Receptarea Textului Scris I Oral Manual

LUCIAN VASILE BÂGIU
RECEPTAREAăTEXTULUIăSCRISă IăORAL
MANUAL DE LIMBA ROMÂN ăPENTRUăSTUDEN IIăSTR INI
Reproducereaă integralăă sauă parţialăă aă textuluiă cărţii,ă prină orice mijloace,ă fărăă
acordul autorului şi/sauăalăediturii,ăesteăinterzisă.
Seria FILOLOGIE
DescriereaăCIPăaăBiblioteciiăNaţionaleăaăRomâniei
BÂGIU, LUCIAN
Receptareaătextuluiăscrisăşiăorală:ămanualădeălimbaăromân ăpentruă
studenţiiăstr ini / Lucian Vasile Bâgiu. - Alba Iulia: Aeternitas, 2018
Conţineăbibliografie
ISBN 978-606-613-158-2
811.135.1
© Lucian Vasile Bâgiu, 2018
Tiparul a fost executat la

SC Tipo-Rex SRL
Editura Aeternitas
Universitateaă„1ăDecembrieă1918”
Str.Gabriel Bethlen, nr. 5
RO 510009 Alba Iulia
Tel: 004-0258-811412
Fax: 004-0258-812630
E-mail: editura_aeternitas@yahoo.com
www.editura-aeternitas.ro
LUCIAN VASILE BÂGIU
Receptareaătextuluiăscrisă iăoral
Manualădeălimbaăromân ă
pentruăstuden iiăstr ini
UNIVERSITATEAă„1ăDECEMBRIEă1918”ăDINăALBAăIULIA
EDITURA ÆTERNITAS
2018
Lui Svanhild Naterstad, Jarmilei Horakova,
lui Sture Magne Alne și lui Daniel Dinulovic
CUPRINS
Argument ......................................................................................................... 7
Scalaănivelurilorăcomuneădeăcompeten eădinăCadrulăEuropeanăComună
deăReferin ăpentruăcunoa tereaăuneiăLimbi ............................................... 9
Cadrulăeuropeanăcomunădeăreferin ăpentruălimbileăstr ineă–
grilaădeăautoevaluare.ăÎn elegere ................................................................... 11
Nivel A1
Curs 1................................................................................................................ 15
1. 1. Exerci iiăpentruăîn elegereaăscrisăă(înăsprijinulăutilizăriiăGrilei
pentru autoevaluare din CECRL) ..................................................................... 15
1. 2. Exerci iiăpentruăîn elegereaăorală (înăsprijinulăutilizăriiăGrilei
Curs 2................................................................................................................ 21
2. 1. Comprehensiunea generalăăaătextelorăscrise .............................................. 21
2. 2. Înţelegereaăgeneralăăaăvorbirii ................................................................... 24
Curs 3 ............................................................................................................... 27
3. 1. Comprehensiuneaăcoresponden ei ............................................................. 27
Curs 4 ............................................................................................................... 35
4. 1. A citi pentru a se orienta ............................................................................ 35
Curs 5 ............................................................................................................... 37
5. 1. Aăcitiăpentruăaăseăinformaă iăaădiscuta ....................................................... 37
Curs 6 ............................................................................................................... 42
6. 1. A citi instruc iunile .................................................................................... 42
6. 2. Comprehensiuneaăanunţuriloră iăaăinstrucţiunilorăorale............................. 43
Nivel A2
Curs 1 ............................................................................................................... 47
1. 1. Exerci iiăpentruăîn elegereaăscrisăă(înăsprijinulăutilizăriiăGrilei
1. 2. Exerci iiăpentruăîn elegereaăorală (înăsprijinulăutilizăriiăGrilei
Curs 2 ............................................................................................................... 56
2. 1. Comprehensiuneaăgeneralăăaătextelorăscrise .............................................. 56
Curs 3 ............................................................................................................... 63
Curs 4 ............................................................................................................... 68
Curs 5 ............................................................................................................... 73
5. 2. Comprehensiuneaăemisiunilorădeăradioă iăaăînregistrărilor ........................ 76
Curs 6 ............................................................................................................... 80
6. 1. Aăcitiăinstruc iunile .................................................................................... 80
5
Nivel B1
Curs 1 ............................................................................................................... 91
1. 1. Exerci iiăpentruăîn elegereaăscrisăă(înăsprijinulăutilizăriiăGrileiă
pentru autoevaluare din CECRL) ...................................................................... 91
1. 2. Exerci iiăpentruăîn elegereaăoralăă(înăsprijinulăutilizăriiăGrileiă
Curs 2................................................................................................................ 98
2. 1. Comprehensiuneaăgeneralăăaătextelorăscrise .............................................. 98
Curs 3 ............................................................................................................... 106
3.2. Comprehensiunea în calitate de auditor...................................................... 109
Curs 4 ............................................................................................................... 112
Curs 5 ............................................................................................................... 117
Curs 6 ............................................................................................................... 124
Nivel B2
Curs 1 ............................................................................................................... 133
1. 1. Exerci iiăpentruăîn elegereaăscrisăă(înăsprijinulăutilizăriiăGrileiă
1. 2. Exerci iiăpentruăîn elegereaăoralăă(înăsprijinulăutilizăriiăGrileiă
Curs 2 ............................................................................................................... 145
2. 1. Comprehensiunea generalăăaătextelorăscrise .............................................. 145
2. 2. Înţelegerea generalăăaăvorbirii ................................................................... 152
Curs 3 ............................................................................................................... 159
3. 2. Comprehensiunea în calitate de auditor..................................................... 163
Curs 4 ............................................................................................................... 173
Curs 5 ............................................................................................................... 178
5. 1. A citi pentru aăseăinformaă iăaădiscuta ....................................................... 178
Curs 6 ............................................................................................................... 190
Bibliografie ...................................................................................................... 201
Scurt ănot ăbiobibliografic ........................................................................... 205
6
Argument
Manualul universitar Receptarea textului scris și oral a fost redactat luând

în considerare Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi i Planul de
învățământ al programului de studii Anul pregătitor de limba română ca limbă
străină ală Universită iiă „1ă Decembrieă 1918”ă dină Albaă Iulia.ă Auă fostă utiliza iă
descriptoriiă activită iloră deă comunicareă lingvisticăă dină CECRLă (scalaă globalăă iă
scalele specifice – lecturaă sauă comprehensiuneaă scrisă,ă audiereaă sauă
comprehensiuneaă orală),ă fiindă valorificatăă iă Grila de autoevaluare din CECRL
(Comprehensiune:ă Citireaă iă Audierea).ă CECRLă aă fostă armonizată cuă statutulă iă
specificul disciplinei Curs practic de limba română: receptarea textului scris și
oral,ă disciplinăă deă specialitateă obligatorie,ă căreiaă îiă suntă alocateă aseă oreă deă
activită iădeăînvă areăsăptămânalăînăprimulăsemestruă(corespunzândănivelurilorăA1ă
iăA2)ă iătreiăoreăsăptămânalăînăalădoileaăsemestruă(corespunzândănivelurilorăB1ă iă
B2).ă Auă fostă astfelă elaborateă câteă aseă cursuriă pentruă fiecareă nivel, luând în
considerareă celeă douăsprezeceă săptămâniă deă predare-învă areă înă fiecareă semestru,ă
precedateădeăunăcursăintroductivă iăurmateădeăcolocviuăcaăformăădeăevaluare.ăNu în
ultimul rând, manualulă aă fostă concepută iă prină raportareă laă celelalteă disciplinele
obligatoriiă dină planulă deă învă ământă ală Anului pregătitor: Cultură și civilizație
românească; Fonetică, vocabular și structuri gramaticale; Comunicare orală și
scrisă; Redactare și compoziție.
Înă compunereaă exerci iiloră iă selectareaătexteloră suport autorul a valorizat
experien aă laă catedrăă înă predareaă limbiiă româneă studen iloră străiniă înă ultimiiă zeceă
ani,ă înă cadrulă universită iloră dină Trondheim,ă Praga,ă Lundă iă Albaă Iulia,ă apelândă
uneoriălaăcompozi iileăcelorăcareăi-auăfostăstuden i,ăpentruăunăplus de autenticitate.
De asemenea, aă avută înă vedereă promovareaă unoră puncteă deă reperă aleă culturiiă iă
civiliza ieiăromâne tiăînăansamblu,ăcuăoăaten ieăparticularăăacordatăăjude ului Alba
iă spa iiloră învecinate.ă Totodată, auă fostă luateă înă considerareă situa ii probabile de
în elegereă aă limbiiă româneă iviteă înă via aă cotidianăă aă studentuluiă străină rezidentă înă
Alba Iulia. Manualul universitar se constituie astfel ca un instrument nu doar de
utilitateă lingvistică,ă ciă iă cuă scopă cultural-educativ.ă Oă oglindăă aă limbii,ă culturiiă iă
civiliza ieiăromâne tiăoferităăînspreăreflectareăalogenuluiăîntruăintegrare.ă
7
8
Scalaănivelurilorăcomuneădeăcompeten e
dinăCadrulăEuropeanăComunădeăReferin ăpentruăcunoa tereaă
unei Limbi1
A1 - Nivelul Introductiv (Breakthrough)

Cuvinte cheie:ăîntrebăriăsimple,ămediulăînconjurătorăapropiată iăfamiliar.
Achizi iaă niveluluiă A1:ă Studentulă poateă în elegeă iă utilizaă expresiiă familiareă iă
cotidiene,ă precumă iă enun uriă simpleă careă vizeazăă satisfacereaă nevoiloră concrete.ă
Poateă săă seă prezinteă sauă săă prezinteă peă cinevaă iă săă punăă uneiă persoaneă întrebăriă
careăoăprivescă(locuin a,ărela ii,ăceăîiăapar ineă...).ăPoateăsăărăspundăăaceluia iătipădeă
întrebări.ăPoateăcomunicaăsimpluădacăăinterlocutorulăvorbe teălentă iădistinctă iăseă
aratăăcooperant).
A2 - Nivelul de baza (Waystage)

Cuvinte cheie:ădescrieri,ăconversa iiăsimple.
Achizi iaă niveluluiă A2:ă Studentulă poateă în elegeă frazeă izolateă iă expresiiă frecventă
folositeă înă rela iaă cuă domeniileă imediateă deă prioritateă (informa iiă personaleă sauă
familiale,ăcumpărături,ămediulăînconjurătorăapropiat,ămuncă).ăElăpoateăcomunicaăînă
situa iiă simpleă iă obi nuite,ă careă nuă ceră decâtă ună schimbă deă informa ii,ă simpluă iă
direct,ăpeăsubiecteăfamiliareă iăobi nuite.ăPoateădescrieăcuămijloaceăsimpleăfamiliaă
sa,ă mediulă săuă înconjurătoră iă evocaă subiecteă familiareă iă obi nuiteă sauă careă
corespundă nevoiloră imediate.ă Candidatulă poateă săă redactezeă oă scrisoareă personalăă
foarteăsimplă.
B1 - Nivel intermediar (Threshold)

Cuvinte cheie: început de autonomie; a se descurca, a- i exprima opinia.
Achizi iaă niveluluiă B1:ă Studentulă poateă în elegeă puncteleă esen ialeă cândă esteă
utilizatăăoălimbăăclarăă iăstandardă iăcândăesteăvorbaădeălucruriăfamiliareăînămuncă,ă
laă coală,ăînătimpulăliber...ăPoateăsăăseădescurceăînăceaămaiămareăparteădin situa iileă
întâlniteă înă călătorieă înă regiuneaă înă careă limbaă esteă vorbită.ă Poateă săă producăă ună
discursă simpluă iă coerentă peă subiecteă familiareă iă înă domeniiă deă interes.ă Poateă
povestiăunăeveniment,ăoăexperien ăăsauăunăvis,ăsăădescrieăoăsperan ăăsauăună elă iăsăă
expunăăpeăscurtămotiveleăsauăexplica iileăpentruăunăproiectăsau o idee.
B2 - Nivelul Post-Intermediar (Vantage)

Cuvinte cheie:ă în elegereaă curentăă iă capacitateaă deă aă conversa;ă emitereă aă uneiă
păreri,ăsus inereăînămodăsistematicăaăuneiăargumentări.
Achizi iaă niveluluiă B2:ă Studentulă poateă în elegeă con inutulă esen ială ală subiecteloră
concrete sau abstracte într-ună textă complex,ă inclusivă oă discu ieă tehnicăă înă
specialitateaă sa.ă Elă poateă săă comuniceă cuăună gradă deăspontaneitateă iă cuă u urin ă,ă
1
Cf. https://www.coe.int/t/dg4/linguistic/source/cefr_moldave.pdf;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cadrul_European_Comun_de_Referin%C8%9B%C4%83_pentru Limbi
9
precum o conversa ieă cuă ună locutoră nativ,ă careă nuă comportăă tensiuniă niciă pentruă
unul,ăniciăpentruăcelălalt.ăElăpoateăsăăseăexprimeăîntr-unămodăclară iădetailatăasupraă
uneiămariăgameădeăsubiecte,ăsăăemităăpăreriăasupraăunuiăsubiectădeăactualitateă iăsăă
expunăăavantajeleă iăinconvenienteleădiferitelorăposibilită i.
10
Cadrulăeuropeanăcomunădeăreferin ăpentruălimbileăstr ine
– grila de autoevaluare. În elegere2
Ascultare
A1.ăPotăsăăînţelegăexpresiiăcunoscuteă iăpropoziţiiăfoarteăsimpleăreferitoareălaămine,ă
laăfamilieăşiălaăîmprejurăriăconcrete,ăcândăseăvorbeşteărarăşiăcuăclaritate.
A2.ă Potă săă înţelegă expresiiă şiă cuvinteă uzualeă frecventă întâlniteă peă temeă ceă auă
relevanţăăimediatăăpentruămineăpersonală(deăex.,ăinformaţiiăsimpleădespreămineăşiă
familiaă mea,ă cumpărături,ă zonaă undeă locuiesc,ă activitateaă profesională).ă Potă săă
înţelegăpuncteleăesenţialeădinăanunţuriăşiămesajeăscurte,ăsimpleăşiăclare.
B1.ă Potă săă înţelegă puncteleă esenţialeă înă vorbireaă standardă clarăă peă temeă familiareă
referitoareă laă activitateaă profesională,ă coală, petrecereaă timpuluiă liberă etc.ă Potă săă
înţelegăideeaăprincipalăădinămulteăprogrameăradioăsauăTVăpeătemeădeăactualitateăsauă
deăinteresăpersonalăsauăprofesional,ădacăăsuntăprezentateăîntr-oămanierăărelativăclarăă
şiălentă.
B2.ăPotăsăăînţelegăconferinţeăşiădiscursuriădestulădeălungiăşiăsăăurmărescăchiarăşiăoă
argumentareă complexă,ă dacăă subiectulă îmiă esteă relativă cunoscut.ă Potă săă înţelegă
majoritateaă emisiuniloră TVă deă ştiriă şiă aă programeloră deă actualităţi.ă Potă săă înţelegă
majoritatea filmelor în limbaj standard.
Citire
A1.ăPotăsăăînţelegănumeăcunoscute,ăcuvinteăşiăpropoziţiiăfoarteăsimple,ădeăexemplu,ă
dinăanunţuri,ăafişeăsauăcataloage.
A2.ă Potă săă citescă texteă foarteă scurteă şiă simple.ă Potă săă găsescă anumiteă informaţiiă
previzibile în diverse materiale cotidiene (de ex., reclame, prospecte, meniuri, orare)
şiăpotăsăăînţelegăscrisoriăpersonaleăscurteăşiăsimple.
B1.ăPotăsăăînţelegătexteăredactate,ăînăprincipal,ăîntr-un limbaj uzual sau referitor la

activitateaă meaă profesională.ă Potă săă înţelegă descriereaă evenimentelor, exprimarea
sentimentelorăşiăaăurărilorădinăscrisoriăpersonale.
B2.ăPotăsăăcitescăarticoleăşiărapoarteăpeătemeăcontemporane,ăînăcareăautoriiăadoptăă
anumiteăatitudiniăşiăpuncteădeăvedere.ăPotăsăăînţelegăprozăăliterarăăcontemporană.
2
Cf. https://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr
11
12
Nivel A1
13
14
 Curs 1
1.ă1.ăExerci iiăpentruăîn elegereaăscris

(înăsprijinulăutilizăriiăGrilei pentru autoevaluare din CECRL3)
A1.ăPotăsăăînţelegănumeăcunoscute,ăcuvinteăşiăpropoziţiiăfoarteăsimple,ădeăexemplu,ă
dinăanunţuri,ăafişeăsauăcataloage.
A1. 1. Citiți următorul orar și răspundeți la întrebări:
Orar An pregătitor de limba română, Semestrul I, 2017-2018,ăUniversitateaă„1ă

Decembrieă1918”,ăAlbaăIulia:
Luni, 08,00-12,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă comunicareă oralăă iă scrisă,ă
Cabinet An pregătitor,ăLucianăVasileăBâgiu
Luni, 14,00-16,00:ăCulturăă iăciviliza ieăromânească,ăCabinetăAnăpregătitor,ăCoraliaă
Telea
Mar i,ă12,00-16,00:ăCursăpracticădeălimbaăromână:ăfonetică,ăvocabulară iăstructuriă

gramaticale, CabinetăAnăpregătitor,ăLucianăVasileăBâgiu
Mar i,ă 14,00-16,00:ă Introducereă înă studiulă limbiiă române,ă Cabinetă Ană pregătitor,ă
Lucian Vasile Bâgiu
Miercuri, 08,00-12,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă fonetică,ă vocabulară iă

structuri gramaticale, Cabinet An pregătitor,ăLucianăVasileăBâgiu
Miercuri, 12,00-14,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă receptareaă textuluiă scrisă iă
oral,ăCabinetăAnăpregătitor,ăAuraăCibian
Joi, 12,00-14,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă redactareă iă compozi ie,ă Cabinetă
Anăpregătitor,ăAdina Curta
Joi, 14,00-18,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă receptareaă textuluiă scrisă iă oral,ă
CabinetăAnăpregătitor,ăAuraăCibian
Vineri, 08-12,00:ă Cursă practică deălimbaă română:ăredactareă iă compozi ie,ă Cabinetă

Anăpregătitor,ăAdinaăCurta
Vineri, 12,00-14,00: Cursă practică deă limbaă română:ă comunicareă oralăă iă scrisă,ă
CabinetăAnăpregătitor,ăLucianăVasileăBâgiu
1. În ce zile sunt cursuri de la ora 08,00?

2. Deălaăceăorăăsuntăcursuriămar iă iăjoi?
3. CineăpredăăCultură și civilizație românească?
4. CeăprofesorăpredăăIntroducere în studiul limbii române?
3
Cf. https://www.coe.int/t/dg4/linguistic/source/cefr_moldave.pdf, p. 26-27.
15
5. CeăcursăpredăăprofesoaraăAdinaăCurta?
6. Câte ore are cursul practic de Receptarea textului oral și scris?
7. Unde au loc cursurile?
A1. 2. Citiți următorul anunț și răspundeți la întrebări:
Structura anului universitar 2017-2018,ăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”,ăAlbaă

Iulia,ăFacultateaădeăIstorieă iăFilologie,ăAnăpregătitorădeălimbaăromână:
Semestrul I
02 octombrie 2017–17ădecembrieă2017:ăactivitateădidactică,ă11ăsăptămâni
18 decembrie 2017 – 07ăianuarieă2018:ăvacan ăădeăiarnă,ă3ăsăptămâni
08 ianuarie 2018 – 28ăianuarieă2018:ăactivitateădidactică,ă3ăsăptămâni
29 ianuarie 2018 – 18ăfebruarieă2018:ăsesiuneădeăexamene,ă3ăsăptămâni
19 februarie 2018 – 25ăfebruarieă2018:ăvacan ăăintersemestrială,ă1ăsăptămână
1. Cândăîncepăcursurileădeălimbaăromână?
2. Cândăesteăvacan aădeăiarnă?
3. Când începe sesiunea de examene?
4. Cândăesteăvacan aăintersemestrială?
5. Câteăsăptămâniădeăactivitateădidacticăăsunt?
6. Câteăsăptămâniădeăsesiuneădeăexameneăsunt?
7. Câteăsăptămâniădeăvacan ăădeăiarnăăsunt?
A1. 3. Citiți următorul orar și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate

sau false:
Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”,ă Albaă Iulia,ă Facultateaă deă Istorieă iă Filologie,
Departamentul de Filologie, Orară consulta ii,ă Anulă universitară 2017-2018,
Semestrul I4:
Română:
Conf. dr. Câmpan Diana: Luni, 12,00-14,00, dcampan2002@yahoo.com

Conf. dr. Orian Georgeta: Joi, 12,00-14,00, geta_orian@yahoo.com
Lect. dr. Chiciudean Gabriela: Miercuri, 08-10,00, gabrielachiciudean@gmail. com
Lect. dr. Ciortea Mihaela: Joi, 08,00-10,00, marcela.ciortea@gmail.com
Asist. dr. Bâgiu Lucian Vasile: Miercuri, 12,00-14,00, lucian_bagiu@yahoo.com
Franceză:
Conf. dr. Chira Rodica: Vineri, 12,00-14,00, rogabchira@yahoo.fr
Conf.ădr.ăPiora ăValeria: Luni, 14,00-16,00, piorasfr@yahoo.fr
4
Cf. http://193.231.35.9/7upload/48_1776_consultatii_2017_oct_(1).pdf , accesat la 1 aprilie 2018.
16
Lect. dr. Curta Adina: Joi, 14,00-16,00, adinacurta@yahoo.fr
Lect. dr. Telea Coralia: Joi, 08,00-10,00, corahandrea@yahoo.fr
Asist. dr. Cibian Aura, Miercuri, 14,00-16,00, auracibian@gmail.com
1. Laăromânăăsuntă aseăprofesori.
2. Laăfrancezăăsuntăcinciăprofesoare.
3. Laăfilologieăsuntănouăăprofesoareă iăunăprofesor.
4. Mar iăniciunăprofesorănuăareăconsulta ii.
5. Douăăprofesoareădeălaăfrancezăăauăconsulta iiăjoi.
6. Asist.ădr.ăLucianăVasileăBâgiuăareăconsulta iiăvineri,ă18,00-20,00.
7. Profesoriiănuăauăadresăădeăemailăpentruăconsulta ii.
A1. 4. Citiți următorul program și răspundeți la întrebări:
Festivalulă interna ională deă teatruă „Pove ti”ă Albaă Iulia,ă edi iaă aă XII-a, 9-15
octombrie 2017. Program festival5:
Luni, 9 octombrie 2017: ora 19,00, A douăsprezecea noapte, de William

Shakespeare,ăregiaăVictorăIoanăFrunză,ăcuăGeorgeăCostină(Malvolio,ămajordom)ă iă
Andreiă Hu uleacă (Feste,ă bufon),ă Teatrulă Metropolisă Bucure ti,ă Spectacolă pentruă
tineriă iăadul iă/ă14+, Casa de CulturăăaăSindicatelor,ă165ăminuteă(cuăpauză),ă18ălei.
Mar i,ă 20ă octombrieă 2017,ă oraă 18,00,ă Furtuna, de William Shakespeare, regia
CristianăPepino,ăcuăMarcelăIure ,ăTeatrulăColibriăCraiova,ăSpectacolăpentruătineriă iă
adul i,ăCasaădeăCulturăăaăSindicatelor,ă70 minute, 18 lei.
1. Cum se numesc spectacolele de teatru?

2. Unde au loc spectacolele?
3. În ce zile sunt spectacolele?
4. Deălaăceăorăăsuntăspectacolele?
5. Câteăminuteădureazăăspectacolele?
6. Câtăcostăăunăbilet?
5
Cf. https://www.fitab.ro/ accesat la 1 aprilie 2018.
17
1.2.ăExerci iiăpentruăîn elegereaăoral 6
A1.ăPotăsăăînţelegăexpresiiăcunoscuteă iăpropoziţii foarte simple referitoare la mine,

laăfamilieăşiălaăîmprejurăriăconcrete,ăcândăseăvorbeşteărarăşiăcuăclaritate.
A1. 1. Scrieți cifrele și numerele pe care le auziți în frazele următoare:
Astăziăesteăpatruăfebruarie.
Suntemăînăanulădouăămiiăoptsprezece.
Euăamădouăzeciădeăani.ă
Laăexamenăsuntăpatruzeciă iăunuădeăstuden i.
Săptămânaăareă apteăzile.
Anul are doisprezece luni.
Noiăavemă aseăprofesori.
Suntemă aptesprezeceăcolegiădinăIordaniaă iănouăsprezeceădinăPalestina.
Venim la universitate cu autobuzul o sutăădouăăzeciă iădoi.
A1. 2. Identificați formulele de salut din textul ascultat (rostit de către

profesor):
- Bunăăziua!ăNumeleămeuăesteăMohamed.
- Salut!ăEuămăănumescăAhmed.ă
- Îmiăpareăbineăsăăteăcunosc.
- iămie!ăE tiăstudentălaălimbaăromână?
- Da, la anul pregătitor.ăAvemăcursămâineădiminea ă?
- Da,ălaăoraăzece.ăMergemăîmpreună?
- De acord.
- Atunci, pe mâine!
- La revedere!
A1. 3. Identificați cuvintele care denumesc membri ai familiei în textul

audio următor. Formați perechi de genuri masculin – feminin.
Sora meaă seă nume teă Aisha,ă iară frateleă meu,ă Malaz.ă Mamaă noastrăă esteă
profesoară,ăiarătatălănostruăesteădoctor.ăBunicaăesteădinăEgipt,ăiarăbuniculădinăSiria.ă
NoiăavemăunăunchiăînăIordania,ăAbdullah,ă iăoămătu ăăînăIrak,ăMarwa.ăAvemămul iă
veri oriă iăveri oare.ăă
6
Exerci iileă aferenteă receptăriiă textuluiă orală suntă reproduse,ă revizuiteă iă adăugiteă dină Adinaă Curtaă
(coordonator),ă Luciană Bâgiu,ă Valeriaă Piora ,ă Iulianaă Wainberg-Drăghiciu, RLS prin exerciții și
activități comunicative. A1-B2,ăAlbaă Iulia,ă 2017,ă Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”ădină Albaă Iulia,ă
Seria Didactica, p. 12-51ă(înăvolumulăcolectivăautorulăaăfostăresponsabilăpentruăsec iuneaă Înțelegere
orală).
7
18
A1. 4. Ascultați programul zilnic din 12 decembrie 2012 al unei studente
din Praga 8 și decideți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau false:
1. Studenta ia micul dejun seara.

2. Studentaănuămergeălaă coală.
3. Studentaăscrieă iăcite te.
4. Studenta mănâncăăprânzulăsingură.
5. Studenta vede filme la calculator.
6. Studenta merge la petrecere seara.
Iauămiculădejunădimineaţa.ăAcumămergălaă coală.ăScriuăoălistăăşiăcitescăună
text.ă Laă prânză iauă prânzulă cuă prieteni.ă După-amiazaă lucreză laă calculatoră şiă rezolvă
probleme.ăSearaăiauăcinaăşiăsuntălaăpetrecereăpânăătârziu.
A1. 5. Ascultați activitățile obișnuite din 12 decembrie 2012 ale unui

student din Praga 9 și decideți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau
false:
1. Studentulăseătreze teădevreme.
2. Studentul ia micul dejun cu prietenii.
3. Studentulăjoacăăbaschet.
4. Studentulămănâncăălaăprânzăpe teăcuălegumeă iăbeaăunăsucădeăportocale.
5. Studentulămergeălaădiscotecăă iădanseazăăcuăfeteleăfrumoase.
6. Duminicăăstudentulădoarmeămult,ăbeaăapăămineralăă iăvorbe teăcuămamaă
lui.
7. Studentulăjoacăăbaschet,ăseăsimteăfoarteăbineă iăesteăfoarteăsănătos.
Euă dormă târziu.ă Sâmbătăă mănâncă laă miculă dejună cuă nişteă prieteni.ă După-
amiazaăeuăjocăfotbal.ăMănâncăprânzulă– oăfripturăădeăporcăcuăcartofiăşiăbeauăoăbere.ă
Searaă iesă laă oă discotecăă cuă prietenii.ă Danseză multă cuă feteleă frumoase.ă Duminicăă
dorm mult, târziu. Beauă oă apăă minerală.ă Credă căă oă bereă nuă eă bine.ă Vorbescă cuă
mama mea. Joc fotbal – măăsimtăfoarteărăuăpentruăcăăeuăamăbăutăoăbereăieri.ăSuntă
bolnav.
A1. 6. Ascultați activitățile săptămânale din decembrie 2012 ale unui

student din Praga10 și decideți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau
false:
1. Studentulăareăactivită iăpu ine.

8
Cf. Lucian Vasile Bâgiu, Limba română la Universitatea Carolină din Praga,ă „Philologicaă
Jassyensia”,ăAn.ăIX, Nr. 2 (18), 2013, p. 279-290.
9
Ibidem.
10
Ibidem.
19
2. Luniăstudentulăînva ăăfrancezăălaă coală.
3. Mar iăstudentulădoarmeălaăprietenaălui.
4. Studentulăînva ăălimbaăromânăămiercuri.
5. Miercuriăstudentulăjoacăătenisă iăseăuităălaăteatru.
6. Joiăstudentulăcite teăfilozofieăsingur,ăacasă.
7. În week-endăstudentulăfaceăsport,ăseăplimbăălaămunteă iăvorbe teăcuă
prietenii.
Amăactivităţiămulteăîntr-oăsăptămână:ăluniătrebuieăsăăînvăţăgermanaăşiăamă
nişteălecţiiălaă coală.ăMarţiălucrezăpentruăcăăseara dorm la prietena mea. Miercuri
amă multăă coalăă şiă limbaă română.ă După-amiazaă jocă frisbeeă şiă jocă teatru.ă Joiă
învăţămăfilozofieăcuăprieteniiămeiălaăuniversitate.ăÎnărestulădeăsăptămânăăamăweek-
end.ăFacăsport,ămergemălaămunteăşiădiscutăcuăprieteniiăsauălucrez.
20
 Curs 2
2.ă1.ăComprehensiuneaăgeneral ăaătextelorăscrise11
A1.ă Poateă în elegeă texteă foarteă scurteă iă foarteă simple,ă frazăă cuă frază,ă relevândă
nume,ă cuvinteă familiareă iă expresiiă foarteă elementare,ă recitindu-le în caz de
necesitate.
A1. 1. Citiți următorul orar și răspundeți la întrebări:
Orar An pregătitor de limba română, Semestrul II, 2017-2018,ă Universitateaă „1ă

Decembrieă1918”ădinăAlbaăIulia12:
Luni, 10,00-12,00:ăCulturăă iăciviliza ieăromânească,ăCabinetăAnăpregătitor,ăCoraliaă

Telea
Luni, 13,00-16,00:ăCursăpracticădeălimbaăromână:ă receptareaătextuluiăscrisă iăoral,ă
CabinetăAnăpregătitor,ăAuraăCibian
Mar i,ă 08,00-14,00:ă Limbajă specializat:ă tiin eă inginere ti,ă Cabinetă Ană pregătitor,ă
Coralia Telea
Miercuri, 10,00-13,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă fonetică,ă vocabulară iă

structuriăgramaticale,ăCabinetăAnăpregătitor,ăLucianăVasileăBâgiu
Miercuri, 14,00-17,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă redactareă iă compozi ie,ă
Joi, 08,00-14,00:ă Limbajă specializat:ă tiin eă biologiceă iă biomedicale,ă Cabinetă Ană

pregătitor,ăGabrielaăChiciudean
Vineri, 09,00-14,00:ă Cursă practică deă limbaă română: comunicare oralăă iă scrisă,ă
1. În ce zile sunt cursuri de la ora 08,00?

2. Deălaăceăorăăsuntăcursuriăluniă iămiercuri?
3. CineăpredăăCultură și civilizație românească?
4. CeăprofesoarăăpredăăLimbaj specializat: științe biologice și biomedicale?
5. Ceăcursăpredăămar iăprofesoaraăCoraliaăTelea?
6. Câte ore are cursul practic de Receptarea textului scris și oral?
7. Între ce ore e cursul de Comunicare orală și scrisă?
8. ExistăăcursăpracticădeăFonetică, vocabular și structuri gramaticale?
9. Când e cursul practic de Redactare și compoziție?
11
Cf. https://www.coe.int/t/dg4/linguistic/source/cefr_moldave.pdf, p. 57.
12
Cf. http://193.231.35.9/7upload/orar_20_02_2018_an_pregatitor_zi.pdf, accesat la 7 aprilie 2018.
21
10. Unde au loc cursurile?
A1. 2. Citiți următorul anunț și răspundeți la întrebări:
Structura anului universitar 2017-2018,ă Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”,ă Albaă

Iulia,ăFacultateaădeăIstorieă iăFilologie,ăAnăpregătitorădeălimbaăromână:
Semestrul II
26 februarie 2018 – 03ăiunieă2018:ăactivitateădidactică,ă14ăsăptămâni
04 iunie 2018 – 24ăiunieă2018:ăsesiuneădeăexamene,ă3ăsăptămâni
25 iunie 2018 – 29ăiunieă2018:ăsesiuneădeărestan eă iămăririădeănotă,ă1ăsăptămână
30 iunie 2018 - 05ăiulieă2018:ăexamenăfinalizareăanăpregătitor
1. Cândăîncepăcursurileădeălimbaăromână?
2. Existăăoăvacan ăădeăprimăvară?
3. Când începe sesiunea de examene?
4. Câteăsăptămâniădeăactivitateădidacticăăsunt?
5. Câteăsăptămâniădeăsesiuneădeăexameneăsunt?
6. Existăăoăsesiuneădeărestan eă iămăririădeănotă?
7. Când este examenulădeăfinalizareăanăpregătitor?
A1. 3. Citiți următorul program și decideți dacă afirmațiile sunt

adevărate sau false:
Festivalulă Interna ională deă Teatruă „Pove ti”ă Albaă Iulia,ă edi iaă aă XIII-a, 8-13 mai
2018. Program festival13:
8 mai 2018, ora 20,00: Regele moare,ădeăEugenăIonescu,ăTeatruăNa ionalăIonăLucaă

CaragialeăBucure ti,ăCasa de CulturăăaăSindicatelor, Alba Iulia
9 mai 2018, ora 19,30: Pescărușul,ă deă Antonă Cehov,ă Teatrulă Odeonă Bucure ti,ă
CasaădeăCulturăăaăSindicatelor, Alba Iulia
11 mai 2018, ora 18,30: …escu,ădeăTudorăMu atescu,ăTeatrulăMicăBucure ti,ăCasaă

deăculturăăaăsindicatelor,ăAlbaăIulia
13 mai 2018, ora 19,00: Don Juan,ă deă Molière,ă Teatrulă deă Comedieă Bucure ti,ă
CasaădeăCulturăăaăSindicatelor, Alba Iulia
1. Toate spectacolele suntădinăBucure ti.

2. Toate spectacolele au loc la CasaădeăCulturăăaăStuden ilor, Alba Iulia.
3. Piesa Regele moare esteăscrisăădeăMolière.
13
Cf https://www.biletmaster.ro/ron/PlaceInfo/2065/Festivalul-International-de-Teatru-Povesti-Alba-
Iulia, accesat 7 aprilie 2018.
22
4. Piesa …escu este de la ora 18,30, în 12 mai 2018.
5. TeatruăMicăBucure tiăjoacăăpiesaăPescărușul.
6. Piesa Don Juan începe la ora 19,00.
A2. 4. Citiți textul de mai jos și apoi răspundeți la întrebări:
AyaăesteădinăIordaniaă iăAreejăesteădinăPalestina.ăAyaăareăoptsprezeceăaniă iă
esteă iordaniancă,ă iară Areejă areă douăzeciă iă cinciă deă aniă iă esteă palestiniană.ă
Amândouăăsuntătinereăfemeiăarabe.ăAcumăesteălunaăoctombrie,ăesteătoamnăă iăeleă
sunt studente la Anul pregătitor de limba română pentru studenți străini de la Alba
Iulia.ăEleăstudiazăăînăfiecareăziălaăuniversitateă iăseătrezescădiminea aădevreme,ălaă
oraă aseă iăjumătate,ădarăluniăesteădificilă iăuneoriădormăpânăălaăoraăzece.ăLaăprânză
auă pauzăă deă masăă laă oraă treisprezece,ă dară nuă mănâncăă laă cantină.ă Searaă Areejă
lucreazăăcaăbarmani ăăînăcafeneauaă La Pas, iar Aya vorbe teălaătelefonăcuăsoraăeiă
sauăfaceăcură enieăînăcamera deăcămin.ăAyaă iăAreejălocuiescăîmpreunăăînăcăminulă
de pe strada Vasile Alecsandri, numărulă106.ăÎnălunaăiulie,ăvaraăauăexamenulăfinală
pentruă certificatulă deă limbaă română,ă apoiă Ayaă pleacăă laă Bucure tiă caă săă devinăă
medicăstomatolog,ăiarăAreejărămâneăînăAlbaăIuliaăcaăsăăstudiezeăturism.ăăăă
1. Dinăceă ăriăsuntă iăceăna ionalită iăauăAyaă iăAreej?

2. Câ iăaniăauăAyaă iăAreej?
3. Ceălunăă iăceăanotimpăesteăacum?
4. CeăstudiazăăAyaă iăAreej?
5. LaăceăorăăseătrezescăAyaă iăAreej?
6. Laăceăorăăesteăpauzaădeămasă?
7. Ce face Areej seara?
8. Ce face Aya seara?
9. UndeălocuiescăAyaă iăAreej?
10. CândăauăAyaă iăAreejăexamenulăfinal?
11. Undeăpleacăă iăceăstudiazăăAyaădupăăexamenulăfinal?
12. Undeăpleacăă iăceăstudiazăăAreejădupăăexamenulăfinal?
23
2.ă2.ăÎnţelegereaăgeneral ăaăvorbirii14
A1.ă Poateă înţelegeă ună discursă orală cuă condiţiaă căă ritmulă esteă lentă iă căă esteă bineă
articulată iădacăăcuprindeăpauzeălungiăceăpermităasimilareaăsensuluiăacestuia.
A1. 1. Ascultați dialogul, apoi potriviți întrebările cu răspunsurile:
- Salut, locul este liber?

- Servus. Desigur, e liber.
- Numele meu este Malaz.
- Malaz?ăDeăundeăe ti?
- SuntădinăSiria.ăDarătuăcumăteănume ti?
- EuămăănumescăMarwa.ă
- Îmiăpareăbine!ăE tiătotădinăSiria?
- Nu,ăsuntăirakiană.ă
- Ah,ăe tiădinăIrak.ăDarăelăcine este?
- El este Abdullah. Este din Iordania.
- Încântatădeăcuno tin ă.
- iăeu.ăDeăcândăe tiăstudentălaăAlbaăIulia?
- Deădouăăsăptămâni.
- Bine ai venit!
- Bine v-amăgăsit!
1. De unde este Malaz? a. Nu e iordanian, e sirian.

2. Malaz este iordanian? b.ăDa,ăesteăstudentăstrăin.
3. Marwa este din Siria? c. Da, este iordanian.
4. Abdullahăesteăstudentăstrăin? d. Nu, este din Irak.
5. Abdullah este iordanian? e. Malaz este din Siria.
A1. 2. Ascultați următoarea invitație și răspundeți la întrebări.
1. Pentruăcineăesteăinvita ia?
2. Cineăfaceăinvita ia?
3. Pentruăceăziă iăpentruăceăorăăesteăinvita ia?
4. Unde beau fetele cafea?
5. Undeămergăfeteleăpentruăcină?
6. Ceăfacăeleădupăăcină?
7. Ce fac fetele în Irish?
14
24
DragăăMaria,
Euădorescăsăăteăinvitălaăoăcafea,ăsâmbătăălaăoraă17:00ălaăDante.ăDupăăcafeaă
oăsăămergemălaăBrothersăsăăluămăcina,ăapoiăputemăsăăneăplimbămăînăcetate.ăSearaă
vom merge în Irish săădansăm.ăA teptărăspunsulătău!
Cu drag, Gena
A1. 3. Ascultați activitățile săptămânale din decembrie 2012 ale unui

student din Praga15 și decideți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau
false:
1. Luniăstudentulămergeălaă coalăădeălaăoraănouăăpânăălaăoraădouă.
2. Studentulăiaăprânzulăcuăni teăprieteniălaăunuă iăjumătate.
3. Mar iă studentulă lucreazăă laă ună restaurantă deălaă aseă iă ună sfertă pânăălaă
cinci seara.
4. Miercuriăstudentulăcite teăcăr i,ăscrieăe-mail-uri,ăpregăte teăni teăfoi.
5. Joiăstudentulăînva ăălaă coalăătoatăăziua,ăiarăsearaămergeăcuăprieteniiălaăoă
bere.
6. Vineri studentulăiaăcinaăacasăăcuăprietenaăluiă iăbeauăvinăro u.
7. În week-end studentul merge cu prietenii la mare.
Luniă mergă laă coalăă deă obiceiă şiă suntă acoloă deă laă nouăă pânăă laă două.ă Laă
douăă şiă jumătateă iauă prânzulă cuă nişteă prieteni.ă Marţiă nuă suntă laă coalăă pentruă căă
lucreză laă hotel.ă Trebuieă săă fiuă acoloă întreă şaseă şiă ună sfertă şiă cinciă seara.ă Miercuriă
citescănişteăcăr iăşiălucrezălaăcalculator.ăScriuăni teăe-mail-uriăşiăpregătescăni teăfoi.ă
Joiă suntă laă coalăă deă dimineaţaă pânăă seara.ă Searaă mergemă cuă prieteniiă la bere.
Vineriă deă obiceiă euă mergă înă oraşăşiăiauă prânzulăsauă cinaă cuăprietenaă mea.ă Bemă oă
cafeaăşiăvorbim.ăÎnăweek-endăsuntăcuăfamilia,ăplecămădinăoraş,ămergemălaămunte.ă
A1. 4. Ascultați activitățile obișnuite ale unui student din Praga din
decembrie 201216 și decideți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau false:
1. Luniăstudentulămergeălaă coală,ăiarăsearaăstudiază.
2. Mar iădupă-amiazaăstudentulăvorbe teămultălaătelefonăcuăprietenaălui.
3. Miercuriăstudentulămergeălaăfilmăcuăprieteniiăîntreăoptă iăzeceăseara.
4. Joiădupă-amiazaăstudentulămergeălaăbibliotecăă iăcite teăoăcarteădeălimbaă
română.
5. Vineri studentul ia cina cu familia lui.
6. Sâmbătăăstudentulădoarmeă iăseăuităălaătelevizor.
7. Duminicăăstudentulăstudiazăăpentruă coală.
Luniă euă mergă laă şcoalăă şiă searaă studiez.ă Marţiă după-amiaza eu merg la
prietenaă mea.ă Noiă vorbimă mult.ă Miercuriă deă obiceiă îmiă placeă săă mergă laă filmă cuă
15
Jassyensia”,ăAn.ăIX,ăNr.ă2ă(18),ă2013, p. 279-290.
16
Ibidem.
25
prietenii.ăNoiăsuntemălaăfilmădeălaăoraădouăzeciăpânăălaădouăzeciăşiădouă.ăJoiădupă-
amiazaă euă studieză laă bibliotecăă limbaă română.ă Vineriă eu plec cu familia mea în
oraşulă Iasava.ă Noiă gătimă şiă luămă cina.ă Sâmbătăă neă placeă săă vorbimă şiă dămă
petrecere.ăDuminicăăeuălucrezămultăpentruăşcoală.
A1. 5. Ascultați următoarea prezentare din mai 2018 a unui student
palestinian din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. Despreăceă arăă iădespreăceăora ăvorbe teăstudentul?

2. Despreăceălocuriăistoriceă iăreligioaseăvorbe teăstudentul?
3. Cumăseănume teăora ulăstudentului?
4. Cumăesteăora ulă iăceăfelădeăoameniăsuntăînăora ?
5. Câteă coli,ăcâteăbisericiă iăcâteămoscheiăsuntăînăora ?
6. CumăesteăvremeaăînăPalestinaăvara,ăiarnaă iăprimăvara?
7. Cineăsărbătore teăCrăciunulă iăPa tileăînăora ?
araă meaă esteă Palestina.ă Palestinaă esteă înă Asiaă iă Ierusalimă esteă capitalaă
Palestinei.ă Ierusalimă esteă ună ora ă frumos,ă areă multeă locuriă istoriceă iă religioase,ă
precum:ă Bisericaă Învieriiă iă Moscheeaă Ală Aqsaă iă multeă locuriă faimoase.ă Mul iă
turi tiăvinălaăIerusalim.ăOra ulămeuăesteăBeităSahour.ăBeităSahourăesteămic,ădarăareă
oameniăbuniă iăgenero i.ăAreă6ă coli,ă3ăclinici,ă4ăbisericiă iă2ămoschei. Vremea în
Palestinaăesteăfoarteăplăcută,ăvaraăesteăcaldă,ăiarăiarnaăesteărece,ăcuăpu inăăploaie,ăiară
primăvarăăesteăcaldăă iăfrumoasă,ădarăuneoriăplouă.ăÎmiăplaceăora ulămeuăpentruăcăă
deăCrăciună iădeăPa tiănuăesteădoarăsărbătoareaăcre tinilor,ăciă iăaămusulmanilor,ă iă
laăfelăesteă iăinvers.
A1. 6. Ascultați și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
- Alo?ăServus,ăMaria,ă tefanălaătelefon.
- Bunăăziua.ăLaătelefonăesteăAnaăPopescu.
- Ah,ăîmiăcerăscuzeăpentruăgre eală.
- Nu-i nimic.
- Numeleămeuăesteă tefanăIonescu.ăCuăMaria,ăvăărog!
- Îmiăpareărău.ăMariaănuăesteăacasă.
- Dar unde este?
- Esteălaăfacultate,ălaăcursulădeălimbaăromână.
- Mul umescăpentruăamabilitate.
- Cuăplăcere.ăLaărevedere!
1. Mariaăesteăacasă.
2. tefan este la facultate.
3. Mariaăesteăcuă tefanălaăfacultate.
4. AnaăPopescuăesteăacasă.
5. Mariaăesteălaăbibliotecă.
26
 Curs 3
3.ă1.ăComprehensiuneaăcoresponden ei17
A1.ăPoateăîn elegeămesajeăsimpleă iăscurteădeăpeăoăcarteăpo tală.
A1. 1. Citiți următoarele cărți poștale scrise de studenții norvegieni din

Trondheim în 26 februarie 200918 și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau
false:
Stud. nr. 687688

Suntă oă fatăă activă.ă Deă obiceiă îmiă placeă săă jocă fotbală cuă prieteniiă mei.ă Deă
asemenea, îmiă placeă săă beauă vină albă cuă prieteneleă meleă şiă îmiă placeă săă danseză laă
discotecă.ăSuntăstudentăălaălimbiăstrăineă iăstudiezăproducţieădeăfilm.ăMergăpeăjosălaă
şcoală.ăMiercuriălucrezălaăbibliotecaăDragvoll.ăSâmbătăăsearaăîmiăplaceăsăăvorbescă
cu sora mea în cafenea, bem cacao. SoraămeaăseănumeşteăElin.
1. Studenteiăîiăplaceăsăăjoaceăhandbal,ăsăăbeaăvinăalbă iăsăăalerge.
2. Fataăstudiazăălimbiăstrăineă iăproduc ieădeăfilm.
3. Studenta merge la universitate cu autobuzul.
4. Studentaăcite teălaăbibliotecaăDragvoll.
5. Studentaăbeaăcafeaăsâmbătăăseara cu sora ei.
6. Studentaăseănume teăElin.
Stud. nr. 693410

StudiezălimbaăfrancezăăşiăştiinţeăpoliticeăînăTrondheim.ăAmălocuităînăoraşă
doiăaniăşiăjumătate.ăÎmiăplaceăoraşul.ăÎnătimpulămeuăliberăcitesc,ăvădăfilmeăcuăiubitulă
meuăşiămergăînăoraşăcuăprietenii.ăUneoriăbemăoăcafeaăşiăuneoriănişteăberi.ăMergărară
laădiscotecăăpentruăcăănuăîmiăplaceăsăădansez.ăCredăcăăeăgreuăsăămăătrezescădevreme,ă
de aceea iau micul dejun înainte de ora opt. În week-endă dormă desă târziuă şiă eă
perioadaăfavorităădinăsăptămână.
1. Fata studiazăălimbaăenglezăă iăsociologieăînăTrondheim.

2. StudentaăaălocuităînăTrondheimăînăultimiiătreiăaniă iăjumătate.
3. Studenta nu are timp liber.
4. Studentaăbeaăcafeaă iăbereă iădanseazăădes.
5. Studentaăiaămiculădejunălaăoraănouă.
6. În week-end e foarte bine pentru căăstudentaădoarmeămult.
17
18
Cf. Lucian Vasile Bâgiu, Limba română în Norvegia – lectoratul din Trondheim,ă „Philologicaă
Jassyensia”,ă Ană VI,ă Nr.ă 1ă (11),ă 2010,ă p.ă 255–276, accesat în 24 aprilie 2018 la
https://www.philologica-jassyensia.ro/upload/VI_1_Bagiu.pdf
27
Stud. nr. 698475
Luniădimineaţaămergălaăcursulădeălimbaăromână.ăÎmiăplaceăcursul,ăeăfoarteă
bine.ăLuniădupă-amiazăăamădesăoăîntâlnireădeălucruăcuăprieteniiădintr-oăorganizaţie.ă
Searaăiauăcinaăcuăfamiliaăşiăbeauăoăceaşcăădeăceaiătare.ăMarţiăsuntăliber!ăMiercuriă
am cursul de limbaă românăă şiă cursulă deă limbaă rusă.ăVineriăsearaă mergă înă oraşăcuă
prieteniiăşiămăădistrez,ăsauăvădăunăfilm.ăDuminicăăcitescăziareleăşiăcăr ile,ăsauămergă
laămare.ăEăfoarteărelaxant.ăJoiăşiăsâmbătăăamămultădeălucru,ădarăpotăsăădormăpânăă
târziuăşiăbeauăcafea.
1. Studentulămergeălaăcursulădeălimbaăromânăăluniădupă-amiaza.
2. Searaăstudentulăiaăcinaăcuăprieteniiă iăbeaăcafeaăcuălapte.
3. Miercuriăstudentulăareăziăliberă.
4. Băiatulăstudiazăălimbaăromânăă iălimbaărusă.
5. Studentulăseădistreazăăsâmbătăăsearaăînăora ăcuăprietenii.ă
6. Duminicaăstudentulăcite teă iămergeălaăunălacămare.
7. Sâmbătăădoarmeătârziu,ăbeaăcafeaă iămunce teămult.

Trondheim în 26 februarie 200919 și răspundeți la întrebări:
Stud. nr. 703282

Luniă amă cursulă deă limbaă românăă laă campusulă Dragvoll,ă îmiă placeă foarteă
mult.ăMarţiăamăcursulădeăfonologieăcuădomnulăAbrahamsenăşiăvădăunăfilmăcuănişteă
prieteni târziu. Miercuri merg la cursuri de limbaă românăă şiă deă sintaxăă şiă vădă ună
filmăromânescăcuăcolegiiămei.ăJoiăamăcursulădeăsemantică.ăMănâncăcinaălaăoraă19ă
(şapte).ăVineriăvădăunăfilmăcuăunăprietenăşiăamăcursulădeăpragmatică.ăÎnăweek-end-
uriă(sâmbătăăşiăduminică)ămergăcuămaşinaălaăpeninsulaăFosenăşiăvorbescălaătelefonă
cu familia mea.
1. Înăceăziăesteăcursulădeălimbaăromână?
2. Ceăcursăesteămar i?
3. Câte cursuri sunt miercuri?
4. Este un curs joi?
5. Laăceăorăămănâncăăstudentulăcina?
6. În ce zile vede studentul filme?
7. Cumăseănume teăcursulădeăvineri?
8. Ce face studentul în week-end?
Stud. nr. 704662

Luniădimineaţaăamăîntotdeaunaăcursulădeălimbaăromână.ăMergădesăînăoraşă
după-amiaza.ăFacăcumpărăturiăînăoraş.ăMarţiădimineaţaăşiălaăprânzăamăîntotdeaunaă
cursulădeăînot.ăDeăobiceiămergăînăcafeneauaăMăcuănişteăprieteni seara. Miercuri de
19
Ibidem.
28
obiceiălucrezămulteăore.ăDupă-amiazaăamăîntotdeaunaăcursulădeălimbaăromână.ăJoiă
dormăpânăătârziu.ăUneoriăjoiădupă-amiaza iau cina cu Lysann. Seara vorbesc des la
telefonă cuă familiaă meaă sauă cuă prieteniiă meiă dină Germania.ă Vineriă dimineaţa am
întotdeaunaăcursulădeăînot.ăSearaăuneoriămergălaăpetrecereăînăoraşăcuănişteăprieteni.ă
Sâmbătăăuneoriăjocătenisăsauămergălaăpiscină.ăDarăînăweek-end plec des la munte
sauălaămare.ăDuminicăăsearaăvădădeăobiceiăunăfilmăcuănişteăprieteni.ăVerificăe-mail-
urile în fiecare zi.
1. Cândămergeăînăora ăstudentulă iăceăfaceăacolo?

2. În ce zile are studentul cursul de înot?
3. Cândămergeăstudentulălaăcafeneaă iăcuăcine?
4. Înăceăzileăesteăcursulădeălimbaăromână?
5. Ce face studentul joi?
6. Ce face studentul vineri seara?
7. Când joacăăstudentulătenis?
8. Ce face studentul de obicei în week-end?
9. Înăceăzileăverificăăstudentulăe-mail-urile?
Stud. nr. 706017

Săptămânaă meaă – Luniă dimineaţaă amă cursă deă limbaă română.ă Mănâncă laă
prânzădeăobiceiăcuămamaămea.ăSearaăstudiezălaăfonematicăăsauălaăpsihologie.ăMarţiă
dimineaţaămergălaăcursădeăpsihologie.ăDupăăcursăuneoriăiauăprânzulăcuăprieteniiămei.ă
Miercuriălaăoraăzeceăstudiez,ăiarăapoiăamăcursădeălimbaăromânăălaăoraăunuăşiăunăsfert.ă
Joiă nuă amă niciună curs,ă dară aziă amă examenă scrisă deă limbaă română.ă Joiă de obicei
studiezăsauălucrez.ăVineriădupă-amiazaăfacămişcare.ăSearaăuneoriămergălaăpetrecere.ă
Sâmbătăăşiăduminicăălucrezălaăstaţiaădeătrenăsauăsuntăliberă.ăCândăsuntăliberăăvreauă
săădorm.
1. Cuăcineămănâncăăstudentaădeăobicei?
2. Ceăstudiazăăsearaăstudenta?
3. Când are cursul de psihologie?
4. Laăceăorăăesteăcursulădeălimbaăromânăămiercuri?
5. Ce face de obicei joi studenta? Dar acum?
6. Cândăfaceămi careăstudenta?
7. Undeălucreazăăstudentaăînăweek-end?
8. Ceăvreaăsăăfacăăstudentaăcândăesteăliberă?
29
Trondheim în 26 februarie 200920 și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau
false:
Stud. nr. 707255
Într-oăsăptămânăăfacăoămulţimeădeăactivită i.ăMergălaăuniversitateăînăzileleă
de lucru. Sunt cu prietenii, uneoriă luămă oă cafeaăîntr-oă ceainărie,ă deă exemplu.ă Îmiă
placeăalergarea,ădarănuăfacăoricând.ăÎmiăplaceădeăasemeneaămuzica,ăatâtăsăă ascult,
cât şiăsăămergălaăconcert.
1. Studentulăareăpu ineăactivită i.
2. Mergeălaăuniversitateădeăluniăpânăăvineri.
3. Studentul bea ceai într-o cafenea.
4. Studentulăaleargăăîntotdeauna.
5. Studentulăascultăămuzică,ădarănuămergeălaăconcert.
Stud. nr. 707256

Săptămânaămea!ăLuneaădeăobiceiămăătrezescălaăoraă7.00ăşiămergălaăcursulă
deălimbaăromână.ăDeăobiceiămergăacasăălaăoraă14.00ăşiălucrezăla calculator. De luni
pânăăvineriăînăfiecareăziămergălaăuniversitateăşiăstudiez.ăVineri,ăeuămergălaăcursulădeă
lingvisticăă şiă searaă vădă ună film.ă Sâmbătăă măă trezescă târziuă şiă deă dimineaţaă pânăă
searaăvădăfotbalălaătelevizorălaă„Canală+”.ăDuminicăăstauăacasăăşi telefonez la iubita
mea în Murmansk.
1. Studentulăseătreze teărarălaăoraă apte.

2. Studentulălucreazăălaăcalculatorălaăuniversitate.
3. Studentul merge zilnic la universitate.
4. Cursulădeălingvisticăăesteăînăfiecareăzi.
5. Studentul vede un film vineri seara.
6. Sâmbătăăstudentul doarme mult.
7. Studentul vede mult fotbal.
8. Studentulănuăareăiubită.
Stud. nr. 70257

Mergă laă universitateă des,ă pentruă căă amă ună cursă deă limbaă românăă luniă şiă
miercuriăşiălingvisticăămarţi,ăjoiăşiăvineri.ăÎnăweek-end, de obicei merg la Levanger,
pentruăcăăpărinţiiăşiămulţiăprieteniăaiămeiălocuiescăacolo.ăNuămergăniciodatăălaăsalaă
deăgimnastică,ăpentruăcăănu-miăplace,ădarăuneoriăiesăcuăprieteniiăpentruăcaăsăăfacemă
altceva.ă Îmiă placeă săă măă trezescă târziu,ă dară întotdeaunaă trebuieă săă măă trezescă
devreme. E oă problemă!ă Studiulă îmiă place,ă dară somnulă îmiă placeă maiă mult.ă
Altcumva,ămergădesălaăşedinţeleădeăSUăşiălaăfilmeleăromâne ti.ăŞedinţeleăsunt,ădeă
obiceiămarţiăsauăjoiăşiăfilmeleăsuntămiercuri.
20
Ibidem.
30
1. Studentul are cursuri în fiecare zi.
2. Studentul are trei zile cursădeălimbaăromânăă iădouăăzileăcursădeă
lingvistică.
3. Studentulămergeăînăvizităălaăpărin iă iălaăprieteniăînăweek-end.
4. Studentulămergeădesălaăsalaădeăgimnastică.
5. Studentulăseătreze teăîntotdeaunaătârziu.
6. Studentului îi place studiul mai mult decât somnul.
7. Filmeleăromâne tiăsuntămar iă iăjoi.
8. Studentulănuămergeăniciodatăălaă edin e.

Trondheim în 26 februarie 200921 și răspundeți la întrebări:
Stud. nr. 707260

Într-oăsăptămânăăeuăfacămulte.ăEuăpregătescăcinaăşiăspălăcasa.ăSuntăstudentă
laălingvisticăăşiăuneoriămergălaăuniversitate.ăEuămergă iălaăcursulădeălimbaăromână.ă
Hobby-ulă meuă esteă teatrulă şiă jocă teatruă marţi,ă joiă şiă înă multeă week-end-uri.
Primăvaraăşiăvara, jocăfotbalădeăobiceiăcuăprieteniiădinăuniversitate.ăDuminicăămergă
la petreceri.
1. Ceăfaceăstudentulăacasă?
2. Ceăstudiazăălaăuniversitate?
3. Cândăjoacăăstudentulăteatru?
4. Înăceăanotimpăjoacăăstudentulăfotbal?
5. În ce zi merge studentul la petreceri?
Stud. nr. 707261

Dimineaţaă mergă întotdeaunaă laă campusulă Dragvollă şiă citesc.ă Luniă şiă
miercuriă suntă laă cursulă deă limbaă română.ă Luniă seara,ă euă şiă nişteă prieteniă cântămă
muzică.ă Marţiă şiă joi,ă mergă laă piscinăă cuă doiă prieteni.ă Înă week-end plec din
Trondheimă şiă călătorescă laă familieă înă Selba,ă sauă stauă înă oraşă cuă prietenii.ă Uneoriă
mergem la cinematograf, dar este scump.
1. Ceăfaceăstudentulădiminea a?
2. Înăceăzileăareăcursulădeălimbaăromână?
3. Ce face studentul luni seara?
4. Cândămergeălaăpiscinăăstudentul?
5. Undeăcălătore teăstudentul în weekend?
21
Ibidem.
31
Trondheim în 8 decembrie 200922 și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau
false:
Kandidat nr. 10002

Seăfaceăziuăăşiăsuntemăacasă.ăEsteădimineaţaădevreme.ăEsteă oraăoptăfixăşiă
mergă cuă maşinaă laă coală.ă Facă 120ă kmă peă oră.ă Nuă avemă multă timp.ă Suntemă înă
şcoalăăşapteăoreăpeăzi,ăînătoateăzilele.ăLaăoraăşaseăsearaălucrezăpentruăcursurileădeă
franceză.ăSeăfaceănoapteăşiămergăacasă.ăZiuaămeaădeălucruăeăterminată.ăNoapteăbunăă
şiălaărevedere!
1. Studentaăseătreze teătârziu,ădupăăoraăopt.
2. Studentaăconduceăîncetăpânăălaă coală.
3. Studentaăesteăprezentăălaă coalăă apteăoreăînăfiecareăzi.ă
4. Studentaăînva ăălaăgermanăălaăoraă aseăseara.
5. Studentaămergeăacasăătârziu,ăcândăesteănoapte.
6. Studentaăneăureazăănoapteăbunăă iălaărevedere.
Kandidat nr. 10003

Măă cheamăă Lucian.ă Euă suntă studentă şiă studieză înă Norvegia.ă Îmiă placeă săă
citesc ziare la micul-dejunăşiălaăcafeaăacasă.ăÎnăweek-endăîmiăplaceăsăăvădăunăfilmă
cuă nişteă prietene.ă Întotdeaunaă iau cinaă înă oraşă cuă doiă sauă treiă prieteni.ă Deă obiceiă
plecălaămunteăsauălaăOsloăcuămaşina.
1. Studentulăseănume teăLucian.
2. Laămiculădejunăstudentulăcite teăziareăacasă.
3. Studentulăvedeăunăfilmăînăfiecareăseară.
4. Studentulăiaăcinaăacasăăcuăfamilia.
5. Studentulăpleacă laămareăsauălaăOsloăcuăma ina.
Kandidat nr. 10004

Suntă studentăă laă filozofie. Întotdeaunaă dormă pânăă laă oraă şase.ă Dimineaţaă
devremeă mănâncă îngheţată,ă snacks-uriă şiă floriceleă deă porumb.ă Beauă cafeaă şiă
vişinată.ăMergăcuămaşinaălaăşcoalăălaăoraăşapteăşiăjumătate.ăÎnăcursulădimineţiiăşiăală
zileiă citescă cărţiă dificileă şiă lucreză laă rapoarteă importante.ă Vreauă săă dorm.ă Mergă
acasăăînăvitezăălaăoraăcinci.ăVinăacasăăşiăascultăşiăvorbescălaăradio.ăSuntăradioamator.ă
Niciodatăănuăvădăteleviziune.ăVreauăsăălocuiescălaăMinsk într-oăbunăăzi.
1. Fataăstudiazăăpsihologie.
2. Studentaăseătreze teălaăoraă apte.
3. Laămiculădejunăstudentaămănâncăăpâineăcuăunt,ăouăăfierteă iălapteăcuă
cereale.
4. Studenta bea doar cafea.
22
Ibidem.
32
5. Studentaămergeălaă coalăăcuăma inaălaăoraă apteă iătreizeciădeăminute.
6. Ziuaăstudentaăcite teăcăr iăpentruăcopii.
7. Studentaăpleacăăacasăălaăoraăcinciăfix.
8. Acasăăstudentaăseăuităăleăfilmeălaătelevizor.
9. Studentaălocuie teăînăMinsk.ăă

Trondheim în 25 mai 201023 și răspundeți la întrebări:
Kandidat nr. 10005
Dimineaţa,ămănâncămiculădejunăcuămultăăcafeaăşiămergălaăbibliotecăăpentruă
aă citiă lecţiaă şiă pentruă aă scrie.ă Laă oraă douăsprezece,ă mergă acasăă şiă mănânc.ă Seara,ă
vorbescăcuăprieteniiăpeăinternetă iămerg la Trondheim. De obicei, în week-end, fac
sportăşiăcântălaăchitară.
1. Ce bea studentul la micul dejun?

2. Ceăfaceăstudentulălaăbibliotecă?
3. Laăceăorăămergeăstudentulăacasă?
4. Cuăcineăvorbe teăstudentulăseara?
5. Unde merge studentul seara?
6. Când face studentul sport?
7. Laăceăinstrumentăcântăăstudentul?
Kandidat nr. 10006

Deă obiceiă măă scolă târziu.ă Dacăă amă chef,ă îmiă facă oă omletăă cuă douăă ouă.ă
Dupăăaia,ăîmiăfacărucsaculăşiăplecălaăşcoală.ăLaă coalăănuăpreaăfacănimic,ădeăobicei.ă
Uneoriăcitescălaăromână,ăaltăădatăălaăalteămaterii.ăCândămăăsaturădeăcitit,ămăăducăsăă
mănânc.ăDinăpăcateămâncareaălaăcantinăănuăeăpreaăgustoasă,ădarăcafeauaăeăgratis.ă
Având un buget de student, lucrurile gratuite sunt foarte apreciate. Când termin
cafeaua,ăplecăacasăăcuăautobuzul.ăCamăastaăfacăeu în fiecare zi.
1. Cândăseătreze teăstudentul?
2. Ceămănâncăăstudentulădiminea a?
3. Ceăfaceăstudentulălaă coală?
4. Cumăesteămâncareaălaăcantină?
5. Ceăesteăgratisălaăcantină?
6. Cuăceămergeăstudentulăacasă?
Kandidat nr. 10007

De obicei luni încep târziu, mai târziu dacăăamăavutăoăpetrecere.ăAădouaăziă
studiezălaăuniversitate.ăMiercuriăşiăjoiăcitescăşiălucrezăacasă,ădarăuneoriămergălaăsalaă
deăgimnastică.ăVineriămănâncăcinaăcuăprietenii.ăÎnăweek-endăvădăunăfilm,ămergădes
laă cinemaă sâmbătăă seara.ă Şiă întotdeaunaă vorbescă cuă părin iiă meiă laă telefonă înă
weekend!
23
Ibidem.
33
1. De ce începe studentul târziu luni?
2. Undeăstudiazăăstudentulămar i?
3. Ceăfaceăstudentulămiercuriă iăjoi?
4. Cuăcineămănâncăăstudentulăvineriăseara?
5. Undeămergeăstudentulăsâmbătăăseara?
6. Cândăvorbe teălaătelefonăstudentulăcuăpărin iiălui?
34
 Curs 4
4. 1. A citi pentru a se orienta24
A1.ăPoateărecunoa teănumele,ăcuvinteleă iăexpresiileăceleămaiăfrecventeăînăsitua iiă

ordinareăaleăvie iiăcotidiene.
A1. 1. Citiți textul următor și identificați formule de salut.
- Bunăădiminea a, domnule profesor.

- Bunăăziua.ăEsteăoraădouăsprezece.
- Ah,ămăăscuza i,ăbunăăziua.
- Bine ai venit.
- Bine v-amăgăsit.ăAvemăcursădeălimbaăromână?
- Nu,ăcursulăesteădeălimbaăfranceză.
- Ah,ăatunciămăăscuza i.ăLaărevedere.
- Nicioăproblemă.ăOăziăfrumoasă.ă
A1. 2. Citiți următorul text și răspundeți la întrebări.
MăănumescăGenaăNajami.ăAmăoptsprezeceăaniă iăsuntădinăPalestina.ăSuntă
studentăă laă Anulă pregătitor,ă învă ă limbaă română.ă Euă studieză laă Universitateaă „1ă
Decembrieă 1918”ă dină Albaă Iulia,ă Facultateaă deă Istorieă iă Filologie. Luni, joiă iă
vineriă amă cursuriă deă laă oraă zece.ă Mar iă iă miercuriă amă cursuriă deă laă oraă opt.ă
Locuiescălaăcăminulănumărulă1ăpeăstradaăVasileăAlecsandri.ă
1. Cumăseănume teăstudenta?
2. Câ iăaniăareăstudenta?
3. De unde este studenta?
4. Ceăînva ăăstudenta?
5. Unde înva ăăstudenta?
6. În ce zile are cursuri de la ora zece?
7. Când are cursuri de la ora opt?
8. Laăceăadresăălocuie teăstudenta?
A1. 3. Citiți textul următor și decideți dacă propozițiile sunt adevărate

sau false.
Suntă laă magazin.ă Cumpără oă pâineă cuă doiă lei,ă doiă litri de lapte cu trei lei
litrul,ăoăjumătateădeăkilogramădeăbrânzăăcuăoptsprezeceăleiăkilogramul,ăzeceăouăăcuă
ună leuă oul,ă ună kilogramă deă carneă deă puiă cuă cincisprezeceă leiă kilogramulă iă douăă
kilogrameădeăcartofiăcuăpatruăleiăkilogramul.ăAh,ă iăoăciocolatăăbunăăcuăcinciălei.ă
24
35
1. Pâineaăcostăădoiălei.
2. Lapteleăcostăă aseăleiădoiălitri.
3. Oăjumătateădeăkilogramădeăbrânzăăcostăăoptsprezeceălei.
4. Zeceăouăăcostăăunăleu.
5. Carneaădeăvităăcostăăcincisprezeceăleiăkilogramul.
6. Cartofiiăcostăăpatruăleiăînătotal.
7. Ciocolata nu esteăbună.
A1. 4. Citiți textul următor și identificați, separat, legumele și fructele.
Româniiămănâncăămul iăcartofi,ădarăpu inăorez.ăMerele,ăcire eleă iăpruneleă

suntă obi nuiteă înă România.ă Varza,ă fasolea,ă ceapaă iă usturoiulă suntă sănătoase.ă
Pepeneleă ro uă esteă bună vara.ă Toamnaă suntă multeă fructeă iă legumeă laă pia ăă sauă laă
magazin: strugurii, gutuile, nucile, perele, dovleacul, ardeii, ciupercile, morcovii.
Dară iăprimăvaraăsuntămulte:ăspanac,ăsalatăăverde,ăceapăăverde,ămărar,ăridichi,ăro ii,ă
castrave i,ăvinete,ămazăre,ăfasoleăverde,ăcaise,ăcorcodu e,ăcăp une.ăVaraăsuntăvi ine,ă
piersici,ăzmeură,ămure, caise, porumb.
A1. 5. Citiți următorul anunț și aflați când este examenul oral:
Examen de finalizare a studiilor An pregătitor

Luni, 25 iunie 2018,ora 10,00: predare Portofoliu final
Luni,ă2ăiulieă2018,ăoraă10,00:ăsus inereăPortofoliuăfinal
Mar i,ă3 iulie 2018, ora 10,00: examen scris
Mar i,ă3ăiulieă2018,ăoraă11,00:ăexamenăoral
Comisiaădeăexamen:ăPre edinteă– Coralia Telea, examinator – Lucian Vasile Bâgiu,

secretar – Aura Cibian, supleant – Gabriela Chiciudean
A1. 6. Citiți următorul orar și stabiliți câte autobuze pleacă la Cluj-

Napoca până la ora 10,00:
Curse Alba Iulia – Cluj-Napoca, Autogara Autotrans STP Alba25

07: 36-09:49, Transmixt, 21 lei
08:19-10:28, Dacos, 17 lei
09:06-11:07, Normandia, 19 lei
09:30-12:00, Fany
10:49-12:58, Dacos, 17 lei
11:18-13:27,ăCo ofana,ă20ălei
11:30-13:30, Fany
12:19-14:28 Dacos, 17 lei
25
Cf. https://www.autogari.ro/Transport/AlbaIulia-ClujNapoca, accesat în 30 aprilie 2018.
36
 Curs 5
5.ă1.ăAăcitiăpentruăaăseăinformaă iăaădiscuta26
A1.ăPoateăsă- iăfacăăoăideeădespreăcon inutulăunuiătextăinformativădestulădeăsimplu,ă

maiăalesădacăăacestaăesteăînso ităde un document vizual.
A1. 1. Citește următorul orar și răspundeți la întrebări:
Curse Alba Iulia – Bucure ti27
Autogara Autotrans STP Alba

12: 09-19:03, Dacos, 49 lei
14: 45-21:00, Fany,
16:09-23:03, Dacos, 49 lei
23:00-05:00, Fany
Autogara Livio Dario SRL

11:30-17:35, Alis Grup, 75 lei
21:40-04:00, Alis Grup, 65 lei
00:15-06:15, Centotrans, 70 lei
1. Câte autobuze sunt în total?

2. Câteăautobuzeăajungădiminea aălaăBucure ti?
3. CâteăautobuzeăpleacăădinăAlbaăIuliaăpânăălaăoraă12,00?
4. Câtăcostăăunăbiletăieftin?
5. CâteăoreădureazăăoăcălătorieăcuăDacos?ăDarăcuăCentotrans?
A1. 2. Citește următorul orar și decide dacă afirmațiile sunt adevărate

sau false.
Curse Alba Iulia – Timi oara,ăAutogaraăAutotransăSTPăAlba28
08:45-13:10, Duda Trans, 48 lei

12:45-17:00, Fany
14:30-19:00, Fany
16:45-21:40, Duda Trans, 48 lei
1. Suntădouăăfirmeădeătransportă iăpatruăcurseăînăfiecareăzi.
2. Unăbiletăcostăăpatruăzeciă iăoptădeălei.
26
27
Cf. https://www.autogari.ro/Transport/AlbaIulia-Bucuresti, accesat la 3 mai 2018.
28
Cf. https://www.autogari.ro/Transport/AlbaIulia-Timisoara, accesat în 3 mai 2018.
37
3. Unăautobuzăpleacăădiminea aădinăAlbaăIulia.
4. PatruăautobuzeăajungăsearaăînăTimi oara.
5. Oăcălătorieădureazăăîntreăpatruă iăcinciăore.
A1. 3. Citiți următoarele orare și răspundeți la întrebări:
Cetatea Alba Carolina

Adresa: Calea Mo ilor nr. 5A, Alba Iulia
Program: Luni – Duminică, 09:00 – 23:00
Tarif: intrarea este gratuită
Muzeul Național al Unirii

Strada Mihai Viteazul 12-14, Alba Iulia
Luni: închis
Mar i-Duminică:ă10:00-17:00
Pre ăbilet:ă10ălei.
La Sala Unirii, intrarea este liberă.
Catedrala Reîntregirii Neamului (Catedrala Încoronării)

Adresa: Strada Mihai Viteazul nr.16, Alba Iulia
Program: Luni-Duminică, 08:00-20:00
Catedrala Romano-Catolică
Adresa: Strada Mihai Viteazul nr.21, Alba Iulia
Program: Luni-Duminică, 08:00-18:00
Biblioteca Batthyaneum
Adresa: Strada Gabriel Bethlen nr. 1, Alba Iulia
Program: Luni-Vineri, 08:00-15:00
Traseul Celor Trei Fortificații

Adresa: Strada Mihai Viteazul, Alba Iulia
Program: Luni-Duminică,ă10:00-21:00
Pre ăbilet:ă15ălei
Parcul Dendrologic
Adresa: Strada Valea Popii, Alba Iulia
Luni-Duminică,ă09:00-21:00
Pre ăbilet:ă2ălei
1. Câtăcostăăintrareaăînăcetatea Alba Carolina?

2. CâtăcostăăbiletulălaăMuzeulăUnirii?
3. CâtăcostăăintrareaălaăSalaăUnirii?
38
4. PânăălaăceăorăăesteăprogramălaăCatedralaăOrtodoxăă(Catedralaă
Reîntregirii Neamului)?
5. CareăesteăorarulălaăCatedralaăCatolică?
6. În ce zile nu este program la Biblioteca Batthyaneum?
7. PânăălaăceăorăăesteăprogramălaăTraseulăCelorăTreiăFortifica ii?
8. Unde este Parcul Dendrologic?
A1. 4. Citiți următoarele programe și decideți dacă afirmațiile sunt

adevărate sau false.
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA

(Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului)29
Sibiu, PădureaăDumbravaănr.ă16-20
PROGRAM: luni-duminică:ă08:00-20:00
Luniă iă Mar iă accesulă pentruă Muzeulă înă aeră liberă seă vaă faceă doară peă laă intrareaă
principalăă(Poartaă1)ăşiăhanulădinăTulgheşă(Poartaă2)
Interioarele monumentelor – Deschise (miercuri-duminicăă10.00-18.00)
Biletăintrareăadul iă– 17,00ălei,ăeleviă iăstuden iă– 3,50 lei
ZOO Sibiu30
CaleaăDumbrăviiănr.ă142,ăSibiu
PROGRAM: Luni-Duminică
Ianuarie: 10:00-16:00
Februarie: 09:30-17:00
Martie: 09:30-17:30
Aprilie: 09:30-18:30
Mai: 09:30-19:30
Iunie-Iulie: 09:30-20:00
August: 09:30-19:30
Septembrie: 09:30-18:30
Octombrie: 09:30-17:30
Noiembrie, Decembrie: 09:30-16:00
Biletăintrareăadul iă– 3ălei,ăelevi,ăstuden iăpensionariă– 2 lei
Închiriereăbărciă– 20 lei/ 30 minuteă+ăgaran ieă10ăleiăînchiriere/ăbarcă
Muzeul Național Brukenthal Sibiu31

Pia aăMareănr.ă4-5, Sibiu
Orarădeăvarăă(21.03-21.10):
Marţi-Duminică: 09-17
Luniăşiăprimaăziădeămarţiădinăfiecareălună:ăînchis
29
Cf. http://www.muzeulastra.ro/ , accesat în 5 mai 2018.
30
Cf http://zoo.sibiu.ro/, accesat în 5 mai 2018.
31
Cf http://www.brukenthalmuseum.ro/, accesat în 5 mai 2018.
39
Orarădeăiarnă (21.10-21.03):
Miercuri-Duminică: 09-17
LuniăşiăMarţi:ăînchis
Pre uriăbileteăstandard
PalatulăBrukenthal,ăGaleriaădeăArtăăEuropeană:ă20ălei
GaleriaădeăArtăăRomânească:ă12ălei
Reduceriăpentruăelevi,ăstuden i:
PalatulăBrukenthal,ăGaleriaădeăArtăăEuropeană:ă5ălei
GaleriaădeăArtăăRomânească:ă3ălei
1. La Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA programul este în

fiecare zi de la opt la opt.
2. Interioareleămonumentelorănuăsuntădeschiseăluniă iămar i.
3. Biletulăpentruăstuden iăcostăă aptesprezeceălei.
4. La ZOO Sibiu este program diferit în fiecare lună.
5. Înălunaăoctombrieăesteădeschisădeălaănouăă iăjumătateăpânăălaă apteă iă
jumătate.ă
6. Biletulăpentruăstuden iăcostăădoarădoiălei.
7. Po iămergeăcuăbarcaăpeălacăoăjumătateădeăorăăpentruăzeceălei.
8. La Muzeul Național Brukenthal Sibiu programulă deă iarnăă începe în
douăzeciă iăunuănoiembrie.
9. IarnaăesteăînchisăLuniăşiăprimaăziădeămarţiădinăfiecareălună.
10. Studen iiăplătescăcinciăleiăpentruăGaleriaădeăArtăăRomânească.ă
A1. 5. Citiți următorul text, priviți imaginile și identificați, separat,

mamiferele, păsările, reptilele.
Zoo Sibiu – CeaămaiăvecheăGr din ăZoologic ădinăRomânia32
Carnivore: jaguar, leu, lupul alb, lupul iberic, râs, tigru siberian, acvila codalb,
barzaăalbă,ăpelicanăcomun,ăuliuă oricar,ăanaconda,ăcaiman,ăpitonulăreticulat,ă arpeleă
boa.
Erbivore:ă bivolulă alb,ă cămila,ă cerbulă carpatin,ă iacul,ă iepureleă deă Patagonia,ă lama,ă
muflon,ă oaiaă cuă coamă,ă poneiulă deă Shetland,ă vacaă africană,ă zebra,ă bibilica,ă emu,
fazan,ăgâscaădeăNil,ăpapagaliă(agapornis,ăara,ăcălugăr,ănimfă,ăperu ,ărosella),ăpăunul,ă
porumbelul,ăra aăle ească,ăstru ulăafrican,ăiguanaăverde.
Omnivore:ălemur,ămacacul,ăpavianulăcuămantie,ăporculămiste ,ăporculăpecari,ăursulă
brun,ăcorbul,ă estoasaădeăFlorida.
32
Cf. http://www.zoo.sibiu.ro/ , accesat în 5 mai 2018.
40
1. Numi iăpatruămamifereăcarnivore.
2. Numi iăpatruăpăsăriăcarnivore.
3. Numi iăpatruăreptileăcarnivore.
4. Numi iăunsprezeceămamifereăerbivore.ăCareăauă iăspeciiădomestice?
5. Numi iănouăăpăsăriăerbivore.ăCareăauă iăspeciiădomestice?
6. Numi iă aseămamifereăomnivore.ăCareăauă iăspeciiădomestice?
7. Numi iăoăreptilăăerbivorăă iăoăreptilăăomnivoră.
8. Numi iăoăpasăreăcareămănâncăă iăcarneă iăfructe.
9. Ceăanimaleăsuntălaăvoiăînă ară?
10. Ce animale sunt în România?
A1. 6. Citiți următoarele denumiri de arbori sălbatici din România,

priviți imaginile33 și spuneți care sunt și la voi în țară.
Salcâmă(Robiniaăpseudoacacia),ăengleză:ăblackălocust,ăfalseăacacia.
Pină(Pinus),ăengleză:ăpine.
Arinăalbă(Arinusăincana),ăengleză:ăgreyăalder.
Bradă(Abiesăalba),ăengleză:ăfir.
Plop albă(Populusăalba),ăengleză:ăwhiteăpoplar.
Stejară(Quercusărobur),ăengleză:ăoak.
Molidă(PiceasăAbies),ăengleză:ăspruce.
Fagă(Fagusăsylvatica),ăengleză:ăbeech.ă
33
Cf. http://wildcarpathiaadventure.ro/viata-salbatica-din-romania/arbori/, accesat la 1 mai 2018.
41
 Curs 6
6.ă1.ăAăcitiăinstruc iunile34
A1.ă Poateă în elegeă indica iileă scurteă iă simpleă (deă exemplu, pentru a se deplasa
dintr-un punct în altul).
A1. 1. Urmează indicațiile de mai jos:
1. Deschideă manualulădeălimbaă românăăcoordonată deă Elenaă Platonă laă Unitateaă 5,ă

paginaă aptezeciă iănouă.
2. Cite teăcumăseănume teăUnitateaă5.
3. Rezolvăăexerci iulă1.
4. Prive teălaăpaginaăpatruzeciă iă apteăimagineaă2ă iăspuneăceăesteăacolo.
5. Scrieăceăesteăînăimagineaă7ădeălaăpaginaănouăzeciă iăcinci.
6. Închide cartea.
1. Prive teălaăstângaă iăspuneăcineăesteăacolo.

2. Prive teălaădreaptaă i spune cine este acolo.
3. Prive teăînăspateă iăspuneăcineăesteăacolo.
4. Uită-teăînăfa ăă iăspuneăcineăesteăacolo.
5. Prive teăpeăfereastrăă iăspuneăceăesteăafară.
6. Ridică-teădeăpeăscaun.ăApoi,ădacăăvrei,ăiaălocăpeăscaun.
1. Întreabă-lăpeăcolegulădeălângăătineăcumăseănume te.ă
2. Uită-teălaăceasă iăspuneăcâtăesteăora.
3. Deschideăfereastraă iăînchideău a,ăteărog.ăMul umesc.
4. Închideă ochiiă iă gânde te-te la ceva frumos. Dacăă nuă eă secret,ă spuneă laă ceă teă
gânde ti.
5. Alegeădinălimbaăromânăăunăcuvântădificilădeăpronun at.ă
6. Hotără teăcareăesteăanotimpulătăuăpreferat.ăMotiveazăăalegerea.
A1. 4. Citește indicațiile de mai jos și decide care nu este corectă:
Dacăăe tiărăcit,ăatunci:
1. Beaăceaiăcuălămâie.
2. Stai în pat.
3. Mănâncăămulteăfructe.
34
42
4. Iaăaspirinăăsauăparacetamol.
5. Dormi mult.
6. Aerise teăcamera.
7. Făăsport.
A1. 5. Citește indicațiile de mai jos și decide dacă sunt adevărate sau
false.
1. DacăăvreiăsăăajungiălaăUniversitateaădinăAlbaăIulia,ămergiăînăCetate.
2. Dacăăvreiăsăăîmprumu iăcăr iădeălaăbibliotecă,ăplăte teăoătaxăăanualăădeă10ălei.
3. Dacăăvreiăsăătreciăexamenul,ăiaăoănotăăpesteăcinci.
4. CaăsăămergiălaăCluj-Napoca,ăiaăautobuzulădinăautogarăăsauătrenulădinăgară.
5. Caăsăămergiăacasă,ăcumpărăăunăbiletădeăavion.
6. Caăsăăajungiărepedeălaăcămin,ăcomandăăunătaxi.
A1. 6. Citește indicațiile de mai jos și decide dacă ești de acord.
1. Dacăăvreiăsăăcomuniciău orăînălimbaăromână,ăvorbe te în fiecare zi cu profesorul

sauăcuăcolegiiătăi.
2. Dacăăvreiăsăăfiiăodihnitădiminea a,ănuăteăculcaătârziu noaptea.
3. Caăsăăfiiăsănătosănuăbeaăalcoolă iănuăfuma.
4. Caăsăăajungiălaătimpălaăcurs,ătreze te-teădevremeădiminea a.
5. Dacăăvreiăsăăaiăenergie,ămănâncăăbineălaămiculădejun.
6. Secretulăvie iiăeste:ăfăăceăteăfaceăfericit,ăfiiăcuăceiăcareăteăfacăsăăzâmbe ti,ărâziăla
felădeămultăcâtărespiri,ăiube teăcâtăăvremeătrăie ti.
6.ă2.ăComprehensiuneaăanunţuriloră iăaăinstrucţiunilorăorale35
A1.ăPoateăînţelegeăinstrucţiunileăce-iăsuntăadresateăcuăunădebitălentă iăbineăarticulată
iăurmaăindicaţiileăscurteă iăsimple.
A1. 1. Scrieți numerele pe care le auziți:
Opt,ăoptzeciă iăop,ă aseăsuteă apte,ăoămieănouăăsuteăoptsprezece,ăpatruăzeciă

iăunu,ăpatruăsuteăpaisprezece,ătreiăzeciă iă apte,ănouăsprezece.
A1. 2. Scrieți zilele săptămânii, lunile și anotimpurile pe care le auziți:
Ieri,ă vineri,ă toamnă,ă apă,ă rece,ă noiembrie,ă prânz,ă acasă,ă martie,ă mar i,ă
mâncare,ăfrig,ăzăpadă,ăceai,ăsâmbătă,ădiminea ă,ăseara,ăiarnă,ăiulie.
35
43
A1. 3. Respectați instrucțiunile profesorului și răspundeți la întrebare:
Dragiă studen i,ă astăziă învă ămă limbaă românăă dină manualulă coordonată deă
ElenaăPlaton.ăVăărogădeschide iăcarteaălaăUnitateaăcinci,ăpaginaănouăzeciă iăpatru,ă
exerci iulăpatruzeciă iărăspunde iălaăîntrebareaănumărulăunu.
A1. 4. Urmați indicațiile audio:
1. Spune ce coleg este pe rândul trei.

2. Spuneăceăcolegăăesteăpeărândulăunu.
3. Aratăăunăcolegăînalt.
4. Nume teăoăcolegăăscundă.
5. Prive teăafarăă iăspuneăcumăesteăvremea.
6. Numărăăarabiiădinăclasă.
A1. 5. Ascultă indicațiile și spune care e falsă.
1. DacăămergiăRomânia,ăajungiăînăUniuneaăEuropeană.
2. Dacăăîmprumu iăcăr iădeălaăbibliotecaăuniversită ii,ăeăgratis.
3. Dacăăe tiăobosit,ădormi.
4. CaăsăămergiălaăBucure ti,ăiaăautobuzulădinăautogară.
5. Dacăăî iăesteăsete,ăbeaăapă.
6. Dacăăî iăesteăfoame,ămănâncăăceva.ă
A1. 6. Ascultă indicațiile de mai jos și decide dacă ești de acord.
1. ÎnăRomâniaătoamnaăesteăbineăsăăaiăoăumbrelă,ăplouă.
2. ÎnăRomâniaăiarnaăesteăbineăsăăaiăhaineăgroase,ăesteăfrig.
3. Beaădoiălitriădeăapăăînăfiecareăzi.
4. Mergi treizeci de minute în fiecare zi.
5. Dormi opt ore în fiecare noapte.
6. Înva ăăcevaănouăînăfiecare zi.
44
Nivel A2
45
46
 Curs 1
1. 1. Exerci iiăpentruăîn elegereaăscris

A2.ă Potă săă citescă texteă foarteă scurteă şiă simple.ă Potă săă găsescă anumiteă informaţiiă
previzibile în diverse materiale cotidiene (de ex., reclame, prospecte, meniuri, orare)
şiăpotăsăăînţelegăscrisoriăpersonaleăscurteăşiăsimple.
A2. 1. Citiți bibliografia disciplinei „Curs practic de limba română:

receptarea textului scris și oral”37 și răspundeți la următoarele întrebări:
AVRAM, Mioara; SALA, Marius, May We Introduce the Romanian

Language to You, Bucure ti,ăEdituraăFundaţieiăCulturale,ă2000.
B L NESCU,ă Olga,ă Limba română pentru străini (Studenţi, diplomaţi,
oameni de afaceri),ă Bucureşti,ă FL,ă 1998ă (cuă fotografii,ă Dicţionară român-francez-
englez).
CAZACU, Boris; CHIOSA, Clara Georgeta; CARAGIU-MARIO EANU,ă
Matilda; GU Uă ROMALO, Valeria; BERCESCU, Sorina, Cours de langue
roumaine. Introduction à l’étude du roumain (à l’usage des étudiants étrangers),
Bucure ti,ăEdituraăDidactiăă iăPedagogică,ă1973.
CURTA, Adina (coord.); Bâgiu, Lucian;ă PIORA ,Valeria; Wainberg,
Iuliana, Teste de competență lingvistică pentru RLS (A1-B2), Tipografia
Universită iiă„1ăDecembrieă1918”ăAlbaăIulia,ăseriaăDidactica,ă2017.
DOROB ,ă Ana;ă FOTEA, Mircea, Limba română de bază. Manual
pentru studenţii străini vol. I-II. Essential romanian: testbook for foreign students,
Iaşi,ăInstitutulăEuropean,ă1999.
HEDEŞAN,ă Otiliaă (coord.);ă JEBELEAN, Elena; LEUCU IA, Florentina,
Bun venit în România! Manual de limbă română pentru străini. Începători,ăEdi iaăaă
III-a,ăInstitutulăInterculturalăTimi oara,ă2012.
HEDEŞAN,ă Otiliaă (coord.);ă JEBELEAN, Elena; LEUCU IA, Florentina;
MUŞAT, Nicoleta; PERCEC, Dana; POPA, Corina, Bun venit în România! Manual
de limbă română şi de orientare culturală pentru străini,ă Mirton,ă Timi oara,ă
disponibil pe
www.vorbitiromaneste.ro/download/manual/Manual%20de%20initiere%20in%20li
mba%20romana%20si%20de%20orientare%20culturala%20pentru%20straini.pdf
ILIESCU, Ada, Manual de limba română ca limbă străină (pentru
studenţii străini, pentru vorbitorii străini, pentru românii de pretutindeni), EDP,
Bucureşti,ă2002.
36
37
Cf. http://193.231.35.9/fise_discipline/upload/27_1810_lrs_cp_receptare_sem1.pdf, accesat la 1
aprilie 2018.
47
KOHN, Daniela, Puls. Manual de limba română pentru străini. Curs,ăIaşi,ă
Polirom, 2009.
KOHN, Daniela, Puls. Manual de limba română pentru străini. Exerciţii,
Iaşi,ăPolirom,ă2009.
MATCAŞ,ă Nicolae;ă ŞOŞA, Elisabeta; ŞUTEU, Flora, Româna corectă:
îndreptar de cultivare a limbii,ăBucureşti,ăUNIVERSALăDALSI,ă2000.
MOLDOVEANU POLOGEA, Mona, Learn Romanian. Manual, Third
Edition, English Review: Brian Imhoff, Scientific Review: Simona Irimescu
Banciu,ă Irinaă Duciu,ă Cătălinaă Ungureanu,ă Dană Pologea,ă Bucure ti,ă Rolangă
Publishing House, 2014.
MOLDOVEANU POLOGEA, Mona, Learn Romanian. Exercise Book,
Third Edition, English Review: Brian Imhoff, Scientific Review: Simona Irimescu
Banciu,ă Irinaă Duciu,ă Cătălinaă Ungureanu,ă Dană Pologea,ă Bucure ti,ă Rolangă
Publishing House, 2014.
PLATON, Elena; SONEA, Ioana; VÎLCU, Dina, Manual de limba română
ca limbă străină (RLS). A1-A2, Cluj-Napoca,ăEdituraăCasaăCărţiiădeăŞtiintă,ă2012.
PLATON, Elena, Româna ca limbă străină: Caiete didactice A1+, Cluj-
Napoca,ăEdituraăCasaăCărţiiădeăŞtiintă,ă2012.
SUCIU, Raluca; FAZAKAS, Virginia, Româna la prima vedere: Manual
pentru începători. Romanian at first sight. A Textbook for beginners, Bucureşti,ă
Compania, 2006.
ŞERBAN,ăVasile;ăARDELEAN, Liliana, Metodica predării limbii române.
Curs intensiv pentru studenţii străini, Bucureşti,ăEdituraăDidacticăăşiăPedagogică,ă
1980.
1. Înăceăora eăsuntăeditateăcăr ileădeălimbaăromânăădinăbibliografie?

2. Înăceălimbiăsuntătitlurileăcăr ilorădinăbibliografie?
3. Înăceăană iăundeăaăapărutămanualulăcoordonatădeăElenaăPlaton?
4. Cine este co-autorul căr iiăRalucăiăSuciu?
5. CineăsuntăautoriiătestelorătipăriteălaăAlbaăIulia?
6. Care este cea mai veche carte din bibliografie?
7. Înăceăaniăauăapărutăceleămaiănoiădouăămanualeădinăbibliografie?
8. Câte titluri sunt în bibliografie?
A2. 2. Citiți un fragment din cuprinsul unui manual de limba română38

și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
Lecţiaă 6.ă Anotimpurile,ă lunileă anuluiă şiă zileleă săptămânii.ă Gramatică:ă articolulă
hotărât,ăarticolulănehotărât.
Lecţiaă 7.ă Activităţiă zilnice.ă Gramatică:ă situaţiiă speciale privind articolul
substantivelor.
38
Mona Moldoveanu Pologea, Limba română pentru străini,ăedi iaăaăII-a, Rolang, Romanian course,
Bucure ti,ăEdituraăCheiron,ă2010.ăă
48
Lecţiaă8.ăLaămagazin.ăGramatică:ănumeralulăcardinal.
Lecţiaă9.ăLaătelefon.ăGramatică:ăverbulălaăindicativăprezent.ăExcepţii.ă
Lecţiaă10.ăInvitaţieăînăoraş.ăGramatică:ăPluralulăsubstantivelorămasculine.ăExcepţii.
Lecţia 11.ă Mijloaceă deă transport.ă Gramatică:ă Pluralulă substantiveloră feminine.ă
Excepţii.
Lecţiaă12.ăTaxiurile.ăGramatică:ăPluralulăsubstantivelorăneutre.ăExcepţii.
Lecţiaă 13.ă Biroulă deă informaţiiă pentruă turişti.ă Gramatică:ă Adjectivul:ă cuă patruă
forme, cu trei forme,ăcuădouăăforme,ăcuăoăsingurăăformăă(invariabil).ăUnăcurriculumă
vitae.ăOăcarteădeăvizită.
Lecţia 14.ă Despreă vacanţă.ă Gramatică:ă Verbeă laă indicativă prezent.ă Pronumeleă
reflexiv. Verbeă reflexive.ă Formaă afirmativă.ă Alternanţeleă foneticeă ale verbelor la
indicativ prezent.Alte verbe la indicativ prezent: Conjugarea I: -a, Conjugarea a II-
a: -ea, Conjugarea a III-a: -e, Conjugarea a IV-a: -i, -î.
Lecţiaă15.ăApartamentul.ăGramatică:ăprepoziţiiăcareăindicăălocul.
Lecţiaă 16.ă Meseleă zilei.ă Gramatică. Timpul perfect compus, modul indicativ.
Formaă afirmativă.ă Formaă negativă.ă Participiulă verbal.ă Verbeă laă perfectulă compus.ă
Conjugarea I, a II-a, a III-a, a IV-a.ă Excepţii.ă Verbeă reflexive.ă Formaă afirmativă.ă
Formaănegativă.
Lecţia17.ă Laă piaţă.ă Gramatică.ă Timpulă viitor,ă modulă indicativ.ă Formaă afirmativă,ă
formaănegativă.ăVerbeăreflexive.ăFormaăafirmativă,ăformaănegativă.ăCumăscriemăoă
cerere?
Lec iaă18.ăLaărestaurant.ăGramatică:ămodulăconjunctiv.
Lec iaă19.ăOăscrisoare.ăGramatică:ăgradeleădeăcompara ieăaleăadjectivelor.
Lec iaă 20.ă Albumă deă familie.ă Gramatică:ă Modulă condi ional-optativ. Verbe
reflexive.
1. Manualulăareădoarăpaisprezeceălec ii.
2. Doarăuneleălec iiăauăgramatică.
3. Lec iaă aisprezeceăesteădespreăvacan ă.
4. Într-oălec ieăînvă ămădespreămijloaceădeătransport.
5. Existăătreiălec iiădespreăpluralulăsubstantivelor.
6. Adjectivulăromânescăesteădoarăcuăpatruătermina ii.
7. Verbeleă reflexiveă laă indicativă prezentă nuă seă înva ăă împreunăă cuă
pronumele reflexiv.
8. Verbele din conjugarea a IV-aăseăterminăăînă„a”.
9. Timpulăviitorăseăînva ăăînaintea timpului perfect compus.
10. Modulăconjunctivă iămodulăcondi ional-optativăsuntăînăaceea iălec ie.ă
49
A2. 3. Citiți următoarele texte scrise de studenți străini din Praga în 12
decembrie 201239 și răspundeți la întrebări:
DragăăIoana,
Anulătrecutăamăfostăînăvacan ăăînăRomânia.ăOăsăptămânăăamăstatălaămunteă
iăoăsăptămânăălaămare.ăPentruăcăăaăfostăfoarteăcald,ăpentruămineăaăfostămaiăbineălaă
mare.ă tiuăfoarteămulteădespreă araăvoastră.ăCapitalaăesteăBucure ti,ăpre edinteleăeă
Traiană Băsescu,ă ună pre edinteă foarteă popular,ă nu-iă a a?ă  Am dormit 2 zile în
Vatra Dornei. Mi-aăplăcutămultăacolo.ăLaămareăamăfostălaăMangalia.ăOra ulăeăpu ină
murdar,ă dară deă obiceiă lini tit.ă Cândă amă călătorită cuă autobuzulă spreă România,ă amă
mersălaăcastelulăBranălângăăBra ov.ăAmăcitităcarteaădespreăDraculaădară tiuăcăănu-i
adevărat.ăSperăsăăvinălaăvoiăanulăviitor.ăVreauăsăămergăprinăprogramulăErasmusăînă
toamnăă laă Cluj-Napoca.ă Laă noi,ă înă Cehia,ă nuă preaă seă tieă despreă România.ă Dar,ă
acum,ăcândăsunte iă iăvoiăînăUE,ăoăsăăfieămai bine. Sper!
Te iubesc,
Andri
BunăăCosmina,
TocmaiămăăafluăînăRomâniaă iăamădecisăsăăîţiăscriuăcâtevaărânduriădespreă
aceastăă ară,ăcareăm-aăcople ităcuăfrumuse ileăsale.ăNuăamăpututăsăămăădecidăcareă
parteăaăRomânieiăsăăoăvizitez,ădarăpânăălaăurmăăm-amăhotărâtăsăăvizitezăregiuneaă
Banatului, de unde provinăfoarteămul iăcehi,ăcareăsuntăstabili iăînăCehia.ăAmărămasă
uimităă deă sateleă cehe ti,ă deă frumuse ileă naturaleă dină jură iă maiă alesă deă peisajulă
pitorescă ală acestoră locuri.ă Cândă amă ajunsă amă fostă primi iă deă ni teă oameniă foarteă
prieteno iă iăcareăne-au oferitătoateăcondi iileădeăcareăamăavutănevoie.ăPrimaănoastrăă
vizităă aă fostălaă pe teraă careă seă nume teă „Gauraă cuă muscă” apoiă amă mersă laă Băileă
Herculane,ăundeăamăfăcutăbaieăînăapaătermală.ăAmăvizitată iăstatuiaăluiăDecebalăcareă
seăaflăăpeăoăstâncăă iăeăfoarteămare.ăDunăreaăseăîntindeăde-a lungul drumului nostru
iăsoareleăstrăluce teămaiămultăcaăoricând.ăOăsăămăăîntorcăcuădragădeăfiecareădată,ă
pentruăcăăaceastăă arăămiăseăpareăceaămaiăfrumoasă.
Cu drag, Iarmila
DragăăEva,
Înăsfâr ităamătimp,ăatunciăî iăscriu.ăSuntăînăRomânia.ăVoiăfiăaiciătoatăălunaă
viitoareă iăcredăcăăvaăfiăfoarteăinteresant.ăÎmiăplaceăfoarteămult,ăciorbăădeăburtăăînă
fiecareăzi,ăbăie iăfrumo iă iăamabili,ănuămi-eăfrigădeloc.ă iăceăgustoaseăvinuri!ăCredă
căănuămaiăplecădeăaici.ăStauăînăBucure tiăastăziă iămâine,ăpoimâineăeuăplecălaăMareaă
Neagrăă iă apoi,ă pesteă circaă zeceă zile,ăeuă mergă înă mun i.ă Amă ună prietenăînă Ia i,ăelă
mergeăînămun iăcuămine,ăatunciănuăvoiăfiăsingurăăîntreăcopiiiăluiăVladă epe ,ăhaha.ă
Abiaăa teptăsă neăvedemăacasă,ăteăîmbră i ezăcu drag!
Tereza
39
Jassyensia”,ă An.ă IX,ă Nr.ă 2ă (18),ă 2013,ă p.ă 279-290, accesat la http://www.philologica-
jassyensia.ro/upload/IX_2_Bagiu.pdf la 1 aprilie 2018.
50
1. UndeăaăcălătorităAndriăînăRomâniaă iăcumăs-aăsim ităel?
2. Ceă tieăAndriădespreăDracula?
3. UndeăvreaăAndriăsăămeargăăprinăprogramulăErasmus?
4. ÎnăceăregiuneăaăRomânieiăaăfostăIarmilaă iăceăaăvizitatăeaăacolo?
5. CumăaăfostăprimităăIarmilaăînăRomânia?
6. Ce impresie are Iarmila despre România?
7. CâtătimpăstăăTerezaăînăRomânia?
8. Ce îi place Terezei în România?
9. UndeăoăsăămeargăăTerezaăînăRomânia?
10. TerezeiăîiăesteăfricăădeăVladă epe ?
A2. 4. Citiți următoarele texte scrise de studenți străini din Praga în 13

decembrie 201240 și răspundeți la întrebări:
1. Luniă amă şcoalăă deă laă 9,00ă pânăă laă 16,30,ă eă obositor,ă dară eă singuraă ziă înă careă
simtăcăăamăşcoală.ăDupăăşcoală,ăuneoriămergălaălucruăînăJenniferăsauăstauăacasăă
şiăînvăţ.ăMarţiăamădoarăEcologie,ădeălaă10,00ălaă12,00,ăeăziăscurtăăpentruămineăşiă
trece foarte repede.ă Miercuriă amă şcoalăă pânăă laă 14,00ă şiă dupăă aceeaă suntă înă
Jennifer.ăMăăîntorcăacasăăpeălaănouăăseara.ăJoiăamălimbaăromânăălaăFacultateaă
deăFilologie,ăundeămergădeăfiecareădatăăcuădrag.ăVineriă„amăliber”,ădarăaveamă
deă făcută ună interviuă cuă oă persoanăă cuă dizabilităţi,ă aşaă căă amă vizitat-o de mai
multeă oriă şiă amă lucrată împreună.ă Sâmbătăă şiă Duminicăă eă week-end. În acest
sfârşitădeăsăptămânăătrebuiaăsăăplecălaăDresden,ădarădinăpăcateăs-a anulat, nu au
fostăpreaămulţiăparticipanţi.ă
2. Amătreiăactivităţiăobişnuite,ăşcoala,ălucrul,ăfamilia.ăStudiezălimbaăromânăăşiăînă
acelaşiă timpă termină traductologiaă limbiiă ruse.ă Aşă doriă săă studieză maiă departeă
numaiălimbaăromână,ăpentruăcăăîmiăplaceămaiămult.ăPoateăodatăăoăsăămaiăînvăţă
şiă spaniolaă oriă italiana.ă Lucreză laă oă agenţieă de traduceri, unde vorbesc cu
clienţiiă şiă cuă traducătorii.ă Deci,ă cândă nuă suntă laă şcoală,ă suntă laă lucru.ă Ultimaă
meaăactivitateaăesteăfamilia,ăoriămămica.ăMăăstrăduiescăsăăpetrecătimpulăşiăcuă
dânsaăpentruăcăăsuntemăaiciănumaiănoiădouăădinătoatăăfamilia.ăRestulătrăieşteăînă
Moldova. În week-endădeăobiceiămăăstrăduiescăsăămăăîntâlnescăşiăcuăprieteniiă
meiăşiădesigurăsăăfacălecţiileăpentruăsăptămânaăviitoare.ăLuniădimineaţaăîncepeă
totul iarăşiă– şcoala,ălucrul,ăfamilia.
3. Euăsuntăstudentăăaşaăcăăsuntădesălaăşcoală.ăLuniădimineaţaăsuntăînă coală,ălaăoraă
14ămergăacasăăşiăiauăprânzul.ăLaăoraă16ăeuătrebuieăsăămergălaăsală.ăCursulăseă
terminăă laă oraă 18.ă Marţiă dimineaţaă suntă acasăă dară euă trebuieă săă scriuă
documenteleăpentruă coală.ăDupă-amiazăăamăcursulădeăetnologie.ăSearaămerg la
salăăpentruăcăăamăcursulădeădans.ăMiercuriădimineaţaăsuntălaă coală.ăAmăcursulă
deălimbaăromână.ăDupă-amiazăăpotăsăămergăînăoraşăcuăprietenii.ăJoiădimineaţaă
40
Ibidem.
51
amăcursulădeălimbaăgermană.ăDupă-amiazăăfacălaăcumpărături.ăVineri,ăeuăpotăsăă
merg la cinematograf,ăînăoraşăsauăeuăplecăînăGermaniaăuneori.ăă
1. Înăprimulătext,ăstudentaălucreazăăîntr-unămagazinăcândănuăeălaă coală.
2. Înă primulă text,ă studentaă aă vizitată oă singurăă datăă oă persoanăă cuă
dizabilită i.
3. Studenta din primul text a plecat în week-end la Dresda.
4. Studenteiădinăalădoileaătextăîiăplaceămaiămultălimbaărusă.
5. Înă ală doileaă text,ă studentaă sperăă căă oă săă seă angajezeă laă oă agen ieă deă
traduceri.
6. Studentaă dină ală doileaă textă locuie teă împreunăă cuă toatăă familiaă dină
Republica Moldova.
7. Studenta din al treilea textăstudiazăăecologia.
8. În al treilea text, studenta are curs de fitness.
9. Înăalătreileaătext,ăstudentaăînva ăălimbaăgermanăămiercuriădiminea a.
1. 2.ăExerci iiăpentruăîn elegereaăoral

A2. Pot săă înţelegă expresiiă şiă cuvinteă uzualeă frecventă întâlniteă peă temeă ceă auă
relevanţăăimediatăăpentruămineăpersonală(deăex.,ăinformaţiiăsimpleădespreămineăşiă
familiaă mea,ă cumpărături,ă zonaă undeă locuiesc,ă activitateaă profesională).ă Potă săă
înţelegăpuncteleăesenţialeădinăanunţuriăşiămesajeăscurte,ăsimpleăşiăclare.
A2. 1. Ascultați textul citit de către profesor și întocmiți o listă a

cumpărăturilor făcute de personaj:
Euăsuntălaămagazin.ăTrebuieăsăăcumpărăalimenteăpentruăziuaămeaădeăna tere.ă
Săăvedem…ăPizzaăcuă uncăă iăciuperci.ăPorumbăfiert.ăSalatăăverde,ăro ii,ăcastrave i,ă
măsline,ă ceapăă iă usturoi.ă Credă căă trebuieă iă cevaă deă băut.ă Sucă deă vi ineă iă deă
căp uni,ăapăăplatăă iă lămâie,ă bereă iă vină ro u.ă uicăăamă acasăă deă laă buniculă meu.ă
Pentruă desertă iauă înghe atăă cuă fistică iă cuă pepeneă galben.ă Mamaă găte teă tortulă cuă
fructe,ă deciă nuă maiă cumpără prăjituri.ă Speră căă astaă esteă tot.ă Vre iă săă veni iă laă
petrecerea mea?
A2. 2. Reperați și notați informațiile referitoare la adresa / domiciliul

personajelor din textul audiat:
- Salut!ăMăănumescăAbdul. SuntăstudentălaăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”ădină
Alba Iulia la specializarea limbaăromânăăcaălimbăăstrăină.ăTu?
- Servus!ă Numeleă meuă esteă Aaliyahă iă studieză limbaă iă literaturaă engleză,ă totă laă
Alba Iulia.
41
52
- Îmiăpareăbineăsăăteăcunosc.
- i mie.
- Euălocuiescălaăcăminulăstuden escănumărulă1.ă
- Laăceăadresă?
- StradaăVasileăAlecsandri,ănumărulă106.ăCameraă21.ăDarătu,ăAaliyah?
- Euăstauălaăcăminulăstuden escănumărulă4.
- Undeăesteăacestăcămin?
- PeăstradaăVasileăGoldi ,ănumărulă15.ă
- La ce cameră?
- Amăuitat…
- Bine, Aaliyah. atunci ne vedem în campus. La revedere.
- Stai, Abdul! Nu pleca. Mi-am amintit. Camera 23. Etajul doi, pe dreapta.
- Ceăfaciădeseară?
- Nuă tiu.ăDarătuăceăfaciădeseară?
- Sunt ocupat.
- Ah.ăÎmiăpareărău.
- De ce?
- Pentruăcăăeuăsuntăliberă.
- Ah.ăAtunciăcredăcăăo săămergăînăvizităălaăcinevaăînăcăminulănumărulăpatru.
- Teăa tept!
A2. 3. Ascultați textul următor despre mâncare (scris de un student

indian în Alba Iulia în aprilie 2018) și răspundeți la întrebările de mai jos:
1. Cum este mâncarea indiană?ăEnumera iăcelăpu inătreiăcaracteristici.

2. Deăceăîiăplaceăstudentuluiăatâtădeămultămâncareaăindiană?ăEnumera iă
douăămotive.
3. Ceămâncăruriăaminte teăstudentul?ăMen iona iăcelăpu inăuna.
Pentruă mineă mâncareaă indianăă esteă senzaţională.ă Eă adevărată că cuprinde

atâtădeămulteăcondimenteăşiăeăunăpicăpicantă,ădarăeăfoarteăsănătoasă.ăAceastaăareăună
gustă diferită deă mâncareaă europeană.ă Mâncareaă indianăă esteă cunoscutăă înă toatăă
lumeaăpentruăcumăeăpregătităă iăînăafarăădeăaceastaănuăpotărefuzaăgustul.ăMâncând,ă
e caă oă explozieă deă diferiteă gusturiă înă cavitateaă bucală,ă iară ingredienteleă auă
proprietă iă medicaleă careă dină punctulă deă vedereă ală tiin eiă suntă foarteă sănătoase.ă
Ni teămâncăruriăcunoscuteăsuntăchicken biryani, butter chicken, kheer, dal tadka i
roti. Este ceaămaiăcondimentatăămâncareădinălumeă iăpoateăceaămaiăcomplexă.
A2. 4. Ascultați următoarea invitație la teatru (scrisă de un student

indian în Alba Iulia în aprilie 2018) și răspundeți la întrebările de mai jos:
1. Cumăseănume teăspectacolulăpentruăcareăesteăinvita ia?

2. Despreăceăputemăînvă aălaăfestival?
3. Înăceălimbiăvaăfiăjucatăăpiesa?ă
53
4. Câtăcostăăbiletul?
5. Ceăfelădeămâncareăesteădupăăspectacol?
6. Undeăesteăloculădeăîntâlnireă iălaăceăorăăîncepeăspectacolul?
7. Cumăseănume teăcelăcareăfaceăinvita ia?
Bunăăziua!!!
A ă vreaă săă teă chemă laă teatruă înăcentrulă ora ului.ă Avemă ună spectacolă iă seă
nume teăApulum.ăEsteăunăfestivalăminunată iăputemăsăăînvă ămămultădespreăistoriaă
României.ăSpectacolulăacestaăeăinterna ională iăoăsăăvinăăactoriădinătoatăăEuropaă iă
chiar din Egipt.ăEvenimentulăacestaăvaăaveaălocădeăcinciăoriă iăprimaădatăăpiesaăvaă
fiă jucatăă înă limbaă română,ă apoiă înă engleză,ă germană,ă arabăă iă maghiară.ă Prieteniiă
mei de anul trecut mi-auăspusăcăăesteăunăfestivalăsuperbă iăcăăvăzându-l ne putem
imagina istoria României.ă Dină punctulă meuă deă vedereă vomă aveaă oă experien ăă deă
neuitat.ă Haiă săă nuă ratămă ansaă noastrăă săă neă uitămă laă istoriaă României.ă Biletulă laă
evenimentă costăă 25ă deă leiă iă dupăă ceă terminămă acoloă putemă săă mâncămă mâncareă
româneascăă laă ună restaurantă românesc.ă Î i voiă indicaă înă emailulă următoră loculă înă
careăneăvomăîntâlniă iăoraălaăcareăîncepeăspectacolul.
A teptăunărăspunsădeălaătineă!!!!
Mayur
A2. 5. Ascultați următoarea scurtă povestire despre o călătorie cu trenul

(scrisă de un student indian în Alba Iulia în mai 2018) și răspundeți la
întrebările de mai jos:
1. DespreăaăcâtaăcălătorieăcuătrenulăînăRomâniaăneăpoveste teăstudentul?
2. Cuăcineăaăcălătorităstudentul?
3. Întreăceăora eăaăcălătoriaăstudentul?
4. Laăceăorăăaăînceputăcălătoria?
5. Laăoăcompara iaăîntreătrenurileădinăRomâniaă iătrenurileădinăIndia,ăceăaă
observat pozitiv studentul în România? Dar negativ?
6. Prinăceăjude eăaăcălătorităstudentulă iăcâtătimpăaăduratăcălătoria?
7. De ce a fost plictisitor în gara din Arad?
8. Ceăaăvăzutăstudentulăînătimpulăcălătoriei?
9. Cumăaăfostăcălătoria?
Toatăă lumeaă iubeşteă călătoriaă cuă trenul,ă spună unii.ă Probabil.ă Euă ştiuă căă
pentruămultăăvreme,ăcândăporneamălaădrum,ătrenulăaăfostămereuăprimaămeaăalegere.ă
Şiănuădoarădintr-unăsingurăşiăbanalămotiv.ăAiciăvreau săăpovestescădespreăcălătoriaă
meaăcuătrenulăînăRomâniaă iăchiarăprimaăcălătorie.ăEuăcuăprieteniiămeiăamăcălătorită
cuătrenulădeălaăAlbaăIuliaăpânăălaăTimi oara.ăCălătoriaănoastrăăaăînceputădeălaăgaraă
dinăAlbaăIulia.ăNoiăamăurcatălaăoraă3ă iăaăînceputădistrac ia.ăExistăăoădiferen ăămareă
întreătrenurileădinăRomâniaă iătrenurileădinăIndia,ăiarămieămi-aăplăcutăcăătrenurileădeă
aiciăsuntămultămaiăcurateă iămaiăorganizate,ădarămergăfoarteăîncetă iătotăa aăaăfostă iă
trenulă nostruă cuă careă mergeamă noi.ă Călătorind,ă noiă amă trecută prină jude ulă Bihor,ă
54
Aradă iă amă ajunsă înă Timi oara.ă Călătoriaă noastrăă aă durată 6ă oreă înă total,ă dină careă
jumătateă deă orăă noiă amă stată înă garaă dină Aradă iă aă fostă plictisitor.ă Trecândă prină
jude e,ănoiăamăvăzutăni teăpăduriăfoarteăfrumoaseă iăni teăpeisajeăminunate.ă iănuă
potăsăăuităsăăzicădespreăcâmpiileăplineăcuăflori.ăÎnăceleădinăurmă,ăcălătoriaănoastrăăaă
fost de neuitat.
A2. 6. Ascultați următoarea scurtă scrisoare din mai 2018 (a unui

student indian în Alba Iulia) și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
1. Studentuluiăindianăîiăesteădorădeăpărin iiălui.ă
2. Studentulăareăcinciăsauă aseăoreădeăcursăzilnic,ădarăelă iăcolegiiăîntârzieă iă
nu merg întotdeauna la cursuri.
3. Studentul indian este angajat pentru patru ore în fiecare zi.
4. În timpulă liberă studentulă înva ăă limbaă română,esteă voluntară laă Cruceaă
Ro ieă iăfaceăcură enieăînăcameră.
Dragiăpărinţi,
Bunăăziua.ăVăăsalutădinătoatăăinima.ăÎnăprimulărândăvreauăsăăcerăscuzeădacăă
amăvorbităurât,ădacăăm-amăcomportatăurâtăcuăvoiăcândăeramăcuăvoi,ăpentruăcăăacumă
înţelegă cumă teă sim iă fărăă părinţi.ă Euă nuă vreauă săă mint,ă vreauă săă spună căă îmiă esteă
foarte dor de voi, îmi este dorădeămâncareaăpeăcareăoăgăteaămamaăşiădeălecţiileăpeă
care tata mi le-aăpredat.ăAiciăsuntăsănătosăşiăpetrecăunătimpăfrumosăcuăcolegiiămei.ă
Avemă oreă înă fiecareă zi,ă aproapeă 5ă sauă 6ă oreă peă zi,ă dară nuă preaă mergemă şiă dacăă
mergemănuăajungemălaătimp,ămăăscuzaţiăşiăpentruăasta.ăBun,ăhaiăsăăîncepăcuădeăceă
scriuăscrisoareaăasta,ăvreauăsăăvăăpovestescădespreăceăfacăînătimpulăliber.ăÎnăafarăădeă
universitateămaiăşiălucrezăpesteăprogramă4ăoreăpeăziăşiădupăăaiaărămânăcuăpuţinătimpă
liber.ă Primaă preferin ăă înă timpulă liberă este studiul, studiez despre ce au predat
profesoriiămeiăînăjurădeă1ăorăăînăfiecareăzi.ăVineriăamăşedinţăălaăCruceaăRoşie,ăsuntă
voluntarăacoloăşiătrebuieăsăămergăvineri.ăAcoloădiscutămădespreăactivităţileăpeăcareă
leăvomăfaceăînăfiecareăsăptămânăăşiădiscutămădespreănişteăprogrameăcareăurmează.ă
Celă maiă importantă dintreă eleă esteă bancaă deă alimente.ă iă nuă potă săă uită celă maiă
importantălucruăînătimpulăliberălaăcămin,ăcurăţenieăînăcameră,ălaăbaie,ălaăbucătărieăşiă
spălatulăhainelor.ă iăaşaătreceătimpulămeuăcuău urin ă.ăVreauăsăăvăămulţumescădină
toatăăinimaăşiăvăăiubesc.ăSăăaveţiăgrijăădeăvoi.ăV-am pupat.
55
 Curs 2
2. 1. Comprehensiuneaăgeneral ăaătextelorăscrise42
A2.ăPoateăîn elegeătexteăscurteă iăsimpleăasupraăunorăsubiecteăconcreteăobi nuiteăcuă

oăfrecven ăăînaltăăînălimbaăcotidianăăsauăînăceaălegatăădeămuncă.
Poateă în elegeă texteă scurteă iă simpleă con inândă ună vocabulară extremă deă frecvent;ă
inclusivăunăvocabularăinterna ionalăcomun.
A2. 1. Citiți tabelul de mai jos, priviți o hartă a României și răspundeți la

întrebări:
Principaleleădouăzeciădeăora eădinăRomânia43 sunt:
Bucure ti,ă1.883.425ălocuitori,ăatestatăînă1459
Cluj-Napoca,ă324.576ălocuitori,ăînfiin atăînă1316
Timi oara,ă319.279ălocuitori,ăînfiin atăînă1342
Ia i,ă290.422ălocuitori,ăatestatăînă1408
Constan a,ă283.872ălocuitori,ăatestatăînă260ăî.Hr.
Craiova, 269.506 locuitori, atestat în 1475
Bra ov,ă253.200ălocuitori,ăatestatăînă1235
Gala i,249.432 locuitori, atestat în 1445
Ploie ti,ă209.945ălocuitori,ăatestatăînă1596
Oradea, 196.367 locuitori, atestat în 1113
Brăila,ă180.302ălocuitori,ăatestatăînă1368
Arad, 159.074 locuitori, atestat în 1028
Pite ti,ă155.383ălocuitori,ăatestatăînă1388
Sibiu,ă147.245ălocuitori,ăînfiin atăînă1191
Bacău,ă144.307ălocuitori,ăatestatăînă1408
TârguăMure ,ă134.290ălocuitori,ăînfiin atăînă1332
Baia Mare, 123.738 locuitori, atestat în 1329
Buzău,ă115.494ălocuitori,ăatestatăînă1431
Boto ani,ă106.847ălocuitori,ăatestatăînă1439
Satu Mare, 102.411 locuitori, atestat în 1231
1. Careăsuntăora eleăcuăpesteă300.000ădeălocuitori?
2. Care sunt celeămaiămariăcinciăora eădinăTransilvania?
3. Careăsuntăceleămaiămariăpatruăora eădinăMoldova?
4. Careăsuntăceleămaiămariăcinciăora eădinăMuntenia?ă
5. Câ iălocuitoriăareăcapitalaăOlteniei?
42
43
Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rom%C3%A2nia, accesat la 3 iunie
2018.
56
6. Careăsuntăceleămaiăvechiăpatruăora e?
7. Careăsuntăceleămaiănoiătreiăora e?
8. Ceăora eădinăTransilvaniaăauăîntreă100.000ă iă150.000ădeălocuitori?
9. Ceăora ăareămaiămultădeădouăămilioaneădeălocuitori?
A2. 2. Citiți articolul de mai jos 44 și decideți dacă afirmațiile sunt

Laă 20ă octombrieă 2011ă populaţiaă stabilăă aă judeţuluiă Albaă eraă deă 342.376ă
locuitori,ăcuă40.371ămaiăpuţinăfaţăădeăsituaţiaăexistentăălaărecensământulădinăanulă
2002.
Populaţiaă stabilăă aă celeiă maiă mariă localităţiă dină judeţă – municipiul Alba
Iulia (atestat în 1097), este de 63.536 persoane.
Populaţiaă stabilăă aă municipiiloră şiă aă celoră maiă importanteă oraşeă esteă
următoarea:ă
- municipiulăSebeşă(atestatăînă1245,ă27.019ăpersoane),ă
- municipiul Aiud (atestat în 1293, 22.876 persoane),
- oraşulăCugiră(atestatăînă1330,ă21.376ăpersoane),ă
- municipiul Blaj (atestat în 1271, 20.630 persoane),
- oraşulăOcnaăMureşă(atestatăînă1203,ă13.036ăpersoane),ă
- oraşulăZlatnaă(atestatăînă1347,ă7.490ăpersoane),ă
- oraşulăCâmpeniă(atestatăînă1565,ă7.221ăpersoane),ă
- ora ulăTeiu ă(atestatăînă1296,ă6.695ălocuitori),ă
- ora ulăAbrud (atestat în 1215, 5.072 persoane).
Comuneleăcuăcelămaiămareănumărădeăpopulaţieăstabilăăsunt:ă
- Ighiuă(atestatăăînă1206,ă6.283ăpersoane),ă
- Săscioriă(atestatăăînă1309,ă5.757ăpersoane),ă
- VinţuădeăJosă(atestatăăînă1248,ă4.801ăpersoane),ă
- Unireaă(atestatăăînă1219,ă4.796ăpersoane),ă
- Jidveiă(atestatăăînă1309,ă4.617ăpersoane),ă
- Bistraă(atestatăăînă1437,ă4.540ăpersoane),ă
- GaldaădeăJosă(atestatăăînă1287,ă4.516ăpersoane),ă
- Şonaă(atestatăăînă1313,ă4.067ăpersoane).
Dină populaţiaă stabilăă deă 342.376 persoaneă aă judeţuluiă Alba, 173.925
(51,8ș)ăsuntăfemeiăşiă168.451ă(48,2ș)ăsuntăbărbaţi.
Locuiescă înă mediulă urbană 198.412ă (57,9ș)ă deă persoane,ă înă municipiiă şiă
oraşe,ă iară 143.964ă (42,1ș)ă înă mediulă rural,ă înă comune.ă S-au declarat români
303.376 (88,6%), 14.478 (4,22%) sunt maghiari, 3.420 (0,99%) – romi, iar 568 de
persoaneăsuntădeăetnieăgermană.
Dinătotalulăpopulaţieiăstabileădeă10ăaniăşiăpeste,ă42,1șăauănivelăscăzutădeă
educaţieă (primar,ă gimnazială sauă fărăă şcoalăă absolvită),ă 45,0șă nivelă mediuă
44
Cf. https://ziarulunirea.ro/recensamant-2011-populatia-stabila-a-judetului-alba-a-scazut-in-doar-10-
ani-cu-40-371-persoane-201957/, accesat la 3 iunie 2018.
57
(postliceal, liceal,ăprofesionalăsauătehnicădeămaiştri)ăşiă12,9șănivelăsuperior.ăLaă20ă
octombrie 2011 erau 3194 persoane analfabete.
Dinăpunctădeăvedereăalătopuluiăpopulaţieiăceloră41ădeăjudeţe,ăAlbaăseăaflăă
peăloculă29.ăPopulaţiaăstabilăăaăRomânieiălaă20ăoctombrieă2011ăera de 20.121.641
deăpersoane,ăînăscădereăcuă1.559.300ădeăpersoaneăfaţăădeărecensământulădină2002.ă
1. Laă20ăoctombrieă2011ăpopulaţiaăstabilăăaăjudeţuluiăAlbaăeraămaiă mareă
cuă40.371ăpersoaneăfaţăădeăanulă2002.
2. AlădoileaămunicipiuăcaănumărădeălocuitoriăesteăSebe .ă
3. Aiud,ăCugiră iăBlajăauăfiecareăpu inăpesteă20.000ădeălocuitori.
4. Toateălocalită ileămen ionateăînăarticolăsuntăfoarteăvechi.
5. Ora eleă Ocnaă Mure ,ă Zlatna,ă Câmpeni,ă Teiu ,ă Abrudă auă foarteă mul iă
locuitori.
6. Comuneleă Ighiu,ă Săscioriă iă Vin uă deă Josă auă fiecareă pesteă 6.000ă deă
locuitori.
7. Înăjude ulăAlbaăsuntămaiămul iăbărba iădecâtăfemei.
8. Înăjude ulăAlbaăceiămaiămul iălocuitoriăsuntăînămunicipiiă iăora e.ă
9. Înăjude ulăAlbaăsuntămaiămultădeă14.000ădeămaghiariă iămaiăpu inădeă500ă
de germani.
10. Înăjude ulăAlbaăpesteă42șădinăpopula ieăareănivelăscăzutădeăeduca ie,ă
iar peste 3.000 de persoane sunt analfabete.
11. Jude ulăAlbaăesteăînătopulăpopula ieiăîntreăjude eădinăRomânia.
A2. 3. Citește următoarele scrisori ale studenților norvegieni din

Trondheim, scrise în 7 decembrie 201045:
Kandidat nr. 100004

Dragăăprietene,
AcumăsuntăînăRomânia!ăEsteăoăţarăăfoarteăinteresantă.ăÎmiăplaceămâncarea.ă
Legumele din România sunt foarte mariă şiă naturale,ă pentruă căă suntă locale.ă Înă
Norvegiaă legumeleă suntă dină ţărileă calde,ă pentruă căă esteă frigă înă Norvegia.ă Nuă îmiă
placeăcriminalitateaăînăRomânia.ăŞiănuăîmiăplaceăapaăacolo.ăDarăRomâniaăesteăoăţarăă
frumoasă.ă Oameniiă înă Româniaă suntă frumo i.ă Seă potă mâncaă mâncăruriă dină
Germania. Într-oăziăamămâncatăşniţel!ăSperăcăăî iăplaceăscrisoarea.ă
Kandidat nr. 100003

BunăăPopescu,
Ştiuă caă tuă nuă măă cunoşti,ă dară haiă săă îţiă spună ceă îmiă placeă mieă despreă
România.ă Mâncareaăesteăfoarteă bună.ă Îmiă placeătot,ădeă laă sarmaleă pânăălaă miciă şiă
grătar.ăPiaţaăeăcevaăcareănuăavemăînăNorvegia.ăÎmiăplaceăcăăgăseştiălegumeădeătoateă
45
Cf. Lucian Vasile Bâgiu, Limba română la NTNU în anul universitar 2010-2011, în Despre
Sebastian, Sorescu, Dosoftei, Derrida și limba română,ăIa i,ăTipoMoldova,ă2016,ăp.ă377-395, accesat
în 7 aprilie la http://lup.lub.lu.se/search/ws/files/24360739/Despre_Sebastian_Sorescu_etc.pdf
58
felurileă şiă suntă şiă proaspete.ă Ceă nuă îmiă placeă suntă hoţiiă careă dauă ună numeă răuă
României. Gunoiul este altceva care nu îmi place. E gunoi aproape peste tot. Nu
înţelegădeăceănuăauămaiămultăgrijăădeăţaraălor.
Ne vedem (poate)
Kandidat nr. 100001

BunăăziuaăPopescu,ăceăfaci?
Eu suntăînapoiăînăNorvegiaăacum.ăEuăvreauăsăăî iăpovestescădespreăceăîmiăplaceăşiă
ceănuăîmiăplace.ăÎmiăplacămâncărurileăromâne ti.ăÎmiăplaceăsăămergălaămunteăşiălaă
mare în România. Sunt foarte frumoase! Dar nu îmi place vremea în România.
La revedere!
1. Primului student, kandidat nr. 100004, ce îi place în România?

2. Primului student, kandidat nr. 100004, ce nu îi place în România?
3. Celui de-al doilea student, kandidat nr.ă 100003,ă ceă mâncăruriă dină
România îi plac?
4. Celui de-al doilea student, kandidat nr. 100003, ce nu îi place din
România?
5. Celui de-al treilea student, kandidat nr. 100001, ce îi place în România?
6. Celui de-al treilea student, kandidat nr. 100001, ce nu îi place în
România?
7. Ceăleăplaceătuturorăcelorătreiăstuden iănorvegieniăînăRomânia?
8. Crede iă căă vreunulă dintreă ceiă treiă studen iă ară puteaă săă seă muteă înă
România? De ce da? De ce nu?
2. 2. Înţelegereaăgeneral ăaăvorbirii46
A2.ă Poateă înţelegeă suficientă pentruă aă puteaă răspundeă unoră nevoiă concreteă cuă
condiţiaă caă dicţiaă săă fieă clarăă iă debitul lent.ă Poateă înţelegeă expresiiă iă cuvinteă
purtătoareă deă sensă relativă laă uneleă domeniiă deă prioritateă imediatăă (deă exemplu,ă
informaţiaăpersonalăă iăfamilialăădeăbază,ăcumpărăturile,ăgeografiaălocală,ăserviciul).
A2. 1. Ascultați următoarea scrisoare din mai 2018 a unui student

palestinian din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. CeălocuriădeărelaxareăexistăăînăAlbaăIulia?ă
2. Cum sunt oamenii din Alba Iulia?
3. Ceăactivită iăaăfăcutăstudentulăînăAlbaăIulia?
4. CumăseăsimteăstudentulăînăAlbaăIuliaă iăcâtătimpăvreaăsăăstea?
46
59
Dragiăpărin i,
VreauăsăăvăăvorbescădespreăceăamăfăcutăînăAlbăăIuliaălunaătrecută,ăfiindcăăaă
fostă foarteă frumosă iă interesant. Existăă locuriă deă petrecere,ă restaurante,ă
cinematografe,ăcluburi,ălocuriăpentruăactivită iăînăaerăliber.ăAmăîntâlnităoă mul imeă
deăoameniăaiciă iămi-amăfăcutăatâtădeămul iăprieteni!ăOameniiădeăaiciăsuntăpolitico iă
iă umili,ă leă placeă săă seă distreze,ă suntă prieteno iă iă interesan i.ă Uneleă dintreă
activită ileă peă careă le-amă făcută auă fostă drume iile,ă grătarul,ă mersulă cuă bicicleta,
cumpărăturile.ăMăăsimtăfoarteăbineăaiciă iăcredăcăărămânăpu inămaiămult.
A2. 2. Ascultați următoarea scrisoare din mai 2018 a unei studente

palestiniene din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. Cui scrie studenta?

2. Cum este studenta?
3. Cât timp liber are studenta?
4. Ceăfaceăstudentaădiminea a?
5. Cum este parcul vara?
6. Când merge studenta la sala de sport?
7. Unde merge studenta în week-end?
8. Ce face studenta când e foarte frig?
Dragăămamă,
Ce mai faci? Mi-eădorădeătine,ăceămaiăfaceătata?ăSperăcăăto iăsunte iă bine.
Scriuăaceastăăscrisoareăcaăsăăvăăspunăcăăsuntăbineăaici.ăUneoriăstudiezăoăorăăpeăzi,ă
deciă avemă multă timpă liber…ă Diminea aă stauă ună pică peă calculatoră sauă peă mobil,ă
dupăăaceea,ădacăănuăamăcursuriălaăuniversitate,ămăăplimbăînăparc…ăParculădeăaiciăeă
foarteăfrumos,ăvara…ăEăplinăcuăiarbăăverdeă iăcopaciă iăfloriăcolorate.ă iădeăobiceiă
amătimpăliberădupă-masa,ădeciămergălaăsalaădeăsportăoăoră.ăÎnăweekendămăăducăcuă
prieteneleă meleă laă mallă iă cumpărămă cevaă sauă uneoriă mergemă laă restaurantă iă
mâncăm.ăIarăcândăeăfoarteăfrigănoiăstămăacasăă iăvorbimăîmpreună.ăAstaăeăvia aămeaă
aici când am timp liber.
A teptărăspunsulătău!!!!!
A2. 3. Ascultați trei persoane care vorbesc despre familie și serviciu.

Eliminați, pentru fiecare persoană, detaliul care nu este menționat:
VasileăUrsu:ăso ie,ăuniversitate,ăstuden i,ălimbaăromână,ăbăiat.

GheorgheăPopa:ănepo i,ăcastrave i,ăceapă,ătrandafir,ămorcov.
IoanaăAlbu:ăstudentă,ăfranceză,ăso ,ăarheolog,ăsoră.
NumeleămeuăesteăVasileăUrsu.ăSuntăcăsătorită iăamăunăcopil,ăoăfeti ă.ăSo ia

esteăeducatoare,ăfeti aăareă apteăaniă iăesteăelevă.ăSuntăprofesorălaăuniversitateaădină
AlbaăIulia.ăPredauălimbaăromânăăstuden ilorăstrăiniădeălaăanulăpregătitor.ăCitescă iă
vorbescăînăfiecareăzi.ăAdeseoriărăspundălaăîntrebăriă iăscriuăpeătablă.ă
60
Măă numesc Gheorgheă Popaă iă suntă pensionar.ă Amă doiă fiiă iă doiă nepo i.ă
So iaăaămurit,ăsuntăvăduv.ăPrincipalaămeaăocupa ieăesteăgrădina.ăAmăgrijăădeăplante,ă
pomiă iă flori.ă Varaă culegă vi ine,ă ro ii,ă castrave i,ă fasole.ă Toamna,ă prunele,ă ceapa,ă
varza. Îmi plac trandafirii,ăliliaculă iălalelele.ă
Euă suntă Ioanaă Albuă iă suntă studentăă la Traducere și interpretare la Alba

Iulia.ă Învă ă englezăă iă francezăă cuă profesoriă foarteă buni.ă Prietenulă meuă esteă iă elă
student, la Arheologie.ăVaraămergemăîmpreună laămunteă iăuneoriăstămăînăcortăîntreă
brazi.ăCâteodatăăvineă iăsoraămea.ăEaăesteăelevăălaăliceuă iăîncăănuăareăprieten.ă
A2. 4. Ascultați următoarea descriere din mai 2018 a unui student

palestinian din Alba Iulia și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
1. Studentul nu a fost impresionat de români.

2. TatălăstudentuluiănuăaăfostăniciodatăăînăRomânia.ă
3. Româniiăauăfostăprimitori,ăauăavutăgrijăădeăstudentulăpalestinian.
4. Studentulă palestiniană nuă seă poateă odihniă pentruă căă româniiă seă ceartăă
mereuă iănuăeălini te.
5. Trenurile,ă metrourileă iă căru eleă cuă caiă suntă laă felă caă laă studentulă
palestinianăînă ară.
6. Pre urileăsuntămaiămiciăînăPalestinaădecâtăînăRomânia.ă
7. Româniaăesteăsenza ionalăăpentruăstudentulăstrăin.
Cândă amă ajunsă înă România,ă amă rămasă foarteă impresionat de oamenii de
aici.ăCândătatălămeu,ăcareăaăstudiată iăelăaici,ămi-a spus cum este, cum sunt oamenii,
sincerănuăamăcrezut.ăPentruămineăaăfostăuimitorăsăăvădăcumăoameniiădinăRomâniaă
m-auă primită cuă bra eleă deschise,ă auă avută totă timpulă grijăă deă mine, m-au întrebat
mereuădeăceăamănevoie,ădacăăamămâncată iăcumămăăsimt.ăSăăstauăaiciăpentruămineă
esteă iă oă relaxare,ă pentruă căă aiciă oameniiă nuă seă ceartăă totă timpul,ă aiciă nuă seă audeă
mereuăsunetulăuneiăpu ti,ăesteălini te.ăDeăasemeneaăamărămasăuimită iădeămijloacele
deă transportă deă aici,ă suntă uimitoare.ă Laă noiă înă arăă nuă suntă trenuri,ă metrouri,ă sauă
căru eă careă suntă traseă deă cai,ă acesteaă suntă chiară remarcabile.ă Ceă săă maiă zică deă
pre urileă dină România,ă careă suntă foarteă miciă peă lângăă celeă dină Palestina.ă Sincer,ă
pentruămineăcaă iăstrăin,ăaceastăă arăăesteăsenza ională!ă
A2. 5. Ascultați următoarea descriere din mai 2018 a unui student

palestinian din Alba Iulia și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
1. Primaăcălătorieăcuătrenulăaăfostăneplăcută.
2. PalestinieniiăauăcălătoritălaăIa iăpentruăunăfestival.
3. Studentulăaăavutăunăco marăînainteăsăăpleceăînăcălătorie.
4. Înătrenăbăie iiăpalestinieniăauăîntâlnită aseăstudenteădinăIa i,ădarăfeteleănuă
erau frumoase.
5. Băie iiăauăfostăcamăidio iă iăs-au pierdut în tren.
61
6. Băie iiăpalestinieniă iăfeteleăromânceănuăs-auădistratăîmpreună.ă
7. Feteleăromânceăauăînvă atăpu inăăarabă,ăauădansatădansuriăarabeă iăle-a
plăcutămâncareaăarabă.
8. Băie iiă palestinieniă i-ară doriă săă seă maiă întâlneascăă odatăă cuă feteleă
românce.
Prima mea experien ăă cuă trenulă aă fostă aă fostă unaă extremă deă plăcută.ă
ÎmpreunăăcuăprieteniiămeiădinăPalestinaăamăfostăinvita iălaăIa iălaăunăfestivalădedicată
nouă.ăIni ialăamăcrezutăcăă12ăoreăînătrenăoăsăăfieăunăadevăratăco mar,ădarăprieteniiă
meiăfiindănebuni,ăauăfăcutăcaăaceastaăexperien ăăcuătrenulăsăăfieădeăneuitat.ăÎnătrenă
amăîntâlnită6ăfeteăstudenteăînăCluj,ăiarănouăăcaăbăie iăneăplaceăsăăvorbimăcuăfetele,ă
maiăalesăcuăfeteleăfrumoase.ăLaăînceput,ănuăamă tiutăcumăsăăneăbăgămăînăseamăăcuă
ele,ăa aăcăăamăprofitatădeăfaptulăcăăsuntemăstrăiniă iăamăîncercatăsăăpăremăidio i.ăLe-
am întrebat unde suntem, deoarece ne-amă pierdut,ă iară dupăă aceeaă amă făcută
cuno tin ă cu ele, iar restul drumului ne-amăjucatăcăr i,ăamăascultatămuzicăă iăamă
glumit,ă chiară amă încercată săă leă învă ămă limbaă arabăă iă dansuriă deă laă noi.ă Le-am
oferită mâncareă dină Palestinaă iă loră le-aă plăcută foarteă mult.ă Înă final,ă amă rămasă
prieteniăcuăaceleăfeteă iăamărepetaăaceaăexperien ăăcuătrenul.
A2. 6. Ascultați fragmentul următor dintr-o emisiune despre viață

sănătoasă și răspundeți la întrebări:
1. Ceăproblemeădeăsănătateăvomăaveaădacăănuămâncămăsănătos?
2. Ceălichideăeăindicatăsăăconsumăm?
3. Ceăeăbineăsăămâncămădeălaăfast-food?
4. Ceănuătrebuieăsăăuitămăniciodatăăsăămâncăm?
5. Ceăalimenteănuăsuntăbuneădacăăleăconsumămăpreaămult?
6. Careăesteăceaămaiăimportantăămasăăaăzileiă iădeăce?
7. Câtăeăindicatăsăămâncămăînăgeneral?
Dragiăascultători,
Dacăănuămâncămăsănătos,ăvomăaveaămaiămulteăproblemeădeăsănătate:ăneăvomă
îngră a,ă vomă aveaă dureriă deă cap,ă vomă obosiă preaă repede iă nuă vomă aveaă suficientăă
energie.ăA adar,ăesteăindicatăsăăconsumămăînăfiecareăziădoiălitriădeălichide,ădeăpreferin ăă
apăă sauă ceai,ă săă nuă mâncămă nimică deă laă fast-food,ă săă nuă uitămă niciodatăă deă fructeă iă
legumeă proaspete.ă Usturoiulă eă foarteă bună dacăă e tiă răcit.ă Nuă esteă indicată săă mâncămă
întreă meseleă principaleă iă niciă preaă multă zahără iă sare.ă Celă maiă importantă esteă săă
mâncămăfoarteăbineălaămiculădejun,ăcaăsăăavemăenergieărestulăzilei.ăÎnăschimbăsearaăeă
indicată săă mâncămă pu in,ă cevaă u oră deă digerat.ă Dacăă ave i pe cineva cunoscut, un
prietenă sauă ună membruă ală familiei,ă careă nuă respectăă oă alimenta ieă corectă,ă sănătoasă,ă
trebuieă săă încerca iă săă îlă ajuta iă săă nuă maiă facăă aceastăă gre eală.ă Esteă deă asemeneaă
importantă iă câtă mâncăm.ă Trebuieă săă mâncămă suficient,ă dară nuă foarteă mult.ă Văă
mul umimă iăvăăa teptămă iăsăptămânaăviitoareălaăemisiuneaănoastrăădespreăalimenta ieă
corectăă iăsănătate!
62
 Curs 3
A2.ă Poateă recunoa teă principaleleă tipuriă deă scrisoriă standardă întâlniteă frecventă
(solicitareaă uneiă informa ii,ă executarea,ă expediereaă sauă confirmareaă uneiă comenziă
etc.)ă privitoră laă subiecteă familiare.ă Poateă în elegeă oă scrisoareă personalăă simplăă iă
scurtă.
A2. 1. Citiți următoarele scrisori personale scrise de studenții norvegieni din

Trondheim în 7 mai 200948 și răspundeți la întrebări:
Kandidat nr. 1000:

Bună,ădragaămea!
Ce mai faci? M-aiăîntrebatăceă tiuădespreăRomânia,ăceăîmiăplaceăşiăceănu-mi
place.ăÎncercăsăăî iărăspund.ăNuă tiuămulte,ădară tiuăcăăRomâniaăseăaflăăînăsud-estul
Europei,ă esteă oă ţarăă maiă mareă decâtă Norvegiaă şiă areă peisajeă foarteă variate.ă Deă
exemplu,ăRomâniaăseăaflăălângăăMareaăNeagră,ădarăareăşiămun iăimen i,ăCarpaţii.ă
Credăcăăeăunăpicădificilăsăăvorbescădespreăo ţarăăpeăcareăîncăănuăamăvizitat-o, dar
sperăsăăoăvizitezăînăviitor.ăMixturaăculturalăădeăelementeălatine tiăşiăslaveăeăfoarteă
interesantă.ăLimbaăromână,ădeăexemplu,ăseăbazeazăăpeălimbaălatină,ăcaăitalianaăşiă
spaniola,ă dară areă nişteă elementeă foneticeă şiălexicaleădeălaălimbileăslave.ă Da,ă i-am
spusăcamăpu inădespreăRomâniaăşiălimbaăromână. Este o limbăăîncântătoare!ăăă
1. UndeăseăaflăăRomâniaăînăEuropa?
2. LângăăceămareăseăaflăăRomânia?
3. Despreăceămun iăvorbe teăstudenta?
4. AăfostăstudentaănorvegianăăînăRomânia?
5. Dinăceăelementeăesteăformatăăculturaăromână?
6. Peăceălimbă seăbazeazăăromâna?
7. Ceălimbiăsuntăasemănătoareăcuăromâna?
8. Ceăelementeăareălimbaăromânăădinălimbileăslave?
9. Cumăesteălimbaăromânăăpentruăstudentaănorvegiană?
Kandidat nr. 1004:

DragăăMaria,
Ceă maiă faci?ă Aiciă totulă esteă bine.ă Amă studiată limbaă românăă semestrul
acestaă laă campusulă Dragvoll.ă Acumă ştiuă informaţieă maiă utilăă despreă România.ă
CapitalaăseănumeşteăBucureştiăşiăaiciăaveaădictatorulăromânăunăpalatămare,ădarănuă
47
48
Cf. Lucian Vasile Bâgiu, Limba română în Norvegia – lectoratul din Trondheim,ă „Philologicaă
Jassyensia”,ă Ană VI,ă Nr.ă 1ă (11),ă 2010,ă p.ă 255–276, accesat în 24 aprilie 2018 la
https://www.philologica-jassyensia.ro/upload/VI_1_Bagiu.pdf
63
îmiă placeă căă dictatorulă locuiaă acolo;ă înă primulă rând,ă româniiă erauă tri ti,ă nuă erauă
timpuri bune. Înăalădoileaărând,ăînăzileleănoastreămul iăromâniălocuiescăînăNorvegiaă
şiăvorăsăălucrezeăaici.ăÎmiăplaceăcăăRomânieăareămulteăplajeăşiămul iămunţi.ăOăţarăă
frumoasă!ăŞiăînăcursădeădezvoltare.ăPeăcurând!
Te pup,
Sophie
1. Cândă iăundeăaăstudiatănorvegiancaăSophieălimbaăromână?
2. Ceă tieăSophieădespreăBucure ti?
3. CumăcredeăSophieăcăăerauăromâniiăînătimpulăcomunismului?
4. Ce spune Sophie despre românii din prezent?
5. Ce îi place lui Sophie din România?
6. Ceăfelădeă arăăcredeăSophieăcăăesteăRomânia?
Kandidat nr. 1006:

Bună,ăKristina!
Ceă faci?ă Ştiiă căă amă fost înă România.ă Amă călătorită înă Româniaă cuă trenul.ă
Cândăeramăînăţaraăaceea,ănuăştiamănimicădespreăea.ăAmăfostăînănordulăRomâniei,ăînă
oraşulăBacău.ăAcoloăamăvăzutăuniversitateaăoraşului,ăcareăesteăfoarteăfrumoasă.ăAmă
fostă şiă înă Bucureşti,ă înă sudulă ării.ă Înă Bucureştiă stăteamă laă Hotelă România.ă Amă
vizitată parcuriă frumoaseă şiă ună palată interesant.ă Acumă ştiuă cevaă despreă România.ă
Ştiuă căă Româniaă esteă oă arăă foarteă interesantăă şiă căă naturaă Românieiă eă foarteă
frumoasă.ăBucureştiul esteăinteresantăşiămare.ăNuăîmiăplacăoraşeleămari.ăRomâniaă
esteămembrăăaăUniuniiăEuropeneăşiăcredăcăăesteăşiămembrăăaăNATO.
Mai vorbim, pa
1006 :)
1. CuăceăaăcălătorităstudentulănorvegianăînăRomânia?
2. Careăesteăprimulăora ăînăcareăaăfostăstudentulănorvegian înăRomâniaă iă
ceăaăvăzutăacolo?ă
3. UndeăaăstatăstudentulăînăBucure ti?
4. CeăaăvizitatăstudentulăînăBucure ti?
5. Ceăfelădeă arăăcredeăstudentulănorvegianăcăăesteăRomânia?
6. Studentuluiăîiăplacăora eleămari?
7. Înăceăorganiza iiăesteăRomâniaămembră?
64
A2. 2. Citiți următoarele scrisori profesionale scrise de studenții
norvegieni din Trondheim în 7 mai 2009 49 și decideți dacă afirmațiile sunt
Kandidat nr. 1001:

Alo Carina!
Acumă oă săă î iă povestescă opiniaă meaă despreă limbaă română.ă Nuă ştiuă săă
vorbesc multăromâneşteăpentruăcăăamăînceputăînălunaăianuarie.ăAcumăştiuăverbele,ă
deăexempluălaătimpulăprezent,ătimpulăimperfectăşiămodulăimperativ.ăVerbeleălimbiiă
româneă suntă foarteă diferiteă deă limbaă norvegiană.ă Diferenţaă esteă căă verbeleă limbiiă
române sunt mai lungiă şiă maiă imperfecte.ă Îmiă placă substantiveleă limbiiă româneă
pentruă căă eleă suntă foarteă similareă cuă limbaă norvegiană.ă Vreauă săă învăţă maiă multă
româneşteăşiăcredăcăăvreauăsăăînvăţăcâtevaăverbeăcândăoăsăăvinăacasă.ă
Ne vedem
1. Studentulăaăînvă atălimbaăromânăăîn ultimele patru luni.

2. Studentulăcunoa teăverbeleălaătimpulătrecut,ătimpulăviitoră iălaămodulă
condi ional-optativ.
3. Verbeleălimbiiăromâneăsuntăasemănătoareăcuăverbeleălimbiiănorvegiene.
4. Studentului norvegian i se par dificile substantivele limbii române.
Kandidat nr. 1002:

Bună!
Suntă studentă laă lingvisticăă înă Trondheimă înă Norvegia.ă Studieză limbaă
română,ă fonologieă şiă pragmatică.ă Limbaă românăă eă oă limbăă frumoasă,ă dară areă oă
morfologieădificilă.ăMorfologiaăverbelorăînălimbaănorvegianăăeămaiău oarăădecâtăînă
limbaă română.ă Limbileă norvegianăă şiă românăă auă morfologiaă substantiveloră înă
comun: au varietate de masculin/ feminin/neutruă şiă singular/plurală şiă
hotărât/nehotărât.ăAuăşiămulteăcuvinteăînăcomun,ădeăexemplu:ăşef/ sjef,ăşofer/ sjåfor,
(auto)buz/ buss, medicină/ medisin,ă chioşc/hiosteă şiă maiă multe.ă Credă căă limbaă
românăăeămaiău oarăăşiămaiăfrumoasăădecâtălimbaăfrancezăăsauălimbaăspaniolă.ă
1. StudentulăstudiazăădoarălimbaăromânăăînăTrondheim.
2. Morfologiaăverbelorălimbiiăromâneăesteămaiădificilăădecâtămorfologiaă
verbelor limbii norvegiene.
3. Limbileăromânăă iănorvegianăăsuntăasemănătoareăînăprivin aăgenului,ă
număruluiă iăarticolului.
4. Limbaăromânăă iălimbaănorvegianăănuăauămulteăcuvinteăînăcomun.
5. Francezaă iăspaniolaăsuntămaiău oareă iămaiăfrumoaseădecâtăromâna.
49
Ibidem.
65
Kandidat nr. 1003:
DragăăAndreea,
TimpădeăcinciăluniăamăavutăunăcursădeălimbaăromânăăînăTrondheimăşiăamă
învăţată mult.ă Credă că m-amă îndrăgostită deă limbaă ta.ă Esteă foarteă frumoasăă şiă
interesantă.ă Gramaticaă esteă maiă complexăă decâtă aă noastră,ă cuă conjunctivă şiă maiă
multăăconjugareăaăverbelorăşiăaăadjectivelor.ăLimbaăromânăăareămul iădiftongiăcareă
ar fi dificili pentru norvegieni, dar euăsuntăsigurăcăălimbaămeaănuăarăfiăpreaăsimplă.ă
Credăcăădialecteleănorvegieneăvorăfiăoăproblemăăpentruăstrăiniiăcareăarăînvăţaălimbaă
mea,ă pentruă căă eleă suntă foarteă diferenţiateă şiă nimeniă nuă vreaă săă vorbeascăă limbaă
standardăcuăstrăinii.ă
Alădumneavoastră,
Bjørn Hansen.
1. BjørnăHansenăaăînvă atăpu inălimbaăromână.

2. BjørnăHansenăareăoăpărereăfoarteăbunăădespreălimbaăromână.
3. Gramaticaălimbiiăromâneăesteădificilăădinăcauzaămoduluiăconjunctivă iăaă
conjugăriiăverbeloră iăaăadjectivelor.
4. Diftongii limbii române suntău orădeăînvă at.
5. Dialectele limbii norvegiene sunt foarte variate.
6. Norvegienii nu vorbesc limba standard.
A2. 3. Citiți următoarele scrisori personale scrise de studenții norvegieni

din Trondheim în 25 mai 201050 și răspundeți la întrebări:
Kandidat nr. 10001:

DragăăAndrei,ă
ÎmiăpareărăuăcăănuăamămaiăfostăprinăRomâniaădemult.ăÎmiăesteăfoarteădorădeă
ţaraămeaăşiădeăvoi,ăfamiliaămea.ăDinăpăcate,ădinăcauzaă coliiămele,ăeuănuăamătimpăsăă
călătorescăaşaădeămult,ădeciăastaăeăcauzaăpentruăabsenţaămea.ăDupăăcum ştii,ămieă
îmiăplaceăRomâniaăpentruăcăăareăoăclimăăcaldăăşiăplăcută.ăFiindăromân,ănormalăcăă
îmiăplacăromânii.ăNorvegieniiăsuntăunăpoporămaiăgrijuliu.ăEiănuăsuntăpreaăobişnuiţiă
cuăstrăinii,ădeciăeămaiăgreuăsăăteăîmprietene tiăcuăei.ăÎnsă,ăunălucruăcareănuăîmi place
despreă România,ă esteă faptulă căă populaţiaă înă generală areă oă mentalitateă proastăă şiă
neconstructivă.ă Astaă esteă probabilă dină cauzaă regimuluiă comunistă şiă dictaturiiă luiă
Nicolaeă Ceauşescu.ă Bănuiescă căă timpulă acelaă dură şi-aă lăsată urmeleă înă poporulă
român. Înăoriceăcaz,ăbaftăăsiăsănătate!ă
Cu drag,
Eu
1. De când nu a mai fost studentul în România?

2. De cine îi este dor studentului?
3. Dinăceăcauzăănuăpoateăcălătoriămultăstudentul?
50
Ibidem.
66
4. Ce îi place studentului în România?
5. Ceăna ionalitateăareăstudentul?
6. Ce crede studentul despre norvegieni?
7. Ce nu îi place studentului despre România?
8. Ceăexplica ieăareăstudentulăpentruămentalitateaăpoporuluiăromân?
9. Ce urare îi face studentul lui Andrei?
Kandidat nr. 10002:

Bună!
CredăcăăRomâniaăesteăoăţarăăfoarteăinteresantă.ă Istoria României este mai
fascinantăă şiă foarte diferităă deă istoriaă norvegienilor.ă Îmiă placă filmeleă şiă căr ileă
româneştiă spreă mareaă meaă surprindere.ă Într-oă bunăă ziă aşă doriă săă călătorescă înă
RomâniaăşiăsăăpotăsăălocuiescăînăRomânia.ăDarănu-mi place poluarea, existăănişteă
mariă locuriă deă poluareă dină perioadaă comunistă.ă Naturaă esteă foarteă frumoasăă cuă
mun iăşiămare.ăSalut!ă
1. CumăcredeăstudentulăcăăesteăistoriaăRomâniei?
2. Ce îi place studentului despre România?
3. AăfostăstudentulăvreodatăăînăRomânia?
4. Ce nu îi place studentului despre România?
5. Ce crede studentul despre natura României?
67
 Curs 4
A2.ăPoateăgăsiăoăinforma ieăspecificăă iăprevizibilăăînăanumite documente curente

simple,ăcumăarăfiăpliantele,ămeniurile,ăanun urile,ăinventareleă iăorarele.
Poate localiza într-oă listăă oă informa ieă specificăă iă izolaă informa iaă căutatăă (deă
exempluă„Paginiădeăaur”ăpentruăaăgăsiăunăserviciuăsauăunăme ter).
Poate în elegeăsemneleă iăpanourileăobi nuiteăînălocurileăpubliceăcumăsuntăstrăzile,ă
restaurantele,ă gările;ă laă loculă deă muncăă – pentru orientare – instruc iunile,ă
securitateaă iăpericolul.
A2. 1. Citiți textul următor și răspundeți la întrebări.
În România iarnaă esteă frig,ă ninge,ă esteă zăpadăă iă viscolă iară apaă înghea ă.ă
Esteă multăă noapteă iă întuneric.ă Primăvaraă bateă uneoriă vântulă iă esteă maiă frigă laă
început,ă maiă caldă laă sfâr it,ă dară eă ună anotimpă foarteă plăcut,ă totulă esteă verdeă iă
colorat. Vara este foarte cald, uneoriă eă caniculăă iă plouăă rar.ă Soareleă străluce teă
foarteăputernic.ăEsteămultăăziă iălumină.ăToamnaăbateăvântul,ăsuntănori,ăplouăădes,ă
cuătuneteă iăfulgereăuneori.ăCredăcăăfoarteăfrumosăesteăînăaprilie-maiă iăseptembrie-
octombrie.
1. Cum este iarna în România?

2. În ce anotimp sunt multe culori?
3. Cum este vremea vara în România?
4. CândăplouăădesăînăRomânia?
5. Care sunt lunile foarte frumoase în România?
A2. 2. Citiți următoarea programare și răspundeți la întrebări:
ProgramareaăexamenelorăAnăpregătitor,ăsemestrul al II-lea, 2017-2018
Luni, 21 mai 2018, ora 13,00: Receptarea textului scris și oral, colocviu, Aura
Cibian, Cabinet An pregătitor
Miercuri, 23 mai 2018, ora 10,00: Fonetică, vocabular și structuri gramaticale,

colocviu, Lucian Vasile Bâgiu, Cabinet Anăpregătitor
Vineri, 25 mai: ora 11,00: Redactare și compoziție, colocviu, Lucian Vasile Bâgiu,
CabinetăAnăpregătitor
51
68
Joi, 31 mai 2018, ora 14,00: Comunicare orală și scrisă, colocviu, Lucian Vasile
Bâgiu,ăCabinetăAnăpregătitor
Luni, 4 iunie 2018, ora 10,00: Limbaj specializat: științe biologice și biomedicale,
examenăoral,ăGabrielaăChiciudean,ăCabinetăAnăpregătitor
Miercuri, 6 iunie 2018, ora 10,00: Cultură și civilizație românească, examen scris,
Coralia Telea, Cabinet An pregătitor
Vineri, 8 iunie 2018, ora 10,00: Limbaj specializat: științe inginerești, examen scris,
CoraliaăTelea,ăCabinetăAnăpregătitor
1. Când este programat colocviul de Receptarea textului scris și oral ?

2. Câte colocvii sunt cu profesorul Lucian Vasile Bâgiu? Numi i-le.
3. Câte examene scrise sunt?
4. Când este programat examenul cu profesoara Gabriela Chiciudean?
5. Ce colocviu este programat la ora 11,00?
6. Undeăsuntăprogramateătoateăcolocviileă iăexamenele?ă
A2. 3. Citiți textul, priviți o hartă a Cetății din Alba Iulia și decideți dacă
afirmațiile sunt adevărate sau false.
Cândă viiă deă laă cămină iă intriă înă cetateaă dină Albaă Iuliaă veziă oă Catedralăă
Ortodoxăă frumoasă.ă Laă dreaptaă esteă oă Catedralăă Catolicăă mare.ă Înă centruă esteă
Muzeulă Uniriiă iă Salaă Unirii.ă Înă spate,ă laă stângaă esteă Universitateaă „1ă Decembrieă
1918”,ălângăăPia aăCetă ii.ăÎnăspate,ălaădreaptaăesteăHotelăMedieval.ăDeăjurăîmprejură
suntăni teă an uriăfoarteămari,ăbuneăpentruăplimbare.ăTotăînăCetateăsuntăBibliotecaă
Batthyaneum,ă Palatulă Apor,ă Inspectoratulă colară Jude ean,ă Palatulă Principilor,ă
PalatulăEpiscopal,ăTraseulăCelorăTreiăFortifica ii,ăStatuiaăluiăMihaiăViteazul,ăPoartaă
a III-a,ăCafeneauaăLaăPas,ăBarulăFramm’să iăRestaurantulăMedievalăPub13.ă
1. CatedralaăCatolicăăesteălaădreaptaăCatedraleiăOrtodoxe.ă
2. Pia aăCetă iiăesteălângăăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”.
3. HotelăMedievalăesteăînăcentru,ălângăăMuzeulăUnirii.
4. BibliotecaăBatthyaneumăseăaflăălângăăPalatulăApor.
5. BarulăFramm’săesteăsituatălaăstângaăBiblioteciiăBatthyaneum.
6. Inspectoratulă colarăJude eanăpoateăfiăgăsităînăspateleăUniversită ii.
7. Statuia lui Mihai Viteazul este în spatele Catedralei Catolice.
8. Palatul Principilor este în spatele statuii lui Mihai Viteazul.
9. Palatul Episcopal este în dreapta Catedralei Catolice.
10. TraseulăCelorăTreiăFortifica iiăpoate fiăvizitatălângăăHotelăMedieval.ă
11. Poarta a III-aăesteăînăfa aăCatedraleiăOrtodoxe.
12. CafeneauaăLaăPasăesteăînăstângaăUniversită ii.ă
69
A2. 4. Citiți următorul program52 și aflați când este o trupă de teatru din
Egipt, cum se numește trupa de teatru, cum se numește piesa, cine este autorul,
cine este regizorul și unde se joacă piesa:
FestivalulăInternaţionalădeăTeatruădeăTineretăAPOLLO
19-23 Aprilie 2018, Alba Iulia
PROGRAM
Joi – 19.04.2018
19.30 – IL LUOGO IN BUIO (Castellammare di Stabia, Italia)
Ahile – dupăăCristianăIzzo
Muzeul Principia
21.00 – SIRIUSă(Bistriţa,ăRomânia)
Flamma Apulum – spectacol de foc
PiaţaăCetăţii
Vineri – 20.04.2018
17.30 – EXPOZI IEăÎNăTUŞ
Din Umbră
Artist:ăMarişăGujuăGetaăMaria
CasaădeăCulturăăaăStudenţilor
18.00 – “MUESLI”ăTHEATRE-STUDIO (Tula, Rusia)

Cu Susul în Jos – dupăăLiudmilaăKatsero
Regia: Liudmila Katsero
CasaădeăCulturăăaăStudenţiloră– Sala Mare
19.20 – MASKAM RAD (Kiev, Ucraina)

Ursul – dupăăA.P.Chekhov
Regia: Ahmed Esmurziev
CasaădeăCulturăăaăStudenţilor – Sala Studio
20.00 – DELART (Alba Iulia, România)

O cerere neobișnuită – dupăăKarinthyăFrigyes
Regia:ăViorelăCioflică
20.40 – SKEPSIS (Alba Iulia, România)

Nepoata-Soţie – dupăăEugeneăIonesco
Regia: Viorel Cioflică
52
Cf. https://ziarulunirea.ro/video-19-23-aprilie-festivalului-international-de-teatru-de-tineret-apollo-
la-alba-iulia-programul-470359/, accesat în 30 aprilie 2018.
70
Sâmb t ă– 21.04.2018
17.30 – LUDIC – CCSăIAŞIă(Iaşi,ăRomânia)
Jocul – dupăăEdnaăMazia
Regia:ăNacuăIonu ;ăNacuăVera
18.40 – MASKAM RAD (Kiev, Ucraina)

Despre efectele tabacului – dupăăA.P.Chekhov
Regia: Inna Goncharova
CasaădeăCulturăăaăStudenţiloră– Sala Studio
19.10 – STUDENTă THEATREă OFă THEă „PETERă THEă GREATă

UNIVERSITY
(Sankt-Petersburg, Rusia)
Maratik – dupăăAlekseiăArbuzov
Regia: Viktor Borisenko
Casa de CulturăăaăStudenţiloră– Sala Mare
20.40 – TEATRO DE LEON (Bogota, Columbia)

Rita – dupăăJoseăLuisăSanchez
Regia: Aranza Flores
Duminic ă– 22.04.2018
13.00 – TRUVERII (CCS Bucuresti)
Atelierădeschisădeămuzic ămedieval
Creat de : Mihai Serghei Todor
CatedralaăCatolic ă– Alee
18.00 – FACES & EAST-VOICE FOR ARTS (Alexandria, Egipt)

Cutia – dupăăYasmedăSaed
Regia: Nadet Adel & Eslam Awad
19.15 – STUDIO 24 CCS Bucuresti (Bucureşti,ăRomânia)

Fericire de Birou – dupăăAdrianaăDănilă
Regia: Mihai Serghei Todor
CasaădeăCulturăăaăStudenţiloră– Sala Studio
20.10 – Teatrul Republican Muzical-Dramatică„B.P.Hasdeu”ă(Cahul, Moldova)

Doi plus unu şi un cal – după:ăM.ăPrepeli ă
Regia: Gheorghe Mândru
71
A2. 5. Citiți următoarele adrese și stabiliți care este cel mai apropiat
magazin dacă vă aflați la căminul de pe strada Vasile Alecsandri, nr. 106. Dar
dacă sunteți la Universitatea „1 Decembrie 1918”, strada Unirii, nr. 15-17?
Lidl, Strada Lalelelor, nr. 57

Carrefour Alba Mall, Bulevardul Tudor Vladimirescu, nr. 50A
Selgros, Bulevardul Republicii, nr. 30
Dedeman,ăStradaăGheorgheă incai,ănr.ă4
PennyăMarket,ăStradaăIa iloră
Penny Market, Bulevardul Tudor Vladimirescu, nr. 78
Kaufland,ăCaleaăMo ilor,ănr.ă120
Profi,ăintersec ieăCaleaăMo ilorăcuăBulevardulăRepublicii
SupermarketăDacia,ăBulevardulă„1ăDecembrieă1918”,ăNr.ă2
A2. 6. Sunteți student la Anul pregătitor de limba română la Alba Iulia și

după absolvire doriți să deveniți student la medicină într-una din următoarele
universități. Priviți harta României și stabiliți prin ce orașe trebuie să treceți
când mergeți să vă depuneți dosarul de admitere la medicină.
1. UniversitateaădeăMedicinăă iăFarmacieă„IuliuăHa eganu”ădinăCluj-

Napoca.
2. UniversitateaădeăMedicinăă iăFarmacieădinăTârguăMure .
3. UniversitateaădeăMedicinăă iăFarmacieă„VictorăBabe ”ădinăTimi oara.
4. UniversitateaădeăMedicinăă iăFarmacieă„GrigoreăT.ăPopa”ădinăIa i.
5. Universitatea de Medicinăă iăFarmacieădinăCraiova.
6. UniversitateaădeăMedicinăă iăFarmacieă„CarolăDavila”ădinăBucure ti.
72
 Curs 5
A2.ăPoateăidentificaăinforma iaăpertinentăădinămajoritateaăscrierilorăsimpleăîntâlnite
înăvia aădeăziăcuăzi,ăcumăarăfi:ăscrisorile,ăbro urileă iămicileăarticoleădeăziarărelatândă
anumite fapte.
A2. 1. Citiți următoarea invitație la ziua de naștere, scrisă de un student

iordanian în aprilie 2018 și răspundeți la întrebări:
Dragăăprietene,
Î iăscriuăaceastăăscrisoare.ăVreauăsăăteăinvităsăămiăteăalăturiălaăziuaămeaădeă
na tere.ăPetrecereaăvaăaveaălocăpeă19ăianuarie,ăarătrebuiăsăăînceapăălaăoraă20:00ă iă
probabilăcăăoăsăădurezeăpânăălaămiezulănop ii.ăVremăsăăfacemăoăpetrecereăspecialăă
cuă diferiteă tipuriă deă puiă laă grătar,ă pe teă iă băuturi,ă fructeă naturaleă iă dulciuriă
preferate,ăcumăarăfiăprăjiturileădeăananas.ăNuăuitaăsăăviiă iăsăăteăbucuriăcuămineăînă
aceastăă zi.ăVreauă săă avemă oă ziă specialăă cuă distrac ieă iă plăcere.ă Speră săăteă vădă laă
ziua meaădeăna tere,ăteăa tept.
Cu drag,
Prietenulătău,ăAlhato Omar
1. Înăceăziă iăîntreăceăoreăareălocăpetrecerea?ă
2. Ceămâncareăoăsăăfieălaăpetrecere?
3. Ce desert va fi la petrecere?
A2. 2. Citiți următorul text scrisă de un student iordanian în aprilie 2018

și răspundeți la întrebări:
Bunăăziua,ă
Euă măă numesc Omar Alhato, sunt student la Universitatea „1ă Decembrieă
1918”ă dină Albaă Iulia.ă Studieză laă Anulă pregătitor.ă Vreauă săă vorbescă despreă mamaă
mea.ăÎnăfiecareăziăoăsunăpeămamaămeaălaătelefonăpentruăcăăvreauăsăăafluăve tiădespreă
familiaă meaă şiă vreauă s-oă felicită peă mamaă deă ziuaă eiă deă naştere.ă Oă săă vreauă săă
cumpără ună buchetă deă floriă şiă ună inelă deă aură şiă săă leă dauă cadouă pentruă ziuaă eiă deă
naştere.ă Vreauă săă facă oă călătorieă cuă mamaă cândă măă întorcă înă Iordaniaă varaă
următoare.
1. DeăceăoăsunăăOmarăpeămamaăluiăzilnic?
2. CeăcadouriăvreaăsăăîiăcumpereăOmarămameiălui?
3. CândăvreaăsăăfacăăOmarăoăcălătorieăcuămamaălui?
53
73
A2. 3. Citiți textul despre o excursie scris de un student iordanian în
aprilie 2018 și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
Vreauă săă vorbescă despreă călătoriaă peă careă amă făcut-oă varaă trecutăă înă araă
noastrăăînăora ulăAqaba.ăAqabaăesteăunăora ăsituatăpeăcoastaăMăriiăRo iiă iăesteăînă
parteaă deă sudă aă Iordaniei,ă iară distan aă deă laă capitalaă Ammană esteă deă aproximativ
360 de kilometri. M-amădusălaăAqabaăcuăautobuzul,ăamărezervatăoăcamerăălaăhotelă
pentruă 3ă zile.ă Amă mersă înă aceastăă excursieă laă Aqabaă peă plajă,ă m-am dus la
restaurantulă meuă preferată pentruă fructeleă deă mareă iă amă mâncată pe teă somonă
proaspăt.ăAăfostăunătimpăminunată iăinteresantăînăora ulăAqaba.ă
1. Studentul a fost într-oăexcursieăînăstrăinătate.

2. Ora ulăAqabaăseăaflăăpeăoăinsulăăînăMareaăRo ie,ăaproapeădeăcapitală.
3. Studentulăaăcălătorităcuătrenulă iăaăstatălaăunăhotelădeătreiăstele.
4. Studentul a înotat în mare.
5. Studentului îi plac fructele de mare.
6. Studentul s-aăsim ităbineăînăexcursie.
A2. 4. Citiți textul despre o călătorie cu trenul scris de un student

iordanian în aprilie 2018 și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
AmăfăcutăoăexcursieăcuătrenulălunaătrecutăădinăAlbaăIuliaălaăBucure ti.ăM-
amădusălaăgaraădinăAlbaăIuliaălaăoraă10ădiminea aă iăamăstatălângăăfereastraădinătren.ă
Amăvăzutăoămul imeădeăanimaleăprinăfereastraătrenului.ăAăfostăoăvedereăminunatăăaă
copacilor.ă Călătoriaă aă durată 7 oreă iă m-amă sim ită foarteă bineă înă timpulă drumului.ă
Amă petrecută oă vremeă plăcutăă înă aceastăă călătorie.ă Amă fostă atâtă deă fericită căă amă
văzutăatâtădeămulteălocuriăminunateă iăaăfostăunaădintreăceleămaiăfrumoaseăcălătoriiă
dinăvia aămea.ă
1. Studentulăaăcălătorităcuădouăăluniăînăurmă.
2. Studentulăaăcălătorităcuăautobuzul,ănoaptea.
3. Studentulăaăvăzutăcâtevaăanimaleă iămul iăcopaci.
4. Studentului i-aăplăcutăfoarteămultăcălătoria.ă
A2. 5. Citiți următoarea invitație la un film, scrisă de un student

iordanian în aprilie 2018 și răspundeți la întrebări:
Dragăăprietene,ă
Amăscrisăacestăemailăcaăsăăteăinvităsăămiăteăalăturiăpentruăaăvizionaăfilmulă
tăuăpreferatăcareăseănume teăAvatar.ăAvatarăesteăfilmulăcuăregia de James Cameron
i cu cele maiămariăîncasăriădinăistorie.ăAăuimit prin efectele vizuale extraordinare.
Filmulăaăfostănominalizatălaă9ăOscaruri,ădarăaăcâ tigatădoară3.ăCredăcăăacestăfilmăvaă
fiăfoarteăinteresant,ăamărezervatădouăăbileteălaăcinematografulădinăAlbaăIulia,ăa aăcăă
sperăsăămiăteăalăturiăsâmbătă,ăînădataăde 10/03/2018 la ora 18,00 seara.
74
Cu drag,
Prietenulătău,ăAlhato Omar
1. Al cui este filmul preferat?

2. Ceărecordăde ineăfilmul?
3. Prinăceăimpresioneazăăfilmul?
4. Câteăpremiiăaăavutăposibilitateaăsăăcâ tigeăfilmul?
5. Cineăcumpărăăbileteleăpentruăfilm?
6. În ce zi, la ce orăă iăundeăoăsăăfieăfilmul?
A2. 6. Citiți următoarea scrisoare din aprilie 2018 a unui student

iordanian și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:
Dragiăpărin i,
Văăscriuă aceastăăscrisoareăpentruă căă vreauă săă văă vorbescăceăfacă înă timpulă
liberă înă Albaă Iulia.ă Albaă Iuliaă esteă ună ora ă înă jude ulă Albaă dină Româniaă iă esteă
frumos.ăÎnătimpulămeuăliberăamăcitităziarulă iăcăr ileăpreferateă iăamăpetrecutăcâtevaă
ore la computer pentru revizuirea foilor de calcul – jurnalizându-miăideileă iăcitireaă
publica iilorăcomerciale.ăAmăcâtevaăsite-uriăpreferateăpeăcareăîmiăplaceăsăănavigheză
iă săă urmărescă filmeă laă televizor.ă Măă bucură deă asemeneaă săă gătesc.ă Laă sfâr itulă
săptămânii, măăducălaăgrădinaădinăAlbaăIulia.ăÎmiăplaceăsăămergăîntr-oămul imeădeă
plimbăriă înă cetateă iă săă cumpără dină magazine,ă cumă ară fiă fructe,ă legumeă iă alteă
alimente.ăÎnăceleădinăurmăăvăămul umescăpentruăcăăm-a iăîndrumatăspreăobiectiveleă
mele, îmi este foarteădorădeăvoiăto i.
Fiul vostru, Omar
1. Omarăoăsăăciteascăăziarulă iăcăr ileăpreferate.ă

2. Omarăaăstatălaăcomputerăpentruăcăăareăunăinteresăcontabil.
3. LuiăOmarăîiăplaceăsăăvadăăfilme.
4. LuiăOmarănuăîiăplaceăsăăgătească.
5. În week-endăOmarăseăplimbăăînăgrădinaăora uluiă iăprinăcetate,ăface
diverse cumpărături.
6. Omarăseăgânde teăcuădragălaăpărin iiălui.
75
5. 2. Comprehensiunea emisiunilor de radioă iăaăînregistr rilor54
A2. Poateă înţelegeă iă extrageă informaţiaă esenţialăă dină miciă pasajeă înregistrateă
privindăunăsubiectăcurentăprevizibil,ădacăădebitulăesteălentă iălimbaăclarăarticulată.
A2. 1. Ascultați următoarea știre radio și decideți dacă enunțurile de mai

jos sunt adevărate sau false:
1. Studen iiăstrăiniăvinăînăRomâniaăpentruăcăătaxeleăsuntămici.
2. România face bani vânzând diplome.
3. CeleămaiăcăutateăspecializăriădeăcătreăstrăiniăsuntăFilologia, Istoria i
Teologia.
Deăceăvinăstudenţiiăstr iniăs ăstudiezeăînăRomânia?55
Universităţileă româneştiă devină totă maiă atractiveă pentruă studenţiiă străini.ă

Dintr-unămotivăfoarteăsimplu:ănivelulădeăeducaţieăesteăridicat,ăînătimpăceătaxeleăsuntă
mici, prin comparaţieă cuă celeă dină alteă stateă europene.ă Înă ultimiiă 5ă ani,ă numărulă
studenţilorăstrăiniăaproapeăs-aădublatăşiăaăajunsălaă20.000ăînăprezent.ăAdrianăHatos,ă
sociolog,ă afirmă:ă „ ărileă acestea,ă inclusivă România,ă facă baniă vânzândă diplome,ă
vânzândăeducaţieădeăcalitateăsuperioară.ăŞiăpentruăcăăesteăunăcomerţ,ătrebuieăsăăîlă
valorificăm,ă trebuieă săă avemă grijăă deă el.”ă Celeă maiă căutateă specializăriă deă cătreă
străiniăsuntămedicina,ăingineriaăşiărelaţiileăinternaţionale.
A2. 2. Ascultați următoarea înregistrare a unei scrisori din mai 2018 a

unei studente palestiniene de la Alba Iulia și decideți dacă enunțurile de mai jos
sunt adevărate sau false:
1. Studentaănuăaămaiăfostăacasăădeătreiăluni.
2. Studenta a lucrat mai întâi la un hotel de patru stele, apoi la cafeneaua
La Pas.
3. Studenta are mult timp liber.
4. Înătimpulăliber,ăstudentaăstăăînăpatăsauăseăplimbăăînăcetateăcuăbicicleta.
5. Duminicaăstudentaăgăte teămâncareaăpreferatăă iăoămănâncăăsingurăăînă
cameră.
6. Timpul trece încet.
7. Studentaăînva ăăuneoriăgramatică.
8. Studenta se gânde teălaămamaăei.
9. Studenta se va întâlni luna viitoare cu familia ei.
54
55
Cf. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/in-ultimii-5-ani-numarul-studentilor-straini-din-
universitatile-romanesti-s-a-dublat-672361, accesat la 21 mai 2018.
76
Dragiăpărin i,
Cumăsunte i?ăSperăcăăsunte iăbine.ăÎmiăesteăfoarteădorădeăvoi.ăDarăoricumă
poateăoăsăăvinăacasăăpesteă3ăluni.ăVăăscriuăacestăemailăcaăsăădescriuăactivită ileămeleă
în timpulă liber.ă Dupăă universitateă nuăamă multă timpă liber,ă pentruă căă lucrez.ă Primaă
datăăamălucratălaăLa Pas iădupăăaiaăm-am mutat de acolo la un hotel de patru stele.
iă dupăă lucruă nuă amă preaă multă timpă liber,ă cumă aveamă înainte.ă Amă weekenduri
libereă iăstauăînăpatăpânăătârziu.ăDupăăaiaămăăducăcuăprieteniiămeiăînăcetateăsăăneă
plimbăm,ă acoloă neă dămă cuă bicicleteleă iă neă distrăm.ă Duminica,ă gătescă mâncareă
dupăăpreferin aămeaă iăoămănâncăcuăprieteniiămeiălaămineăînăcameră.ăNiciănuăpotăsăă
îmi dau seamaăcumătreceătimpulăliberăa aădeărepede.ăDarăsăă ti iăcăă iăînvă ,ănuăa aă
deămult,ădarăfacăni teăexerci iiădeăgramatică.ăEuăsuntăsănătoasăă iăsăăave iăgrijăădeă
voi.ă tiuăcăăeăgreuăpentruămamaăfărăămine,ădarăoăsăătrecemă iăpesteăasta.ăVăăscriuă
luna viitoare.
Cu drag,
Areej

1. Studentei nu îi place Alba Iulia.

2. Studentei îi plac oamenii din Alba Iulia.
3. StudentaăaămersălaăAlbaăMallăcaăsăăvadăăunăfilm.
4. StudentaăaămersăînăCetateăcaăsăămănânceăînghe atăă iălango .
5. Pentruăstudentă,ăAlbaăIuliaăesteăexactălaăfelăcuăIa iăsauăCluj-Napoca.
6. Studentaăîiăinvităăpeăpărin iălaăeaăînăvizită.
Dragiăpărinţi,
Bună,ă ceă maiă faceţi?ă Euă suntă bine.ă Euă amă scrisă scrisoareă astaă pentruă voiă
deoarece mi-aăfostădorădeăvoiăşiăvreauăsăăvăăspunădespreănoulăora ăînăcareăamăajuns,ă
careă esteă Albaă Iulia.ă Esteă ună oraşă foarteă frumosă şiă liniştit,ă cuă multeă priveliştiă
frumoase în special în Cetate, mie îmi place foarte mult. Oamenii din Alba Iulia
sunt amabili şiăbuni.ăÎnătimpulăliberăeuăamămersălaăAlbaăMallăpentruăcumpărăturiădeă
haineă sauă caă săă mâncămă gogo i,ă pizza etc. Sau eu am mers în Cetate pentru
plimbareăşiăcaăsăămănânc înghe ată,ălangoşăetc.ăSauăamămers cu prietenele mele la
cafea.ăEăadevărat,ăAlbaăIuliaănuăesteălaăfelădeămareăcumăesteăCluj-NapocaăsauăIaşiăşiă
nu are multe de-aă faceă cuă timpulă liber,ă dară esteă ună oraşă frumos.ă Văă aşteptă într-o
vizităălaămine.ă
Fiica voastră, Ala Tibi
77
1. StudentaăaămersăleărâulăSebe ăînăurmăăcuădouăăsăptămâni.
2. Studentaăaămersăcuăautobuzulă iăcălătoriaăduratăpu in.
3. Studentaăaăfăcutăpozeă iăaămâncatălângăărâu.
4. Studenta nu s-aăsim ităbineălaărâu.ă
5. Studentaăaăfăcutăgrătarălaăamiază.
6. Oăfamilieădeălângăărâuăi-a oferit ceai studentei.
7. Studenta i-aăsunatăpeăpărin iăsăăleăpovesteascăăceăaăfăcut.
Săptămânaătrecutăăamămers cu prietenele meleălaărâulăMure ăînăAlbaăIulia.ă

Am mers acolo pe jos, drumul a fost foarte lung, dar ne-am bucurat de priveli teă
cândă amă ajuns,ă amă mersă peă podă iă amă făcută oă mul imeă deă poze,ă iară apoiă amă
cumpăratăni teăgustăriă iăamăstatălângăărâu,ăamăcântată iăne-am distrat. ăDupăăapusulă
soareluiă amă urcată dealulă iă ăamă făcută grătar,ă amă stată cuă familiaă careă locuie teă înă
apropiereaărâului,ăauăfăcutăunăceaiăpentruănoi.ăAtunciăamăînceputăsăăneăpregătimăsăă
neăîntoarcemăacasă.ăCândăamăajuns,ămi-amăsunatăfamiliaă iăle-am spus cum a fost
călătoriaănoastră.
Cu drag, Hala Nassar

1. Studenta bea cafeaua cu un prieten.

2. Studentaămergeălaăkaraokeăsauălaăclubăsingurăăînătimpulăsăptămânii.
3. Studenta face sport la salăăzilnic.
4. Studentaăaleargăătreizeciădeăminute.
5. Studentaămergeăînăcetateă iăînchiriazăăoăbicicletăăcândăplouă.
6. Dacăăesteăcald,ăstudentaămănâncăăînghe atăălaărestaurant.
7. Studentaăseăuităălaăserialeăindieneă iăascultăămuzicăăturcească.
În timpul liber eu facă multeă lucruriă diferite,ă deă exempluă sâmbătăă sauă
duminicăădiminea aăîmiăplaceăsă mergălaăcafeaăcuăcolegulămeuăKareem.ăDupăăcafeaă
noiămergemăsăăneăplimbăm.ăDeăobiceiăvineriă iăsâmbătăăsearaăeuămergălaăclubăsauă
laăkaraokeăcuăprieteniiămei.ăAcoloănoiăcântăm iădansămăîmpreună.ăÎnăfiecareăziăeuă
facăsportălaăsală,ăiarădupăăsalăăeuăalergăoăjumătateădeăoră.ăUneori,ăcândăvremeaăesteă
bună,ă îmiă placeă săă mergă înă cetateă cuă prieteniiă mei.ă Acoloă noiă închiriemă bicicleteă
pentruăoăoră,ădupăăaceeaămergemălaărestaurantă iăbemăbăuturiăreciăpentruăcăăvremeaă
esteăcaldă.ăÎnătimpulăliberăîmiăplaceăsăămăăuitălaăseriale,ămăăuitămaiăalesălaăserialeă
turce ti.ăDeăasemenea, ascult foarteămultăămuzică.
78
unui student palestinian de la Alba Iulia și decideți dacă enunțurile de mai jos
1. StudentulăcredeăcăănuăaăfostăoăideeăbunăăsăăvinăălaăAlbaăIulia.
2. Studentulăareăprieteniănoi,ădarăîiăesteădorădeăpărin i.
3. Studentulăstudiazăărela iiăinterna ionale.
4. Înăcetateăstudentulăseăplimbă,ăcântă,ădansează,ăbeaăsucă iăpoveste te.
5. StudentulănuăviziteazăăRomâniaăpentruăcăăora eleănuăsuntăfrumoase.
6. Studentulăvreaăsăădevinăăunămedicăbunăpentruăcăăîlărespectăăpeătatălăsău.
7. StudentuluiănuăîiăpareărăuăcăăoăsăăpleceădinăAlba Iulia, familia lui este la
Timi oara.
Dragiiămeiăpărin i,
VreauăsăăvăăspunăcăăaăfostăoăideeăgenialăăsăăvinălaăAlbaăIulia.ăAici,ălaăAlba,ă
m-am integrat repede, asta s-a întâmplat cu ajutorul noilor mei prieteni. Fiind aici,
amăînvă atăsăămăădescurcăsingură iăînăacela iătimpămi-am dat seama cât de mult îmi
lipsi i.ăÎnătimpulămeuăliber,ăadicăăatunciăcândănuăînvă ăanatomie,ădeăcareăamănevoieă
pentruă aă daă laă medicină,ă stauă cuă prieteniiă meiă deă laă cămin.ă Noiă stămă atâtă înă fa aă
căminului,ăcâtă iăînăafaraălui,ăadicăăie imăînăora ăsăăneăplimbămăprinăcetate,ăcântând,ă
poateă chiară iă dansând,ă mergemă săă bemă suc,ă săă mâncămă iă neă povestimă vie ile.ă
Uneoriă maiă mergă împreunăă cuă câ ivaă prieteniă dină Palestinaă săă vizitămă România.ă
Noiăvremăsăăvedemăfrumuse eaăora eloră iăcursulăvalutarădinăRomânia.ăSincerăîmiă
placeămultăsăăvizitezăRomânia!ăCredăcăăoăsăăîmiăparăăfoarteărăuăcândăvaătrebuiăsăă
plecălaăTimi oara,ănuădinăcauzaăstudiilor,ăpentruăcăăeuăchiarăîmiădorescăsăăajungăună
medicărenumit,ădeoareceăvreauăsăăîl facămândruăpeătatălămeu,ăciăpentruăcăăsigurăoăsăă
îmiălipseascăămultăprieteniiădeăaici,ăpeăcareăîiăconsiderăoăaădouaăfamilie.
Cu drag,
Fiul vostru, Kareem!
79
 Curs 6
6. 1. Aăcitiăinstruc iunile56
A2.ăPoateăîn elegeăunăregulamentăreferitor,ădeă exemplu, la securitate, când acesta

este scris simplu.
Poateăîn elegeăinstruc iunileădeăutilizareăaleăunuiăaparatădeăuzăcurent,ăcumăarăfiăună
telefon public.
A2. 1. Citiți următoarele reguli din „Codul bunelor maniere: top 40 de

reguli de bază”57 și răspundeți la întrebări:
1.ăLaăspectacoleădeăteatru,ăoperă,ăgaleăsauăexpozi ii,ăvomămergeăîmbrăca iăelegant.

2.ăCândăneăîntâlnimăcuăcinevaăpeăstradă,ănuăvomărămâneăînămijloculăstrăziiăsauăînă
mijlocul trotuarului.
3.ăNuăneăvomăîntrerupeăniciodatăăinterlocutorul,ăînăcadrulăuneiădiscu ii.
4.ă Autoprezentareaă seă obi nuie teă frecvent,ă înă diferiteă ocazii:ă într-o societate mai
numeroasă,ălaăsolicitareaăuneiăvizite,ălaăprezentareaăînăfa aăsuperioruluiăpeăcareăîncăă
nu l-ai cunoscut.
5. Într-un restaurant sau bar,ăbărbatulăvaăintraămereuăprimul.
6.ăCândăstrănutăm,ătu imăsauăcăscăm,ăseăpuneăîntotdeaunaămânaălaăgură,ăindiferentă
deă distan aă sauă deă rela iaă peă careă oă avemă cuă oă persoană.ă Esteă indicată săă purtămă
mereuălaănoiă erve eleăsauăbatistă.
7. La intrarea în mijloaceleădeătransportăînăcomun,ăîntâiăsuntălăsa iăsăăiasăăafarăăceiă
careăcoboară,ădupăăcareăvorăintraăceilal iăpasageri.
1. Dacăămerge iăsăăvede iăpiesaăRegele moare de Eugen Ionescu, ce haine

trebuieăsăăpurta i?
2. Dacăă îlă vede iă peă Bulevardulă Transilvanieiă peă colegulă deă camerăă iă
dori iăsăădiscuta iădespreăcursulădeălimbaăromână,ăundeăvăăopri i?
3. Dacăăprofesorulăexplicăămodulăconjunctivă iănuăîn elege i,ăceăface i?
4. Dacăăsunte iăcuămaiămul iăstuden iăînăcămină iănimeniănuăvăăcunoa te,ăceă
face i?
5. Dacăămergiăcuăprietena/ăcuăprietenulăînăora ă iădori iăsăămânca iăcinaălaă
RestaurantăMedievalăesteăcorectăcaăprietenulăsăăintreăînainteaăprietenei?
6. Dacăă înă autobuză e tiă doară tuă iă oferul,ă eă nevoieă săă faciă cevaă dacăă
strănu i?
7. Dacăăopre teăautobuzulăînăsta ie,ădinăautobuzăvreaăsăăcoboareăunăbărbat,ă
student,ăiarădinăsta ieăvreaăsăăurceăoăfemeie,ăprofesoară,ăcineăa teaptă?
56
57
Cf. https://ziarulunirea.ro/codul-bunelor-maniere-top-40-de-reguli-de-baza-331779/, accesat în 7
mai 2018.
80
reguli de bază”58 și decideți dacă afirmațiile următoare sunt corecte sau greșite:
8.ă Laă masă,ă seă vaă aplicaă „regulaă ghei ei”:ă Nuă sufla iă înă mâncare/ă ceai/ cafea!
A tepta iăsăăseărăcească!
9.ăDeăfiecareădatăăcândăoădoamnăăseăridicăădeălaămasăăsauăseăa ează,ăto iăbărba iiă
trebuieăsăăseăridiceăodatăăcuăea.
10.ăOădoamnăănuăvaăintraăniciodatăăsingurăăîntr-un bar sau local în care se vând cu
predilec ieăbăuturiăalcoolice.
11.ăBărbatulăesteăprezentatăfemeii,ăcelămaiătânărăceluiămaiăînăvârstă,ăiarăgradulămaiă
mic celui superior.
12.ăÎnămijloaceleădeătransportăînăcomun:ăDacăăoădoamnăăesteăînso ităădeăunăbărbat,ă
acestaăîiăvaăcumpăraăbiletulă iăîiăvaăoferiăloculădeălângăăgeam.ăDacăăexistăădoarăună
singurălocăliber,ăelăvaăfiăoferitădoamnei,ăiarădomnulăvaărămâneălângăăeaăînăpicioare.ă
Niciodatăănuăoăvaăpărăsi,ăgrăbindu-seăsăăprindăăunălocăliberăcândăseăive teăocazia.
13.ăAănuărăspundeălaăgestulăceluiăcareăîntindeămânaăesteăînăsineăoăofensă,ăchiarămaiă
gravăădecâtăceaădeăaănuăsaluta.
8. Dacăăe tiălaăcafeneauaăLa Pas iăchelneri aăî iăaduceăoăcafea fierbinte, o

po iărugaăsăăoărăceascăămaiărepede.
9. Dacăă ună bărbată matură iă oă femeieă tânărăă mănâncăă laă restaurantulă
Hoteluluiă Medieval,ă esteă okă dacăă femeiaă seă ridicăă deă laă masă,ă iară
bărbatulănu,ădeoareceăeădiferen ăădeăvârstă.
10. Esteăokăcaăoăfemeieăsăăintre într-unăbarăfărăăso ulăsauăprietenulăei,ădacăă
afarăăeăfoarteăcaldă iăîiăesteăfoarteăsete.ă
11. DacăăteăplimbiăprinăParculăDendrologicăîmpreunăăcuăprietenaătaă iăteă
întâlne tiă cuă profesorulă tău,ă atunciă esteă politicosă săă oă prezin iă peă
prietena ta profesorului.
12. Dacăămergiăcuăautobuzulăîmpreunăăcuăprietenaătaă iăveziăunălocăliberălaă
geam,ă îiă spuiă prieteneiă săă seă a ezeă acolo,ă iară tuă pleciă săă cau iă ună locă
pentru tine.
13. Dacăăe tiăfoarteăsupăratăpeăcinevaăcareă i-aăfăcutămultărăuăaiătotădreptulă
săăîlăignoriăcândăteăsalutăă iăvreaăsăăî iăstrângăămâna.ă

reguli de bază”59 și răspundeți la întrebări:
14.ăPunctualitatea,ăatunciăcândăsuntemăinvita iălaămasăăesteădeosebitădeăimportantă.
15.ăNuăa eza iăcoateleăpeămasă!ăDacăăfolosi iădoarăoămână,ăa eza i-oăînăpoală.
58
Ibidem.
59
Ibidem.
81
16.ă Întotdeauna,ă salutulă trebuieă însoţită deă ună zâmbet.ă Cândă salutămă trebuieă să-l
privimăînăochiăpeăcelăsalutat,ănuăsalutămăoăpersoanăăstândăcuăspateleăcătreăpersoana
respectivăăsauăprivindăspreăcerăsauăpământ.
17.ăNuăvorbi iăcuăguraăplină!ăMesteca iăcuăguraăînchisă!ăMul umi iăchelneruluiăcândă
văăserve te!
18.ăCumăseătaieămâncareaădinăfarfurie:ăBucataădeămâncareătrebuieătăiatăăexactălângăă
furculi ă.ăÎnăplus,ăseătaieănumaiăpentruăoăînghi itură,ănuăseăfacă„soldă ei”.
19.ă Nuă vorbi iă laă telefonă înă timpulă mesei.ă Dacăă primi iă ună apelă foarteă important,ă
trebuieăsăăvăăscuza iă iăsăăvăăridica iădeălaămasă.
20.ă Nuă salutămă ţinândă mâinileă înă buzunareăsauă cuă guraă plină.ă Nuă salutămă făcând
gesturiăample,ănefireşti.
14. Dacăăsunte iăinvitatălaămasă,ădarăesteăfoarteăaglomeratăpeădrumă iăvăă

da iăseamaăcăănuăve iăajungeălaătimp,ăceăface i?
15. Dacăăveziăcăăprietenulătăuăseăsprijinăăcuăcotulăstângăpeămasă,ăceăfaci?
16. Dacăăcinevaăseăuităăurâtălaătine cândăteăsalutăăeăindicatăsăăteăui iă iătuă
urâtălaăelăcândăîiărăspunzi?
17. Dacăămănânciă iăso iaăteăîntreabăăcumăesteămâncarea,ăceăfaci?
18. Dacăăfripturaăesteăfierbinteăesteăindicatăsăăoătăiemăînămaiămulteăbucă iă
caăsăăseărăcească?
19. Dacăămănânciăcuăfamiliaăsauă cuăprieteniiă iăveziăcăăteăsunăă efulătău,ă
ce faci?
20. Dacăăveziădeparteăpeăstradăăunăprietenăcareăvineăcătreătine,ăesteăindicată
săădaiădinămâiniăcaăsăăară iăcâtăe tiădeăîncântatăcăăîlăîntâlne ti?

21.ăDupăăceătermina iădeămâncat,ănuăîmpinge iăfarfuriaăspreăcol ulămesei!ăA tepta iă

săăvinăăchelnerulăsăăoăia.
22.ăNuăseăapeleazăăoameniiălaătelefonăînainteădeă10ădiminea a,ăîntreăoreleă13-17ă iă
dupăăoraă21,ăcuăexcep iaăcelorăapropia i,ăcăroraăleă ti iăprogramul.
23.ăOăconvorbireăconven ionalăănuătrebuieăsăădepă eascăă5ăminute!
24.ăDacăăunăcadouănuăneăplace,ăneăvomăascundeănemul umirea.
25. Ambalajul unui dar este foarte important.
26.ăNuăseăducăfloriăbărba ilorădecâtădacăăsuntălaăspital.
27.ăNuăsalutămăgrăbităşiăcuăaerulăcăăsuntemăpreocupaţiădeăceva.
28.ă Băieţiiă trebuieăsă-şiă scoatăăcăciulaă deă peă capăcândă salută.ă Formuleleă celeă maiă
desă folositeă sunt:ă „Bunăă ziua!”,ă „Bunăă seara!”,ă „Bunăă dimineaţa!”.ă Întreă prieteniă
sauă colegiă seă folosescă deă regulăă „Bună!”,ă „Salut!”ă Niciodatăă nuă vomă salutaă oă
persoanăămaiăînăvârstăăcuă„Bună!”ăsauă„Salut!”
60
Ibidem.
82
29.ă Seă salutăă cuă „Bunăă dimineaţa!”ă pânăă laă oraă 11ă dimineaţa,ă cuă „ă Bunăă ziua !”ă
dupăăoraă11ăşiăpânăălaălăsareaăserii,ăiarăapoiăcuă„Bunăăseara!”
21. Dacăă sunte iă laă restaurant,ă a iă mâncată bineă iă văă eă sete,ă pute iă mutaă
farfuriaălaămargineaămeseiăcaăsăăbe iăunăpaharăcuăapă.
22. Dacăănuăa iăreu ităsăăscrie iăpânăălaăoraăzeceănoapteaăreferatul pentru
cursulăpracticădeăaădouaăzi,ăarăfiăbineăsăăîlăsuna iăpeăprofesorăcaăsăăvăă
scuza i.
23. Dacăă suna iă laă Universitateaă deă Medicinăă dină Cluj-Napoca, este
indicatăsăăvorbi iăcâtămaiămultăcuădoamnaădeălaăRela iiăInterna ionale,ă
pânăăcândăafla iătotăce dori iăsăă ti i.
24. Cândăprietenaăî iăfaceăcadouădeăziuaătaăbileteălaăbalet,ănuăarăfiărăuăsăăîiă
spuiăcaădataăviitoareăsăăseăgândeascăălaăaltceva.
25. Indiferent ce îi cumperi prietenei tale, fii atent cum împachetezi
cadoul.
26. Dupăăabsolvireaăanuluiăpregătitorăarăfiăfrumosăsăăoferi iăcâteăoăfloareă
tuturorăprofesoareloră iăprofesorilorăvo tri.
27. Dacăăsunte iăînăîntârziereă iăcinevaăvăăsalută,ăeăpoliticosăsăăîiăacorda iă
câteva secunde.
28. Cândă intrămă înă casaă buniciloră eă politicosă săă leă spunemă „Bunăă ziua,ă
bunicule”ăsauă„Sărutămâna,ăbunică!”
29. Dacăă ave iă cursă deă limbaă românăă deă laă oraă 10,00,ă dară ajunge iă doară
dupăăoraă11,00,ăspune iă„Bunăădimineaţa!”ă iănuăuita iăsăăvăăscuza i.

30.ăCândăseăintoneazăăimnulădeăstatăînălocuriăpublice,ăneăridicămăînăpicioare,ăluămăoă
poziţieădecentă,ăbăieţiiăîşiăscotăcăciulileăşiăseăascultăăînăperfectăălinişte.
31.ăPre ulădeăpeăcadouri vaăfiăînlăturatăcuăgrijă.ăExcep ieăfacădiscurileă iăcăr ile,ădeă
peăacesteaăpre ulănuăseă terge.ăCarteaănuăseăatinge!
32.ă Florileă seă oferăă fărăă ambalajulă înă careă le-amă cumpărat,ă chiară dacăă esteă foarteă
frumos.
33.ăFlorileăprimiteătrebuieăa ezateăimediatăîntr-unăvasăcuăapă.
34.ă Celă careă prime teă ună dară îlă vaă deschideă înă fa aă musafiruluiă iă nu-i va strica
bucuriaăprotestândăcăăesteăpreaăscump,ăcăănuătrebuiaăsauămaiărău,ăcăănu-i place, nu-i
trebuie,ăcăănu-l poate accepta.
35.ă Cândă distanţaă sauă zgomotulă nuă ne permită săă salutămă verbal,ă atunciă salutămă
printr-oăuşoarăăînclinareăaăcapului.
61
Ibidem.
83
30. Cândă mergemă înă Bucure tiă laă Arenaă Na ionalăă caă săă urmărimă finalaă
Cupeiă Mondialeă deă Fotbală întreă Româniaă iă Palestinaă esteă indicată săă
ascultămăambeleăimnuriăna ionaleăînăpicioareă iăînălini te.
31. Când facem cadou romanul Craii de Curtea-Veche sau Galeria cu viță
sălbatică sau piesa de teatru Soarele și Luna ară fiă bineă săă înlăturămă
etichetaă cuă pre ul,ă caă săă nuă seă vadăă căă auă fostă preaă ieftine.ă Putemă
păstraăetichetaăcuăpre ulălaăOrbitor,ăaceeaăeăoăcarteăscumpă.
32. Cândă oferimă ună buchetă deă trandafiriă ro iiă prietenei,ă esteă foarteă
importantăcaăambalajulăsăăfieăînăarmonieăcuănuan aătrandafirilor.
33. Dacăăprime tiăunăbuchetădeătuberozeănuăuitaăsăăleăpuiăimediatăîntr-un
vasăcuăapă.ăDacăăprime tiăhortensii,ăpo iăsăăui i.ă
34. Dacăăiubitulăî iăoferăăunăinelăcuăsafiră iădiamanteăspuneă„Da!”.ăDacăă
inelulăeăfărăăsafiră iădiamante,ăspune-iăcăăteămaiăgânde ti.
35. Dacăă vedemă oă cuno tin ăăpeă cealaltăă parteă aă drumului,ă eăsuficientă săă
facem un gest cu capul.
A2. 6. Citiți următoarele reguli din „Codul bunelor maniere: top 40 de reguli de
bază”62 și răspundeți la întrebări:
36.ăBăieţiiăsalutăăprimiiăfetele,ăbărbaţiiăsalutăăprimiiăfemeile,ăcopiiiăsauăpersoaneleă
maiătinereăsalutăăpersoaneleămaiăînăvârstă. Cândăintrămăîntr-oăîncăpereăîiăsalutămăpeă
ceiă aflaţiă dejaă acolo.ă Cândă neă prezentămă unuiă grupă salutămă primii.ă Dupăă ceă neă
salutăm,ănuăîntrerupemădiscuţiaăînăcareăsuntăantrenaţiămembriiăgrupului.
37.ăÎntotdeaunaăcelăcareămergeăîlăsalutăăpeăcelăcareăstăăpeăloc,ăiarăcelăcareăseăaflăă
într-oă maşinăă peă celă careă esteă pieton,ă dară întotdeauna,ă nuă trebuieă săă neă sfiimă săă
salutămă primii,ă chiară dacăă regulaă cereă săă fimă salutaţi.ă Aă salutaă esteă oă dovadăă deă
politeţe.ăAăaşteptaăsăăfiiăsalutatăesteăoădovadăădeăimpoliteţe.
38. Bărbatulă vaă mergeă întotdeaunaă laă margineaă dinspreă stradăă aă trotuarului,ă înă
momentulă înă careă mergeă alăturiă deă oă femeieă sauă maiă multeă femei.ă Dacăă suntă doiă
bărba iă iăoăfemeie,ăatunciăaceastaăvaăstaălaămijloc.
39.ă Întotdeaunaă seă întreabăă undeă esteă toaletăă iă nu se folosesc alte cuvinte
referitoareălaăaceasta,ăcumăarăfiă„baia”.
40.ă „Oăfemeieănuă poateăfiălovităă niciă măcară cuă oă floare!”,ă niciă măcară înă glumăă iă
nici nu se poate insinua lovirea unei femei.
36. Cândăprofesorulăintrăăînăsalaădeăcurs,ăcineăsalută?
37. Cândăstuden iiăstauăjosăpeătrepteleăuniversită iiă iăfacăoăgrevăăpentruăcăă
nuă auă legitima iiă deă transport,ă iară rectorulă treceă peă lângăă ei,ă cineă
salută?
38. Undeă stăă oă femeieă careă mergeă cuă doiă bărba i?ă Dară ună bărbată careă
mergeăcuădouăăfemei?
62
Ibidem.
84
39. Cândă beiă preaă multăă bereăUrsusăfărăăalcoolă într-ună locă străin,ă ceăe tiă
nevoităsăăîntrebiălaăunămomentădat?
40. Cum a oprit Iisus Hristos lapidarea Mariei Magdalena?
6. 2. Comprehensiuneaăanunţuriloră iăaăinstrucţiunilorăorale63
A2. Poate desprinde punctul esenţialădintr-unăanunţăsauăunămesajăscurt,ăsimpluă iă

clar.ă Poateă înţelegeă indicaţiileă simpleă privindă modalitateaă deă aă ajungeă dintr-un
punct în altul, pe jos sau cu transportul în comun.
A2. 1. Ascultați cu atenție indicațiile din următorul mesaj și decideți dacă

enunțurile de mai jos sunt adevărate sau false:
1. Dacăădore tiăsăăajungiălaăAlbaăIulia,ăcelămaiăsimpluăesteăsăăaterizeziălaă
Bucure ti.
2. Aeroportul din Cluj-Napocaăesteălaăpatruăsuteădeăkilometriădepărtareădeă
Alba Iulia.
3. De la Cluj-NapocaălaăAlbaăIuliaăcelămaiăieftinăesteăsăăieiăunătaxi.
4. OăcălătorieăcuăautobuzulădeălaăCluj-NapocaălaăAlbaăIuliaădureazăădouăă
oreă iăcostăădouăzeciădeălei.
5. Între Cluj-Napocaă iăAlbaăIuliaăsuntăora eleăSebe ă iăBlaj.ă
Dacăă dore tiă săă ajungiă laă Albaă Iulia,ă celă maiă simpluă esteă săă aterizeziă laă
Cluj-Napoca,ăaflatălaăoăsutăăcinciăkilometriădepărtare.ăDeăacoloăpo iăsăăieiăunătaxi,ă
dară esteă scump,ă celă pu ină douăă suteă cinciă zeciă deă lei.ă Maiă ieftină esteă săă mergiă înă
autogara Fany sau Beta din Cluj-Napoca de undeăexistăătreizeciădeăautobuzeăcareă
merg zilnic de la Cluj-NapocaălaăAlbaăIulia.ăCostăădouăzeciădeăleiăsauămaiăpu ină iă
dureazăădouăăore.ăPeădrumătreciăprinăora eleăTurda,ăAiudă iăTeiu .ă
A2. 2. Ascultați cu atenție următorul anunț și răspundeți la întrebări:
1. CumăesteăvremeaăînăTransilvania?ăSpune iăceăfenomeneămeteoăsuntălaă
Cluj-Napoca,ăTârguăMure ,ăSibiu,ăAlbaăIulia.
2. Unde vor ateriza pasagerii zborului WizzAir?
Stima iă pasageri,ă văă rugămă săă fi iă aten i,ă urmeazăă ună anun ă deă maximăă
importan ă.ă Zborulă WizzAiră deă laă Malmoă laă Cluj-Napoca nu poate ateriza la
destina ieă dină cauzaă vremiiă nefavorabile.ă Laă Cluj-Napoca pista de aterizare este
acoperităă cuă ghea ăă deă aproximativă nouăă centimetri.ă Zborulă aă fostă redirec ionată
cătreăaeroportulădinăTârguăMure ,ădarălaăTârguăMure ăbateăvântulăfoarteăputernic,ă
înă rafaleă deă pânăă laă oă sutăă deă kilometriă laă oră.ă A adară ne-amă îndreptată cătreă
aeroportulă dină Sibiu,ă undeă esteă cea ăă densă,ă vizibilitate sub doi metri. În aceste
63
85
condi iiăvomăaterizaădeăurgen ăăpeăaeroportulădinăAlbaăIulia,ăundeăplouăăintens,ăoă
sutăădeălitriăpeămetruăpătratăpeăoră.ăVăărugămăsăăvăăumfla iăvestaădeăsalvareă iăsăăvăă
păstra iăcalmul.ăDoamneăajută.
A2. 3. Ascultați următoarea invitație la film din mai 2018 a unui student
indian din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. Laăceăfilmăesteăinvita iaă iăceăactoriăjoacăăînăfilm?

2. Înăceădatăăvaăfiălansatăfilmul,ăundeă iăcâtăcostăăbiletul?
3. Laăceăorăăseăîntâlnescăprieteniiă iăunde?
DragăăKareem,
Teăcontactezăpentruăaăteăinvitaălaăunăfilmăcareăesteăapreciatăînătoatăălumea.ă
Amăauzităprimaădatăădespreăacestăfilmălaăradioă iădupăăaceeaăamăcititădespreăelăpeă
internet.ă Filmulă seă nume teă Avengers - Războiul infinitului i criticii i-au dat 4
stele. Actorii principali sunt Vin Diesel, Scarlet Johansson, Zoe Saldana, Chris
Hemsworthă iă Sebastiană Stan.ă Filmulă esteă creată deă Universală Marvelă iă esteă oă
poveste în continuarea primelor episoade. Filmul va fi lansat pe data de 17/05,
adicăăsâmbătă,ălaăAlbaăMallăpentruăprimaădatăă iăbiletulăcostăă25ădeălei.ăNoiăputemă
mergeădeălaăoraă19ă iăneăîntâlnimălaăintrareaăînăcinematografălaăoraă18,30.ăDacăă
e tiă deă acordă cuă loculă iă cuă oraă deă întâlnire,ă indică-mi te rog frumos în mesajul
următor.ă
A teptăunărăspunsăpozitiv.
A2. 4. Ascultați următoarea invitație la film din mai 2018 a unui

student palestinian din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. DeăceăoăinvităăstudentulăpeăMădălinaălaăfilm?
2. Despreăceăfilmăesteăvorba,ăînăceăziă iălaăceăorăăesteăfilmul?
3. Laăceăorăăseăîntâlnescăprieteniiă iăundeăînainteădeăfilm?
Salut,ăMădălina!ăCumămaiăe ti?ăAmăauzităcăăaiăfostărăcită,ăsperăcăăacumăteă
sim iămaiăbine.ăPentruăcăăeuăvreauăsăăteăînveselesc,ăm-amăgândităsăăteăinvitălaăună
filmă iănuăoriceăfilm, unulăpeăcareăsuntăsigurăcăăoăsăăîlăadori,ăfilmulăcareăaiăa teptată
multăsăăapară,ăesteăvorbaădespreăFASTȚFURIOUSă9.ăFilmulăesteăjoiălaăoraă20:45,ă
m-amăgândităcăăarăfiăfrumosădacăăamămergeăînainteădeăfilmăsăămâncămăpizza,ădeciă
dacăăe tiă iătuădeăacordăvoiăveniădupăătineălaăoraă19:00ă iămergemăîmpreună.ăDacăă
teă intereseazăă invita iaă mea,ă teă rogă frumosă săă îmiă trimi iă ună mesaj.ă Teă pupă iă teă
îmbră i ezăcuădrag!ă
86
A2. 5. Ascultați următorul mesaj din mai 2018 a unui student indian
din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
Salut Giovanni,
Cumăe ti?ăSperăcăăe tiăbine.ăNuăamăvorbitădeămult.ăAmăoăsurprizăăpentruă
tine,ă tiiăce?ăVoiăveniăînăItaliaăsăăteăvizitezăpeătine.ă iăpentruăastaăm-amăpregătită
foarteăbine.ăDară tiiăce?ăDupăăceăamăcăutatăceleămaiăapropriateăaeroporturi de tine,
înă dataă înă careă voiă plecaă nuă maiă potă săă alegă decâtă aeroportulă dină Roma.ă Amă oă
rugăminte,ăpo iăsăăviiăpânăălaăRoma?ăTeăîntrebădeoareceăcuno tiălimbaă iălocurileă
deăacolo,ăarăfiăbineădacăăaiăputea!!ăDacăăviiăoăsăăpetrecemătimpulăcuău urin ă.ăUite,
avionulămeuăvaădecolaăpeădataădeă25/05ălaăoraă9ă iăvaăaterizaăînăItaliaălaăRomaălaă
oraă 10.ă Nuă esteă oă călătorieă lungăă iă putemă săă neă întâlnimă înă afaraă aeroportului.ă
DacăăaiănevoieădeăcevaădinăRomâniaăpo iăsăăîmiăscriiălini tit.ăOăsăăî iăaducăni teă
borcaneădeăzacuscăăcareă i-aăplăcut,ăcândăeraiăaici.
A teptăunărăspunsăcuăconfirmareaădeăîntâlnire.
1. Înăceăora ăseăvorăîntâlniăceiădoiăprieteni,ăînăceădatăă iălaăceăoră.

2. Undeăexactăseăvorăîntâlniăceiădoiăprieteniă i ce cadou din România va
primi Giovani?
A2. 6. Ascultați următoarea invitație la film din mai 2018 a unei studente
palestiniene din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. Laăceăfilmămergăprieteniiă iăînăceăzi?
2. Laăceăorăăîncepeăfilmulă iălaăceăorăăseăîntâlnescăprietenii?ăDeăce?
Salut Sergiu,
Ce faci? Nu ne-amă văzută demult.ă Vreauă săă teă întâlnescă iă tiuă căă î iă placă
filmele americane foarte mult. Deci, cu ocazia asta m-amă gândită iă amă luată douăă
bilete pentru filmul Resident Evil,ăsâmbătăăseară.ăGenulăfilmuluiăesteăhorror,ăcareă
esteăpreferin aăta iăaămea.ăFilmulăesteăînăcontinuareaăserieiăpeăcareănoiăamăvăzut-o
pânăă acum.ă Credă căă filmulă ăstaă vaă fiă ună succesă mareă iă înă România.ă Filmulă vaă
începeălaăoraă22,00ăsâmbătăăseară.ăDeciănu-aiăcumăsăămăărefuzi.ăEuăvoiălucraăpânăă
laă9,00ădacăăîntârziiăpu inănu-iănimic,ăpo iăsăămăăa tep iălaăintrareaăcinematografului.ă
tiiă căă lucreză iă deă aiaă nuă tiuă sigură oraă deă întâlnire,ădară celă târziuă oă săăfiuă acoloă
pânăălaă9,30.ăAtunciăa teptăunărăspunsăpozitivăcuăconfirmare.
87
88
Nivel B1
89
90
 Curs 1

B1.ă Potă înţelegeă texteă scriseă esenţialmenteă într-un limbaj curent sau privitor la
muncaă mea.ă Potă înţelegeă descriereaă evenimentelor,ă exprimareaă sentimenteloră şiă
dorinţelorăînăscrisorileăpersonale.ă
B1. 1. Citiți metodologia următoare și răspundeți la întrebări:
Universitateaă„1ăDecembrieă1918”ădinăAlbaăIulia
SenatulăUniversită ii
Metodologieădeăorganizareă iădesf urareăaăexamenuluiădeăfinalizareăaăAnului

pregătitor de limba română pentru studenții străini65
CapitolulăIV.ăStructuraă iăcon inutulăexamenului

Art. 6
(1) Înăvedereaăsus ineriiăexamenuluiădeăabsolvireăaăprogramuluiădeăstudiiăRLS – An
pregătitor candida iiăîntocmescăunăPortofoliu final.
(2) Întocmireaă portofoliuluiă deă cătreă candida iă seă realizeazăă prină îndrumare.ă
Sus inereaăsaăînăfa aăcomisieiădesemnateăesteăconsideratăăexamen,ăprinăevaluareă
sumativă.
(3) PortofoliulăfinalăesteăconstituitădupăămodelulăprezentatăînăAnexaă1ăaăprezenteiă
metodologiiă iă ilustrează,ă prină pieseleă iă materialeleă inserate,ă competen eleă
vizate de programul de studii RLS – An pregătitor, detaliate în planul de
învă ământ.
(4) Portofoliulă finală seă întocme teă înă douăă exemplare.ă Ună exemplară esteă pusă laă
dispozi ieă comisieiă cuă celă pu ină oă săptămânăă înainteă deă dataă stabilităă pentruă
sus inere.ăCelăde-alădoileaăexemplarăapar ineăcandidatului.
(5) Examenulădeăabsolvireăseădesfă oarăăînădouăăetapeăconsecutive.ăÎnăprimaăetapăă
seă desfă oarăă primaă probăă careă constăă înă sus inereaă deă cătreă candida iă aă
Portofoliului finalăînăfa aăcomisieiădesemnate.ăAădouaăetapăăconstăăîntr-o probă
scrisă cuă durataă deă oă oră,ă urmatăă deă oă probă orală.ă Celeă douăă probeă auă caă
punct de pornire Portofoliul întocmită iăsus inutădeăcandidatăînăziuaăprecedentă.
64
65
Cf. http://senat.uab.ro/upload/48_675_metodologie_finalizare_studii_an_pregatitor.pdf, accesat la 2
aprilie 2018.
91
CapitolulăV.ăOrganizareaăexamenului.ăDesfă urareaăprobelor
Art. 7
(1) Tematicaă iă bibliografiaă pentruă examenulă deă finalizareă aă anuluiă pregătitoră seă
publicăăpeăsite-ulăFIFăcuăcelăpu inătreiăluniăînainteădeăsus inereaăexamenului.
(2) Perioadaădeădesfă urareăaăexamenuluiădeăabsolvireăaăanuluiăpregătitorădeălimbaă
românăă iăcondi iileădeăînscriereăsuntăpublicateăanualălaăsediulăFIFă iăpeăsite-ul
Facultă ii.
Art. 8
Examenulădeăfinalizareăseăorganizeazăă iăseădesfă oarăăînăacelea iăcondi iiăpentruă
to iăcandida ii.
Art. 9
(1) Probaă întâiă deă examenă constăă înă sus inereaă portofoliuluiă înă fa aă comisieiă deă
examinareă iă evaluare.ă Laă solicitareaă membriloră comisiei,ă candida iiă voră
prezentaă întregulă con inută ală Portofoliului,ă pornindă deă laă paginaă deă cuprins,ă
denumindăfiecareăpiesăăcomponentă.
(2) Probaăaă douaă deăexamenă esteă oă probăă scrisă.ă Probaă scrisăă esteă primaă probăăaă
celei de-aă douaă etapeă aă examenuluiă iă se desfă oarăă înă ziuaă consecutivăă
sus ineriiă Portofoliului.ă Laă probaă scrisă,ă candida iiă voră răspundeă unuiă iră deă
întrebăriă cuă caracteră generală (chestionară pentruă în elegereă scrisă)ă iă voră
dezvolta prin parafrazareă iă reformulareă ună fragment/ paragraf dintr-un
documentăautenticăinseratăînăPortofoliuă(exprimareăscrisă).ăProbaăscrisăădureazăă
oăoră.
(3) Probaăaătreiaădeăexamenăesteăoăprobăăorală.ăProbaăoralăăîncepeădupăăîncheiereaă
probeiăscrise.ăCandida iiăvorărealizaăoăexpunereăoralăă iăvorăinterac ionaăoralăcuă
membriiă comisieiă deă examinare.ă Documentulă declan atoră pentruă expunereă iă
pentruăinterac iuneăesteăoăpiesăăcomponentăăaăPortofoliului.ă
(4) Fiecareă probăă seă finalizeazăă cuă oă notă.ă Notaă minimăă deă promovareă aă fiecăreiă
probe este nota 5 (cinci).
(5) Notaăseăcalculeazăăînăbazaăpunctajuluiăacordatăprinăfiecareăgrilăădeăevaluare.
(6) Notaă deă promovareă aă examenuluiă deă absolvireă seă calculeazăă caă mediaă
aritmeticăă aă noteloră ob inuteă laă celeă treiă probe.ă Notaă deă promovareă aă
examenuluiădeăabsolvireăesteădeăminimă6ă( ase).
1. Înăcâteăexemplareăseăîntocme teăPortofoliul final?

2. Înăceăconstăăprimaăetapă/ăprimaăprobăăaăexamenuluiădeăabsolvire?
3. Înăceăconstăăaădouaăetapăăaăexamenuluiădeăabsolvire?
4. Înăceăconstăăprobaăscrisăăaăexamenuluiădeăabsolvireă iăcâtădurează?
5. Înăceăconstăăprobaăoralăăaăexamenuluiădeăabsolvireă iăcândăareăloc?
6. Careăesteănotaăminimăădeăpromovareăpentruăfiecareăprobă?
7. Careăesteănotaădeăpromovareăaăexamenuluiădeăabsolvireă iăcumăseă
calculează?
92
B1. 2. Citiți următoarea anexă și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate
sau false:
Anexa 1: pagina-titluă iăpagina-cuprins a portofoliului66
Pagina de titlu:
FacultateaădeăIstorieă iăFilologie
Departamentul de Filologie
Program de studii: RLS – Anăpregătitor
PORTOFOLIU
deăevaluareăfinal ăaăcompeten elorăcomunicativeăînăLimbaăromân
caălimb ăstr in
Numeleă iăprenumeleăabsolventului:
Na ionalitatea:
Sesiunea/ Anul:
Pagina de cuprins:
Prezentul portofoliu cuprinde:
1. Curriculum vitae – Europass alăcandidatuluiăeditatăonlineăînălimbaăromână.

https://europass.cedefop.europa.eu/editors/ro/cv/compose
2. Oăscrisoareădeăinten ieă/ămotivareă/ăprezentare redactatăădeăcandidatăînălimbaă
română.ă
3. Un corpus de documente autentice scrise (articole de jurnal, fapte diverse,
anun uri,ă acteă administrative,ă cataloageă deă produse,ă etichete,ă prospecteă deă
medicamente,ă instruc iuniă deă utilizareă aparateă electrocasniceă etc.)ă iă vizualeă
(fotografii,ă căr iă po tale,ă publicitate,ă benziă desenate,ă afi e,ă flyere, calendare
etc.).
4. Câte o fi ă deă prezentare aă documentuluiă autentic,ă construităă peă următoareaă
structură:
- Tipulădocumentuluiă/ăCeăeste…ă?
- Provenien aădocumentuluiă/ăDeăundeăîlăam…ă?
- Utilitateaădocumentuluiă/ăLaăceăfolose te…ă?
- Con inutulădocumentuluiă/ăCeăcuprinde…ă?
1. Paginaă deă titluă cuprindeă numeleă iă prenumeleă absolventului,ă na ionalitateaă iă

adresa.
66
Ibidem.
93
2. În pagina de cuprins este Curriculum vitae – Europass al candidatului editat
onlineăînălimbaăengleză.
3. Candidatulă trebuieă săă redacteze,ă laă alegere, o scrisoare de prezentare sau o
scrisoareăadresatăăfamiliei.
4. Este interzis ca Portofoliul săă cuprindăă articoleă deă jurnal,ă acteă administrative,ă
fotografiiă iăcăr iăpo tale.
5. Fiecare document din Portofoliu trebuieă săă aibăă oă fi ăă deă prezentareă careă săă
expliceăcelăpu inăunulădinăurmătoareleăaspecte:ătipul,ăprovenien a,ăutilitatea sau
con inutulădocumentului.
B1. 3. Citiți următoarele scrisori din decembrie 2012 și aprilie 2013 ale
studenților străini din Praga67 și răspundeți la întrebări:
DragăăMonica,
Amă începută săă studieză limbaă românăă laă universitateă laă Praga.ă Suntă foarteă
mul umităpentruăcăăavemăunăprofesorăfoarteăbun,ăamabil.ăCredăcăăsuntăpu inăavansată
pentruă căă tiamă dejaă limbaă română.ă Î iă explică deă ce.ă Tatălă meuă s-aă născută înă
România, la Mangalia. Într-o zi s-aăcunoscutăcuămamaămeaăcareăaăfostăînăvacan ăălaă
Costine ti.ă Apoiă aă venită tataă înă Cehoslovaciaă (Cehia).ă Cândă amă fostă maiă mică amă
vorbităromânaăpentruăcăăamăfostăînăfiecareăanălaăvoi.ăLimbaăromânăăeăpentruămineă
maiău oarăădecâtăpentruăal i oameni care n-auăauzitălimbaăromânăăniciodată.ăNu-i
limbaă slavă.ă Aici,ălaă noi,ă nuă credă căă to iă tiuă căă limbaă românăă eă limbăă romanică.ă
Mieăîmiăplaceăfoarteămult.ăIubescămentalitateaăromânilor.ăEădiferităădeăceaăcehă.ă
Te iubesc,
Andri
DragăăMihaela,
Chiar dacăăînvă ăromâne teălaă coală,ănuăsuntăbunăălaăistorieă iămaiăalesălaă
geografie.ăDară tiuăsăăvorbescădespreăeraăluiăCeau escu.ăAăfostăceaămaiăneplăcutăă
erăădinăistoriaă ării,ănu-iăa a?ăCeăaiăînvă atătuălaăuniversitate?ăMăăintereseazăăteoriaă
despreădaciă i romani, cum s-aăluptatăDecebalăcuăTraian.ăAăfostăoăculturăămare.ăNuă
tiuăcumăseăpoateăcăăastăziăsitua iaăesteăa aădeădiferită.ăCorup ieăimensă,ăsalariiămici,ă
absolven iăfărăăaprobare...ăMăă fascineazăă literaturaă românească.ă Celă maiă multă măă
în elegă cuă Mirceaă Eliade.ă Suntă căr iă deosebiteă iă dină Republicaă Moldovaă – A.
Busuiocădeăexemplu.ăOăsăăvedemăceăseăîntâmplăăînăviitor.ăLaănoiă(RepublicaăCehă)ă
începeăsăăfieălaăfel,ăcorup ieăetc.ăA teptăve tiămaiăbune.
La revedere, Clara
Cândăamăînceputăsăăînvă ălimbaăromână,ăamăcunoscutăni teăscriitoriăromâniă

– careă auă scrisă înă limbaă francezăă iă auă locuită înă Fran aă – Ionescu, Tzara... Când
67
Jassyensia”,ăAn.ăIX,ăNr.ă2ă(18),ă2013,ăp.ă279-290; Lucian Bâgiu, Hybersnka 3, Praha. Studenți cehi
despre România,ă„ProSaeculum”,ă3-4 (87-88) / 2013, p. 202-203.
94
aveam 15 ani, am citit o carte care mi-aăplăcutămult,ăPiatra destinului. Fata care a
scris cartea aceasta s-a numit Flavia Bucur, a locuităînăFran aă(dară araăsaădeăna tereă
a fost România) – iăeaăaăavută14ăani!ăVreauăsăăscriuăcevaădespreăcarteaăaceastaă–
dară a ă aveaă nevoieă deă dic ionar.ă Dară potă săă spună căă amă admirat-o mult pe
scriitoareaăaceastaă iăcăăamăfostăfoarteătristăăpentruăcăăn-am primit nicio carte când
aveam 14 ani.
AmăvrutăsăăplecăînăRomania,ălaă coalaădeăvarăădeălaăSibiu.ăAmăscrisăni teăe-
mailuri,ă amă completată ună test,ă amă găsită toateă informa iileă importante.ă Amă găsit
cazareaălaăCouchsurfing,ăesteăfoarteăconfortabilă iănuăcostăănimic.ă i,ăcândă coalaăoă
săă seă termine,ă a ă vreaă săă viziteză Cetateaă Poienariă pentruă căă euă suntă interesatăă deă
Vladă epe .ă Dară amă fostă acceptatăă pentruă oă bursăă laă Parisă pentruă anulă viitoră iă
atunciă situa iaă meaă s-a schimbat – amă preaă pu iniă baniă iă nuă maiă potă săă plecă laă
Sibiu.ăDarăoăsăăplecăvaraăviitoare!ă
1. Deăceă tieăAndriălimbaăromânăămaiăbineădecâtăal iăcehi?

2. Pentruă Clara,ăînăceăepocăăaă fostă culturaă românăă oă culturăă mare,ă careăaă
fostăceaămaiădificilăăperioadăăaăRomânieiă iăcumăvedeăeaăsitua iaădeăaziă
din România?
3. CeăaspecteădinăRomâniaăoăintereseazăăpeăClara?ă
4. Care sunt sentimentele Clarei pentru România?
5. CeădetaliuăcomunăcuăprivireălaăRomâniaăexistăăîntreăscrisoareaăClareiă iă
a treia scrisoare?
6. Ceăsentimenteăareăautoareaăscrisoriiăaătreiaăpentruăautoareaăcăr iiăPiatra
destinului i de ce?
7. Înăultimaăscrisoare,ădeăceăaădorităautoareaăsăămeargăăînăRomâniaă iădeăceă
nu s-a mai dus?
8. Crede iăcăăpentruăstuden iiădinăPragaăaniloră2012-2013 România era
importantă?ăArgumenta i.
1. 2.ăExerci iiăpentruăîn elegereaăoral

B1.ă Potă săă înţelegă puncteleă esenţialeă înă vorbireaă standardă clarăă peă temeă familiareă
referitoare la activitateaă profesională,ă coală,ă petrecereaă timpuluiă liberă etc.ă Potă săă
înţelegăideeaăprincipalăădinămulteăprogrameăradioăsauăTVăpeătemeădeăactualitateăsauă
deăinteresăpersonalăsauăprofesional,ădacăăsuntăprezentateăîntr-oămanierăărelativăclarăă
şiălentă.
68
95
B1. 1. Identificați substantivele care denumesc ocupații și verbele care
denumesc acțiuni corespunzătoare acestora din textul audiat:
Euăsuntăprofesor.ăPredauălimbaăromânăăstuden ilorăstrăini.ăCitescămanualulă
searaă iădiminea aăvorbescălaăcurs.ăStuden iiă scriuă iăînva ă.ăSo iaăesteăeducatoare.ă
Eaăcântăă iăseăjoacăăcuăcopiii.ăUneoriăcoloreazăă iădesenează.ăAlteoriărecităăpoeziiă
sauă spuneă ghicitori.ă Copiiiă ascultăă cuă aten ieă iă bată dină palme.ă Unchiulă esteă
cercetător.ă Faceă multeă experimente,ă gânde teă iă scrie mult.ă Câteodatăă vorbe teă laă
conferin eă tiin ificeă iă răspundeă laă întrebări.ă Publicăă multeă articoleă înă revisteă
interna ionale.ă Buniculă esteă tâmplar.ă Elă taieă lemneă iă faceă scaune,ă mese,ă scări,ă
rafturi,ă garduri.ă Înă timpulă liberă lucreazăă înă grădină,ă eă grădinar:ă seamănăă porumb,ă
planteazăă ro ii,ă sapăă pământulă iă udăă legumele.ă Nepotulă esteă tobo ară iă chitarist.ă
Exerseazăă înă fiecareă ziă laă tobeă iă laă chitară,ă cântăă cuă prieteniiă iă aplaudăă laă
spectacoleărock.ăCândăvaăfiămaiămareăvaădaăinterviuriă iăvaăcompuneămelodii.ăFeti aă
meaăesteăprin esă.ăDeăobiceiăvisează,ărâdeă iădinăcândăînăcândăoftează.ăNuăesteăchiară
u orăsăăfiiăprin esă.ă
B1. 2. Ascultați următoarele argumente pentru care un student indian

din Alba Iulia considera în mai 2018 că este o persoană atentă cu prietenii.
Spuneți, apoi, ce crede studentul indian despre următoarele aspecte: greșelile
prietenilor, disponibilitate față de prieteni, cearta cu prietenii, discuțiile cu
prietenii. Dacă nu sunteți de acord cu unele dintre afirmații, exprimați o opinie
proprie.
Din punctul meu de vedere prietenii sunt un cadou frumos de la Dumnezeu

iănuăvreauăsăăîlăpierdăpeăniciunulădintreăei.ăDeăastaăcredăcăăsuntăoăpersoanăăatentăă
cuăprieteniiă iăpotăexplicaăînămaiămulteăcazuri:
- Eu nu îi enervez când nu au dreptate.
- Uneoriă îiă lasăsăă gre eascăă pentruă căă oameniiă înva ăă dină gre elileă lor,ă iară
dupăăaceeaăleăexplicăcareăaăfostăvinaăloră iăceăpotăfaceăsăăseăcorecteze.
- Credăcăăunăprietenăadevăratăesteămereuădisponibilă iătotăa aă iăeuăsuntătotă
timpul disponibil pentru prietenii mei.
- Cunoscăpreferin eleălor,ăceăleăplaceă iăceănuăleăplace.
- Întotdeaunaăamăfostădeăpărereăcăăînămulteădintreăcazuriăceartaăeăunăsemnă
alăafec iuniiăemo ionale,ădeăastaăeuămăăcertădesăcuăei,ăpentruăcăăîmiăpasăăceăfacă iă
cumăîiăafecteazăăacestălucru.
- Ie imă împreunăă înă ora ă iă discutămă problemeleă iă încercămă săă găsimă oă
solu ie.
- Încercăîntotdeaunaăsăăîiăfacăpeăprieteniiămeiăsăăseăsimtăăconfortabilă iăsăă
poatăădiscutaăoriceăcuămine.
- Înăceleădinăurmă,ăîmiăamintescăziuaălorădeăna tere.
B1. 3. Ce hobby-uri au personajele din textul audiat? Cum și unde își petrec
timpul liber? Identificați cel puțin câte trei informații esențiale de la fiecare.
96
Mieăîmiăplaceăsăăschiez.ăDinădecembrieăpânăăînăaprilieămergăcuăma inaălaă
Poartaă Raiuluiă înă Mun iiă ureanu,ă peă Valeaă Sebe ului.ă Plecă diminea aă dină Albaă
Iuliaă iăpânăălaăamiazăăajungălaăpârtiileădeăschi.ăUrcăpeăvârfulăAu elă iăcoborădouăă
miiădeămetri.ăEăsuperb!ăSearaămăăcazezălaăPensiuneaăBellamy.ăEăfoarteăcald,ălini te,ă
curată iă frumos.ă Mănâncă iă dormă bine,ă iară diminea a,ă înapoiă peă pârtie.ă Nuă eă
aglomera ieă iă existăătreiă apres-skiă cuă deă toate.ă Auă iă vină fiert,ă desigur.ă Uneoriăteă
po iă întâlniă cuă pre edinteleă ăriiă sauă cuă ună cerb.ă A ă staă toatăă iarnaă acoloă sus,ă peă
pârtie.ăDarădupăăcâtevaăzileătrebuieăsăărevinăla AlbaăIulia.ăPăcat.
iă mieă îmiă placeă săă viziteză mun ii,ă dară vara.ă Dacăă eă foarteă cald,ă plecă cuă
ma inaă dină Albaă Iuliaă iă mergă înă Mun iiă Apuseni.ă Caă săă ajungă laă Pe teraă cuă
Ghe arulă deă laă Scări oaraă eă oă aventură.ă Drumulă eă foarteă îngustă iă abrupt,ă dară eă
asfaltat.ă Cândă suntă susă aerulă eă foarteă curat,ă iară priveli teaă minunată.ă Apoiă mergă
pu inăprinăpădureă iăcoborămulteăscăriăcătreăpe teraăcuăghe ar.ăAten ie!ăChiarădacăă
afarăă suntă 35ă deă gradeă Celsius,ă înă pe terăă eă foarteă frig!ă Deă aceeaă ghe arulă nuă seă
tope teăniciodată.ăMăăplimbăpeăunădrumădeălemnăconstruităpesteăghe ar.ăÎnăspateăeă
Bisericaădeăghea ă.ăCândămiăseăfaceăfrigăiesărepedeăafară.ăDacăămaiăamăvremeătrecă
mun iiă iăajungăînăBihor,ălaăPe teraăUr ilor.ăEău orădeăajuns,ăiarăPe teraăeăuluitoare,ă
oăcapodoperăăaănaturii.ăFoarteămulteăstalactiteă iăstalagmite.ăUnaăseamănăăcuăunăurs.ă
Aiciăauătrăită iăauămurităzeciădeăur iăpreistorici.ăS-au mâncat între ei. De aceea în
pe terăăsuntăfoarteămulteăoase.
Mieăîmiăesteăfricăădeăpe teri.ăDarăîmiăplaceăsăămăăplimbăînănatură,ăînă aer
liber.ăDacăănuăplouă,ămergăaici,ăaproapeădeăAlbaăIulia,ălaăRâpaăRo ieădeălaăSebe .ă
SeamănăăcuăMareleăCanion.ăMăăpotăplimbaăcâtevaăoreăbuneăînăjurulăei,ăeăunămică
labirint.ăTrebuieăsăăamăapăă iăîncăl ăriăbuneăpentruăescaladare.ă iăsăăfiuăfoarteăatentă
săă nuă cad.ă Eă loculă perfectă săă facă poze.ă Aiciă seă poateă zburaă cuă parapantaă sauă cuă
balonul.ăTotăaiciăauăfostăgăsiteăoaseădeădinozaur.ăOdatăăamăvăzutăoăvulpe.ăDacăăamă
maiă multăă vreme,ă mergă laă Cheileă Turzii.ă Eă u oră deă ajunsă cuă ma ina.ă Apoiă eă ună
traseu de mai bine deăoăorăăpeămargineaăunuiărâu,ăsauăpeădeasupraărâului,ăprintreă
stânci,ăînăchei.ăTrebuieăsăăamăcondi ieăfizicăăbună.ă iăîncăl ăriăpentruăescaladat.ăDară
eă răcoare,ă copaci,ă apă,ă izvoare.ă Merităă oă ziă deă relaxareă înă natură.ă Dacăă amă maiă
multe zile libere, merg peă oseauaă Transalpinaă sauă laă Laculă Bucuraă înă Mun iiă
Retezat,ăambeleălaăpesteădouăămiiădeămetriăaltitudine.ăDarăastaăeăoăaltăăpoveste.ă
97
 Curs 2
B1. Poate citi texte faptice directe asupra unor subiecte ceăseăreferăălaădomeniulă iă
intereseleăsaleăcuăunănivelăsatisfăcătorădeăcomprehensiune.
B1. 1. Citiți următoarea scrisoare de recomandare și răspundeți la

întrebări:
Scrisoare de recomandare
Îmiă revineă deosebitaă plăcereă deă aă oă recomandaă peă domni oaraă Aya Al
Khateibăînăvedereaăadmiteriiălaăstudiiăuniversitareădeălicen ă,ăspecializareămedicală,ă
înăcadrulăuneiăuniversită iăromâne ti.
Pe parcursul anului universitar 2017-2018ă domni oaraă Ayaă Ală Khateibă aă
urmat,ă subă îndrumareaă subsemnatului,ă următoareleă cursuri aferente Anului
pregătitor de limba română pentru studenți străini dină cadrulă Universită iiă „1ă
Decembrieă 1918”ă dină Albaă Iulia:ă Introducere în studiul limbii române (curs
op ional,ă 1h/săptămână,ă sem.ă I),ă Curs practic de limba română: fonetică,
vocabular și structuri gramaticale (curs obligatoriu, 7h/ săptămânăăînăsem.ă I,ă3h/
săptămânăăînăsem.ăII),ăCurs practic de limba română: comunicare orală și scrisă
(curs obligatoriu, 6h/ săptămânăăînăsem.ăI,ă5h/ săptămânăăînăsem.ăII),ăCurs practic
de limba română: redactare și compoziție (curs obligatoriu, 3h/ săptămânăăînăsem.ă
II).ăNumărulămareădeăoreăpetrecuteăsăptămânalălaăcatedrăămi-a oferit posibilitatea
de a-iă cunoa teă bineă peă to iă ceiă zeceă studen iă străiniă aiă grupeiă iă potă afirmaă cuă
deplinăă convingereă căă domni oaraă Ayaă Ală Khateibă s-a dovedit a fi întru totul
remarcabilă,ă domniaă saă frecventândă cuă regularitateă toateă cursurile,ă însu indu- i
sarcinileă trasateă deă profesor,ă răspunzândă cuă promptitudineă înă timpulă cursuluiă
interactiv,ă realizândă cuă sârguin ăă iă corectă temeleă deă casă.ă Înă modă aparteă a ă
men ionaă inteligen aă nativăă maiă multă decâtă evidentă,ă careă i-a permis a excela în
domeniulăcelămaiădificilăalălimbiiăromâne,ăgramatica,ădincoloădeăîn elegereaălimbiiă
iăcomunicare.ăToateăacesteăcalită iăprofesionaleăsuntăînămod fericit dublate, în ceea
ceă oă prive teă peă domni oaraă Ayaă Ală Khateib,ă deă ună bună sim ă autentic,ă deă oă
seriozitateă aă caracterului,ă deă oă modestieă personală,ă precumă iă deă ună altruismă
colegială careă facă dină domniaă saă ună omă maiă multă decâtă plăcut,ă oă personalitate
exemplarăăbinevenităăînăcadrulăunuiăcolectivădeătineriăintelectuali.ăMaiămultădecâtă
atât,ădomni oaraăAyaăAlăKhateibăeăunăomănecesarăoricăreiăuniversită iăcareădore teă
performan ăăacademică.
Urmareă fireascăă aă tuturoră celoră men ionateă anterior,ă oă recomandă cuă toatăă
încredereaă peă domni oaraă Ayaă Ală Khateibă pentruă studiiă deă licen ăă înă mediulă
universitară românesc,ă ob inereaă uneiă burseă deă studiuă fiindă oă investi ieă indicatăă iă
sigurăăaăuniversită iiăcareăi-ar oferi-o.
69
98
Alba Iulia Cuăstimă,ăăăăăăăăăăăăăă
04.04.2018 asist. univ. dr. Lucian Vasile Bâgiu
lucian_bagiu@yahoo.com
1. Pentruăcineă iăpentruăceăesteăscrisăăscrisoareaădeărecomandare?
2. Ce cursuri practice obligatorii a studiat Aya cu profesorul care o
recomandă?
3. CâteăoreăpeăsăptămânăăaăstudiatăAyaăcuăprofesorulăcareăoărecomandă?
4. DeăceăconsiderăăprofesorulăcăăAyaăaăfostăremarcabilăăcaăstudentă?
5. Ceăcalitateădeosebităămen ioneazăăprofesorulăcuăprivireălaăAya?
6. Ceăcalită iăpersonale,ădeăcaracterăaminte teăprofesorulăcuăreferireălaă
Aya?
7. În încheiere ce aduce în plus recomandarea profesorului pentru Aya?
8. Crede iăcăărecomandareaăîiăvaăfiăutilăăstudenteiăAya?ăArgumenta i.
B1. 2. Citiți următoarea scrisoare de intenție din mai 2018 a unui student
indian din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
Stimatăădoamnăă/ăStimateădomnule,
Eu, Lil Mayur Narendrakumar am absolvităliceulăcuăoănotăădeă7,8ădeălaăTheă

RH kapadia New Higher Secondary School, Ahmedabad, India. Momentan sunt
student la Anul pregătitor laăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”ădinăAlbaăIulia.ăAmă
venită înă Româniaă săă învăţă medicina.ă Acumă învăţă limbaă românăă cuă colegiiă meiă laă
universitate.ăMăăpregătescăpentruăfacultateaămeaădeălaăTimişoaraăcareăvaăîncepeădină
toamnă.
Mieăîmiăplaceăfoarteămultăsăăînvăţădespreăcorpulăuman,ăcumăfuncţioneazăă
corpulăumanăşiăceăpotăfaceăsăăvindecăbolile.ăDeăastaăm-amăhotărâtăsăăalegăfacultateaă
deămedicină.ăÎnainteăsăăvinăînăRomâniaăamăfostăadmisăînăGermaniaădar,ădinăpăcate,ă
nuăamăpututăsăămergăacolo.ăDupăăaceeaăamăcăutat despreăalteăţăriăeuropeneăcuăbunăă
ramificareăînădomeniulămedicinii,ăiarăRomâniaăaăfostăîntreăprimeleătreiăţăriărenumiteă
pentruă medicinăă înă Europaă şiă m-amă hotărâtă căă sigură oă săă mergă înă România.ă Ală
doileaămotivăpentruăcareăamăalesăRomâniaăesteăacelaăcăăeăfoarteăieftinăfaţăădeăalteă
ţăriădinăEuropa.
La Anul pregătitor amă învăţată limbaă românăă bineă pentruă căă amă avută
profesoriă foarteă buniă şiă deoareceă amă avută ună sprijină puternică dină parteaă relaţiiloră
internaţionale.ă Amă învăţată foarteă multă despreă istoriaă şiă cultura Românieiă şiă amă
învăţatălimbajeăspecializate,ăînăcazulămeuămedicinale.
Facultateaămeaădeămedicinăăvaăduraă6ăaniălaăTimişoaraăşiăsuntăentuziasmată
şiă amă emoţii.ă Dupăă ceă oă săă termină facultateaă deă laă Timi oaraă aşă vreaă săă facă
specializare în Germania.
Am avut ună timpă frumosă laă Albaă Iuliaă şiă amă învăţată limbaă românăă cuă
u urin ăăşiăsperăcăătotăaşaăvaăfiălaămedicină.
99
Mulţumescătuturorăprofesorilor.
Cuăstimă,
Mayur Narendrakumar Lil
Adresă:ăCameraănr.ă20,ă106ăStradaăVasileăAlecsandri,ă510201, ALBA IULIA

Telefon: (+40)0738033369, e-mail: mayurlil1998@gmail.com,
Skype: mayurlil@outlook.com
1. Ceăstudiazăăacumăstudentulă iăundeăvaăstudiaăanulăurmător?
2. De ce s-aădecisăstudentulăsăăaleagăăstudiileămedicale?
3. Deă ceă aă alesă studentulă săă studiezeă medicinăă înă România?ă Oferi iă celă
pu inădouăămotive.
4. Deăceăaăînvă atăbineălimbaăromânăălaăAlbaăIulia?ăOferi iădouăămotive.
5. Ceă inten ioneazăă săă facăă studentulă dupăă ceă vaă terminaă studiileă deă
medicină?
6. Cumăaăfostăexperien aădeălaăAlbaăIulia?
7. Cuiămul ume teăstudentul?
8. Ceădateădeăcontactăoferăăstudentul?
B1. 3. Citiți cu atenție următorul articol70 și decideți dacă afirmațiile sunt

adevărate sau false.
Întemeiatăălaă1348,ăUniversitateaăCarolinăădinăPragaăseănumărăăprintreăceleă
maiă vechiă instituţiiă deă învăţământă superioră dină lume.ă Studiulă limbiiă româneă
beneficiazăă aiciă deă oă bogatăă tradiţie,ă acestaă fiindă introdusă laă catedraă deă limbiă
romaniceăaăUniversităţiiăîncăădinăanulă1882ădeăcătreăprofesorulăcehădeăfilologieăJană
Urban Jarník (1848-1923).ăEsteănotabilăşiăfaptulăcăăUniversitateaăCarolinăăaădevenit,ă
astfel,ăaăcinceaăuniversitateădinăafaraăRomânieiălaăcareălimbaăromânăăaăînceputăsăă
fieă predatăă (dupăă celeă dină Torino,ă Petrograd,ă Vienaă iă Budapesta).ă Ună momentă
esenţială înă privinţaă învăţăriiă limbiiă româneă laă Praga,ă precumă şiă pentruă relaţiileă
româno-ceheăînăansamblu,ăaăfostăînfiinţareaăSecţieiădeăLimbaăşiăLiteraturaăRomânăă
înă anulă 1950,ă înă cadrulă Facultăţiiă deă Litereă aă Universităţiiă Caroline.ă Ună ană maiă
târziu,ă înă bazaă uneiă Înţelegeriă interministerialeă româno-cehe,ă aă fostă iniţiatăă
activitateaălectoratuluiădeălimbaăromână.ăAcestaăaăpresupusăprezenţaăneîntreruptăăaă
câteăunuiălectorădeălimbaăromânăădetaşatădeălaăoăuniversitate din România pentru a
predaăîndeosebiăcursuriăpracticeăstudenţilorăcehi.ă
Începândă cuă anulă 2009,ă sec iaă deă Limbaă iă Literaturaă Românăă faceă parteă
administrativ din Departamentul de Studii Sud-Slaveă iăBalcanice,ăalăturiădeălimba,ă
literaturaă iă istoriaă sârbă,ă croată,ă slovenă,ă bulgarăă iă albaneză.ă Înă anulă universitară
2012-2013ălectorulădeălimbaăromânăăesteăsingurulăangajatăcuănormăăîntreagă,ăiarăînă
70
Jassyensia”,ăAn.ăIX,ăNr.ă2ă(18),ă2013,ăp.ă279-290.
100
cadrulă sec ieiă maiă activează,ă cuă câteă oă jumătateă deă normă,ă pentruă disciplineă deă
limbaăromână,ăMirceaăDan Du ăă(directorulăInstitutuluiăCulturalăRomânădinăPraga)ă
iă Jiriă Nasinecă (traducător),ă iară pentruă disciplineă deă literaturăă română,ă Libuseă
Valentovaă iă Jarmilaă Horakovaă (doctorandă).ă Lectoratul,ă careă funcţioneazăă înă
cadrulă Secţieiă deă Limbaă şiă Literaturaă Română,ă asigurăă cursuriă practiceă pentruă
studenţiiă aniloră Iă şiă IIă careă auă optată pentruă românăă caă limbăă principalăă deă studiu.ă
Include,ă totodată,ă ună seminară deă scriereă creativăă adresată masteranziloră careă
continuăă studiulă limbiiă române,ă precumă şiă cursuriă opţionaleă deă limbaă românăă
destinateăstudenţilorătuturorăspecializărilorădinăto iăaniiădeăstudiu.ă
În primul semestru al anului universitar 2012-2013ă aă existată ună numără
notabil de cehi care au frecventat cursurile practice de limbaăromână,ăfărăăînsăăaăseă
fi înscris oficial la acestea: Dana Kratochvilova (doctorand Limba spaniolă), Adam
Kulhavy (doctorand Literatura slavonă medievală, inclusiv Macarie), Martin
Nekolaă (doctorandă ştiinţeă politice,ă interesată deă mişcărileă deă extremăă dreaptăă înă
perioadaă interbelică),ă Martin Krejci (slovac, doctorand Istoria medievală a
Moldovei şi Valahiei), Gabriela Madrova (absolvent masterat Literatura română cu
oădiserta ieădespreătradi iaăliterarăăsecularăăaăora uluiăTârgovi te,ăangajatăalăMAEă
Praga), Martina Kopecka (absolvent limba română),ă Alzbetaă Stancakovaă (studentă
Limba cehă),ă Barboraă Brtnovaă (studentăă laă Istorie la Universitatea din Liberec).
Majoritateaăsuntădejaăfluen iăînălimbaăromână.ăRealitateaăcantitativăă iăcalitativăăaă
existen eiăacestoră„auditoriăexterni”ăesteădesigurăflatantă,ădar la nivel administrativ
nuăputemădecâtăsăăconstatămăoăoportunitateăratată/ignoratăăpentruăcaălimbaăromânăă
săă integrezeă institu ională ună interesă manifestată expresă deă cătreă ună orizontă deă
a teptareăalăcehilor.
Înăceeaăceăprive teăstuden iiăUniversită iiăCarolineădinăPragaăcareăauăaudiată
oficialăcursurileăpracticeădeălimbaăromână,ăconstatămăoăprezen ăămaiăsemnificativăă
aă acestoraă înă cazulă cursuriloră op ionale.ă Laă nivelulă „avansa i”ă (ceiă careă studiazăă
pentruă ală doileaă ană consecutivă limbaă română)ă s-au men inută Alenaă Krivankovaă
(francezăă anulă II),ă Terezaă Kortusovaă (cehăă anulă II),ă Vitaliă Repină (bielorus,ă
doctorandă istorie)ă iă Iarmilaă Mlezyvaă (pedagogieă specialăă anulă I,ă cehoaicăă dină
Banatul românesc). La nivelul „începători” s-au înscris Alice Plichtova (etnologie
anulă II),ă Vojtechă Pojară (istorieă anulă IV),ă Lenkaă Strouhavolaă (francezăă anulă I),ă
Zuzana Matejkova (biologie anul I), Eliska Konikova (studii sud-est europene anul
I),ă Petraă Hrusovskaă (absolventăă deă francezăă iă portugheză),ă Ondrejă Kurză
(matematicăă anulă II),ă Iarmilaă Mlezyva.ă Situa iaă esteă maiă pu ină impresionantăă înă
privin aă studiiloră obligatoriiă deă limbaă română.ă Existăă oă singurăă masterandă,ă
BarboraăKrucka,ăiarălaăstudiileădeălicen ă,ălaăanulăIIăs-auămen inutăAndrejăAmeliană
i Klara Nasinkova (ambii cehi,ă dară cuă originiă par ială române ti),ă alăturiă deă eiă
frecventândă iăVitaliăRepină iăIarmilaăMlezyva.ăLaăanulăIăauăoptatăpentruăromânăăcaă
limbăă principalăă deă studiuă Filipă Ludvik,ă Jakubă Zabaă iă Dariaă Scetinschiă
(basarabeancă,ăstudentăăînăparalelă iălaăcehăăpentruăstrăini-rusă,ăanulăIV).ă
Principalaă problemăă aă studenţiloră careă ară doriă săă optezeă pentruă studiulă
limbiiă româneă caă limbăă principalăă (A)ă înă cadrulă licenţeiă esteă tocmaiă arondareaă
românei în cadrul studiilor balcanice. Concret, cea mai mare parte a ariei
101
curriculareă esteă ocupatăă deă disciplineă careă auă caă obiectă istoriaă şiă literaturaă ţăriloră
balcaniceă(înăspecialăsârba),ăresimţiteăcaăunăcorpăstrăinădeăcătreăstudenţiiăromânişti,ă
ună locă maiă redusă fiindă alocată efectivă studiuluiă limbiiă (şiă literaturii)ă române.
Programaă analiticăă înă sineă esteă ună impedimentă major,ă ună factoră descurajantă şiă
finalmenteă ună obstacol.ă Numărulă celoră careă opteazăă pentruă studiulă limbiiă româneă
esteăastfelădinăstartăredus,ăiarăulteriorăuniiăabandoneazăătocmaiăcaăurmareăaăefortului,ă
considerată inutil,ă peă careă suntă nevoiţiă săă îlă depunăă pentruă studiulă unoră disciplineă
pentruăcareănuăauănicioăvocaţieăsauăniciunăinteres.ăRelevantăăniăseăpareăobservaţiaă
uneiăstudenteădeălaăopţional:ăromâniiăşiăportugheziiăparăcăăvorbescăaproapeăaceeaşiă
limbă…ă
1. UniversitateaăCarolinăădinăPragaăesteăprintreăprimeleăuniversită iădină
lume unde a început predarea limbii române.
2. Dină1950ăsec iaădeăLimbaă iăLiteraturaăRomânăăfaceăparteăadministrativă
din Departamentul de Studii Sud-Slaveă iăBalcanice.
3. LimbaăromânăăseăpredăălaăPragaălaănivelădeălicen ăă iădeămasterat.
4. În anul universitar 2012-2013ăauăexistatămul iăstuden iălaăcursurileădeă
limbaăromânăă iăto iăs-au înscris oficial la cursuri.
5. Ceiămaiămul iăstuden iăs-auăînscrisălaăcursurileăop ionaleădeălimbaă
română.
6. Studen iiăînscri iălaăcursurileădeălicen ăădeălimbaă iăliteraturaăromânăă
suntăfoarteăinteresa iă iădeălimba,ăliteraturaă iăistoriaăsârbă,ăcroată,ă
slovenă,ăbulgarăă iăalbaneză.ă
7. OăstudentăădinăPragaăaăconsideratăcăăîntreălimbaăromânăă iălimbaă
portughezăănuăexistăăpreaămulteăasemănări.
2. 2. Înţelegereaăgeneral ăaăvorbirii71
B1.ă Poateă înţelegeă oă informaţieă fapticăă directăă asupraă unoră subiecteă dină viaţaă
cotidianăă sauă cuă privireă laă muncă,ă recunoscândă mesajeleă generaleă iă puncteleă
detaliate cu condiţiaăcaădicţiaăsăăfieăclarăă iăaccentulăobi nuit.
Poateă înţelegeă puncteleă principaleă dintr-un discurs asupra unor subiecte familiare
întâlniteă regulată laă serviciu,ă laă coală,ă înă timpulă distracţiilor,ă inclusivă dină uneleă
povestiri scurte.
B1. 1. Ascultați dialogul și decideți dacă enunțurile de mai jos sunt

1. Ziuaădeăna tereăaăluiăAlexandruăesteăsâmbătă.
2. Claudiu nu s-aădecisădacăămergeăsigurălaăziuaădeăna tere.
3. Claudiuănuăî iăaminte teăexactăundeălocuie teăAlexandru.
4. Tudor i Claudiu se întâlnesc la universitate.
71
102
5. Tudoră iăClaudiuăcumpărăăoăsticlăădeă ampanieă iăromanulăBunavestire
de Nicolae Breban.
6. Ora ulăAlbaăIuliaăesteăfoarteăfrumos,ăînăroman.
7. Claudiuăculegeăvi ineăînăgrădină.
8. Claudiuă iăTudorăauăstabilităprecis ora de întâlnire.
AlexandruăîiăinvităăpeăTudoră iăpeăClaudiuălaăel,ădeăziuaălui.ăTudorăîiădăăună
telefonă prietenuluiă său,ă Claudiu,ă iă hotărăscă ceă cadouă eă maiă potrivită pentruă
Alexandru.
- Salut,ă Claudiu,ă ceă maiă faci?ă Duminicăă esteă ziuaă deă na tereă aă lui
Alexandru, ce facem?
- Salut, Tudor. M-aăinvitată iăpeămineălaăziuaălui,ădarănuăm-amădecisădacăăoă
săămerg.
- Ei,ă Claudiu,ă bineîn elesă căă oă săă vii.ă Euă habară nuă amă ceă cadouă eă maiă
potrivit.
- Atunci,ăTudor,ădacăătuăvreiăsăămergi,ăvină iăeu.ăDoarăcăănuăîmiă amintesc
undeă locuie teă Alexandru.ă Oareă undevaă înă zonaă Schit,ă peă stradaă Pinilor?ă Teă rog,ă
po iăsăăîmiăspuiăcumăsăăajungăpânăălaăelăacasă?ă
- Păi,ăClaudiu,ăpărereaămea,ăcelămaiăbineăneăîntâlnimălaăprimărieă iăchemămă
un taxi.
- A aăeste,ăTudor.ăDarăniciăeuănu amăideeăceăcadouăsăăîiăluăm.
- tiuă iăeu?ăClaudiu,ăceăziciădeăvreoădouăăcăr iăromâne tiăbuneă iăoăsticlăă
de vin de Jidvei?
- Tudor,ă excelentăă idee!ă Ceă spuiă deă Bunavestire de Nicolae Breban?
Ac iuneaăseăpetreceăînămareăparteălaăAlbaăIulia,ăprină1957,ăparcă.
- Ah,ă nu,ă Claudiu.ă Amă citită recentă cartea.ă Imagineaă ora ului Alba Iulia e
catastrofalăă înă roman.ă Eă numit,ă printreă altele,ă „târgă infect”,ă „ora ă pestilen ial”,ă
„cloacă”,ă„ora ăîmpu it”,ă„mirosindăplăcut,ăcaăbălegarul”,ă„furnicar”ăetc.ă
- Aoleu.ăPăiă iăatunci, Tudor?
- Claudiu, recomand Iarna bărbaților deă tefanăBănulescuă iăFemeie, iată
fiul tău,ădeăSorinăTitel.ăSuntămaiăplăcuteălaăcitit,ăiarăac iuneaăseăpetreceăînăBărăgană
i în Banat.
- Perfect.ă Tudor,ă neă vedemă mâineă seară.ă Nuă tiuă cândă termină deă tăiată i
greblatăiarbaăînăgrădină,ădarăteăsunăcândăsaculăeăplin.
- Ok, Claudiu, pe mâine. Spor la lucru.
- Mul umesc.ăPa.
B1. 2. Ascultați următoarea scrisoare de intenție din mai 2018 a unei

studente palestiniene din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. Cu ceăscopăaăfostăredactatăăscrisoarea?
2. Undeăaădorităini ialăsăăstudiezeăstudentaă iădeăceănuăaăputut?
3. Înăceă ăriăaăfostăacceptatăăini ialăstudentaă iădeăceăaăalesăRomânia?
4. CumăesteădescrisăăRomâniaăînăscrisoare?ăNumi iătreiăcaracteristici.
103
5. Ceăcalită iăprofesionaleă iăpersonaleămen ioneazăăstudenta?
6. CândăaăajunsăstudentaălaăAlbaăIuliaă iăcumăs-aădecisăcăăvreaăsăăstudiezeă
laăIa i?
7. Ceădateădeăcontactăoferăăstudenta?
Data 18/05/2018
Stimate Domnule/ăStimateăDoamnă,
Eu sunt Hala Alwarasna, am 19 ani. Am scrisă aceastăă scrisoareă pentruă aă

aplicaă laă Universitateaă dină Ia iă pentruă aă studiaă medicinaă generală.ă Amă absolvită
liceulăînă2017ă iăamăprimităoămedieădeă90,1ăînătawjihi.ăAmbi iaămeaăeraădeăaăstudiaă
medicinaăgeneralăălaăUniversitateaăAl-Quds / Abudis în Palestina,ăamăfostăcapabilăă
săăstudiezămedicinaădentară,ădarănuăamăfostăcapabilăăsăăstudiezămedicinaăgenerală,ă
pentruăcăăauăoămedieămaiămareădecâtă90,ădarăsuntădeterminatăăsăăstudiezămedicină.ă
Atunciăamăînceputăsăăcautăunăora ăbunăînăafaraăPalestineiăpentruăaăstudia acolo. Am
aplicatăpentruăEgiptă iăTurciaă iăamăfostăacceptată.ăDarăunchiulămeu,ăcareăaăabsolvită
în România, m-aă sfătuită săă studieză înă România,ă pentruă căă areă universită iă foarteă
bune,ă oameniă buni,ă mâncareă delicioasă,ă naturăă frumoasă,ă iară elă areă oă mul ime de
prieteniă careă măă potă ajutaădacăă amă nevoie.ă Amă aplicată pentruă România,ă dară nuă aă
existatătimpăpentruăaăaplicaăpentruăoăbursă.ăÎnăperioadaăînăcareăa teptamăacceptarea,ă
amăfăcutăunăcursădeăprimăajutor.ăAmăfăcutăoămul imeădeăpetreceriădabkaăcuăechipaă
mea. Eu cânt la pian. Am venit în România la 1/12/2017, iar acum eu studiez limba
românăăînăAlbaăIuliaălaăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”.ăLaăînceputănuăamă tiută
undeă oă săă studiez,ă dară amă vizitată Ia iul,ă mi-aă plăcută ora ul.ă Mi-auă spusă căă areă oă
istorieă bună,ă educa ieă puternicăă iă profesoriă foarteă buni.ă Speră săă fiuă acceptatăă laă
aceastăăuniversitate.ă
Văă mul umescă anticipată pentruă aten iaă peă careă oă ve iă acordaă candidaturiiă
mele.
Cu respect,
Alwarasna Hala
Adresa: strada Vasile Alecsandri, Nr. 106, 510165, ALBA IULIA (România)
Telefon: 0040722943088
E-mail: hala-jamal1999@live.com
B1. 3. Ascultați următoarea scrisoare de intenție din mai 2018 a unei

studente palestiniene din Alba Iulia și răspundeți la întrebări:
1. Cu ce scop scrie studenta scrisoarea de inten ie?

2. Ceăstudiazăătânăraăpalestinianăăînăprezentă iăceădore teăsăăstudiezeăanulă
următor?
3. Pentruăceăîiăvaăfiăutilăăînăviitorălimbaăromână?ăNumi iădouăăaspecte.
104
4. Ceăcalită iăareăstudenta?ăNumi iăcalită iăreferitoareălaăcaracter,ălimbiă
străine,ărela iiăsociale,ăartă,ăsport.
5. Deăceădore teăstudentaăsăăstudiezeălaăuniversitateaădinăIa i?
6. Ceăfelădeădateădeăcontactăoferăăstudenta?
Data : 21/5/2018
Stimatăădoamnăă/ăStimateădomnule,
Scriuă aceastăă scrisoareă deă inten ieă pentruă căă vreauă săă studieză medicina
dentarăălaăUniversitateaădinăIa iădeoareceăsuntăfoarteăinteresanteăsubiectele.ă
În prezent, sunt în Anul pregătitor laă Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”
dină Albaă Iulia,ă studieză limbaă românăă astfelă încâtă înă anulă următoră potă saă studieză
stomatologie în limbaă română.ă Desigură esteă maiă u oră pentruă mineă săă studieză înă
limbaăenglezăăpeăcareădejaăoă tiu,ădarăacumăeuăcunoscăoălimbăăstrăinăănouăă iăpotăînă
viitorăsăălucrezăaiciăînăRomaniaădacăăvreauăsauăsăămăăîntorcăînă araămeaă iăsăălucreză
acolo. De asemenea în ultimulăanăalăuniversită iiăoăsăăfiuăcapabilăăsăăcomunicăcuă
români bolnavi.
Nuăamălucratăniciodatăă iănuăamănicioăexperien ă,ădarăsuntăharnicăă iăînvă ă
repede.ăÎnăplus,ăamădouăăcertificăriăînălimbaăfranceză,ă„diplômeăd’étudesăen langue
françaiseă delfă A1”ă i „diplômeă d’étudesă enă langueă françaiseă delfă A2”.ă iă ună
certificată înă limbaă englezăă ‘FCE’.ă Amă participată laă numeroaseă festivaluriă careă auă
fostăpregătiteădeăguvernulă iă coalaănoastră.ăA aăcăăamătalentădeăprezentareă iăsuntă
obi nuităăsăăstauăînăfa aăaăsuteădeăoameniă iăînăfa aăprin iloră iăprin eselorănoastre.ă
Deăasemeneaăamăcâ tigatăalădoileaăpremiuădeăpoezieăînă coalaămea.
Îmiăplaceăsăăjocăbaschetă iăamăfostăămembrăăînăechipaă coliiănoastreă iăamă
câ tigată medaliaă deă aur.ă Nuă înă celeă dină urmă,ă amă participată la spectacole de dans
pregătiteădeăguvernă iăle-amăprezentatăînăfa aăacestuia.
Speră căă acesteaă fiindă dateă saă fiuă acceptată,ă a ă fiă bucuroasăă săă studieză înă
universitateaă dumneavoastră,ă deoareceă esteă unaă dintreă celeă maiă buneă universită iă
dinăRomâniaă iădinăEuropa în general.
Pentruăoriceăinforma iiăsuplimentare,ăcontacta i-măălaă:ă+40ă(746)ă555ă693ă
(numărădeătelefon)ăsauăprinăe-mail : meme-kitty99@hotmail.com
Mul umescăpentruătimpulăacordat.ă
Cu respect,
Aya Alkhateeb
Adresa: Strada Vasile Alecsandri, Nr, 106, 510165, ALBA IULIA (România )
105
 Curs 3
B1.ă Poateă în elegeă descriereaă unoră evenimente,ă sentimenteă iă dorin eă suficientă deă
bineăpentruăaăîntre ineăoăcoresponden ăăregulatăăcuăunăprieten.
B1. 1. Citiți următoarele scrisori din 25 mai 2015 și din 25 mai 2016 ale
unor studenți suedezi din Lund și identificați ce au în comun când se referă la
oamenii, mâncarea și vremea din România.
DragăăLisa,
Suntă foarteă bucurosă pentruă căă oă săă mergiă înă România!ă Esteă oă arăă foarteă
frumoasă.ăÎnămodăspecialăîmiăplacăoameniiădeăacolo:ăsuntăamabiliă iăcalzi.ăTeăduciă
laăBucure ti,ănu?ăDacăăda,ătrebuieăsăăviziteziăParcul Cișmigiu. Este un loc deosebit.
Darănuăî iărecomandăsăăstaiăînăsoareăpreaămult:ăesteăfoarteăputernic! Noaptea,ădacăă
vrei,ămergiă iălaărestaurantulă Carul cu bere!ăMâncareaălorăesteăincredibilă.ăDarăsăă
nuămănânciămămăligaăloră– esteăfoarteăreaă iănuăîmiăplaceădeloc!
Te pup! David
DragăăHenrik,
Amă fostă înă Româniaă acumă ună an.ă Amă învă ată multeă despreă Româniaă înă
ultimulă an.ă Esteăoă arăă minunatăă cuă oameniă prieteno iă iă deschi i,ă darăcuă oălimbăă
foarteădificilă.ăEuăpotăvorbiăpu inăromânaăaici.ăEsteăoălimbăăinteresantă,ădarădiferităă
deăsuedeză,ădarăîmiăplace mult. Poate în viitor eu pot vorbi româna bine cu oamenii
deăacolo.ăAziăeuăvreauăsăăvizitezăunăora .ăCredăcăăvoiămergeălaăBucure ti.ă tiuăcăăauă
bereă bunăă iă ieftină,ă produsăă deă români!ă Sauă voiă mergeă laă Bra ov,ă amă auzită căă
Bra ovăesteăunăora ăfoarteăfrumosălaămunte.ăSauăvoiămergeălaăCluj,ăamăcitităcăăClujă
esteăunăora ăfoarteăcurat.ăAmbeleăora eăsuntăvechiă iăimportanteăpentruăromâni.ăÎmiă
placeăRomânia,ăesteăfoarteăfrumoasă,ădarăesteăfoarteăcaldăvara.ăÎnăRomâniaăesteămaiă
cald decât în Suedia vara, nu îmi place!
Cu drag, Klas
DragăăSanja,
Româniaă esteă oă arăă foarteă interesantăă fiindcăă areă oă naturăă iă oă culturăă
bogată.ă Înă pădureă po iă săă veziă animaleă sălbaticeă caă ur i,ă lupi,ă vulpi,ă erpiă iă alteă
animale.ă Româniaă seă învecineazăă cuă Ungaria,ă Bulgaria,ă Republicaă Moldovaă iă
Serbia.ă Întreă România,ă Serbiaă iă Bulgariaă eă fluviulă Dunărea.ă Capitalaă seă cheamăă
Bucure ti,ădarăsuntă iăalteăora eăprecumăCraiova,ăTimi oara,ăTurnu-Severin etc. În
parteaădeăestăexistăăMareaăNeagră,ăoădestina iaăfoarteăpopularăăpentruături ti, aici
esteă frumosă deă tot!ă Limbaă românăă nuă esteă u oră s-oă înve iă pentruă căă eă diferităă deă
suedeză,ă dară oă înve iă cuă plăcere.ă Oameniiă aiciă suntă amabiliă iă genero i.ă Aiciă seă
72
106
mănâncăă cozonacă (oă tradi ie),ă dară mieă îmiă placă sarmalele,ă ardeiiă iă mămăliga.ă Înă
fiecareă ziă iauă iă oă înghe atăă pentruă căă soareleă eă puternică iă vremeaă caldă.ă i-am
cumpăratăunăcadouă(ochelariădeăsoare).ăMâineămăăducălaăagen ieăsăăcumpărăbiletă iă
săăfacăunătur-returăprinăTransilvaniaă iăBucovina.ăTeăiubescă iăpeăcurând.
Cu mult drag,
Daniel
B1. 2. Citiți următoarea scrisoare din 24 mai 2017 a unui student suedez
din Lund și identificați informațiile despre România referitoare la oameni,
atracții turistice, vegetație și animale sălbatice, vreme, mâncare. Apoi comparați
cu propria experiență și spuneți dacă sunteți de acord cu suedezul.
Dragăăprietenulămeu,
Euăsuntăînăvacan ăăînăRomâniaădeăoălună.ăSuntăaiciăcuăprietenaămeaăSofieă iă
suntemăacumăpeălitoralăînăapropriereădeăora ulăConstan a.ăNouăăneăplaceăsăămergemă
înădiferiteăora eă iălocuriăîntr-oă ară.ăRomâniaăesteăfrumoasăă iăoameniiăsuntăfoarteă
amabili.ăEuăsuntăfericităpentruăcăăeuăvorbescăpu inălimbaăromână.ăEsteău orăsăămergă
înăvacan ăăcândăpotăsăăvorbescălimba.ă ÎnăRomâniaănuăsuntămul iăoameniăcareăpotă
vorbiălimbaăenglezăă iătrebuieăsăăvorbe tiăromâna.
Constan aăesteăsituatăăînăestulăRomânieiă iăora ulăesteăincredibil!ăDarăvaraă
suntă mul iă turi ti.ă Deă obiceiă cândă euă iă Sofieă mergemă înă vacan ăă neă placeă săă
mergemă înă ora eă iă peă plaje.ă Dară cândă timă căă suntă preaă mul iă turi tiă undeva,ă
încercămăsă găsimăunălocăcareănuăareăpreaămul iăoameni.ăNiciămie,ăniciăluiăSofieănuă
neăplaceăsăăa teptămălaăcoadăăpentruădiferiteălucruri.ăNoiăgăsimăunălocăsituatălaăoă
orăălaăsudădeăConstan aăcareăareămulteăplaje.ăÎmiăplaceăcăăRomâniaăareăora eăatâtădeă
mari ca Bucure ti,ă dară iăMareaă Neagră,ăesteă distractiv,ă putemă combinaă înotulăcuă
atrac ii.ă Dacăă maiă multeă persoaneă dină Suediaă ară tiă căă Româniaă areă aceastăă
combina ie,ăpoateămaiămul iăsuedeziiăarăveniăînă arăăînăvacan ă.ăEuădorescăsăăviiă iă
săăneăîntâlnimăînăcurând.
ie î iă placeă naturaă iă mergiă înă pădure.ă Înă Româniaă esteă multăă pădureă cuă
maiă multeă animaleă interesante.ă araă esteă renumităă pentruă ur iiă ei,ă dară aiă grijă!ă
Vremeaăesteăbună!ăÎnăfiecareăziăesteăsoareă iăfoarteăcald,ăuneoriăesteăvremeăvântoasă,ă
darănuăconteazăăpentruăcăăesteăfoarteăcald.
Ziuaă mâncămă mâncareă bună,ă esteă rară cândă mâncămă mâncareă proastă.ă Deă
obicei,ă gătimă prânzulă împreunăă iă searaă ie imă laă cinăă laă restaurant.ă iă mie,ă iă luiă
Sofieăneăplacădeserturile,ădarăSofieăpreferăăînghe ata,ăiarăeuăpreferăprăjiturile. Îmi
placeăprăjiturileăcuăfructeăromâne ti!
Prietenulă meu,ă aceastăă araă esteă minunatăă iă tuă trebuieă săă viiă aici!ă Deă
poimâineă (vineri)ă pânăă miercuriă euă mergă înă Moldova,ă dupăă Moldova,ă euă plecă iă
mergăacasăăînăSuedia.ăPânăăneăîntâlnim,ăsăăaiăunătimpăbun!
Cu drag,
Mattias
107
B1. 3. Citiți următoarea scrisoare din 25 mai 2016 a unui student suedez
din Lund și răspundeți la întrebări:
Dragăăfrate,
Acumă douăă săptămâniă amă citităoă carteădeosebită.ă Esteă oă carteăruseascăă iă
mai înainte nu am auzit numele omului care a scris-o: Evgheni Zamiatin. Cartea lui,
Noi, a fost un sfat pentru mine de la profesorul meu, Lucian Bâgiu. Ce am gândit
despreăcarte?ăOăsă î iăspun.
Mai întâi, mereu mi-aăplăcutăliteraturaădistopică.ăCăr iăcaăFahrenheit 451 i
Kallocain suntă potriviteă pentruă mineă iă le-am citit de multe ori, dar cartea mea
preferatăăesteă1984 de George Orwell. Deci, când Lucian mi-aăspusăcăăZamiatinăaă
scris carteaă luiă înainteaă luiă Orwellă iă căă Orwellă aă primită multeă ideiă dină carteaă luiă
Zamiatin, mi-amăspus:ăamănevoieăsăăoăcitesc!
Noi esteăoăcarteădistopică,ăcumăamăscris,ădară iăfuturistică.ăProtagonistul,ă
D-503,ălocuie teăîntr-unăora ăfoarteăciudat:ătoateăcaseleăsuntăconstruiteădinăsticlăă iă
oameniiă zboarăă cuă aerosă – un mijloc de transport. În plus, nu au deloc copaci în
ora ulălor,ăauănumaiăunăpereteămareă( iăconstruitădinăsticlă),ăiarălumeaănaturalăăesteă
în spatele peretelui.
Credă căă acumă po iă săă în elegiă ceă gândescă despreă carteaă aceastaă – i ai
dreptate: mi-aă plăcută foarteă mult!ă Mi-aă plăcută maiă alesă limbaă luiă Zamiatin:ă
cuvintele luiăsuntăcaămuzicaăpentruămineă iăpicteazăăoălumeăgreaă iămatematică.ăÎnă
lumeaăastaăsuntăchestiiăgroaznice,ădară iădragoste,ăiarădragosteaăaceastaăoădescoperăă
D-503ăînăaceastăăcarteăspecială,ăoădragosteăinterzisă.ă
Atunci,ădacăăaiăchefădeăoăpovesteămemorabilă,ăvreauăsăăî iăspunăasta,ăfrate:ă
cite teăNoi! O s-oăiube ti.
1. Despreăceăcarteăvorbe teăstudentul,ăcândăaăcitit-o, cine a scris-o?

2. De ce a citit studentul suedez cartea?
3. Cumăesteălumeaădescrisăăînăcarte?ăIdentifica iăcelăpu inăpatruădetalii.ă
4. Cum descrie studentulăcuvinteleăautoruluiăcăr ii?
5. Ceă părereă areă studentulă despreă carte?ă Identifica iă celăpu ină treiă cuvinteă
prinăcareăoăcaracterizează.
6. Crede iăcăăfrateleăstudentuluiăvaăcitiăcartea?ăDeăce?
108
3. 2. Comprehensiunea în calitate de auditor73
B1.ăPoateăînţelegeăoăconferinţăăsauăoăexpunereăînăpropriulăsăuădomeniuăcuăcondiţiaă
caăsubiectulăsăăfieăfamiliară iăprezentareaăsăăfieădirectă,ăsimplăă iăclarăstructurată.ă
B1. 1. Ascultați expunerea și decideți dacă enunțurile de mai jos sunt

1. AlbaăIuliaăseăaflăăpeămalulărâuluiăOlt.ă
2. Înăantichitate,ăpeăloculăactualeiăcetă iăs-a aflat un castru roman.
3. La Alba Iulia s-au petrecut multe evenimente din istoria românilor.
4. AlbaăIuliaăesteăaproapeădeăBucure tiă iădeparteădeăSibiu.
5. AlbaăIuliaăesteăprintreăceleămaiămariăora eăaleăRomâniei.
6. ÎnăcetateaăAlbaăCarolinaăsuntăPalatulăApor,ăUniversitateaă„1ăDecembrieă
1918”,ăMuzeulăUnirii.
Albaă Iuliaă esteă municipiulă deă re edin ăă ală jude uluiă Alba,ă Transilvania,ă
România.ă Seă aflăă înă zonaă deă sud-vestă aă Transilvaniei,ă peă malulă râuluiă Mure .ă Înă
antichitate,ă peă loculă actualeiă cetă iă s-aă aflată castrulă romană Apulum.ă Ora ulă aă fostă
întreăaniiă1541ă iă1711ăre edin aăprincipilorăTransilvanieiă iăastfelăcapitalaăpoliticăăaă
Principatului Transilvaniei. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba
Iulia,ă realizândă unireaă politicăă aă Transilvaniei,ă Moldoveiă iă ăriiă Române tiă subă
conducerea sa. La 1 decembrieă 1918ă aă fostă loculă deă desfă urareă aă Mariiă Adunăriă
Na ionaleă deă laă Albaă Iulia,ă prină careă româniiă auă decisă unireaă Transilvanieiă iă aă
BanatuluiăcuăRegatulăRomâniei.ăÎncoronareaăregeluiăFerdinandăIă iăaăregineiăMariaă
a avut loc în data de 15 octombrie 1922ăînăfa aăCatedraleiăÎncoronării.ăMunicipiulă
AlbaăIuliaăesteăsituatălaăoăaltitudineădeă270ăm,ălaăoădistan ăădeă340ăkmădeăBucure ti,ă
100ăkmădeăCluj,ă70ăkmădeăSibiuă iălaă241ăkmădeăArad.ăConformărecensământuluiă
efectuatăînă2011,ăpopula iaămunicipiuluiăAlba Iuliaăseăridicăălaă63.536ădeălocuitori.ă
Astfel,ăesteăalătreizeciă iătreileaăora ăalăRomâniei.ăOra eămaiămariădecâtăAlbaăIuliaă
suntă Călăra i,ă Slatina,ă Tulcea,ă Re i a,ă Bistri aă iă multeă altele.ă Principalaă zonăă
istoricăă aă ora uluiă esteă Cetateaă Albaă Carolinaă construităă înă perioadaă 1716-1735.
Principaleleăobiectiveăturisticeăcareăsuntăsituateăînăinteriorulăcetă iiăsunt:ăCatedralaă
romano-catolică,ă Catedralaă Încoronării,ă Muzeulă iă Salaă Unirii,ă Bibliotecaă
Batthyaneum,ăCelulaăluiăHorea,ăClo caă iăCri an,ăPalatulăApor, Palatul Principilor,
Universitateaă„1ăDecembrieă1918”,ăObelisculăridicatăînămemoriaăluiăHorea,ăClo caă
iă Cri an,ă Traseulă Celoră Treiă Fortifica ii,ă Statuiaă Ecvestrăă aă Voievoduluiă Mihaiă
Viteazul etc.
B1.ă Poateă înţelegeă planulă generală ală unoră expuneriă scurte asupra unor subiecte
familiareăcuăcondiţiaăca limbaăacestoraăsăăfieăoălimbăăstandardă iăclarăarticulată.
73
109
B1. 2. Ascultați următoarea expunere din mai 2018 a unei studente
palestiniene din Alba Iulia și răspundeți la întrebări.
1. Cumăesteăvia aăstudenteiăînăRomâniaă iădeăce?

2. Careăesteăprogramulădeădiminea ăăalăstudentei?ăNumi iăcelăpu inătreiă
activită i.
3. Careăesteăprogramulădeădupă-amiazăăalăstudentei?ăNumi iăcelăpu inătreiă
activită i.
4. Careăesteăprogramulădeăweekendăalăstudentei?ăNumi iăcelăpu inătreiă
activită i.
5. Ceăfaceăstudentaăvaraă iăceăfaceăiarna?
6. Ceăeăbineă iăceănuăesteăbineăînăvia aăstudenteiăînăRomânia?
Via aămeaăînăRomânia
Înăgeneralăvia aămeaăaiciăesteămaiăgreaădecâtăvia aăînă araămea.ăDesigurăcăă

aiciătrebuieăsăăfacătoateălucrurileăsingurăă iăesteăcumvaăgreu.
Amăcursuriălaăuniversitateăpatruăzileăpeăsăptămânăă iădeăobiceiămăătrezescă
laăoraăopt,ămăăducălaăbaie,ăfacăunădu ,ămăăspălăpeăfa ăă iăiauămiculădejun,ădeăregulăă
mănâncăbiscui iăcuălapteăsauăfructe.ăDupăăaceeaămăăîmbrac iămăăîncal ,ăapoiăplecălaă
facultate.ăÎnămodăobi nuitămergăcuătaxiulă iăuneoriăpeăjos.
Noiă avemă unulă sauă douăă cursuriă iă 10ă minuteă pauzăă dupăă fiecareă oră.ă Înă
general,ărămânemălaăfacultateămaximă6ăoreăpeăzi.
Cândă termină cursurileă plecă acasăă cuă colegiiă mei, laă prânză mâncămă
împreună.ăDupăăaceeaădormăunăpicădeoareceăsuntăobosită.ăCândămăătrezescăstauăcuă
feteleăsauăplecăînăora ă iămâncămăsauăfacemăoăplimbare.ăUneoriămergăcuăromânii,ă
darăplecăînăaltăora ăcuătrenulăsauăautobuzul.ăÎnăfiecareăseară,ăînăafarăădeăduminică,ă
merg la sala de sport cu Gena.
Înă weekendă sauă cândă nuă amă cursuriă laă universitateă studieză douăă oreă
diminea a.ăMăătrezescălaăoraăunsprezeceă iădinăfericireăamătimpăliber,ăa adarămăăducă
laă cumpărăturiă cuă prieteniiă mei,ă gătescă iă uneoriă dacăă amă multă timpă iă dacăă suntă
liberăăplecăînăaltăora .
Îmiăplaceăfoarteămultăsăăînot,ădeciădeăobiceiăcândăesteăvaraămergălaămareăînă
vacan ă.ăDarădacăăesteăiarnăădinăpăcateăstauăacasăă iămăăuitălaătelevizorăsauăfolosescă
calculatorul.
Îmiă placeă via aă meaă aiciă maiă multă decâtă via aă înă araă mea,ă pentruă căă aiciă
suntămaiăliberăă iănuăm-am plictisit deloc deoarece n-am mult timp liber. Dar din
păcateămi-eădorădeăfamiliaă iădeăprieteniiămei.
B1. 3. Ascultați fragmentul următor dintr-o emisiune radio despre

literatura română și răspundeți la întrebări:
1. Cumăseănume teăoperaăliterarăăscrisăăIonăCreangă?
2. ÎntreăceăaniăaăscrisăcapodoperaăsaăIonăCreangăă?
110
3. Undeăseăpetreceăac iuneaăamintirilor?
4. Cumăseănume teăeroulăprincipalăalăamintirilor?
5. CeăexprimăăoperaăluiăIonăCreangă?
6. DeăceăesteăimportantăăoperaăluiăIonăCreangă?
Amintiriădinăcopil rie74
Amintiri din copilărie esteă unaă dintreă principaleleă lucrăriă aleă scriitoruluiă
română Ionă Creangă.ă Ceaă maiă mareă dintreă celeă douăă lucrăriă aleă saleă apar inândă
genului memorialistic, ea con ineă uneleă dintreă celeă maiă caracteristiceă exempleă deă
nara iuneă laă persoanaă întâiă dină literaturaă română,ă fiindă consideratăă deă criticiă
capodoperaă luiă Creangă.ă Structuratăă înă capitoleă separateă scriseă de-a lungul mai
multorăaniă(întreă1881ă iă1888),ăpăr iădinăeaăauăfostăcititeăînăfa aăcenacluluiăliterară
JunimeaădinăIa i.ăTreiădintreăceleăpatruăsec iuniăauăfostăpublicateăînătimpulăvie iiăluiă
Creangăă deă revistaă Convorbiri Literare,ă ultimaă parteă rămânândă neterminatăă dupăă
moartea scriitorului.
Carteaă oferăă oă relatareă detaliatăă aă copilărieiă luiă Ionă Creangă,ă petrecutăă înă
ceeaă ceă eraă atunciă Principatulă Moldovei,ă cuă amănunteă privindă peisajulă socială ală
universuluiă copilărieiă sale,ă descriindă rela iileă dintreă eroulă principal,ă cunoscută înă
acestăcontextăcaăNicăăalăluiă tefan a Petrei sau Nic-aăluiă tefanăaăPetrei,ă iădiverseleă
persoaneăcuăcareăinterac ionează.ăEaăurmăre teămaturizareaăluiăNică,ădeălaăoăvârstăă
idilicăă înă satulă Humule tiă (astăziă parteă aă ora uluiă Târguă Neam )ă laă oă adolescen ăă
rebelăă iă laă pregătireaă pentruă intrareaă înă rândulă preo imiiă ortodoxeă înă centreleă
urbaneă Fălticeniă iă Ia i.ă Cursulă nara iuniiă esteă întreruptă adeseaă deă îndelungateă
monologuriă ceă exprimăă cugetărileă iă sentimenteleă luiă Creangă.ă Textulă însu iă esteă
remarcabil prin utilizarea unui vocabular caracteristică bogată înă particularită iă
dialectale din zona Moldovei.
Amintiri din copilărie aă fostă editatăă iă publicatăă deă maiă multeă ori,ă iă esteă
văzutăăcaăoălucrareăclasicăăaăliteraturiiăpentruăcopiiăînălimbaăromână.ăAăconstituită
sursăă deă inspira ieă pentruă mai mul iă autoriă iă aă stată laă bazaă filmuluiă omonimă dină
1964, realizat de Elisabeta Bostan.
74
Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Amintiri_din_copil%C4%83rie, accesat la 21 mai 2018.
111
 Curs 4
B1.ă Poateă parcurgeă ună textă destulă deă lungă pentruă aă localizaă înă elă oă informa ieă
căutatăă iă poateă adunaă informa iiă provenindă dină diferiteă păr iă aleă textuluiă sauă dină
texteădiferiteăpentruăaăîndepliniăoăsarcinăăspecifică.ă
Poateă găsiă iă în elegeă informa iaă pertinentăă înă uneleă scrieriă cotidieneă cumă ară fiă
scrisorile,ăplianteleă iădocumenteleăoficialeăscurte.
B1. 1. Citiți cuprinsul următorului volum și aflați:
1. Cândăpronumeleăesteăpredatăînălegăturăăcuăverbulă iăcândăpronumeleă
esteăpredatăîmpreunăăcuăadjectivulădeăacela iăfel;ă
2. Dupăăaăcâtaălec ieăpute iăvorbiădespreăsoraăsauăfrateleădumneavoastrăă iă
dupăăcareălec ieăpute iăvorbiăunuiădoctor;ă
3. Câteălec iiăseăreferăălaătimpulătrecută iăînăaăcâtaălec ieăînvă a iăsăăvăă
exprima i despre întâmplăriăcareăarăputeaăaveaăloc.
Româna la prima vedere – Manual pentru începători. Romanian at First Sight – A

Textbook for Beginners,ădeăRalucaăSuciuă iăVirginiaăFazaka ,ăCompania,ă2006,ă384ă
pagini.
Lecţiaă1. Conversaţie:ăneăsalutămăşiăneăprezentăm; Gramatică:ăpronumeleă

personalăînănominativ;ăverbulă„aăfi”ălaăindicativăprezent;ăsubstantiveămasculineăşiă
feminineăînănominativăcuăarticolănehotărât;ăîntrebări/cuvinteăinterogative.
Lecţiaă 2. Conversaţie:ă săă vorbimă despreă programulă zilnic;ă săă numărămă
pânăă laă 1000;ă săă exprimămă ora; Gramatică:ă numeralulă cardinală deă laă 0ă laă 1000;ă
conjugareaăverbelorălaăindicativăprezent;ăsubstantiveămasculine,ăfeminineăşiăneutreă
în nominativ precedate de numeralul cardinal.
Lecţiaă 3. Conversaţie:ă săă vorbimă despreă programulă săptămânii;ă săă
cunoaştemă zileleă săptămânii,ă lunileă anului,ă anotimpurile;ă săă exprimămă anii;ă săă
comandămă ună taxi;ă săă rezervămă oă camerăă laă hotel. Gramatică:ă substantiveleă
masculine,ăfeminineăşiăneutreăînănominativăcuăarticolăhotărât;ănumeralulăcardinalăde
la 1000 în sus.
Lecţiaă 4: Conversaţie:ă săă comandămă laă restaurant. Gramatică:ă verbeă laă
conjunctivul prezent; verbe care cer conjunctivul; adverbe de timp.
Lecţiaă 5.ă Conversaţie:ă săă facemă cumpărături;ă săă vorbimă despreă trecut.ă
Gramatică:ă participiul;ă perfectulă compus;ă conjunctivulă dupăă perfectulă compus;ă
pronumele personal în dativ.
Lecţiaă6.ăRecapitulareălecţiileă1-5.
75
112
Lecţiaă 7.ă Conversaţie:ă săă învăţămă culorile;ă săă neă alegemă hainele;ă săă
descriemă diverseă obiecte.ă Gramatică:ă adjectivulă calificativ;ă adjectivul posesiv;
verbeleăreflexiveăcuăpronumeleăînădativăşiăînăacuzativ.
Lecţiaă 8.ă Conversaţie:ă săă cumpărăm/ă vindem/ă închiriem/ă mobilămă oă casă.ă
Gramatică:ă viitorulă verbelor;ă pronumeleă personală înă acuzativ;ă gradeleă deă
comparaţieăaleăadjectivelor;ăprepoziţii.
Lecţiaă 9.ă Conversaţie:ă săă vorbimă despreă familie,ă rude,ă prieteni,ă despreă
evenimenteădinăviaţaăfamiliei;ăsăăaflămădateădespreăRomânia.ăGramatică:ădativulăşiă
genitivulăsubstantivelor,ăpronumelorăşiăadjectivelorăposesive;ăpronumeleăposesiv.
Lecţiaă10.ăConversaţie:ăsăădescriemădiverseăactivităţiăşiăobiecteădeălaăbirou;ă
săă neă prezentămă colegii;ă săă formulămă cereriă şiă săă dămă dispoziţii.ă Gramatică:ă
adjectivul/ăpronumeleădemonstrativădeăapropiereăşiădeădepărtare;ăpronumeleărelativă
„care/ăpeăcare”;ăpronumele/ adjectivulădemonstrativădeădiferenţiere;ăimperativul.ă
Lecţiaă11.ăConversaţie:ăsăăvorbimădespreăvacanţăă(planuriădeăcălătorie,ălaă
agenţiaă deă turism,ă laă vamă,ă ţăriă şiă popoare,ă mijloaceă deă transport,ă vremea).ă
Gramatică:ănumeralulăordinal;ăverbeleălaăcondiţionalul-optativ prezent.
Lecţiaă 12.ă Conversaţie:ă săă povestimă fapteă dină trecut;ă săă vorbimă despreă
problemeleădeăsănătateăşiădespreăcorpulăomenesc.ăGramatică:ăverbeleălaăimperfect;ă
pronumele/ă adjectivulă demonstrativă deăidentitate;ă pronumeă şiă adjectiveă nehotărâte
şiănegative.
B1. 2. Citiți următorul articol și rezolvați cerințele:
Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia76

28 aprilie – 31 mai 2018
Prima zi a Festivalului Roman Apulum de la Alba Iulia s-a încheiat cu

dansuriă anticeă iă oă paradăă spectaculoasăă aă trupeloră deă luptători.ă Pesteă 300ă deă
reenactoriădină8ă ări,ădaci,ăromani,ăgladiatori,ăme te ugariă iănimfe,ăauămăr ăluităcuă
tor eă înă mână,ă prină Cetateaă Albaă Carolina,ă spreă deliciulă spectatoriloră prezen i.ă
Ace tiaă auă pornită înă defilareă deă laă tabereleă deă peă platoulă Stradaă Militari,ă spreă
Obeliscă iăapoiăspreăPoartaăaăIII-aăaăCetă ii,ăfiindăaplauda iă iăadmira iădeăsuteleădeă
albaiulieniă iături tiăafla iăpeăpietonalaăMihaiăViteazul.ă
Anulă Centenaruluiă une teă subă egidaă Festivaluluiă Romană Apulum,ă ună
cunoscută brandă ală Primărieiă Municipiuluiă Albaă Iulia,ă reenactoriă dină ăriă precumă
Spania,ă Italia,ă Germania,ă Bulgaria,ă Ucrainaă iă Republicaă Cehă.ă Edi iaă specialăă aă
festivaluluiă dină anulă 2018,ă denumităă înă modă simbolică „Începuturi”,ă faceă trimiteriă
clareă cătreă începuturileă poporuluiă română iă esteă axatăă înă modă specială peă perioadaă
celoră douăă războaieă daco-romaneă iă formareaă poporuluiă român.ă Pesteă 300ă deă
reenactoriă iă 13ă asocia iiă deă profilă seă reunescă înă Albaă Iuliaă pentruă aă reconstituiă
76
Cf. https://ziarulunirea.ro/foto-live-video-parada-inedita-cu-torte-la-finalul-primei-seri-a-
festivalului-roman-apulum-peste-300-de-reenactori-au-defilat-prin-cetatea-alba-carolina-472187/,
accesat în 1 mai 2018.
113
legendarulă episodă militară dintreă împăratulă romană Traiană iă regeleă dacă Decebal,ă
conflictăcareăaăstatălaăbazaăformăriiăprovincieiăDaciaă iălaăînceputulăprocesuluiădeă
etnogenezăădaco-romană.
Civiliza iaădaco-romanăăesteăprezentatăăpubliculuiălargăsubămaiămultăforme:ă
demonstra iiă militareă daco-romane, ateliere interactive de profil, teatru antic,
ghidajeătematiceă iăgastronomieăantică.ăToateămomenteleăsuntăînso iteădeăexplica iiă
de specialitateă i,ăcelămaiăimportant,ăpute iăaflaăinforma iileădirectădeălaăceiăcareăpună
înă scenăă acesteă momente;ăcaracterulă interna ională ală festivaluluiă contribuieă iă maiă
multeălaăcunoa tereaăciviliza ieiăromaneă iădacice,ăînăsensulăcăăpute iăaflaă iămodulă
în care civiliza iileă amintiteă auă fostă trăiteă iă perceputeă înă timpurileă anticeă peă
teritoriileădinăSpania,ăGermania,ăItalia,ăUcraina,ăRepublicaăCehăă iăBulgaria.
Actualulăora ăAlbaăIuliaăseăridicăăpesteăruineleăanticuluiăApulum,ăcelămaiă
mareăora ăromanădinăprovinciaăDaciaă iătotodatăăcentrulăpolitic,ăeconomic,ămilitară
i cultural al acesteia. Practic, Festivalul Roman Apulum vine în slujba
patrimoniuluiăromanăexistentălaăAlbaăIuliaă iăareăscopulădeăa-l pune în valoare, de a
reînvia istoria de acum aproximativ 1.900 de ani.
1. Selecta iă cuvinteleă necunoscuteă i,ă dupăă ceă leă lămuri iă sensul,ă forma iă
propozi iiăcuăacestea.
2. Cineă suntă participan ii–reenactoriă laă festivală iă peă undeă auă defilată
ace tia?ă Identifica iă peă oă hartăă aă Cetă iiă Albaă Carolinaă zoneleă
men ionate.
3. Privi iăoăhartăăaăEuropei,ăidentifica iă ărileădinăcareăauăvenităparticipan ii
– reenactori la festival iăstabili iăcareă ăriăsuntădinăvestulăEuropei,ăcareă
dină sudulă Europei,ă careă dină nordulă Europei,ă careă dină estulă Europeiă iă
care din centrul Europei.
4. Identifica iăceăepisodăistorică iămilitarăreconstituieăfestivalulă iăexprima iă
ceăimportan ăăareăelăpentruăromâni.ăDacăă ti iămaiămulteădespreăsubiect,ă
face iăunăscurtăcomentariu.ă
5. Stabili iă laă careă dintreă formeleă civiliza ieiă daco-romane prezentate la
festival v-arăinteresaăsăăparticipa iă iăargumenta iădeăce.
6. Identifica iă înă textă informa iileă despreă Apulum.ă Indica iă peă oă hartăă aă
ora uluiă sauă înă terenă undeă seă aflăă înă Albaă Iuliaă ruineleă ora uluiă antică
roman Apulum.
114
B1. 3. Citiți următoarea prezentare, priviți o hartă geografică a României
și o hartă turistică a județului Alba și aflați cum puteți ajunge la destinație.
DomeniulăSchiabilă„PoartaăRaiului”ădinăMun iiă ureanu77
DomeniulăSchiabilă„PoartaăRaiului”ădinăMun iiă ureanuăa fost inaugurat în

anulă2009.ăDatorităăamplasăriiă iăaăaltitudiniiămariălaăcareăseăgăse te,ăve iădescoperiă
aiciă unaă dintreă zoneleă cuă ceaă maiă lungăă duratăă deă schiă dină cursulă unuiă an. Zona
schiabilăă dină Mun iiă ureanu,ă încântăă ochiulă prină peisajele frumoase care
împrejmuiescă pârtiile.ă Zona,ă nepopulată,ă diferăă deă sta iunileă deă schiă dină ară,ă
majoritatea dezvoltate printr-ună urbanismă necontrolat,ă haotic.ă Schiindă înă aceastăă
zonă,ă veiă sim iă intr-adevără căă e tiă laă munte,ă înghesuialaă construc iiloră tipicăă
sta iunilorălipsindăcuădesăvâr ire.
Date generale: domeniulăschiabilăesteăalcătuitădină10ăpârtiiăcareăînsumeazăă
aproximativă 11ă km.ă Amenajareaă porne teă deă laă altitudineaă minimăă deă 1650ă m,ă
limitaă superioarăă aă pârtiiloră ajungândă panaă laă altitudineaă deă 2010ă m.ă Înă afarăă deă
pârtiileă amenajate,ă zonaă prezintăă ună deosebită poten ială pentruă schiă înă afaraă pisteiă
sauăschiădeătură.
Loca ie: domeniulă schiabilă seă găse teă înă Mun iiă ureanuă (cunoscu iă iă caă
Mun iiă Sebe ului),ă subdiviziuneă aă masivuluiă Parâng.ă Celeă 11ă pârtiiă seă găsescă subă
douăădintreăceleămaiăînalteăvârfuriădinăMun iiă ureanu:ăVârfulăluiăPătruă2103ămă iă
Vf.ă ureanuă2059ăm.
Acces:ă drumulă principală deă acces,ă careă asigurăă condi iiă optimeă deă trafică
(esteădeszăpezităzilnic)ăporne teădinăora ulăSebe ,ăjude ul Alba.
Sebe ă(DNă67Că– 28ăkm,ădrumăasfaltat)ă>ă ugagă(30ăkmă– drum asfaltat) >
LaculăOa aă(13ăkm,ădrumăacoperităcuăzăpadăăînăceaămaiămareăparteăaăsezonuluiădeă
schi)ă>ăPoianaăLuncileăPrigoaneiă(5ăkm,ădrumăacoperităcuăzăpadă)ă>ăPoianaăPoartaă
Raiului (6km, drumăacoperităcuăzăpadă)ă>ăbazaădomeniuluiăschiabilăPoartaăRaiului.ă
Durataăcălătorieiăesteăînămedieădeă2ăoreădinăSebe .
Drumul esteărelativăbun.ăPânăăînăzonaălaculuiăOa aădrumulăesteăasfaltatăiară
deă acoloă pânăă laă domeniuă schiabilă ureanuă esteă acoperită cuă zăpadă,ă înă sezonulă
schiabil. Vă recomandăm să nu plecați de acasă la schi fără lanțuri și cauciucuri
de iarnă la autoturism. Dină ugagăpanăălaălaculăOa aăve iăurcaăde-a lungul râului
Sebe .
Cazare: deoarece domeniul schiabil este relativ nou, infrastructura pentru
cazareăesteăînăplinăădezvoltare.ăÎnăapropiereaădomeniuluiăschiabilăexistăădouăăzoneă
unde s-auă construită unită iă deă cazare:ă Poianaă Luncileă Prigoaneiă iă Poianaă Poartaă
Raiului.ă Pute iă găsiă aiciă camereă careă oferăă condi iiă deă cazareă deă laă 2ă laă 4ă
margarete/stele.ăOăcamerăăconfortămediu,ăpentruădouăăpersoane,ăcostăăaproximativă
120lei/noapte.ăVaătrebuiăînsăăsăăvăăface iărezervareădinătimpădeoareceăofertaănuăesteă
încăăfoarteălargăă iălocurileăseăocupăădinătimp.
77
Cf. https://www.travelguideromania.com/ro/domeniul-schiabil-poarta-raiului-din-muntii-sureanu/,
accesat la 1 mai 2018.
115
Parcarea domeniuluiă schiabilă esteă chiară lângăă zona telescaunului/
teleschiurilor.ăCapacitateaăparcăriiăesteăconsiderabilă,ăastfelănuătrebuieăsăăvăăface iă
probleme din acest punct de vedere.
Programul pârtiilor: pârtiileă suntă deschiseă pentruă turi tiă deă mar iă pânăă
duminică,ădeălaăoraă09:00ălaăoraă17:00. Luni – închis,ăziădeărevizieălaăinstala ii.
V ă recomand mă cuă c ldura acestă domeniuă schiabilă deoareceă oferăă
condi iiă excelenteă deă schi,ă pre uriă acceptabileă laă standardeă ridicate.ă Peisajulă esteă
incredibil de frumos.
1. Arăta iă peă oă hartăă geograficăă aă României unde este situat Domeniul

Schiabil „PoartaăRaiului”,ăînăceămun iă iăaproapeădeăceăvârfuriămuntoase.
2. Urmări iă peă oă hartăă rutierăă aă jude uluiă Albaă itinerariulă careă trebuieă
parcursăcaăsăăajunge iălaădomeniulăschiabil.
3. Stabili iă câ iă kilometriă iă întreă ceă loca iiă drumulă esteă asfaltat,ă câ iă
kilometriă iăîntreăceăloca iiădrumulăesteăacoperităcuăzăpadă.
4. Privi iăoăhartăăturisticăăaăjude uluiăAlbaă iăgăsi iăundeăsuntăsituateăPoianaă
Luncileă Prigoaneiă iă Poianaă Poartaă Raiului.ă Afla iă peă contă propriuă ceă
pensiuniă iăhoteluriăsuntăacolo.ă
116
 Curs 5
B1. 1. Poate identifica concluziile principale ale unui text argumentativ clar
formulat.
Poateă recunoa teă schemaă argumentativăă logicăă pentruă prezentareaă uneiă problemeă
fărăăa-iăîn elegeădetaliile.
Poateărecunoa teăpuncteleăsemnificativeăaleăunuiăarticolădeăziarădirectă iănecomplexă
asupra unui subiect familiar.
B1. 1. Citiți următoarea scrisoarea de intenție din mai 2018 a unei

studente palestiniene și răspundeți la întrebări.
Data: 18/ 05/ 2018
Stimatăădoamnă/ Stimate domnule,
Euă amă terminată coalaă înă 2016,ă amă absolvită coalaă cuă noteă mari.ă Înă
certificatulăBagrut,ăspecializareaămeaăaăfostăfizicăă iăchimie,ăplusămatematică.ăDupăă
ceăamăterminată coalaăamădatăexamenulăPsychometrică iăamăluatăoănotăăfoarteăbună.ă
Dupăă ceă amă trecută toateă exameneleă amă începută săă lucreză într-un magazin de
îmbrăcăminte,ăamălucratăacoloătimpădeă aseăluni.ă
Acum,ă euă suntăstudentăălaă Anul pregătitor laă Universitateaă „1ă Decembrieă
1918”ădinăAlbaăIulia.ăAiciălaăAnul pregătitor euăînvă ălimbaăromânăăpentruăcăăanul
viitor voi studia medicina la Cluj-Napocaăînălimbaăromână.ă
Vreauăsăăstudiezămedicinaăpentruăcăăvreauăsăă tiuămaiămulteădespreăcorpulă
uman,ă suntă fascinatăă deă corpulă uman,ă cumă func ionează,ă deă ceă nuă func ionează,ă
cumăseăîntâmplă. iăpentruăcă,ălaăsfâr it, a ăputeaăsalvaăoăvia ă
Eu aleg Universitatea din Cluj pentru studierea medicinii deoarece
Universitateaă dină Clujă esteă oă universitateă foarteă bună,ă cuă profesoriă buniă iă
inteligen i.ă
Cuăstimă,
Gena Najami
Adresa: Strada Vasile Alecsandri, Nr.106, 510165, ALBA IULIA, România.

Telefon: +40 (747) 140 202
E-mail: gena.s.najami@gmail.com
1. Ceăspecializăriăaăavutăstudentaălaă coală?
2. Ceăaăfăcutăstudentaădupăăceăaăterminată coalaă iăpentruăcâtăăvreme?
78
117
3. Ceăstudiazăăacumăstudenta,ăundeă iădeăce?
4. Deăceăvreaăstudentaăsăăstudiezeămedicina.ăOferi iădouăămotive?
5. De ce alege studenta Universitatea din Cluj?
6. Ceădateădeăcontactăoferăăstudenta?
B1. 2. Citiți următoarea scrisoarea de intenție din mai 2018 a unui

student iordanian și răspundeți la întrebări.
21/ 05/ 2018
StimateăDomnuleă/ăStimatăăDoamnă,
Văăadresezăaceastăăscrisoareădeăinten ieăpentruăcăăvreauăsăăaplicăpentruăună
locălaădoctoratăînăcontabilitateălaăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”ădinăAlbaăIuliaă
pentruă căă suntă foarteă interesată deă subiecteleă abordate.ă Credă căă studiereaă acestuiă
subiectă laă universitateă măă vaă ajutaă să-miă atingă obiectivulă deă aă deveniă calificată iă
profesionistă înă domeniulă muncii.ă Amă cercetată aceastăă profesieă iă credă căă amă
abilită ileădeăsucces.
Experien eleă meleă personaleă iă profesionaleă deă contabil: în anul 2005 am
fostă angajată cuă normăă laă firmaă Compania iordaniană pentru consumabile de uz
casnic şiăamălucratălaăCentrul Național de Cercetare Agricolă și Extensii din 2010
pânăăînă2017.ăPrincipalulămeuărolăaăfostăacelaădeăcontabilă iădeăsecretarăgeneralăală
licita ieiălocale.
Amă absolvită masteratulă deă administrareaă afaceriloră (MBA),ă amă ob inută oă
medieăfoarteămareălaămasteratulămeu,ă3.56ădină4.ăTezaămeaăesteăintitulatăăImpactul
indicatorilor financiari asupra responsabilităților sociale corporative: studiu
aplicat pentru băncile comerciale iordaniene pentru perioada 2003-2012.
SuntăstudentăînăAnulăpregătitorălaăUniversitateaădinăAlbaăIulia.ăA ădoriăsă-
miă urmărescă interesulă înă cercetareă înă domeniulă contabilită iiă prină realizareaă uneiă
tezeă deă doctorată iă a teptă cuă nerăbdareă posibilitateaă deă aă urmaă doctoratulă înă
contabilitate la Universitateaă„1ăDecembrieă1918”.
Văă mulţumescă anticipată pentruă atenţiaă peă careă oă veţiă arătaă candidaturiiă
mele.
Cu respect,
Alhato Omar
Adresa: Strada Vasile Alecsandri, Nr. 106, 510165, ALBA IULIA

Telefon: 0040740796144
E-mail: omar_alhato@yahoo.com
1. Pentru ce/ăcuăceăscopăscrieăOmarăaceastăăscrisoareădeăinten ie?

2. CareăsuntăargumenteleăprofesionaleăcareăîlăcalificăăpeăOmarăînădemersulă
său?
118
3. CareăsuntăargumenteleădeăpregătireăacademicăăcareăîlăcalificăăpeăOmară
înădemersulăsău?
4. Careăsuntăargumenteleădeăcompeten ăălingvisticăăceăîlăcalificăăpeăOmară
înădemersulăsău?
5. Ceăinforma ieădinăintroducereaăscrisoriiărepetăăOmarălaăfinalulăscrisorii?
6. Identifica iă formulaă deă adresareă iă deă încheiereă aă scrisorii,ă precumă iă
datele de contact.
B1. 3. Citiți următorul articol și rezolvați cerințele.
Destinaţiiăturisticeăinteretnice:
„EsmahanăSultan”, cea mai veche moschee din România79
de Corina Popescu
Unul dintre cele mai atractive obiective turistice din sudul litoralului este
Moscheeaă„EsmahanăSultan”ădinăMangalia,ăcelămaiăvechiălăcaşădeăcultămusulmană
din România. Geamiaă „Esmahană Sultan”ă aă fostă ridicatăă înă 1573ă sauă înă anulă 931ă
dupăă calendarulă musulmană Hadjira,ă înă memoriaă unuiaă dintreă ceiă maiă importanţiă
conducătoriăaiăImperiuluiăOtomanădinăaceaăperioadă,ăSelimăalăII-lea,ădeăcătreăfiicaă
sa, Esma. Fata sultanului Selim al II-lea (1566-1574)ă şiă soţieă aă mareluiă viziră
Sokollu-MehmedăPaşaă(1565-1579) s-a refugiat la Mangalia în secolul al XVI-lea
şiă aă reuşită săă realizeze,ă înă cinsteaă tatăluiă său,ă ună monumentă istorică şiă deă artăă
musulmană,ă înă stilă maur.ă Ceaă maiă vecheă reprezentareă graficăă aă geamieiă esteă oă
picturăă înă acuarelă,ă ceă dateazăă dină 1828ă şiă careă aă fostă realizatăă deă cătreă călătorulă
franceză Hectoră deă Bearn.ă Construcţiaă esteă făcutăă dină piatrăă cioplităă peă locă deă
meşteriiăpietrariăturciăşiăareăoăgrosimeădeă85ădeăcentimetri.ăZidăriaădinăblocuriădeă
piatrăăaăfostăfăcutăăfărăăaăseăfolosiăvreunăliant,ăciădoarăscoabeădinăoţelăturnateăpeălocă
înă orificiiă făcuteă înă piatră.ă Aceeaşiă tehnologieă aă fostă folosităă şiă laă ridicareaă
minaretului.ăTrebuieăamintităşiăfaptulăcă,ălaăconstrucţiaămoscheii, s-aăfolosităpiatrăă
dină zidurileă cetăţiiă Callatis,ă înă timpă ceă fântânaă rituală,ă aflatăă înă curteaă geamiei,ă aă
fostă construităă cuă piatrăă provenităă dintr-un vechi mormânt roman. Geamia este
înconjuratăă deă ună cimitiră musulman,ă laă felă deă valorosă prină vechimea sa, atât din
punctă deă vedereă cultural,ă câtă şiă spiritual,ă cuă morminteă vechiă deă pesteă 300ă deă ani.ă
MoscheeaăşiăcimitirulăacesteiaăsuntăînregistrateăînălistaăMonumentelorăIstoriceădină
România,ăfiindăconsiderate,ăcaăimportanţă,ădeăclasăă„A”. De istoria acestei moschei
esteălegatăăşiăoăpovesteăinteresantăăaăcelebruluiăturcăEvliaăCelebi,ăcare,ăînăanulă1652,ă
cândă Dobrogeaă intraseă subă stăpânireă otomană,ă îiă îndemnaă peă toţiă săă meargăă laă
Mangalia:ă„…du-te la Mangalia, care este Kaaba-Meccaăpribegilorăşiăaăsărmanilor”.
Dupăă 1989,ă moscheeaă aă fostă reamenajatăă cuă ajutorulă Primărieiă Municipiuluiă
Mangalia.ăLaăcâţivaăaniădupăăRevoluţie,ămorminteleăturceşti,ăvechiădeăpesteă300ădeă
79
Cf. https://www.cugetliber.ro/stiri-diverse-destinatii-turistice-interetnice-esmahan-sultan-cea-mai-
veche-moschee-din-romania-64849, accesat la 5 mai 2018.
119
ani,ă precumă şiă moscheeaă propriu-zisă,ă auă fostă recondiţionate,ă iară curteaă aă fostă
împrejmuităă cuă ună gard înalt. Reabilitarea moscheii s-a realizat cu sprijinul unui
afaceristăturc,ăcosturileălucrărilorăridicându-seălaăpesteăunămilionădeăeuro.ăNumeroşiă
credincioşiă vină laă rugăciunileă rituale,ă iară chemareaă imamuluiă seă faceă auzităă înă totă
oraşul:ă„Allahăeămare!”.ăÎnăprezent,ăgeamiaăesteădeschisăăspreăvizitare,ăcinevaădină
cadrulălăcaşuluiăfiindăînăpermanenţăăgataăsă-iăprimeascăăpeăoaspeţiăşiăsăăleăprezinteă
acestoraă istoriaă lăcaşuluiă deă cult.ă Deă asemenea,ă vizitatoriiă auă accesă inclusivă înă
cimitirăşiăpotăurcaăşiăînăminaret,ădeăundeăpotăadmiraăîntregulăoraş.ăTaxaădeăintrareă
esteădeă4ălei,ăcopiii,ăeleviiăşiăstudenţiiăplătindănumaiă2ălei.
1. Cineăaăridicatăgeamia,ăpentruăcine,ăcândă iăînăceăcontext?
2. Deăcândăexistăăceaămaiăvecheăimagineăaăgeamieiă iăcineăaărealizat-o?
3. Dinăceămaterialeăaăfostăconstruităămoscheeaă iăprinăceăprocedeu?
4. Deăundeăproveneauămaterialeleăfolositeălaăconstruc iaămoscheii?
5. Ceăexistăăînăjurulămoscheii?
6. Careăesteăafirma iaăcălătoruluiăturcăEvlia Celebi în 1652?
7. Ceăinstitu ieăaăreamenajatămoscheeaădupăă 1989ă iăcuăajutorulăfinanciară
al cui?
8. Înăprezentăexistăăaccesăînămoschee,ăminaretă iăcimitir?
5.ă2.ăComprehensiuneaăemisiunilorădeăradioă iăaăînregistr rilor80
B1. Poateă înţelegeă informaţiaă conţinutăă înă majoritateaă documenteloră înregistrateă

sauăradiodifuzateăalăcărorăsubiectăesteădeăinteresăpersonal,ăiarălimbaăstandardăesteă
clară articulată.ă Poateă înţelegeă puncteleă principaleă aleă buletineloră deă informaţieă
radiofonice i ale unor documente înregistrate simple asupra unui subiect familiar,
dacăădebitulăesteădestulădeălentă iălimbaăcorespunzătorăarticulată.
B1. 1. Ascultați înregistrarea unei scrisori de intenție din mai 2018 a

unei studente palestiniene din Alba Iulia și spuneți:
1. Cu ce scop a venit studenta în România.

2. Undeăinten ioneazăăsăăstudiezeăstudenta.
3. Ce interes profesional personal are studenta în alegerea domeniul de
studiu.
4. Ceă facilită iă sauă oportunită iă oferăă universitateaă laă careă dore teă săă
studieze. Numi iătrei.
Eu,ă Areejă Barghouthi,ă amă absolvită literaturaă englezăă înă Palestinaă laă
Universitateă Birzeită cuă notaă 7.50.ă Acumă suntă studentăă înă Anulă pregătitoră laă
Universitateaă„1ăDecembrieă1918”ădinăAlbaăIulia.ăAmăvenităînăRomâniaăcaăsăăînvă ă
administrarea afacerilor.
80
120
Dupăă ceă termină Anulă pregătitoră m-amă gândită săă rămână aiciă înă Albaă Iulia.ă
Euă credăcăă oă săă studieză aiciă laă Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”ădină Albaă Iulia.ă
UniversitateaădeăaiciăesteărenumităăînătoatăăTransilvania.ăA ăvreaăsăăstudiezăacestă
domeniu pentruăcăămăăintereseazăăfoarteămultăafacerileă iăa ădoriăsăăîncepăoăafacereă
aămeaădupăăceăterminăfacultateaădeăaici.ăMieămiăseăpareăcăăacestădomeniuăeăfoarteă
interesantă iă amă multeă oportunită iă săă învă ă despreă afaceriă europeneă iă afaceriă
moderne.
Universitateaă dină Albaă Iuliaă areă multeă oportunită iă înă domeniulă meu,ă deă exempluă
ERASMUSă+,ăcareăesteăunăprogramăfinan atăcuăfonduriăeuropene.ăPotăsăămergăînă
altăă arăă iăsăăprimescăbaniăsăăstudiezăînă araărespectivă.ăIarăuniversitateaăareăburseă
pentruăstuden i,ădeăexempluăbursăădeămerit,ăajutorăsocialăetc.ăUniversitateaănoastrăă
areămul iăstuden iăinterna ionali,ăînăplusăareăspecializăriă iăînălimbaăengleză.
Euăsuntăoăstudentăăsincerăă iăsuntăpregătităăsăăfiuăoăstudentăăbună.ăSperăcăăoă
săăfiuăadmisăălaăUniversitateăîn domeniul administrarea afacerilor.
Văămul umesc,
Areej Barghouthi
B1. 2. Ascultați următoarea știre radio și decideți dacă enunțurile de mai

jos sunt adevărate sau false:
1. Invita iiăstrăiniăauăfostăîncânta iădeăora ,ădeăoameniă iădeămâncare.

2. La festival au lucrat în mare parte voluntari.
3. Participan iiădinăUcraina,ăMoldovaă iăGermaniaăauăavutătransportulăplătită
de organizatori.
4. Spectacolul din Israel nu a avut traducere.
5. Toateăevenimenteleăauăînceputălaăoraăprogramată.
6. Festivalul esteăorganizatădeăAsocia iaăGrupulăSkepsis.
FestivalulăInterna ionalădeăTeatruăpentruăTineretă„Apollo”,ălaăfinal!ăInvita iiă

str ini:ăîncânta iădeăora ,ădeăoameniă iădeămâncareă81
deăOvidiuăHa egană
Dupăă patruă zileă deă teatruă laă Albaă Iulia,ă organizatoriiă festivalului
Interna ională deă Teatruă pentruă Tineretă Apolloă auă trasă concluziileă unuiă evenimentă
careăaăîncercatăsăăanimeăpeisajulăculturalălocal.ăAuăfostă7ătrupeădinăstrăinătateă iă7ă
dină România,ă festivalulăavândă înă totală maiă multă deă 80ă deă invita iă careă auă adus în
fa aăpubliculuiă22ădeăspectacoleă iăevenimente.
Dincoloă deă cifreă însă,ă esteă vorbaă despreă ună festivală deă amatoriă iă
profesioni tiă laăcareă auălucratăînă mareă parteă voluntariă iă laă careă participan iiă i-au
81
Cf. http://alba24.ro/foto-festivalul-international-de-teatru-pentru-tineret-apollo-la-final-invitatii-
straini-incantati-de-oras-de-oameni-si-de-mancare-567968.html, accesat la 21 mai 2018.
121
plătităsinguriădrumulăpânăălaăAlbaăIulia,ăchiarădacăăauăvenitădinăUcraina,ăMoldovaă
sau Germania.
Invita iiăstrăini,ăprezen iăastăziălaăoăîntâlnireădeăfinalădeăfestival,ăauăapreciată
ora ul,ăoameniiă iămâncareaă(fiindăaiciăpeăparcursulăAlbaăFoodăFest)ă iăauăspusămaiă
înăglumăămaiăînăseriosăcăăarăvreaăsăăfieăinvita iă iălaăanul.
Peă parcursulă celoră patruă zileă nuă auă lipsită stângăciileă deă organizare.ă Spreă
exemplu,ă lipsaă traduceriloră laă spectacoleă dină ăriă precumă Israel,ă greuă deă în elesă
(nefiind vorba despre spectacole non-verbale) sau întârzierea cu care au început
uneleă evenimente.ă Reprezentan iiă organizatorilor,ă Asocia iaă Grupulă Skepsis,ă auă
spusăcăăvorăîncercaăsăăînve eădinăexperien aăacestuiăană iăcăăanulăviitorăvorăîncercaă
săărezolveămaiăbineăoăparteădintreăacesteăprobleme.
B1. 3. Ascultați următoarea informație radiofonică 82 și răspundeți la

întrebări:
1. Înă ceă lunăă seă desfă oarăă Festivalulă Internaţională deă Teatruă „Poveşti”ă
Alba Iulia ?
2. Câteăzileădureazăăfestivalul?
3. Înăceăparteăaăzileiăauălocăspectacoleleăpentruătineriă iăadul i?
4. Dinăceăora e române tiă iădinăceă ăriăsuntăproduc iileăteatrale?
5. Existăăunăziarăalăfestivalului?
6. Undeăseăpotăîntâlniăspectatoriiă iăjurnali tiiăcuăarti tii?
7. Cineăorganizeazăăfestivalul?
FestivalulăInterna ionalădeăTeatruă„Pove ti”ăAlbaăIulia
În Alba Iulia, octombrieă înseamnăă teatru.ă Pentruă ală unsprezeceleaă ană laă
rând,ăFestivalulăInterna ionalădeăTeatruă„Pove ti”ăaduce,ăînăcealaltăăcapitală,ăteatrulă
înătoateăformeleăsale:ăspectacole,ăateliere,ădezbateri,ăconferin e,ăexpozi iiă iăcarteădeă
teatru.ăVorăfiă apteăzileădeăevenimenteăteatrale,ădedicateăînămodădeclarată iăexclusivă
publicului larg.
Structuraă festivaluluiă rămâneă ceaă peă careă oă cunoa te iă dejaă – spectacole
pentruăcopiiăînăprimaăparteăaăzileiă iăspectacoleăpentruătineriăşiăadulţi,ăîncepândăcuă
orele serii, ceeaăceăconfirmăăîncăăoădatăăadresabilitateaăgeneroasăăaăfestivalului.
Ca în fiecare an, programul include spectacole de teatru non-verbal, verbal
sauăintensăverbal,ădeăanimaţieăpentruăadulţi,ădeăteatru-dans, de coregrafie, de teatru
cu elemente de clovnerieăşiădivertismentăexplicit,ăaşadarăoăofertăăvariatăădeănuanţeă
şiă limbajeă scenice,ă pentruă câtă maiă multeă gusturi.ă Spectacoleleă festivalului,ă 18ă înă
total,ă suntă produc iiă atâtă dină Româniaă (Bucure ti,ă Oradea,ă Târguă Mure ,ă Gala i,ă
Bra ov,ăCraiova),ăcâtă iădinăstrăinătateă(Danemarca,ăSerbia,ăRepublicaăMoldova).
82
Cf. http://radiocluj.ro/2016/10/09/festivalul-international-de-teatru-povesti-alba-iulia-editia-a-xi-a/,
122
„Înăplus,ăînăfiecareăziăspectatoriiăvorărăsfoiăziarulăfestivalului.ăA aăcumă ti iă
deja,ă festivalulă areă propriulă săuă jurnal,ă intitulată Poveşti,ă înă careă ve iă puteaă găsiă
cronici, interviuri, articole de specialitate,ăarticoleădeăopinie,ăpamflete,ăcaricaturiăşiă
fotografii de festival. De asemenea, fiecare zi va începe cu celebra Cafea cu tâlc, în
Clubulă festivaluluiă (Artă Cafe),ă undeă spectatoriiă iă presaă seă voră puteaă întâlniă cuă
arti tiiă dină festival.ă Clubulă festivaluluiă e,ă totodată,ă spaţiulă neconvenţional,ă «deă
culise»ă ală evenimentului,ă înă careăjurnaliştiiă auă ocaziaă să-iă intervievezeă peă artişti.”ă
afirmăăRare ăTileagă.ă
Festivalulă Internaţională deă Teatruă „Poveşti”ă Albaă Iuliaă esteă organizată deă
cătreăTeatrulădeăPăpuşiă„Prichindel”ăAlbaăIuliaăşiăConsiliulăJudeţeanăAlba.ăEsteăoă
marcăă înregistratăă aă Consiliuluiă Judeţeană Alba,ă purtândă cuă mândrieă numeleă
„Poveşti”,ăunănumeăsimpluă iăatrăgătorăcaăeveniment,ăcareăplaceă i,ătotodată,ăcareă
exprimăă însă iă ideeaă deă teatru.ă Prină denumireă şiă conţinut,ă festivalulă acoperăă atâtă
a teptărileă copiilor,ă căroraă leă esteă dedicatăă fiecareă diminea ăă deă festival,ă câtă iă
gusturileăadulţilor,ăcuădeschidereăsimultanăăcătreăcanonicăşiăneconvenţional.
123
 Curs 6
B1. Poateăîn elegeămodulădeăfolosireăaăunuiăaparatădacăăesteădirect,ănecomplexă iă

scris limpede.
B1. 1. Citiți următorul regulament și răspundeți la întrebări:
BibliotecaăUABăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”ădinăAlbaăIulia
Împrumut la domiciliu84
Colecţiile BiblioteciiăUABăseăpăstreazăăînădepoziteăşi/sauăînăsăliăcuăaccesă
liber special amenajate, asigurându-seăcondiţiiădeăconservareăşiăsecuritateăadecvate.
Fondulăpentruăsalaădeălecturăăcuprinde:ălucrărileădeăreferinţăă(enciclopedii,ă
dicţionare,ă atlase,ă ghiduri,ă hărţi,ă albumeă etc.),ă carteaă vecheă şiă rară,ă manuscrisele,ă
toateăunicatele,ăpublicaţiileăserialeăşiăunăexemplarăalăfiecăreiălucrări.
Manualele,ă cursurileă universitareă şiă alteă materialeă didacticeă existenteă înă
bibliotecăăprecumăşiătoateăpublicaţiileăîntr-un numărămaiămareădeădouăăexemplareă
se pot împrumuta la domiciliu. Ele constituie fondul pentru împrumut la domiciliu.
Împrumutulă seă faceă numaiă peă bazaă „Carduluiă deă acces”,ă numaiă deă cătreă
titularul acestuia.
Pentruă împrumutulă publicaţiiloră laă domiciliuă cititoriiă suntă obligaţiă săă
completezeă ună „buletină deă împrumut”,ă dupăă ceă înă prealabilă auă consultată bazaă deă
date a Bibliotecii.
Seăpotăfaceărezervăriădeădocumente,ălaăcerereaăcititorului,ăcareăsuntăpăstrateă
timpădeă7ăzileădeălaăînştiinţareaăBiblioteciiădeăcătre acesta.
Studenţiiă potă împrumutaă laă domiciliu,ă numaiă deă laă secţiaă deă împrumut,ă
pânăălaă5ăpublicaţiiăpeăoăperioadăăde:
- pentru împrumutul pe termen lung, 14 zile cu posibilitatea prelungirii de
douăăoriăcuăcateă14ăzile;
- pentru împrumutul pe termen scurt (dicţionare,ă enciclopedii,ă tratate),ă 2ă
zile,ăfărăăaăaveaăposibilitateaăprelungiriătermenuluiădeăîmprumut.
1. Undeăgăsi iăsigurăunăexemplarădinăoriceăcarte?
2. Pute iăluaăcuăvoiălaăcăminămanualeleă iăcursurileăuniversitare?
3. Deăceădocumentăave iănevoieăpentru a împrumuta o carte?
4. Esteăposibilăcaăunăcolegăsăăîmprumuteăoăcarteăpeănumeleă
dumneavoastră?
5. Ceădocumentătrebuieăsăăcompleta iădacăădori iăsăăîmprumuta iăoăcarte?
6. Dacăărezerviăoăcarte,ăcâtătimpăesteăpăstratăăoăcarteăpentruătine?
83
84
Cf. http://library.uab.ro/index.php?pagina=pg&id=21&l=ro, accesat în 7 mai 2018.
124
7. Careăesteămaximulădeăcăr iăpeăcareăleăpo iăluaăcuătineălaăcămin?
8. Câteăsăptămâniăpo iăîmprumutaăoăcarteăcuătotăcuăprelungiri?
9. Pute iăprelungiăîmprumutareaăunuiădic ionar?
B1. 2. Citiți următorul regulament și decide dacă afirmațiile sunt

Ce este obligatoriu iăceăesteăinterzisă

în incinta Bazinului Olimpic Alba Iulia85
Regulamentulă privindă func ionareaă iă utilizareaă Bazinuluiă Olimpică Albaă

Iulia,ă aprobată deă Consiliulă Locală Albaă Iulia,ă prevedeă oă serieă deă obliga iiă iă
interdic iiăpentruăbeneficiari,ăsanc iunile mergând de la avertisment la interzicerea
accesului în incinta bazinului pentru câteva luni.
Obliga ii:
•ă Oriceă persoanăă careă beneficiazăă deă serviciileă oferiteă areă obliga iaă deă aă respectaă
îndrumărileă iă instruc iunileă personaluluiă angajat,ă profesoriloră i instructorilor
sportivi.
•ă Înainteaă intrăriiă înă apă,ă beneficiarulă esteă obligată săă urmezeă circuitulă igienico-
sanitarănecesar,ăastfelăîncâtăultimaăetapăăsăăfieăspălareaălaădu .
•ă Înă bazină seă vaăfolosiă numaiă echipamentă adecvat,ă fiindă iă acceptată deă normeleă i
reglementărileăînăvigoare.
•ă Esteă obligatorieă cascaă pentruă persoaneleă cuă parulă lungă (femeiă sauă bărba i)ă iă
folosireaăcostumuluiădeăbaieă(slip,ănuă ortăsauăbermude).
•ăBeneficiariiăsuntăobliga iăsăăpăstrezeăordineaă iăcură eniaăînăincintaăbazinului.
Interdic ii:
•ăSuntăinterziseăînăincintaăbazinului:
1.ăConsumulădeăalimenteă iăbăuturi
2.ăFumatul,ăcuăexcep iaălocurilorăspecialăamenajate
3.ă Prezen aă persoaneloră înă stareă deă ebrietateă sauă subă influen aă substan eloră
halucinogene
4. Introducerea obiectelor contondenteă iăpericuloase
5. Accesul cu animale de companie
6.ăSăritul,ăstropitulăsauăjoculăcuămingeaăînăbazinăsauăoriceăalteăactivită iăcareăproducă
disconfort altor beneficiari
7.ăBlocareaăcăilorădeăacces
8. Folosireaă sauneloră deă cătreă copiiă subă 14ă ani
• Esteă interzisă accesulă înă inutăă deă stradăă peă suprafe eleă destinateă exclusivă
desfă urăriiăactivită iiăsportiveăsauădeăagrement.
1. Trebuieăsăăfaciădu ăînainteăsăăintriăînăbazin.
2. Aiăvoieăsăăîno iăînăbermudeă iăcuăpărulădesfăcut.
85
Cf. https://www.facebook.com/bazinolimpicalba/posts/643786962454394:0, accesat la 8 mai 2018.
125
3. Po iăbeaăbereăfărăăalcoolăsauăsuc.
4. Nuăaiăvoieăsăăfumeziăniciunde.
5. Po iăintraăcuăcâineleădeăcompanie.
6. Copiii se pot juca cu mingea în bazin.
7. Dacăăaiăpesteăpaisprezeceăani,ăaiăvoieălaăsaună.
8. Nuăaiăvoieăsăăstaiăpeămargineaăbazinuluiăînătricouă iăpantaloniăscur i.
B1. 3. Citiți următoarele 26 de reguli de viață ale lui Dalai Lama 86 ,

alegeți cinci care credeți că vi se potrivesc cel mai mult și trei care considerați că
sunt mai dificil de urmat. Argumentați opțiunile.
Iatăăcâtevaădintreăsfaturileă iăregulileădeăvia ăăaleăluiăDalaiăLama.
1. ineăminte,ămarileărealizăriăimplicăă iăriscuriămari.
2. Cândăpierziănuăpierdeă iălec ia.
3. Urmeazăă ceiă treiă R:ă Respectă pentruă tineă însu iă şiă Respectă pentruă ceilal i;ă
Responsabilitateăfa ăădeălucrurileă iăac iunileăpeăcareăleăîntreprinzi.
4. Aminteşte-ţiăcă,ăuneori, imposibilitateaădeăaăobţineăceeaăceăvreiăreprezintăăună
noroc nemaipomenit.
5. Înva ăăregulile,ăastfelăîncâtăsăăştiiăcumăsăăleăîncalciăcumăseăcuvine.
6. Nuălăsaăoămicăădisputăăsăăstriceăoămareăprietenie.
7. Cândărealizeziăcăăaiăfăcutăoăgre eală,ăiaăimediatămăsuriăsăăoăîndrep i.
8. Nuăuitaăcăăuneoriătăcereaăesteăcelămaiăbunărăspuns.
9. Lini teaăcăminuluiătăuăesteăfunda iaăvie iiătale.
10. Înă neîn elegerileă cuă ceiă dragi,ă ocupă-teă numaiă cuă situa iaă actuală.ă Nuă aduceă
trecutulăînădiscu ie.
11. Împărtă i i-văăcuno tin eleăcuăceilal i.ăEste o modalitate de a atinge nemurirea.
12. Fii blând cu lumea.
13. Religiaămeaăesteăfoarteăsimplă.ăReligiaămeaăesteăbunătatea.
14. Aminti i-văăcăăceaămaiăbunăărela ieăesteăceaăînăcareăiubireaăreciprocăădepă e teă
nevoia celuilalt.
15. Fiiăbunădeăcâteăoriăseăpoateă iăîntotdeauna se poate.
16. Fericireaănuăesteăcevaăgataăfăcut,ăeaăvineădinăfapteleătale.
17. Fii deschis la schimbare, dar nu- iăîncălcaăprincipiile.
18. Cândă simţimă dragosteă şiă bunătateă faţăă deă ceiă dină jurulă nostru,ă nuă doară că-i
facemăpeăalţiiăsăăsimtăăacestălucru,ădarăneăajutăăpeănoiăsăăneădezvoltămăiubireaă
şiăpaceaăinterioară.
19. Dacăăproblemaăpoateăfiărezolvată,ănuătrebuieăsă-ţiăfaciăgriji.ăDacăăproblemaănuă
poateăfiărezolvată,ănuăareăsensăsă-ţiăfaciăgriji.
20. Oameniiăalegădiferiteăcăiăpeădrumulăcătreăîmplinireă iăfericire,ădar dacăănuăsuntă
peădrumulătău,ănuăînseamnăăcăăs-auărătăcit.
21. Nuăvomăputeaăniciodatăăob ineăpaceaăînălumeăpânăănuăfacemăpaceăînănoiăîn ine.
86
Cf. http://www.almanahonline.ro/26-de-reguli-de-viata-ale-lui-dalai-lama/, accesat la 12 mai 2018.
126
22. Sursaă tuturoră suferin eloră esteă ignoran a.ă Oameniiă îiă rănescă peă ceilal iă înă
căutareaăegoistăăaăfericiriiăsauăaăsatisfac iei lor personale.
23. Lasăălumeaăexterioarăăa aăcumăeste,ăadevărataăschimbareăesteăceaăcareăvineădină
interiorul nostru.
24. Dă-leăcelorăpeăcareăîiăiube tiăaripiăsăăzboare,ărădăciniăsăăseăîntoarcăă iămotiveăsăă
rămână.
25. Fericireaă nuă seă găse teă întotdeaunaă înă urmaă căutării,ă uneoriă apareă cândă neă
a teptămămaiăpu in.
26. Scopulănuăesteăsăădeviiămaiăbunădecâtăaltăom,ăciămaiăbunădecâtătine.
6. 2. Comprehensiuneaăanunţuriloră iăaăinstrucţiunilorăorale87
B1.ă Poateă înţelegeă informaţiiă tehniceă simple,ă cumă ară fiă modurileă deă întrebuinţareă
pentruăunăechipamentădeăfolosireăcurentă.ăPoateăurmaăni teăinstrucţiuniădetaliate.
B1. 1. Ascultați următoarea convorbire telefonică și întocmiți o listă cu

documentele menționate88:
- Bunăăziua,ămăănumescăMuhammadăAli.ă
- Bunăăziua,ăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”,ăRela iiăInterna ionale.ăCuă
ceăvăăputemăajuta?
- Suntăcetă eanăstrăină iădorescăsăădevinăstudentălaăspecializareaăarheologie.ă
Ce documente sunt necesare?
- Dosarulă deă candidaturăă ală cetăţeniloră străiniă peă contă propriuă valutar
conţineă următoareleă optă documente:ă certificatulă deă naştereă - copieă şiă traducereă
legalizată;ăcopieădeăpeăactulăcareăatestăădomiciliulăstabilăînăstrăinătate;ăcopieădeăpeă
paşaport;ăcerereăpentruăeliberareaăscrisoriiădeăacceptareălaăstudii;ăA iănotat?
- Da. Pute iăvorbiămaiărar,ăvăărog?
- Desigur.ă Copieă şiă traducereă legalizatăă aă diplomeiă deă bacalaureată sauă aă
echivalentuluiăacesteia,ăautentificatăădeăcătreăautorităţileădeăresortădinăţaraăemitentă;ă
foile matricole – copiiăşiătraduceriălegalizate,ăaferenteăstudiilor efectuate; atestatul
deă absolvireă aă anuluiă deă limbăă românăă sauă certificatulă deă competenţăă lingvistică,ă
dupăăcaz;ă
- AmăabsolvităanulăpregătitorăchiarălaăAlbaăIulia.ăAăfostăfoarteăinteresant.ă
Amăavutătreiăprofesoareăfrumoaseă iăunăprofesorăinteligent.
- Neă bucurăm.ă Maiă nota i:ă certificatulă medicală (într-oă limbăă deă circulaţieă
internaţională)ăcareăsăăatesteăfaptulăcăăpersoanaăcareăurmeazăăsăăseăînscrieălaăstudiiă
nuă suferăă deă boliă contagioase,ă oriă deă alteă afecţiuniă incompatibileă cuă viitoareaă
profesie.
- Amăpracticatăsportădeăperforman ă.ăBox.ăSuntăfoarteăsănătos.
- Foarteăbine.ăAve iăalteăîntrebări?
87
88
Cf. http://admitere.uab.ro/index.php?pagina=pg&id=52&l=ro, accesat la 21 mai 2018.
127
- Da.ăPentruăspecializareaăteologieăortodoxăă iăpastorală?
- Ave iănevoieădeăbinecuvântareaăscrisăăaăierarhului,ăcertificatulădeăbotezăşiă
recomandarea preotului paroh.
- Certificat de botez nu am. Când încep înscrierile la admitere?
- Pânăălaăperioadaădeăadmitereămaiăave iăoăsăptămână.
- Timp suficient. Muhammad Aliăvăămul ume te.
- Cuăplăcere.ăVăăa teptămăcuădragălaăAlbaăIulia.ă
B1. 2. Vă rugăm să ascultați cu atenție și să completați o cerere pentru

eliberarea scrisorii de acceptare la studii 89:
1. Numele ------------- Prenume ---------------------------------------------------

2. Numele purtate anterior ----------------------------------------------------------
3. Loculă iădataăna terii:ă ara -------------------------------------------------------
Localitatea ----------------- data ---------------------------------------------------
4. Prenumeleăpărin iloră --------------------------------------------------------------
5. Sexul: ---------------------------
6. Stareaăcivilă:ăcăsătorit □ necăsătorită□ divor ată□ăvăduvă□
7. Cetă eniaă(cetă eniile)ăactuale ----------------------------------------------------
Cetă eniiăanterioareă ------------------------------------------------------------------
8 Documentădeăcălătorie:ăTipul ----------------------------------------------------
Serie ---------------------- Numără ---------------------------------------------------
Eliberatădeă ara ------------------- ----------------------------------------------------
La data de ----------- valabilitate ---------------------------------------------------
9. Domiciliulăpermanentăactual:ă ara ----------------------------------------------
Localitatea ----------------------------------------------------------------------------
10. Profesia ---------------------------------------------------------------------------
Loculădeămuncăă-----------------------------------------------------------------------
11. Adresaăcompletăăundeăpoateăfiătrimisăăscrisoareaădeăacceptareă ------------
------------------------------------------------------------------------------------------
12. E-mail -----------------------------------------------------------------------------
13. Motiva iaădeplasăriiăînăRomâniaă -----------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------
89
Cf. http://admitere.uab.ro/index.php?pagina=pg&id=52&l=ro, Anexa 2, accesat la 21 mai 2018.
128
B1. 3. Ascultați următoarele indicații și alegeți una cu care nu sunteți de
acord. Motivați alegerea.
Înv turiădeă
laăunăb trânădeă90ădeăani90
1. Via aănuăeăcorectăă i totu iăeăbună.

2. Via aăeăpreaăscurtăăcaăsăănuăteăbucuri de ea.
3. Serviciulă nuă vaă aveaă grijăă deă tineă cândă veiă fiă bolnav.ă Prieteniiă iă familiaă voră
aveaăgrijă.
4. Făăpaceăcuătrecutulătăuăcaăsăănu- iăsabotezeăprezentul.
5. Nu- iăcomparaăvia aăcuăaăcelorlal i.ăNuăaiănicioăideeădespreăcumăeăcălătoriaălor.
6. Orice nu te ucide,ăcuăadevăratăteăfaceămaiăputernic.
7. Niciodatăănuăeăpreaătârziuăcaăsăăfiiăfericit.ăTotu i,ăastaă ineănumaiădeătineă iănuă
de altcineva.
8. Iartăădarănuăuita.
9. Ceeaăceăcredăceilal iăoameniădespreătineănuăesteătreabaăta.
10. Timpulăvindecăăaproapeăorice.ăOferă-i timp Timpului.
11. Oricâtădeăbunăăsauădeăreaăeăoăsitua ie,ăseăvaăschimba.
12. Totăceăconteazăăcuăadevăratălaăfinalăesteăcăăaiăiubit.
13. Invidiaăesteăoăpierdereădeătimp.ăAcceptăăceeaăceăaiădeja,ănuăceeaăceăcreziăcăăaiă
nevoie.
14. Totăceăeămaiăbunăeăpeăcaleăsăăseăîntâmple.
15. Indiferentăcumăteăsim i,ăridică-te, îmbracă-teă iădu-te!
90
Cf. https://stepanadrian.ro/45-de-invataturi-de-la-batran-de-90-de-ani/, accesat la 25 mai 2028.
129
130
Nivel B2
131
132
 Curs 1

B2.ăPotăsăăcitesc articoleăşiărapoarteăpeătemeăcontemporane,ăînăcareăautoriiăadoptăă
anumiteăatitudiniăşiăpuncteădeăvedere.ăPotăsăăînţelegăprozăăliterarăăcontemporană.
B2. 1. Citiți câteva fragmente din lucrarea de licență a unei studente

suedeze a cursurilor online de limba română de la Universitatea din Lund,
promoția 2015, Elisabeth Jansson Ek, „Arhitectură săsească și agricultură în
Transilvania - o comparație cu Suedia”92:
„Interviu cu un curator arhitectural

(…)
Deăceăaăfostămaiăobi nuităînăRomâniaăcuăbisericiăfortificate, dar nu în Suedia?
Pentruă căă aă fostă oă popula ieă maiă mareă înă Româniaă iă sateleă deă lângăă
bisericileăfortificateăauăfostămaiămari.ăÎnăSuediaăoameniiăauăavutălocăto iăînăbisericăă
iăauăpututăsăăînchidăăpoartaă iăsăăfacăăoăbaricadăăînăbiserică.ăÎnăRomânia satelor le-
aătrebuităunălocămaiămareăpentruăoameniă iăaătrebuităsăăiaăviteleăcuăei.ăÎnăSuediaăamă
avutăpăduriămariă iăînăcazădeăinvazieăoameniiăauădatădrumulăanimalelorăînăpădure.ă
Maiăesteăoăcauză.ăSuediaănuăaăavutănevoieădeăfortifica iiălaăsate.ăNoi n-am avut o
arăă bogatăă iă suntemă iă situa iă laă margineaă lumii.ă Rară amă avută armateă careă auă
invadată ara.ă Dară Româniaă esteă situatăă înă mijloculă Europei,ă cuă multeă popoareă
diferiteă careă treceauă prină zonă.ă Româniaă esteă iă oă arăă bogatăă iă fertilăă iă aă fostă
căutatăă iăinvadată.ăSateleăauăavutăoămaiămareănevoieădeăprotec ie.
(…)
Concluziiă iăreflec ii
A fost mai greu decât m-amă a teptată săă facă oă compara ieă întreă Suediaă iă
România.ă Suntă douăă ăriă cuă atâtă deă mariă diferen eă întreă ele.ă Istoria,ă posibilită ile,ă
loca iaă iătradi iileădiferăămultă iădacăăa ăvreaăsăăfacăoăcompara ieăadevăratăămi-ar
trebuiă maiă multă timpă iă maiă multă spa iu.ă Acumă compara iaă esteă foarteă scurtă,ă iară
dacăă subiectulă eraă ună lac,ă amă atinsă numaiă suprafa a.ă Pentruă oă compara ieă maiă
adâncăătrebuieăsăăexaminezăistoriaătuturorăpopoarelorăcareăauătrecutăprinăzonă.
Ceă putemă săă vedemă dupăă aceastăă istorieă esteă căă loculă undeă araă aă fostă
situatăăesteăcelămaiăimportantăfactorăpentruăculturăă iătradi ii.ăZonaăundeăesteăsituatăă
Transilvaniaăaăavutăoămareăcircula ieădeădiferiteăpopoareăcareăauătrecutăprinăzonă.ă
91
92
Cf. Lucian Vasile Bâgiu, Lectoratul de limba română, Universitatea din Lund în anul 2015, în
Despre Sebastian, Sorescu, Dosoftei, Derrida și limba română,ăIa i,ăTipoMoldova,ă2016,ăp. 434-450,
accesat la http://lup.lub.lu.se/search/ws/files/24360739/Despre_Sebastian_Sorescu_etc.pdf în 5 mai
2018.
133
Fiecareă poporă lasăă oă picăturăă dină tradi iileă luiă înă zonaă undeă aă locuită iă fiecareă
tradi ieă lasăă oă urmăă înă istoriaă ării.ă Suediaă nuă aă avută oă mul imeă laă felă deă diferiteă
popoareăcareăauătrecutăprinăzonăă iăpopoareleăcareăauătrecutăprinăTransilvaniaănuăauă
ajuns sus în Suedia.
Atunciă putemă săă neă întrebăm,ă cumă aă ajunsă arhitecturaă a aă deă diferită?ă iă
dacăătradi iileădiferă,ănuătrebuieăcaseleăsăăfieăconstruiteăaproapeălaăfel?ăNuăau avut
oamenii nevoi la fel prin istorie? Nu,ăoameniiănuăauăavutănevoiălaăfelăînădiferiteă ări.ă
SateleăînăTransilvaniaăauăfostăconstruiteăpentruăprotec iaăoamenilor,ăpentruăcăăzonaă
aăfostăamenin atăădeăarmateăinvadatoare.ăSuediaănuăaăfostăatâtădeăcăutată,ădin cauza
soluluiă iă aă vremii.ă Dară ora eă fortificateă amă avut,ă pentruă căă totu iă Suediaă aă fostă
subiectă pentruă câtevaă conflicteă înă istorie.ă Arhitecturaă diferăă iă dupăă ceă felă deă
materialeă deă construc ieă existăă înă apropriere.ă Suedeziiă foloseauă lemneă pentruă
construc ie,ăpentruăcăăaproapeătoatăă araăesteăacoperităădeăpădure.ă iăcuălemneănuă
poateă fiă construită caă sa ii,ă careă auă construită cuă piatrăă iă lut.ă Cuă caseleă a aă deă
apropiate este risc de foc.
Am scris la introducere o întrebare – ceă putemă săă învă ămă unaă deă la
cealaltă?ăLaăaceastăăîntrebareăesteăgreuădeărăspuns.ăDinăcauzaădiferen eloră ărilorănuă
putemăsăătransferămătradi iaăculturalăă iăarhitecturalăădeălaăoă arăălaăalta.ăCeăpotăsăă
spună esteă căă pentruă dezvoltareă într-oă arăă trebuieă săă existeă oă putereă centralăă care
duceă araăînainte.ăDarăputemăsăăneăîntrebămădacăăoriceădezvoltareăesteăbună?ăPutemă
săă vedemă agriculturaă înă Suediaă azi.ă Revolu iaă agrarăă aă deschisă u ileă pentruă crizaă
agrarăă peă careă oă vedemă înă Suediaă azi.ă Agriculturaă suedezăă nuă poateă săă producăă
alimente pentruătoatăă ara,ăiarăaziătrebuieăsăăimportămădinăalteă ăriădinăEuropa.ăDeă
ce?ă Pentruă căă nuă merităă pentruă fermieriă săă maiă aibăă fermăă iă animale,ă dină cauzaă
impozitelor,ă revendicăriloră iă câ tiguluiă pu in.ă Nuă maiă avemă posibilitateaă
autosuficien eiă iăeuăcredăcăăaceastăăproblemăăesteăînceputulăsfâr ituluiăpentruă araă
noastră.ăRomâniaămaiăareăposibilitateă iăeuăsperăsăărămânăăcireziăcuăvăcariă iăcaiăcuă
căru eă iă ăraniăcuăcoasă,ăpentruăcăănumaiăa aăputemăsăăsupravie uim.”ă
1. Numi iătreiămotiveăpentruăcareăînăTransilvania au fost construite biserici

fortificate în Evul Mediu, dar în Suedia nu.
2. Înăurmaăcompara ieiădintreăSuediaă iăRomânia,ăcareăconsiderăăstudentaă
suedezăă căă esteă factorulă celă maiă importantă pentruă culturaă iă tradi iileă
uneiă ări?
3. Numi iă douăă motiveă pentruă careă arhitecturaă caseloră esteă diferităă întreă
Transilvaniaă iăSuedia.ă
4. Numi iă careă esteă efectulă puteriiă centraleă iă ală dezvoltăriiă ăriiă asupraă
agriculturii din Suedia.
5. Numi iăcumăîncăămaiăesteăagriculturaăromânească,ăînăcompara ieăcuăceaă
suedeză.
134
B2. 2. Citiți următorul articol și apoi scrieți un scurt comentariu despre
câteva puncte de vedere și atitudini ale profesorului intervievat. Nu ezitați să
adoptați o opinie critică.
De Ziua Limbii Române:

Profesorul care i-aăînv atăromân ăpeănorvegieni - Interviu93
de Diana Robu
Sâmbătă,ă31ăAugustă2013,ăoraă21:48
Peă 31ă augustă sărbătorimă pentruă primaă datăă Ziuaă Limbiiă Române.ă Legeaă
privindăinstituireaăacesteiăzile,ăadoptatăădeăParlamentulăRomâniei,ăaăfostăpublicatăă
înăMonitorulăOficialăînăprimăvara acestui an, realizându-se, astfel, o sincronizare cu
sărbătoareaăLimbiiăRomâneădinăRepublicaăMoldova,ăceăareălocătotăpeă31ăaugust.
Despreă cumă esteă perceputăă limbaă românăă înă Norvegia,ă despreă câtă deă
deschisăăesteălimbaăromânăălaănoutateăoriădespreăcâtăăromânăăvoră tiăcopiiiăplimba iă
odatăăcuăbagajeleămuncitorilorăromâniăînăSpania,ăItaliaăsauăFran aăamăstatădeăvorbăă
cuăLucianăVasileăBâgiu,ăscriitoră iăuniversitarădinăAlbaăIulia.
Doctor în Filologie, Lucian Vasile Bâgiu a plecat în 2008 spre Cercul Polar
deă Nord,ă undeă aă predată limbaă românăă studen iloră norvegieni.ă Ultimulă ană iă l-a
petrecutălaăUniversitateaăCarolinăădinăPraga,ăundeăi-aăînvă atăpeătineriiăcehiălimbaă
lui Eminescu.
Cum ați ajuns în Norvegia? Cei care merg în Occident aleg de obicei alte
destinații.
Dinăîntâmplare.ăÎnăvaraăanuluiă2008ăresim eamădestulădeăacutăoăsenza ieădeă
plafonareă profesionalăă înă cadrulă Catedreiă deă Limbaă iă Literaturaă Românăă aă
Universită iiă „1ă Decembrieă 1918”ă dină Albaă Iuliaă iă m-amă gândită căă oă nouăă
provocareă ară fiă binevenită.ă Institutulă Limbiiă Româneă dină Bucure tiă scoseseă laă
concursă ună postă deă lectoră deă limbaă românăă înă cadrulă Universită iiă Norvegieneă deă
tiin ăă iăTehnologieădinăTrondheimă i,ăfărăăaăintuiămareălucruădespreăceeaăceăurmaă
saă vină,ă amă candidată iă amă câ tigată concursul.ă Admită căă ini ială habară nuă aveamă
unde e Trondheim pe harta fiordurilor scandinave.
Ce a presupus activitatea dumneavoastră acolo?
Amă predată limbaă românăă laă nivelă deă începătoriă studen iloră universită iiă
norvegieneă careă doreauă săă studiezeă aceastăă limbăă caă disciplinăă op ională.ă Într-un
sens destul de vag definit, informal, m-amăstrăduită iăsăăreprezintăstatulăromânăsubă
raportulă„diploma ieiăculturale”.
Cum ați fost primit?
Excelent. Consulul Onorific al României la Trondheim de la acea vreme,
domnul Terje Roll Danielsen, se angajase în a asigura cazarea viitorului lector de
limbaă românăă pentruă oă perioadăă deă treiă ani,ă prină urmareă amă beneficiat,ă prină
93
Cf. http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/de-ziua-limbii-romane-profesorul-care-i-a-
invatat-romana-pe-norvegieni-interviu-1254452, accesat la 2 iunie 2018.
135
amabilitatea domniei sale, de un apartament ultracentral. Pentru noaptea în care am
aterizat foarte târziu în Trondheim,ăDepartamentulădeăLimbiăStrăineăModerneăîmiă
rezervaseă camerăă laă hotel.ă Aă douaă ziă diminea aă m-aă preluată deă laă hotelă efulă
Departamentului de la acea vreme, domnul Arne Halvorsen, care m-a condus la
apartament, la universitate, mi-a prezentat biroul care îmi fusese repartizat, colegii,
mi-aăînmânatăunălaptopăetc.ăUlterior,ăînăpreajmaăCrăciunului,ăm-a invitat la dânsul
acasăă laă masă.ă Peă totă parcursulă celoră treiă aniă deă mandată colegiiă norvegieniă s-au
dovedit extrem de amabili.
Care este atitudinea norvegienilor față de români?
Aiciăarăfiămulteădeănuan ată iădeăexplicat.ăCaăprincipiu,ăeiăluptă,ăformal,ăcuă
oăanumităădozăădeănevinovatăăignoran ă,ăîmpotrivaăoricăreiăformeădeădiscriminare,ă
deciă niciă nuă ară trebuiă adusăă înă discu ieă oă anumităă atitudineă particularăă fa ăă deă
români.ă Peă deă altăă parte,ă dină motiveă obiective,ă româniiă niciă nuă constituiserăă
vreodatăăvreunăinteresădeosebităpentruănorvegieni,ăpânăăînă2007.
Cândăpeăstrăzileănorvegienilorăauăajunsădinăceăînăceămaiămul iă„muzican i”ă
iă cer etoriă cuă cetă enieă română,ă atitudineaă scandinaviloră aă urmată oă anumităă
fluctua ie.ă Maiă întâiă preponderentă aă fostă ajutorulă financiară generos,ă acordată
necondi ionat,ăînso itădeăcompătimireaăacestoră„discrimina i”ăînă araălorădeăorigine,ă
precumă iădeăincriminareaăstatuluiăromână„rasist”ăcareănuăleăoferăăegalitateădeă anseă
tuturorăcetă enilorăsăi.
Odatăăcuăcre terea,ăpânăălaăcoteăhalucinante,ăaăprocentuluiăinfrac ionalită iiă
„deăbuzunar”ăînărândulăacestorănoiăimigran i asista iăsocial,ăatitudineaănorvegieniloră
fa ăădeăcetă eniiăromâniăaăcunoscutăoăevolu ieădinăceăînăceămaiăbineădefinită,ăînăsensă
negativ, încercându-seă salvareaă aparen eloră laă nivelă declarativă cuă anumiteă dozeă
civilizate de ipocrizie. Un caz clasic deăe ecăalămulticulturalismuluiăoccidental.
Ce știu studenții de acolo despre România, despre cultura românească?
Maiă nimic.ă Nuă existăă ună Institută Culturală Română laă Oslo,ă niciă măcară ună
ata ată culturală laă Ambasadă,ă pânăă înă 2008ă nuă existaseă niciună lectorată de limba
românăă laă vreoă universitateă iă niciă vreună cursă deă limbaă sauă culturaă românăă ală
sistemuluiănorvegianădeăînvă ământ.ăUniiădintreăstuden iiămeiănuă tiauăcaăRomâniaă
esteă arăămembrăăaăUniuniiăEuropeneă iăcăălimbaăromânăăesteălimbăăromanică.ă
Realitatea nefardatăă esteă aceeaă căă pentruă studen iiă norvegieniă culturaă
românăă esteă înă mareă parteă ignoratăă cuă non alan ă,ă dină lipsaă vreunuiă interesă reală
imediat.ă Înă acestă contextă devineă cuă atâtă maiă deă apreciată pasiuneaă insularăă aă treiă
norvegieniă pentruă limbaă iă culturaă română.ă Arneă Halvorsenă aă publicat,ă înă 2001,ă
primulă dic ionară român-norvegian,ă iară înă 2012,ă primaă gramaticăă româneascăă înă
limbaănorvegiană;ăSteinarăLoneăaătradusăopereăscriseădeăMihailăSadoveanu,ăCamilă
Petrescu,ă Mirceaă Eliadeă i,ă îndeosebi,ă Mirceaă Cărtărescu – de altfel la 5 martie
2009ă aă iă primită Premiulă Uniuniiă Criticiloră dină Norvegiaă pentruă traducereaă
romanului Orbitor. Aripa stângă deă Mirceaă Cărtărescu;ă Svanhildă Naterstad,ă
jurnalistăă bunăă cunoscătoareă aă limbiiă române,ă aă publicată înă anulă 2012ă înă limbaă
norvegianăă oă carteă intitulatăă simpluă România, în care s-aă străduită săă prezinteă
con tiin eiăcona ionalilorăsăiăoăimagineăcâtămaiăcompletăăaă ăriiănoastre,ăcuătotăcuă
fotografii recenteă deălaăfa aă locului.ă Rămânândăluciziă asupraăimpactuluiă destulădeă
136
limitatăpeăcareăîlăpoateăaveaămuncaăacestorăoameniăînăsânulăsocietă iiănorvegiene,ă
statulăromânăleăpoateăfiăînsăăeternărecunoscător.ăProbabilăauăfăcutăpentruăimagineaă
corectăăaăRomânieiămaiămultădecâtăauăfăcutădestuiăromani.
Cât de ușor sau de greu le-a fost studenților de acolo să învețe o limbă
străină care este foarte diferită de a lor?
Delocău or.ăMorfologiaălimbiiăromâneăesteăunăadevăratăco marăfa ăădeăceaă
a limbii norvegiene. Amintesc doar conjugarea verbului la indicativ prezent, pentru
careă norvegianaă areă oă singurăă formă,ă iară românaă zeci,ă înă func ieă deă termina iaă
infinitivului;ă deă asemenea,ă modulă conjunctiv,ă oă prezen ăă elementarăă aă limbiiă
române,ă dară cvasiinexistentă înă norvegiană;ă prină compara ieă cuă acestea,ă dublaă
nega ieă„niciodatăănu”ăaăverbului,ăde iăperfectăilogică,ăaăfostăînsu ităă„enăpassant”...ă
Structuraă limbiiă româneă esteă extremă deă complicatăă înă compara ieă cuă ceaă aă limbiiă
norvegiene,ăcareăeămaiăsimplăă iădecâtăaăenglezei.
Tinerii români nu mai merg în excursie, ci în „trip”, sunt „cool” și au
ajuns să se salute cu „hello”. Trebuie să ne îngrijoreze avalanșa de anglicisme?
Cât de deschisă este limba noastră la noutate?
Nuă trebuieă săă neă îngrijorezeă deloc,ă săă fimă serio i.ă Ceă ară fiă dacăă ne-am
îngrijoraă căă urmeazăă săă plouăă deă câteă oriă vedemă noriă peă cer.ă Eă oă modăă careă vaă
modela într-oă oarecareă măsurăă evolu iaă unuiă sistemă careă eă oricumă dinamic,ă celă
lingvistic.ă Eă irelevantă astăziă câtă deă îngrijora iă voră fiă fostă engleziiă înă privin aă
evolu ieiălimbiiălorădupăăcucerireaănormandăă iăinfuziaădeăfran uzismeăînăsistemulă
lorălingvistic...ăLimbaănoastrăăeste,ăaparent,ăfoarteădeschisăălaănoutate,ămaiăalesăînă
palierulălexicului.ăÎnăfondăînsăăpareăcăăavemăoăstructurăămorfo-sintacticăăextremădeă
rezistentăălaă„vicisitudini”.ăFinalmente,ăeăoăfalsăăproblemă,ăînăopiniaămea.ă
România pare nevoită să se alinieze practicilor impuse de „politicile
corecte”. Trebuie să ne îngrijoreze climatul impus de „Political Correctness”?
România s-aăaliniat,ăformal,ămultorăpracticiăimpuse,ăînăultimiiădouăămiiădeă
ani.ă Suntemă înă continuareă aici,ă totă noi,ă dupăă ceă amă privit,ă fărăă mareă îngrijorare,ă
cumăatâ iăal iiăauăvenită iăauăplecat,ăpoateăcevaămaiăboga i...ă
Ce s-ar întâmpla dacă un profesor de latină din zilele noastre s-ar întâlni
cu un roman, s-ar înțelege?
Bineîn eles.ă Maiă interesantă ară fiă ceă s-ară întâmplaă dacăă s-ar întâlni cu un
dac...
Care sunt cele mai frecvente greșeli de limbă pe care le observați?
Ceeaăceăpoateăobservămăastăziăca fiindă„gre it”,ămâineăpoateădeveniănormăă
aă sistemului.ă Nuă ară stricaă săă fimă pu ină maiă relaxa iă înă pozi ionare,ă ceă s-ar fi
întâmplatădacăăAppendix Probi arăfiăfostăluatăpreaăînăseriosădeă colariiălatini?ăLimbaă
căreiaă noiă astăziă îiă spunemă românăă ară fiă sunată altfel.ă iă poateă ară fiă avută iă altăă
denumire.
Au influențat rețelele sociale major limba română?
Eă preaă timpuriuă săă neă pronun ăm.ă Oă anumităă influen ă,ă cuă siguran ă.ă
Majoră,săănuăexagerăm.
Câtă română vor ști copiii plimbați odată cu bagajele muncitorilor români
în Spania, Italia, Franța?
137
Totăatâtaăcâtăălatinăă tiauăcopiiiăcoloni tilorăromaniăsosi iăînăDacia.
Care sunt planurile dumneavoastră de viitor? Urmează o nouă carte?
Vârstaă î iă schimbăă inerentă planurileă iă priorită ile.ă Înă momentulă deă fa ăă oă
nouăăcarteăesteăeventualăjoculăsecundăoglindităcopiluluiănenăscut,ăîncă.
B2. 3. Citiți următorul fragment introductiv al unui roman

contemporan94 și apoi exprimați o opinie cu privire la o posibilă dezvoltare a
subiectului:
I. Ingredientele
- Domnule asistent. Trebuie într-adevără săă facemă cevaă pentruă aă reduceă

cheltuielileăinstituţiei.ă
Înă principiuă nuă puteamă fiă decâtă deă acordă cuă dilemaă şefuluiă de Catedră.ă
Prevăzător,ăamăreplicatăprompt:ă
- Speră căă nuă luaţiă înă considerareă săă îmiă micşoraţiă salariul.ă Esteă dejaă laă
minimum.ăNuăcredăcăăseămaiăpoate.
Şefulăîncremeniăcuăfurculiţaălaăjumătateaădistanţeiădintreăfarfurieăşiăbuzeleă
tremurânde. Probabil calculaă febrilă diferenţaă dintreă veniturileă noastre.ă Sauă poateă
doarăîşiăformulaăurmătoareaăconsideraţie.ăRostiădecis:
- Amăintratăodatăăînăcloset.
Dupăăcareăînfulecăăsănătosădinăfripturaăcuăsoté.ăEuăamăavutăunămomentădeă
ezitare. Prezumtiv niciunul dintre colegi nu auzise remarca. Sau preferau, cu
deosebităă delicateţeă gastronomică,ă săă oă ignore.ă Înă definitiv,ă fripturaă cuă sotéă era,ă
într-adevăr,ă delicioasă.ă Dară şefulă nuă eraă omulă jumătăţiiă deă măsură.ă Înghiţind,ă
continuă:
- Şiăînăclosetăcurgeaăapa,ădomnule!ăAmărevenitădupăăcâtevaăsăptămâni.ă(Nuă
seă puteaă ştiă dacăă înă intervalulă respectivă nuă maiă frecventaseă exclusivă respectivulă
perimetruăsauăîntreagaăinstituţie).ăApaăcurgeaăînăcontinuare,ădomnuleăasistent!ăPăiă
cumăsăănuăavemădeficităbugetar!
Era, într-adevăr,ă oă soluţieă inedită.ă Cuă siguranţăă căă rectorulă nuă oă luaseă înă
considerareă laă şedinţaă festivăă (sauă deă bilanţ,ă încăă nuă măă lămurisem)ă careă tocmaiă
avuseseălocăînăamfiteatrulăcelămaiăîncăpătorăalăUniversităţii.ăEădreptăcăălaănumitulă
eveniment s-aă precizată expresă căă întregulă sistemă deă canalizareă ală clădiriiă fuseseă
recondiţionat.ăSeăpare,ăfărăăunărezultatăsatisfăcător.ăÎnăacelămoment,ăfatal,ărectorulă
trecuă prină spateleă nostru,ă grăbită pentruă aă împărţiă amabilităţiă întreguluiă personală
reunitălaăcantină.ăŞefulăvăzuăoportunitateaăsupremă.
- Domnuleărector!ăEsteăinadmisibil!ăAmăintratăodatăăînăcloset.ăCurgeaăapa!ă
Nuă seă poate!ă Şiă aşaă personalulă deă întreţinereă şiă celă administrativă îlă depăşeşteă
numericăpeăcelăalăcadrelorădidactice.ăŞiănuăintrăăniciunulătoatăăziuaăînăclosetăsăăvadăă
cum curge apa!
94
Lucian Bâgiu, Bestiar. Salată Orientală cu universitari închipuiți,ăBucure ti,ăCarteaăRomânească,ă
2008, p. 7-13.
138
Amă încercat,ă inutil,ă săă acordă oă atenţieă cuă totulă neobişnuităă conţinutuluiă
farfuriei.ăÎnăacelămomentăvaăfiădevenităimposibilătuturorăcolegilorăsăănuăfiăasociată
sotéulă cuă anumiteă reminiscenţeă dintr-un perimetru specific – şiă specificată – al
instituţiei. Însăăniciunulănuăcutezăăsăăarunceăpriviriăînăafaraămeniuluiădeăsubăfigură.ă
Nuăştiuădeăce,ăamăavutăacutaăsenzaţieăaăuneiăintensităţiăaăefluviilorăpsihosomaticeă
care se manifesta într-unăacordăaltfelăgreuădeăregăsităîntreămembriiăCatedrei.ăNuăamă
remarcat ce vaăfiărăspunsărectorul.ăCelămaiăprobabil,ănimic.
Înătimpăceăpărăseamăcantinaămăăobseda,ăînăsubconştient,ăoăideeăstatornică.ă
CândăamăajunsăînăloculădeăadâncăăreculegereăşiătotalăăintimitateăalăUniversităţiiă –
nu,ănuăeăvorbaădespreăsalaădeălecturăăaăBibliotecii – amăconştientizat,ăinstantaneuăcuă
oă deplinăă uşurare,ă naturaă ideiiă recurente.ă Săă fiă fostă încăpăţânatulă izvoră diluvică laă
careă seă refereaă şefulă firicelulă careă curgeaă binevenită pesteă câtevaă pastileă chimiceă
pentruă aă îndepărtaă mirosulă specific?ă Cuă ună gestă deă încheiereă aă uneiă operaţiiă
stringente,ăamăînlăturat,ăconcesiv,ăipoteza.ăDarăziuaăeraădeparteădeăaăseăfiăîncheiat.
ÎnăCatedrăămăăaşteptaăProfesorulătitular.ăVârstaăîlăopriseădeălaăaăluaăparteălaă
festin.ă Înlăturându-şiă ochelariiă cuă ramăă groasă,ă prină careă analizaă cuă oă deosebităă
atenţieă uneleă însemnăriă ilizibile,ă îşiă întoarseă capulă căruntă cătreă mine,ă plescăiă deă
câtevaăoriăcuăaplomb,ădupăăcareămăăabordăăfrontal:
- Domnule asistent, ai mâncat bine?
Oă secundăă sotéulă îmiă străbătu,ă insinuant,ă consideraţiileă nerostite. Precaut,
măăhotărâiăasupraăvarianteiăambigue:ă
- Aţiăpierdutăunăadevăratăregal,ădomnuleăprofesor.ăŞefulăaăfostălaăînălţime.ă
Meniul s-aăasortatădeăminuneăconversaţiei.
Suspicios,ăProfesorulămăăscrutăăcuăatenţie.ăBănuitor,ănuăinsistă.ăÎiăeram,ăoă
datăăînăplus,ărecunoscător.ăTactulăsăuăeraădesăvârşit.
- Măăbucur.ăAşăaveaăoărugăminteălaădumneata.
Eraărândulămeuăsăăîlăscrutezăcuăsuspiciune.ăÎnămodăobişnuitănuăaveaăniciăoă
rugăminteă pentruă mine,ă fiindă perfectă conştientă deă interesulă – limitat – pe care îl
acordamădisciplineiăalăcăreiătitularădânsulăseăaflaăprinăvocaţie,ăiarăeu,ădinăîntâmplare.ă
Relaţiileănoastreăprofesionaleănuăpurtauăurmăădeăechivocăşiăputeauăfiăconsiderate,ă
prinăurmare,ăperfecte.ăOăvagăăintuiţieăaăperfectibilităţiiălorăîmiăcreăăunămomentădeă
nesiguranţă.ăConciliant,ăProfesorulăseăgrăbiăsăămăăliniştească:
- Nu e nimic serios. Doar te-aşărugaăsăăîmiăredacteziăpeăcomputerătematicaă
şiă bibliografiaăexamenuluiădumitaleă deă titularizareă caăasistent.ă Doamnaă Decană miă
le-aăcerutăacumădouăăsăptămâni.
Cum săă îiă fiă spusă Profesoruluiă căă esteă ziuaă înă careă împlinescă douăzeciă şiă
patruădeăaniăşiăcăăsuntăaşteptat,ădeăbunăăseamă,ăacasă?ăResemnat,ăamăîntinsămânaă
cătreăînsemnărileăilizibile.
- Desigur,ădomnuleăProfesor.ăCuăceaămaiămareăplăcere.
Aşezată înă faţaă computeruluiă măă treziiă confruntată cuă ună severă examenă deă
conştiinţă:ă săă fiă fostă deă vinăă doară scrisulă tremurat,ă minuscul,ă stenografic,ă ală
septuagenarului Profesor, sau, într-adevăr,ă dupăă doiă aniă înă careă jucasemă rolulă
ridicolăşiăfalsădeăcoordonatorăalăseminariilorăunei discipline anoste, eu tot nu eram
înăstareăsăărecunoscănumeleăautorilorăşiăalăoperelorădinăbibliografiaăfundamentală?ă
139
Înă acelă momentă îmiă sunăă telefonulă mobil.ă Uimit,ă citeamă numeleă doamneiă Decan.ă
Hotărât,ăpăreaăaăfiăoăziăfărăădeăsfârşit.
- Alo, doamna Decan?ămăătreziiăîntrebândăcuăstângăcie,ăsperând,ăabsurd,ăcă,ă
poate....
- Da. Mi-amă amintităcăăastăziă esteă ziuaătaă şiă doreamăsăăîţiă spună„laă mulţiă
ani”.ăTeărogăsăămăăscuziăcăăteăsunăatâtădeătârziu,ădarăvroiamăneapăratăsăăîţiătransmită
gândurile mele bune.
Ei, laăastaănuămăăaşteptam.ăEra,ăpractic,ăprimaădatăăcândădoamnaăDecanămăă
sunaădânsaăpeămine.ăNuăştiamăexactăcumăsăăreacţionez.
- Văămulţumesc,ăamăarticulatălaconic.ă
Totădânsaăaflăăoăcontinuareăfirească:
- Eştiăacasă,ămăăgândesc.
Întrezărindăoăşansăănesperatăăspreăa-mi manifesta preocuparea – altfel total
inexistentăă – pentruă obiectulă activităţiiă meleă profesionale,ă interveniiă hotărât,ă cuă oă
voceăautoritară:
- Nu,ă doamnaă Decan.ă Suntă laă Catedră,ă cuă domnulă Profesor,ă hotărâmă
tematicaăşiăbibliografiaăpentruăexamenul de titularizare.
Laă celălaltă capătă ală undeloră electronice,ă tăcere.ă Deă abiaă acumă trăiiă oă
oarecareănelinişteăexistenţială.ăEădreptăcă,ăformal,ăeraăpuţinădeplasatăsăăîiăcomunică
euădoamneiăDecanăcăătocmaiăîmiăconfigurezăposibileleăsubiecteăpentruăunăconcursă
imparţial.ă Peă deă altăă parteă măă simţeamă vagă disculpată întrucâtă oricumă majoritateaă
autorilorăîmiărămâneauăcompletănecunoscuţi.ăPrinăurmare,ăimparţialitateaăsubzista.ă
Însăă argumentul,ă nuă îlă puteamă admiteă public.ă Aveamă oă dilemă.ă Doamnaă Decană
rezolvăălaconicăsituaţia.
- Am întocmit-o eu. Spune-i,ăteărog,ădomnuluiăProfesorăcăătermenulălaăcareă
aceastaătrebuiaăpredatăălaărectoratăaătrecutădemult.ăNuăamăavutăîncotro.
Nuă ştiuă deă ce,ă dară parcăă măă simţiiă uşurată aă douaă oarăă înă aceaă zi.ă Maiă
rămâneaă oă problemă:ă domnulă Profesor. Cu gândul la universul familiar al
căminului,ăîmiăluaiăinimaăînădinţi.
- DomnuleăProfesor,ăştiţi,ănuămaiăesteănecesarăsăăintroducemăpeăcomputeră
aceastăălistă.ăOăaltaăaăfostădejaăînaintată.
Cuă gesturiă largiă Profesorulă îşiă îndepărtăă ochelarii,ă plescăi de câteva ori –
ticulă ajunseseă săă facăă parteă dină personalitateaă domnieiă saleă – cântăriă atentă
schimbareaădeăsituaţie,ădupăăcareăseădecise.
- Foarteăbine.ăDomnuleăcoleg,ăaşămaiăaveaăoărugăminte.
Perspectivaăreveniriiăacasăăseăîndepărtaăîntr-un ritm alert. Hotărât,ănuăeraăoă
ziăliniştită.
- TeărogăsăămăăînsoţeştiămâineălaăTribunal.
În acel moment, instantaneu, îmi reveni în minte – şiănuănumaiă– sotéul de
laăprânz.ăCuăoăvagăăsenzaţieădeădisconfortăînăzonaăpalatuluiăfonatoră – cum s-ar fi
exprimat Profesorul – reuşiiăsăăarticulezăsfârşit:
- Desigur,ădomnuleăProfesor.ăCuăceaămaiămareăplăcere.
Înădrumăcătreăieşire,ăvenerabilulămeuăcolegămaiăadăugă:
- Şiălaămulţiăani,ădomnuleăasistent.ăÎmplineştiăoăvârstăăfrumoasă.ă
140
Indiscutabil,ăeraăfăcutădintr-oăaltăăplămadă.ăEuăniciăacumănuăştiamăînăceăziă
aăanuluiăseănăscuseăProfesorulămeuătitularădeădisciplină,ăalăcăruiăasistentăfusesem,ă
printr-o întâmplare, în ultimii doi ani. Brusc, mi-am dorit – aăcâtaăoară?ă– ca etapa
studenţieiăsăăfiăduratăilimitat.ăEra,ăoricum,ămaiălipsită de echivocuri.
1.ă2.ăExerci iiăpentruăîn elegereaăoral

B2.ăPotăsăăînţelegăconferinţeăşiădiscursuriădestulădeălungiăşiăsăăurmărescăchiarăşiăoă
argumentareă complexă,ă dacăă subiectulă îmiă esteă relativă cunoscut.ă Potă săă înţelegă
majoritateaă emisiuniloră TVă deă ştiriă şiă aă programeloră deă actualităţi.ă Potă săă înţelegă
majoritatea filmelor în limbaj standard.
B2. 1. Textul pe care îl veți audia este un fragment din scriptul unei
emisiuni de actualități. Identificați care sunt subiectele informațiilor transmise,
referitoare la: vechimea orașului, împrejurările/ circumstanțele descoperirii,
localizarea orașului, descrierea orașului/ a caselor, vechimea scrierii.
Descoperireădeăsenza ieăînăjude ulăHunedoara.ă

Unăora ăimens,ămaiăvechiădecâtăpiramideleăegiptene,ă
g sităpeătraseulăautostr ziiăSibiuă– N dlac96
de Lucian Paulescu
Arheologiiăromâniăauăfăcutăoădescoperireădeăsenza ieăînăjude ulăHunedoara!ă

Aici a fost descoperităunăora ăimens,ăcelămaiăvechiădinăTransilvania,ă iăchiarămaiă
vechi decât piramidele egiptene! De cele mai multe ori, arheologii români au
ocaziaădeăaădescoperiăistoriaăRomâniei,ăascunsăăsubăstraturiădeăpământ,ădoarăcândă
autorită ileăvorăsăămaiăconstruiascăăuna-alta.ăEsteă iăcazulăceluiămaiăvechiăora ădină
Transilvania,ă ridicată peă laă anulă 4.200ă î.Hr.,ă înainteă săă aparăă piramideleă dină Egiptă
(2.630 – 2.611ă î.Hr.).ă A ezareaă aă fostă descoperităă înă timpă ceă muncitoriiă săpauă
pentruă amenajareaă autostrăziiă Sibiu-Nădlac.ă Situlă aflată înă Turda ,ă Hunedoara,ă seă
întindeă peă 100ă deă hectare,ă areă fortifica ii,ă cartiere,ă iară printreă ruineă auă fostă găsiteă
multeă vaseă iă statueteă valoroase.ă „Unăsistemă deă apărareă dină aceaă vreme,ă peă oăa aă
mareă suprafa ă,ă nuă s-a putut cerceta în Europa:ă costăă foarteă mult.ă Noiă amă avută
aceastăă ansăă datorităă autostrăzii”,ă aă declarată Sabină Adriană Luca,ă coordonatorulă
cercetărilor.ăDeăinteresăesteă iăarhitecturaăcaselorădinăacestăora :ă„caseăimenseă iăcaă
înăl imeă iă anvergură,ă cuă podinaă suspendată”.ă Altfel spus, din cauza deselor
inunda iiăcareăafectauăperimetrul,ăoameniiă i-au construit case suspendate, pe stâlpi
95
96
Cf. https://www.ziuadevest.ro/descoperire-de-senzatie-in-judetul-hunedoara-un-oras-imens-mai-
vechi-decat-piramidele-egiptene-gasit-pe-traseul-autostrazii-sibiu-nadlac/, accesat la 13 mai 2018.
141
imen iădeă6-8ă metri.ăInunda iileăafectauăînsăăpivni eleă iăvetreleăcareăseăgăseauălaă
nivelulăsolului,ăa aăcăăa ezareaăeraărefăcutăădupăăcalamită iăaleănaturii.ă
Civiliza ieiă Turda ă îiă apar ineă iă ceaă maiă vecheă scriereă dină lumeă
(aproximativ 7.000 de ani). Esteăvorbaădespreăcelebreleătăbli eădeălutădescoperite,ăînă
anulă 1961,ă laă Tărtăria,ă localitateă situatăă întreă Albaă Iuliaă iă Oră tie.ă Acesteaă suntă
inscrip ionateă cuă semneă asemănătoareă cuă celeă aleă scrieriiă sumeriene,ă dară cuă celă
pu ină oă mieă deă aniă maiă vechiă decâtă oriceă alfabet.ă Scriereaă aă rămas,ă deocamdată,ă
nedescifrată.
B2. 2. Textul pe care îl veți audia este un fragment dintr-o conferință.

Formulați o posibilă temă generală a conferinței și extrageți din conferință
câteva idei principale referitoare la localizare, sanctuare, așezări civile, destinul
cetății după cucerire.
Sarmizegetusa Regia 97
Sarmizegetusa Regia (cea regească)ă aă fostă capitalaă iă celă maiă importantă

centruă militar,ă religiosă iă politică ală statului dac înainte de războaieleă cuă Imperiulă
Roman.ă Aă fostă nucleulă unuiă sistemă defensivă strategică formată dină aseă fortăre e
daciceă dină Mun iiă Oră tiei, folosit de Decebal pentruă apărareă contraă cuceririi
romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădi teaă Muncelului
din jude ulăHunedoara.
ToponimulăSarmizegetusaăaăapărutăînăinscrip iileăanticeă iălaăautoriiăanticiă
(pânăă înă sec.ă ală VII-lea)ă iă înă alteă varianteă (cuă inscrip ionareă înă elină iă latină):
Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica)
Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost
păstratădoarăînăvariate forme fonetice ale limbilor greacă iălatină.
DupăăcucerireaăDacieiă iăînglobareaăeiăînă Imperiul Roman, capitala a fost
mutatăă laă Ulpia Traiana (Sarmizegetusa),ă aflatăă laă pesteă 40ă deă kmă depărtare.ă
Ruineleă cetă iiă daciceă Sarmizegetusa Regia au fost incluse pe lista patrimoniului
cultural mondial UNESCO.
CetateaădeăpeăDealulăGrădi teiăesteăceaămaiămareădintreăfortifica iileădacice.ă
Aflatăă peă vârfulă uneiă stânci,ă laă 1.200ă deă metriă înăl ime,ă fortărea aă aă fostă centrulă
strategic al sistemului defensiv dac din Mun iiăOră tiei iăcuprindeaă aseăcitadele.
Fortărea a,ă ună patrulateră alcătuită dină blocuriă masiveă deă piatrăă (murus
dacicus),ăaăfostăconstruităăpeăcinciăterase,ăpeăoăsuprafa ăădeăaproximativă30.000ăm².ă
Sarmizegetusaă con ineaădeă asemeneaă oă zonăă sacră.ă Printreă celeă maiăimportanteă iă
mari sanctuare circulareădaciceăseăaflăă iăCalendarulăCircular.
Zidulă cetă iiă aveaă 3ă mă grosimeă iă oă înăl imeă deă aproximativă 4ă – 5 m în
momentulăfinalizăriiăconstruc ieiălui.ăDeoareceăzidulăcareăîngrăde teăoăsuprafa ăădeă
circaă3ăhaăesteăconstruităînăa aăfelăîncâtărespectăămarginileăînăl imii,ăcetateaăareăoă
configura ieămaiăneobi nuită,ădeăhexagonăcuălaturileăinegale.ăÎnăapropiere,ăspreăvest,ă
97
Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusa_Regia, accesat la 13 mai 2018.
142
seăaflă,ăpeăoăsuprafa ăădeă3 km,ăoăîntinsă a ezareăcivilă,ăînăcareăseăobservăăfoarteă
multeălocuin e,ăateliere,ămagazii,ăhambare,ărezervoareădeăapă.ăLaă100ădeămetriăspreă
est,ăînădreptulăpor iiăcetă ii,ădinăacela iăpunctăcardinal,ăseăaflăăsanctuarele,ăcareăauă
formeă iămărimiăvariate.ăSanctuareleăerauăsituateăpeăoăterasă,ăcareăfuseseălegatăădeă
poartaă amintităă anterioră printr-ună drumă pavat.ă Nuă seă tieă dacăă erauă apteă sauă optă
sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpulăostilită iloră
iă nuă seă poateă apreciaă dacăă eraă ună singură sanctuară mareă sauă douăă maiă miciă
construiteă foarteă aproape.ă Sanctuareleă circulareă suntă doară două.ă Seă remarcăă iă
pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc.
Obiecteleă deă dimensiuniă reduse,ă găsiteă laă Grădi teaă Munceluluiă suntă deă formeă iă
dimensiuniă diferite.ă Iesă înăeviden ăă ună vasă cuă oăinscrip ieăcuă litereă aleă alfabetuluiă
latin, „DECEBALVS PER SCORILO”,ăni teăblocuriădeăcalcarăcuă litereăgrece ti iă
monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.
Civilii locuiauăpeălângăăfortărea ă,ăpeăteraseleăconstruiteăînăjosulămuntelui.ă
Nobilimea dacicăăaveaăapăăînăreziden eleălor,ăadusăăprină eviăceramice.ăInventarulă
arheologicăgăsitălaăsitădovede teăcăăsocietateaădacică aveaăunăstandardăînaltădeăvia ă.
Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul
Roman înătimpulădomnieiăîmpăratuluiăTraian.ăDupăăînfrângereaădacilor,ăcuceritoriiă
auă stabilită oă garnizoanăă militarăă acoloă iă auă începută săă dărâmeă cetatea.ă Nouaă
capitalăă romană,ă Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost
construităălaăoădistan ăădeă40 km de Sarmizegetusa Regia.
B2. 3. Textul pe care îl veți audia este un fragment din scriptul unei
emisiuni tv. Care este tema generală a emisiunii? Identificați cel puțin trei
informații esențiale, referitoare la vechime, picturi și localizare / împrejurimi.
PovesteaăbisericiiămedievaleădeălaăDensu ,ă
ridicat ăpesteăruineleăunuiătempluăp gânăalăromanilor98
deăDanielăGu ă
ÎnăbisericaădinăDensuş,ăslujbeleăseăţinăneîntreruptădeăşapteăsecole.ăZidurileă
lăcaşuluiă deă cultă auă fostă construiteă dină rămăşiţeleă fostuluiă oraşă Ulpiaă Traianaă
Sarmizegetusa.ăIstoriciiăsusţinăcăăbisericaădinăDensuş aăfostăridicatăăpeăruineleăunuiă
templuăînchinatăzeuluiăMarte,ăînăaltarulăcăruiaăromaniiăaduşiăînăDaciaăobişnuiauăsăă
facăăsacrificii.ăPreotulăAlexandruăGherghel,ăcelăcareăslujeşteădeăaproapeă14ăaniăînă
bisericaădinăpiatră,ăspuneăcăăloculăbisericiiăpoartăăurme mult mai vechi: ale dacilor
careăauăstăpânităpesteăţinuturileăSarmizegetuseiăşiăauăavutăpropriileăaltareăînchinateă
luiăZamolxe.ăDacăăîiăîntrebiăpeăsăteniiădină araăHaţeguluiădespreăbisericaălor,ăuniiă
îţiăvorăspune,ăîncredinţaţiădeăpoveştileăcuăcareăauăcrescut,ăcăălăcaşulăaăfostăridicată
„deăurieşi”.ăÎnăzidurileăbisericiiădeălaăDensuşăauăajunsăblocurileădeăcalcarădinăfostulă
98
Cf. http://adevarul.ro/locale/hunedoara/biserica-densus 151814c39053c7dd83f65688d/index.html,
143
oraşă daco-romană Ulpiaă Traianaă Sarmizegetusa.ă Peă pereţiiă vechiă străjuiescă picturiă
bizantine vandalizate în trecut de cotropitorii turci, care le-auă scosă ochiiă sfinţiloră
pictaţi,ă dară şiă icoaneă stranii,ă careă îlă înfăţişeazăă peă Mântuitoră înă costumă populară
românescăsauăpeăapostolulăTomaăînătimpulăschingiuiriiăsale.ăDeşiăniciăînăprezentănuă
esteăclarăădataălaăcareăaăfostăconstruităăbiserica,ăcertăesteăcă,ăînăultimiiăpesteă700ădeă
ani,ă înă Densuşă auă fostă ţinuteă neîntreruptă slujbe,ă iară loculă esteă considerată ceaă maiă
vecheă bisericăă româneascăă dină piatră.ă Lăcaşulă deăcultă dină Densuşăeă situatălaă zeceă
kilometriă deă Haţeg,ă înă apropiereaă şoseleiă Haţegă – Caransebeş.ă Bisericaă aă fostă
ridicatăăpeăunădealăşiăeăînconjuratăădeăunăcimitirăvechi,ăînăcareămorminteleăsăteniloră
şiă aleă preoţiloră careă auă slujită aiciă suntă învecinateă cuă pietreă funerareă antice.ă Deă
orânduireaă eiă seă ocupăă părinteleă Alexandruă Gherghel.ă Preotulă locuieşteă într-o
căsuţăă construităă înă vecinătateaă bisericiiă şi,ă laă oriceă orăă aă zilei,ă îiă întâmpinăă peă
turişti.ă „Iă s-aă dusă vesteaă bisericiiă deă laă Densuşă şiă deă astaă vină aiciă credincioşiă deă
pesteă tot,ă români,ă dară şiă mulţiă unguri,ă italieni,ă baă chiară şiă indieniă sau japonezi“,
spuneă Alexandruă Gherghel.ă „Bisericaă deă piatrăă îţiă dăă ună sentimentă deă linişteă şiă
parcăăteăumpleădeăenergie.ăAmăurcatălaăeaăpeăpotecă,ătrecândăprintreăcrucileăvechi,ă
printreă copaciiă înfloriţi.ă Amă văzută înă jurulă eiă păşunileă şiă livezileă înverzite, iar în
depărtareăRetezatulăacoperităîncăădeăzăpadă,ăamăsimţităaerulăproaspătăalăloculuiăşiă
amăadmiratăconstrucţiaăcareăesteăincredibilăăşiăicoaneleădinăinterior”, spune Alina
Stamateă(31ădeăani),ăunulădintreăturiştiiăveniţiădinăCluj-NapocaălaăDensuş.
144
 Curs 2
B2.ăPoateăcitiăcuăunămareăgradădeăautonomieăadaptândămodulă iăvitezaădeălecturăălaă
texteă iă obiectiveă diferiteă iă folosindă selectivă precizărileă potrivite.ă Posedăă ună
vocabularădeălecturăăvastă i activ,ăînsăăarăputeaădificultă iăcuăuneleăexpresiiămaiărară
întâlnite.
B2. 1. Citiți următorul interviu și faceți un rezumat al informațiilor

conținute. Formulați o opinie personală în privința interviului.
Unăuniversitarăalbaiulianăpred ălimbaăromân
la o universitate din Norvegia.
InterviuăcuăLucianăBâgiu,ăscriitorăşiăuniversitarădinăAlbaăIulia100
- CeăcautăăunăalbaiulianăînăNorvegia,ăcaăuniversitar?
- CredăcăăvreiăsăăştiiăcumădeăamăajunsălaăCerculăPolarădeăNordăşiădacăănuă
cumvaăpredauălimbaăromânăărenilorăsamiă(dacăăleăspuiălaponiăs-arăputeaăsupăra,ănuă
e politically correct),ăluminaţiăfiindădeăauroraăboreală.ăÎncercăsăăîţiărăspundăcâtămaiă
completăşiămai tehnic la întrebare.
Lectoratulă deă limbaă românăă deă laă Trondheimă aă fostă înfiinţată înă dataă deă 5ă
iunie 2008, prin acordul semnat, la Ambasada României la Oslo, prin ospitalitatea
ExcelenţeiăSaleăCristianăIstrate,ăîntreăInstitutulăLimbiiăRomâne,ăreprezentat de d-na
directoră Ionelaă Dabijaă şiă Norgesă Teknisk-Naturvitenskapelige Universitet
(NorwegianăUniversityăofăScienceăandăTechnology),ăreprezentatăădeăprof.ăuniv.ădr.ă
ArneăHalvorsen,ăşefulăInstituttăforămoderneăfremmedspråkă(DepartmentăofăModernă
Foreign Languages).
Laănivelăacademic,ăinteresulămanifestatădeăparteaănorvegianăăseăexplicăăînă
bunăămăsurăăprinăfaptulăcăăprof.ăuniv.ădr.ăArneăHalvorsenăesteăunăfinăcunoscătorăală
limbii,ăliteraturiiăşiăculturiiăromâne,ăautorăalăprimuluiădicţionarăromâno-norvegian
(care conţineă 25.000ă deă cuvinte,ă fiindă reeditată înă anulă 2008ă deă cătreă Polirom).ă
Instituttăforămoderneăfremmedspråkăpuneălaădispoziţiaălectoratuluiădeălimbaăromânăă
unăbirouăcareăareăînădotare,ăprintreăaltele,ăcomputerăconectatălaăinternet,ăintranetăşiă
imprimantă,ătelefonăcuăconexiuneăinternăăşiăexternă,ălaptopăprecumăşiăinstruireaăînă
cunoaştereaălimbiiănorvegiene.
Oă contribuţieă esenţialăă oă areă deă asemeneaă reprezentanţaă diplomaticăă aă
RomânieiăînăRegatulăNorvegiei,ăprinăimplicareaăgeneroasăăaăConsululuiăOnorificăal
99
100
Înă „Informa iaă deă Alba”,ă 23ă aprilieă 2009,ă reprodusă în Lucian Vasile Bâgiu, Despre Sebastian,
Sorescu, Dosoftei, Derrida și limba română,ăIa i,ăTipoMoldova,ă2016,ăp.ă451-456, accesat în 7 aprilie
la http://lup.lub.lu.se/search/ws/files/24360739/Despre_Sebastian_Sorescu_etc.pdf
145
României la Trondheim, domnul Terje Roll Danielsen, distins om de afaceri
norvegian.
Institutt for moderne fremmedspråk al Norges Teknisk-
Naturvitenskapeligeă Universitetă areă oă îndelungatăă tradiţieă aă studieriiă limbiloră
engleză,ă francezăă şiă germanăă inclusiv laă nivelă doctoral,ă acestoraă adăugându-li-se
studiiă europeneă laă nivelă deă licenţă,ă limbaă spaniolăă – cursă deă ună an,ă precumă şiă
moduleădeălimbăăfranceză,ăgermană,ăspaniolă,ăitaliană,ăjaponeză,ărusă.ăÎnăianuarieă
2009ă(semestrulădeăprimăvară)ăaădebutatăşiăcursul opţionalădeălimbaăromână.ăCursulă
esteă destinată studenţiloră tuturoră specializăriloră şiă esteă împărţită înă Românăă 1ă şiă
Românăă 2,ă fiecareă avândă câteă 7,5ă crediteă şiă presupunândă verificăriă peă parcursă
(examinareăoralăăşiădictare)ăşiăcâteăunăexamenăfinalăscrisădeăpatru ore. În semestrul-
pilotă ală acestuiă curs,ă studenţiiă norvegieniă auă manifestată ună interesă real,ă optândă
pentruăstudiulăinedităalăacesteiălimbiăcursanţiădeălaăoămareăvarietateădeăspecializăriă
deălicenţă,ăînăspecialălingvistică,ădarăşiăliteraturăăeuropeană, studii politice, media,
infrastructurăădeămediu,ătehnologie.
- DeăceăNorvegia?ăMăăgândescălaăfaptulăcăăceiăcareămergăînăOccidentăalegă
Anglia,ăOlanda,ăGermania,ăFranţa,ăSUA.ă
- Poateătocmaiădeăaceea.ăDintreăţărileăenumerateădeătineă(deăceănuăaiăinclusă
şiă Canada?)ă unaă singurăă m-ar atrage imaginar, Anglia, dar aici sunt desigur
subiectivă şi,ă deă altfel,ă eă posibilă săă fiuă cruntă dezamăgit.ă Opţiuneaă meaă pentruă
RegatulăNorvegieiăeste,ăcaămaiămereuăînăviaţă,ăoăcombinaţieădeăfascinaţieăpersonalăă
şiăpragmatismăobiectiv.ăAmăavutădintotdeaunaăoăconsideraţieăaparteăpentruămodelulă
(înă specială social)ă propusă lumiiă deă ţărileă scandinaveă şiă potă spune,ă acum,ă căă
aşteptărileă nuă auă fostă delocă simpleă amăgiriă şiă dulciă iluzionări,ă baă dimpotrivă,ă
realitatea de aici este cu mult superioarăăaăceeaăceăcunoaştemăînăţarăă(Norvegiaăesteă
statulăcuăcelămaiăridicatăindiceăalădezvoltăriiăniveluluiădeătrai,ăprobabilăunulădintreă
motiveleăpentruăcareăcetăţeniiăacesteiaăauărespins,ăpânăăînăprezent,ăpropunereaădeăaă
deveni membri ai Uniunii Europene).ăAmăezitatăsăăplecă(sauăsăăîncercăsăăplec)ăînă
cadrul altor lectorate în lume, dar când s-a ivit oportunitatea Trondheim mi-am
depusădosarulăcuăsufletulăîmpăcat.ăNuăesteăînsăăchiarăatâtădeăuşorăcumăpoateăsăăparăă
laăprimaăvedere,ăînăsensulăcăădeăplecată– tragiăaerăînăpieptăşiădecolezi,ăgreulăîncepeă
dupăă aceea,ă deălaăaterizareă încolo.ă Luândătotulă deă laăzeroă absolut,ă aici,ă potă spuneă
acum,ădupăăcinciăluni,ăcăăamăstabilităunăcapădeăpodănotabil.ăPrinăurmare,ăjacta alea
est.
- Deă ceă pleacăă universitariiă româniă în Occident?ă Nuă existăă oă mulţumireă
faţăădeăceăseăîntâmplăăacasăăsauăfaţăădeăceăesteăaici?
- Aprecieză răspunsulă implicit.ă Nuă esteă cazulă săă facă euă ună rechizitoriuă ală
sistemuluiăuniversitarăromânesc.ăDeăaltfel,ăînăsecundaăimediatăurmătoare,ăcorulăară
replica antifonică(săăneăimaginămă– doar? – a fi personajele unei tragi-comedii)ăcăă
nuăsuntăeuăînămăsurăăsăăemităjudecăţiădeăvaloare.ăÎnsăăevidenţeleăvorbescădeălaăsine,ă
pentruă cineă vreaă săă leă observe.ă Dupăă umilaă meaă opinie,ă privindă şiă comparativ,ă aşă
îndrăzniăsăăconstatăcăăsistemulăuniversitarăromânescănuăesteăniciăprofesionist,ăniciă
competitiv.ăPeădeăaltăăparte,ănuătoţiăuniversitariiăromâniăpleacăăînăOccident,ăciădoară
ceiă careă voră şi,ă maiă ales,ă ceiă careă pot.ă Printreă prevederileă legaleă injusteă şiă careă
146
conduc la deficienţeă majoreă remarcă înă modă negativă promovabilitateaă cadruluiă
didactică universitară înă primulă rândă nuă peă criteriulă calităţiiă şiă ală performanţeiă
profesionale, ci al vechimii în câmpul muncii, factor care conduce inexorabil la
plafonareă şiă chiară laă faliment.ă Apoiă existăă oă discrepanţăă enormăă şiă preaă adeseoriă
slabăjustificabilăăîntreă salarizareaă oferităă unuiă profesoră universitară şiă unuiă asistentă
universitar,ă oă injustiţieă cuă atâtă maiă mareă cuă câtă fondulă nuă dubleazăă întotdeaunaă
forma. Nu în ultimul rând trebuie amintiteăcondiţiileădeăaăprofesa,ărizibileăînăţarăăînă
comparaţieăcuă celeă dină Occident,ă dacăă esteă săă măă referă doară laăfondulă deă carteăală
bibliotecilorăprecumăşiălaăoportunitateaădeăaăpublicaăînărevisteăîntr-adevărărelevante.ă
Înă fine,ă studentulă optează,ă înă Occident,ă săă îţiă fieă discipolă pentruă căă areă ună reală
interesăînăceeaăceăîiăoferiăintelectual,ăşiănuădoarăpentruăaăobţineăoădiplomăăpompoasăă
– şiădurerosădeăinutilă.ăŞi,ăsăănuăuităm,ăstatutul:ăunăuniversitarăînăOccidentăesteăună
intelectual deservit de personalul administrativăşiănuăinvers.ăAmăamintitădoarăuneleă
dintreărealităţileăobiectiveăşiăoficiale,ărestulăeătăcere.ă
- Cumă seă materializeazăă prezenţaă taă acolo?ă Prină cursuri,ă cărţi,ă poezii,ă
romane?
- Informalăîţiăpotăspuneăcăănuădeăpuţineăoriănoviciiănorvegieniăîn ale limbii
române m-auă uimită cuă întrebăriă careă depăşeauă ţintaă lecţieiă deă zi,ă deă genul:ă deă ceă
esteă „copiii”ă cuă treiă deă „i”ă (laă aceastăă întrebareă nuă puţiniă români,ă uniiă studenţiă
filologi,ă mediteazăă mereuă îndelung);ă careă esteă subiectulă înă propoziţiaă „Eiă îiă plac
merele.”?;ă „doamnei”ă esteă înă cazulă genitiv?ă Astaă înă condiţiileă înă careă morfologiaă
limbiiă româneă esteă ună adevărată coşmară faţăă deă ceaă aă limbiiă norvegieneă (amintescă
doarăconjugareaăverbuluiălaăindicativăprezent,ăpentruăcareănorvegianaăareăoăsingurăă
formă iarăromânaă zeci,ăînăfuncţieădeă terminaţiaăinfinitivului;ă deă asemenea,ă modulă
conjunctiv,ă oă prezenţăă elementarăă aă limbiiă române,ă dară cvasiinexistentă înă
norvegiană;ă prină comparaţieă cuă acestea,ă dublaă negaţieă „niciodatăă nu”ă aă verbului,ă
deşiă perfectă ilogică,ă aă fostă însuşităă „enă passant”).ă Destul.ă Întreă activităţileă
extracurriculareă desfăşurateă înă cadrulă lectoratului,ă pentruă promovareaă culturiiă şiă
civilizaţieiă româneştiă înă rândulă studenţiloră norvegieni,ă amintescă înă primulă rândă
serile de film românesc.
- Când te veiăîntoarceăacasă?ăÎţiăveiăreluaăpostulălaăUniversitate?
- Deăacumădepindeăînămaiămicăămăsurăădeămine.ăMandatulăunuiălectorădeă
limbaăromânăăînăstrăinătateăeste,ăconformăprevederilorălegale,ădeăminimumătreiăaniă
şiămaximumăşase,ădupăăîndeplinireaăcăruiaălectorul se întoarce la postul de unde a
fostădetaşatălaăplecare.ăÎmiăesteăgreuăsăăapreciezăceăseăvaăîntâmplaăexactăpesteăatâţiaă
ani,ă însăă pentruă momentă măă simtă foarteă bineă laă Trondheim,ă amă satisfacţiiă
profesionaleă fărăă precedentă şiă amă pornită peă ună drumă lungă deă careă mulţiă îşiă leagăă
mariă speranţe.ă Am,ă aşadar,ă oă responsabilitateă delocă neglijabilăă peă careă înţelegă săă
mi-oăasumălaăjustaăeiăvaloare.ăÎnărest,ăviaţaăvaădecideăpentruănoiătoţi.
- Cumă suntă percepuţiă româniiă înă Norvegia?ă Sauă universitariiă români?ă Ceă
ştiuăeiădespreăRomânia,ădespreăculturaăromânească?
- Pe cât de exotic este Regatul Norvegiei pentru România, pe atât de
necunoscutăăeste,ăînăprincipiu,ăceaădinăurmăăpentruănordici.ăUniversitariăromâniănuă
preaă suntă peă aici,ă deşiă personalulă academică esteă extremă deă cosmopolit.ă Decâtă săă
147
înşirăplatitudini,ămaiăbineăsăăpunctezăcâtevaăsurprizeăplăcute.ăLaăprimulămeuăcurs,ă
luni,ă12ăianuarieă2009,ălaăoraă8.15,ăînăsalăăeraăunădomnălaăvreoă50ădeăaniăcareăs-a
prezentată politicosă şiă mi-aă cerută acordulă săă asisteă laă cursuri,ă el nefiind student.
Motivul?ă Areă caă prieteniă oă familieă din..ă Berghin,ă jud.ă Alba!ă Inutilă săă îţiă spună
stupefacţiaăreciprocăă(neăcăutamăcunoştinţeăcomuneădinăSebeş).ăApoiăprof.ăuniv.ădr.ă
Arneă Halvorsen,ă şefulă Instituttă foră moderneă fremmedspråk,ă aă fostă sărbătorit în
februarie printr-unăprânzăfestivăcuăocaziaăîmpliniriiăaăşaptezeciădeăani.ăDeschidereaă
reuniunii mai mult decât amiabile au asigurat-o patru tinere doamne din personalul
administrativă ală Departamentului,ă careă auă dansată (impecabil)ă oă bănăţeană,ă
îmbrăcateăfiindăînăcostumeăpopulareămaramureşeneă(inclusivăopinci).ăÎnchidereaăaă
fostă asiguratăă (şiă prelungită)ă deă ţuicaă deă Maramureşă (seă cuvineă a-i spune atunci
palincă).ăŞiăsuntemălaăcinciăsuteădeăkilometriădoarădeăCerculăPolar…ăÎnăceeaăceăîiă
priveşteă peă studenţi,ă le-auă fostă înmânateă materialeă promoţionaleă cultural-artistice
despreă Româniaă înă limbaă engleză,ă DVD-uriă şiă broşuriă referitoareă laă provinciileă
istoriceăaleăţării,ăpuseălaădispoziţieădeăAmbasadaăRomânieiălaăOslo.ăNuăînăultimulă
rând, li s-a oferit posibilitateaădeăaălecturaăuneleăopereăliterareăromâneşti,ătraduseăînă
limbaănorvegiană.
- Cândăvaăapăreaăviitoareaătaăcarte?
- Deocamdatăăamăajunsăpeăoăinsulă.ăCândăvoiăaruncaăunărăvaşăînăoceanăştiuă
doar valurile.
Lucian Bâgiu,
22 ianuarie 2009, Trondheim, Norge
A consemnat Iulian Brok
B2. 2. Citiți următorul fragment introductiv al unei povești 101 . Notați

cuvinte și expresii pe care nu le înțelegeți sau scrise incorect. Cu ajutorul
dicționarului și al profesorului lămuriți sensul. Apoi formați propoziții cu aceste
cuvinte și expresii noi.
Şiăiat-oăpeăSânzianaăînăLumeaăPoveştilor.ă
- Vai,ădarăcumăamăajunsăaici?ăseăgândi,ănedumerită,ăfetiţa.ă
Nuăîşiămaiăputeaăamintiădeăundeăplecase,ăundeăarăfiătrebuităsăăajungăăşiăcuă
ceăscopăcălătorea.ăDeăfapt,ăfetiţaănuămaiăştiaăniciămăcarăcineăera,ădecâtăatât,ăcăăaveaă
unănume,ăSânziana.ăPriviăînăjurăşiăîşiădăduăseamaăcăăseăaflăălaăoărăscruce:ăpotecaăpeă
careăpoposiseămiraculosăseăbifurcaăînăfaţaăunuiăindicatorăpeăcareăSânzianaăputuăciti:ă
stânga,ăpeăbraţul care indica înspre stânga; dreapta,ăpeăcelăcareăarătaăcătreădreapta.ă
Amuzată,ă Sânzianaă hotărîă înă acelă momentă căă nuă îiă vaă fiă teamăă săă lămureascăă
aceastăănemaipomenităăcălătorieăînăLumeaăPoveştilorăşi,ăcurioasă,ăseăapropieăpentruă
101
Lucian Vasile Bâgiu, Sânziana în Lumea Poveștilor,ăIa i,ăTipoMoldova,ă2015,ăp.ă5-10, accesat în 9
aprilie 2018 la
https://internt.ht.lu.se/media/documents/persons/LucianBagiu/Sanziana_in_Lumea_Povestilor_A4.pdf
148
a descifra ce scria pe braţulă dină mijloc,ă celă careă îşiă îndrepta,ă ameninţător,ă vârfulă
cătreăfrunteaăei.ăCăci,ăseăpare,ăoriăseăaflaăîntr-oălumeăaăpiticilorăşugubeţi,ăoriălumeaă
fuseseăcreatăăspecialăpentruăea,ăîntrucâtătotulăpăreaăminiatural,ăatâtăcâtăsăăîiăpermităă
săănuăseăînfricoşezeădeăîncercareaăceăoăaştepta.ăÎnapoi, spunea cel de-alătreileaăbraţ.ă
- Ah,ă nu,ă înapoiă înă niciună cază nuă potă săă merg,ă hotărî,ă serioasă,ă Sânziana.ă
Cumăsăăteăîntorciăacoloădeăundeănuăîţiăaminteştiăsăăfiăplecat?
Şi,ă peă cândă meditaă încruntatăă laă acelă imposibil de recuperat înapoi, pe
cărăruiaă dină stângaă seă auziă ună mormăită neprietenos,ă deă parcăă acoloă s-ar fi aflat
cinevaă foarteă supărată dină cineă ştieă ceă motiv,ă spreă exempluă pentruă căă nuă îşiă băuseă
cafeauaă deă dimineaţă,ă seă gândiă Sânziana.ă Hm,ă dară oareă laă cineă seă gândiseă fetiţaă
atunciăcândăîiăveniăînăminteăaburulăplăcutămirositorăalăuneiăceştiăplineăcuălichidulă
negruăşiăamar?ăOăclipăăpriviănehotărâtăăcătreăînapoi.ăDarăoăclipăădoar,ăpentruăcăăpeă
cărăruieăîşiăfăcuăapariţiaăMoşăMartin,ăcuămersulăleneş,ăadormităşiădelocăgrăbit.ăFărăă
săă seă teamă,ă întrucâtă şiă Moşă Martină eraă laă felă deă micuţă cumă păreauă aă fiă toateă înă
aceastăăLumeăaăPoveştilor,ăSânzianaăîlăaşteptăărăbdătoareăsăăseăapropieăşi,ăcândăfuă
cât pe-aciăsăătreacă,ăneatent,ăpeălângăăea,ăfetiţaăîlăîntrebăăpoliticos:
- Nu văăsupăraţi,ănuăvăăamintiţiăcumvaădeăundeăveniţi?
MoşăMartinăseăopriănedumerit,ăoăpriviăîntrebătorăpeăSânziana,ădupăăcareăîşiă
scoase,ătacticos,ăochelariiădinăbuzunarulăsacouluiăverzui,ăcăciăeraăunăursuleţăfoarteă
civilizată şiă purta,ă întotdeauna,ă câteă ună sacou asortat anotimpului. Cu ochelarii
potriviţiă peă năsuculă săuă umed,ă căciă eraă şiă puţină răcit,ă seă luminăă bruscă laă chipă şiă
rosti:
- Iaăteăuităăceădomnisoalăădlăguţă!ă
CăciăSânzianaăera,ăîntr-adevăr,ăoăfetiţăăfoarteăfrumoasă,ăiarădacăăarăfiăfăcută
parte din lumeaă realăă probabilă oameniiă ară fiă exclamat:ă „Tii,ă ceă păpuşică!”.ă Dară
Sânzianaăeste,ădinăfericire,ăînăLumeaăPoveştilor,ăiarăaiciăoriceăursuleţ,ăfieăelăşiăunulă
puţinăadormităşiărăcit,ăşi,ăseăpare,ăvorbindăîntr-oălimbăătareăcaraghioasă,ănuăputeaăsăă
nuă observeă că Sânzianaă esteă oă domnişoarăă adevărată,ă şiă încăă unaă foarteă drăguţă.ă
Sânzianaăzâmbiăauzindăcumăvorbeşteăursuleţul,ădarăcontinuăăserioasă:
- Văămulţumesc,ăstimateăMoşăMartin,ăpentruăcomplimentulădumneavoastrăă
(bruscă Sânzianaă îşiă amintiă căă înă lumeaă realăă ară fi spusă cevaă deă genulă „flatată”,ă
auziseă eaă odatăă peă cinevaă răspunzându-i astfel unui domn). Dar v-aşă fiă
recunoscătoareădacăămi-aţiăputeaăspuneădincotroăveniţi,ăcaăsăăştiuăşiăeuăîncotroăsăă
merg.
MoşăMartinăoăpriviălung,ăseăuităăcătreăcărăruiaădeăpeăcareătocmai se ivise,
îşiăşterseătacticosăochelarii,ăseăgândiăpreţădeăcâtevaăsecundeăşiăzise:
- Cledăcăăvinădinapoi.
- Îngrozitor,ădarăînapoiănuăputemămerge!ăexclamă,ăsperiată,ăSânziana.
- Astaăasaăeste,ărăspunse,ăconvingător,ăMoşăMartin.
- Păi,ăşiăatunci?ăzise,ătot maiăsperiată,ăSânziana.
Moşă Martină maiă priviă oă datăă peă cărăruiaă sa,ă seă uităă laă indicator,ă laă
Sânziana,ăşiădecise:
- Atunci vom melge la dleapta.
149
- Oăideeăfoarteăbună,ăfuădeăacordăSânziana,ăcăreiaăîiăfuseseăfoarteăteamăăcaă
nuăcumvaăMoşăMartinăsăăaleagăăunăaltădrumădecâtăcelăpeăcareăseăvedeaănevoităăsăă
porneascăăşiăea.
- Nuăstiţiădacăăexistăăpeăaiciăoăcafenea?
- Oă cafenea?ă seă miră,ă peă bunăă dreptate,ă Sânziana.ă Ei,ă hai,ă ursuleţă cuă
ochelariăşiăsacouăparcăăşi-arăfiăpututăimagina,ădarăunăursuleţăcareăsăăbeaăcafea,ăera
prea de tot.
- Da,ă stiţi,ă stimatăă domnisoală,ă cledă căă tocmaiă amă iesită dină hibelnaleă şi,
pânăănuăbeauăcafeauaădeăplimăvală,ănuămaiăstiuădeăundeăvin,ăundeătlebuieăsăăajung,ă
siăniciămăcalăcineăsunt.
- Curios,ăîndrăzniăSânziana,ăşiăeuăamăoăproblemăăasemănătoare.
- Aţiăiesitădinăhibelnale?
Sânzianaăniciănuăştiuădacăăarătrebuiăsăăseăsupereăpeăursuleţulăadormit,ăsauă
săăizbucneascăăînăhohote.ăObservândăaerulăabsentăalăluiăMoşăMartin,ăseădeciseăcăă
ursuleţulăchiarănuăseătreziseăîncăăde-a binelea.
- Nu,ămăăgândeam dacăănuăcumvaăoăcafeaămi-arăredaăşiămieăamintirile,ăoftăă
fetiţa.
MoşăMartinăoăpriviăatentăşi,ăvăzândăcăăfetiţaăeraăpeăpunctulădeăaăseăîntrista,ă
surâse binevoitor.
- Mol,ămol,ăatunciăchialăcăătlebuieăsăăgăsimăcâtămaiălepedeăoăcafenea.ăSpelă
că,ăfiindăalătuliădeăoădomnisoalăăatâtădeădăguţă,ăîmiăvolădaăvoieăsiămieăsăăbeauăoă
ceascăădeăcafeaăabulindă,ăneaglăăsiăamală.ăBaănu.ăDacăăauăcumvaămiele,ăvomăselviă
siăpuţinticăămiele.
Sânzianaăîlăpriviăsurâzătoare.
- Poateă„puţintică”ămaiămultăămiere?
- Desigul, desigul, fuă deă acordă ursuleţul,ă dândă aleneă dină capulă săuă
caraghios,ăpeăcândăîncercaăsăăîşiăşteargă,ămereu,ăochelarii,ăînchipuindu-şiăcăăceaţaă
deă peă ochiă seă datoreazăă lentilelor,ă şiă nuă luiă Moşă Ene,ă careă încăă nuă îiă părăsiseă
complet genele...
Şiăastfel,ăSânzianaăşiăMoşăMartinăauăpurcesăpeăcărăruiaădinădreapta,ăcătreăoă
călătorieă înă Lumeaă Poveştilor,ă oă aventurăă peă careă niciă unulă dintreă eiă nuă şi-ar fi
imaginat-oăînălumeaădinăcareăsosise.ăIarăînăurmaălor,ăoărafalăăizbucnităădinăseninulă
aceleiă primeă zileă deă primăvarăă seă abătuă asupraă indicatoruluiă şiă începuă a-iă răsuciă
braţele,ă pânăăcândănimeniănuă maiă ştiuăexactă peă careădrumă oă apucaserăăceiă doi,ălaă
dreapta, la stânga sau înapoi...
Darănoiăvomăpurcedeăînainteăcuăpovesteaănoastră,ăpentruăaăaflaăceăanumeăîiă
aşteaptăăpeăSânzianaăşiăpeăMoşăMartinăînămiraculoasaăLumeăaăPoveştilor...
- Este, ce-iă drept,ă oă privelişteă minunată,ă remarcăă Sânziana,ă cevaă maiă
liniştităăacum,ă întrucâtă aveaă unăcompanionădeăcălătorieăatâtă deă caraghiosăcaăacestă
ursuleţă adormit,ă răcit,ă miop,ă cuă ună sacouă nostimă deă ună verdeă crud,ă asortată
primăveriiăcareăîşiăfăceaăsimţităăprezenţaăînăLumeaăPoveştilor.ă
Căci,ăiată,ăpeăcândăînaintauăde-aălungulăpoteciiăaleseălaărăscruce,ăparcăătotă
maiămulteăculoriăseăiţeauăpeămargineaădrumului,ăpânăăcândăceiădoiăavurăăsenzaţiaă
căă seă aflauă într-ună tablouă impresionistă (oareă deă undeă îşiă amintiă fetiţaă despreă
150
termenulă „impresionism”?),ă înă careă nuă maiă reuşeaiă săă distingiă deă undeă începeă şiă
undeă seă terminăă oă anumităă patăă deă culoare.ă Sânzianaă şiă Moşă Martină deveniserăă
parteă dină Lumeaă coloratăă aă Poveştilor,ă fetiţaă purtândă oă rochiţăă roză şiă oă hăinuţă
rubinie,ă asemeniă floriceleloră câmpiiloră dimprejur,ă iară îmbrăcăminteaă ursuleţuluiă
fiindăînătonăcuăverdeleăfirelorădeăiarbăăşiăcuăfrunzeleăarbuştilorăpitici.
- Mol,ă mol,ă mda,ă mormăiă ursuleţulă căscândă atâtă câtă îiă permiteauă fălcile,ă
arătându-şiă nişteă colţiă mititeiă şiă delocă fioroşi.ă Hapciu!ă maiă adăugăă înă locă deă
concluzie.
- Sănătate,ă îiă răspunse,ă binecrescută,ă Sânziana.ă Poateăară fiă maiă potrivităsăă
găsimăoăceainărie,ăspuse,ăserioasă,ăfetiţa.ăMi-eăteamăăsăănuăprinziăunăguturai.
- Mol,ămol,ădacăăauăsiămiele,ămaiădeglabăăoăceainălie,ămol,ămol,ămormăi,ă
peăcândăîşiăcăutaăoăbatistuţă,ăursuleţul.
Fetiţaă zâmbiă şiă seă gândiă căă aă avută norocă săăîntâlneascăă ună ursuleţă atâtă deă
civilizată şiă deă amuzantă caă Moşă Martin.ă Dar,ă deodată,ă chiară atunci,ă înă mijloculă
poteciiă îşiă făcuă apariţiaă ună iepuraş.ă Cuă toţiiă încremeniră,ă surprinşi.ă Dină făpturaă
iepuraşuluiănuăseămişcaădecâtăboticulăcatifelat,ăfărăăaăseăştiădacăătremuraădeăfrică,ădeă
frigăsauăîncerca,ăpurăşiăsimplu,ăsăăînţeleagă,ăprinămiros,ăcineăsuntăceiădoiădrumeţi.ă
Dupăă câtevaă clipe,ă Sânzianaă seă hotărîă săă afleă deă laă Urechilăă (căciă niciă nuă şi-ar fi
imaginată căă ară puteaă aveaă altă nume)ă câteă cevaă dină multeleă mistereă aleă Lumiiă
Poveştilor:
- Nuăvăăsupăraţi,ănuăştiţiăcumvaăundeăseăaflăăoăceainărie?
- Sauăoăcafenea,ătotuna,ădalăneapălatăsăăexisteăsiămiele,ăseăgrăbiăsăăadauge,ă
precaut,ăursuleţul.
Urechilăă îiă priviă parcăă şiă maiă atent,ă apoiă seă încheieă laă redingotăă (căciă
iepuraşulăeraăîmbrăcatăextremădeăelegant,ăunăfelădeăfracănegruăceăseăasortaăperfectă
cuă blăniţaă saă deă ună albă imaculat,ă totulă completată cuă ună papionă puţintelă camă
excentricăînăpeisajulănaturalădinăjur,ăfărăăaămaiăpomeniădeăjobenulăcuătotulănelaloculă
lui).ăSeăapropieădeădrumeţi,ăîiăsalutăăcuăoăplecăciuneăcorectă,ăîşiăscoaseăjobenulăşiăseă
prezentă:
- Dacăăîmiăpermiteţi,ăUrechilă,ăconteăal Comitatului de Câmpie.
Sânzianaă îşiă reveniă repedeă dină uimireă şi,ă făcândă oă reverenţă,ă luăă parteă laă
ceremonial:
- Încântatăă deă cunoştinţă,ă domnuleă conteă Urechilă,ă Sânziana,ă rătăcităă înă
LumeaăPoveştilor.ăŞiăvăărogăsăăîlăcunoaşteţiăpeăMoşăMartin,ăfărăă îndoialăăcelămaiă
prietenosăursuleţăalăcomitatului.
Ceiă doiă gentlemeniă seă salutară,ă respectuos,ă printr-o înclinare a capului,
momentă înă careă urechileă deosebită deă lungiă aleă conteluiă Urechilăă atinseră,ă dină
nefericire,ăochelariiăluiăMoşăMartin,ădoborându-i pe cărăruie.ă
- Vaiă deă mine,ă văă rogă săă măă iertaţi,ăstimateă domn,ă mereuă miă seă întâmplăă
cevaă asemănător,ă dară niciodatăă nuă reuşescă săă îmiă stăpânescă urechile,ă seă grăbiă săă
spună,ăvădităstânjenit,ăcontele.ă
- Mol,ămol,ănuăeănimic,ăeăpelfectănolmal,ăniciăoăsupălale, încercăăsăărepareă
situaţiaăursuleţul,ăcareătotănuăseătreziseădupăăîndelungataăhibernare.ă
151
- Măă veţiă iertaă şiă pentruă căă acumă treburiă urgenteă măă cheamăă de-a latul
câmpiei,ădarăvăărogăsăăpoftiţiălaăcastelulămeu,ădesearăăareălocăBalulădeăPrimăvară,ă
unde sunt sigură căă seă vaă puteaă serviă cafeaă sauă ceai,ă dupăă preferinţe,ă maiă adăugă,ă
solemn,ă contele,ă dupăă care,ă cuă oă plecăciuneă laă felă deă corectăă caă aceeaă deă
introducere,ăseăfăcuănevăzutăînănecuprinsulădimprejur.
Sânzianaă şiă Moşă Martină rămaserăă nedumeriţiă înă mijloculă potecii, privind
cumă seă iveau,ă iciă şiă colo,ă printreă arbuştiiă şiă floriceleleă câmpiei,ă jobenulă înaltă şiă
urechileă lungiă aleă contelui,ă totă maiă departeă şiă maiă departe,ă pânăă seă pierdurăă înă
depărtare.
- Mol,ă mol,ă flumosă dină palteaă dumnealui,ă mormăiă ursuleţul,ă dal nu a
pomenit nimic desple miele...
- Mda,ărâseăfetiţa,ăcamăzăpăcităconteleăUrechilă.ăNuăzic,ăfrumos,ădarăaăuitată
săăneăspunăăcamăpeăundeăvaăfiăfiindăcastelulădomnieiăsale.ă
- Mol,ă mol,ă păiă nuă poateă fiă decâtă înainte,ă dinapoiă venimă noi,ă hotărîă Moşă
Martin. Înainte,ă domnisoalăă Sânziana,ă înainte,ă maiă mormăiă ursuleţul,ă peă cândă
pornea,ăalene,ăpeăcărăruiaăfărăădeăînceputăşiăfărăădeăsfârşităaăLumiiăPoveştilor.
2.ă2.ăÎnţelegereaăgeneral ăaăvorbirii102
B2.ăPoateăînţelegeăunădiscursăoralăîntr-oălimbăăstandard,ăînăcomunicareaădirectăăsauă
în transmisiuni radio, asupra unor subiecte familiare sau nefamiliare care se
întâlnescădeăobiceiăînăviaţaăpersonală,ăsocială,ăuniversitarăăsauăprofesională.ăDoară
unăzgomotădeăfondăputernic,ăoăstructurăăneadaptatăăaădiscursuluiăsauăutilizarea unor
expresiiăidiomaticeăpotăinfluenţaăcapacitateaădeăînţelegere.
B2. 1. Ascultați un fragment dintr-un curs universitar despre istoria

antică a românilor și răspundeți la întrebări:
1.ăDupăăHerodot,ăcumăsuntădescri iăge iiăîntâlni iădeăregele persan Darius?

Numi iăcelăpu inătreiăcaracteristici.
2.ăCumăî iătrimiteauăge iiăsolulăcătreăzeulăZamolxis?
3.ăConformăluiăHerodot,ăceăfăceauăge iiăcândătunaă iăfulgera?
4.ă Cumă suntă descri iă ge iiă întâlni iă deă Ovidiuă laă Tomis,ă înă Dobrogea?ă
Numi iăcelăpu in trei caracteristici.
5.ăÎnăceălimbăăaăscrisăOvidiuăoăcarteădeăversuriăcândăaătrăităîntreăge i?
6.ăCumăesteăanotimpulădescrisădeăVergiliuălaăgurileăDunării?
7.ăCeăfacălocuitoriiăge iăînătimpulăiernii?ă
102
152
M rturiiăistoriceădespreăstr mo iiăno triădaci103
deăDanielăGu ă
Literaturaăanticăăaăpăstratăunăşirălungădeămărturiiădespreăpoporulădaco-get,
careăaătrăităpeăactualulăteritoriulăalăRomâniei.
IstoriculăHerodotăaărelatatădespreăexpediţiaăpurtatăădeăregeleăpersanăDariusă
pe teritoriile locuite de geto-daci, înăjurulăanuluiă513ăî.ăHr.,ăşiăaădescrisăpoporulăget,ă
careălocuiaăînăacestăţinut,ăcaăfiindăfărăăteamăădeămoarte.ă„ÎnainteădeăaăajungeălaăIstruă
Dariusă îiă supuneă maiă întâiă peă geţiiă careă seă credă nemuritori.ă Geţii,ă careă luaserăă
hotărâreaănesăbuităă(deăaăiăseăîmpotrivi),ăauăfostărobiţiăpeădată,ămăcarăcăăeiăsuntăceiă
maiă vitejiă siă ceiă maiă drepţiă dintreă traci.ă Iatăă înă ceă chipă seă socotă eiă nemuritori:ă
credinţaălorăesteăcăăeiănuămor,ăciăcăăcelăcareăpiereăseăduceălaăZamolxis,ădivinitateaă
lor, pe care unii îl cred acelaşiăcuăGebeleizis.ăTotăînăalăcincileaăanăaruncăăsorţiiăşiă
întotdeaunaă peă acelă dintreă eiă peă careă cadeă sorţulă îlă trimită înă solieă laă Zamolxis,ă
încredin ându-iă deă fiecareădatăă toateă nevoileă lor.ăTrimitereaăsoluluiă seă faceăastfel:ă
câţivaă dintreă ei,ă aşezându-se laă rând,ă ţină cuă vârfulă înă susă treiă suliţe,ă iară alţiiă
apucându-lădeămâiniăşiădeăpicioareăpeăcelătrimisălaăZamolxis,ăîlăleagănăădeăcâtevaă
oriăşiăapoi,ăfăcându-iăvânt,ăîlăaruncăăînăsusăpesteăvârfurileăsuliţelor.ăDacă,ăînăcădere,ă
omulămoareăstrăpuns,ărămânăîncredinţaţiăcaăzeulăleăesteăbinevoitor;ădacăănuămoare,ă
atunci îl învinuiesc pe sol, hulindu-lăcăăesteăunăomărău;ădupăăceăaruncăăvinaăpeăel,ă
trimităpeăunăaltul.ăTotăceăauădeăcerutăîiăspunăsoluluiăcâtămaiăeăînăviaţă.ăCândătunăăşiă
fulgeră,ătraciiădespreăcareăesteăvorbaătragăcuăsăgeţileăînăsus,ăspreăcer,ăşiăîşiăameninţăă
zeul,ăcăciăeiănuărecunoscăvreunăaltulăafarăădeăalălor”,ărelataăHerodot,ăînăIstorii.
Poetul roman Ovidius (43 î. Hr. - 17, d. Hr.) a fost exilat la Tomis în anul 8
d.ăHr.,ăundeăaărămasăunădeceniu, pânăălaămoarte,ăiarăînăopereleăsaleăTristia, Ibis şiă
Pont aăprezentat,ăînănuanţeăsumbre,ăviaţaăşiăobiceiurileăpoporuluiădinăDobrogeaădeă
astăzi.ă „ ărmulă stângă esteă barbară şiă deprinsă cuă prădăciunileă lacome:ă omorul,ă
măcelurileă şiă războaieleăsuntă veşniceă aici.ă Ceiă maiă mulţiă oameniă deă peă aiciănuă seă
sinchisescădeătine,ăpreaăfrumoasăăRoma,ăşiănuăseătemădeăarmeleăsoldatuluiăausonic.ă
Leă dauă inimăă arcurileă şiă tolbeleă loră plineă cuă săgeţiă şiă caiiă loră înă stareă săă suporteă
curse oricât de lungi, deprinderea de a îndura îndelungăseteaăşiăfoameaăşiăfaptulăcăă
duşmanulăcareăi-arăurmăriănuăvaăgăsiăapă”,ăscriaăpoetulăroman,ăînăvolumulăScrisori
din Pont.ă„Auăglasăaspru,ăchipăsălbaticăşiăsuntăceaămaiăadevăratăăîntruchipareăaăluiă
Marte.ă Părulă şiă barbaă loră n-auă fostă tunseă niciodată”,ă îiă descriaă Ovidiusă peă geţi.ă
Scriitorulă latină relataă despreă iernileă geroaseă deă laă malulă măriiă şiă despreă cumă leă
făceauăfaţăăbăştinaşii.ă„Eiăseăapărăăîmpotrivaăfriguluiănăprasnicăcuăpieiădeăanimaleă
şiă cuă pantaloniă largi,ă iară feţeleă loră aspreă suntă acoperite cuă pără lung”,ă scriaă poetulă
Ovidius.ă „Iatăă aă şaseaă iarnăă careă treceă şiă peă careă trebuieă s-oă petrecă peă ţărmulă
cimerian,ăîntreăgeţiiăîmbrăcaţiăînăpieiădeăanimale.ăDeşiăbarbariiărătăcescămaiăliberiă
103
Cf. http://adevarul.ro/locale/hunedoara/zece-marturii-istorice-despre-stramosii-daci-erau-barbari-
credeau-nemuritori-fost-numiti-cei-mai-viteji-mai-drepti-traci-
1_55269cdc448e03c0fd6afb44/index.html, accesat în 19 mai 2018.
153
înăţinutulădinădreapta,ănuălasăătotuşiăniciăţărmulăacestaăînăsiguranţă.ăAiciăogoareleă
suntă fărăă arbori,ă aiciă săgeţileă suntă unseă cuă otravă”,ă relataă Ovidiu,ă înă volumulă
Tristele.ă Cuă timpul,ă poetulă provenită dină aristocraţiaă romanăă s-aă obişnuită cuă
băştinaşii.ă„Ah!ăMi-eăruşine:ăamăscrisăoăcărţulieăînălimbaăgetică,ăînăcareă cuvintele
barbareăauăfostăaşezateădupăăritmulăversurilorănoastre.ăLe-auăplăcută– felicită-măă–
şiăamăînceputăsăăamăfaimaădeăpoetăprintreăneomenoşiiăgeţiăbarbari”,ăarătaăOvidius,ă
într-un alt fragment din Scrisori din Pont.
Poetul latin Vergilius relata despreăiernileăgreleădeăpeătărâmulăaflatălaăgurileă
Dunării.ă „Câtă veziă cuă ochiiă seă întindeă pământul,ă careă esteă deă nerecunoscută dină
cauzaă nămeţiloră deă zăpadăă şiă aă gheţiiă groaseă careă seă înalţăă deă şapteă coţi.ă Acoloă
veşnicăeăiarnă.ăVeşnicăsuflăăCauriiăaducătoriădeăfrig.ăSoareleăniciodatăănu-i în stare
săă împrăştieă umbreleă palide,ă niciă când,ă dusă deă cai,ă seă înalţăă peă cer,ă niciă cândă îşiă
scaldăă înă apaă înroşităă aă oceanuluiă carulă luiă grăbită săă aluneceă înă jos.ă Repedeă seă
prindeăcoajăăpesteăapaăceăcurgeăşiăvalurileăfluviului susţinăpeăspateleălorăroţiădeăcară
ferecateăcuăfier.ăPeăundeămaiăînainteăpluteauăcorăbii,ăacumămergăcareălargi.ăAcolo,ă
oriundeăobiecteleădeăaramăăcrapăădeăgeră iăhaineleăîngheaţăăpeătrup.ăVinul,ănuădeă
multăîncăălichid,ăseătaieăacoloăcuăsecureaăşiălacurileăsuntăprefăcuteăpânăălaăfundăînă
blocuriă compacteă deă gheaţă.ă Picăturileă deă apăă respingătoareă dină nepieptănateleă
bărbiăîngheaţăăşiăseăprefacăînăţurţuri.ăŞiăînătimpulăacestaăningeămereu.ăViteleăpier.ă
Boii,ă cuă trupurileă loră mari,ă încremenesc,ă acoperiţiă deă zăpadă,ă iară cerbii,ă strânşiă
grămadă,ă suntă ţintuiţiă peă locă subă povaraă deă neaă proaspătă căzută.ă Oameniiă îşiă ducă
viaţaăliniştităăşiăsigurăăînăbordeieăsăpateăadâncăînăpământ;ăadunăătrunchiuriădeăstejară
şiăulmiăîntregiăpeăcareăîiărostogolescăpeăvatrăăşi-i pun pe foc. Locuitorii petrec la joc
lungaănoapteădeăiarnăăşiăleăfaceăplăcereăsăăprepare,ădinăorzăfermentatăşiădinăfructeă
acreă deă sorb,ă oă băuturăă ceă seamănăă cuă vinul.ă Ună asemeneaă neamă deă oameniă
neînfrânaţiă sălăşluiescă subă celeă şapteă stele;ă suntă bătuţiă deă vântulă deă răsărită dină
munţiiă Ripeiă şiă îşiă acoperăă trupurileă cuă blănuriă galbeneă deă animale”,ă scriaă poetulă
roman,ănăscutăînăanulă70ăî.ăHr.
B2.ăPoateăînţelegeăideileăprincipaleădinădiscursuriăcomplexeădinăpunctădeăvedereăală
fonduluiă iăformei,ăcareănuădepă escătotu iăcadrul vorbirii standard, referitoare la un
subiectă concretă sauă abstract,ă inclusivă discuţiileă tehniceă dină domeniulă săuă deă
specializare.
B2. 2. Textul pe care îl veți audia este un fragment dintr-o emisiune TV.
Formulați o posibilă temă generală a emisiunii și extrageți câteva idei principale
din text referitoare la:
1. Cândăseăoferăămăr i orulă iăcineăîlăoferăăcui.

2. Dină ceă esteă confec ionată măr i orulă aziă iă dină ceă eraă făcută înă vremeaă
dacilor.
3. Ceăaltăpoporăînăafarăădeăromâniămaiăsărbătore teămăr i orul?
4. Ceă sărbătoreauă înă comună romaniiă prină zeulă Marteă iă daciiă prină zeulă
Marsylas Silen.
154
5. Ceăsemnifica ieăaveaăînăvechimeăculoareaăro ie,ăculoareaăalbăă iă nurulă
careăuneaăceleădouăăculori.
6. Ceăcredin eăerauăînăMoldovaă iăBucovinaădacăămăr i orulăseăpurtaălaăgâtă
deăcătreăcopii.ă
7. Ceăfăceauăfeteleăcuămăr i orulădupăăceăîlăpurtauă12ăzileălaăgâtă iădeăce.
Povesteaăm rţişorului.ă
Deăundeăvine,ăcumăaăfostăcreat,ăcineăîlăd ruieşte,ăcumăseăpoart 104
deăDanielaăMândrilă
Mărţişorulăcelebreazăăvenireaăprimăverii.ăDăruitădeă1ămartie,ăeste un obicei
specifică românesc.ă Înă aceastăă zi,ă bărbaţiiă oferăă doamneloră şiă domnişoareloră
apropiateă mărţişoare,ă despreă careă seă considerăă căă suntă aducătoareă deă fericireă iă
noroc.ăÎnăBucovina,ăînsă,ăceiăcareăprimescămărţişoareleăsuntăbărbaţii.
Tradiţional,ămărţişoareleăsuntăformateădintr-unăşnurăîmpletităroşuăcuăalb,ăcuă
careăseăleagăăsimboluriăaleănorocului:ătrifoiăcuăpatruăfoi,ăpotcoavă,ăcoşar.ă(…)
Primaăziăaăprimăveriiăaăfostăsărbătorităăîncăădeăacumă8.000ădeăani,ăconformă
descopeririloră arheologice.ă Înă timpulă dacilor,ă mărţişoareleă erauă pietriceleă albeă şiă
ro iii,ăînşirateăpeăoăaţă.
Mărţişorulă esteăună obiceiă specifică românesc,ăpeă careănuă îlăregăsimă laă alteă
popoare. În timp, tradiţiaămărţişoruluiăaăfostăpreluatăăşiădeăalteăpopulaţiiădeălaăsudă
deăDunăre.ăAstăzi,ăobiceiulăesteădeosebitădeărăspândităşiălaăveciniiăbulgari.ăCopaciiă
dinăţaraăvecinăăsuntăpliniădeăşnururiăalb-roşiiăprimăvara.ăDeăaltfel,ăşiălaănoi,ăînămodă
tradiţional,ădupăăceănuăseămaiăpoartă,ămărţişorulăsauămăcarăşnurulăacestuiaăseăagaţăă
într-un copac înflorit.
Obiceiulă dăruiriiă mărţişoruluiăesteă moştenită deălaă daciă şiă romaniăşiăîşiă areă
origineaăînăcredinţeleăşiăpracticileăagrare.
Mărţişor,ănumele popular al lunii martie, esteădeăorigineălatinăă– Martius.
Dupăă vechiulă calendară roman,ă 1ă martieă eraă primaă ziă dină an,ă înă careă seă celebraă
Matronalia.ă Înă aceastăă ziă aveauă locă serbărileă luiă Marteă – zeulă forţeloră naturii,ă ală
primăveriiăşiăagriculturii,ăocrotitorăalăcâmpuluiăşiăturmelor.ăLaăvechiiătraci,ăaceleaşiă
atributeăleăaveaăzeulăMarsyasăSilen,ăinventatorulăfluierului,ăalăcăruiăcultăesteălegată
deăgliaămaternăăşiădeăvegetaţie.ăAcestuiăzeuăîiăerauăînchinateăsărbătorileăprimăveriiă
şiă aleă fecundităţiiă naturii.ă Seă pareă căă sărbătoareaă romanăă aă matronaliiloră s-a
suprapusă înă spaţiulă românescă pesteă echivalentulă locală ală acesteia,ă Babaă Dochia,ă
personajătradiţionalăcareăîşiăareăorigineaăînăvechiulăcultăalăMariiăMame.
Primeleă mărturiiă aleă existenţeiă mărţişoruluiă înă spaţiulă românescă suntă mai
vechi de 8.000ă deă ani,ă dupăă cumă auă relevată săpăturileă arheologice.ă Primeleă
mărţişoareăgăsiteăerauăpietreămiciădeărâuăvopsiteăînăalbăşiăroşu,ăînşirateăpeăaţă,ăcareă
seăpareăcăăseăpurtauălaăgât.ăCuloareaăroşieăsemnificaăfocul,ăsângeleăşiăsoareleăşiăera
104
Cf. http://stiri.tvr.ro/povestea-martisorului-de-unde-vine-cum-a-fost-creat-cine-il-daruieste-cum-
se-poarta_27692.html#view, accesat la 19 mai 2018.
155
atribuităăfemeii – deciăvieţii.ăAlbul,ăsemnificândăalbulănorilorăşiălimpezimeaăapeloră
eraă asociată cuă înţelepciuneaă masculină.ă Şnurulă mărţişoruluiă semnificaă tocmaiă
împletireaăinseparabilăăaăcelorădouăăprincipii,ăfemininăşiămasculin.ă(…)
Răspândităînătoateăregiunileăţării,ăseăpareăcăăMărţişorulăesteăpomenităpentruă
primaă datăă deă Iordacheă Golescu.ă Folcloristulă Simionă Floreaă Mariană aratăă căă înă
MoldovaăşiăBucovinaămărţişorulăconstaădintr-oămonedăădeăaurăsauădeăargintălegatăă
cuăunăşnurăalbăşiăroşuălaăgâtulăcopiilor.ăEraăcredinţaăcăăportulămărţişoruluiăfaceăcaă
aceştiaăsăăaibăănoroc.ăFeteleăîlăpurtauătimpădeădouăsprezeceăzileălaăgât,ădupăăcare-l
prindeauăînăpărăşi-lăţineauăastfelăpânăălaăsosireaăberzelorăsauăpânăăceăînfloreaăprimulă
pom.ă Dupăă aceea,ă cuă şnurulă legauă creanga pomului,ă iară cuă banulă respectivă îşiă
cumpărauăcaş,ăpentruăcaătotăanulăsaăleăfieăfaţaăfrumoasăăşiăalbă.ă(…)
B2.ăPoateăînţelegeăoăintervenţieădestulădeădesfă uratăă iăoăargumentareăcomplexăăcuă

condiţiaă caă subiectulă săăfieă destulă deă familiară iă caă planulă generală ală expuneriiăsăă
conţinăăindicatoriăexpliciţi.
B2. 3. Textul pe care îl veți audia este un fragment dintr-o conferință.

Precizați următoarele:
1. Trăsăturileă deă personalitateă aleă regeluiă dacă Decebal,ă a aă cumă suntă eleă
prezentate de Cassius Dio în „Istoriaăromană”.
2. De iăaăfostăînvins,ăceăstrategieăaăîncercatăregeleădacăDecebalăînălegăturăă
cuăîmpăratulăromanăTraiană iăceăaăreu ităînălegăturăăcuăgeneralulăromană
Longinus.
3. Ce s-a întâmplat în anul 85 cu guvernatorul roman al Moesiei, Oppius
Sabinusă iă ceă s-a întâmplat în anul 87 cu generalul roman Cornelius
Fuscus.
4. Ceă afirma ieă aă făcută Tacitusă înă „Istorii”ă despreă războaieleă catastrofaleă
aleăîmpăratuluiăromanăDomi ianăcuădaciiăregeluiăDecebal.
5. Ceăatitudineăînăfa aămor iiăaăavutăregeleădacăDecebal.
6. CeăaăfăcutăTiberiusăClaudiusăMaximusăcuătrupulăregeluiădacăDecebal.
Cineăaăfostăcuăadev ratăDecebal105
deăCosminăPătra cuăZamfirache
Decebalăaăfostăultimulămareăregeăalădacilor.ăIzvoareleăanticeăîlăprezintăăcaă
peăunăduşmanădeătemutăalăRomei,ădarăşiăcaăpeăunărăzboinicăviteaz.ăCuătoateăacestea,ă
105
Cf. http://adevarul.ro/locale/botosani/cine-fost-adevarat-decebal-misterele-ultimului-rege-dacilor-
mai-temut-adversar-traian-renumit-vitejie-viclesuguri-1_57ecea705ab6550cb81cc73f/index.html,
156
seă ştiuă preaă puţineă lucruriă despreă începuturileă şiă personalitateaă mariiă căpeteniiă
dacice.
Peă câtă deă faimosă esteă Decebal,ă peă atâtă esteă deă puţină cunoscut.ă Dacăă
războaieleăluiăDecebalăcuăromaniiăsuntăfoarteăbine ştiute,ăpersonalitateaăşiăbiografiaă
mareluiăregeădacărămânăînăcontinuareăunămister.ăDeăaltfel, există oăsingurăăreferinţăă
clară,ă explicită,ă cuă privireă laă personalitateaă şiă virtuţileă regeluiă dacă şiă anumeă înă
„Istoriaăromană” aăluiăCassiusăDio,ăunulădintreăceleămaiăimportanteăizvoare,ăalăturiă
deăColumnă,ăînăprivinţaărăzboaieleădaco-romane.
DespreăDecebalăaflămădeălaăDioăCassius,ăînă„Istoriaăromană”,ăcăă„eraăfoarteă
priceputăînăaleărăzboiuluiăşiăiscusitălaăfaptă.ăŞtiaăsăăaleagăă prilejul pentru a-l ataca
peăduşmanăşiăaăseăretrageălaătimp.ăAbilăînăaăîntindeăcurse,ăeraăviteazăînăluptă,ăştiindă
aăseăfolosiăcuădibăcieădeăoăvictorieăşiăaăscăpaăcuăbineădintr-o înfrângere, pentru care
lucru el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor”,ăaratăăDioăCassiusăînă
„Istoriaă romană”. Cu alte cuvinte era vorba de un rege barbar, abil tactician,
războinicăviteaz,ăprobabilăcuăoămareăexperienţăăpeăcâmpulădeăluptăăşiăunăadversară
redutabilă ală Romei.ă Esteă unaă dintreă puţineleă refeririă directeă laă personalitatea lui
Decebal.ăCăăaăfostăunărăzboinicăviteazăşiăunăduşmanădeătemutăîlăaratăăatâtărăzboiulă
cuăDomi ian,ăundeăieseăvictorios,ădarăşiăceleădouăărăzboaieăgreleăpeăcareăromaniiăle-
au dus cu Decebal în 101-102, 105-106. Tot de la Dio Cassius, indirect,ăaflămăcăă
Decebalăeraăunăconducătorăşiretăşiăpriceput.ăChiarădacăăaăfostăînvinsăpeăcâmpulădeă
luptă,ă Decebală apeleazăă laă „fineţuri” strategice, specifice mai mult romanilor sau
grecilor.ă Trimiteă dezertoriă să-lă asasinezeă peă Traiană înă Moesia.ă „Deşiă Decebal nu
reuşiseăsă-lăînvingăăpeăcâmpulădeăluptă,ăfărăăîndoialăăprinămeşteşugăşiăînşelăciune,ă
aproapeăaăobţinutămoarteaăluiăTraian.ăAătrimisăînăMoesiaăcâţivaădezertoriăsăăvadăă
dacăă potă să-lă ucidă”,ă precizeazăă acelaşiă Dioă Cassius.ă Maiă multă decâtă atât,ă
capturează ună comandată romană peă numeă Longinus,ă păcălindu-l cu o întâlnire
oficială,ă dupăă cumă aratăă istoriculă latin,ă autorulă „Istoriaă romană”. Decebal îl
foloseşteăpeăLonginusădreptăostaticăşiămonedăădeăschimbăînătratativeleăcuăTraianăşiă
încearcăăsăăafleădeălaăacesta planurileăluiăTraian.ăLonginusăprofităădeăunămomentădeă
neatenţieă şiă seă sinucide.ă Deă altfel,ă Dioă Cassius,ă precizândă căă Decebală aă purtată oă
discuţieă directăă cuă Longinus,ă poateă duceă cuă gândulă căă regeleă dacă cunoşteaă bineă
limbaălatină,ăfiindăoăcăpetenieăerudită,ăcareăînţelegeaărosturileădiplomaţiei.ăCăăeraă
războinicăşiăcăăaveaăoămareăexperienţăăpeăcâmpulădeăluptăăoădemonstreazăăofensivaă
condusăădeăregeăînă85ădăHRăcontraăluiăDomiţianăcuăzeceăaniăînainteăcaăTraianăsăă
devinăăîmpărat.ăEsteădeăfaptămomentulăînăcareăromaniiăînţelegăcăădaciiăsuntăunăreală
pericol.
„Armataă guvernatoruluiă Moesiei,ă Oppiusă Sabinus,ă eă sfărâmată,ă elă însuşiă
ucis,ă iară capulă lui,ă tăiat,ă esteă luată caă trofeuă deă cătreă daci”,ă scriaă Constantină C.ă
Giurescuăînă„Istoriaăromânilor”.ăMaiămultădecâtăatât, talentulăsăuădeărăzboinicăşiădeă
tacticianăesteădovedităînă87ădăHR,ăcândăînvingeăarmataăromanăătrimisăădeăDomiţiană
şiăcondusăădeămareleăgeneralăCorneliusăFuscus.ăAăfostăceaămaiămareăînfrângereăpeă
care au suferit-o romanii, spune Constantin C. Giurescu, trupeleă fiindă măcelărite,ă
maşinileădeărăzboiăcapturate,ăgeneralulăFuscusăucis.ăMaiămultădecâtăatât,ăsteagulădeă
luptăă romană aă fostă capturată deă războiniciiă daci.ă Aceastăă catastrofăă l-aă făcută peă
157
istoriculăTacitusăsăăafirmeăînă„Istorii”ăcăărăzboiulăcontraădacilor esteă„luptaăpentruă
apărareaăgraniţelorăşiăaăexistenţeiănoastre”.ă
TotodatăăseăcunoaşteăatitudineaăluiăDecebalăînăfaţaămorţiiăşiăaăînfrângerii.ă
AşaăcumăaratăăşiăColumnaăluiăTraian,ădarăşiămonumentulăfunerarădeălaăFillipiăalăluiă
Tiberius Claudius Maximus, celă însărcinată să-lă urmăreascăă peă Decebală înă munţiă
dupăăînfrângereaădefinitivă,ăregeleădacăîşiăpuneăcapătăzilelor.ăÎncercândăsăăajungăă
pesteă munţiă înă teritoriileă neocupate,ă Decebală esteă ajunsă dină urmăă deă oă trupăă deă
cavalerieă comandatăă deă acestă Tiberiusă Claudiusă Maximus.ă Decâtă săă fieă adusă caă
prizonieră laă Roma,ă Decebală seă sinucideă folosindă pumnalulă scurt,ă sica.ă Trupulă săuă
esteăînsăăciopârţit,ăiarăClaudiusăMaximusăîiătaieăcapulăşiămânaădreaptăăaăregeluiădacă
şiăleăduceăînăfaţaăluiăTraian.
158
 Curs 3
B2.ă Poateă citiă oă coresponden ăă obi nuităă înă domeniulă săuă iă pricepeă esen ialulă
sensului.
B2. 1. Citiți cu atenție următoarea scrisoare din aprilie 2013 a unei

masterande cehe Praga107 și rezolvați cerințele:
1 aprilie 2013
Cluj-Napoca
DragăăAlena,
TeăsalutădinănouădeălaăCluj.ăMăătemăcăăaceastaăeăultimaăscrisoareăpeăcareăoă
scriuă înă libertate.ă Cumă i-amă scrisă ultimaă dată,ăamă avută oă micăă har ăă(poateăchiară
dezbinare)ăcuăpoli iaălocală. N-amă tiutăcăăsuntăa aădeăhipersensibili,ăpermisulămeuă
deăconducereăaăfostăînăordine,ăniciăma inaăniciătaximetristulăn-auăfostădeteriora i…ă
Poli istulă careă m-aă dusă laă sec iaă deă poli ieă mi-aă spusă căă taximetristul,ă peă
care l-amă aruncată dină ma ină,ă eă binecunoscută poli i tilor.ă Seă tieă despreă elă căă
jefuie teăstrăinii:ăîiăplimbăăînăjurulăora uluiă iăîiăfor eazăăsăăplăteascăătaxăădublă.ă
Înăoriceăcaz,ăabordareaămeaăaăfost,ădeăasemenea,ăoarecumăilegală.ăTrebuieă
săă admită căă dupăă treizeciă deă minuteă mi-am pierdut răbdareaă iă i-amă spusă săă seă
oprească.ăN-aăvrutăspunândăcăăsuntemălaăintersec ie,ădarăeuăamăluatăvolanul.ăDupăă
ceăaăcoborâtă(strigând),ăamăpreluatăma inaă iăamăvenit,ălini tităă iăînăconformitateăcuă
normele,ă peă stradaă Ha deu,ă undeă locuiesc.ă Chiară amă dată sub parbriz suma
corespunzătoareă taxeiă normale.ă Poli istulă mi-aă spusă caă aceastaă vaă fiă circumstan ăă
atenuantă.ă
Altfelătotulăesteălaăfel,ăaădevenităplăcut,ăcald,ăîmiăpareărăuăcăănuăputemăbeaă
cuăprieteniiăoăbăuturăărăcoritoareăalcoolicăăînăparc,ăesteăinterzis.ăDin fericire în jur
suntădestulădeămulteălocaluriăplăcuteăcuăscauneăafară,ăundeăneăplictisim,ăferici i,ăpeă
parcursul zilei.
Amăfostă iălaăBibliotecaă„Lucian Blaga”, areăatmosferăăarhaică,ăcareăeăplinăă
deă inspira ie.ă Îmiă placeă săă studieză acolo.ă Câtevaă oreă peă ziă petrecă laă universitate,ă
FacultateaădeăLitereăesteălaăcircaăoăjumătateădeăorăăpeăjosădeălaăcămin.ăDeăobiceiănuă
suntemămul iăacolo,ănuăeăpreaădiferitădeăPraga.
Cuă oă colegăă dină camerăă amă fostă înă Grădinaă Botanică,ă careă eă aproapeă deă
cămin.ă Înăanotimpulăacestaăeăplinăădeăflori.ăColegaămeaăesteădestulădeăalergicăă iă
dupăă vreoă oă orăă n-aă maiă văzută prină ochiiă irita i,ă dară spitalulă eă foarteă aproapeă iă
mediciiăauăfostădrăgu i.
106
107
Cf. Lucian Bâgiu, Hybersnka 3, Praha. Studenți cehi despre România,ă„ProSaeculum”,ă3-4 (87-88)
/ 2013, p. 202-203.
159
Dragaămea,ăsperăsăăneăvedemăcurândă – dupăăceăsitua iaădespreăcareă i-am
scrisămaiăsusăseărezolvă.
Aiăgrijăădeătine.
Cu prietenie, ............
1. Identifica iă cuvinteă sauă expresiiă necunoscuteă i,ă dupăă ceă leă lămuri iă
sensul,ăscrie iănoiăpropozi iiăcuăacestea.
2. Identifica iăpatruăîntâmplăriăpovestiteăînăscrisoare.
3. Careădintreăîntâmplăriăcrede iăcăănuăesteărealăă iădeăce?
4. Încerca iă oă scurtăăcaracterizareă aă autoareiăscrisorii,ă careăcrede iă căă esteă
atitudineaăei,ăceăsentimenteă iădispozi ieăcrede iăcăăare, ce fel de om pare
a fi?
5. Crede iă căă Alenaă vaă veniă înă vizităă laă Cluj-Napoca?ă Argumenta iă
răspunsul.ă
B2. 2. Citiți o adaptare după „Scrisoarea boierului Neacșu din

Câmpulung” adresată primarului orașului Brașov, Hans Benkner, în 29-30
iunie 1521 și rezolvați cerințele:
Preaînţeleptuluiăşiăcinstitului,ăşiădeăDumnezeuădăruituluiăjupânăHanăşăBengnerădină
BraşovămultăăsănătateădinăparteaăluiăNeacşuădinăCâmpulung.
iăiarăşiădauăştireădomnieiătaleădespreălucrulăturcilor,ăcumăamăauzităeuăcăăîmpăratulă
aăieşitădinăSofia,ăşiăaltmintereaănuăe,ăşiăs-aădusăînăsusăpeăDunăre.
iăiarăşiăsăăştiiădomniaătaăcăăaăvenităunăomădeălaăNicopoleădeămieămi-aăspusăcăăaă
văzutăcuăochiiăluiăcăăaătrecutăaceleăcorăbiiăceăştiiăşiădomniaătaăpeăDunăreăînăsus.
iă iarăşiă săă ştiiă căă bagăă dină toateă oraşeleă câteă 50ă deă oameniă săă fieă deă ajutoră înă
corăbii.
iă iarăşiă săă ştiiă cumă s-auă prinsă nişteă meşteriă dină arigradă cumă voră treceă aceleă
corăbiiălaăloculăacelaăstrâmtăceăştiiăşiădomniaăta.
iăiarăşiăspuiădomnieiătaleădeălucrulăluiăMahametăbeg,ăcumăamăauzit de la boieri ce
suntăveciniăşiădeălaăginereleămeuăNegre,ăcumăi-aădatăîmpăratulăînvoireăluiăMahametă
beg,ădacăăi-oăfiăvoia,ăprină araăRomânească,ăiarăăelăsăătreacă.
iăiarăşiăsăăştiiădomniaătaăcăăareăfricăămareăşiăBasarabădeăacelărăufăcătorăMahametă
beg, mai mult decât de domniile voastre.
160
iăiarăşiăspuiădomnieiătaleăcaămaiămareleămeu,ădespreăceăamăînţelesăşiăeu.ăEuăspuiă
domnieiătaleăiarădomniaătaăeştiăînţeleptăşiăacesteăcuvinteăsăăţiiădomniaătaălaătine,ăsăă
nuăştieăoameniămulţi,ăşiădomniileăvoastreăsăăvă păziţiăcumăştiţiămaiăbine.
ŞiăDumnezeuăsăăteăbucure.ăAmin
(Apud Hurmuzachi – Iorga. Documente, XI, 843)108
1. Identifica iă cuvinteă sauă expresiiă necunoscuteă i,ă dupăă ceă leă lămuri iă
sensul,ăscrie iănoiăpropozi iiăcuăacestea.
2. Numi iăcineăscrieăscrisoareaă iădeăunde,ăcuiăîiăscrieă iălaăceădată.
3. Careăesteăformulaădeăadresareăcătreădestinatar.
4. Despreăceăpoporăscrieăautorul,ădeăundeăpleacăăîmpăratulăaceluiăpoporă iă
peăundeăcălătore te.
5. Ceăaltăora ăesteăamintităînăscrisoareă iăînăceăcontext.
6. Laăceăsuntăfolosi iăcâteăcincizeciădeăoameniădinăfiecareăora .
7. Deăundeăsuntăme teriiăaminti iăînătextă iăceămesajătransmităace tia.
8. DeălaăcineăaăaflatăautorulăscrisoriiădespreăMahametăbegă iăpeăundeăareă
acestaăvoieăsăăcălătorească.
9. Deăcineăîiăesteămaiămultăfricăădomnitoruluiă ăriiăRomâne ti,ăBasarab.
10. Careă suntă formuleleă deă adresareă aleă autoruluiă scrisoriiă cătreă
destinatarul scrisorii în penultimul paragraf.
11. Ceă rugăminteă iă ceă sfată areă autorulă scrisoriiă pentruă destinatar,ă înă
penultimul paragraf.
12. Care este formula de încheiere a scrisorii.
13. Ceăfelădeăscrisoareăcrede iăcăăesteăaceastăăscrisoare?
B2. 3. Citiți următoarele scrisori de dragoste ale unor scriitori români109.

Alegeți una pe care o preferați și argumentați opțiunea.
Mihai Eminescu pentru Veronica Micle:
„Măiăfatăănebunăăşiădrăgălaşă,ăŞiăziăeăpozitivăcăăeuăte-nşel,ăcăăteăuit,ăcă-mi
eştiădragăănumaiăpeăcâtăteăvădăcuăochii?ăMânca-ţi-aşăochiiătăiăceiădulci,ănebuno,ădară
teăiubescăcuăsufletul,ădarănuăştiuăniciăceăsă-ncep,ăniciăceăsăăfacădeădragulătău.ăDarăziă
şi tu – ceăeădeăfăcut?ăÎnăvremeaăastaăînăcareănu-i nimenea aici, în care vegetez ca un
adevăratăanimal,ăbolnavăşiădescurajată– cumăsăăvinălaătine,ăpeăcineăsăălasăînăloc?ăTuă
măăsfătuieştiăsăăpetrec,ăsăămăăfolosescădeătinereţeăşiăalteăasemeneaămofturiănihiliste
peăcariăleăciteştiăînăromanuri.ăViaţaămeaăeştiătu,ăprinăurmareăniciăunăgândănu-mi vine
măcară săă petrecă cândă suntă fărăă tine.ă Nimeniă nuă măă vedeă nicăiri,ă ducă oă viaţăă
108
Cf. http://www.cimec.ro/Istorie/neacsu/rom/scrisoare.htm
109
Cf. http://adevarul.ro/locale/alexandria/iubirile-sfasietoare-marilor-scriitori-romani-fericit-deplin-
nu-tine-decat-lume-n-am-arata-nimanui-1_57e3c0ca5ab6550cb8e30497/index.html, accesat la 4 iunie
2018.
161
monotonăă deă pe-oă ziă peă alta.ă Singur,ă fărăă prieteniă şiă fărăă cunoscuţi,ă şiă tuă ziciă săă
petrec, caăşiăcândăunăasemeneaălucruăseăpoateăcomandaăînăstareaăsufleteascăăînăcareă
sunt”
LiviuăRebreanuăcătreăFanny:
„O,ăşiăeuăcredeamăcăănuăpotăiubi,ăşiăeuăîmiăînchipuiamăcăăvinaănuăesteăînă
mine,ăciăînăele,ăînăfemeileăcareănuămerităăsăăfieăiubite!…ăAstăziăînsăăştiuăşiăînţelegă
căăiubireaăesteăfăcutăăpentruăceiăumili,ăcăăceiămândriănuăvorăputeaăiubiăniciodată…ă
Ceiă mândriă îşiă închipuiescă căă nuă auă trebuinţăă deă inimă;ă eiă nuă vreauă decâtă săă
cucerească,ă mereuă săă biruiască;ă eiă cred,ă înă sfârşit,ă căă şiă înă iubireă succesul e tot.
Dorinţeleălorăpoateăseăvorăîmplini,ăpofteleălorăpoateăvorăfiămulţumite,ăda…ădar,ăvai,ă
iubirea n-au s-oăcunoascăăniciodată.ăCăciăiubireaăcereăsupunere,ăoăsupunereăoarbă,ă
caăşiăcredinţa.ăÎnăiubireăn-aiăsăăfiiăconvinsăniciodată,ăn-aiăsăăaştepţiăprobeăniciodată.ă
Totăceănuăeăsupunereăşiădevotamentănuăeăiubire.ăTrebuieăsăătrăieştiămult,ătrebuieăsăă
suferiămult,ătrebuieăsăăpricepiămultăpentruăcaăinimaătaăsăăfieăînăstareăaăprimiăiubirea.ă
Ceiăambiţioşi,ăceiămândri,ăceiăobrazniciăşiănerecunoscătoriănuăpotăştiăce este iubirea
şi,ă aşa,ă ceiă maiă mulţiă dintreă noiă de-abiaă laă vârstaă deă cinzeciă deă aniă începemă săă
înţelegemăiubirea,ăatunci,ădeci,ăcândăeăpreaătârziu...”ă(Mărturisire)
Lucian Blaga pentru Cornelia Brediceanu:
,,Dacăătuăeştiăaămea,ădacăătuăîţiădăruieştiăeulătăuă– mie,ăatunciăşiăeuăoăsă-ţiă
dăruiescăţieăşiătuturorăcelorlalţiălucruriăfrumoase,ăuniceăînăfelulălor…ăAltfel,ăcrede-
mă,ăaşăînchideăbuzeleăşiăaşătăceaăviaţaăîntreagă,ăcăciănuăarăputeaăvorbiăcineva,ădacăă
te-aă pierdut.ă Aşă tăceaă retrasă înă mine,ăşiă nimeniă n-ară ştiă dupăă moarteaă mea,ă căă amă
trăit.ăUnăsingurăizvorăamăpentruătotăceeaăceăfac:ăTu!”
MarinăPredaăcătreăAuroraăCornu:
„Darăiatăăcăăoăadiereădeădurere,ădeăpărereădeărău,ădeămâhnireăizvorăşteădină
inima mea. Te-amă făcută săă suferiă(nuă ştiuăunde,ăcândă şiă de ce),ă darăsimtă căă acestă
lucru s-aă întâmplată şiă mi-eă greuă săă îndură astaă acum,ă singur,ă cuă gândulă laă tine,ă
scriindu-ţiăîntâiaămeaăscrisoareădeădragoste.ă(…)ăTeăiubescădeătot,ăcuăpărulătău,ăcuă
haineleă taleă verzi,ă cuă salopetaă şiă sandaleleă taleă ciudate.ă Iubescă cingătoareaă taă
ascunsă,ă copcile,ă oaseleă trupuluiă tău…ă Totul,ă aspiraţiileă tale,ă somnulă tău…ă
Vanitateaă şiă cochetăriaă taă distilată,ă neliniştileă taleă profunde,ă gândulă tăuă puţină
îngheţat,ă categorică şiă fărăă ascunzişuri,ă atâtă deă temută deă cătreă amatoriiă deă
compromisuri”
162
EmilăCioranăcătreăFriedgardăThoma:
„Văămaiăamintiţiădeăplimbareaăatâtădeăapropiatăăpeămargineaălacului?ăDină
cauza frigului, azi-dimineaţăă nuă eraă aproapeă nimeniă acolo.ă Doară euă cuă lacrimileă
mele.ăNiciodatăăînăviaţăănuăamăvărsatăatâtădeămulte,ăfărăăceaămaiămicăăposibilitateă
deăaărâde.ăNuăînţelegăceăcautăpeălumeaăastaăînăcareăfericireaămăăfaceăşiămaiănefericită
decâtănefericirea.ăPentruămineăaţiădevenităatâtădeăimportantăăîncâtămăăîntrebăcumăvaă
sfârşiăîntâlnireaănoastră.ăAşăvreaăsăăevadezăcuădumneavoastrăăîntr-oăinsulăăpărăsităă
şiăsăăplângătoatăăziua.ăAcestălocămi-aădevenităbruscădragăpentruăcăăîlăcunoaşteţiăşiăîlă
îndrăgiţi”
3. 2. Comprehensiunea în calitate de auditor110
B2. Poateăurmăriăparteaăesenţialăăaăuneiăconferinţe,ăaăunuiădiscurs,ăaăunuiăraportă iăaă

altor genuriădeăexpozeuriăeducaţionale/ profesionale, care sunt complexe din punct
deăvedereăalăfonduluiă iăalăformei.
B2. 1. Textul pe care îl veți audia este cea mai cunoscută poezie populară
românească. Extrageți câteva idei principale referitoare la:
1. Loculădramei.ăUndeăareălocăac iuneaă iăînăceăcontext?ăAfla i,ădacăăeă

nevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ăplai, turmă,
transhumanță.
2. Cineăparticipăălaăac iune?ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuăajutorulăunuiă
dic ionar,ăsensulăcuvintelor:ăcioban, moldovean, ungurean, vrâncean.
3. Ceăhotărăscădoiădintreăciobaniăînăprivin aăciobanuluiămoldoveană iădeă
ce?ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ă
mândru, ortoman, complot.
4. Cineăîlăavertizeazăăpeăciobanulămoldoveanădespreăceăurmeazăăsăăiăseă
întâmple? Afla i,ădacăăeănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulă
cuvintelor: mioară/ mioriță, bucălaie, zăvoi, bârsană, năzdrăvan.
5. Undeăvreaăciobanulăsăăfieăîngropat?ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuăajutorulă
unuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ămohor,ăstrungă,ăstână,ă
6. Ceăvreaăciobanulăsăăfieăîngropatăalăturiădeăel?ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuă
ajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor: fluier, fag, duios, soc.
7. Cineăvaăplângeădupăăciobanulămort?
8. Ceădore teăciobanulăsăăleăfieăspusăoilorădespreămoarteaălui?ăAfla i,ădacăă
eănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ăcrăiasă, cunună,
paltin, lăutar, făclie.
110
163
9. Cineăîlăvaăcăutaăpeăcioban?ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuăajutorulăunuiă
dic ionar,ăsensulăcuvintelor:ăzări, măicuță, brâu, lână, spumă, spic,
grâu, pană, corb, mură.
10. Ceădore teăciobanulăsăăîiăfieăspusă iăsăănuăîiăfieăspusămameiăsaleă
despreămoarteaălui?ăAfla i,ădacă eănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ă
sensul cuvântului a se îndura.
Miori a111
Vasile Alecsandri
Pe-un picior de plai,
Pe-o gurăădeărai,
Iatăăvinăînăcale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cuătreiăciobănei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Şiăunu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Şiăcuăce-l vrâncean,
Mări,ăseăvorbiră,
Eiăseăsfătuiră
Pe l-apus de soare
Caăsăămi-l omoare
Pe cel moldovan,
Că-i mai ortoman
Ş-are oi mai multe,
Mândreăşiăcornute,
Şiăcaiăînvăţaţi,
Şiăcâniămaiăbărbaţi,
Darăceaămioriţă,
Cuălânăăplăviţă,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Mioriţăălaie,
Laieăbucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţiămaiătace!
Ori iarba nu-ţiăplace,
Oriăeştiăbolnăvioară,
Drăguţăămioară?
111
Cf. http://www.romanianvoice.com/poezii/balade/miorita.php, accesat la 22 mai 2018.
164
- Drăguţuleăbace,
Dă-ţiăoile-ncoace,
Laănegruăzăvoi,
Că-iăiarbăădeănoi
Şiăumbrăădeăvoi.
Stăpâne,ăstăpâne,
Îţiăcheamăăş-un câine,
Celămaiăbărbătesc
Şiăcelămaiăfrăţesc,
Căăl-apus de soare
Vreauăsăămiăte-omoare
Baciul ungurean
Şiăcuăcelăvrâncean!
- Oiţăăbârsană,
Deăeştiănăzdrăvană,
şiăde-aăfiăsăămor
în câmp de mohor,
Săăspuiăluiăvrâncean
Şiăluiăungurean
Caăsăămăăîngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Săăfiuătotăcuăvoi;
În dosul stânii
Să-mi aud cânii.
Asteăsăăleăspui,
Iarălaăcapăsă-mi pui
Fluieraşădeăfag,
Mult zice cu drag;
Fluieraşădeăos,
Mult zice duios;
Fluieraşădeăsoc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-aărăzbate
Ş-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Săănuăleăspuiălor.
Săăleăspuiăcurat
Căăm-am însurat
Cu-oămândrăăcrăiasă,
Aălumiiămireasă;
165
Căălaănuntaămea
Aăcăzutăoăstea;
Soareleăşiăluna
Mi-auăţinutăcununa.
Braziăşiăpaltinaşi
I-amăavutănuntaşi,
Preoţi,ămunţiiămari,
Paseri, lăutari,
Păsereleămii,
Şiăsteleăfăclii!
Iarădacă-iăzări,
Dacă-i întâlni
Măicuţăăbătrână,
Cuăbrâulădeălână,
Dinăochiălăcrimând,
Pe câmpi alergând,
Peătoţiăîntrebând
Şiălaătoţiăzicând:
„Cine-a cunoscut,
Cine mi-aăvăzut
Mândruăciobănel,
Tras printr-un inel?
Feţişoaraălui,
Spuma laptelui;
Musteţioaraălui,
Spicul grâului;
Perişorulălui,
Peana corbului;
Ochişoriiălui,
Muraăcâmpului?”
Tu, mioara mea,
Săăte-nduri de ea
Şi-i spune curat
Căăm-am însurat
Cu-oăfatăădeăcrai,
Pe-oăgurăădeărai.
Iarălaăceaămăicuţă
Săănuăspui,ădrăguţă,
Căălaănuntaămea
Aăcăzutăoăstea,
C-amăavutănuntaşi
Braziăşiăpaltinaşi,
Preoţi,ămunţiiămari,
Paseri,ălăutari,
166
Păsereleămii,
Şiăsteleăfăclii!
B2. 2. Textul pe care îl veți audia constituie primele două părți (din cinci)
ale uneia dintre cele mai cunoscute poezii populare românești. Extrageți câteva
idei principale referitoare la:
1. Loculăundeăseăpetreceăac iunea,ăpersonajeleăcareăparticipăă iăcuăceăscopă

seă aflăă eleă laă drum.ă Afla i,ă dacăă eă nevoieă cuă ajutorulă unuiă dic ionar,ă
sensul cuvintelor: vodă, meșter, calfă, zidar, mănăstire, pomenire.
2. Personajulă cuă careă seă întâlnescă călătoriiă iă ceă aflăă deă laă acesta.ă Afla i,ă
dacăăeănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ă biet, doină/
a doini, zid, a părăsi, a isprăvi, grindiș, aluniș, a lătra, pustiu, a urla.
3. Ceă leă cereă vodăă me teriloră săă facă,ă ceă leă promiteă me teriloră dacăă voră
reu iăsăăîiăîndeplineascăădorin aă iăceăîiăamenin ăăcăăleăvaăfaceădacăănuă
voră reu i.ă Afla i,ă dacăă eă nevoieă cuă ajutorulă unuiă dic ionar,ă sensulă
cuvintelor: a se sili, a ridica, a dura, avere, boier, a zidi, temelie.
4. Ceăfacăme teriiăziuaă iăceăseăîntâmplăănoaptea.ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuă
ajutorulă unuiă dic ionar,ă sensulă cuvintelor:ă sfoară, a măsura, șanț, a
săpa, a se surpa.
5. Careăesteăreac iaădomnitorului,ăceăleăspuneăvodăăme terilor.ăAfla i,ădacăă
eănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ădomn, a se mira,
a mustra, a se încrunta, a amenința.
6. Ceăfacăapoiăme teriiă iăceăfaceăManole.ăAfla i,ădacăăeănevoieăcu ajutorul
unuiădic ionar,ăsensulăcuvântului:ăa tremura.
7. CeăleăspuneăManoleăme terilor.ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuăajutorulăunuiă
dic ionar,ă sensulă cuvintelor:ă a cuvânta, șoaptă, aievea, soțioară,
surioară, a se ivi, bucate, a jura, a se lega, taină, a jertfi.
8. Cumă crede iă căă evolueazăă baladaă popularăă înă următoareleă treiă păr i?ă
Căuta iăpoezia,ăciti i-oă iăafla iădacăăa iăavutădreptate.
MonastireaăArge ului112
Vasile Alecsandri
I
PeăArge ăînăgios
Pe un mal frumos,
Negru-vodăătrece
Cuătovară iăzece,
Nouăăme teriămari,
Calfeă iăzidari,
i Manole, zece,
112
Cf. https://ro.wikisource.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Arge%C8%99ului accesat la 22
mai 2018.
167
Care-iă iăîntrece.
Mergăcuăto iăpeăcale
Săăaleagă-n vale
Locădeămănăstire
i de pomenire.
Iată,ăcumămergeau
Că-n drum ajungeau
Pe-unăbietăciobăna
Dinăfluierădoina ,
i cum îl vedea
Domnul îi zicea:
„Mândreăciobăna ,
Dinăfluierădoina !
PeăArge ăînăsus
Cu turma te-ai dus,
PeăArge ăînăjos
Cu turma ai fost.
Nu cumva-aiăvăzut
Pe unde-ai trecut
Unăzidăpărăsit
iăneisprăvit
Laălocădeăgrindi ,
La verde-aluni ?”
„Ba,ădoamne,-amăvăzut
Pe unde-am trecut
Unăzidăpărăsit
iăneisprăvit.
Câiniiăcumăîlăvăd,
Laăelăseărepăd
iălatră-a pustiu
iăurlă-aămor iu.”
Cât îl auzea,
Domnu-nveselea
i curând pleca,
Spre zid apuca
Cuănouăăzidari,
Nouăăme teriămari
i Manole zece
Care-iă iăîntrece.
„Iatăăzidulămeu!
Aici aleg eu
Loc de mănastire
i de pomenire.
Deciăvoi,ăme teriămari,
168
Calfeă iăzidari,
Curândăvăăsili i
Lucrul de-lăporni i,
Caăsă-miăridica i,
Aiciăsă-miădura i
Mănastireănaltă
Cum n-aămaiăfostăaltă,
Căăv-oi da averi,
V-oi face boieri,
Iar de nu, apoi
V-oi zidi pe voi,
V-oi zidi de vii
Chiarăînătemelii!”
II
Me teriiăgrăbeau,
Sferile-ntindeau,
Loculămăsurau,
an uriălargiăsăpau,
i mereu lucrau,
Zidul ridicau,
Dar orice lucra
Noaptea se surpa!
A doua zi iar,
A treia zi iar,
A patra zi iar
Lucrau în zadar!
Domnul se mira
-apoi îi mustra,
-apoi se-ncrunta
i-iăamenin a
Să-i puie de vii
Chiar în temelii!
Me teriiăceiămari,
Calfeă iăzidari,
Tremurau lucrând,
Lucrau tremurând
Ziălungăădeăvară
Ziua pân-înăseară,
Iar Manole sta,
Niciăcăămaiălucra,
Ci mi se culca
i un vis visa,
Apoi se scula
-astfel cuvânta:
169
„Nouăăme teriămari,
Calfeă iăzidari!
ti iăceăamăvisat
De când m-am culcat?
Oă oaptăădeăsus
Aievea mi-a spus
Căăorice-am lucra
Noaptea s-a surpa
Pân-omăhotărî
În zid de-a zidi
Cea-ntâiăso ioară,
Cea-ntâiăsurioară
Care s-a ivi
Mâini în zori de zi
Aducând bucate
Laăso ăoriălaăfrate.
Deciădacăăvroi i
Caăsăăisprăvi i
Sfântaămănastire
Pentru pomenire,
Noiăsăăne-apucăm
Cuăto iăsăăjurăm
iăsăăneălegăm
Taina s-oăpăstrăm:
-oriceăso ioară,
Oriceăsurioară
Mâini în zori de zi
Întâi s-a ivi,
Pe ea s-o jertfim
În zid s-o zidim!"
B2. 3. Textul pe care îl veți audia este una dintre cele mai importante
legende populare românești. Extrageți câteva idei principale referitoare la:
1. Loculă undeă seă aflăă Dochia,ă ceă esteă Dochiaă azi,ă cineă aă fostă Dochiaă înă
trecut.ă Afla i,ă dacăă eă nevoieă cuă ajutorulă unuiă dic ionar,ă sensulă
cuvintelor: sihastru, stâncă, domnitor, cumplit, vultur, a răsuna,
amorțit, vizuină, păstor.
2. Ceăcalită iăaveaăDochia,ăcineăcucere teăDacia,ăcineăseăîndrăgoste teădeă
Dochia.ă Afla i,ă dacăă eă nevoieă cuă ajutorulă unuiă dic ionar,ă sensulă
cuvintelor: jună, vrednic, a împila, a giurui/a jurui=a făgădui, zînă,
biruitor, a se închina, a se subjuga.
3. Ce faceăDochiaăînăraportăcuăTraian,ăundeă iăcumătrăie teăea.ăAfla i,ădacăă
eănevoieăcuăajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ă van, a îmblânzi,
170
patrie, ferecat, a se îndemna, codru, potecă, trai, a paște, șăiag/ șiac,
tron, schiptru/ sceptru, toiag.
4. Unde mergeăTraianăpentruăaăoăgăsiăpeăDochia,ăceăreac ieăareăDochiaăînă
fa aăluiăTraian,ăcineă iăcumăoăajutăăpeăDochia.ăAfla i,ădacăăeănevoieăcuă
ajutorulăunuiădic ionar,ăsensulăcuvintelor:ădeprins, fugar, grai, zeu, a fi
scutit, bolovan.
5. CeăseăîntâmplăăcuăTraianăînărela ieăcuăDochia,ăceăseăîntâmplăăcuăDochiaă
înă nouaă saă înfă i are,ă ceă faceă eaă iă careă eă destinulă săuă înă rela ieă cuă
poporul/ă păstorii.ă Aflați, dacă e nevoie cu ajutorul unui dicționar,
sensul cuvintelor: coroană, vioi, abur, suspin, ursită, a priveghea,
păstor.
Dochia113
Conform unei legende culese din popor chiar de Gheorghe Asachi, Dochia
eraăfiicaăconducătoruluiădac,ăDecebal.ăFataăeraănespusădeăfrumoasă,ălucruăcareăseă
ştiaăînătoateăceleăpatruăzări.ăÎnăvremeaăînăcareăromaniiăauăajunsăpeăteritoriulăDaciei,ă
liderul lor, împăratulăTraianăs-aăîndrăgostitădeăDochia.ăEaărefuzăăsăădevinăăsoţiaăluiă
şiăfugeăpeămunteleăsacruăalădacilor,ăCeahlăul.ăRomanulăseăpareăcăăaăurmărit-oăpânăă
acolo. Dându-şiăseamaăcăănuăpoateăscăpaădeăel,ăDochiaăs-a rugat zeului Zamolxe.
Aşaăcăăfrumoasaăfată, împreunăăcuăoileăsale,ăaăfostătransformatăăînăstâncă.ă
Înă urmaă uneiă călătoriiă peăCeahlău,ă înă 1838,ă Gheorgheă Asachi,ăinspiratădeă
legendeleălocului,ăaăscrisăoăbaladăăînăcinsteaămituluiăDochiei:
„ÎntreăPiatraăDetunată
Ş-al Sahastrului Picior,
Veziăoăstâncăăce-aăfostăfată
De un mare domnitor.
Acoloăeăreaăfurtună
Eălocaşulăcelăcumplit,
Undeăvulturulărăsună
Alăsăuăcântecăamorţit.
AceaădoamnăăeăDochia
Zeceăoiăş-a ei popor
Eaădomnează-n vizunie
Pesteăturmeăşiăpăstori.
Laăfrumuseţeăşiălaăminte
Nici-oăgiunăănu-i samana
Vrednicăăde-aăeiăpărinte,
De Decebal, ea era.
Dar cum Dacia-au împilat-o
113
Cf. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/baba-dochia-legenda-fetei-de-imparat-si-
traditia-celor-noua-cojoace accesat la 22 mai 2018.
171
FiulăRomeiăcelămărit,
Pe cel care-arăfiăscăpat-o
De-a iubi a giuruit.
Traianăvedeăastăăzână
Deşiăeăbiruitor,
Frumuseţeiăeiăse-nchină
Seăsubjugăădeăamor.
Împăratu-năvanăcată
Pe Dochia a-mblânzi.
Văzândăpatriaăferecată,
Ea se-ndeamnăăaăfugi
Prinăaăcodruluiăpotică
Ea ascunde al ei trai,
Aceaădoamnăătinerică
Turmaăpaşteăpesteăplai
Aăeiăhainăăaurită
Oăprefaceăînăşăiag,
Tronu-iăiarbaăînverzită.
Schiptru-i este un toiag.
Traian vine-năastăăţară
Şiăde-a biru-i deprins.
SpreăDochiaăceaăfugară
Acu mâna a întins.
Atunci ea, cu graiu ferbinte
„Zamolxis,ăoăzeuă!ăstriga,
Teăgiurăpeăalămeuăpărinte
Astăzi,ărogănuămăălăsa!”
Cândăîntindeăaăsaămână
Ca s-oăstrângă-năbraţăTraian,
De-al ei zeu scutităăzâna
Se preface-n bolovan.
Elăpetroasaăeiăicoană
Nu-nceteazăăaăiubi,
Pre ea pune-aăsaăcoroană
Niciăseăpoateădespărţi.
Aceaăpiatrăăchiarăvioaie
De-aburi copera-a ei sân,
Dinăaăeiăplânsănaşteăploaie,
Tunet din al ei suspin.
O ursit-oăpriveghează,
Şi Dochia deseori
Presteănouriăluminează
Caăoăsteaăpesteăpăstori.”
172
 Curs 4
B2.ă Poateă parcurgeă repedeă ună textă complexă iă scoateă înă eviden ăă puncteleă saleă
pertinente.
Poateă identificaă repedeă con inutulă uneiă informa ii,ă al unui articol sau al unui
reportaj într-oăgamăălargăă deăsubiecteăprofesionaleăpentruăaăhotărîădacăăunăstudiuă
maiăaprofundatămerităăosteneala.
B2. 1. Citiți următoarea prezentare, urmăriți pe o hartă unde este situat

obiectivul turistic și cum puteți ajunge acolo și decideți dacă merită efortul de a
vizita peștera. Argumentați răspunsul.
Pe teraăGhe arulădeălaăSc ri oaraă– oăalt ăminuneăaăApusenilor115
de Monica Anghelovici
La PeşteraăcuăGheţarădeălaăScărişoara,ăcumăiăseămaiăspune,ăseăpoateăajungeă
peă douăă drumuriă cuă maşinaă cumă porneştiă dină dreptulă Pensiuniiă Danciu,ă ţinândă
Pârâulă Gârda,ă treciă fieă peă lângăă Peşteraă Poartaă luiă Ionele,ă străbătând Cheile
Ordâncuşii,ăpeăunădrumărecentăasfaltat,ălungădeă18ăkm,ăfieăprinăstângaăacesteia,ăună
drumămaiăscurtăcuăjumătate deădistanţăă(noiăamăfăcutăroată,ăamăluat-oăpeăprimulăşiă
ne-amăîntorsăpeăalădoilea),ăaltitudineaăfiindădeă1165ădeămetri.ăDeăasemenea,ăexistăă
şiăoăpotecăăceăteăurcăăpe dealul Mununa şiăcareăteăduceălaăGheţarăînăcircaădouăăore,ă
cuămarcajăcruceăroşie.ăPeăoricareădintreădrumuriăoăluaţi,ăveţiăaveaăparteădeăpeisajeă
de vis!
Peşteraăfaceăparteădin sistemulăcarsticăGheţar-Ocoale-Dobreşti,ănumeleădeă
gheţară provenindă deă laă faptulă că ascundeă înă eaă celă maiă mareă gheţară subterană dină
România,ăfiindăprimaăpeşterăădinăţaraănoastrăădeclaratăămonumentăalănaturii,ăîncăă
dină1938…ăDrumulăprinăpădureăpânăălaăpeşterăăesteăminunatăşiădeăaiciăpoţiăajungeă
chiarăînăArieşeniăpeăunătraseuămarcatăcuătriunghiăroşu,ăînănumaiă4ăoreăşiăjumătate.
Impresionantăă esteă intrareaă înă peşteră,ă printr-o gurăă imensăă (oă groapăă cuă
diametrulă deă circaă 60ă deă metri,ă numită aven),ă adâncăă deă 48ă deă metri,ă ceă aă fostă
amenajatăăcuă270ădeătrepteămetalice,ăuneleădestulădeăabrupte.ăIniţial,ăacesteaăauăfostă
dinălemnăşiăseămaiăvădăaruncateăpeălângăăeleăsauăsubăscheletulămetalic,ăfăcândăacumă
corpă comună cuă naturaă înconjurătoare.ă Totă timpulă anuluiă seă păstreazăă zăpadaă aici,ă
dovadăăcăăamăgăsităşiănoiăurmeăînăprimaădecadăăaăluniiăseptembrie.
Prima intrare este în SalaăMare,ăcareăeste,ădeăfapt,ăprimaăîncăpereăsubterană,ă
accesul făcându-se printr-ună portală deă 24ă deă metriă lăţimeă şiă 17ă metriă înălţime.ă
114
115
Cf. http://povestidecalatorie.ro/pestera-ghetarul-de-la-scarisoara-o-alta-minune-a-apusenilor/,
173
Iniţialăamăcrezutăcăăesteăoăpeşterăămaiălungă,ădarănuăputemăvizitaădecâtă260ădeămetri,ă
restulă pânăă laă 720ă fiindă apanajulă speologilor.ă Nuă suntă deschiseă circuituluiă turistică
nici Rezervaţiaă Mică şiă nici Rezervaţiaă Mare,ă sectorulă turistică vizitabilă fiind Aven
Sala Mare–Biserica.ă Gheaţaă deă laă suprafaţaă Săliiă Mariă areă pesteă 4000ă deă ani!!ă Înă
peşterăă seă aflăă câtevaă formaţiuni,ă laă intrareă distingândă ună blocă deă gheaţăă ceă oă
întruchipeazăă pe Fecioara Maria cu pruncul, celă puţină aşaă niă s-aă părută nouă.ă Înă
spateleă acesteiaă seă aflăă oă gurăă ceă coboarăă 60ă deă metriă verticală şiă seă continuăă cuă
jumătateădeăkilometru,ăzonăădestinatăăspeologilor,ădupăăcumăne-a informat ghidul.
Deă altfel,ă înă dreaptaă intrăriiă seă mergeă spreă oă zonăă denumită Biserica, la
bazaăuneiăpanteăabrupteădeăgheaţă,ăspreăcareănuămaiăavemăacces,ădeşiăînătrecutăeraă
permis, distingându-se Altarul cu Preotul înăcentru.ăÎnălţimeaăansambluluiă(punctulă
celămaiăînalt)ăesteădeă17ămetri,ăpânăăsusăfiindăun total de 60 de metri. În dreapta se
aflăă oă formăă denumită Elefant şiă o Cascadăă îngheţată.ă Acesteă formaţiuniă seă maiă
topescăînăcursulăanuluiă(exceptândăparteaăcentrală),ădarăseărefacăînătimpulăierniiăînă
formeăasemănătoare.ăUimitor,ănu?
Vara,ăsăteniiăţineauăaiciăcarneaălaărece,ăpeăvremeaăcândănuăexistaăcurentăşiă
nuăerauăfrigidere.ăIarna,ăînăpeşterăăsuntăminusăşapteăgrade,ăiarăvaraăminusăunăgrad.ăă
Peşteraănuăeăniciodatăălaăfelădatorităănaturiiăgheţii,ăînăcontinuăătransformare,ăaşaăcăă
merităă săă oă vizitămă chiară şiă deă maiă multeă ori!ă Înă peşterăă existăă şiă lilieci,ă iară înă
RezervaţiaăMareăs-aădescoperităunăscheletădeăcaprăăsălbatică,ăsemnăcaăseăascundeauă
peăaici…
Pentruă cineă nuă ştie,ă laă noiă înă ţarăă seă aflăă patruă peşteriă cuă gheaţă,ă ceaă deă
la Scărişoara fiind una din ele.ă Înă total,ă înă Apuseniă seă aflăă 4000ă deă peşteri,ă 166ă
numaiă înăjurulă Scărişoarei.ă Totă deă laă ghid,ă amă aflată ca Peşteraă Hodobana este cea
maiălungă,ăavândă18ă kilometriăşiăesteăpeşteraăcuăcelămaiă mareăgradădeăramificaţiiă
dină lume,ă ună adevărată labirint.ă Ghidulă (nu)ă glumeaă spunândă căă dacăă nuă mergiă cuă
vopseauaăînămânăăînăaceasta,ănuămaiăie i!
Dupăăceăviziteziăpeştera,ădacăănuăaiăfăcut-oăînainte,ăneapăratătrebuieăsăăteă
opreştiă săă admiriă frumuseţeaă Apusenilor,ă săă vorbeştiă cuă oamenii,ă săă asculţiă
poveştileă lor,ă săă cumperiă totă felulă deă obiecteă dină lemnă sculptateă deă eiă şiă săă leă
priveştiăcaseleăşiăcurţileăîngrijiteăundeăşiătuăaiăvreaăsăărămâiăoăveşnicie…
Deăreţinut:
Taxăăintrare: 10 lei/adult si 6 lei/copil
Program de vizitare: Luni-sâmbătăă întreă oreleă 9.00-18.00, duminicăă întreă
orele 10.00-17.00
Cum ajungi: PeăValeaăArieşuluiăMare,ădinăCâmpeniăsuntă32ădeăkm,ăpeăDNă
75,ăpânăăînăGârdaădeăSus,ăiarădinăAlbacă14ăkilometriăpânăăînăGârdaădeăSus,ăapoiă
circa 10 km, urmând indicatoarele.
174
B2. 2. Citiți următorul articol, urmăriți pe o hartă cum puteți ajunge la
destinație și decideți dacă doriți să vizitați obiectivul turistic. Motivați opțiunea.
Legendaălaculuiăf r ăfundădinăMunţiiăŞureanu:ă
unămonstruăîiătrageăpeăînot toriăsubăap 116
deăDorină imonea
ÎnăMunţiiăŞureanu,ălaă1.840ădeămetriăaltitudine,ăseăaflăăunălacăglaciarădespreă
careă seă povestescă multeă legende.ă Ceaă maiă „terifiantă” dintreă acesteaă spuneă căă înă
apeleăreciăcaăgheaţaăseăaflăăunăbalaurăcareătrageălaăfundăpeăoricineăîncearcăăsăăseă
scaldeăînălac.ăPeămargineaăapeiăseăaflăăşiăoăcruceăcareăstăădovadăătragediilorăceăauă
avut loc aici.
Despre legendele lacului „fărăăfund”ăvorbescăcelămaiăbineăciobaniiăcareăîşiă
pascăoileăînăapropiereaăacestuia.ăCiobaniiăceăîşiăducăturmeleăpeăculmileăŞureanului,ă
aleăVârfuluiăPătruăşiăaleăCârpei,ăse întâlnesc uneori pe malul iezerului, la o poveste.
Niciodatăă însăă nuă îndrăznescă săă intre în apele turcoaz ale lacului. „Niciodatăă nuă
facemăbaieăaici.ăSeăspuneăcaăesteăunăbalaurăcareăteătrageălaăfund.ăCăăoăfiăaşaăsauănu,ă
n-avemăchefăsăăaflămăpeăpieleaănoastră”,ăspuneăunăciobanăcareăajungeădesăcuăoileăînă
apropierea iezerului.
Înă realitate,ă faptulă căă laculă esteă unulă glaciară faceă caă apaă săă fieă extremă deă
receăînăoriceăanotimp.ăChiarăşiădupăăzileăîntregiădeăcăldură,ăapaărămâneăfoarteăreceă
şiăscăldatulăesteăimposibil.ăSpecialiştiiăspunăcăăeăvorbaădespreăefectulăpeăcareăîlăareă
apaă foarteă receă asupraă corpuluiă uman.ă Dupăă câtevaă minuteă deă îmbăiată înă apaă
respectivă,ăcorpulădevineăgreoi,ămişcărileăînceteăşiăapareăsenzaţiaăcăăeştiătrasăînăjosă
deăoăforţăănecunoscută.ăAstfelăşi-auăgăsităsfârşitulămaiămulteăpersoaneăcareăauăavută
curajulăsăăseăscaldeăînăiezer.ă
IezerulăŞureanuăareăoălungimeădeă94ămetriăşiăoălăţimeădeă91ămetri.ăEsteăună
spaţiuă intimă şiă retras,ă înă contextulă geografică spectaculosă ală Munţiloră Şureanu.ă
Specialiştiiăspunăcăăesteăvorbaădespreă„circulăglaciarăŞureanu”,ăsculptatăînăresturileă
domoaleăaleăplatformeiăŞureanu-Comărnicelu.ăLaculăpoateăfiăcelămaiăbineăadmirată
deăpeătraseulădeăurcareăpeămasivulăŞureanu. Iezerulăseăsitueazăălaă1840ămăaltitudine,ă
sub vârfulăomonimă(Vf.ăŞureanuă– 2059ăm).ăPeălângăăpanoramaălaculuiăpeăfundulă
căruiaăseăpotăvedeaăbolovaniăuriaşi,ăveiăputeaăadmiraăprivelişteaăoferităădeăMasivulă
Şureanu.ăDeăreţinutăpentruăceiăcareăviziteazăăaceastăăoazăădeănaturăăesteăfaptulăcăă
înotul în iezerăesteăinterzis.ăClaritateaăapeiăcreeazăăiluziaăopticăăaăadâncimiiămici.ă
Înărealitate,ăînsă,ăapaăesteăadâncăăîncăădeălaămalăşiăextremădeărece,ăastfelăcă,ăşiăvara,ă
unăscăldatăînălacăpoateădaăcrampeămusculare,ăcareăpodăduceăchiarălaădeces.
Accesul la lac esteărelativăsimplu.ăSeăajungeăaiciăpeăDNă67ăC,ăprinăŞugagăşiă
siă apoiă peă DJă 704,ă peă parteaă dreaptăă aă laculuiă Oaşa.ă Seă trece,ă apoi,ă peă lângăă
116
Cf. http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/legenda-lacului-fund-muntii-Sureanu-monstru-trage-
inotatori-apa-1_5686981f37115986c6075a98/index.html, accesat la 3 mai 2018.
175
MănăstireaăOaşa,ăprinăLuncileăPrigoaneiăşiăPoartaăRaiului.ăÎnătotal,ădinăSebeşăsuntă
80ăkm,ăceăpotăfiăparcurşiăînăcirca 2 ore.
RezervaţiaăIezeră– Şureanuăesteăunălocădeăoăfrumuseţeăaparte,ăpeăcareăsubă
niciăoăformăănuătrebuieăratatăînăzonaăSebeşului.ăApaălacului,ădeosebitădeălimpede,ă
aşezatăăînăvanaăglaciarăădeăpiatrăăşiăflancatăădeăarboriădeăconifereăimprimăăoăstareă
de contemplareă unică.ă Pentruă aă întregiiă stareaă profundăă deă meditareă esteă
recomandatăă urcareaă peă vârfulă Şureanu.ă Aici,ă susă existăă oă vedereă superbăă asupraă
Iezerului,ăşiămaiădeparteăcătreăPoartaăRaiuluiăsauăînăparteaăcealaltăăcătreăVârfulăluiă
Pătru.ă
B3. 3. Citiți următorul articol, urmăriți pe o hartă cum puteți ajunge la destinație
și decideți dacă doriți să vizitați obiectivul turistic. Motivați opțiunea.
Ro iaăMontan ă– oămo tenireăinestimabil 117
Descriere generala – localitateaăRo iaăMontană,ăaăcăruiănume înălatinăăseă

traduceă Alburnusă Maior,ă înă germanăă Goldbachă iă înă maghiarăă Verespatakă esteă
situatăăde-aălungulărâuluiăRo ia.ăPentruăceiăcareăve iăajungeăînăaceastăăzonă,ăceeaăceă
arătrebuiăsăă ti iăesteăcăăacestărâuăbogatăînăminerale,ăînăspecialăînăfieră(care îiădăă iă
culoareaă ro iatică), a dat numeleă localită ii.ă Con inutulă deă minerale, depă e teă
momentanădeă110ăoriăcantitateaăadmisăădeăzinc,ădeă64ăoriăcantitateaăadmisăădeăfieră
iădeă4ăoriăcantitateaăadmisa deăarsenic,ăceeaăceăoăfaceănepotabilă.
Localitatea, cuă ună patrimoniuă culturală iă arhitecturală deosebit,ă aă fostă
men ionatăăînăizvoareleăscripticeăîncăădinainteaăromanilorădeăcătreăHerodot,ăPliniuă
iăTitusăLivius,ăcaăfiindăoăa ezareăcuătradi ieăînăexploatareaămineralelorăpre ioase.ă
Dezvoltarea sitului poate fiă urmărită începând de la galeriile romane miniere, de
exploatare,ădeăasisten ă,ădeăaerisireăsauădeăevacuareăaăapei.ăDeăluatăinăseamaăsuntăsiă
spectaculoasele sisteme de drenare, excavate în adâncul a patru masive muntoase –
Cetate, Cârnic, Orlea şiă Letea. Toateă acesteă elementeă alcătuiescă unulă dintreă celeă
maiăvasteăşiămaiăimportanteăsistemeădeăexploatareăminieră dinălumeaăromană.
Loca ie: Ro iaă Montanăă esteă re edin aă comuneiă cuă acela iă nume.ă Seă
găse teă laă NEă deă ora ulă Abrud,ă înă mun iiă Detunatelor,ă subunitateă aă Mun iloră
Metaliferi.
Acces: seăpoateăajungeăaiciăcuăma inaăsauămijlocădeătransportăînăcomun.
Dinspre orașul Beiuș >ă Arie eni>ă Câmpeniă >ă dupăă localitateaă Câmpeni,ă
vira iădreaptaăpeăDN74,ăspreăAbrudă>ăRo iaăMontană;
Dinspre orașul Turda >ă Ocoli ,ă Sălciuaă deă Jos>ă înainteă deă localitateaă
Câmpeniăvira iăstânga,ăpeăDN74,ăspreăAbrudă>ăRo iaăMontană;
Dinspre orașul Alba Iulia >ăZlatnaă>ăAbrudă>ăRo iaăMontană.
Obiective de vizitat:
117
Cf. https://www.travelguideromania.com/ro/rosia-montana-mostenirea-culturala-sipeisagistica/,
176
Muzeulă minerituluiă iă mineleă romaneă – Mineleă romaneă reprezintăă
mo tenirea istoricăă aă româniloră dină timpulă Imperiuluiă Roman.ă Pentruă turi ti, una
dină mineă aă fostă amenajată. Esteă obiectivulă celă maiă importantă dină zonăă iă deă
asemeneaăcelămaiăvizitat.ăOra ulăRo iaăMontanăăaăfostăatestatădocumentarăîncăădină
anul 131 D.C., printr-o serieă deă tăbli e,ă descoperiteă înă mine.ă Acesteaă reprezintăă
contracteăîntreăproprietariiădeămineădeălaăaceaăvremeă iăarenda i.
Programă deă vizit ăMinaăRoman ă +ă muzeuă – ansamblul poate fi vizitat
deăluniăpânăăvineri,ăîntreăoreleă8-14.
Pre uri bilete – 8ăleiăadul iă iă4ăleiăcopii.
Men ionămă căă vizitaă nuă seă faceă fărăă ună grupă minimă deă 5ă persoane.ă Văă
sugerămăsăăsuna iăînainteădeăvizită,ăpentruăaăvăăafiliaăunuiăgrupă– 0258783165.
GaleriaăRoman ă– Alburnus Maior (amenajatăăturistic) are o vechime de
aproape 2000 de ani iăaăfostărealizatăădeăcătreămineriăiliriă iădalma i,ăadu iădeăcătreă
colonizatori,ă înă timpulă domina ieiă Imperiuluiă Roman. Laă intrareaă înă mină,ă înă
dreptulă accesului,ă esteă reprodusăă ceaă maiă vecheă tăbli ăă careă atestăă existen aă
localită iiă(anulă131),ăatâtăînălimbaălatinăăcâtă iăînălimbaăromână.
Pentru a susține dezvoltarea turismului în România, văăsugerămăsăăcere iă
bileteălaătoateăloca iileăturistice.
Turulă începeă cuă oă scurtăă istorie,ă oă micăă descriere a zoneiă iă aă galeriiloră
miniereăromane.ăApoiăseăcoboarăăînămină,ăparcurgândă157ădeăscăriăcareăînsumeazăă
aproximativă 30mă diferen ăă deă nivel.ă Lungimeaă galeriiloră vizitateă esteă deă 200m.ă
Profilul rectangular al galeriilor este specifică celoră săpateă manuală (cuă daltăă iă
ciocan).ăÎngustimeaă galeriilorăteăfaceăsăăteăgânde tiălaăcondi iileădeălucruăprecare,ă
suportateă deă cătreă mineriiă deă laă aceaă vreme.ă Importan aă galeriiloră deă laă Roşiaă
Montană nuăseălimitează la antichitate. În vremurile moderne, extragerea aurului a
fostă unaă dină ocupa iileă deă bază aleă mo ilor.ă Administrația Imperiului Austro-
Ungar aăadusăînăzonă mineriădeăpeătotăcuprinsulăimperiuluiăşiăastfelăaăluatănaştereăoă
aşezareă minierăă „interna ională”. Situl Alburnusă Maioră atestăă ună sistemă deă
exploatareăromanăexcep ional,ăcareăconservă mai mult de 7 km de galerii romane,
laăcareăseăadaugă peste 80 km de galerii medievale.
Muzeul mineritului aurifer – expozi iaă înă aeră liber seă găse teă lângăă
intrarea în mina muzeu – Alburnusă Maior.ă Exponateleă contureazăă iă maiă bineă
imaginea unui trecut roman, care aălăsatăoămo tenireăistoricăăinestimabilă.
V ă recomand mă s ă v ă plimba i peă toateă străzileă deă laă Ro iaă Montană.ă
Ve iăfiăsurprin iădeănumărulămareăde construc iiăautohtone, de mare valoare, pe care
leă ve iă găsiă peă străzileă lăturalnice.ă Cuă siguran ăă văă voră atrageă aten ia:ă coalaă
maghiară,ă coalaăgermană,ăCasaăHene ,ăcasaăSzekely. Aerulăintim,ăclădirileădestulă
deă bineă conservateă ( inândă seamaă deă neinteresulă turistică iă patrimonial acordat
acesteiă zone)ă scotă înă eviden ăă oă a ezareă unicăă înă România.ă Pentruă ceiă dintreă voiă
căroraăvăăplacădrume iile,ăvăăsugerămăsăămerge iălaăDetunate,ăunăobiectivăturisticăînă
apropiereaă Ro ieiă Montaneă – douăă vârfuriă vulcanice,ă alcătuiteă dină lavăă bazalticăă
solidificatăăsubăformaăunorăcoloaneădeămariădimensiuni.
177
 Curs 5
B2.ă Poateă ob ineă informa ii,ă ideiă iă opiniiă dină surseă foarteă specificeă dină domeniulă
său.
Poateă în elegeă articoleă specializateă careă nuă ină deă domeniulă său,ă cuă condi iaă săă
recurgăădinăcândăînăcândălaăunădic ionarăpentruăaăveridicaăcomprehensiunea.ă
Poateă în elegeă articoleă iă rapoarteă asupraă unoră problemeă contemporaneă iă înă careă
autoriiăadoptăăoăpozi ieăsauăunăpunctădeăvedereăspecific.ă
B2. 1. Citiți câteva fragmente din lucrarea de licență a unei studente

suedeze a cursurilor online de limba română, Universitatea din Lund, promoția
2016, Carmen Ambervill Wiberg, „Solstițiul de vară. Sânzienele în tradiția
românească și sărbătoarea Midsommar în tradiția suedeză. Studiu
comparativ”119:
Analiza
Studiulă tradi iiloră celoră douăă sărbători,ă Sărbătoareaă deă Sânzieneă iă ală
Sărbătoriiă deă Midsommară aă fostă unulă extremă deă interesant.ă Laă începutulă acesteiă
lucrări eramăînclinatăăsăăcredăcăănuăvoiăgăsiădelocăritualuriăsimilareăîntreăceleădouăă
sărbători.ăPrinăanalizaădatelorăacestuiăstudiuăamăgăsităelementeăcomuneăreferitoareă
laă Sărbătoareaă deă Sânzieneă iă Sărbătoareaă deă Midsommar.ă Înă ritualurileă suedezeă
precumă iăînăceleăromâne ti,ăamăgăsităaceea iăvoio ie,ăcredin aăîntr-un fel de magie
aă nop iiă celeiă maiă lungiă aă anului.ă Atâtă înă tradi iaă românească, cât iă înă tradi iaă
suedezăă găsimă diverseă ritualuriă legateă deă solsti iulă deă vară:ă adunatulă floriloră iă
împletireaăcoroni elorăpurtateăpeăcre tetădeăfete,ăîmpodobireaăcaseloră iăaăogrăziloră
cuă ramuriă înfrunzite,ă floareaă deă ferigăă ceă înflore teă înă noapteaă ceaă maiă lungăă aă
anului,ăfeteleănemăritateăcareădorindăsă- iăvisezeăursitulăadunăădiverseăfloriăpentruăaă
le pune sub pernăă pentruă a- iă visaă ursitul.ă Focul, este de asemenea prezent în
ambeleătradi ii.ăÎnătradi iaăromâneascăăaăSărbătoriiădeăSânzieneăseăfolosescăcercurile
deăfocăceăsuntălăsateăsăăseărostogoleascăădeăpeăculmileădealurilorălaăvale.ăÎnătradi iaă
de Midsommar se aprindeau ruguri de foc mai ales în zona de sud a Suediei.
Credin aă oameniloră înă putereaă tămăduitoareă aă planteloră culeseă înă noapteaă
solsti iului deăvarăăesteăunăaltăelementăcomunăalăcelorădouăăsărbători.ăUnăaltărituală
prezentă atâtă înă tradi iaă suedeză, cât iă înă ceaă româneascăă esteă îmbăiereaă înă rouă.ă
Rouaăesteăfolosităăînăritualulădeăpurificareăcorporalăă iăspiritualăăalăturiădeăcredin aă
căă aceasta esteă încărcatăă cuă oă mareă putereă profilacticăă iă eraă folosităă pentruă aă
rămâneăsănătosă iăvigurosăînăcursulăanului.ăÎnăpracticareaăritualurilorăromâne tiănuă
găsimăstâlpulădeăMidsommarăînăjurulăcăruiaăparticipan iiălaăfestivită ileădeăpesteăziă
118
119
Cf.http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=8870106&fileOId=8871733,
178
cântăă iădansează,ă inându-seădeămâini.ăÎnăpracticareaăritualurilorăsuedezeănuăgăsimă
multitudineaă deă incanta iiă iă descânteceă careă abundăă înă folclorulă românesc.ă
Asemănărileă ritualuriloră practicateădeă celeă douăă popoareăsuntă multă maiă pregnanteă
decâtădiferen ierileădintreăceleădouă.ă
Concluzii
DatinileăromâneştiăaleăSărbătoriiăSânzienelorăindicăăcuăclaritateăcăăacesteaă
suntă reminiscenţeleă unoră misteriiă preistorice.ă Sărbătoareaă deă Sânzieneă pareă aă fiă
directăasociatăăcuăLumina,ăcuăFoculă iăSoarele,ăcuăSacrulă iăProfanul,ăcuăCerulă iă
Pământul,ăcuăvia aăînsă i.
Concluziaămeaăesteăcăăceleădouăăsărbători,ăSânzieneleă iăMidsommar,ăsuntă
tradi iiă străvechiă închinateă Soarelui.ă Sânzieneleă iă Midsommară suntă tradi iiă careă
venereazăă primordială existen aă omuluiă peă Pământă iă implicită Via a, deoarece
SoareleăînseamnăăVia ă.ăFărăărazeleăsoareluiăpământulănuărode te.ăGliaă iărodulăeiă
suntă dependenteă deă razeleă beneficeă aleă Soareluiă fărăă deă careă fotosintezaă nuă esteă
posibilă.ăPutemăvorbiădeăoănuntăăsacrăăîntreăNaturăă iăSoare,ăîntreăGlieă iăSoareă iă
ajungemă laă ceaă maiă vecheă iă cunoscutăă hierogamieă (cuvântă formată dină cuvinteleă
grece tiăhieros,ăsfântă iăgamos,ănuntă,ăcăsătorie)ădinăistoriaăomeniriiăpeăcareăacesteă
douăăelementeăleăsimbolizează.ăScopulăacesteiănun iăsacreăesteăînăprimulărândădeăaă
ajutaăpământulăsăărodească.
SărbătoareaăSânzieneloră iăSărbătoareaăsuedezăădeăMidsommarăsuntătradi iiă
populareăcuărădăciniăancorateăînătrecutulăîndepărtatăalăcelorădouăă ări,ăînătimpurileă
precedenteă cre tinismului.ă Celeă douăă sărbătoriă sunt un prilej de manifestare a
sentimentelorădeăadmira ieăfa ăădeăsoareăşiămuncileăagricoleăspecificeăverii.ă
1. Enumera iăelementeăcomuneăreferitoareălaăSărbătoareaădeăSânzieneă iă
SărbătoareaădeăMidsommar.
2. Numi iăcelăpu inădouăăaspecteădiferiteăaleăcelorădouăăsărbători.
3. Identifica iăceăsărbătorescăambeleătradi iiăsuedeze.
B2. 2. Citiți următoarele descrieri ale unor piese de teatru și hotărâți care
dintre ele merită efortul să o urmăriți. Argumentați opțiunea.
FestivalulăInterna ionalădeăTeatruă„Pove ti”ăAlbaăIulia,ă

edi iaăaăXIII-a, 8-13 mai 2018. Program festival120:
8 mai 2018, ora 20,00: Regele moare,ă deă Eugenă Ionescu,ă cuă Marianaă Mihu ă iă
VictorăRebengiuc,ăTeatrulăNa ionalăIonăLucaăCaragialeăBucure ti,ăCasaădeăculturăă
a sindicatelor, Alba Iulia
Spectacolăpentruătineriăşiăadulţi.
120
Cf. https://www.biletmaster.ro/ron/PlaceInfo/2065/Festivalul-International-de-Teatru-Povesti-
Alba-Iulia, accesat la 1 mai 2018.
179
Nerecomandat tinerilor sub 12 ani.
Durata spectacolului: 1h 40 min.
Regele moare,ăoămontareăscenicăăceătulburăăconştiinţaăamorţităăaăfiinţeiăşiă
puneălaăîncercareătăriaăsufletuluiăîn relaţieăcuăsinguraăcertitudineăaăomului,ămoartea,ă
înăfaţăăcăreiaăputemăalegeăsăăcredemăcăăsuntemăregi,ădeşiăsuntemădoarănişteăsupuşi.ă
Laă întrebareaă „Ceă esteă maiă absurdăîntreă viaţăă şiă moarte?”,ă probabilă căă Ionescoă ară
răspunde:ă omul! Trăimă dezordonat,ă cuă oă constantăă nevoieă deă mâine,ă iubimă cuă
disperare,ă amânămă câtă putem,ă rănimă fărăă săă simţim,ă transformămă greşelileă înă
experienţeă şiă continuămă săă experimentăm.ă Spectacolulă esteă ună elogiuă ală acesteiă
inconştienţeănumităăviaţă.
MarianaăMihu ănominalizatăăpentruăcea maiăbunăăactriţăăînărolăprincipalăşiă
Victor Rebengiuc nominalizat pentru cel mai bun actor în rol principal în Gala
UNITER
10 mai 2018, ora 18,00: i negru și alb și gri, de Mimi Brănescu,ăcuăMirelaăOpri oră
iă Vladă Zamfirescu,ă Teatrulă Metropolisă Bucure ti,ă Casaă deă culturăă aă sindicatelor,ă
Alba Iulia
Durata spectacolului: 2h
Marina,ă afectatăă cândvaă deă ună accidentă vasculară cerebral,ă porneşteă acumă
împreunăăcuăfiicaăsa,ăLena,ăîntr-oăcălătorie, vizitându-şiărândăpeărândăfrateleăşiăsoraă
dupăă moarteaă soţuluiă ei.ă Intoleranţaă laă nedreptateă devineă laitmotivulă pentruă
comentariileăsaleădespreărudeăşiăevenimenteăpetrecuteăînăfamilie,ădescriseăcuăluxădeă
amănunteăîntr-un caiet, pe care Marina abia acumăsimteănevoiaăimperioasăădeăaăleă
dezvălui.ă Dupăă moarteaă mameiă sale,ă ceă survineă destulă deă curând,ă fiicaă Marinei,ă
Lena,ă însoţităă deă caietulă mameiă sale,ă vaă reluaă vizitareaă rudelor,ă ună drumă ceă vaă
deveniăiniţiatic,ăcercetareaătrecutuluiădezvăluindu-i din ce în ce mai mult, de fapt,
adevărulădespreăprezent,ădespreărelaţiaăcuăsoţulăsău.
Nataliaă Călină nominalizatăă pentruă ceaă maiă bunăă actriţăă înărolă secundară înă
Gala UNITER
11 mai 2018, ora 18,30: …escu, de TudorăMu atescu,ăregiaăDoruăAna,ăTeatrulăMică

Bucure ti,ăCasaădeăculturăăaăsindicatelor,ăAlbaăIulia
Durataăspectacolului:ă3hăcuăpauză.
...escu reprezintăăsintezaăsatiricăăaăvieţiiăpoliticeăromâneştiădintreăceleădouăă
războaieă mondiale.ă Lumeaă Necşuleştilor,ăaă Damieniloră şiăaă colateraliloră eă oălumeă
ahtiatăădupăăputere,ădupăăposturiăînalteăsauădupăăsubsidii.ăAlăturiădeăoăfaunăăaflatăă
180
într-oăperpetuă agitaţieă(somnolentulăStamatescu,ărăsfăţatulăPlaton)ătrecăprinăscenăă
dame voalate, cinice, precum Nina, matroane cu un apetit feroce de dominare ca
Mizaă Stamatescuă şiă indiviziă mediocri,ă dară abiliă precumă Damian.ă Totă înă aceastăă
lumeă trăieşteă Decebală Necşulescu – eroulă principală ală acesteiă pieseă şiă unaă dină
figurileătipiceădeăparveniţiădinădramaturgiaăromânăăinterbelică.
Tuturorăacestorăcampanii,ăintrigi,ălucrături,ădelaţiuni,ăsubsemnatulănuăle-am
răspunsădecâtăprintr-un cuvânt: ...escu (...)
TudorăMuşatescu
12 mai 2018, ora 19,00: N-ai tu treabă!,ă deă Cătălină Ştefănescuă dupăă „Dănilăă
Prepeleac”ădeăIonăCreangă,ăcuăMarcelăIure ,ăTeatrulăActăBucure ti,ăCasaădeăculturăă
a sindicatelor, Alba Iulia
Durata spectacolului: 1h 20min.
Povesteaă multoră oameniă careă fascineazăă prină schimbareaă spectaculoasăă aă

condiţiei,ă pornindă deă josă şiă ajungândă sus,ă spreă încântareaă mulţimiloră careă sperăă
veşnică înă biletulă câştigător. Dină motiveă numaiă deă elă ştiute,ă dintre care cel mai
plauzibilă pareă apropiereaă morţii,ă Dănilăă faceă oă favoareă apropiaţiloră şiă lumiiă înă
generalăşiăacceptăăsăăpovesteascăăCUMăaăajunsădeălaăcondiţiaădeăsărăntocăşiăidiotulă
satuluiălaăstareaădeăbunăstareăactuală.
Alexandru Dabija
Pentruămulţiădintreănoi,ăazi,ăminunataăpovesteăaăluiăCreangăăpoateăsăăparăă
cevaănostim,ădarădeăoădezarmantăănaivitate.ăÎnsă,ăpeăcărărileăşiăocolişurileăsale,ăseă
ivescăîntrebăriăvalabileădeăcândălumea.ăDeăceănuăseăpotriveşteăoăsocotealăăsimplă,ă
făcutăăacasă,ăcuăceaădinătârg? De ce furtul de la cineva care a agonisit avere poate fi
consideratăunălucruăjustificat?ăDeăceătrageănoroculădoarălaăunii?ăDeăceăseăspuneăcăă
banulăeăochiulădracului?ăPentruătoateăproblemeleăastea,ăşiăpentruămulteăaltele,ălaănoiă
existăăunărăspunsăsuveran:ă„N-aiătuătreabă!”.
CătălinăŞtefănescu
Alexandru Dabija premiu pentru întreaga activitate în Gala Uniter.
B2. 3. Citiți următoarele fragmente dintr-o recenzie a unui roman

contemporan și decideți dacă ați dori să citiți romanul. Argumentați opțiunea.
LucianăBâgiuă iăparodiculădezinvolt121
ÎnăaniiăînceputuluiădeăMileniuăIIIămăăaflamăprofesorădeăliteraturaăromânăălaă
Universitateaă „lă Decembrieă 1918”ă dină Albaă Iulia,ă înă cetateaă Mariiă Uniri,ă undeă
121
Mirceaă Popa,ă înă „Mişcareaă literară”,ă Ană XI,ă 2012,ă nr.ă 1ă (41),ă p.ă 51-53, accesat la
http://miscarealiterara.ro/ în 5 mai 2018.
181
speramă săă descopără iă câ ivaă tineriă îndrăgosti iă deă literaturăă sauă niscaiă criticiă iă
istoriciă literari,ă esteticieniă iă esei tiă prină careă aceastăă parteă dină arăă săă seă facăă
cunoscutăă lumiiă iă altfelă decâtă caă ora ă ală Mariiă Uniriă iă lăca ă ală Biblioteciiă
Bathyaneum.ă (…)ă iă totu i,ă ora ulă Albaă Iuliaă seă aflaă camă într-o zonăă lâncezândăă
subăraportăliterar,ădeoareceălaăAlbaăapăreaăoăsingurăărevistăăliterară,ă„Discobolul”ă
(…).ăUniversitateaăînsă iăseăaflaălaăînceputădeădrumă iăcadreleădidacticeăî iăfăceauă
anevoieă drumă spreă masterateleă iă doctorateleă cerute,ă iară via aă universitarăă seă
organizaă greuă iă nuă seă scuturaseă îndeajunsă deă prafulă scolastică iă îmbâcsită deă
prejudecă iă ală epociiă socialiste,ă cândă cerin aă esen ialăă rămăseseă cultulă patrieiă iă
patriotismulăardentăinsuflatădeăapropiereaădeăMun iiăApuseni,ăvatrăăaăatâtorătradi iiă
i ilustreămo teniri.ă
Prină aniiăaceiaă aveamă printreă studen iă ună tânărăînaltă iă de irat,ă ce- i purta
părulămareă iămătăsosăprinsăîntr-oăcoadăămo eascăălaăspate.ăEraăoriginarădinăSebe ă
i-iă plăceaă nespusă deă multă săă citeascăă iă săă comentezeă fenomenulă literară cu alura
unuiaăcareănuă ineaăcontădeătipareleă iărecomandărileăbibliografieiăobligatorii,ăciămaiă
degrabăă subsumându-seă bunuluiă sim ,ă observa iiloră iă medita iiloră personaleă peă
margineaă căr iloră citite,ă altfelă cuă destulăă sârguin ăă iă interesă înă aă deprindeă jocul
frumosă iăiluzoriuăcuăfantasmeleăliteraturii.ăAăfostăre inutălaăcatedrăăcaăpreparatorăînă
urmaăfaptuluiăcăătezaăsaădeălicen ă,ăscrisăăcuăaplombă iăcuăunălimpedeăapetităcritică
prezentaă garan iaă unuiă atentă travaliuă scripturistică iă oă largăă viziuneă asupraă
problemeiăînăchestiune.ăTânărulăscriaă iăversuri,ădară iăproză,ăiarătenta iaăeseuluiă iăaă
scrisuluiăliterarăîlăîndemnaăsăănuăseămul umeascăăcuăpu in.ăSeăchemaăLucianăBâgiuă
iă i-aăfăcutămaiăîntâiămânaăscriindăcăr iădocte,ădespreădramaturgiaăluiăLucianăBlaga
(2003)ăsauăoătezăădeădoctoratădespreăValeriuăAnania,ăscriitorulă(2006).ăAmbi iaăsaă
eraă însăă aceeaă deă aă treceă pragulă spreă literaturaă propriu-zisă,ă domeniuă înă careă aă
publicatăînă2008,ălaăedituraăCarteaăRomânească,ăromanulăBestiar. Salată orientală
cu universitari închipuiți,ă carteaă dedicatăă luiă Davidă Lodge,ă peă careă i-l luase ca
modelăînăaleăscrisului.ăAtrac iaăluiăspreăgenulăparodicăuniversitar,ăhrănitădinălecturiă
iătemeălivre tiăeădatăă iădeăalteădouăămotto-uri luate din Istoria ieroglifică a lui D.
Cantemiră iăcarteaădeăgramatologieăaăluiăJacquesăDerrida,ăîndemnândălaăîncifrareă iă
joc inter-textual, pe postamentul unui roman idilic de tip Daphnis și Chloe. Idilica
povesteădeădragosteădintreăunăTristană iăIsoldaămoderni,ăeădublatăădeăautorăprintr-un
bestiarumăîngăduitor.ă
Amăcitităcarteaădeăcurând,ădeciăcuămultăăîntârziereăînăraportăcuăapari iaăeiă iă
eă deă spusă căă hazulă iă verbulă spumos,ă trimiterileă ironiceă sauă parodiceă conferăă
discursuluiăepicăoăa ezareăaăluiăînătrenaăpost-moderni tiloră iăaătinerilorăfurio iăpost-
optzeci ti.ăEăvorbaădeăunăromanăparodicăbineăstructuratăînăesen aălui,ăînăcareăautorulă
uzeazăă deă toateă cuceririleă tehniciloră moderne,ă (…)ă înă careă amesteculă deă reală iă
iluzoriu,ădeăfeerică iăbasmăheterodox,ăsurprizăăingenuăă iămimareăaăromanuluiăidilic
deăerotismăcamuflatărămâneăsăăcompenseze,ăprinătrimiteriă iăraportăriăpermanenteălaă
fapteă iă întâmplăriă livre ti,ă ună tipă deă comportamentă iă deă via ăă universitarăă deă oă
categoricăănuan ăăaluzivă.ăCarteaăî iăplaseazăăac iuneaăîntr-un centru universitar de
provincie,ăaflatălaăînceputurileăintrăriiăsaleăînăsistem,ăcentruădominatădeăfemei,ădeă
undeă iănumireaădatăădeăelăcatedreiădeă„mănăstireădeămaici”,ăiarătineriiăuniversitariă
182
trăiescă dină plină subă zodiacă concuren ei,ă deoareceă „nuă eraă mareă diferen ăă întreă
grădini ăă iă facultate,ă înă ambeleă coliă feteleă iă băie iiă seă trăgeauă deă codi eă iă î iă
puneauă piedeciă uniiă altora”.ă Dină acestă mediu,ă elă selec ioneazăă câtevaă tipuriă
caracteristiceă (…).ă Înă acestă mediuă câtă seă poateă deă compozit,ă Tristană faceă figurăă
aparte,ă trăindă înă margineaă literaturiiă iă pentruă literatură,ă caă ună insă retras,ă bleg,ă
misogin,ă pu ină comunicativă iă pu ină înzestrată pentruă aă faceă fa ăă provocăriloră
colectivită ii.ă Parcăă intuindă naturaă saă deă nedescurcăre ,ă efulă deă catedrăă îlă iaă subă
aripa sa protectoare, cerându-iă să-lă înso eascăă laă oă petrecere,ă undeă îlă dăă peă mânaă
nepoatei sale Isolda (Iza), care-iăvaăorganizaăvia aădeăacumăînainte.ăA aăseătreze teă
tânărulă însurat,ă făcându- iă lucrareaă deă doctorată deodatăă cuă schimbareaă scuteceloră
feti eiăsaleăSânziana.ă(…)
Grupulă deă universitariă engleziă suntă călăuzi iă prină arăă deă prieteniiă no tri,ă
fiindă du iă cuă aceastăă ocazieă peă urmeleă luiă Draculaă laă Bistri a,ă laă Klausenburg,ă
Bra ovă iăînăalteăora eăaleăTransilvaniei,ăocazieăcuăcareăfacăcuno tin ăăcuăneamurileă
careă trăiescă aici,ă întreă careă iă cuă iganii.ă Unaă dintreă sceneă areă locă înă castelulă luiă
Dracula,ă iă într-ună hană nordic,ă unde,ă datorităă farmeceloră celoră deă aici,ă vizitatoriiă
trecă bruscă deă laă varăă laă iarnăă iă invers,ă suntă amenin a iă deă lupi,ă dară scăpa iă deă
Neac uăLupul,ăpersonajul cunoscut din celebra scrisoare de la 1521 etc. etc. Pentru
autor,ă esteă oă ocazieă rarăă deă aă vorbiă despreă bucătăriaă locului,ă scăldatăă dină plină cuă
paprikă,ă iară capitoleleă Maioneza I i Maioneza II îmbogă escă scenariulă cuă noiă
elementeă parodiceă (…)ă Pentru a- iă duceă pânăă laă capătă cuă buneă rezultateă inten ia,ă
romancierulă dispuneă deă oă fantezieă debordantă,ă inventândă sceneă deă ună hază nebun,ă
prinse într-ună cadruă culturală persiflant,ă cuă oă tehnicăă ironicăă perversăă iă făcândă laă
fiecareă pasă oă risipăă deă quiă proă qouriă deă bunăă calitate,ă mânuindă cuă abilitateă artaă
paradoxului.ă (…)ă Bestiar. Salată orientală cu universitari închipuiți e un roman
careăoferăăcititoruluiănumeroaseădeliciiăintelectuale,ăconstituindăoăreu ităăaăgenului,ă
fapt care îi deschide lui Lucian Bâgiu poartaăceaămareăaăîncercărilorăurmătoare.
5.ă2.ăComprehensiuneaăemisiunilorădeăradioă iăaăînregistr rilor122
B2. Poateăînţelegeăînregistrărileăînălimbaăstandardăceăpotăfiăîntâlniteăînăviaţaăsocială,ă
profesionalăă sauă universitarăă iă poateă recunoa teă punctulă deă vedereă iă atitudineaă
locutorului,ă precumă iă conţinutulă informativ.ă Poateă înţelegeă majoritateaă
documentelorăradiodifuzateăînălimbaăstandardă iăpoateăidentificaăcorectădispoziţia,ă
tonul etc. locutorului.
B2. 1. Ascultați înregistrarea unei scrisori de intenție din mai 2018 a

unui student palestinian din Alba Iulia și identificați care este motivul principal
pentru care studentul dorește să urmeze studiile de medicină la Timișoara.
Înăaten iaădomnuluiăRomulusăZorinăTimar,ăDecanulăFacultă iiădeăMedicinăă

a Universită iiădeăMedicinăă iăFarmacieă„VictorăBabe ” dinăTimi oara.ă
122
183
Domnule Decan,
MăănumescăKareemăHerzalla,ăînăprezentăsuntăstudentăînăAnul pregătitor la
Universitateaă„1ăDecembrieă1998”ădinăAlbaăIulia,ăstudieză Limbaje specializate în
domeniul medical. Văătrimităaceastăăscrisoareăcuăinten iaădeăa fi admis la Facultatea
deăMedicină.ă
Întrucât Universitatea de Medicinăă iă Farmacieă „Victoră Babe ”ă seă bucurăă
deă prestigiuă na ională iă nuă numai,ă fiindă ună importantă centruă universitară est-
european,ăa ăfiăonoratăsăăfacăparteădintreăstuden iiăFacultă iiădeăMedicinăăGenerală.ă
Continuareaă studiiloră înă cadrulă acesteiă universită iă vaă fiă garan iaă uneiă formăriă deă
calitate,ăundeăvoiăaveaăposibilitateaăsăăfiuăînăcontactăcuăprofesioni tiiăînădomeniuă iă
de unde voi putea dobândiăcuno tin eăsolide.
Cel care mi-aăindusăplăcereaăpentruămedicinăăesteăchiarătatălămeu,ădeăcareă
suntă foarteă mândru.ă Amă fostă uimită deă dăruireaă deă careă dăă dovadăă deă fiecareă datăă
cândăînăcabineteleăluiăintrăăcinevaăcareăareănevoieădeăajutorulălui.ăTotăceă tieătatălă
meu în prezent se datoreazăă acesteiă universită i.ă Chiară dacăă noiă locuimă înă Gazaă
Palestina,ătatălămeuăaăstudiatălaăaceastăăuniversitateă iădeăfiecareădatăăcândăvorbe teă
despreă Româniaă î iă aminte teă deă aniiă deă studen ieă deă laă Timi oara.ă Mi-am dat
seamaă deă pasiuneaă meaă pentruă medicinăă înă momentulă înă careă amă intrată pentruă
primaădatăăîntr-oăsalăădeăna tereăalăturiădeătatălămeu.ăAcelaăaăfostămomentulăînăcareă
mi-amă dată seamaă căă astaă esteă ceeaă ceă euă îmiă dorescă săă fac.ă Speră căă înă viitor,ă
studiind la aceea iăuniversitateăcaătatălămeu,ăsăăajungăsăăfiuă iăeuăcaăel:ăcelămaiăbună
medic ginecolog din Palestina.
Amăactivatăcaăvoluntarăînă araămeaălaăOrganiza iaăYMCAăGAZA,ăcareămi-
aă fostă deă unăreală ajutorăînăaă învă aăcumă săă lucreză într-oă echipă.ă Deă asemeneaă amă
făcută voluntariată iă laă Funda iaă QUATTANă CENTREă FORă THEă CHILD.ă Esteă oă
funda ieăcareăseăocupăăcuăproblemeleăcopiilorăcareăprovinădinămediiădefavorizate.ă
Dorescă săă urmeză studiileă medicaleă înă cadrulă acesteiă Universită iă dină
motiveleămaiăsusămen ionateă iăcuăatât maiămultăcuăcâtă iătatălămeuăaăfostăstudentă iă
maiăapoiăabsolventăalăacelea iăfacultă i.
Dupăă terminareaă facultă iiă vreauă săă urmeză reziden iatulă deă obstetricăă
ginecologieătotălaăTimi oara.ăă
Sperăsăălua iăînăconsiderareătoateăargumenteleămeleăînămomentulăselec ieiă iă
amăsperan aăcăăvoiăfiăunulădintreăstuden iiădumneavoastră.ă
Rămână laă dispozi iaă dumneavoastrăă pentruă maiă multeă informa iiă iă văă
mul umescăînăavansăpentruăaten iaăcuăcareăa iăanalizatăcerereaămea.ăă
Văărogăsăăprimi i,ăDomnuleăDecan,ăsalutărileămele distinse.
Cu respect,
Kareem Herzalla
184
B2. 2. Ascultați înregistrarea unei emisiuni culturale și decideți dacă
enunțurile de mai jos sunt adevărate sau false:
1. Ceaăcareăaăvăzutăpiesaădeăteatruăesteăamuzată.
2. Ni teăvietă iăcuăcapădeăporcăauăinvitatăspectatoriiăsăăleăurmezeăprinăsalaă
de teatru.
3. Înăspateleăsceneiăseăauzeauăacorduriădeăchitarăă iădeătobe.
4. Ceaăcareăaăvăzutăpiesaăpoveste teăînădetaliuăceăs-a întâmplat în spatele
scenei dezmembrate.
5. Personajulă doctoruluiă Faustă imaginată deă Goetheă exclamăă înă momentulă
mor iiăClipă,ăstai,ăe tiăatâtădeăfrumoasă!
6. PiesaăregizatăălaăSibiuădeăSilviuăPurcăreteădureazăă aseăoreă iăilustreazăă
integral textul original al lui Goethe.
7. Reprezenta iileăpieseiădinăEdinburghă iăBruxellesăauăavutăsucces.
8. Piesaănuăareănuditate,ăcomportamentăobscenă iăviolen ă.
Despreăcumăseăjoac ăFaustălaăSibiuă iădeăceănuătrebuieăs -lărata i123
de Diana Poleac
Acumăoăsăptămânăăpotăsăăspunăcăăamăfostăînăiad.ă iănuăglumescădeloc!ăEuă
iă încăă aseă prieteneă amă intrată efectivă peă „por ileă iadului”ă deă laă „Halaă Balan a”,ă
apar inândă deă Teatrulă Na ională „Raduă Stanca”ă dină Sibiu.ă Niciă măcară nuă ne-am fi
sinchisităsăăneăridicămădeăpeăscauneădacăăni teăvietă iăcuăcapădeăporcămistre ăn-ar fi
făcutăcătreăpublicăsemneădisperate,ăîndemnându-neăsăăleăurmăm.
Habar n-aveamăceăseăîntâmplă.ăSpectacolulă„Faust”ăîncepuseădeăvreoăorăă iă
dejaăeraăpreaădemonicăăatmosferaăcaăsăămăăa teptălaă iămaiămultăăadrenalină.ăCândă
– ceăsăăvezi?ă– scenaă iădecorulădinăspateăs-auădezmembrată iăauălăsatăsăăseăvadăăoă
încăpereă luminatăă anemic,ă dină careă seă auzeauă vociă inumane,ă acorduriă graveă deă
chitarăă iă tobe,ă totulă live.ă Iară publiculă aă intrată caă ună furnicară înă „Noapteaă
Valpurgiei”,ăalăturiădeăcreaturileămaleficeăatâtădeărealistăinterpretate.
Nuăvăăzicăceăaăfostăînăuntruăpentruăcăăv-a ăstricaăsurpriza.ăDeăfapt,ăoriceăa ă
spuneăeăpreaăsărăcăciosăcaăsăăpoatăăredaămăcarăunăsfertădinătensiuneaăcreatăăînăaceaă
halăă semi-părăsităădină Sibiu,ă cuă pu inătimpă înainteă deă miezulă nop ii.ă „Weătried to
dragătheăaudienceăforăsomeăminutesăintoăthisăkindăofădream...ăthisănightmare”,ăauă
fostăcuvinteleăregizoruluiăSilviuăPurcărete,ăînăcadrulăunuiăinterviuăBBC.
Aceastăă punereă înă scenăă nuă ac ioneazăă doară laă nivelulă sim uriloră
spectatorilor-actori,ăciă iămult mai profund, prin conservarea întocmai a mesajului
originală ală opereiă luiă Goethe.ă Bătrânulă doctoră Faust,ă frustrată deă faptulă căă oă via ăă
dedicatăăstudiuluiănuăi-a adus împlinirea, este un personaj actual întrucât surprinde
drama omului social, care nu- i dăăseamaăceăconteazăăînăvia ăădecâtăatunciăcândădăă
123
Cf. http://gen90.net/despre-cum-se-joaca-faust-la-sibiu-si-de-ce-nu-trebuie-sa-l-ratati/, accesat la
21 mai 2018.
185
ochiiă cuă moartea.ă iă careă oă fiă revela iaă luiă dină ultimaă clipă?.. „Stay,ă thouă artă soă
beautiful!” (Clipă,ă stai,ă e tiă atâtă deă frumoasă!)ă Delocă surprinzătoare,ă ultimaă
exclama ieăaăluiăFaustăînainteădeăaămuriăeste,ăpânăălaăurmă,ăunăîndemnălaăsimplitateă
i spontaneitate.
Pentruăceiăcareănuă tiu,ăGoetheăaălucratălaă„Faust”ătimpădeă60ădeăani,ămotivă
pentru careă majoritateaă adaptăriloră sceniceă dureazăă înă jură deă aseă ore.ă Faptulă căă
Purcăreteă aă restrânsă piesaă laă niciă douăă ore,ă ilustrândă doară anumiteă momenteă dină
textul original, i-aă atrasă criticiă severeă dină parteaă redac ieiă Theă Telegraph,ă ună ziară
britanic important.ă Cuă toateă acestea,ă „Faustul”ă luiă Purcăreteă aă avută ună impactă
predominantă pozitivă înă Europa,ă înă urmaă reprezenta iiloră deă laă Edinburghă iă
Bruxelles. În 2009, într-oă cronicăă realizatăă deă Theă Observeră scria:ă „Mi-a ă vindeă
sufletulăsăămaiăvădăacestăFaustăoădată!”.ăPeălângăăregizor,ămeriteleăpentruăsuccesulă
pieseiă revină „greilor”ă dină rolurileă principaleă – Ofeliaă Popiiă (Mefisto)ă iă Ilieă
Gheorghe (Faust).
Peste hotare s-aă spusă căă nuă existăă cevaă maiă completă înă teatru.ă Peă lângăă
faptulăcăăesteăoăexperien ăăunicăăînăsine,ăvăăîndemnăsăăvede iăacestăspectacolăpentruă
căăesteăunăadevăratăbrandăturistică i-arăfiăpăcatăcaănoi,ăcontemporaniiăsăi,ăsăănuăneă
bucurămădeăel.
Eraă săă uit.ă Cândă merge i,ă nuă văă lua iă dupăă voiă fra iiă maiă miciă pentruă căă
piesaăabundăăînănuditate,ăcomportamentăobscenă iăviolen ă.ă
B2. 3. Ascultați cu atenție înregistrarea unei lansări de carte 124 și

extrageți câteva idei principale ale prezentării: despre ce este vorba în romanul
prezentat, ce fel de roman este, ce atitudine are cel care prezintă romanul, ce
informații aflați despre autorul romanului.
„Sărută mâinileă doamneloră şiă domnişoarelor,ă bunăă ziuaă domnilor,ă esteă oă

mareăplăcereăsăăfiuăalăturiădeădumneavoastrăăaici,ăastăzi,ăplăcereaăesteăcuăatâtămaiă
mareă cuăcâtăiatăăavemă acumă oă nouăăipostazăă aăcolegului nostru, domnul profesor
LucianăBâgiu.ăŞiăscriitoriiăcareăsuntăprezenţi,ăîiăvădăpeăscriitoriiăGheorgheăJurcăăşiă
CornelăNisteaăşiăstudenţiiăşiădomniiăprofesoriăîlăcunoscăpeăLucianăBâgiuăînăipostazaă
de profesor serios, sobru, dedicat unor discipline pe care leăiubeşte,ănuăleăiubeşte,ă
dară îşiă faceă meseriaă cuă toatăă onestitatea.ă Existăă vocaţiiă scriitoriceşti,ă vocaţiiă
spiritualeăcareădinăpăcateăuneoriăsuntănevoiteăsăăseăexersezeăînăalteădomeniiădecâtă
cele care le-ară provocaă oă voluptateă spiritualăă autentică.ă Săă mă ierte domnii
profesori,ă vădă mulţiă domniă profesori,ă însăă uniiă dintreă eiă suntă şiă scriitori.ă Esteă
domnul profesor Mircea Braga aici, este Gabriela Chiciudean, este domnul
profesor Iacob Mârza, este doamna Petronela Wainberg, este Rodica Pioariu, este
Paul acolo,ăpeăcareăîiăvăd.ăDeciănumaiăpersonalităţiăsuntăaici.ăÎlăcunoscăpeăLuciană
Bâgiuăînăcalitateaăsaădeăcriticăşiăistoricăliterar,ăîlăcunoscăpuţinăşiăînăipostazaădomnieiă
124
Lansare de carte, Lucian Bâgiu, Bestiar. Salată orientală cu universitari închipuiţi, luni, 31 martie
2008,ăoraă14,00,ăînăsalaădeălecturăăcuăpublicaţiiăperiodice,ăBibliotecaăUniversităţiiă„1ăDecembrieă1918”ă
Albaă Iulia,ă Invitaţi:ă Aurelă Pantea,ă Adina Curta,ă Ună evenimentă Carteaă Românească.ă Reprodusă dină
“ProSaeculum”,ă1/ 2009, p. 131-132
186
saleădeăprofesor,ăamăcititămaiămultăpeăapucateăşiăcevaăpoveştiăpentruăcopii,ăpovestiriă
pentruăcopiiăscriseădeădomniaăsaăşiăacum,ădeşiăeramăavizat,ăcitescădeăcurândăsauăamă
citită deă curândă ună romană ală domnieiă saleă şiă sinceră săă fiuă laă începutulă lecturiiă –
pentruăcăăştiţiăfoarteăbineăcăăînceputulălecturiiăuneiăcărţiăesteădecisivăpentruămodulă
cum vaă fiă receptatăă carteaă respectivăă – la începutul lecturii eram sceptic.
Scepticismeă deă genulă acestaă seă potă întâmplaă înă cazulă oricăruiă spirită critic.ă
Presupunândă căă euă posedă ună asemeneaă spirită critică amă încercată săă îmiă învingă
propriileăscepticismeăpeămăsură ceăamăcitităcartea.ăŞiănuăştiuădacăăeuăsuntădeăvină,ă
dacăăeuăamăgăsităoăgrilăădeălecturăăastfelăîncâtăscepticismulălecturiiăsăăfieăînvinsăsauă
cartea mi-aă oferită oă grilăă eaă însăşiă şiă amă putută săă citescă carteaă înă stareă nuă deă
entuziasm, dar de entuziasm oricumătemperat.ăPracticăaceastăăcarteăa,ăunăroman,ănuă
ună pseudoromană cumă îlă prezintăă domnulă Felixă Nicolauă peă copertaă aă patra,ă
dumnealuiăvorbeşteăacoloădeăunăpseudoroman.ăNu,ăesteăunăroman.ăEsteăunăromană
autenticăşiăspunăaceastaă– suntăaiciăspecialişti,ăiatăădomnul profesor Braga – spun
aceastaăconvinsăfiind,ăcăămaiăalesăpentruăcăănoiătrăimăînăsecolulădouăzeci,ăiatăănoiă
trăimă dejaă înă douăzeciă şiă unu,ă romanulă aă ajunsă săă fieă caă oă specieă monstruoasă,ă
monstruoasăă înă sensulă căă poateă primiă oriceă formă.ă Nuă maiă existăă canoane de
construcţiiă aleă romanescului,ă nuă maiă existăă rigori,ă norme,ă baă maiă mult,ă toateă
normele care au existat s-auăspulberatăprinăcreaţiaăunorăgeniiăaleăromanescului,ăesteă
deă ajunsă aiciă săă amintescădină primaăjumătateă aăsecoluluiă ală douăzecileaă unăJamesă
Joyce cu Finnegans Wake sau cu Ulysses,ănu?ăEi,ăLucianăBâgiu,ănuăîntâmplătorăamă
pomenităacestănume,ăpentruăcăăLucianăBâgiuăareăîntr-adevărăunăpotenţialăspirituală
deă experimentator,ă şiă potenţialulă acestaă deă experimentatoră esteă trăită cuă ceaă maiă
mare bucurie spirituală.ă Autorul,ă spiritulă creatoruluiă Luciană Bâgiu,ă trăieşteă chiară
bucuriaătehnologieiăromaneşti,ăaătehniciiăromaneşti.ăElăexultăăînăfaţaăposibilităţiloră
deăevocareăaărealităţii.ăElăesteăunăfoarteăbunătehnolog.ăÎnăbunăămăsurăăaceastăăcarteă
poate fi recomandată,ădacăădomulăLucianăBâgiuăarăpredaăunăcursădeănaratologie,ăară
puteaăfiărecomandatăăcaămaterialăilustrativăpentruătehnicileănaratologiceădinădiverseă
epoci.ă Uniiă dină critici,ă sauă dumneavoastrăă dacăă veţiă citiă romanul,ă aţiă puteaă fiă
înclinaţiă săă consideraţiă aceastăă carteă postmodernă.ă Esteă postmodernăă şiă nuă esteă
postmodernă.ăÎnămăsuraăînăcareăunăromanăcaăCvartetul Alexandria al lui Lawrence
Durrellăpoateăfiăconsideratăpostmodern,ăşiăaceastăăcarteăesteăpostmodernă.ăVorbescă
despre Lawrence Durrell comparativă laă nivelulă epicii.ă Ştiţiă căă înă Cvartetul
Alexandria,ăînăceleăpatruăromaneăcareăalcătuiescăacesteăcvartet,ăexistăăperspectiveă
narativeăcareăseăanuleazăăreciprocăastfelăîncâtălaăfinalulătetralogieiănuăştiiădeăfaptăceă
s-a întâmplat ceva. S-a întâmplat ceva sau nu s-a întâmplat nimic? Într-atât de
anihilantăăesteăfiecareăperspectivăănarativăăasupraăceleilalte.ăAcumătoatăăcarteaăluiă
Luciană Bâgiuă esteă construităă peă oă tramăă foarteă simplă,ă foarteă simplăă numaiă căă laă
sfârşitulă lecturiiă nu-ţiă maiă daiă seamaă tuă înă calitate de cititor ce s-a întâmplat
adevărat.ă Esteă vorbaă deă ună universitar,ă absolută nesatisfăcută deă condiţiaă saă deă
universitar,ăunăuniversitarăresentimentar,ăunăresentimentarăcareăurăşteădomeniileăpeă
careăleăcerceteazăăşiăpeăcareăleăpredăăstudenţilor.ăAcestă universitarădoreşteăsăă– el
areăvocaţiiăliterare,ăartisticeăputernice,ătotăcereăşefuluiădeăCatedrăăsăăîiădeaăunăcursă
deăliteratură,ăoriceădarăliteraturăăsăăfie.ăElăesteăunăspecialistăbunăînădomeniu,ăonest,ă
187
îşiăfaceămeseriaădeăprofesorăfoarteăbine,ăareăcompetenţe,ănumaiăcăănuăareăsatisfacţiiă
spirituale, n-areă satisfacţiiă afective,ă urăşteă ceeaă ceă face,ă îşiă doreşteă săă schimbeă
domeniulă şiă nuă reuşeşte.ă Seă îndrăgosteşteă deă fiicaă profesoruluiă titulară – apare un
profesor titular – seă îndrăgosteşteă deă fiicaă profesorului titular – nepoata
profesorului titular! – cuă careă seă şiă căsătoreşteă şiă areă şiă ună copil.ă Oă bunăă parteă aă
poveştii,ă aă epiculuiă cărţii,ă esteă centratăă şiă peă relaţiileă dintreă Isoldaă – căciă aşaă seă
numeşte,ăseănumeşteăşiăIsolda,ăşiăVirginia,ăşiăelăseănumeşteăTristan,ăpoateătrimiteăşiă
la Paul şi Virginia,ăpoateătrimiteăşiălaăTristan şi Isolda, la Tristan şi Isolda oricum
trimite – oă bunăă parteă deciă aă poveştii,ă aă substanţeiă epiceă aă cărţiiă esteă destinatăă
evocăriiărelaţiilorăluiăTristanăcuăIsoldaăsa,ăaătribulaţiilorăpeăcareăleăface,ăleătrăieşteă
acestă personaj.ă Trebuieă săă precizeză căă înă carteaă luiă Luciană Bâgiuă ună evenimentă
tehnic,ă oă povesteă sauă ună fragmentă deă povesteă esteă reluată deă maiă mulţiă naratori,ă
carteaăesteăscrisăădeămaiămulţiăpovestitori,ăînăsensulăacestaăpoateănuăîntâmplător,ănuă
ştiuădacăăgreşescăsauănu,ăesteăpomenităHenryăJames.ăŞtiţi,ădacăănuăgreşescăceiădeălaă
englezăă săă măă corecteze,ă Henryă Jamesă esteă celă careă lanseazăă conceptulă deă
„ambasador”.ă Personajeleă devină – credă căă elă este,ă nu?ă – personajele devin
ambasadori ai naratorului. În sensul acesta toate personajele lui Lucian Bâgiu, sau
oăparteădinăpersonajeleăluiăLucianăBâgiuăsuntănişteăambasadoriăaiăspirituluiăcreator.ă
Existăă ună spirită creatoră careă construieşteă toatăă cartea,ă dară acestă spirită creatoră esteă
divizată peă maiă mulţiă naratoriă şiă întreă viziunileă unuiă naratoră şiă aleă celorlalţiă existăă
conflicteăireductibile,ăesteăvorbaădeăceeaăceăspuneamălaăînceputăcăălumeaăaşaăcumă
esteăvăzutăădeăuniiăesteăanulatăădeăcelălalt.ăLucrulăacestaăîmiăaduceădeăasemeneaădeă
o perspectivăăaăromanuluiămodernăşiăanumeădeăaceaărelativizareăaăimaginii.ăExistă,ă
Luciană Bâgiu,ă existăă foarteă multă ludică înă aceastăă carte.ă Luciană Bâgiuă esteă ună
scriitor – ună romancieră îndrăznescă săă îiă spună deă acumă – careă areă curajulă săă
experimenteze, dar experimenteazăă cuă toatăă voluptatea.ă Seă joacăă de-a tehnica
narativă.ă Procedeeleă narative,ă naratologice,ă devină pentruă elă nişteă formeă aleă
voluptăţii,ăaleăvoluptăţiiăcreatoare.ăExistăăcontinuiăpalinodii.ăPentruăceiăcareănuăştiuă
palinodia este un procedeu prin careă seă neagăă totă timpulă afirmaţiileă deă dinainte,ă
existăă metalepseă prină careă ună evenimentă antecedentă esteă recunoscută printr-un
evenimentă subsecvent,ă sauă subsecventulă prină antecedent.ă Existăă multeă procedeeă
narative – palinodiile sunt prezent în subsolul paginii – existăă ună naratoră careă
priveşteăpesteăumărulănaratoruluiăceărelateazăălumea.ăSperăcăăsuntăcoerent.ăDeciătotă
timpulă înă aceastăă carteă existăă ună povestitoră careă priveşteă pesteă umărulă
povestitoruluiăceărelateazăăfragmentulăsăuădinărealăşiăîlăsancţioneazăădeăfiecareădatăă
prinănoteădinăsubsolulăpaginii.ăDeăexempluăapareăunăpoetăboemăacoloăşiăbărbosăcareă
deăobiceiăbea,ădeăobiceiăbea,ăbeaăwhisky,ăbeaăconiac,ăbeaăţuicăădeăPoplacaăsauănuă
ştiuăceămaiăbeaăel,ăasteaăsuntăironiileănaratorului,ănumaiăcă,ăsăăvăădauăună exemplu
amuzant.ă Naratorulăceă priveşteăpesteă umărulăpovestitoruluiă ceă relateazăă sceneleă îlă
sancţionează:ănuăbeaăwhisky,ăbeaăţuicăădeăfapt,ăînăsubsol.ăPalinodiiădeăgenulăacestaă
suntă amuzanteă toate.ă Încăă oă notăă peă careă aşă remarca-o. Lucian Bâgiu are o
perspectivăăironicăăşiăludicăăasupraălumiiăepiceăpeăcareăoăconstruieşte.ăPersonajeleă
saleădevinănişteăvictimeăaleăunuiăspirităextremădeăliberăcareămimeazăăfoarteămultăă
inocenţă.ă Elă esteă – naratorul,ă toţiă naratoriiă luiă suntă ceiă maiă deă treabăă oameniă dină
188
lume, sunt oneşti,ăsuntăangelici,ăsuntăfrumoşi,ăsuntăinteligenţi,ănuădorescădecâtăbineă
lumiiă şiă omuluiă cuă careă intrăă înă contact,ă dară înă spateleă acesteiă condiţiiă angeliceă
mimateă spună euă seă ascundeă ună observatoră extremă deă feroceă careă remarcăă toateă
deficienţeleălumii.ă Nuăcontinuiăcăăaşăputeaăsăăvăămaiăpovestesc,ăvăălasăvoluptateaă
lecturii.ăCredăcăăînăLucianăBâgiuăcuăaceastăăcarteăavemăunăromancierădeăcareăsperă
săăauzimăşiămaiămulteălucruriăşiăpersonalăsuntăconvinsădeăasta.ăMulţumescăpentruă
atenţie.”
189
 Curs 6
B2.ă Poateă în elegeă instruc iuniă lungiă iă complexeă dină domeniulă său,ă inclusivă
detaliileăprivindăcondi iileă iăavertizările,ăcuăcondi iaăsăăpoatăărecitiăpasajeăîntregi.
BibliotecaăUABăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”ădinăAlbaăIulia
Regulamentul serviciilor pentru cititori.
Capitolul 3 – Recuperareaăpublicaţiilorănerestituiteălaătermen sau pierdute126
3.1. Publicaţiiă nerestituiteă laă termen. Dinăaceastăăcategorieăfacăparteăpublicaţiileă

ală căroră termenă deă restituireă aă fostă depăşit.ă Modalităţileă deă atenţionareă aă
beneficiarilorăînăvedereaărestituiriiăpublicaţiilorăsuntăurmătoarele:
3.1.1.ă Somaţii. Somaţiaă vaă fiă trimisăă cititoruluiă înă cazulă nerestituiriiă laă termenă aă
publicaţiei.ă Înă somaţieă voră fiă specificate:ă dataă expirăriiă termenuluiă deă împrumut,ă
autorulă şiă titlulă publicaţieiă respective.ă Dacăă cititorulă nuă seă prezintăă laă sediulă
Biblioteciiă înă termenă deă 15ă zileă calendaristiceă deă laă primireaă somaţieiă seă vaă
declanşaăproceduraăde imputare, conform prevederilor legale.
3.1.2. Tarifele de întârziere aplicate pentru nerestituire la termen
ConformăLegiiăbibliotecilor,ăBibliotecaăimpuneăurmătoareaătaxăădeăîntârziere:
- 1 RON/ăpublicaţie/ăziăpânăăseăvaăatingeă50șădinăvaloareaădeăinventar,ăactualizatăă
cuăaplicareaăcoeficientuluiădeăinflaţieălaăzi.
Aceastaătaxăăseăaplicăăpentruătoateătipurileădeădocumenteăcuăregimădeăîmprumutălaă
domiciliu.
3.2.ă Publicaţiiă pierduteă sauă distruse. Oă publicaţieă deterioratăă fizic,ă careă nuă maiă
poate fi utilizatăădeăunăaltăbeneficiarăesteăconsideratăăoăpublicaţieădistrusă.
3.2.1.ăModalit ţiădeărecuperare
Conform prevederilor Legii, documentele pierdute pot fi recuperate prin înlocuire
cu documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor,
actualizatăă cuă aplicareaă coeficientuluiă deă inflaţieă laă zi,ă laă careă seă adaugăă oă sumăă
echivalentăădeăpanaălaă5ăoriăfaţăădeăpreţulăastfelăcalculat.
3.2.1.1.ăÎnlocuireaăpublicaţiilor. Înlocuirea unui document se poate face :
- cu unul identic (acelaşiă titlu,ă aceeaşiă ediţie/ediţieă nouă,ă înă stareă fizicăă bună).ă Înă
acestăcazănoulăexemplarăprimeşteănumărulădeăidentificareăalădocumentuluiăînlocuit;
125
126
Cf.
http://library.uab.ro/index.php?pagina=pg&id=7&l=ro#REGULAMENTUL%20SERVICIILOR%20
PENTRU%20CITITORI, accesat în 7 mai 2018.
190
- valoric,ăprinăachitareaăvaloriiădeăinventarăaădocumentelor,ăactualizatăăcuăaplicareaă
coeficientuluiădeăinflaţieălaăzi, laăcareăseăadaugăăoăsumăăechivalentăăcuădeă1-5 ori
faţăădeăpreţulăastfelăcalculat.
Înlocuirea documentelor se va face pe baza unui proces verbal de predare-primire.
3.2.1.2.ăPlataăpublicaţiilorăpierduteăsauădistruse
Conform legii Bibliotecilor nr. 334/31.05.2002,ă republicatăă înă M.O.,ă nr.ă 132/
11.02.2005,ă Parteaă I,ă publicaţiileă pierduteă sauă distruseă se voră plătiă laă valoarea de
inventarăaădocumentelor,ăactualizatăăcuăaplicareaăcoeficientuluiădeăinflaţieălaăzi,ălaă
careăseăadaugăăoăsumăăechivalentăăcuăde 1-5ăoriăfaţăădeăpreţulăastfelăcalculat..
1. Dacăănuărestituiălaătermenăoăcarte,ăcareăesteăprimaăac iuneăpeăcareăoăvaă
face biblioteca?
2. Dacăă nuă restituiă laă termenă oă carteă cuă valoareaă deă 40ă deă lei,ă dupăă
douăzeciădeăzileăcâ iăleiătrebuieăsăăplăte ti?
3. Dacăă pierziă sauă distrugiă oă carte,ă po iă săă daiă biblioteciiă oriceă altăă carteă
pentruăaăoăînlocuiăpeăceaăpierdută?
4. Dacăăpierziăsauădistrugiăoăcarteăcuăvaloareaădeă40ădeălei,ăcareăesteăsumaă
maximăăpeăcareăbibliotecaăteăpoateăobligaăsăăoăplăte ti?
STP – Societatea de Transport Public Alba Iulia127
Sfaturiăpentruăc l tori
Pentru a putea oferi cele mai bune servicii de transport public, avem nevoie de
ajutorulă dumneavoastră.ă Văă prezentămă câtevaă sugestii cu privire modul în care
călătoriaăpoateădeveniămaiăplăcutăăatâtăpentruădumneavoastră, câtă iăpentruăceiădină
jur:
 asiguraţi-văă căă văă aflaţiă înă staţiaă corectăă urmărindă hartaă şiă programulă deă
circulaţie;ăconsultaţiăpanoulăelectronicădeăinformare;
 nu aşteptaţiăautobuzulăpeăcarosabil;ăconducătorulăautobuzuluiăareăobligaţiaădeăaă
opriăînăstaţieăcâtămaiăaproapeădeăbordură,ăpentruăaăvăăfacilitaăaccesul;
 aşteptaţiăoprireaăautobuzului;ăacordaţiăprioritateăcălătorilorăceăcoboară;
 urcarea în autobuz se face numaiă peă uşaă dină faţă,ă dină dreptulă conducătoruluiă

autobuzului;
respecta iăordineaădeăsosireăînăstaţieălaăurcareaăînăautobuz,ăacordândăîntâietateă
persoanelorăînăvârstă,ăfemeilorăînsărcinateăsauăcuăcopiiăînăbraţe,ădaţiădovadăădeă
civilizaţieăşiărespectăfaţăădeăceilalţiăcălători;
 persoaneleăcuădizabilită iăpotăsolicitaăsprijinulăconducătoruluiăautoăpentruăaăleă
facilita accesul sau coborârea din mijlocul de transport;
127
Cf. http://www.stpalba.ro/info.php accesat în 7 mai 2018.
191
 biletulăpoateăfiăcumpăratădeălaăchioşcurileăsauăautomateleădeăvânzareăbileteădină
staţiileădeăautobuz;
 procurareaă biletuluiă deă călătorieă esteă absolută necesarăă dacăă nuă posedaţiă altăă
legitimaţieă deă călătorieă valabilă.ă Atunciă cândă cumpăraţiă ună biletă înă autobuz,ă
esteăbineăsăăplătiţiăcuăoăsumăăpotrivităădeăbani.ăŞoferulăpoateărefuzaăsăăaccepteă

bancnote de valoare mai mare de 50 RON în cazul în care nu poate oferi rest;
biletulă devineă valabilă numaiă dupăă ceă aă fostă validat.ă Validareaă biletuluiă esteă
obligatorieă şiă seă faceă introducândă biletulă înă aparatulă deă validareă montată înă
salonul autobuzului. Biletul, odatăă validat,ă trebuieă păstrată peă toatăă perioadaă
călătoriei;
 abonamenteleădeăcălătorieăpotăfiăachiziţionateădeălaăpuncteleădeăserviciiăsituateă
înăvecinătateaăstaţiilorădeăautobuz;
 urmăriţiăafişajulăelectronicăamplasatăînăautobuz.ăAcestaăvăăindicăăliniaăpeăcare
circulaţiăşiăstaţiaăcareăurmează;
 solicitaţiă oprireaă autobuzuluiă prină apăsareaă butonuluiă„STOP”ădină vecinătateaă
uşii;
 nuă existăă niciă oă taxăă pentruă oă persoanăă careă călătoreşteă cuă ună copilă într-un
cărucior.ă Căruciorulă pentruă copiiă trebuieă încărcată prină uşile de la mijlocul

autobuzului;
aşteptaţiăautobuzeleăcuăpodeaăcoborâtăă(LF)ăînăcareăaccesulăesteămaiăuşor.ăNuă
lăsaţiăcopilulăsingurăsau fărăăsupraveghere;
 copiiiăsubă5ăaniăauăpermisiuneaădeăaăcălătoriăgratuităînăcompaniaăuneiăpersoaneă
majoreăcareăaăplătităo călătorieăsauăînsoţitădeăoăpersoanăăcuăunăcopilăînăcărucior;
 câiniiă deă poliţieă şiăcâiniiă ghidă potă săă călătoreascăăînăautobuze.ă Şoferulă decideă
dacăăputeţiăcălătoriăînăautobuz cu un animal de companie;
 scaunele cu rotile sunt permise în autobuze. Din motive deă siguranţăă suntă

interzise în autobuze scaunele electrice cu rotile;
printr-unăcomportamentăcivilizatăfaţăădeăconducătorulăauto,ăîiăimpuneţiăacestuiaă

un tratament similar;
păstrareaă ordiniiă şiă curăţeniei,ă înă autobuză şiă înă jurulă acestuia,ă esteă dovadăă deă
respectă faţăă deă ceiă dină jurulă tău;ă înainteă deă aă murdăriă sauă deterioraă scaunele,ă
alteă dotăriă dină salonulă autobuzuluiă gândiţi-văă dacăă v-ară faceă plăcereă caă dataă
următoareăsăăcălătoriţiăaşezaţiăpeănişteăscauneămurdare,ădeteriorate;
1. Deăceănuăave iăvoieăsăăa tepta iăautobuzulăpeăcarosabil?

2. Dupăăceăopre teăautobuzul,ăcuiăacorda iăprioritate?
3. Peăundeăvăăurca iăînăautobuz?
4. Cineăurcăăprimiiăînăautobuz?
5. Deăundeăvăăpute iăcumpăraăbilet?
6. Înăceăsitua ieăesteăposibilăcaă oferulăsăănuăvăăvândăăbilet?
7. Ceăface iădupăăceăa iăcumpăratăbiletă iăsunte iăînăautobuz?ă
8. Câtătimpătrebuieăsăăpăstra iăbiletul?
9. Cumăîlăanun a iăpeă oferădacăădori iăsăăcoborâ iăîntr-oăsta ie?
10. Ave iăvoieăînăautobuzăcuăunăanimalădeăcompanie?
192
11. Cumăesteăindicatăsăăvăăcomporta iăcuă oferul? Dar cu scaunul în care
călători i?ă
B2. 3. Citiți următorul articol și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate

sau false:
Buneămaniereăceătrebuieărespectateăînăs lileădeăteatru128
Spectacolulădeăteatruăesteăoăformăădeăartăăceăaăreprezentatăîncăădeădemult o
ocazieă specialăă deă aă luaă parteă laă ună actă culturală iă deă aă ie iă înă societate,ă undeă seă
întrepătrundă diverseă mediiă sociale,ă pentruă careă lumeaă seă pregăteaă cuă cevaă vremeă
înainte. În zilele noastre, un astfel de spectacol face parte oarecum din cotidianul
multora,ăceeaăceăfaceăsăănuăseămaiăcearăăoăetichetăăfoarteăstrictă,ădarătotăseă ineăcontă
deăoăserieădeăbuneămaniereăceătrebuieărespectateăînăsălileădeăteatru.ăAceastăăformăă
deăartăăesteăaccesibilăămajorită iiăoamenilor,ăiarăto iăceiăcareăfrecventeazăăacest gen
culturală trebuieă săă seă simtăă bine,ă săă seă relaxeze.ă Pentruă aă nuă afectaă înă vreună felă
spectatoriiă sauă actorii,ă iatăă câtevaă buneă maniereă ceă trebuieă respectateă înă sălileă deă
 inuta,ăchiarădacăăînăzileleănoastreănuămaiăesteăunaăatâtădeăstrictăăca în
teatru.
trecut,ă cândă deă multeă oriă eraă unaă impusă,ă totu iă trebuieă săă fieă unaă îngrijităă iă săă
păstrezeăoănotăădeăelegan ă.ăIndiferentădeămomentulăzileiălaăcareăareălocăspectacolulă
esteă deă neconcepută îmbrăcareaă uneiă inuteă sport.ă Dacăă acestaă areă locă ziuaă esteă
permisăă pentruă bărba iă oă inutăă deă ora ,ă iară pentruă femeiă unaă elegantăă deă zi.ă Înă
schimb,ă dacăă avemă de-aă faceă cuă oă premieră,ă ună spectacolă cuă invita iă sauă areă locă
seara,ă atunciă seă opteazăă pentruă unaă maiă formală,ă deă ocaziiă speciale.ă Bărba iiă voră
purta culori închise,ă iară femeileă inuteă aleseă cuă grijă,ă ceă potă fiă accesorizateă cuă
mănu i,ă pălării,ă maiă alesă dacăă ocupăă locă laă lojăă sauă înă primeleă rânduriă dină fa aă
scenei.ă Aiciă pălăriileă doamneloră trebuieă săă fieă foarteă miciă pentruă aă nuă obturaă dină
 Dacăălaăalte forme de spectacol, film sau concerte în aer liber este permis
vizibilitate.
săă nuă la iă paltonul,ă geaca,ă pardesiulă laă garderobă,ă aiciă haineleă deă stradăă seă lasăă
obligatoriu,ăexcep ieăfăcândăceiăcareăauălocuriălaăloje,ăacoloăexistăăcuiere.ăAiciăsuntă
admiseă iăpălăriile cu borul mare. La balcon trebuie purtate tot cele mici.
 Punctualitateaă esteă foarteă importantă,ă faceă parteă dintreă regulileă deă buneă
maniereăceătrebuieărespectateăînăsălileădeăteatru.ăTrebuieăsăăviiăcuă15-20 de minute
mai devreme de ora începerii reprezenta iei,ăpentruăaăaveaătimpădeăgarderobăă iăsăă
nuă deranjeziă spectatoriiă cândă î iă cau iă locul.ă Dacăă cumva,ă înă modă excep ional,ă aiă
întârziat,ănuătrebuieăsăăderanjeziălumea,ăciăsăăa tep iăsfâr itulăprimuluiăactăpentruăaă
ajungeălaăloculărezervat.ăExcep ieăface cazul în care locurile sunt la capete de rând.
 Intrareaăpeărândăpânăălaăloculăpeăcareăîlăaiăseăfaceăcuăfa aăspreăceiăcareă i-
auăocupatădejaăscaunele,ăaltfelăarăfiănepoliticos.ăLaăfelăarăfiă iădacăăceiăcareăstauăjosă
128
Cf. http://www.almanahonline.ro/bune-maniere-ce-trebuie-respectate-in-salile-de-teatru/ accesat în
10 mai 2018.
193
nu s-ar ridica pentru a facilita trecerea.ă Excep ieă facă doară ceiă careă seă aflăă înă
imposibilitateaădeăaăseăridica,ăpersoaneleăcuădizabilită iăsauăfoarteăînăvârstă.
 Bărbatulăesteăcelăcareăintrăăprimulăpeăculoar,ădarătrebuieăsăă inăăcontăsăă
laseă loculă maiă bună femeii,ă chiară dacăă acestaă seă aflăă laă stângaă sa.ă Peă scărileă dină
incintaăsăliiădeăteatruădeăobiceiăesteălocăsăăseăpoatăămergeăalături,ădarăetichetaăspuneă
căălaăurcareăbărbatulăprecedeăcuăoătreaptăăfemeia,ăiarălaăcoborâreăoăurmeazăăcuăoă
treaptă.
 Subănicioăformăănuăseămănâncăăînăsalaădeăteatruă iăniciănuăseăbea.ăAcestă
lucru se poate face doar în foaier, în locurile special amenajate, în pauza dintre acte
sauăînainteă deăîncepereaăspectacolului.ă Deă asemenea,ănuă seă comenteazăă înă timpulă
luiă iă nuă seă vorbe teă niciă înă oaptă,ă murmurulă ară puteaă deranja pe cei din jur.
Cuno tin eleăpeăcareăleăvedemăprintreăspectatoriăînăsală,ănuăleăsalutămăcuăvoceătare,ă
ci printr-oă înclinareă aă capului.ă Esteă exclusă săă seă poarteă discu iiă peă deasupraă
celorlal iăparticipan i.
 Codul de bune maniere ce trebuie respectate înăsălileădeăteatruăspuneăcăă
dacăă vremă săă consultămă programul,ă pentruă ună plusă deă informa iiă cuă privireă laă
desfă urareaă sauă distribu iaă reprezenta iei,ă trebuieă săă achizi ionămă unul.ă Esteă
nepotrivităsăăîmprumutămădeălaăveciniăsauăsăăcitimăpesteăumărulăacestora.
 Subănicioăformăălaăteatruănuăseăieseă iăseăintrăăînătimpulăspectacoluluiă iă
niciănuăseăpărăse teăsalaăpânăănuăseăîncheieăreprezenta ia.ăAcestălucruăesteăscuzabilă
doarăînăcazuriădeăexcep ie.ăEsteănepoliticosă iăsăăvăăpregăti iădeăplecareăînătimpulă
ultimeiă scene,ă baă chiară iă pânăă nuă seă terminăă aplauzeleă deă final.ă Denotăă lipsăă deă
respectăpentruăto iăceiădeăpeăscenă.
 Telefoanele mobile trebuie închise sau date pe mut la orice fel de
 Înăsălileădeăteatruăundeăsuntăscăriăpeăambeleăpăr i,ăseă ineăcontădeăregulaă

spectacol, cu atât mai mult la cel de teatru.
careăspuneăcăăseăurcăăpeăstângaă iăseăcoboarăăpeădreapta.
 Întotdeaunaăseăvaăocupaăloculărezervatăpeăbiletă iănuăseăsprijinăăpicioareleă
peăscaunulădinăfa ăăniciodată.
 Mul iă credă căă aplauzeleă fiind oă formăă deă recompensareă aă unuiă momentă
artistică reu it,ă seă poateă apelaă laă eleă oriă deă câteă oriă vrem.ă Etichetaă spuneă căă seă
aplaudă,ă bineîn eles,ă laă terminareaă reprezenta iei,ă laă sfâr itulă unuiă actă sauă aă uneiă
sceneă foarteă bineă jucate.ă Deă re inută căă oricâtă deă tare ne-aă plăcută ceă amă văzut,ă ună
soloădeăaplauzeăcareănuăseămaiăopre teănuădăăbine.ăLaăfelădeăimportantăesteă iăcăănuă
trebuieăsăăneămanifestămădezaprobareaăfa ăădeăoăscenă,ăactăsauăspectacolănereu ite.
 Conduitaă spuneă căă florileă seă oferăă doară arti tiloră consacra iă iă căă eă
nepoliticosă săă daiă celoră care,ă chiară dacăă ne-au încântat, fac roluri foarte mici sau
figura ie.ăSeăpotădăruiăfloriăactri elorălaăînceputădeădrumăatunciăcândădebuteazăăîntr-
un rol important.
194
1. Putemă mergeă laă teatruă îmbrăca iă cuă pantaloniă scur iă iă tricou,ă câtă maiă
comod.
2. Accesulăcătreăloculăplătităesteăpermisăînăoriceămomentăalăspectacolului,ă
cuă spateleă cătreă spectatoriiă dejaă a eza i,ă femeiaă fiindă ceaă careă areă
prioritate.
3. Putemăsăăbemăapăăînăsalaădeăteatruă iăsăădiscutămăînă oaptăăcuăpartenerulă
despre spectacol.
4. Dacăădorimăsăăaflămăcineăaăregizatăpiesaă iăcineăsuntăactoriiăesteăindicată
săăconsultămăprogramulăvecinuluiădeăscaun.
5. Dacăănuăneăplaceăpiesaănuăareăniciunăsensăsă oăurmărimăpânăălaăfinal,ă
maiăbineăplecămăcândăneăplictisim.
6. Înă cază deă urgen ăă putemă săă răspundemă laă telefon,ă dacăă vorbimă doară
pu in.
7. Esteăindicatăsăăaplaudămă toateă sceneleă careă neă placă iă săă nuăaplaudămă
delocădacăănuăne-aăplăcutăpiesa.ă
8. Dacăăînăspectacolul A douăsprezecea noapte dupăăWilliamăShakespeareă
ne-aăplăcutăînămodădeosebităAndreiăHu uleacăînărolulăbufonuluiăîiăputemă
dăruiăunăbuchetădeătrandafiri,ăesteătânără iăareănevoieădeăîncurajare.
6. 2.ăComprehensiuneaăanunţuriloră iăaăinstrucţiunilorăorale129
B2. Poateă înţelegeă anunţuriă iă mesajeă curenteă asupraă unoră subiecteă concreteă iă
abstracte,ădacăăacesteaăsuntăemiseăîntr-oălimbăăstandardă iăcuăunădebitănormal.
B2. 1. Ascultați următoarele citate despre fericire și alegeți unul care vă

place în mode deosebit. Motivați alegerea.
Cele mai frumoase citate despre fericire130
1. „Dacăăvreiăsăăfiiăfericităoăclipă,ărăzbună-te,ădacăăvreiăsăăfiiăfericităoăviaţă,ăiartă!”ă
(Anonim)
2. „Adevărataă fericireă costăă puţin;ă cândă costăă multă nuă eă adevărată.” (Francois-
Rene de Chateaubriand)
3. „Rară seă întâmplăă caă oameniiă răiă săă fieă fericiţi.ă Seă otrăvescă cuă propriaă loră
răutate.”ă(Maurice Chevalier)
4. „Săănuăcauţiăniciodatăăsăăfiiăfericităcuăpreţulăfericiriiăaltuia.ăEsteăurât,ăinuman.”
(Osho)
5. „Oameniiăfericiţiăauămemorieăscurtăăşiămulteăamintiri.”ă(MartinăPage)
6. „Primaăcondiţieăaăfericiriiăeste:ăevităăsăămediteziăpreaămultălaătrecut.”ă(Andreă
Maurois)
129
130
Cf. http://www.gandul.info/cu-gandul-la-fericire/cele-mai-frumoase-citate-despre-fericire-
14898873, accesat la 25 mai 2018.
195
7. „Unăomăfericităesteăpreaămul umitădeăprezentăcaăsăăseămaiăgândeascăăseriosălaă
viitor.”ă(AlbertăEinstein)
8. „Pentruăfiecareăminutădeăsupărareăpierdemă60ădeăsecundeădeăfericire.”ă(Ralphă
Waldo Emerson)
9. „Zâmbetulăesteăfericireaăcareăseăaflăăchiarăsubănasulătău.”ă(TomăWilson)
10. „Omulă nechibzuită cautăă fericireaă înă depărtare.ă Celă înţeleptă oă cautăă subă
picioarele lui.”ă(JamesăOpenheim)
11. „Gre ealaăoamenilorăaăfostăcăăniciodatăănuăs-auăpriceputăsăăseăuiteălângăăei.ăLiă
s-aă părută căă dacăă fericireaă există,ă eaă trebuieă săă fieă inaccesibilăă sau,ă oricum,ă
foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor.”ă(OctavianăPaler)
12. „Fericireaăsupremăăaăvieţiiăesteăconvingereaăcăăsuntemăiubiţi.”ă(VictorăHugo)
13. „Dacăăvreiăsăăajungiălaăfericire,ăatunciăpune-ţiăoriceăcaăţintă,ănumaiăunăsingură
lucru nu: fericirea.”ă(LucianăBlaga)
14. „Cuăcâtăaiămaiămulteăpasiuniăşiădorinţeăcuăatâtăaiămaiămulteăcăiăspreăfericire.”ă
(Charlote Catherine)
15. „Componenteleă fundamentaleă aleă fericiriiă sunt:ă săă faciă ceva,ă săă iubeştiă peă
cinevaăşiăsăăsperiălaăceva.”ă(AllanăK.ăChalmers)
16. „Pentruăaăfiăfericit,ăesteăesenţialăsăăaiăcevaădeăiubit,ăcevaădeăfăcutăşiăcevaăspreă
careăsăănăzuieşti.”ă(William Blake)
17. „Nuă avemă dreptulă deă aă consumaă fericireă fărăă aă oă produce.” (George Bernard
Shaw)
18. „Fericireaăsauănefericireaăoamenilorăesteăînămareăparteăoperaălor.”ă(JohnăLocke)
B2. 2. Ascultați următoarele citate din autori români131 și alegeți unul cu

care nu sunteți de acord și altul care vă place în mod deosebit. Motivați alegerile.
1. „Nu-n elegiăcăămerităăsăătrăie tiăpentruăcaăsăăveziăcumăcadăfrunzeleă iăapoiăcumă

crescă mugurii,ă pentruă oă ziă înă careă eă soare,ă pentruă altaă înă careă plouă?”ă (Cellaă
Serghi)
2. „Dacăă adevărulă nuă seă aflăă prină dragoste,ă oriundeă s-ară aflaă el,ă nuă măă
interesează.”ă(MirceaăEliade)
3. „Cândă seă războie teă cuă noroiul,ă zăpadaă esteă ceaă careă seă tope te.”ă (Marthaă
Bibescu)
4. „Ceeaăceăamămaiăbunăînămineăseădatoreazăăsuferin ei.ăNuăoăiubesc,ădarăniciănuăoă
condamn.”ă(EmilăCioran)
5. „Soareleă parcăă neă spunea:ă iată-mă,ă euă nuă suntă simbolulă speran ei,ă suntă chiară
speran a,ă câtă timpă merge iă peă douăă picioareă iă măă vede iă peă boltaă albastră,ă
nimicăîncăănuăeăpierdutăpentruăvoi.”ă(MarinăPreda)ă
6. „Oameniăsuntăpăsăriăcuăaripileăcrescuteăînlăuntru.”ă(NichitaăStănescu)
7. „Via aă poateă fiă trăitaă oriunde,ă decorulă nuă areă nicioă importan ă,ă esen ialăă esteă
intensitatea.”ă(CezarăPetrescu)
131
Cf. http://www.garbo.ro/articol/Cultura/21360/20-de-citate-si-ganduri-excelente-spuse-de-mari-
romani-si-romance.html, accesat la 25 mai 2018.
196
8. „Măăstupefiaăfaptulăcăălegăturileăîntreăoameniăseăpotărupeăa a,ăpură iăsimplu.ăCăă
nuămaiărămâneănimic.ăCaă iăcumănimicăn-arăfiăfost.”ă(SimonaăPopescu)
9. „Măăuitălaătoateălucrurileădeădouăăori:ăoădatăăcaăsăăfiuăveselă iăoădatăăcaăsăăfiuă
trist.”ă(IonăMinulescu)
10. „Mor iiăsuntămaiămul i decâtăviii.ă iănumărulălorăcreşte.ăViiiăsuntărari.”ă(Eugenă
Ionescu)
11. „Nuăse poateăsăăteăazvârliăputernic,ăvioiă iăîncrezătorăînăvalurileăvie ii,ă iăeaăsăă
nuăteăscoatăălaălimanulăfericirii.”ă(HortensiaăPapadat-Bengescu)
12. „Legeaănestrămutată aădreptă iiăluiăDumnezeuăaduceăpesteăcapulătăuăceăaiăadusă
iătuăpesteăcapulăaproapeluiătău. Ceăaiăfăcută iăseăvaăface;ăceăaiăzisă iăseăvaăzice;ă
ceăîncarciăpeăaltulăaiăsăăduciăşiătu.”ă(ArsenieăBoca)
B2. 3. Ascultați următorul fragment de interviu și răspundeți la întrebări:
1. CumăaăaflatăDanielăDinulovicădespreăcursulădeălimbaăromână?
2. Ceăora eăaăvizitatăDavidăJonssonăînăRomâniaă iăceăîiăplaceălaăacesteă
ora e?
3. Ceăpărereăauăstuden iiăsuedeziădespreăprofesorulăLucianăBâgiu?
4. Înăceă ăriăaăpredatălimbaăromânăăLucianăBâgiu?
5. Ceă tiuăsuedeziiădespreăRomânia?
6. Întreăceălimbiă iăetniiăauăfăcutăsuedezii o confuzie?
Un week-end cu prieteni de-ai României din Suedia132
Carmen Pelin:ă Danielă Dinulovică studiazăă înă prezentă românaă laă

Universitateaă dină Lund,ă Suedia.ă Cumă aă aflată deă cursulă deă limbăă iă civiliza ieă
româneascăăpredatăacoloădeăLucianăBâgiuă–
Daniel Dinulovic: Prin internet am aflat de fapt de acest curs pe care îl
puteamăurmaăînăapropiereădeăundeălocuiescă iămi-amăspusădeăceăsăănuăînvă ălimbaă
românăăstandardăsă-iăspunem,ăcomparativăcuăversiuneaăpeăcareăîncăăoăvorbescăeu.ă
Lucian Bâgiu consider căă esteă ună foarteă bună profesor,ă eă foarteă interesantă laă curs,ă
învă ăoămul imeădeăcuvinteă iăexpresiiănoi.ăSuntăbucurosăcăăamăalesăacestăcurs.ăMi-e
foarteă folositoră cuă atâtă maiă multă cuă câtă plănuiescă săă revină înă Româniaă pentruă oă
vizităăpu inămaiălungă.ă(…)
Carmen Pelin:ă Prină Româniaă aă ajunsă acumă cevaă vremeă iă Davidă Jonssonă
dinăSuedia.ăEsteăprofesorădeăenglezăă iăsuedeză,ăprecumă iădirectorăadjunctăalăunuiă
liceuă dină Malmo,ă oă localitateă a ezatăă înă sudulă Regatuluiă nordic.ă Înă araă noastrăă
suedezul a vizitat Bucure tiulă iăBra ovul.ă
132
RadioăRomâniaăInterna ional,ăSâmbătăă30ăianuarieă2016,ă18.10ă- 19.00, reprodus în Lucian Vasile
Bâgiu, Despre Sebastian, Sorescu, Dosoftei, Derrida și limba română,ă TipoMoldova,ă Ia i,ă 2016,ăp.ă
470-476, cf.
http://portal.research.lu.se/portal/files/24360739/Despre_Sebastian_Sorescu_etc.pdf, accesat la 21
mai 2018.
197
David Jonsson:ă Ambeleă ora eă suntă minunateă înă felulă lor.ă Îmiă placeă
Bucure tiulă pentruă arhitecturaă sa,ă îmiă placă parcurileă deă acolo,ă preferatulă meuă eă
Ci migiul,ă îmiă placeă foarteă multă iă înă centrulă vechi,ă peă Lipscani,ăeă ună ora ăfoarteă
frumos,ă atmosferaă eăfoarteă plăcutăă iă sigură căă vomă reveniă acolo,ă pentruăcăă acestaă
esteăora ulăso ieiămele,ăpărin iiăsăiăîncăătrăiescăacolo.ăPeădeăaltăă parte, Bra ovulăeă
foarteădiferit.ăEăa ezatăînăinimaăTransilvaniei,ăeăînconjuratădeămun i,ăarhitecturaăeă
completădiferităăacoloădatorităăinfluen eiăgermane,ăa aăcăăvorbimădespreădouăăora eă
diferiteăcareăparărupteădinădouăălumiădiferite.ăDepindeăfoarteămultădeăce- i place, ori
săă fiiă înă mijloculă agita iei,ăîntr-ună ora ă mare,ă oriă săă fiiă maiă aproapeă deă natură,ă deă
mun i. (…)
Carmen Pelin:ăÎnăSuediaălaăUniversitateaădinăLundăDavidăJonssonăurmeazăă
cursulă deă limbăă iă civiliza ieă româneascăă predată deă Luciană Bâgiu.ă Profesoră laă
rândulă săuă deă englezăă iă suedezăă înă araă dină nordulă Europei,ă Davidă Jonssonă neă
vorbea despre privilegiulădeăaăînvă aălimbaăromânăăcuăunădascălăprecumăromânulă
originarădinăjude ulăAlba.ă
David Jonsson:ăÎnăprimulă iăînăprimulărândădomnulăLucianăBâgiuăesteăună
profesoră extraordinar.ă Esteă ună profesionistă adevărat.ă Î iă cunoa teă foarteă bineă
domeniul, e un excelentă lingvist.ă Ceeaă ceă po iă remarcaă imediată ceă îlă cuno tiă peă
domnulă Bâgiuă eă faptulă căă areă oă inimăă mare,ă eă plină deă bunăă dispozi ieă iă teă bineă
dispuneă iă peă tine,ă eă foarteă generosă iă foarteă bun,ă foarteă profesionistă iă înă acela iă
timp foarte apropiat de studen iiăsăi.ăTeăfaceăsăăteăsim iăfoarteăbineălaăcurs,ăimpuneă
foarteămultărespect,ăînăacela iătimpăesteăoăpersoanăădemnăădeătoatăăadmira ia.ă(…)
Carmen Pelin:ă Luciană Bâgiuă esteă absolventă ală Facultă iiă deă Istorieă iă
Filologie din cadrul Universită iiă „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Are o
diplomăădeămasterălaăaceea iăinstitu ieădeăînvă ământ.ăAăurmatăstudiiădoctoraleăînă
istoriaă literaturiiă româneă laă Facultateaă deă Litereă aă Universită iiă Babe -Bolyai din
Cluj-Napoca. Din 2005 este asistent universitar titular laă Catedraă deă Limbaă iă
Literaturaă Românăă aă Universită iiă „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. 2008 este
anulăînăcareăromânulăoriginarădinăjude ulăAlbaăacceptăăprovocărileăunorăoportunită iă
profesionaleăinterna ionale.ăPredăăromânaămaiăîntâiăînăNorvegia,ăiarăapoi în Cehia.
Lucian Bâgiu:ăPrimaămeaăie ireădină ară,ăprofesională,ămăăreferăcaălectorădeă
limbaăromână,ăaăfostăînă2008ăînăTrondheim,ăînăNorvegia.ăAăfostăoăexperien ăăfoarteă
plăcutăă iă foarteă utilă,ă oă privescă nostalgică acum,ă nuă potă decâtă săă îiă mul umescă
domnuluiăprofesorăArneăHalvorsen,ăcareăaădecedatăîntreătimpă iăcareăm-aă iăsprijinită
înătoatăăperioadaăpetrecutăăacolo.ăSuntăfoarteăasemănătoriănorvegieniiăcuăsuedezii.ă
Apoi am avut într-adevărăunăanădeălectoratălaăPraga,ăunăora ăfoarteăfrumos,ăstuden iă
interesa i,ănuăfoarteămul i,ădarăinteresa i,ăatâtălaălicen ă,ăcâtă iălaămasterat,ăoăstudentăă
eraă atunci,ă însăă acoloă limbaă românăă înă sineă aveaă ună statută oarecumă precar,ă seă
întâmplăăînălume,ăesteăoălimbăăminoră,ăcareăîncearcăăsăăî iăfacăăloc,ăiarăacoloăfuseseă
trecutăălaăstudiiăbalcanice,ăalăturiădeălimbaăsârbă,ăslovenă,ăbulgară,ăalbanezăă iăa aă
mai departe.
Carmen Pelin:ă Dină 2014ă Luciană Bâgiuă esteă lectoră deă limbaă românăă înă
Suedia.ăCamăceă tiuăsuedeziiăpeăcareăi-a întâlnit despre România –
198
Lucian Bâgiu: Acum nu areă rostă săă prezentămă oă imagineă falsă.ă Româniaă
este,ăcelăpu inăpentruăsuedezi,ăoă arăănecunoscutăăînăbunăămăsură,ăoă arăăperifericăăaă
Europei,ă oă arăă cuă careă deă faptă eiă nuă preaă auă foarteă multeă contacte,ă iă distan aă eă
destuleădeăserioasă,ăprinăurmareăceeaăceă tiuădespreăRomâniaăsuntăstereotipurileăpeă
careă leă tiuă to iă străinii.ă Unulă dintreă studen iiă mei,ă celă cuă autostopul,ă tieă absolută
totulă despreă fotbali tiiă români,ă genera iaă deă aură iă eventuală despreă Ceau escu,ă
Draculaă iă Nadiaă Comăneci,ă caă săă încheiemă cu stereotipurile, iar mai nou, din
păcate,ă imagineaă Românieă esteă redusăă laă imagineaă foarteă multoră cer etoriă deă peă
străzileătuturorăora elorădinăSuedia,ăinclusivădinăLund,ăcareăesteăunăora ărelativămic,ă
unăora ăuniversitar.ăDinăpăcateăimagineaănoastrăăseăreduceăînăbunăămăsurăălaăacestă
aspect,ă foarteă pu iniă suntă ceiă careă auă curiozitateaă săă meargăă maiă departeă iă săă
cercetezeă iăsăăafleă iăaltceva,ădarăneăstrăduim,ăceiăcareăsuntemăacolo,ăsăăprezentămă
tabloulăcompletăalăRomâniei,ăcuăpăr ileăsaleăpozitive.
Carmen Pelin: În 2015 unele articole din presa din România au scris
despreă gafaă uneiă primăriiă dintr-ună ora ă suedeză careă aă angajată translatoră deă limbaă
romaniă pentruă imigran iiă români.ă Lectorulă deă limbaă românăă dină Lund,ă Luciană
Bâgiu,ăaăfăcutăatunciăpu inăăluminăăînăprivin aăconfuzieiăsuedezilorădintreălimbileă
românăă iăromani.ă
Lucian Bâgiu:ăDa.ăConfuziaăpersistăădeăcevaăvreme,ăpeăplanăeuropeanăcelă
pu in,ă iă seă datoreazăă înă bunăă măsurăă statuluiă român,ă nuă dorescă săă discută acestă
aspectădiplomatic.ăÎnăceeaăceăprive te strictăacestăepisod,ăamăfostăcontactat,ădeăcătreă
respectivaă jurnalistăă suedeză,ă Sofieă Dahlstedtă seă nume te,ă peă e-mailă ini ial,ă s-a
prezentat,ăeraădinăHelsingborg,ăunăora ădestulădeămareăînăsudulăSuedieiă iămi-a spus
pură iă simpluă căă eaă faceă ună reportaj,ă o anchetăă deă fapt,ă înă careă încearcăă săă
lămureascăădeăceăcer etoriiădinăora ănuăseăpotăîn elegeăcuălucrătoriiămunicipalită iiă
iăaăîn eles,ăea,ăpeăcontăpropriu,ăaăîn elesăcăăexistăăoădiferen ăăîntreălimbaăromânăă iă
limbaăromani,ănuă tiaăexactăcareă iămi-a cerutămieăsăălămurescăaspectul.ăAcumăeu,ă
înă limbaă engleză,ă i-amă oferită foarteă multeă informa iiă legateă inclusivă deă origineaă
limbiloră iăaăpopoarelor,ăaăetniiloră iăevolu iaălorăistoricăă iăsitua iaăprezentă.ăEaăaă
ales ceea ce a interesat-oă iă aă introdusă înă articolulă eiă scrisă înă limbaă suedeză.ă Celă
pu inăacestăaspectăînsăăaăfostăbineăreliefat,ăaăfostăevidentăpentruăto iăceiăcareăauăcitită
căăexistăăoădiferen ăăîntreălimbaăromânaă iălimbaăromani.ăAcumălaăfa aăloculuiăceăs-
a întâmplat mai departe cu municipalitatea nuă tiu,ădinăcâteăamădedusăeiăaveauăună
traducătoră deă limbaă romaniă careă nuă eraă română iă peă careă nuă îlă în elegeauă to iă ceiă
careăapelauălaăserviciileăcomunită iiă iăulteriorăaăadusăea,ăjurnalista,ăunăromân,ăcareă
vorbeaălimbaăromânăă iăpeăcareăl-auăîn elesăto i. (…)
Carmen Pelin:ăFamilia?ăCeăspuneădespreăperegrinărileădumneavoastră?
Lucian Bâgiu:ă Familia.ă Deocamdatăă familiaă esteă încăă laă nivelă deă proiect,ă
dară tocmaiă acestaă esteă unulă dintreă aspecteleă pentruă careă presupună căă 2017ă vaă fiă
punctulăfinalăalăperegrinărilor,ăînăsensulăcăăodatăăcuăfamiliaăvaăreveniăunăaltămodădeă
aăvie uiăacoloădeăundeăaiăplecat,ădeălaăorigini.
199
200
Bibliografie
ROMÂNAăCAăLIMB ăSTR IN .ăMANUALE,

CULEGERIăDEăEXERCI IIăGRAMATICALE,ăTESTE
1. Ackerley, Fred G., A Romanian manual for self-tuition: a simplified grammar,

London, Trubner, 2003.
2. Albu, Mihaela; Bunget, Ileana, Limba romana, limba straină = Romanian as a
foreign language: curs practic I, II, Bucureşti,ăEdituraăDidacticăăşiăpedagogică,
1996.
3. Albu, Mihaela; Bunget, Ileana, Limba romana, Romania, Craiova, Editura
Sitech, 2000.
4. Alexandru,ă Domniţa;ă Mărieş, Ileana, Limba română intensivă. Începători,
Universitatea de Vest, Timişoara,ă1996.
5. Augerot, James E., Romanian = Limba romana: a course in modern
Romanian, Iaşi;ăPortland,ăCenter for Romanian Studies, 2000.
6. Avram, Mioara; Sala, Marius, Connaissez-vous le roumain, Bucureşti,ă
FundaţiaăCulturalăăRomână, 2002.
7. Avram, Mioara; Sala, Marius, Faceţi cunoştinţă cu limba română, Echinox,
Cluj, 2001.
8. Avram, Mioara; Sala, Marius, May We Introduce the Romanian Language to
You?, Bucharest, The Romanian Cultural Foundation Publishing House, 2000.
9. Bălănescu, Olga, Limba română pentru străini: studenţi, diplomaţi, oameni de
afaceri, Bucureşti,ăFiatăLux,ă1998.
10. Bălănescu,ăOlga,ăLimba română pentru străini (ediţia a II-a, revizuită), Editura
Ariadnaă98,ăBucureşti,ă2003.
11. Bărbuţăă Ion;ă Avram,ă Mioara;ă Berezhan, S G, Gramatica uzuală a limbii
române, Bucureşti,ăLitera,ă2001.
12. Bobircă,ăViorica,ăManual de limba română pentru studenţii străini economişti,
AcademiaădeăStudiiăEconomiceăBucureşti,ăEdituraăASE,ă1998,ă2001,ă2003.
13. Boţoman,ăRodicaăC., Discover Romanian: an introduction to the language and
culture, Columbus, OH, Ohio State University Press, 1995.
14. CaragiuăMarioţeanu,ăMatilda;ăSavin,ăEmilia,ăRumänisch für Sie. Ein moderner
Sprachkurs für Erwachsene. Grammatik, Wortschatz, Schlüssel [Teil I-II]
[Munchen]:ă Maxă Hueber,ă [1976ă şiă 1999]ă 2ă vol.;ă Bucureşti,ă Edituraă Fundaţieiă
Culturale Române, 1993.
15. Cojocaru-Zavadschi,ă Ala;ă Constantinovici,ă Elena;ă Plăcintă, Natalia;
Şcolnâi, Angela, Limba română. Manual pentru studenţii alolingvi de la
specialităţile cu profil economic, Chişinău,ăEdituraăEpigraf,ă2000.
16. Dafinoiu, Cristina, Limba română pentru studenţii străini. Teste şi exerciţii,
Bucureşti,ăCarteaăUniversitară, 2006.
17. Doca, Gheorghe, La langue roumaine: grammaire d apprentissage pour les
cours d été et les collo ues scientifi ues de langue, culture et civilisation
roumaines = Romanian language: acquisition grammar for summer courses
201
and scientific sessions of the Romanian people's civilization, culture, and
language, Bucureşti, Ars Docendi, [2000].
18. Doca, Gheorghe, Learn Romanian: course for English speakers: addenda with
essential information regarding Romanian history, culture and civilization and
a choice of representative literary texts, Bucureşti,ăNiculescu,ă2003.
19. Dorobăţ,ăAna; Fotea, Mircea, Limba română de bază: manual pentru studenţii
străini, Iaşi, Institutul European, 1999/ 2000.
20. Dorobăţ,ă Ana,ă Româna de bază: vol. I, II şi CD audio, Iaşi,ă Institutul
European, 2009.
21. Grigorie, Toma, Limba română. Pentru studenţii străini, anul pregătitor şi anii
I, II. Profil juridic, Bucureşti,ăEdituraăDidacticăăşiăPedagogică,ă1996.
22. Hede an,ăOtilia;ăJebelean,ăElena;ăLeucu ia,ăFlorentina,ă Bun venit în România.
Manual de limba română pentru străini. Începători,ă Timi oara,ă Institutulă
InterculturalăTimi oara,ă2012.ă
23. Iliescu, Ada, Manual de limba română ca limbă străină. Pentru studenţii
străini, pentru vorbitorii străini, pentru românii de pretutindeni, Bucureşti,ă
EdituraăDidacticăăşiăPedagogică,ă2002.
24. Kohn, Daniela, Puls. Manual de limba română pentru străini, Editura Polirom,
2009.
25. Kohn, Daniela, Puls. Manual de limba româna pentru străini nivelurile B1-B2,
Editura Polirom, 2012.
26. Marin, Ana; Nedelcu, Veronica, Să învăţăm limba română. Manual pentru
străini. Nivel I, CarteaăUniversitară,ăBucureşti,ă2006.
27. Mârza, Constantin, Salut, România!: manual de limba română – Romanian
textbook – Manuel de roumain-Lehrbuch der rum nischen Sprache, Bucureşti,ă
Editura Petrion, 2001.
28. Medrea, Anca; Platon, Elena; Sonea, Ioana, Teste de limba română ca limbă
străină: [A1, A2, B1, B2], Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2008.
29. Moldovan, Victoria; Pop, Liana; Uricaru, Lucia, Nivel prag. Pentru învățarea
limbii române ca limbă străină, Consiliul Europei, Strasbourg, 2002.
30. Moldoveanu Pologea, Mona, Manual limba română pentru străini, Editura
ROLANG, 2010.
31. Oşian, Paula; Platon, Elena, Româna în conversație : texte, pretexte, contexte,
Cluj-Napoca,ăPresaăUniversitarăăClujeană,ă2000.ă
32. Pană,ăF.,ăIatagan,ăM., Limba română pentru străini, Editura Adriana 98, 2003.
33. Platon,ă Elena;ă Bîrta, Anton; Bratu, Anda, Româna ca limbă străină : caiete
didactice : A1+, Cluj-Napoca, CasaăCăr iiădeă tiin ă,ă2012.
34. Platon,ă Elena;ă Sonea,ă Ioana;ă Vîlcu, Dina, Manual de limba română ca limbă
străină (RLS) : A1-A2, Cluj-Napoca, CasaăCăr iiădeă tiin ă,ă2012.ă
35. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor - Rumynskii iazyk s prepodavatelem
ili bez = Romanian with or without a teacher, Cluj, Editura Echinox, 2000.
36. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor./ Le roumain avec ou sans
professeur./ Romanian with or without a teacher, Cluj, Editura Echinox, 1991.
202
37. Pop, Liana; Moldovan, Victoria; Uricaru, Lucia, Scurtă gramatică: româna ca
limbă străină: nivel B1-B2, Cluj, Editura Echinox, 2002.
38. Rusu, Ana, Elemente de cultură şi civilizaţie românească. Curs pentru
studenţii străini,ăBucureşti,ăEditura Academiei de Înalte Studii Militare, 2000.
39. Rusu, Valériu, Le roumain. Langue, culture, civilisation, Paris, Orphys, 1992.
40. Salzer, Jürgen F., Lehrbuch der rumaänischen Sprache, Hamburg, H. Buske,
2004.
41. Stoean,ă Carmenă Ştefania,ă Manuel de roumain (Pour les étudiants
francophones), Académieăd’ÉtudesăÉconomiques,ăBucureşti,ăs.n.,ă1997.
42. Suciu,ă Raluca;ă Fazakaş,ă Virginia, Româna la prima vedere – Manual pentru
începători. ROMANIAN AT FIRST SIGHT. A Textbook for Beginners, Editura
Compania, 2006.
43. Tanasescu, Eugenia, Teach yourself Romanian!: Romanian for the English
speaking world, Bucureşti,ăTeora,ă2001.
44. Vasilescu,ă Andra;ă Chelaruă Murăruş,ă Oana;ă Uşurelu,ă Camelia, Teste de limba
română. Paşaportul lingvistic european, EdituraăNouă,ăBucureşti,ă2006.
CULTUR ă IăCIVILIZA IEăROMÂNEASC
1. Dan, Petre, Mică enciclopedie de cultură și civilizație românească,ăBucure ti,ă

Editura Litera, 2003.
2. Eşanu,ă Andrei, Cultură și civilizație medievală românească: Din evul mediu
timpuriu până în sec.17. Manual pentru învățământul superior,ă Chi inău,ă
Editura ARC, 1996.
3. Gheorghe, Gabriel, Studii de cultură și civilizație românească, vol. I-III.ăEdi ieă
bilingvă,ăBucure ti, EdituraăFunda iaăGândirea,ă2003.
4. Goga, M., La Roumanie, culture et civilisation, Paris, Presse Université Paris-
Sorbonne, 2007.
5. Husar, Alexandru, Ideea europeană sau noi și Europa: (istorie, cultură,
civilizație),ăBucure ti,ăEdituraăHyperion,ă1993.ă
6. ***, Limbă, cultură și civilizație românească – LCCR, 2008.
7. Papacostea, Victor, Civilizație românească și civilizație balcanică,ă Bucure ti,ă
Editura Eminescu, 1983.
8. Tănase,ă Alexandru, O istorie umanistă a culturii române: De la Umanismul
renascentist la Iluminism, Editura Moldova, 1995.
203
204
Scurt ănot ăbiobibliografic
Lucian Vasile Bâgiu s-aănăscutălaă23ănoiembrieă1979,ălaăCluj-Napoca. Este

doctor în Filologie magna cum laude,ătitluăobţinutălaăUniversitateaă„Babeş-Bolyai”ă
din Cluj-Napocaăînăanulă2006ăşi,ădinăacelaşiăan,ăesteămembruăalăUniuniiăScriitoriloră
dină România.ă Aă îndeplinită mandateă deă lectoră deă limbaă românăă laă Universitateaă
Norvegianăă deă Ştiinţeă şiă Tehnologieă dină Trondheim între anii 2008-2011, la
Universitateaă Carolinăă dină Pragaă înă anulă universitară 2012-2013ă iă înă cadrulă
Universită iiădinăLund,ăRegatulăSuediei,ăîntreăaniiă2014-2017. Din 2003 este titular
peă ună postă deă asistentă universitară laă Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”ă dină Albaă
Iulia.
Autorăalăunorăvolumeădeăcriticăăliterară,ăfic iuneă iălimbaăromână:ă
Dramaturgia blagiană. Instituirea estetică a absolutului (2003;ăedi iaăaăII-
a,ă revizuităă iă adăugită:ă Lucian Blaga și teatrul. Eseu despre absolutul estetic,
2014, Premiul pentru eseu pe anul 2014 al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala
Alba-Hunedoara)
Sânziana în Lumea Poveștilor (2006, 2015)
Neliniști (2006)
Valeriu Anania. Scriitorul (2006,ăPremiulăpentruăcriticăă iăistorieăliterarăăpeă
anul 2006 al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara)
Bestiar. Salată orientală cu universitari închipuiţi (2008)
Despre Sebastian, Sorescu, Dosoftei, Derrida și limba română (2016,
premiulă pentruă monografieă literarăă ex aequo al Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Alba-Hunedoara)
Introduction in the Study of Romanian Language. A textbook for foreign
students (2018)
Este coautor al volumelor: Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian
Blaga (coord.ă Constantină Cuble an,ă 2005), Presa românească și ideea națională
(Antologieădeăarticoleăpoliticeă iăpoeziiăpatriotice,ăcronologieă iădosarăcritic.ăStudiuă
introductivă iănotăăasupraăedi ieiădeăMirceaăPopa, 2006), Mihail Sebastian. Teatru.
Dicționar de personaje (coord.ă Constantină Cuble an,ă 2007), Sacrul în poezia
românească (coord. Aurel Pantea, 2007).
205

Receptarea Textului Scris I Oral Manual

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Receptarea Textului Scris I Oral Manual

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCIAN VASILE BÂGIU

© Lucian Vasile Bâgiu, 2018

Tiparul a fost executat la

Manualul universitar Receptarea textului scris și oral a fost redactat luând

A1 - Nivelul Introductiv (Breakthrough)

A2 - Nivelul de baza (Waystage)

B1 - Nivel intermediar (Threshold)

B2 - Nivelul Post-Intermediar (Vantage)

B1.ăPotăsăăînţelegătexteăredactate,ăînăprincipal,ăîntr-un limbaj uzual sau referitor la

1.ă1.ăExerci iiăpentruăîn elegereaăscris

A1. 1. Citiți următorul orar și răspundeți la întrebări:

Orar An pregătitor de limba română, Semestrul I, 2017-2018,ăUniversitateaă„1ă

Mar i,ă12,00-16,00:ăCursăpracticădeălimbaăromână:ăfonetică,ăvocabulară iăstructuriă

Miercuri, 08,00-12,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă fonetică,ă vocabulară iă

Vineri, 08-12,00:ă Cursă practică deălimbaă română:ăredactareă iă compozi ie,ă Cabinetă

1. În ce zile sunt cursuri de la ora 08,00?

A1. 2. Citiți următorul anunț și răspundeți la întrebări:

Structura anului universitar 2017-2018,ăUniversitateaă„1ăDecembrieă1918”,ăAlbaă

A1. 3. Citiți următorul orar și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate

Conf. dr. Câmpan Diana: Luni, 12,00-14,00, dcampan2002@yahoo.com

A1. 4. Citiți următorul program și răspundeți la întrebări:

Luni, 9 octombrie 2017: ora 19,00, A douăsprezecea noapte, de William

1. Cum se numesc spectacolele de teatru?

(înăsprijinulăutilizăriiăGrilei pentru autoevaluare din CECRL7)

A1.ăPotăsăăînţelegăexpresiiăcunoscuteă iăpropoziţii foarte simple referitoare la mine,

A1. 1. Scrieți cifrele și numerele pe care le auziți în frazele următoare:

A1. 2. Identificați formulele de salut din textul ascultat (rostit de către

A1. 3. Identificați cuvintele care denumesc membri ai familiei în textul

1. Studenta ia micul dejun seara.

A1. 5. Ascultați activitățile obișnuite din 12 decembrie 2012 ale unui

A1. 6. Ascultați activitățile săptămânale din decembrie 2012 ale unui

1. Studentulăareăactivită iăpu ine.

A1. 1. Citiți următorul orar și răspundeți la întrebări:

Orar An pregătitor de limba română, Semestrul II, 2017-2018,ă Universitateaă „1ă

Luni, 10,00-12,00:ăCulturăă iăciviliza ieăromânească,ăCabinetăAnăpregătitor,ăCoraliaă

Miercuri, 10,00-13,00:ă Cursă practică deă limbaă română:ă fonetică,ă vocabulară iă

Joi, 08,00-14,00:ă Limbajă specializat:ă tiin eă biologiceă iă biomedicale,ă Cabinetă Ană

1. În ce zile sunt cursuri de la ora 08,00?

A1. 2. Citiți următorul anunț și răspundeți la întrebări:

Structura anului universitar 2017-2018,ă Universitateaă „1ă Decembrieă 1918”,ă Albaă

A1. 3. Citiți următorul program și decideți dacă afirmațiile sunt

8 mai 2018, ora 20,00: Regele moare,ădeăEugenăIonescu,ăTeatruăNa ionalăIonăLucaă

11 mai 2018, ora 18,30: …escu,ădeăTudorăMu atescu,ăTeatrulăMicăBucure ti,ăCasaă

1. Toate spectacolele suntădinăBucure ti.

A2. 4. Citiți textul de mai jos și apoi răspundeți la întrebări:

1. Dinăceă ăriăsuntă iăceăna ionalită iăauăAyaă iăAreej?

A1. 1. Ascultați dialogul, apoi potriviți întrebările cu răspunsurile:

- Salut, locul este liber?

1. De unde este Malaz? a. Nu e iordanian, e sirian.

A1. 2. Ascultați următoarea invitație și răspundeți la întrebări.

A1. 3. Ascultați activitățile săptămânale din decembrie 2012 ale unui

1. Despreăceă arăă iădespreăceăora ăvorbe teăstudentul?

A1. 6. Ascultați și decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false:

A1.ăPoateăîn elegeămesajeăsimpleă iăscurteădeăpeăoăcarteăpo tală.

A1. 1. Citiți următoarele cărți poștale scrise de studenții norvegieni din

Stud. nr. 687688

Stud. nr. 693410

1. Fata studiazăălimbaăenglezăă iăsociologieăînăTrondheim.

A1. 2. Citiți următoarele cărți poștale scrise de studenții norvegieni din

Stud. nr. 703282

Stud. nr. 704662

1. Cândămergeăînăora ăstudentulă iăceăfaceăacolo?

Stud. nr. 706017