PRIMII MEI PRIETENI

Prietenia se bazează pe adevăr, dreptate, respect, dar mai ales pe iubire. Unii
se împrietenesc pentru că au aceeași pasiune (desenul, pictura, muzica etc.), alții
pentru că locuiesc în același bloc sau pe aceeași stradă, altii se împrietenesc pentru
că sunt prieteni părinții lor sau pentru că ăși fac lecțiile împreună.
Prietenii se joacă împreună, petrec timp împreună, fac schimburi de obiecte,
îşi fac vizite, participă la zilele de naştere ale prietenilor, fac anumite fapte bune
împreună. Un prieten adevărat se gândește mereu la celălat. Dacă prietenul tău
învață sau mai are teme, nu-l chema la joacă ca nu cumva să lase temele nefăcute și
să ia o notă mică a doua zi. Dacă prietenul tău a luat o notă mică, încurajează-I și
ajută-l. Dacă prietenul tău se poartă urât, lovește alți copii sau folosește cuvinte
urâte, îi poți spune că nu-ți place, atunci când sunteți doar voi doi, arătându-i cât de
mult greșește. A fi prieten înseamnă a-l ajuta să se îndrepte.
Este foarte important ca prietenii tăi să aibă aceleași preocupări ca tine, să
fie dintr-o familie creștină, să vă îndemnați unul pe celălalt la fapte bune și să
mergeți împreună la biserică.

Desenează-l pe cel mai bun priten al tău:

Să dezlegăm taina proverbelor.
Povestește o întâmplare în care un prieten a făcut ceva important pentru
tine, pornind de la următoarele proverbe:
Prietenul, la nevoie se cunoaşte;
Prietenul adevărat te ajută şi pe ascuns, fără a-ţi da de ştire;
Prietenia e o floare rară.

Colorează imaginile în care copiii dau dovadă de prietenie adevărată:

Lectură: DOI PRIETENI

Prietenul la nevoie se cunoaşte ,spune un vechi proverb. Acest lucru este

valabil mereu.. Iată o întâmplare, de pe net, despre lipsa prieteniei.
Doi prieteni călătoreau împreună. La un moment dat, în faţa lor, pe drumul
ce străbătea o pădure, le apăru un urs mare şi fioros.
Unul din ei repede s-a suit într-un copac mai alăturat şi s-a strâns bine de
crengile mai înalte ale acestuia.
Celălalt, văzând că nu mai are ce face şi că ursul se pregătea de atac, a căzut la
pământ şi s-a prefăcut mort.
A venit ursul la el, l-a mirosit peste tot. Dar cel de la pământ şi-a ţinut
respiraţia şi a încercat cât se poate de bine să pară mort cu adevărat.
În curând ursul l-a lăsat în pace şi a plecat mormăind în pădure.
Când s-a văzut scăpat de urs, cel din copac s-a coborât iute şi luaindu-l peste
picior pe prietenul întins la pământ l-a întrebat:
- Hehehe, ce te-a întrebat ursul la ureche? Ce ţi-a şoptit?
- Mi-a dat un sfat, îi răspunse acesta, "Niciodată să nu călătoreşti cu un
prieten care te părăseşte în caz de pericol!"
(http://www.turnucustiri.ro)
Întrebări:
1. Cum s-au salvat cei doi oameni când s-a ivit ursul în calea lor?
2. Prietenia celor doi s-a dovedit a fi adevărată?