide robinetul tubului central prin
manuirea rotii de manevrare ;
- se inclina stingatorul cu partea din fata in jos , agitandu-se de 4-5 ori prin coborare si
ridicare , astfel ca solutia acida sa vina in contact cu cea bazica . Pe timpul utilizarii se tine in
permanenta cu partea din fata in jos .
Se executa din 6 in 6 luni , in primul an dupa incarcare , la toate aparatele din dotare , iar
dupa expirarea termenului de un an , din 3 in 3 luni , prin sondaj la 1-3 stingatoare de aceeasi grupa
incarcate la aceeasi data si pastrate in aceleasi conditii .
77
STINGATORUL TRANSPORTABIL CU PRAF SI BIOXID DE
CARBON
Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite

FLOREX.
Stingatorul cu praf si CO2 se foloseste la stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere
interna , motoare si instalatii elcetrice aflate sub tensiune , precum si acolo unde stingerea cu apa sau
spuma este luminiumete .
MODUL DE UTILIZARE
Stingatorul se transporta pana in apropierea incendiului .

Se intinde furtunul spre locul incendiului .
Se deschide robinetul de la butelia cu bioxid de carbon .
Se indreapta jetul de praf la baza flacarii .
In timpul utilizarii pozitia stingatorului este oblica cu cercul metalic asezat pe sol . De regula
sunt necesare doua persoane la utilizarea stingatorului . In cazul utilizarii stingatorului de o singura
persoana , teava de refulare a prafului va fi tinuta in permanenta in mana , inclusiv la deschiderea
ventilului de la butelia cu bioxid de carbon .
Este necesar ca de doua ori pe an sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului .
Daca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Totodata se verifica prin cantarire
, cantitatea de bioxid de carbon din butelie . Cantitatea cu care este incarcata : 125 kg praf si 3 kg
bioxid de carbon ( la o presiune de 60-75 atm ). Cand butelia a pierdut cca. 20-25 % din greutate , se
inlocuieste .
78
STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
CU BUTELIE EXTERIOARA
Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX
.
Stingatorul cu praf si CO2 se foloseste la stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere
interna , motoare si instalatii electrice aflate sub tensiune , precum si acolo unde stingerea cu apa sau
spuma este contraindicata .
MODUL DE UTILIZARE
Pentru punerea in functiune a stingatorului se indeparteaza capacelul de la palnia tronconica si

apoi se deschide progresiv robinetul buteliei cu bioxid de carbon si se indreapta jetul de praf catre
locul incendiului . Bioxidul de carbon sub presiune patrunde prin orificiile serpentinei in masa de
praf , antrenand-o catre palnia tronconica , si de aici , prin ajutajul acestuia , spre locul incendiului ,
sub forma unui jet de praf de cca. 3,5 m lungime .
Este necesar ca de doua ori pe an , sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si
in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Totodata se verifica prin
cantarire , cantitatea de bioxid de carbon din butelie , care , in functie de tipul stingatorului trebuie sa
fie de 190 , 330 sau 475 g . Cand butelia a pierdut cca. 20-25 % din greutate , se inlocuieste .
79
STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
tip P3 ,P6 ,P10 cu functionare prin presurizare
Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX
( luminiume de potasiu + adjuvanti solizi care-I confera stabilitate ).
MODUL DE UTILIZARE
Se agita recipientul prin rasturnare de cateva ori .

Se trage siguranta .
Se prinde furtunul .
Se apasa puternic parghia .
Se lasa parghia si se asteapta 5-8 secunde ( aceasta operatie este foarte importanta ) .
Se indreapta furtunul ( orificiul de evacuare ) spre baza focului si se apasa parghia .
Dupa utilizare se va introduce siguranta inapoi si se va trimite la incarcat .
Pentru evitarea unor accidente in timpul utilizarii stingatorului nu se va sta cu corpul aplecat
deasupra acestuia .
Este necesar ca de doua ori pe an , sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si
in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Totodata se verifica prin
cantarire , cantitatea de bioxid de carbon din butelie , care , in functie de tipul stingatorului trebuie sa
fie de 190 , 330 sau 475 g . Cand butelia a pierdut cca. 20-25 % din greutate , se înlocuieşte.
80
Stingătoare incendiu cu spumă mecanică presurizate permanent
SM3 SM3 SM6 SM6 SM9 SM9
Cantitate: 3 litri Cantitate: 6 litri Cantitate: 9 litri

Masa: 5.4kg Masa: 8.2kg Masa: 14.2kg
Diametru: 133mm Diametru: 152mm Diametru: 180mm
Înălţime: 425mm Înălţime: 630mm Înălţime: 660mm
Focar: 5A/34B Focar: 8A/89B Focar: 13A/144B
Tip: portativ Tip: portativ Tip: portativ
SM9 Aluminiu SM50 SM50 SM100 SM100

Cantitate: 50 litri Cantitate: 100 litri
Stingătorul SM9 are şi
Masa: 102kg Masa: 155kg
varianta din luminium, mai
Diametru: 330mm Diametru: 400mm
uşor, mai rezistent la
Înălţime: 1250mm Înălţime: 1350mm
factorii corozivi.
Focar: A/B Focar: A/B
Tip: portativ
Tip: transportabil Tip: transportabil
P1 P1 P3 P3 P5 P5 P6 P6
Cantitate: 1kg Cantitate: 3kg Cantitate: 5kg Cantitate: 6kg
Masa: 1.8kg Masa: 5.4kg Masa: 6.9kg Masa: 8.2kg
Diametru:80mm Diametru:133mm Diametru:152mm Diametru:152mm
Inaltime:390mm Inaltime:425mm Inaltime:500mm Inaltime:630mm
Focar:5A/21B/C Focar: Focar: 13A/70B/C Focar:21A/113B/C
13A/55B/C
portativ portativ portativ
portativ
P10 P10 P20 P20 P50 P50 P100 P100

Cantitate: 20kg
Cantitate: 10kg Cantitate: 50kg
Masa: 47.8kg Cantitate: 100kg
Masa: 15.2kg Masa: 102kg
Diametru: Masa: 155kg
Diametru:180mm Diametru: 330mm
330mm Diametru:400mm
Inaltime: 660mm Inaltime:1250mm
Inaltime:1000mm Inaltime:1350mm
Focar:27A/144B/C Focar: A/B/C
Focar: A/B/C Focar:A/B/C
transportabil
portativ transportabil
transportabil
81
Tema 10 PSI
– Reguli de comportare la incendiu
82
Tema 11 PSI
– Reglementarea fumatului în cadrul instituţiei sau
a operatorului economic
OMAI nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
impotriva incendiilor
ART. 106
(1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie in cadrul
fiecarui operator economic sau al fiecarei institutii publice si se face prin dispozitie scrisa, data de
persoana cu atributii de conducere.
(2) Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori,
reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii
respective, insusita de utilizatorii in cauza.
(3) In dispozitia pentru reglementarea fumatului se mentioneaza:
a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe langa spatiile publice inchise, conform legii, in
care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete; se prevad obligatoriu
locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile, precum si lanurile de
cereale in faza de coacere si zonele impadurite;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii, pe locuri si sectoare
de activitate;
d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
(4) Locurile in care este interzis fumatul se marcheaza conform legii.
(5) Locurile in care este permis fumatul se marcheaza cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".
(6) Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor sunt amplasate la o distanta mai mare de 40
m fata de locurile in care exista pericol de explozie: gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori
inflamabili etc., 10 m fata de locurile in care exista materiale solide combustibile: lemn, textile,
hartie, carton asfaltat, bitum, si 50 m fata de culturile de cereale paioase in perioada coacerii si
recoltarii sau de zonele impadurite.
(7) Locurile stabilite pentru fumat se prevad cu:
a) scrumiere sau vase cu apa, nisip sau pamant;
b) instructiuni afisate, cuprinzand masuri de prevenire a incendiilor si reguli de comportare in caz de
incendiu;
c) mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor.
(8) Scrumierele din interiorul cladirilor se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea
materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.
(9) Depunerea in scrumiere a altor deseuri de materiale combustibile, cum sunt hartia, cartonul,
textilele, este interzisa.
(10) Golirea scrumierelor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale combustibile
este interzisa.
(11) Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.
83
Tema 12 PSI
– Reglementarea lucrului cu foc deschis în cadrul
instituţiei sau a operatorului economic
ART. 97
(1) Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este interzisa; locurile
cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se stabilesc si se marcheaza de persoanele
in drept.
(2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis in incintele unitatilor, in zonele de agrement si in
gospodariile populatiei se face numai in locuri special amenajate, in conditii si la distante care sa nu
permita propagarea focului la constructii, depozite, culturi agricole, paduri, plantatii sau la alte
vecinatati.
(3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile se face in
locuri special amenajate ori pe terenuri pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea
propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii, precum si
stingerea jarului dupa terminarea activitatii.
(4) Arderea miristilor se face numai dupa luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea
propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii.
(5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de
explozie: gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m fata de
materiale sau substante combustibile: lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fara a fi
supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.
(6) Luarea masurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul in conditii si in locuri in care se pot
produce incendii constituie o obligatie a persoanelor care raspund, potrivit legii, de cresterea,
educarea si ingrijirea copiilor.
ART. 98
(1) Reglementarea de catre administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei sau, dupa
caz, de consiliul local a modului de executare a lucrarilor cu foc deschis presupune:
a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis, cum sunt
topirea bitumului, arderea deseurilor combustibile, curatarile prin ardere, precum si a persoanelor care
le supravegheaza;
b) stabilirea si marcarea locurilor cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului
deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru
cu foc;
e) aprobarea unor instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari.
(2) Distrugerea prin ardere a unor deseuri sau reziduuri combustibile se efectueaza cu respectarea
legislatiei specifice privind protectia mediului.
ART. 99
(1) Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care prezinta pericol
de incendiu, in constructii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, in instalatii tehnologice
cu risc de incendiu sau explozie, in depozite ori in alte spatii cu pericol de aprindere a materialelor,
produselor sau substantelor combustibile este interzisa.
(2) Lucrarile prevazute la alin. (1) se pot executa in spatiile respective numai dupa ce s-au luat masuri
pentru: evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea,
spalarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spatiilor, dotarea
locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor.
84
(3) Lucrarile mentionate la alin. (1) si la art. 97 alin. (4) se executa numai pe baza permisului de
lucru cu foc, al carui model este prezentat in anexa nr. 4 la prezentele norme generale.
(4) In toate cazurile prevazute la alin. (1)-(3) sunt obligatorii instruirea personalului de executie,
control si supraveghere asupra masurilor de aparare impotriva incendiilor, precum si informarea
serviciului privat/voluntar pentru situatii de urgenta.
ART. 100
(1) Permisul de lucru cu foc, prevazut la art. 99 alin. (3), se intocmeste in doua exemplare, dintre care
unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis,
iar celalalt ramane la emitent.
(2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi.
(3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului.
ART. 101
Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc. in care se executa operatiuni cu foc
deschis are obligatia sa asigure masuri pentru:
a) pregatirea locului;
b) instruirea personalului;
c) controlul dupa terminarea lucrarii.
ART. 102
(1) Executantul lucrarii are obligatia de a utiliza pentru executarea lucrarilor cu foc deschis numai
echipamente si aparate in buna stare de functionare.
(2) Toate echipamentele si aparatele pentru executarea lucrarilor cu foc deschis se intretin si se
verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului.
ART. 103
In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:
a) supravegherea permanenta a flacarii, a raspandirii si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de
materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;
b) strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa;
c) inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii
executarii lucrarii depaseste 10 minute;
d) interzicerea agatarii arzatoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de
acetilena;
e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau de urcari pe scari,
schele.
f) evacuarea carbidului din generator, in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata.
ART. 104
Dupa terminarea lucrarii, seful sectorului de activitate, prevazut la art. 101, trebuie sa asigure
urmatoarele masuri:
a) verificarea locului in care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor situate la
cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu: zone
incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.;
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor este intacta, si luarea de
masuri in consecinta;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul noptii, a situatiei
existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la
terminarea lucrarii;
f) colectarea slamului de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora intr-un loc
special amenajat.
85
ART. 105
(1) Folosirea flacarii: lumanari, faclii, torte si altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru,
opera, opereta, a festivitatilor desfasurate in restaurante sau pentru ambianta ori divertisment in
restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisa.
(2) Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flacarii in situatiile mentionate la alin.
(1), cu conditia asigurarii conditiilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiului, dupa cum
urmeaza:
a) evitarea amplasarii in apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume, haine,
perdele etc.;
b) folosirea unor suporturi incombustibile;
c) prevenirea producerii unor incendii prin rasturnare, manevrare gresita etc.;
d) stingerea obligatorie a flacarilor la terminarea evenimentului;
e) nominalizarea personalului propriu ce asigura supravegherea si interventia in caz de incendiu;
f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de aparare impotriva incendiilor;
g) anuntarea, dupa caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situatii de urgenta, a
cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor.
(3) Pentru spectacolele de tipul mentionat la alin. (1), care au loc pe timpul unei stagiuni, se transmite
la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti, la inceputul stagiunii,
programul spectacolelor respective.
86
Tema 13 PSI
– Reglementarea căilor de evacuare în cadrul
instituţiei sau a operatorului economic
ART. 71
(1) Pentru evacuarea in conditii de siguranta a utilizatorilor in caz de incendiu, caile de evacuare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) conformare la foc si amplasare corespunzatoare;
b) separare de alte functiuni prin elemente de separare la foc si fum;
c) asigurarea controlului fumului;
d) limitarea producerii incendiului si fumului.
(2) In functie de categoria constructiei, instalatiei sau a amenajarii si de destinatia acesteia, se au in
vedere si alte masuri specifice, cum sunt:
a) dimensionarea, realizarea, dispunerea si marcarea cailor de evacuare si a iesirilor de evacuare
corespunzator numarului de utilizatori si starii sanatatii acestora, conform prevederilor
reglementarilor tehnice;
b) prevederea instalatiilor de detectare si semnalizare a incendiului, precum si de comunicare-
avertizare;
c) prevederea instalatiilor de iluminat de siguranta, alimentate din surse corespunzatoare; prevederea
instalatiilor de semnalizare a iesirilor de urgenta;
d) prevederea de dispozitive de siguranta la usi, cum sunt blocari in pozitie deschisa, dispozitive
antipanica si altele asemenea;
e) prevederea de sisteme de orientare in caz de incendiu, cum sunt indicatoare de securitate, marcaje
fotoluminiscente si altele asemenea;
f) prevederea de instalatii de presurizare si alte sisteme de control al fumului;
g) prevederea de locuri sigure de salvare in interiorul si/sau in afara constructiei;
h) prevederea unor mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor pentru a fi folosite de utilizatori
sau de pompieri, cum sunt instalatiile de hidranti, coloanele uscate si altele asemenea.
ART. 72
Instalatiile de semnalizare a iesirilor de urgenta trebuie sa indice utilizatorilor traseul de evacuare,
usile de evacuare, marcarea scarilor de evacuare din cladire si marcarea usilor si traseelor care nu
servesc la evacuare.
ART. 73
Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate
trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si
realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la
nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate.
ART. 74
Pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilitati, bolnavilor si ale altor categorii de
persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu, se adopta solutii si masuri adecvate, cu
respectarea reglementarilor tehnice specifice.
ART. 75
La proiectarea si la executarea cailor de evacuare se interzice prevederea usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile, cu exceptia celor admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot
crea pe timpul incendiilor dificultati la evacuare, cum sunt impiedicarea, alunecarea, contactul sau
coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica si altele asemenea.
87
ART. 76
Pentru securitatea echipelor de salvare/fortelor de interventie sunt necesare:
a) masuri pentru ca echipele de interventie si salvare sa-si desfasoare activitatea la un nivel adecvat de
securitate si sa paraseasca cladirea fara riscuri de accidente;
b) amenajari pentru accesul fortelor de interventie in cladire si incinta, pentru autospeciale si pentru
ascensoarele de pompieri;
c) masuri care sa permita ca stingerea sa fie realizata eficient in interiorul si in jurul constructiei.
ART. 77
Ascensoarele de pompieri se prevad si se realizeaza potrivit reglementarilor tehnice specifice,
asigurand accesul fortelor de interventie pe durata stabilita in planurile specifice.
ART. 78
(1) Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incintele operatorilor
economici si ale institutiilor, in zonele locuite, precum si intre localitati este obligatorie, conform
reglementarilor tehnice specifice.
(2) In locurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil dinspre
drumurile publice si dinspre drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si
utilizabil in orice anotimp.
(3) Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie.
88
Tema 15 PSI
– Acte normative care reglementează managementul
situaţiilor de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor
şi activitatea de protecţie civilă
Acte normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă:
H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorica,

atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta
O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
Acte normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor:
1. Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor
2. O.M.A.I. nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor
3. H.G. nr. 537 din 6 iunie 2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de
prevenire şi stingere a incendiilor
4. O.M.A.I. nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice – D.G.P.S.I.-004
5. O.M.I.R.A. nr. 605/579 din 5 septembrie 2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare
împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi
resturi vegetale
6. O.M.A.I. nr. 712 din 23 iunie 2005 completat cu 786/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale
privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă
7. H.G. nr. 1.739 din 6 decembrie 2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care
se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu
Acte normative care reglementează activitatea de protecţie civilă:
Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă republicată în 2008
2. H.G. nr. 547 din 09 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă
3. Ordin nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi
gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren
4. O.M.A.I. nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta
5. H.G. nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al
riscului la inundaţii
6. ORDIN nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
7. O.M.A.I. nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă
8. H.G. nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de
protecţie individuală a cetăţenilor
9. H.G. nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este bligatory
realizarea adaposturilor de protectie civila, precum si a celor la care se amenajeaza puncte de
comanda
10. O.G. nr. 20/1994, republicata in 2007 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al
constructiilor existente.
89
Tema 16 PSI
– Concluzii rezultate din controalele preventive
executate şi din natura, frecvenţa şi amploarea
90
Tema 1 PC
– Principiile managementului situaţiilor de urgenţă. Acţiuni şi măsuri întreprinse pe durata
situaţiilor de urgenţă
Ordonanţă de urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă
ART. 3
Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
a) previziunea şi prevenirea;
b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei
publice;
e) cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea
să nu conducă la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul
autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale,
în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului
Naţional.
ART. 4
(1) Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se
întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
a) avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;
b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;
c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după
caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;
d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru
limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
e) acordarea de ajutoare de urgenţă;
f) instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României,
republicată;
g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;
i) alte măsuri prevăzute de lege.
(2) Pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea
stării de forţă majoră.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat
şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.
(4) Acţiunile şi măsurile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) se stabilesc în regulamente, planuri,
programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii emise conform
reglementărilor în vigoare.
91
Tema 2 PC
– Atribuţii ale primarului şi ale comitetului local
pentru situaţii de urgenţă
Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă
ART. 27
Primarul are următoarele atribuţii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;
b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;
c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;
d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;
e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;
f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;
g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale;
h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către
administratorul acestora;
i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi
alarmare în situaţii de protecţie civilă;
j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;
k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;
m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie
civilă, precum şi distribuirea celor primite;
n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;
o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă
a populaţiei evacuate;
p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes
comun;
r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie
civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.
Ordonanţă de urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă
ART. 24
Comitetele locale au următoarele atribuţii principale:
a) informează prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind stările
potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc
măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare
necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.
92
Tema 3 PC
– Atribuţiile conducătorilor instituţiilor publice/ operatorilor economici
ART. 28
(1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma
de proprietate, au următoarele obligaţii principale:
a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de
evenimente periculoase;
b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a
intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;
c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de urgenţă private şi stabilesc regulamentul de organizare şi
funcţionare a acestora ori încheie convenţii sau contracte cu alte servicii de urgenţă voluntare ori
private, care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi eficace în cazul situaţiilor de
protecţie civilă;
d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare,
evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile
proprii;
e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echipamentele,
substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;
f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă;
g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate;
h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de
protecţie civilă;
i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, de
îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la nivelul
instituţiei sau agentului economic;
j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi
măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi
depozitare;
k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste
sau voluntare;
l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi
mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică
periodic;
m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele
abilitate.
(2) Conducătorii instituţiilor publice şi ai agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate,
sunt obligaţi să permită instalarea, fără plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii.
(3) Agenţii economici a căror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice.
93
Tema 4 PC
– Drepturile şi atribuţiile salariaţilor
ART. 31
Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament medical şi
antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau
biologic;
b) să beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de
întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civilă;
c) să respecte normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite;
d) să participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică
94
Tema 5 PC
– Reguli de pregătire antiseismică în caz de cutremur,
alunecări de teren
Cunoştinţe despre clădirile şi spaţiile în care locuim sau lucrăm, privind:
· evenimentele seismice precedente şi acţiunile lor asupra clădirii

· aplicarea măsurilor şi acţiunilor de evitare a distrugerilor parţiale sau totale asupra clădirilor în
cazul declanşării unui cutremur puternic şi anume pentru:
· executarea tuturor lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine caracteristicile
de rezistenţă pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii;
· conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz
privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate modificările
efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcţiei;
· efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un
institut specializat conform prevederilor legale;
· executarea lucrărilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clădire cât şi la instalaţiile
aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare etc. numai pe baza raportului de
expertiză şi a proiectelor autorizate;
· respectarea unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clădiri rezistente în localităţi
rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone urbane, precum şi
luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale;
· interzicerea intervenţiei asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea pereţilor,
practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivniţe sau garaje etc. -, fără a avea un proiect
întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări şi toate autorizaţiile necesare, deoarece
altfel, se pot declanşa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a
clădirii, care pot periclita viaţa;
· întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrărilor în
conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările
ulterioare şi ale regulamentelor în vigoare;
· cunoaşterea de către asociaţiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip bloc -, a
modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecţie antiseismică,
precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile,
toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de materiale pe planşee, peste
sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuinţa personală cu 1 - 2 niveluri,
se vor aplica toate măsurile de protecţie pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul
producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii etc.;
· interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice etc. în clădiri de
locuit; amplasarea şi fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist;
· fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui
cutremur să se evite căderea lor şi producerea de accidente;
· cunoaşterea măsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de către
proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;
· cunoaşterea planului subsolului clădirii tip bloc şi a reţelelor de conducte din subsolul clădirii,
precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de închidere a diferitelor
utilităţi pe diferite ramificaţii;
· cunoaşterea şi verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor, cornişelor,
calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se
evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor,
jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda
similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea
cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor;
95
· consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau sediu de
firmă, asupra evaluării rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare, în
vederea evitării expunerii la un potenţial risc.
Protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau a locului de muncă:
Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinţei pentru prevenirea distrugerilor provocate de
efectele unui seism:
- evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu piese de mobilier sau
aparatură instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei
familia, sau în spaţiul de lucru;
- asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un
perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în
familie;
- amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de
exemplu: copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc. -, astfel încât să nu se afle în
vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul
unui seism;
- fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur;
- amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;
- amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în
încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu;
- asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei
depozitate să nu producă accidente;
- procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut şi
accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia;
- reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru
apă, gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteţi
lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă - închidere/deschidere;
- păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.
Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială tip bloc, informaţi-vă personal sau prin administraţia
asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
- evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;
- reparaţiile şi consolidările necesare;
- proiectarea şi executarea lucrărilor necesare;
- asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare.
Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs., ale
drumului pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, şcoală sau cumpărături, având în vedere eventualele
pericole descrise mai jos:
- căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielii, cărămizi etc.;
- spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte;
- căderea unor obiecte, mobilier etc.;
- căderea unor stâlpi şi linii electrice;
- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalaţii de
încălzire etc.;
- alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.
Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în delegaţie, la
spectacole, în vizită etc.
Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de
cutremur şi faceţi periodic repetiţii.
96
Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup: loc de muncă, familie, pe stradă, în
timpul producerii seismului:
1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile.
Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată
redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri,
paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite.
Atenţie!
Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor şi, chiar
dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de
periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi în principiu
posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri:
calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
3. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta,
protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre
a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor
astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu
faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul.
Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin
consultarea unui specialist atestat.
4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva
interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia,
îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea
acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
6. Nu alergaţi în stradă.
7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Nu
fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.
8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate,
căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să
alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs.
Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren
Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitaţii intense,
în zone predispuse la aceste fenomene şi au evoluţie progresivă, astfel încât desfăşurarea lor se
realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecţie. Atunci
când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autorităţile publice locale împreună cu
Comitetul local informează instituţiile şi populaţia din zona respectivă asupra pericolului creat şi
acţiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o dată cu urmărirea evoluţiei
fenomenelor în zonă.
Informarea şi alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autorităţile publice locale
şi de comitetul local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. La recepţionarea
informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată
se vor lua următoarele măsuri:
- Pregătirea evacuării persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregătite
anticipat.
97
- Deconectarea, de către reprezentaţii autorizaţi – în caz de ecessitate – a clădirilor de la sistemul
de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele
efecte negative.
- Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale comitetului local sau judeţean în acţiunile de oprire,
diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a persoanelor şi construcţiilor,
pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.
- Desfăşurarea acţiunilor sub conducerea comitetului local sau judeţean; vor fi luate în considerare
numai sursele oficiale locale şi recomandările organelor în drept, evitându-se informaţiile bazate pe
zvonuri.
La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul
alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:
- Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără
a lua lucruri inutile şi păstrând calmul.
- Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comitetul judeţean/local, împreună
cu autorităţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua măsurile necesare adăpostirii şi
desfăşurării vieţii.
După stabilizarea alunecării de teren organele abilitate vor face o analiză a avariilor şi distrugerilor
provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua măsuri de începere a lucrărilor de
reparaţii şi consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de noi clădiri pe
alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru obţinerea
despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de
98
Tema 6 PC
– Reguli de comportare după producerea cutremurului
Comportarea după producerea unui cutremur:

1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi
mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în
special copiii de vârstă mai fragedă.
2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se
degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav - dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte
cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi
încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale
evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu
însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca
circuitele telefonice.
5. Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea
construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi
anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul
spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la
ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect
protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.
9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar
acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi,
utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai
întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.
10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie
întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu
răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate.
11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune
imediată ale organelor în drept.
13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice -
aşa numitele replici -, fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat
după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti!
14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai
recomandările salvatorilor.
15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare
supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de
exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor
etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
16. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică,
să acordaţi primul-ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are
posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca
numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia - de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a
mobilierului.
O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect
tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi
99
informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul judeţean/local pentru Situaţii de
Urgenţă va concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane
blocate.
Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi
timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă
critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la
cutremur a unor xpertis xpertis fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în
întreaga lume.
Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinţei:
- Daţi concursul dvs. Organizaţiilor de intervenţie post-seismică pentru analiza stării construcţiilor,
precum şi pentru celelalte activităţi întreprinse de xpertise în drept.
- Verificaţi mai întâi afară şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clădirii pentru a vedea
avariile. După primele observaţii proprii, este xperti vă adresaţi unui specialist-expert autorizat în
construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un contract pentru astfel de
situaţii – în cazul instituţiilor sau firmelor.
Dacă starea structurii construcţiei prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă,
solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi
aveţi în vedere continuarea ulterioară a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi
consolidărilor, cu concursul asociaţiei de xpertise y sau locatari.
- În cazul în care clădirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluată de
specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile legale
şi să vă adaptaţi la condiţiile de sinistrat. În acest sens xpertise administraţiei publice locale vor lua
măsurile de relocare.
- Dacă aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi
pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării
despăgubirilor
Măsuri de revenire în normal a activităţii umane din zona afectată de cutremur:
După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu
organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona
sinistrată sau calamitată.
Autorităţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele de
priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor
de locuit.
În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la
îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora după
dezastru, vor solicita efectuarea de xpertise tehnice asupra clădirilor afectate, şi elaborarea de
proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile avariate de cutremur, conform legislaţiei în vigoare.
100
Tema 7 PC
– Reguli de comportare în caz de inundaţii
CE TREBUIE SĂ ŞTII
În ultimii ani România a fost grav afectată de inundaţii. Potrivit specialiştilor, acest lucru se
datorează schimbărilor de climă, dar şi despăduririlor necontrolate. Nu doar România a suferit de
pe urma inundaţiilor, ci multe alte state europene. La noi însă, pagubele au fost mult mai mari, iar
pierderile de vieţi omeneşti mai numeroase. Dacă în 2003, când întreaga Europă a fost inundată,
România a înregistrat 9 victime şi 1.500 de gospodării afectate, în 2005 numărul persoanelor
decedate a fost de 76, în vreme ce 96.000 de gospodării au fost avariate. Numărul acestora ar fi
putut fi mai mic dacă digurile ar fi fost în stare bună, dacă toţi primarii ar fi anunţat din vreme că
există riscul unor viituri, dacă legile privind exploatarea forestieră ar fi fost respectate, dacă
oamenii ca tine ar fi ştiut din timp ce trebuie să facă şi dacă s-ar fi implicat mai mult pentru a
reduce efectele inundaţiilor.
Pentru ca pe viitor numărul persoanelor afectate să fie mai mic şi pentru ca tu să nu figurezi pe
lista victimelor, urmează instrucţiunile de mai jos.
CE TREBUIE SĂ FACI
Înainte de inundaţie:
Informează-te dacă locuieşti într-o zonă expusă inundaţiilor, în preajma unui râu sau a unui
versant de pe care se topesc zăpezile. Cele mai expuse zone sunt în lungul Dunării, al râurilor Jiu,
Desnăţui, Amaradia, Teslui. Ploile torenţiale pot genera „viituri fulger”, cu numeroase pagube.
Cele mai frecvente viituri au loc primăvara şi vara.
Învaţă codul culorilor pentru vreme:
Roşu – condiţii foarte periculoase de vânt, ploi abundente, furtuni, grindină, călduri foarte mari,
ger, viituri puternice.
Portocaliu – pericol ridicat de vânt, ploi, furtuni, grindină, căldură mare, viituri pe râurile mici.
Galben – fenomene obişnuite pentru zona respectivă, care pot deveni periculoase: ploi, vânt,
temperaturi ridicate, creşteri ale nivelului apelor.
Verde – nu sunt prevăzute fenomene periculoase.
Nu construi în zone inundabile, cum ar fi luncile râurilor.
Curăţă periodic şanţurile din preajma casei. Gândeşte-te din timp unde te-ai putea refugia dacă
vine o inundaţie, ce trebuie să ştie copiii în cazul în care nu sunt cu tine în acel moment, cum îi
ajuţi pe membrii mai în vârstă ai familiei sau pe cei neputincioşi, unde îţi poţi adăposti animalele.
Gândeşte-te ce bunuri vrei să salvezi şi unde le poţi depozita dacă este anunţată o inundaţie (un
loc potrivit ar fi podul casei).
Asigură-ţi gospodăria şi culturile pentru eventualitatea unor distrugeri provocate de inundaţii.
Pregăteşte o trusă de urgenţă, pe care o vei lua cu tine dacă trebuie să te refugiezi în pod sau
la prieteni, sau dacă autorităţile anunţă evacuarea zonei. Acest lucru presupune un stoc de provizii
suficient pentru toţi membrii familiei, pentru trei zile: apă, alimente conservate, lanternă şi baterii
de rezervă, radio cu baterii, telefon, haine de schimb, pături, fluier, briceag, deschizător de
conserve, pansamente, dezinfectant, pastile pentru dureri, medicamente necesare dacă cineva din
familie suferă de diverse boli cum ar fi: astm, diabet, hipertensiune. Nu uita să iei şi documentele
importante: acte de identitate, actele casei, diferite contracte. Depozitează-le în pungi de plastic
care se închid ermetic.
101
În timpul inundaţiei:
Nu ignora avertizările transmise de autorităţi. Viiturile produse noaptea pot face multe victime.
Contribuie şi tu la protejarea localităţii. Participă la ridicarea digurilor din saci de nisip.
Evacuează zona dacă autorităţile recomandă acest lucru. Încearcă să te salvezi pe tine şi familia
ta. Sunteţi mai importanţi decât animalele şi lucrurile din casă. Dacă n-ai reuşit să pleci la timp
din casă, urcă-te pe acoperiş şi aşteaptă să fii salvat. Nu uita să-ţi iei cu tine proviziile pentru
situaţii de urgenţă. Ar fi ersona ai fie o barcă pneumatică, fie anvelope auto, care te pot ţine la
suprafaţă.
Exerciţiu de evacuare în caz de inundaţii:
- timpul rezultat şi condiţiile speciale (evacuare bătrâni, ersonae cu handicap)
102
Tema 8 PC
– Reguli de comportare în caz de accident chimic
1. GENERALITÃŢI
Accidentele chimice reprezintã în fapt eliberarea în mediu, ca urmare a unor cauze antropice sau
naturale, a unor substanţe toxice industriale în asemenea cantitãţi încât depãşesc mult nivelele
maxim admise şi pot afecta sãnãtatea populaţiei (pot cauza intoxicarea sau moartea).
Principalele substanţe toxice industriale (STI) folosite uzual în industrie sunt:

v Amoniacul
v Clorul
v hidrogenul sulfurat
v dioxidul de sulf
v sulfura de carbon
v oxizii de azot
v acidul clorhidric
v acidul sulfuric
v acidul cianhidric
v monoxidul de carbon
Pentru decontaminarea STI se folosesc urmãtoarele materiale şi substanţe:
a) Materiale absorbante, pentru reţinerea substanţelor toxice şi împiedicarea evaporãrii acestora:
- nisip
- pământ
- argilã
- pietriş
- zgurã
- granule de polimer
- rãşini sintetice
b) Substanţe de neutralizare:
- pentru amoniac . soluţii de acid clorhidric sau acetic (oţet alimentar) în diverse concentraţii;
- pentru clor. soluţii de bisulfit şi sulfat de fier, hiposulfit de sodiu, lapte de var, terci de var stins şi
apã amoniacalã;
- pentru acid clorhidric, acid cianhidric, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, soluţii alcaline de hidroxid
de sodiu, lapte de var, sodã calcinatã sau apã amoniacalã. De asemenea se pot folosi urmãtoarele
substanţe solide: praf sau pietriş de calcar, praf de var nestins;
- pentru sulfura de carbon . materialele absorbante impregnate cu substanţã se colecteazã în butoaie
de tablã, se etanşeazã şi se transportã în locaţii special amenajate unde se aprind de la distanţã.
Notã: În intervenţia la locul accidentului, metoda uzualã folositã pentru limitarea dispersãrii
norului chimic se realizeazã perdele de apã. Prin aceastã metodã se asigurã şi lichefierea unei
pãrţi importante a vaporilor, pentru a putea executa neutralizarea.
2. MÃSURI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
A) ÎN ZONA LETALÃ:
o Intervenţia la sursã se realizeazã numai de cãtre specialişti, echipaţi cu costume de protecţie
antichimicã, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei;
o Introducerea semnalului de alarmã la dezastre (5 impulsuri a 16 secunde cu pauzã de 10
secunde timp de 2 minute) este obligatorie şi trebuie sã se facã în primele 2 minute de la
103
o declanşarea accidentului; se înştiinţeazã şi alarmeazã toţi agenţii economici, instituţiile
publice şi populaţia din zona letalã;
o Se realizeazã o perdea de apã în faţa intrãrii utilizându-se instalaţiile de hidranţi exteriori şi
mijloacele tehnice ale pompierilor (dacã sursa ce emite vaporii toxici se gãseşte în interiorul
unei clãdiri) sau în frontul norului (nu direct pe sursã);
o Se asigurã imediat mãsuri de restricţie a circulaţiei şi limitarea accesului în zonã;
o Se aplicã primele mãsuri de prim ajutor persoanelor intoxicate sau rãnite, într-un loc special
amenajat astfel amplasat încât sã fie la o distanţã mai mare de 100 m de sursa toxicã şi în
direcţie opusã celei în care suflã vântul;
o Cercetarea se asigurã de cãtre grupa de cercetare, echipatã cu mãşti contra gazelor cu filtre şi
aparaturã de detecţie specifice substanţei toxice, iar valorile determinate se comunicã imediat
conducerii agentului economic;
o Personalul care nu participã la intervenţie în vederea remedierii avariei se va adãposti în
clãdiri, asigurând rapid primele mãsuri de etanşeizare a uşilor şi ferestrelor utilizând pentru
izolarea acestora materiale aflate la îndemânã . produse textile, bureţi, chit etc.). Se opreşte
orice instalaţie de aer condiţionat sau de ventilare şi nu se pãrãsesc clãdirile decât la încetarea
alarmei transmisã prin mijloacele specifice sau prin dispoziţia personalului de conducere.
Suplimentar, se pregãtesc prosoape şi batiste umezite pentru a putea fi folosite în cazul
pãtrunderii substanţei toxice în clãdiri;
o Persoanele afectate vor fi transportate, în regim de urgenţã, la cel mai apropiat spital pentru
acordarea asistenţei medicale.
B) ÎN ZONA DE INTOXICARE:
o Se introduce semnalul de alarmã la dezastre (5 impulsuri a 16 secunde cu pauzã de 10 secunde

timp de 2 minute) şi se înştiinţeazã toţi agenţii economici, instituţiile publice ţi populaţia din
zona de intoxicare. Înştiinţarea se realizeazã în trepte de urgenţã;
o Se introduc mãsuri de restricţia circulaţiei şi limitarea accesului în zonele afectate;
o Protecţia individualã se realizeazã prin adãpostirea în clãdiri, unde se vor aplica urgent mãsuri
de etanşeizare (închiderea uşilor şi ferestrelor, izolarea acestora cu materiale aflate la
îndemânã . materiale textile, bureţi, chit, benzi de materiale plastice etc. . oprirea tuturor
aparatelor de aer condiţionat şi de ventilare). Suplimentar se pregãtesc prosoape şi batiste
umezite (unde nu existã mãşti contra gazelor) pentru a putea fi folosite la constatarea
pãtrunderii toxicului în clãdire şi, pe cât posibil, camera în care se face adãpostirea trebuie sã
fie cât mai interioarã, şi preferabil fãrã ferestre (holurile situate cât mai în interiorul clãdirilor).
3. PROCEDURI COMPORTAMENTALE
Accidentul chimic şi poluarea accidentalã sunt evenimente imprevizibile! Ca urmare, existã

posibilitatea ca la orice dereglare a procesului tehnologic prin avarierea sau deteriorarea unei
instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport sã se elibereze în mediul înconjurãtor (aer, apã, sol)
substanţe care pot avea impact atât asupra mediului cât şi asupra populaţiei.
Aceasta impune realizarea unor mãsuri şi acţiuni de prevenire şi protecţie.
Populaţia trebuie sã cunoascã:
- care este unitatea sursã de pericol chimic;
- tipul de substanţã toxicã industrialã pe care îl deţine;
- caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice;
- zona de risc în care v-aţi putea afla;
- mãsurile de protecţie specifice zonei;
- locul în care se asigurã protecţia prin adãpostire sau izolare;
- locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare temporarã.
În locurile de adãpostire-izolare pentru populaţie trebuie asigurate mãsurile de siguranţã prin:

- procurarea materialelor de etanşare (chit, bandã izolantã, bureţi izolanţi, purfix etc);
104
- asigurarea mijloacelor de protecţie individualã specifice (mascã contra gazelor, aparat de
respiraţie, costume de protecţie) sau improvizate;
- realizarea unei truse familiale de prim-ajutor medical;
- pregãtirea unei rezerve permanente de apã şi alimente;
- asigurarea unui radioreceptor cu baterii.
Populaţia trebuie sã-şi însuşeascã:
- cunoştinţele necesare în vederea realizãrii mãsurilor de protecţie;

- regulile de comportare la accident în zona norului toxic.
Dintre mãsurile de protecţie ce se iau în caz de accident chimic amintim:
o Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic

o Asigurarea protecţiei cu mijloace individuale de protecţie
o Asigurarea protecţiei prin adãpostire (izolare) sau prin evacuare (autoevacuare) temporarã
o Introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare, vegetalelor
contaminate
o Introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor mãsuri de pazã şi ordine în zona
de acţiune a norului toxic
o Organizarea cercetãrii chimice, a controlului şi supravegherii zonei de acţiune a norului
toxic şi contaminãrii
o Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţã persoanelor intoxicate
o Aplicarea mãsurilor de neutralizare şi împiedicare a rãspândirii substanţelor toxice.
Colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate.
Apãrarea în caz de accident chimic se referã la un ansamblu de mãsuri care se realizeazã în

mod unitar şi continuu şi se împarte în acţiuni :
- pre-dezastru
- în timpul dezastrului
- post-dezastru
Faza de Pre-Dezastru:
- Informaţi-vã asupra sursei de risc, substanţelor toxice industriale folosite, zonelor de pericol !
- Participaţi la exerciţiile de protecţie civilã, procuraţi-vã materiale cu reguli de comportare şi acţiune
în caz de dezastre şi însuşiţi-vi-le !
- Evitaţi amplasarea locuinţelor în apropierea unor instalaţii cu procese de risc!
- Procuraţi-vã materiale de etanşare!
- Realizaţi-vã rezerve de medicamente de urgenţã şi primã necesitate!
- Asiguraţi-vã mijloace de protecţie individualã speciale (mascã contra gazelor, aparat de respiraţie,
costume de protecţie) sau improvizate !
- Pregãtiţi-vã o rezervã permanentã de apã şi alimente !
- Procuraţi-vã un radioreceptor cu baterii !
Faza de Dezastru :
- Urmaţi întocmai anunţurile fãcute de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţã prin intermediul mass
mediei sau prin semnalele de alarmare !
- Luaţi lucrurile lãsate afarã (jucãrii, rufe etc.) şi animalele de companie în casã.
- Închideţi animalele în grajduri.
- Anunţaţi-vã vecinii şi prietenii despre pericolul chimic (de preferinţã prin telefon) !
- Adãpostiţi-vã în locul stabilit şi etanşaţi toate intrãrile şi ieşirile pentru a evita pãtrunderea agentului
toxic !
105
- Dacã adãpostirea se face în propria casã sau apartament, etanşaţi toate uşile şi ferestrele şi rãmâneţi
într-o camerã cu cât mai puţine uşi şi ferestre ! Mergeţi într-o încãpere situatã cât mai sus pe faţa
opusã pericolului !
- Închideţi toate instalaţiile cu pericol (gaze, apã, curent electric) !
- Opriţi toate ventilatoarele şi instalaţiile de aer condiţionat ! Etanşaţi deschiderile de ventilare cu
folie de plastic şi bandã adezivã !
- Ţineţi la îndemânã mijloacele de protecţie respiratorie şi folosiţi-le dacã este cazul !
- Asiguraţi-vã cã aveţi acces la rezerva de apã şi alimente şi cã nu sunt afectate de accidentul chimic !
- Porniţi radiourile şi televizoarele şi fiţi atenţi la anunţurile care se fac !
- Nu pãrãsiţi locul de adãpostire pânã nu se anunţã cã acest lucru este posibil !
Dacã sunteţi surprins în afara locuinţei :
- Pãstraţi-vã calmul, de cele mai multe ori în cazul accidentelor chimice victimele din rândul
populaţiei civile au apãrut ca urmare a panicii.
- Acoperiţi-vã cãile respiratorii superioare cu o batistã şi îndreptaţi-vã spre adãpostul cel mai apropiat
- Respectaţi restricţiile de circulaţie şi acces !
- Evitaţi deplasarea pe direcţia vântului, deplasaţi-vã perpendicular pe direcţia lui !
Dacã vã gãsiţi în maşinã, în zonele afectate toxic, nu intraţi în panicã, fiţi calmi şi conduceţi atent.
Închideţi toate geamurile la maşinã, opriţi instalaţiile de aer condiţionat şi acoperiţi-vã nasul şi gura
cu un prosop sau o batistã umedã. Porniţi radiourile şi urmaţi instrucţiunile autoritãţilor. Respectaţi
interdicţiile de circulaţie.
Faza Post-Dezastru :
- Nu pãrãsiţi adãpostul sau locuinţa chiar dacã pericolul a trecut, riscaţi sã încurcaţi intervenţia
forţelor specializate!
- Ascultaţi cu atenţie mesajele cãtre populaţie transmise prin mass media !
- Verificaţi dacã vecinii şi prietenii au probleme, în cazul în care existã probleme acordaţi-le primul
ajutor şi chemaţi ambulanţa !
- Respectaţi restricţiile de circulaţie şi consum !
- Reveniţi la activitãţile cotidiene, remediind eventualele pagube !
Reţineţi învãţãmintele trase din aceste situaţii şi pregãtiţi-vã continuu pentru a putea face faţã unor
alte eventuale asemenea evenimente !
4. NEUTRALIZAREA UNOR SUBSTANŢE PERICULOASE ÎN CAZ DE ACCIDENT

CHIMIC PE TIMPUL TRANSPORTULUI ACESTORA
În cadrul acţiunilor de localizare şi înlăturare a urmărilor unui accident chimic, în vederea
diminuării zonei de acţiune a norului toxic şi a micşorării duratei acţiunilor vătămătoare (persistenţei)
ale acestui nor, este necesar a se executa operaţii de diminuare a emisiei, împiedicare a răspândirii
norului periculos şi de neutralizare a substanţei periculoase (SP), eliberate în mediul înconjurător.
Aceste operaţii se execută:
● în timpul emisiei substanţei periculoase din instalaţia avariată (cisternă, rezervor etc.);
● pe suprafaţa de răspândire a substanţei periculoase, ca urmare a avariei;
● pe teren, în rigole, în sistemul de canalizare sau în alte locuri de scurgere şi acumulare a
substanţei periculoase sau ca urmare a dizolvării (antrenării) acesteia în acţiune de împiedicare a
răspândirii norului toxic ori de diminuare a emisiei, prin pulverizarea sau topirea cu apă;
● în instalaţia (cisternă, rezervor etc.) avariată când au rămas resturi de substanţă periculoasă
ce nu au mai putut fi recuperate;
● în zona de acţiune a norului toxic.
Neutralizarea se execută cu ajutorul unor substanţe prevăzute în normele agentului economic
producător. Aceste substanţe se răspândesc cu ajutorul unor dispozitive adecvate acestei operaţii.
Dacă dispozitivele de diminuare a emisiei, de împiedicare a răspândirii norului toxic şi cele de
răspândire a substanţelor de neutralizare nu există, este necesar ca acestea să fie proiectate, executate
sau adaptate în întreprinderile sursă toxică şi la localităţi, prin autoardere.
106
5. UTILAJE ŞI INSTALAŢII CARE SE POT UTILIZA ÎN ACŢIUNILE DE
NEUTRALIZARE A SUBSTANŢELOR TEHNICE INDUSTRIALE
1. Dispozitive pentru stropire cu apă
Se pot utiliza dispozitivele de stropire ale sistemului de stingere a incendiilor sau

distribuitoare şi furtunuri cu lance, care se montează la autospecialele pentru stins incendii. La
autostropitorile gospodăriei comunale sau la orice alte tipuri de autocisterne care au pompă de
evacuare (golire). Aceste dispozitive se pot monta şi la motopompe, atunci când în apropierea
instalaţiei avariate se găseşte o sursă de apă. Distribuitorul se confecţionează astfel încât să se poată
racorda la sistemul existent. Numărul de furtunuri cu lance se stabileşte în funcţie de amploarea
focarului chimic. Lancea, de dimensiuni adecvate va fi prevăzută cu un ajutaj cu secţiune
dreptunghiulară sau circulară, în funcţie de tipul sursei toxice la care se planifică intervenţia. După
caz, se pot realiza şi sisteme portabile pentru stropire cu apă, acţionate cu aer comprimat, manual etc.
atunci când sursa toxică este situată în zona în care nu se poate interveni cu alte mijloace.
2. Dispozitive pentru crearea perdelelor de apă.
Pentru crearea perdelelor de apă se pot utiliza dispozitivele pentru stropirea cu apă prezentate
anterior. Perdeaua de apă trebuie să fie foarte bine pulverizată, iar presiunea adecvată cantităţii de
substanţă toxică eliberată în mediu şi viteza de deplasare a norului toxic.În acest fel se realizează
diminuarea cantităţii de substanţă toxică, se împiedică deplasarea norului toxic şi se evită răspândirea
laterală a acestuia. Este necesar ca perdeaua de apă pulverizată să se realizeze cu mai multe
dispozitive cu întreaga secţiune de răspândire a norului toxic. Dispozitivele pentru crearea perdelelor
de apă vor avea capete prevăzute cu sisteme de pulverizare (fante cu profile oblice; duze de diferite
tipuri etc.). Este recomandabil ca aceste dispozitive să se pregătească din timp. Apa necesară să poată
fi asigurată de la hidranţi, autocisterne etc., ca la dispozitivele pentru stropire cu apă.
3. Dispozitive pentru neutralizare
Neutralizarea substanţeor toxice se poate executa, aşa cum s-a mai arătat, pe timpul emisei,
pe suprafaţa de răspândire, în alte locuri de acumulare, în zona de acţiune a norului toxic etc., prin
tratarea cu substanţe de neutralizare specifice. Substanţele de neutralizare se pot răspândi cu ajutorul
dispozitivelor de stropire sau de pulverizare prezentate ori cu ajutorul dispozitivelor de decontaminare
realizate prin adaptarea unor autocisterne, în localităţi, prin autoardere (autostropitori, dispozitive de
stropire montate pe electrocare etc.).
107
Tema 9 PC
– Reguli de comportare în caz de accident radiologic, nuclear
La producerea unei astfel de situaţii se recomandă următoarele:
· Comportaţi-vă cu calm şi respectaţi regulile şi măsurile indicate în asemenea situaţii;

· Pregătiţi mijloacele individuale de protecţie (măşti contra gazelor, costume de protecţie, alte
mijloace individuale) pentru a fi folosite imediat;
· Când se anunţă pericolul contaminării este necesar să luam cu noi rezerva de apă şi alimente,
mijloacele de protecţie individuală, trusa de prim ajutor, actele de identitate, să închidem apa
şi gazele, să stingem focurile din sobă, să scoatem din priză toate aparatele electrocasnice, să
stingem luminile, să închidem ferestrele şi uşile şi în cel mai scurt timp să ne adăpostim;
· Limitaţi la maximum deplasările în afara locurilor de adăpostire, iar dacă o faceţi îmbrăcaţi
mijloacele de protecţie;
· Nu consumaţi alimente, apă, decât din surse protejate şi avizate;

· Fiţi pregătiţi în vederea unei eventuale evacuări în afara zonei contaminate;
· Evitaţi contactul cu obiectele din jur;
· Nu intraţi în locuinţe, încăperi de lucru etc. cu îmbrăcămintea contaminată;
· În lipsa adăposturilor speciale, adăpostiţi-vă în locuinţă, în încăperea cea mai izolată de
exterior (culoare, subsoluri etc.) şi luaţi măsuri de etanşare la uşi şi ferestre;
· Deschideţi radioul, televizorul, pentru a asculta comunicatele transmise despre situaţia creată
şi măsurile care urmează să se realizeze;
· Asiguraţi protecţia fântânilor, introduceţi animalele în grajduri, aplicaţi măsurile de protecţie
la grajduri şi locuinţe, prin acoperire şi etanşare;
· Executaţi decontaminarea personală şi a îmbrăcămintei şi încălţămintei;

· Solicitaţi ajutorul organelor specializate pentru intervenţie;
· Dacă nu au aţi fost afectaţi de accident, sprijiniţi organele de intervenţie pentru acordarea
primului ajutor, asigurarea pazei şi ordinii în zonă, executarea decontaminării.
ATENŢIE: Decontaminarea constă în îndepărtarea substanţelor radioactive, toxice de orice natură şi

a agenţilor patogeni de pe diferite suprafeţe sau materiale pe care s-au depus substanţe radioactive,
chimice sau biologice.
Poluarea radioactiva
Accidente nucleare
Sursele majore de contaminare radioactiva a mediului, implicit a omului, care s-au dovedit
destul de grave sunt date de:
-defectarea uneia sau mai multor componente ale reactorului nuclear, ale instalatiei unde se produc
sau se separa diversi radionuclizi;
-revenirea pe sol si deci scaparea de sub control a unor sateliti purtatori de mici reactori nucleari;
-testele nucleare;
-pierderi de surse puternice de radiatii.
Accidentul nuclear, conform definitiei date de Normele Republicane de Securitate Nucleara din
Romania, este evenimentul care afecteaza instalatia nucleara si provoaca iradierea si/sau
contaminarea populatiei si a mediului inconjurator peste limitele admise.
108
Principalele accidente cu impact asupra mediului, care au avut loc de cand s-a inaugurat “era
nucleara”, sunt:
-1948 – 1951, la Celiabinsk-65 – URSS, la istalatiile de producere a plutoniului au fost deversati cca
10 17 Bq in paraul Teka;
-decembrie 1952, la Chalk River – Canada, accident la un reactor soldat cu deversarea in apa de
racire a 3,7 •10 14 Bq;
-octombrie 1957, la Wwindscale – Marea Britanie, accident la un reactor avand ca moderator
grafitul, soldat cu incendiu si emisii atmosferice de radionuclizi;
-decembrie 1957, la Kistim –URSS, la instalatiile de producere a plutoniului are loc o explozie a unui
tanc cu deseuri, urmata de imprastierea in mediu a 7•1017 Bq;
-ianuarie 1976, la Palomares – Spania, un avion B-52 cu incarcatura nucleara sufera o ciocnire,
rezultand imprastierea in mediu a plutoniului de la doua bombe cu hidrogen;
-martie 1979, Three Mile Island – SUA, accident la un reactor nuclear anvelopat;
-aprilie 1986, Cernobal – Ucraina, accident la reactorul nr.4, neanvelopat, moderat cu grafit si
soldat cu explozie si incendiu, care a dus la imprastirea a peste 3,7• 10 17 Bq de radionuclizi ai
cesiului, strontiului, iodului si ai altor elemente.
Accidentul de la Cernobal poarta in sine o crima dubla: prima, de sorginte tehnica, ca rezultat
al nerespectarii tehnicii securitatii regimului de exploatare a centralei termonucleare, si a doua, de
caracter statal –politic. Conducerea de varf a fostei URSS a incercat sa camufleze dimensiunile,
proportiile si pericolul acestei tragedii, din care cauza nu s-au luat masurile de protectie
corespunzatoare.
Reactorii de la Cernobal sunt cu uraniu slab imbogatit ( deci mari producatori de plutoniu –
material cu importanta strategica militara), avand ca moderator o prisma de grafit si ca agent de
racire apa. Acesti reactori sunt inveliti intr-o anvelopa cu rol de protectie. Anvelopa este o
constructie din beton armat, avand peretii cu grosimea de 1-2 m, care constituie ultima bariera
impotriva raspandirii radionuclizilor in caz de accident Acesti reactori sunt in intregime de
constructie ruseasca si au trecut prin toate fazele de proiectare si constructie tipice pentru un reactor
de putere, asa incat personalul de exploatare cunostea foarte bine tipul de reactor si considera ca nu
este posibil nici un accident. Aceasta convingere a dus la neglijarea grosolana, de catre personalul
de exploatare, a tuturor regulilor stabilite pentru functionarea reactorului.
Una din cele mai importante reguli era interzicerea functionarii reactorului la o putere sub
90% din puterea nominala. Netinand cont de normele de exploatare si dorind sa faca un experiment
pentru verificarea functionarii turbinelor generatoare de curent electric in regim
inertial, personalul de exploatare a coborat puterea reactorului la 10 % din puterea instalata.
Revenirea la normal nu s-a mai putut realiza, puterea reactorului a crescut brusc la sute de mii de
MW in numai 2 secunde. Aceasta a dus la cresterea mare a temperaturii zonei active si la
imposibilitatea opririi reactorului. Au urmat, la interval de cateva secunde, doua explozii succesive,
care au aruncat placa de beton de 1000 de tone aflata deasupra reactorului, cu rol de protectie,
precum si cantitati mari de combustibil nuclear incarcat cu radionuclizi de fisiune si moderator
arzand, in curtea centralei. Moderatorul de grafit a luat foc si a ars cca doua saptamani, cu toate
eforturile masive facute de pompieri pentru stingere. Primele victime au aparut din randul
pompierilor care au stins aceste focare de incendii. In cursul exploziei initiale, precum si a
indelungului incendiu, produsi de fisiune, produsi de activare, precum si parti ale combustibilului
nuclear au ajuns in atmosfera si s-au depus nu numai in jurul centralei, ci in toata emisfera nordica.
Cele mai afectate au fost regiunile din Ucraina, Belarus si Rusia. Pozitia imediat
urmatoare, in privinta contaminarii, o ocupa tarile nordice( Norvegia, Suedia, Finlanda) deoarece
directia de deplasare a maselor de aer deasupra Europei a fost in primele zile ale accidentului, spre
nor si nord-vest. In zilele de 29, 30 aprilie si 1 mai, directia de deplasare a
109
maselor de aer s-a shimbat spre sud ceea ce a dus la contaminarea atmosferei din tara noastra.
Datorita precipitatiilor si fenomenelor naturale de depunere uscata, radionuclizii au ajuns pe
sol, intrand in celelalte componente ale mediului (apa, sol biosfera).
Reactorul avariat a fost inchis intr-un sarcofag de beton pentru a se evita contaminarea
aerului si a panzei de apa freatica. Dar sarcofagul de protectie, turnat in graba peste ramasitele
reactorului accidentat, este subred, fisurile cauzate de iradiatii si intemperii eliberand in atmosfera
particule radioactive. Elementele radioactive patrund in sol si contamineaza apele freatice inainte ca
acestea sa se verse in Nipru, raul care alimenteaza cu apa potabila milioane de oameni.
Mai mult, exista pericolul unui al doilea accident nuclear. Potrivit specialistilor, in cazul unui
uragan sau cutremur de pamant constructia risca sa se prabuseasca, punand in contact direct cu
aerul cele circa 160 de tone de magma radioactiva care se gaseste in continuare pe fundul
reactorului accidentat.
Efectele contaminarii radioactive s-au simtit miulti ani de atunci iar intr-o oarecare masura se
simt si azi. La cincisprezece ani dupa catastrofa, unele produse se aflau inca sub o atenta
supraveghere: carnea de ren din regiunea Lapland (Finlanda), carnea de oaie din Marea Britanie
sau pestele din unele lacuri norvegiene si suedeze.
Măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor poluării radioactive
Dezvoltarea industiei nucleare a impus luarea unor măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor
poluării radioactive. În acest scop fiind ratificate conveţii şi tratate precum „Convenţia asupra
responsabilităţilor civile în domeniul pagubelor nucleare” (1963); „Convenţia privind ratificarea
rapidă a unui accident nuclear sau urgenţă radiologică” la care a aderat şi România prin decretul
nr.223/1990. Potrivit acestei convenţii statele semnatare trebuie să se informeze reciproc şi cu
promptitudine asupra tutror datelor despre accidentul nuclear, să coopereze între ele şi cu Agenţia
Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) în scopul limitării consecinţelor accidentului precum
şi a protejarii oamenilor şi a mediului înconjurător; „Convenţia cu privire la protecţia fizică a
materialelor nucleare” cu referire şi la protecţia împotriva atacurilor teroriste. România a mai semnat
o serie de tratate de neproliferare nucleară sau de control al armelor şi al substanţelor de distrugere în
masă.
Câteva măsuri de protecţie a populaţiei în zonele cu risc nuclear: printre măsurile de protecţie a
populaţiei se numără: informarea populaţiei despre natura activitaţii nucleare din zonă; amenajarea
locurilor de adăpostire în caz de accident nuclear, procurarea de mijloace de protecţie individuală
(costume de pânză cauciucată, mănuşi); asigurarea unor rezerve de alimente şi apă; asigurarea unor
truse de prim ajutor; preocuparea de surse de iluminat independente. În timpul accidentului nuclear
după semnalul de alrmă se sting becurile, se închid gazele şi apa, se scot din priză aparatele electrice
care pot produce incendii, se ocupă locul de adăpostire stabilit. După producerea accidentului nuclear
se iese din adăpost doar în haine de protecţie, se evită contactul cu obiectele din jur, se efctuează
controlul dozimetric în vederea aplicării tratamentului de decontaminare şi se execută decontaminarea
îmbrăcămintei şi a locuinţelor.
Ce este accidentul nuclear?

Accidentul Nuclear – eveniment nuclear care afectează instalaţia şi provoacă iradierea sau
contaminarea populaţiei ori a mediului peste nivelurile admise de reglementările în vigoare.
Ce este contaminarea radioactivă?
Contaminarea radioactivă – contaminarea oricărui material, oricărei suprafeţe sau a mediului ori a
unei persoane cu substanţe radioactive.
În cazul particular al corpului uman, contaminarea radioactivă include atât contaminarea
externă a pielii cât şi contaminarea internă.
110
Ce este urgenţa nucleară?
O urgenţă nucleară poate rezulta dintr-o eliberare de radioactivitate de la o centrală nuclearo-
electrică(CNE) în mediu, ceea ce poate afecta populaţia care trăieşte în aproprierea centralei.
Ce este un antidot?
Este o substanţă folosită pentru neutralizarea unui agent toxic pătruns în organism sau a efectelor
nocive ale acestuia.
Ce reprezintă C.N.C.A.N.?
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare reprezintă autoritatea naţională competentă
în domeniul nuclear şi are atribuţii de reglementare, autorizare şi control prevăzute de lege
Ce este doza de radiaţie?
Doza de radiaţie este cantitatea de energie absorbită de ţesut.
Ce este doza de radiaţie admisă?
Cantitatea maximă de radiaţii pe care o poate primi organismul uman până la care nu se manifestă
boala de iradiere.
Ce este dozimetru?
Instrument de măsurare a dozei ambientale sau a dozei individuale.
Ce este decontaminarea?
Îndepărtarea particulelor radioactive de pe suprafeţele pe care s-au depus acestea în urma
contaminării.
Ce acţiuni să întreprindeţi în zonă contaminată radioactiv pentru a reduce contaminarea:
Ø locuitorii vor sta în casă cu uşile şi geamurile închise
Ø traficul în zonă va fi supus restricţiilor
Ø şcolile şi activităţile economice în zonă vor fi suspendate
Ø accesul în spitale va fi interzis
Ø dacă aţi fost surprins de norul radioactiv în exterior faceţi un duş pentru îndepărtarea
particolelor de praf radioactiv
Ø nu consumaţi hrana şi lichidele care pot fi contaminate radioactiv
Ø pastilele de iodură de potasiu vor fi folosite pentru protejarea glandei tiroide
împotriva iodului radioactiv
Ø zona afectată poate fi evacuată.
În cazul contaminării radioactive trebuie să aveţi în vedere următoarele:

Ø adăpostirea este un mod foarte eficace de reducere a expunerii la radiaţii (se
poate reduce expunerea la radiaţii cu până la 40%)
Ø autoprotecţia implică să luaţi următoarele măsuri:
- puneţi hainele cu care aţi fost îmbrăcaţi într-un sac de plastic şi închideţi-l.
- după aceea faceţi un duş sau spălaţi-vă bine părul şi corpul. Puneţi-vă haine curate.
- Administrarea de pastile de iodură de potasiu în scopul protejări tiroidei
111
Tema 10 PC
– Adăpostirea populaţiei. Reguli de comportare
în adăpostul de protecţie civilă
Legea 481/2004 privind protecţia civilă republicată în 2008
ART. 9
g) adăpostire - măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale
şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor
acestora. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii
specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor
tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul
administraţiei şi internelor.
ART. 20
(1) Cetăţenii sunt obligaţi:
f) să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de
necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
ART. 45
(1) Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de efectele atacurilor
din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de
comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice
de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de
agenţii economici şi proprietarii de imobile.
(2) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi proprietarii de
imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă.
(4) Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi publice de protecţie
civilă, precum şi adăposturile care se amenajează ca puncte de comandă se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (VEZI HOTARARE nr. 560 DIN
15 IUNIE 2005 PENTRU APROBAREA CATEGORIILOR DE CONSTRUCTII LA CARE ESTE
OBLIGATORIE REALIZAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CIVILA, PRECUM SI A
CELOR LA CARE SE AMENAJEAZA PUNCTE DE COMANDA).
(5) Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se
avizează tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de către serviciile de urgenţă
profesioniste, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă,
aprobată de ministrul administraţiei şi internelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
(6) În timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca
puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia
de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor
operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
(7) Adăposturile publice de protecţie civilă se inspectează periodic de către personalul de
specialitate al serviciilor de urgenţă profesioniste; deţinătorii şi utilizatorii acestor adăposturi sunt
obligaţi să îndeplinească normele şi măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor
utilitare ale acestora în stare de funcţionare.
(8) Construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire cuprinse în planurile de
mobilizare se execută la punerea în aplicare a planurilor respective.
112
Reguli de comportare în adăpostul de protecţie civilă
- pe timpul adăpostirii să se respecte ordinea şi curăţenia;

- să nu se introducă în adăpost materiale explozive, inflamabile sau toxice;
- să nu se fumeze sau să se folosească lămpi, felinare sau lumânări în adăpost;
- să nu se introducă animale în adăpost;
- persoanele adăpostite trebuie să aibă asupra lor masca contra gazelor sau mijloace de protecţie
individuale a organelor respiratorii şi ale corpului, documentele de identitate, lanterna, trusa
sanitară, medicamente, rezerva de alimente şi apă în ambalaje etanşe, haine groase, o patură;
în adăposturile individuale: un pat şi obiectele de valoare care ocupă un volum mic;
- să se acorde primul ajutor sanitar victimelor;
- să nu se producă panică;
- să se respecte toate indicaţiile şi ordinele şefului de adăpost;
- să nu se părăsească adăpostul decât la semnalul de încetare a alarmei aeriene şi la
comunicatele transmise de organele de protecţie civilă prin posturile de radio şi televiziune.
113
Tema 11 PC
– Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată.
Reguli de comportare la descoperirea muniţiilor neexplodate.
OMAI 707/2005 - Instrucţiuni privind managementul activităţilor de intervenţie pentru

asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate
ART. 2
(1) Muniţii rămase neexplodate - toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura
de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu
au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise.
(2) Muniţii - cartuşe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau antiaerian,
pînă la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20
mm, bombele şi loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave,
arme sub apă ( torpile şi mine), bombe de aviaţie, grenade de mână, mine de geniu, cartuşe de
semnalizare şi iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizate pentru
încărcarea muniţiilor, mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale
acestora, încărcate cu substanţe explozive.
Legea 481/2004 privind protecţia civilă republicată în 2008
ART. 46
Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se
execută de către subunităţi specializate şi specialişti pirotehnicieni din serviciile de urgenţă
profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit
instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi
aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 47
(2) Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, instituţiile publice şi agenţii economici
asigură subunităţii de intervenţie care execută asanarea pirotehnică accesul în teren şi, gratuit, mâna
de lucru auxiliară, mijloace de transport cu şoferi şi carburantul aferent, materialele, asistenţa
sanitară, precum şi cazarea şi hrănirea efectivelor necesare acestor lucrări.
(3) Paza muniţiilor şi a terenurilor în curs de asanare, precum şi însoţirea transporturilor de muniţii
se execută de personal autorizat.
ART. 48
(1) Persoanele fizice şi juridice care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor au obligaţia să
anunţe de îndată centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenţă profesionist, dispeceratul
integrat de urgenţă, poliţia sau primarul, după caz.
(2) Se interzice persoanelor fizice neautorizate să ridice, să manipuleze ori să utilizeze
muniţia neexplodată.
ART. 50
Formaţiunile de intervenţie prevăzute la art. 47 execută gratuit acţiuni de distrugere a zăpoarelor
care pun în pericol localităţile sau siguranţa cetăţeanului.
114
Reguli de comportare la descoperirea muniţiilor neexplodate
În urma conflictelor armate, pe teritoriul naţional au rămas cantităţi însemnate de muniţie

neexplodată, de diferite tipuri şi calibre (muniţii de infanterie, grenade de mână, bombe de aviaţie şi
de aruncător, proiectile de artilerie, alte elemente de muniţii). Dacă muniţiile la vedere au fost asanate
în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, muniţiile rămase îngropate, astupate, depozitate
în gropi sau distruse parţial au rămas conservate şi sunt descoperite şi astăzi, accidental, în
majoritatea cazurilor ca urmare a efectuării diferitelor lucrări de săpături, acestea fiind în perfectă
stare de funcţionare.
Cauzele principale ale acestor accidente sunt neglijenţa, ignoranţa, curiozitatea deosebită a
celor care le descoperă în a afla ce este în interiorul acestora sau a vedea dacă într-adevăr obiectul
respectiv este activ precum şi folosirea acestor muniţii pentru improvizarea diferitelor scule sau
dispozitive necesare efectuării unor activităţi mecanice.
Elementul care este acţionat şi care produce de altfel explozia muniţiei, este dispozitivul de iniţiere,
acesta fiind introdus în muniţie sub diferite forme: capsă de aprindere, capsă percutantă, focos,
detonator, etc.
Pentru evitarea catastrofelor sau evenimentelor neplăcute cu care se pot confrunta cetăţenii, pe
timpul unei excursii, când săpă o fundaţie pentru ridicarea unei construcţii, când efectuează diferite
lucrări agricole, etc., în locul unde s-au descoperit elemente de muniţii neexplodate, aceştia trebuie să
respecte următoarele reguli elementare :
- Nu le atingeţi.
- Nu le loviţi sau mişcaţi.
- Nu le introduceţi în foc.
- Nu încercaţi să demontaţi focoase sau alte elemente componente.
- Nu lăsaţi copiii să se joace cu asemenea componente.
- Nu ridicaţi, nu transportaţi sau nu introduceţi muniţiile neexplodate în încăperi, locuinţe
sau grămezi de fier vechi.
- În zonele unde se presupune că ar exista muniţii neexplodate nu executaţi lucrări de
îmbunătăţiri funciare, săpături manuale şi nu aprindeţi focul.
- Interziceţi circulaţia vehiculelor, oamenilor şi animalelor în zonă;
- Anunţaţi de urgenţă descoperirea muniţiei neexplodate la:
Poliţie - 955.
Protecţie civilă - 982
Apelul unic de urgenţă - 112
115
Tema 12 PC
– Coduri de culori
Fenomenele meteorologice ce intră sub incidenţa acestui cod sunt:

a) vânt puternic (cu intensificări);
b) ploi importante cantitativ;
c) ninsori abundente şi polei;
d) descărcări electrice frecvente;
e) caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);
f) ger (valori de temperatură sub -10 grade C).
Codul verde nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu
implică o vreme frumoasă sau neapariţia în următoarele zile a unor fenomene meteorologice
periculoase ce pot perturba diverse activităţi.
Codul galben se va folosi pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite
activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea
periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor
în zilele următoare.
Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad
de intensitate mare.
Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de
intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul vântului puternic pot fi
următoarele:
1. Cod portocaliu:
a) întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante;
b) acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate;
c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;
d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;
e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.
2. Cod roşu:
a) avertizare de furtună foarte puternică;
b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;
c) se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole;
d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;
e) circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;
f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat;
g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet perturbată.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul ploilor importante

cantitativ pot fi următoarele:
1. Cod portocaliu:
a) se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;
b) sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice
ale zonelor respective;
c) se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe
râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
d) risc de deversare a reţelelor de canalizare;
e) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce
perturbări ale transportului feroviar;
116
f) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.
2. Cod roşu:
a) se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durată de
câteva zile;
b) sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundaţii şi în
bazinele hidrografice ale zonelor respective;
c) se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot
provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
d) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile;
e) risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare;
f) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul fenomenelor de ninsori

abundente şi polei pot fi următoarele:
1. Cod portocaliu:
a) sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea
respectivă;
b) circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier,
unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate;
c) riscurile de accidente sunt mari;
d) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.
2. Cod roşu:
a) sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de polei, ce pot afecta grav
activităţile umane şi viaţa economică;
b) circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă);
c) distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile;
d) există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul caniculei pot fi

următoarele:
1. Cod portocaliu:
a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap,
persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu
regularitate, precum şi persoanele izolate;
b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.
2. Cod roşu:
a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;
b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap,
persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu
regularitate, precum şi persoanele izolate;
c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul descărcărilor electrice pot
fi următoarele:
1. Cod portocaliu:
a) furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante;
b) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante;
c) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor
pot fi inundate rapid;
d) trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.
117
2. Cod roşu:
a) fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube importante;
b) pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi fructiferi, viţă-de-
vie etc.);
c) zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii spontane ca
urmare a trăsnetelor frecvente;
d) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor distruse;
e) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor
pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.
Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul gerului pot fi

următoarele:
1. Cod portocaliu:
a) gerul (frigul puternic) poate pune în pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales
persoanele în vârstă, cele cu handicap, cele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine
sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul
Raynaud;
b) este necesară o supraveghere specială a copiilor;
c) în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat un
farmacist;
d) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi este
necesar să se consulte medicul;
e) sportivii şi unele persoane care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei
şi agravării simptomelor preexistente.
2. Cod roşu:
a) orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;
b) pericolul este mai mare şi poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales
pentru cele în vârstă, cele cu handicap, cele ce suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine
sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul
Raynaud;
c) este necesară o supraveghere specială a copiilor;
d) în cazuri de sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat de urgenţă
un farmacist;
e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi, în
consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;
f) sportivii şi persoanele care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi
agravării simptomelor preexistente, astfel frisoanele şi amorţirea extremităţilor constituie semne de
alarmă.
118
Tema 13 PC
– Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea populaţiei. Semnale de alarmare.
1. DEFINIREA ÎNŞTIINŢĂRII, AVERTIZĂRII ŞI ALARMĂRII
Înştiinţarea de protecţia civilă este activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre

iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile
administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării
măsurilor de protecţie.
Alarmarea este activitatea de transmitere a mesajelor şi semnalelor prin care se avertizează
populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice,
precum şi al dezastrelor, în scopul trecerii în mod oportun şi organizat la aplicarea măsurilor de
protecţie şi intervenţie.
Avertizarea este activitatea de aducere la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare
despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre.
2. PRINCIPIILE DE REALIZARE A ÎNŞTIINŢĂRII, AVERTIZĂRII ŞI ALARMĂRII
Înştiinţarea se organizează şi se realizează de către, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

şi de serviciile de urgenţă profesioniste pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la
structurile care monitorizează sursele de risc, în scopul asigurării timpului necesar alarmării, evitării
surprinderii personalului sau a populaţiei, adăpostirii efectivelor, protecţiei bunurilor materiale şi
intervenţiei imediate pentru limitarea efectelor distructive.
Înştiinţarea de protecţie civilă cuprinde:
înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;
- înştiinţarea despre executarea loviturilor nucleare, chimice, biologice sau convenţionale;
- înştiinţarea despre pericolul producerii dezastrelor.
Înştiinţarea despre pericolul atacurilor din aer se asigură pe baza datelor primite de la Statul
Major al Forţelor Aeriene, Statul Major al Forţelor Navale, marile unităţi şi unităţile subordonate
acestora, de la instituţii publice de specialitate, precum şi de la alte surse de informare.
Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer, se referă la introducerea situaţiilor
de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei aeriene.
Prealarma aeriană se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare
unui timp de zbor de 15-20 minute faţă de frontiera de stat a României sau de limita grupurilor de
judeţe.
Alarma aeriană se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare unui
timp de zbor de 7-10 minute faţă de frontiera de stat a României sau de limita grupurilor de judeţe.
În cazul unui atac iminent, atunci când nu s-a declanşat starea de război, primele mesaje de
prealarmă şi alarmă aeriană se transmit cu aprobarea Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă, pe baza informaţiilor furnizate Statul Major al Forţelor Aeriene (pe bază de Protocol).
Pe timp de pace înştiinţarea despre producerea sau pericolul producerii accidentului nuclear şi
chimic se realizează la ordinul ministrului internelor şi reformei administrative de către Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea comitetelor pentru situaţii de urgenţă.
Încetarea alarmei aeriene se transmite când ţintele aeriene s-au depărtat de frontiera de stat a
României sau de limita grupurilor de judeţe la o distanţă corespunzătoare unui timp de zbor de 7 -10
minute.
Mesajul de prealarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă,
al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, unităţilor militare din structura Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, şefilor inspectoratelor judeţene ale Ministerului Administraţiei şi
119
Internelor, direcţiilor regionale, staţiilor şi nodurilor de cale ferată importante, centralelor nuclearo-
electrice, termocentralelor şi hidrocentralelor electrice, instituţiilor publice şi agenţilor economici
importanţi (cu producţie de apărare; care folosesc în procesul de producţie surse radioactive sau
substanţe toxice etc.).
Organele la care se transmit mesajele de prealarmă aeriană se stabilesc prin plan de şefii
inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă de la
municipii şi oraşe.
Mesajul de alarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi
comitetelor pentru situaţii de urgenţă, cât şi personalului care acţionează sistemele şi mijloacele de
alarmare.
Mesajul de încetare a alarmei aeriene se transmite tuturor organelor la care s-a introdus alarma
aeriană şi prealarmă aeriană. La localităţile şi agenţii economici care au suferit lovituri din aer,
semnalul de încetarea alarmei aeriene se declanşează la ordinul inspectorului de protecţie civilă al
localităţii sau agentului economic respectiv, în funcţie de stadiul acţiunilor de limitare şi înlăturare a
urmărilor atacurilor din aer, după ce s-a raportat eşalonului superior.
În situaţia când s-a transmis numai mesajul de prealarmă aeriană, mesajul de încetarea alarmei
aeriene reprezintă şi încetarea prealarmei aeriene.
Responsabilitatea înştiinţării despre pericolul contaminării radioactive, cu substanţe toxice şi
agenţi patogeni, revine inspectorilor de protecţie civilă de la sursele de risc şi staţiilor de măsurare a
radioactivităţii mediului.
Aceştia au obligaţia de a înştiinţa inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, toate
localităţile dispuse pe direcţia de propagare a norului nuclear, chimic sau biologic.
Avertizarea populaţiei în bune condiţii se realizează de către autorităţile administraţiei

publice centrale sau locale, după caz, prin mijloace de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite
de la structurile abilitate.
Alarmarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau

locale, după caz, prin mijloace specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea
populaţiei şi angajaţilor. Oportunitatea alarmării constă în avertizarea populaţiei şi angajaţilor în timp
scurt şi se realizează prin asigurarea unor sisteme şi mijloace de alarmare care să poată fi acţionate
imediat.
Autenticitatea alarmării constă în transmiterea unor semnale de alarmare, destinate prevenirii
populaţiei şi angajaţilor care să nu creeze confuzii.
Stabilitatea alarmării constă în avertizarea populaţiei şi angajaţilor în orice situaţie creată şi se
asigură prin :
· menţinerea în permanentă stare de funcţionare a fiecărui mijloc de alarmare ;
· folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice
diferite de funcţionare(electrică, aer comprimat, abur, carburanţi etc.);
· asigurarea continuităţii legăturilor necesare acţionării mijloacelor de alarmare ;
· restabilirea în timp scurt a mijloacelor şi sistemelor afectate ;
· manevra judicioasă a forţelor şi mijloacelor de alarmare în sectoarele şi raioanele de
intervenţie ;
· asigurarea unui înalt nivel de pregătire a personalului ce deserveşte mijloacele de alarmare
3. ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă organizează şi execută înştiinţarea:

- comitetelor pentru situaţii de urgenţă de la ministere şi organele de specialitate ale
administraţiei publice centrale care dispun de legături proprii;
120
- inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi unităţile militare subordonate, pe
zone şi grupe, ţinând seama de organizarea teritorial-administrativă a ţării, zonele de
operaţii şi direcţii probabile operative şi tactice, astfel încât transmiterea mesajelor să se
facă în cel mai scurt timp posibil.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă de la ministere şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale care dispun de reţele proprii de legături, înştiinţează organele şi agenţii
economici importanţi subordonaţi (dispeceratele acestora) în timp de 1-2 minute din momentul
primirii mesajelor de înştiinţare.
Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor
acestuia, înştiinţează pe grupe şi trepte comitetele pentru situaţii de urgenţă de la municipiile, oraşele
şi comunele din judeţ, cu prioritate localităţile mai importante, în timp de 1-6 minute din momentul
primirii mesajelor de înştiinţare.
Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă de la municipiile reşedinţă de judeţ şi
comitetele pentru situaţii de urgenţă de la celelalte municipii şi oraşe înştiinţează comunele,
instituţiile publice şi agenţii economici subordonaţi acestora precum şi unele comune stabilite de
inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, în 1-4 minute din momentul primirii mesajului de
înştiinţare.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă de la comune înştiinţează satele din compunerea lor
teritorial - administrativă. Comitetele pentru situaţii de urgenţă de la agenţii economici organizează
înştiinţarea dispeceratelor şi secţiilor de producţie.
Inspectoratele judeţene ale Ministerului Administraţiei şi Internelor organizează înştiinţarea
unităţilor şi formaţiunilor subordonate pe baza datelor primite de la eşaloanele superioare şi
inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă conform “Metodologiei transmiterii mesajelor de
înştiinţare a unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor despre situaţii de protecţie civilă”.
Înştiinţarea unităţilor şi formaţiunilor militare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi
celorlalte servicii speciale din cadrul sistemului de securitate naţională se organizează şi execută atât
de către eşaloanele superioare cât şi la ordinul comandantului garnizoanei.
Pentru transmiterea mesajelor în timp util, inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă
care au atribuţii de înştiinţate întocmesc scheme de înştiinţare care cuprind: eşalonul superior, marile
unităţi şi unităţile militare de la care primesc mesaje de înştiinţare, organele, localităţile şi agenţii
economici prevăzuţi a fi înştiinţaţi, organizate pe grupe şi trepte de înştiinţare ; mijloacele de
transmisiuni folosite pentru înştiinţare, precum şi alte date utile necesare asigurării înştiinţării.
Numărul grupelor de înştiinţare se stabileşte astfel încât să se asigure înştiinţarea în cel mai scurt
timp şi o bună recepţie a mesajelor în situaţiile când acestea sunt transmise simultan pentru toţi
corespondenţii. Fiecare grupă de înştiinţare va fi compusă, de regulă din 6-8 corespondenţi.
Schemele de înştiinţare vor fi aprobate de inspectorii de protecţiei civilă de la organele cu
atribuţii de înştiinţare.
Pentru realizarea înştiinţării se folosesc : echipamentele de înştiinţare tip - F-1001A şi B,
centrale telefonice operative : aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial;
căi şi circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar din sistemul de telecomunicaţii
teritorial ; căi şi circuite telefonice ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; staţii şi receptoare
radio de tip militar, receptoare cu frecvenţe fixe, radiotelefoane din înzestrarea protecţiei civile sau a
unor agenţi economici, mijloace mass media şi poşta electronică.
În timp de pace, echipamentele de înştiinţare tip F-1001 se instalează în posturile de înştiinţare-
alarmare aflate la sediile inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă sau a comitetelor pentru
situaţii de urgenţă.
La primirea ordinului de trecere la realizarea capacităţii de protecţie civilă, treapta a II-a ,
echipamentele de înştiinţare tip F-1001 se mută şi se instalează în punctele de comandă, unde se
asigură din timp de pace condiţiile tehnice şi circuitele necesare.
Echipamentele de înştiinţare tip F-1001A sunt destinate să asigure şi acţionarea pe judeţe sau
grupuri de judeţe, a sistemelor centralizate de alarmare din municipii şi oraşe.
121
Pentru realizarea centralizată a înştiinţării prin fir, este organizat sistemul automat de
înştiinţare al protecţiei civile din România, dotat cu echipamente de înştiinţare şi alarmare tip F-1001
A şi B, căi şi circuite telefonice de interconectare.
Sistemul cuprinde următoarele subsisteme de înştiinţare :
- subsistemul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în care sunt incluse şi
organele de specialitate ale administraţiei publice centrale care dispun de legături proprii,
inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi comisiile de protecţiei civilă de la municipii şi
oraşe precum şi unităţile militare subordonate;
- subsistemele inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în care sunt incluse
comitetele pentru situaţii de urgenţă de la municipiile, oraşele şi localităţile importante dispuse pe
teritoriul judeţelor.
Pentru transmiterea şi recepţionarea mesajelor de înştiinţare prin radio se folosesc autostaţii
(staţii) radio de tip militar, receptoare şi radiotelefoane cu frecvenţe fixe, organizate în direcţii şi
reţele radio de înştiinţare, potrivit prevederilor Dispoziţiilor de comunicaţii elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă.
Statul Major al Forţelor Aeriene şi Statul Major al Forţelor Navale asigură caracteristicile de
lucru radio în reţelele de înştiinţare centralizate şi direcţiile de cooperare proprii, cu Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă.
Inspectoratele şi comitetele pentru situaţii de urgenţă asigură pregătirea punctelor de comandă
pentru primirea mesajelor de înştiinţare şi transmiterea acestora la organele prevăzute a fi anunţate.
În punctele de comandă de protecţie civilă, la introducerea capacităţii de protecţie civilă, treapta a
II-a, se asigură personal operativ şi tehnic de specialitate. Personalul operativ răspunde de primirea şi
transmiterea mesajelor de înştiinţare şi de darea semnalelor de alarmare, cu aprobarea inspectorilor
de protecţie civilă. Data, ora şi minutul primirii şi transmiterii mesajelor de înştiinţare şi semnalelor
de alarmare se înscriu în jurnalul acţiunilor de luptă. Personalul tehnic răspunde de verificarea,
acţionarea şi repararea mijloacelor de înştiinţare şi alarmare , aflate în punctele de comandă.
4. ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ALARMĂRII
Alarmarea populaţiei şi angajaţilor se realizează prin semnale acustice şi optice, emise cu ajutorul
mijloacelor de alarmare, comunicări transmise de studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi
televiziune centrale şi locale ( indiferent de forma de proprietate), de staţiile de radioficare şi
radioamplificare precum şi prin microfon sau de la memoria de mesaje a terminalului de sirenă
inteligent.
Semnalele de alarmare a populaţiei şi angajaţilor sunt : prealarma aeriana, alarmă aeriană; alarmă
la dezastre şi încetarea alarmei.
Durata fiecărui semnal este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia
sirenelor cu aer comprimat (dinamice) la care durata este un minut.
Semnalul „ PREALARMA AERIANA “ se compune din 3 impulsuri a 32 secunde fiecare cu
pauza de 12 secunde între ele.
Semnalul “ALARMA AERIANĂ “ se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză
de 4 secunde între ele.
Semnalul “ALARMA LA DEZASTRE” se compune din 5 impulsuri a 16 secunde fiecare cu
pauză de 10 secunde între ele.
Semnalul “ÎNCETAREA ALARMEI“ se compun dintr-un semnal continuu, de aceeaşi
intensitate cu durata de 2 minute.
Pentru alarmarea populaţiei şi angajaţilor, la localităţi şi agenţi economici, se asigură din timp de
pace sisteme şi mijloace de alarmare.
Sistemul de alarmare al unei localităţi sau agent economic poate cuprinde : centrale de alarmare;
mijloace de alarmare acţionate centralizat; mijloace de alarmare acţionate local; staţii de televiziune
locale şi staţii de radioficare.
122
5. MIJLOACE DE ALARMARE
După principiul de construcţie şi funcţionare mijloacele de alarmare se clasifică în : mijloace

acustice şi mijloace optice.
Mijloacele de alarmare acustice asigură:
- transmiterea de mesaje verbale în direct sau preînregistrate prin intermediul sirenelor
electronice;
- emiterea de sunete acustice cu frecvenţe de 200-500 Hz prin mijloace:
- speciale : sirene electrice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat, motosirene, şi sirene
de mână.
- obişnuite : fluiere cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.
Mijloacele de alarmare optice asigură emiterea de semnale luminoase şi pot fi : panouri sau
dispozitive luminoase.
Numărul, tipul mijloacelor de alarmare şi locurilor de instalare a acestora, pentru asigurarea
alarmării localităţilor şi agenţilor economici se stabilesc de către inspectoratele şi comitetele pentru
situaţii de urgenţă împreună cu comisiile de transmisiuni-alarmare, pe baza normelor de înzestrare şi
în raport cu caracteristicile tehnice ale mijloacelor, cu condiţiile locale de propagare a sunetului
produs de acestea şi cu nivelul zgomotului de fond existent în zonă, astfel încât să se acopere întreaga
zonă populată.
Pentru alarmarea localităţilor şi agenţilor economici se folosesc sirene electronice, electrice de
5,5 KW şi de 3 KW, cu aer comprimat (dinamice) şi motosirene.
Alarmarea interioară a halelor de producţie, complexelor comerciale, sălilor de spectacole şi de
sport, staţiilor de metrou etc. cu nivel de zgomot ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să
producă un semnal sonor mai mare decât zgomotul de fond, precum şi cu mijloace optice.
Sirenele electronice şi electrice se instalează la : construcţiile industriale, hidrotehnice, social-
culturale, economico-administrative, şcoli, clădiri de locuit, agenţi economici cu grad de risc,
instituţii publice, unităţi şi formaţiuni militare.
Caracteristicile generale pa care trebuie să le îndeplinească sirenele electronice sunt:
- trebuie să permită ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al caracteristicii de radiaţie
sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale locului de amplasare
(trepte de putere, orientare).
- valorile minime de presiune acustică ce trebuie să le realizeze sirenele:
Putere (w) Nivel acustic la distanţa de 30 m (Db)

1200
I = 111
1800 I = 112,50
2400 I = 117
Sirenele trebuie prevăzute obligatoriu şi cu baterii de acumulatori care să le asigure

funcţionarea independentă pentru o perioadă de timp determinată.
Sirenele cu aer comprimat se asigură în două variante : tip uzinal şi tip independent.
Sirenele cu aer comprimat de tip uzinal se instalează la agenţii economici importanţi care
folosesc în procesul de producţie aer comprimat şi asigură debitul de aer necesar funcţionării
acestora.
Sirenele cu aer comprimat de tip independent, se instalează în zonele centrale ale municipiilor,
precum şi în cartierele de locuinţe ale acestora dens populate unde nu sunt sirene de tip uzinal.
Acestea se instalează de regulă pe cele mai înalte construcţii existente în localitate : hoteluri, blocuri
turn etc.
Distanţa între două sirene cu aer comprimat trebuie să fie de regulă de cel puţin 2 Km.
Instalarea mijloacelor de alarmare se execută în conformitate cu normele, regulamentele şi
instrucţiunile în vigoare referitoare la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice şi
123
cu aer comprimat.
Centralele de alarmare sunt destinate pentru acţionarea centralizată a sirenelor electronice,
electrice şi a celor cu aer comprimat din municipii, oraşe şi agenţi economici care au instalate mai
mult 5.
Centralele de alarmare se instalează în punctele de comandă de protecţia civilă ale localităţilor şi
agenţilor economici în încăperi amenajate şi destinate acestui scop, care să îndeplinească condiţii
tehnice de funcţionare corespunzătoare. În localităţile şi la agenţii economici unde nu sunt amenajate
puncte de comandă de protecţie civilă, centralele de alarmare se instalează la sediile comisiilor de
protecţie civilă ale acestora.
Încăperile în care se instalează centralele de alarmare se prevăd cu instalaţii electrice şi de
telecomunicaţii necesare acţionării sirenelor, mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor,
instrucţiuni de exploatare a centralelor de alarmare şi de protecţie şi securitatea muncii, planul
localităţii şi agentului economic cu amplasarea mijloacelor de alarmare şi tabloul cu chei de la toate
cofretele sirenelor
Municipiile care au în subordine oraşe, trebuie să asigure telecomanda centralelor de alarmare
ale acestora.
La municipiile reşedinţă de judeţ, centralele de alarmare se instalează în punctele de comandă de
protecţie civilă judeţene şi municipale, astfel încât , în cazul scoaterii din funcţiune a uneia din
acestea, să se asigure alarmarea corespunzătoare a localităţii. Centralele de alarmare de la punctele de
comandă de protecţie civilă ale municipiilor şi oraşelor trebuie să fie telecomandate de la punctele de
comandă ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
În municipiul Bucureşti, centralele de alarmare se instalează în punctul de comandă al acestuia
şi în punctele de comandă ale fiecărui sector. Centralele de alarmare ale sectoarelor sunt
telecomandate de la punctul de comandă al municipiului Bucureşti.
La centralele de alarmare instalate în punctul de comandă al municipiului Bucureşti se
conectează 10-15% din sirenele existente în fiecare sector, pentru a se asigura acţionarea acestora în
cazul în care punctele de comandă de protecţie civilă respective au fost scoase din funcţiune în cazul
atacului din aer sau al producerii unui dezastru.
În punctele de comandă de protecţie civilă ale agenţilor economici importanţi se asigură centrale
de alarmare cu o capacitate care să acţioneze centralizat toate sirenele electronice, electrice şi cu aer
comprimat existente, precum şi cele care se prevăd a se mai instala. Aceste centrale de alarmare se
telecomandă de la punctele de comandă ale localităţilor în care sunt dispuşi respectivii agenţi.
124
Tema 14 PC
– Exerciţiu de folosire a mijloacelor de protecţie
individuală în caz de accident chimic
HOTĂRÂRE Nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea
mijloacelor de protecţie individuală a cetăţenilor
ART. 1
Prin protecţie individuală se înţelege ansamblul de măsuri ce trebuie desfăşurat, în cazul producerii
unui accident, în vederea limitării sau înlăturării efectelor nocive asupra organismului uman, imediate
sau întârziate, ale uneia sau mai multor substanţe periculoase.
ART. 2
(1) Prin mijloc de protecţie individuală se înţelege echipamentul care contribuie la apărarea
organismului uman împotriva substanţelor periculoase.
(2) Mijloacele de protecţie individuală sunt destinate protejării căilor respiratorii, ochilor şi pielii
împotriva acţiunii substanţelor periculoase.
(3) Potrivit rolului pe care îl au în asigurarea protecţiei organismului uman, mijloacele de protecţie
individuală se clasifică astfel:
a) mijloace de protecţie a căilor respiratorii şi a ochilor, respectiv:
a 1) filtrante: masca contra particulelor şi aerosolilor;
a 2) filtrant-sorbante: semimasca şi masca contra gazelor cu cartuş filtro-sorbant;
a 3) izolante: aparate sau măşti izolante şi aparate de respirat cu aer comprimat;
b) mijloace de protecţie a pielii: completuri de protecţie.
(4) Măştile filtrante şi filtrant-sorbante apără faţa şi căile respiratorii împotriva acţiunii vătămătoare
a substanţelor toxice, depunerii prafului radioactiv şi agenţilor microbieni.
(5) Mijloacele izolante sunt mijloacele de protecţie individuală a căilor respiratorii, care, spre
deosebire de măştile filtrante şi filtrant-sorbante, izolează complet căile respiratorii de mediul
înconjurător.
(6) Completurile de protecţie sunt echipamente confecţionate din materiale care să asigure protecţia
pe timpul acţiunii sau staţionării într-o zonă contaminată.
ART. 4
Asigurarea cu mijloace de protecţie individuală a cetăţenilor se va face în conformitate cu tipul de
risc specific fiecărui obiectiv: nuclear, radiologic, chimic sau biologic.
ART. 5
(1) Obligaţia asigurării cu mijloace de protecţie individuală a cetăţenilor care se află în zonele de
planificare la urgenţă revine fiecărui obiectiv sursă de risc.
(2) Cetăţenii care se află în afara zonei de planificare la urgenţă au obligaţia să-şi asigure, prin grijă
proprie, mijloacele de protecţie individuală.
ART. 7
(1) Fondurile financiare necesare pentru achiziţionarea mijloacelor de protecţie se asigură după
cum urmează:
a) de către proprietarul sau administratorul obiectivului sursă de risc, pentru categoriile de cetăţeni
prevăzute în anexa nr. 2, pentru zona de planificare la urgenţă, precum şi pentru salariaţii proprii;
b) de către instituţiile sau organizaţiile din care fac parte, pentru forţele care participă la intervenţie;
125
c) de către autorităţile administraţiei publice locale, pentru personalul propriu care coordonează
intervenţia sau participă la misiuni de intervenţie.
(2) Instituţiile cu responsabilităţi în asigurarea cu mijloace de protecţie individuală sunt obligate să-
şi prevadă anual în bugetele proprii fondurile necesare achiziţionării de mijloace de protecţie
individuală şi pentru menţinerea în stare de operativitate a acestora.
Se vor consemna:
- data exerciţiului
- numărul de mijloace de protecţie individuală (măşti contragazelor, costume de protecţie)
- timpul de îmbrăcare al mijloacelor de protecţie individuală
- recomandări pentru îmbunătăţirea timpului
126
Tema 15 PC
– Mijloace improvizate de protecţie pentru
ieşirea din atmosfera contaminată. Construirea unor mijloace
simple utilizate pentru ieşirea din atmosfera contaminată.
1. Filtru cu cărbune
Dintr-un bidon de plastic cu volumul de 1 1itru (spre exemplu, cele folosite pentru băuturile
răcoritoare din comerţ), prin introducerea de rondele de hârtie de filtru sau sugativă, rondele de pânză
şi tifon, precum şi mangal mărunţit, în straturi succesive, se poate realiza un filtru cu rezultate foarte
bune pentru protecţia respiratorie. Pentru utilizare, respiraţia se face numai pe gură, prin intermediul
acestui dispozitiv.
2. Masca tip glugă

Gluga se confecţionează din pănză groasă, cu vizorul din folie de polietilenă cusut peste golul
practicat în pânză, în dreptul ochilor. În dreptul nasului şi al gurii se face un buzunar, căruia, la partea
superioară i se aplică o bucată de sârmă sau o bentiţă de tablă, cu care masca se va fixa pe nas după
aplicarea pe faţă. Filtrul se realizează din 2-4 bucăţi de postav şi vată, cu grosimea de cca. 2 cm, care
se coase în cruce şi diagonale, peste care se toarnă funcţie de gazul toxic pentru care se face protecţia
una dintre soluţiile de mai jos. După umezire, filtrul se introduce în buzunarul practicat în mască.
Soluţii pentru stropit filtrul:

¨ împotriva bioxidului de sulf – 50 g bicarbonat de sodiu în 100 ml apă;
¨ împotriva clorului – 50 g tiosulfat de sodiu în 100 ml apă;
¨ împotriva acidului cianhidric – 10 g sulfat de cupru ( piatră vânătă ) la 100 ml apă;
¨ împotriva hidrogenului sulfurat – 2 g cloramină la 100 ml apă;
¨ împotriva amoniacului – 50 g acid tartric ( sare de lămâie ) la 100 ml apă. Acidul tartric se
poate înlocui cu zeama stoarsă de la 2 – 3 lămâi.
3. Mijloace improvizate din materiale aflate la îndemână
¨ dintr-un prosop înfăşurat pe lungime în interiorul căruia se introduce vată, se umezeşte şi
se leagă la ceafă, peste gură, nas – pentru protecţia căilor respiratorii;
¨ din feşe de tifon sau pânză suprapuse, între care se introduce vată sau tifon din abundenţă,
se umezesc, se aplică peste nas şi gură şi se leagă la ceafă – pentru protecţia căilor
respiratorii;
¨ ochelari de protecţie sau de vedere (în cazul celor ce folosesc uzual ochelarii de vedere) pe
ramele cărora se pune un pansament de vată – pentru protecţia ochilor;
¨ din pelerine de ploaie, sau de pescar din material de fâş sau plastic, din haine de piele sau
pânză ţesută foarte des, din material de polietilenă (folosite pentru ambalarea diverselor
obiecte sau la solarii) – pentru protecţia pielii. Hainele se vor îndoi până sub gât, se vor
lega (strănge) cu sfoară sau elastic la manşete şi mîneci – pentru protecţia pielii.
¨ eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic (dacă sunt
disponibile) pentru protecţia capului;
¨ cizme de cauciuc, cizme şold (de pescar), cizmuliţe, galoşi, bocanci de schi sau de iarnă,
cizme şi ghete de sau de înlocuitori – pentru protecţia picioarelor. Pentru încălţămintea
care nu este din cauciuc se trag pungi de plastic se înfăşoară în folie de polietilenă;
¨ mănuşi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele – pentru protecţia mâinilor şi
palmelor.
De reţinut ! Aceste mijloace nu oferă protecţie dacă se stă în atmosferă contaminată mai
mult de 3–7 minute. De aceea, cea mai bună metodă de protecţie este părăsirea zonei
contaminate. Mijloacele prezentate mai sus se pot folosi şi în cazul contaminării
radioactive.
127
Tema 16 PC
– Exerciţiu de alarmare-evacuare a
personalului propriu în caz de dezastre
Se vor preciza:
- data exerciţiului
- locul de evacuare
- tipul de dezastru produs
- verficarea personalului cu atribuţii conform planului de apărare împotriva dezastrelor
(cutremure, inundaţii), planul de evacuare în situaţii de urgenţă
- timpul necesar evacuării personalului
- recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei
128
Tema 17 PC
– Concluzii rezultate din controalele preventive
executate şi din natura, frecvenţa şi amploarea
129
INSTRUCTIUNI SPECIFICE
FIECARUI SECTOR DE
ACTIVITATE IN DOMENIUL
130

APROBAT,
Director D.R.M.L. Constanta
INSTRUCŢIUNI
specifice de prevenire a incendiilor pentru lucrările cu foc deschis
Executantul lucrării este obligat să utilizeze pentru efectuarea lucrărilor cu foc deschis
echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.
Toate echipanentele şi aparatele se întreţin şi se va verifica în conformitate cu instrucţiunile
furnizorului , proprietarul acestuia fiind obligat să facă dovada efectuăii operaţiunilor menţionate , la
termen şi de către personal de specialitate
1). PREGĂTIREA ZONEI DE LUCRU presupune:
-pregătirea locului unde urmează să se execute operaţiinea de sudare sau de tăiere cu flacăra
oxiacetililenica ;
-înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minimum 2m. şi bine ancorate de
podea;
-protecţia pardoselei din materile combustibile cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm. cu tablă sau
din plăci din materiale necombustibile;
-îndepărtarea materialelor şi subtanţelor combustibile transportabile la o distanţă la cel puţin 10m. de
locul sudurii sau tăierii;
-curăţarea pasajelor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100mm. de o parte şi de alta în jurul punctului
de lucru;
-umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor de construcţie combustibile
fixe pentru a fi ferite de contactul cu scânteile , brocurile de sudură , cu flacără , sau cu alte partiucule
de materiale incandescente ;
-înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc(scântei particule incandescente etc.)să intre în contact cu
materialele combustibile care se află în încăperile adiacente , sau la cota inferioară prin acoperirea sau
obturarea golurilor sau orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri necombustibile ;
-dotarea cu mijloace de prima intervenţie corespunzătoare
-asigurarea , prezenţei persoanei desemnate să suprevegheze executarea lucrărilor cu foc deschis;
Lucrările de sudare la instalaţii , rezevoare , recipiente şi conducte în care sau vehiculat şi
depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili , se vor efectua numai după golirea , aerisirea
, spălarea umplerea cu apă sau cu gaze inerte -izolarea acestora prin flanşe oarbe de restul instalaţiilor
şi după efectuarea analizelor de laborator .
-piesele instalaţiile şi materilalele la care se vor executa operaţiuni de sudare sau de tăiere se vor
curăţa în prealabil de materiale combustibile cum sunt uleiurile , textilele etc.
a).La sudarea sau tăierea cu flacăra oxiacetilenică
-amplansarea la distanţe de siguranţa a generatorului de acetilena transportabil şi a buteliei de oxigen ,
la cel puţin 10m. între acestea şi locul de sudare cu foc deschis şi reseciv cel puţin 5m. între ele .
131

-generatoarele cu acetilenă transportabile se instalează de regula în aer liber , în afara încăperii unde
se sudează şi ferite de razele solare şi de sursele de foc deschis;
-în mod excepţional se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai în
încăperi în care se execută lucrări de reparaţii , montaj sau de întreţinere cu caracter temporar cu
respectarea următorelor condiţii:
-debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2m. cubi/h;
-generaorul să fie verificat şi să posede placa de timbru ;
-încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4kgr;
-încăperea să aibă un volum de minimum 350m. 3 şi să fie bine ventilată ;
-să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţă;
-să se realizeze pe toată durata amplasării generatorului în încăpere , oprirea funcţionării eventualilor
utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei ;
b). La sudarea electrică
-înlăturarea contactelor imperfecte sau a defectelor de izolaţie
-racordarea corespunzătoare a pieselor de sudare;
-asigurarea secţiunii şi continuităţii cablurilor de alimentare cu energie lectrică ;
2). EXECUTAREA LUCRARII
În timpul executării lucrării trebuie să se asigure :

-supravegherea permenentă şi cu atenţie a flăcării , a dispersiei (a răspândirii) şi a traiectoriilor
scânteilor sau particculelor de materiale incandescente şi a intensitătii fluxului de căldură ;
-stingerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apa;
-închidrea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilenă , dacă ,durata întreruperii
executării lucrării depăşeşte 10 minute;
-interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse)de buteliile de oxigen sau de generatoarele de
acetilenă;
-împiedicarea transmiterii accidentale de curent electric prin instalaţia de sudare în conductoarele
neutre sau punerea la pamint a circuitului primar;
-urmărirea apariţiei curenţilor indeşi în iesele metalice din jurul cablurilor de sudare , la utilizarea
curentului alternativ;
3).DUPA TERMINAREA LUCRARII SE VOR LUA URMATOARELE MASURI:
-verificarea minuţioasă a locului în care s-a executat lucrarea , precum şi a spaţiilor adiacente şi a
celor situate la cotele inferioare sau superioare , pentru a constata dacă li s-au creat focare de incendiu
(zone incandescente , resturi de ars sau degajări de fum)etc.;
-descoperirea tuturor zonelor protejate , verificăndu-se dacă starea lor este intactă , şi luarea de măsiri
în consecinţă ;
-verificarea la anumite intervale , pe percusul mai ultor ore şi în timpul nopţii , a situaţiei existente la
locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acesteia ;
-depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare ;
-reamplasarea în poziţiilor iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la
terminarea lucrării ;
132

-colectarea nămolului (şlamului)de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora
într-un loc special amenajat ;
Executarea lucrărilor de sudură , tăiere , lipire sau altor asemenea lucrări în locuri în care
acestea sunt interzise prin reglementări tehnice sau prin dispoziţii interne , fără permis de lucru cu foc
ori fără a fi asigurate toate măsurile şi condiţiile menţionate în permis, constituie conravenţie conform
H.G.NR.537/ 2007şi se sancţionează cu amendă .
INTOCMIT,
133

APROBAT,
- LABORATOR MARIMI ELECTRICE –
INSTRUCTIUNI SPECIFICE DE PREVENIRE SI APARARE IN DOMENIUL

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT DIN LABORATORUL MARIMI

ELECTRICE
Obligatiile personalului angajat sunt:

periodice;
- sa utilizeze, potrivit instrucţiunilor date, substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele,
maşinile, aparatura si echipamentele de lucru;
- sa comunice imediat directorului ori persoanelor împuternicite de acesta orice situaţie care
este îndreptăţit sa o considere un pericol de incendiu, precum si orice defecţiune sesizata la sistemele
de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de director, atât cat ii permit cunostiintele si sarcinile
sale, in vederea realizării masurilor de apărare împotriva incendiilor;
2) MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR SAU A ALTOR SITUATII DE

URGENTA
a. Masurile ce se impun la exploatrea instlatiilor, echipamentelor, aparatelor si

utilajelor din incaperile laboratorului:
· Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductoare izolate.

· Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal şi de siguranţă vor fi exploatate cu respectarea
prevederilor normelor în vigoare.
· La folosirea instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat se va asigura o bună funcţionare a
utilajelor şi a aparatelor respective, prin revizii înainte de intrarea în funcţiune şi prin
înlăturarea imediată a defecţiunilor constatate.
134

· Încercările aparatelor şi probele pentru medie şi joasă tensiune se vor efectua numai în locuri
special destinate. În zona destinată probelor şi încercărilor nu se va afla decât personalul care
execută încercarea.
· În cazul executării montajelor pentru probe sau încercări nu se vor posta cable de legătură,
indiferent de tensiune în apropierea conductelor din materiale inflamabile sau sub acestea.
· Toate instalaţiile de distribuţie şi protecţie vor fi păstrate în perfectă stare de curăţenie,
elementele de protecţie, siguranţe, întrerupătoare, conductoare, relee etc., se vor verifica
periodic.
· Toate montajele pentru probe sau încercări vor fi executate cu elemente corespunzătoare,
comutatoare, aparate de măsură, cablaje, aparate de protecţie etc., astfel încât să fie exclus
orice pericol de scurt circuit sau supraîncălzire accidentală.
· Toate elementele folosite pentru fixarea cablurilor vor fi din materiale incombustibile.
· Cablele mobile de legătură se controlează înainte de punerea sub tensiune, verificându-se
izolaţia, legătura la pământ, existenţa materialelor de conexiune, ştechere, papuci, cleme etc.
· Tablourile electrice, releele, contactoarele etc., vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar la
tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate, conform proiectelor
· La terminarea lucrului, întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune.
· În încăperi va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă.
· Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor electrice de iluminat,
forţă sau curenţi slabi, în medii explozive, se vor face numai după scoaterea lor de sub
tensiune.
b. Masuri restrictive
În Laboratorul Marimi Electrice este interzis:

 fumatul şi folosirea focului deschis;
 folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică de
orice fel, precum şi a celor deteriorate sau improvizate;
 încărcarea instalaţiilor electrice (conducte, cabluri, transformatoare, întrerupătoare,
comutatoare, prize etc.) peste sarcina admisă;
 suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
 agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice etc., a
obiectelor de orice fel, precum şi adăpostirea de obiecte sau materiale în posturile de transformare sau
de distribuţie;
 folosirea instalaţiilor electrice neprotejate în medii de vapori explozivi şi cu degajări de
praf combustibil;
 executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal
necalificat sau neautorizat;
 utilizarea lămpilor mobile portative fără globuri şi grătare de protecţie sau alimentate prin
cordoane improvizate sau dezizolate;
 intrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în
condiţii care prezintă pericol de incendiu, precum şi lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea
programului de lucru. Cele care se folosesc în condiţiile admise vor fi scoase de sub tensiune şi vor fi
depuse la terminarea programului în locurile stabilite în acest scop;
135

 folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără fişe, direct în
priză;
 înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liţă, staniol sau alte materiale iar clemele siguranţelor
lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte materiale combustibile.
 lăsarea neizolate a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei
instalaţii;
 folosirea siguranţelor fuzibile şi a dispozitivelor de protecţie defecte, improvizate sau cu o
rezistenţă electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalaţiile, maşinile, utilajele, aparatele şi
echipamentele respective;
 lăsarea sub tensiune a maşinilor, aparatelor, utilajelor şi echipamentelor electrice, după
terminarea folosirii, sau programului de lucru la acestea;
 iluminarea cu flacăra deschisa (lumânări, chibrituri, feştile) a locurilor care prezintă pericol
de incendiu;
 executarea lucrărilor de sudură şi de lipire a metalelor cu surse termice fără “permis de
lucru cu foc”;
 păstrarea in birouri a materialelor inflamabile si a cârpelor de şters îmbibate cu ulei, lac,
ceara, etc.
 introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile cu excepţia celor pentru executarea
operaţiunilor de conservare zilnică şi care vor fi în cantităţi minime strict necesare, fără a depăşi
cantitatea de 250 gr.
3) MODUL DE ACTIONARE IN CAZUL DECLANSARII UNUI INCENDIU
La declanşarea unui incendiu în sălile laboratorului Electrice sau în încăperi învecinate acestora se
va acţiona concomitent după cum urmează:
 se alarmează personalul muncitor din cadrul unităţii, se anunţă unitatea de pompieri
militari şi conducerea unităţii;
 se opreşte instalaţia de climatizare;
 se scot de sub tensiune unităţile periferice, aparatele, echipamentele, instalatiile si utilajele,
se opreşte alimentarea cu energie electrică de la panoul de sigurante;
 se acţionează asupra focului cu stingătoare cu CO2 când acestea se produc la calculatoarele
electronice sau imprimante, la aparatura din dotarea laboratorului sau la alte echipamente precum şi la
pardoseala incaperilor laboratorului;
 asupra hârtiei şi materialului lemnos se poate acţiona şi cu apă pulverizată sau spumă
chimică atunci când aceste materiale sunt în spaţii nedotate cu aparatură electronică;
 echipamentele alăturate celor la care s-a declanşat incendiul vor fi acoperite cu pături
antifoc sau ignifugate.
INTOCMIT,
136

APROBAT,
- LABORATOR MARIMI TERMICE–

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT DIN LABORATORUL MARIMI

TERMICE

periodice;

URGENTA


· Baile de ulei vor fi supavegheate pe toata durata utilizarii acestora.
· Utilizarea acestora se face numai de personalul autorizat, in baza unor poceduri de lucru.
· Substanta sau lichidul de lucru al bailor (aer, apa ulei, silicon, etc.) va fi conform cu
normativele in viguare.
· Temperatura si timpul de lucru a acestora nu vor depasi limitele admise.
· Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat normal vor fi exploatate cu respectarea prevederilor
normelor în vigoare.
137


periodic.
tensiune.
În Laboratorul Marimi Termice este interzis:

praf combustibil;
priză;
de incendiu;
138

instalaţii;
lucru cu foc”;
ceara, etc.
INTOCMIT,
139

APROBAT,
- LABORATOR PRESIUNI –

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT DIN LABORATORUL PRESIUNI

periodice;

URGENTA


140

periodic.
tensiune.
În Laboratorul Presiuni este interzis:

praf combustibil;
priză;
de incendiu;
141

instalaţii;
lucru cu foc”;
ceara, etc.
INTOCMIT,
142

APROBAT,
- LABORATOR FORTE SI LUNGIMI –

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT DIN LABORATORUL FORTE SI

LUNGIMI

periodice;

URGENTA


143

periodic.
tensiune.
În Laboratorul Forte si Lungimi este interzis:

praf combustibil;
priză;
de incendiu;
144

instalaţii;
lucru cu foc”;
ceara, etc.
INTOCMIT,
145

APROBAT,
- LABORATOR MASE SI VOLUME –

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT DIN LABORATORUL MASE SI

VOLUME

periodice;

URGENTA


146

periodic.
tensiune.
În Laboratorul Mase si Volume este interzis:

praf combustibil;
priză;
de incendiu;
147

instalaţii;
lucru cu foc”;
ceara, etc.
INTOCMIT,
148

APROBAT,
- INCAPERI CU ALTE DESTINATII ( BIROURI, DEPOZIT

APARATE SI ECHIPAMENTE, etc.) –

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT CARE ISI DESFASOARA

ACTIVITATEA IN ACESTE INCAPERI

periodice;

URGENTA
a. Masurile ce se impun la exploatrea instlatiilor, echipamentelor, utilajelor si a altor

bunuri si materiale ce se gasesc in incinta acestor incaperi:

149

· În încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme de
încălzire cu foc deschis, cu suprafeţe radiante sau incandescente, a căror temperatură este mai
mare decât temperatura de autoaprindere a substanţelor inflamabile din încăpere.
· Nu se admite utilizarea unor instalaţii, aparate, maşini, sobe nestandardizate, neomologate sau
improvizate.
· Toate cazanele, maşinile şi aparate cu foc deschis, folosite pentru încălzire sau gătit vor fi
supravegheate pe timpul funcţionării lor, iar la terminarea programului de lucru se vor opri.
· Exploatarea centralelor termice, precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua
numai de către persoane calificate şi instruite în ceea ce priveşte prescripţiile tehnice de
exploatare ale acestora şi normele de prevenire a incendiilor.
· Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se vor face numai pe baza autorizaţiei
de exploatare, eliberată de Inspectoratul de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat, cu
respectarea instrucţiunilor în vigoare.
· Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte, indicatoarele de
nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire, supapele de siguranţă etc. vor fi
menţinute în perfectă stare de funcţionare. Verificarea lor se va efectua la începerea fiecărui
schimb.
· Oprirea funcţionarii centralelor termice se va face respectând ordinea de închidere a
circuitelor, şi anume:
- se închid robinetele de alimentare cu combustibil;
- se închid robinetele de alimentare cu aer;
- se închide circuitul de alimentare cu apă.
În incaperile cu destinatie birouri, depozit echipamente, aparate si alte materiale, etc. este
interzis:
 folosirea instalaţiilor de încălzire (cazane, calorifere, sobe, radiatoare, aparate şi maşini
de gătit etc.) cu defecţiuni.
 depozitarea în centrala termică a unor utilaje sau materiale care nu au legătură cu
exploatarea acesteia.
praf combustibil;
150

priză;
de incendiu;
instalaţii;
lucru cu foc”;
ceara, etc.
INTOCMIT,
151

APROBAT,
- GARAJE SI PLATFORME DE PARCARE –

1) OBLIGATILE PERSONALULUI ANGAJAT DIN CADRUL S.J.M.L. GALATI

periodice;

URGENTA
a. Masurile ce se impun la parcarea si stationarea autolaboratoarelor, pecum si la

exploatrea instlatiilor, echipamentelor si a altor bunuri din interiorul si din afara
garajelor:
· La clădirile şi construcţiile destinate parcării autovehiculelor se va respecta capacitatea de

garare stabilită în funcţie de GRF a construcţiei şi de tipul autovehiculelor. Garajele auto vor
fi dotate cu instalaţii şi utilaje precum şi materiale de stingere a incendiilor, conform normelor
în vigoare.
· Garajele trebuie prevăzute cu sisteme de ventilaţie şi aerisire naturală sau mecanică pentru
evacuarea vaporilor de benzină şi a gazelor de ardere.
· Iluminarea garajelor se va face electric, cu instalaţii de tip etanş. Lămpile portative vor fi
armate, iar cablul nu va fi aşezat pe căile de acces şi va fi ferit de loviri.
152

· Încălzirea garajelor se va face cu instalaţii de încălzire centrală cu apă caldă, aer sau abur.
· Încălzirea cu sobe este admisă numai în garaje cu capacitatea de cel mult 5 autocamioane sau
10 autoturisme. În acest caz, uşiţele de alimentare a sobelor trebuie instalate în exteriorul
garajelor.
· În interiorul garajelor nu este admisă utilizarea sobelor metalice, reşourilor electrice precum şi
a improvizaţiilor de orice natură.
· Cârpele, câlţii şi în general materialele textile folosite la curăţarea şi la ştergerea mâinilor sau
a unor piese îmbibate cu carburanţi sau ulei, vor fi depuse în lăzi metalice prevăzute cu capace
de închidere, care se evacuează la sfârşitul zilei de lucru în locurile stabilite în acest scop.
· În timpul examinării motorului (carburator, conducte de carburanţi) şi a rezervorului de
combustibil nu se lucrează cu foc deschis în apropiere.
· Rezervorul şi conductele de carburanţi ale vehiculului trebuie să fie în buna stare şi să nu
prezinte fisuri şi pierderi de carburanţi.
· Sistemul de alimentare şi carburaţie, instalaţia electrică, de aprindere şi iluminat ca şi sistemul
de frânare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare.
· Materialele se vor depozita in funcţie de proprietăţi - grad de periculozitate, sensibilitatea la
căldura, fum sau umezeala, reacţia fata de alte materiale, condiţii in care se pot aprinde,
substanţele ce pot fi utilizate la stingerea eventualelor incendii.
· Instalaţiile electrice vor fî verificate periodic si bine întreţinute de personal autorizat in acest
scop;
· În garaje va rămâne sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă, daca este cazul.
În Garaje si platforme de parcare este interzis:

 introducerea în garaj a următoarelor autovehicule:
a. încărcate cu materiale explozive, combustibile sau inflamabile;
b. cu rezervoarele de carburanţi fisurate, sparte, cu capace lipsă sau deteriorate
c. care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;
d. cu motoarele şi ţevile de eşapament supraîncălzite sau fără tobe de eşapament;
e. cu instalaţia electrică defectă, prezentând pericol de incendiu.
 parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi ;
 utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor autovehiculelor sau în vederea
menţinerii în stare de funcţionare (caldă) a celor aflate pe platforma de parcare ;
 amplasarea autovehiculelor pe căile de acces ale platformelor de parcare ;
 păstrarea bidoanelor cu combustibili lichizi, unguenţi sau alte materiale combustibile
precum şi depozitarea chiar temporară a altor obiecte sau materiale care nu fac parte din inventarul
garajelor sau al autovehiculelor.
153

 folosirea focului deschis (lămpi cu benzină etc.), pentru încălzirea motorului sau pentru
executarea unor lucrări de sudură, lipire etc..
 punerea motorului în funcţiune în scopul scoaterii sau introducerii autovehiculului în garaj
se va face numai după aerisirea prealabilă a acestuia.
 folosirea benzinei sau a petrolului pentru curăţirea în garaje a pardoselilor, mâinilor,
îmbrăcămintei sau a pieselor.
 alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto se va face numai în locuri special amenajate,
în timpul zilei, numai în cazuri excepţionale în timpul nopţii la lumina lămpilor electrice protejate. Pe
timpul alimentării, motorul va fi oprit. Nu este admisă alimentarea autovehiculelor în interiorul
garajelor.
priză;
INTOCMIT,
154

APROBAT,
de
domeniul:
05 03 03 02 04
T14
T15
T17
T16
T1
T13
T2
T16
T17
incendiilor T12 T15
T1 T6
T4 T7 T 17
T5 T8
T12 T16
INTOCMIT,
155

APROBAT,
de
domeniul:
06 05 02 01 03
T14
T15
T17
T16
T1
T13
T2
T16
T17
incendiilor T12 T15
T1 T6
T4 T7 T 17
T5 T8
T12 T16
INTOCMIT,
156

Organizarea Activitatii PSI SJML1 Galati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea Activitatii PSI SJML1 Galati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORGANIZAREA ACTIVITAII

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

1. Noţiuni generale privind activitatea de P.S.I. Pag. 2

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor

Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de

Obligaţiile administratorului, conducătorului instituţiei, utilizatorului şi salariatului

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

Obligaţiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării

Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Art.l: D-nul Trandafir Gheorghita, va îndeplini funcţia de cadru tehnic cu atribuţii în

Nr. crt. Numele şi prenumele Funcţia

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Director D.R.M.L. Constanta,

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Anexa 1 la Decizia nr. /

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Anexa 2 la Decizia nr. /

Atribuţiunile comisiei tehnice privind punerea în aplicare,

Obligaţiile personalului cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea

· studiaza si isi insuseste actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

· acorda asistenta tehnica de specialitate la stabilirea masurilor in vederea prevenirii si stingerii

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Anexa 3 la Decizia nr. /

ECHIPA DE PRIMA INTERVENTIE

CONDUCE ACŢIUNEA DE STINGERE

ALARMEAZĂ POMPIERII (TELEFON 112)

MANUIESC HIDRANT INTERIOR

ÎNTRERUPE CURENTUL ELECTRIC,

EVACUEAZĂ PERSOANELE ŞI BUNURILE

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Anexa 4 la Decizia nr. /

ECHIPA DE PRIMA INTERVENTIE

CONDUCE ACŢIUNEA DE STINGERE

ALARMEAZĂ POMPIERII (TELEFON 112)

MANUIESC HIDRANT INTERIOR

ÎNTRERUPE CURENTUL ELECTRIC,

EVACUEAZĂ PERSOANELE ŞI BUNURILE

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Avand in vedere prevederile:

ART. 2 Locurile amenajate pentru fumat sunt urmatoarele:

ART. 3 Persoanele desemnate de respectarea prezentei reglementări, pe sectoare de activitate,

ART. 4 Pentru diminuarea pericolului de incendiu, la amenajarea şi exploatarea locurilor stabilite

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

ART.6 Pentru nerespectarea prevederilor prezentei decizii personalul ce se face vinovat va fi

Director D.R.M.L. Constanta,

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

ART.1 Pe teritoriul institutiei este interzisa utilizarea lucrului cu foc deschis.

ART. 4 Procedura de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permiselor de lucru cu

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

celor care au fost instruiti si semnaturile de luare la cunostinta);

ART. 6 Pentru ducerea la îndeplinire a prezentei decizii se numeşte următorul personal:

ART.8 Pentru nerespectarea prevederilor prezentei decizii personalul ce se face vinovat va fi

Director D.R.M.L. Constanta,

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati

Anexa 1 la Decizia nr. /

LABORATOR REGIONAL DE METROLOGIE – Locatia Galati