Povestea micii caracatite

A fost odata ca niciodata o mica caracatita care traia in ape putin adanci si caldute, langa o plaja cu nisip. Stiti cate picioare are o caracatita? Da, opt. Si stiti cum se numesc? Da, se numesc tentacule. Ei bine, acestei caracatite ii placea sa-si infasoare tentaculele in jurul lucrurilor si sa se agate de ele. Uneori se agata de un peste si se distra plecand purtata intr-o scurta calatorie. Alteori se agata de o piatra foarte solida si se simtea puternica si in siguranta. Intr-o zi caracatita a vazut o ancora sub un vapor si imediat si-a infasurat tentaculele in jurul ei. Dar ceva infricosator s-a intamplat. Ancora a inceput sa coboare scufundandu-se in ape tot mai intunecate, reci in care caracatita noastra nu mai fusese niciodata. aracatitei nu-i placea ce se intampla, dar nu stia ce sa faca. e ati fi facut voi daca ati fi fost in locul ei? !ati fi tinut in continuare de ancora sau i-ati fi dat drumul? Ei bine, caracatita a continuat sa se tina de ancora pana cand aceasta, cu un zgomot puternic, s-a izbit de fundul marii. Era tare infricosata ca a ajuns acolo, pe fundul marii, dar tot nu stia ce sa faca. Apoi a vazut un peste prietenos care inota cu miscari gratioase in jur. Ajutor" a strigat caracatita. #oti sa ma ajuti? $Da, te pot ajuta$, a spus pestele. Din privirea lui se citea ca ii pasa de micuta caracatita% $Dar mai intai trebuie sa te ajuti singura. !a trebui sa dai mai intai drumul ancorei inainte de a-ti putea arata drumul$. aracatita tot nu stia ce sa faca. Ancora parea puternica si sigura. Daca i-ar fi dat drumul ar fi ramas in apa singura, numai pe cont propriu. S-a uitat la pestisor. #estisorul dadea din cap incurajator si micuta caracatita a inceput sa-si desprinda cu timiditate tentaculele. Sa ai atat de multe brate si picioare poate fi dragut atunci cand vrei sa imbratisezi pe cineva, dar in momentul in care vrei sa te desprinzi de ceva e foarte complicat. Ultima tentacula a fost cel mai greu de desprins.A fost nevoie de mai mult timp pana ce a capatat curaj sa se desprinda. Dragutul pestisor a asteptat-o, a incurajat-o si in final a felicitat-o. and caracatita s-a desprins cu totul, pestisorul i-a spus cu blandete% $Uramareste-ma"$ #estisorul a inotat inainte si inapoi, trasandu-si drumul treptat, ajutand-o pe caracatita in situatiile in care ramanea in urma. #e masura ce continua sa inoate, caracatita se simtea tot mai fericita si mai puternica. A facut un efort sa-l ajunga pe pestisor din urma si pentru o vreme au inotat umar la umar. &u a mai avut nevoie mult timp sa fie condusa. De la o vreme a inceput sa inoate prima, preluand

conducerea si croindu-si singura drumul. &u mai era ingrijorata si i se parea ca de fapt traieste o aventura e'atraordinara. #estisorul i-a spus la un moment dat% $&u mai ai nevoie de mine. #oti sa inoti singura de acum. alatorie placuta"$ (icuta caracatita i-a multumit pestisorului si a inotat mai departe. Apa incepea sa devina mai calda si era tot mai multa lumina. )umina se reflecta in apa si facea sa staluceasca multimea de pestisori galbeni, rosii, albastri care inotau. )ucrurile din jur erau la fel ca inainte, dar acum micuta caracatita era diferita. Se simtea mai puternica si mai increzatoare. Apoi caracatita a facut ceva ce nu facea de obicei. S-a catarat pe plaja cu nisip, imbaindu-se in razele soarelui. I s-a parut dragut sa se rela'eze o vreme, stand asa, fara sa faca nimic. aracatita s-a uitat apoi la stancile din spatele plajei. #oate ca incepusera sa-i placa aventurile. Sau poate ca sa faca un lucru nou nu o mai speria asa cum se intampla inainte. Stancile parca o c*emau si caracatita se intreba cum ar fi sa urce pana in varful lor. u grija a inceput sa urce spre varf. Drumul nu era usor, dar caracatita continua urcusul cu gandul la bucuria de a fi in varf. Si in sfarsit, iat-o acolo sus. Un vantisor placut adia dinspre ocean. Si ca si cum ar mai fi facut asta de multe ori, caracatita si-a intins tentaculele ca niste aripi si s-a lasat purtata de vant, sarind in ocean. Asemeni unui vultur a strabatut aerul, bucurandu-se ca putea zbura. Uitandu-se in jos vedea oceanul din care iesise. Uitandu-se deasupra vedea cerul albastru spre care urcase. ine ar fi crezut ca o mica caracatita ar fi putut ajunge atat de sus?

Rzboiul mpotriva ngrijorrilor

(i*aela, o feti+, de clasa a I!-a, reu-ea cu greu s, adoarm, seara. .ri de c/te ori 0nc*idea oc*ii -i 0ncerca s, adoarm,, 0i venea 0n minte ideea c, ceva r,u i se va 0nt/mpla mamei sale. Uneori, (i*aela se g/ndea c, mama s-ar putea 0mboln,vi foaret r,u -i ar putea muri, dar de cele mai multe ori ea se 0ngrijora la g/ndul c, mama ei ar putea s, plece -i s, o lase singur,. u toate c,, de cele mai multe ori, se g/ndea la aceste lucruri c/nd era ora ei de culcare, ea se 0ngrijora -i c/nd era la -coal,. Dac, mama ei 0nt/rzia s, o ia de la -coal,, (i*aela se g/ndea imediat c, mama ei a plecat.

(i*aela nu dorea ca 0nv,+,toarea ei, Doamna Ionescu, sau prietenii ei s, r/d, de ea pe seama 0ngrijor,rilor ei, a-a c, 0ncercase s, le +in, pentru ea. 1otu-i, 0nr-o zi, mama ei a 0nt/rziat mai mult de c/teva minute -i (i*aela nu mai putea de fric,. Intrase de c/teva ori 0n clas, -i 0ntrebase 0nv,+,toarea dac, poate folosi telefonul pentru a suna acas,. 2n cele din urm,, 0nv,+,toarea a spus% 3(i*aela, pari a fi foarte 0ngrijorat,. 2+i este fric, c, i s-a 0nt/mplat ceva mamei tale?4 (i*aela a izbucnit 0n lacrimi -i i-a spus 0nv,+,toarei c/t de 0ngrijorat, a fost adineaori. Doamna Ionescu a ascultat-o pe (i*aela, dup, care i-a spus c, nu este deloc neobi-nuit ca ea s, aib, astfel de 0ngrijor,ri la aceast, v/rst,. 1otu-i Doamna Ionescu i-a sugerat c, dac, ea ar vorbi despre asta ar putea ca acest lucru s, o ajute -i poate c, 0mpreun, ar putea g,si anumite modalit,+i pentru a o ajuta s, 0-i controleze 0ngrijor,rile. Dup, ce (i*aela a descris ceea ce a crezut ea c, i s-ar fi putut 0nt/mpla mamei sale, Doamna Ionescu a luat o foaie de */rtie -i a tras o linie orizontal, prin mijlocul paginii. I-a cerut lui (i*aela s, identifice cel mai r,u lucru posibil care s-ar putea 0nt/mpla, care era acela c, mama ei ar putea pleca -i ea ar r,m/ne singur,. Doamna Ionescu a scris acest lucru la unul din capetele liniei. Dup, aceea a 0ntrebat-o pe (i*aela care ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea 0nt/mpla -i (i*aela a spus c, acesta ar fi ca mama ei s, nu plece, p,rin+ii ei s, se iubeasc, -i s, fie o familie fericit,. Doamna Ionescu a scris acest lucru la cel,lalt cap,t al liniei. Dup, aceea i-a e'plicat (i*aelei faptul c, e'ist, -i alte posibilit,+i% de e'emplu, mama ei s, fie nevoit, s, plece s, lucreze 0n alt, localitate, sau s, se 0mboln,veasc, -i s, fie nevoit, s, stea 0n spital p/n, se va 0ns,n,to-i. Doamna Ionescu i-a cerut lui (i*aela s, se g/ndeasc, -i la alte posibilit,+i, iar (i*aela s-a g/ndit c, mama ei ar putea s, fie foarte ocupat,, dar c, este acas, -i va veni dup, ea sau c, -i-a g,sit ceva de lucru -i nu a putut s, o anun+e. (i*aela -i Doamna Ionescu au discutat despre locul unde trebuie plasat,, pe linie, fiecare dintre aceste posibilit,+i. Dup, ce toat, linia a fost completat,, Doamna Ionescu a ajutat-o pe (i*aela s, vad, c, unul dintre motivele pentru care se 0ngrijora at/t de mult era pentru c, vedea doar dou, posibilit,+i% fie c, mama ei va pleca -i o va l,sa singur,, fie c, va avea o familie foarte fericit, cu cei doi p,rin+i care se iubesc, al,turi. Doamna Ionescu i-a e'plicat, de asemenea, lui (i*aela c, este important s, prive-ti spre trecut. A plecat vreodat, mama -i a l,sat-o singur,? *iar dac, a fost a-a, este evident c, mama s-a 0ntors -i acum este cu ea. Doamna Ionescu i-a mai spus (i*aelei c, este important s, ia 0n considerare toate aceste lucruri dac, nu mai vrea s, fie 0ngrijorat, 0n leg,tur, cu orice. Dup, ce Doamna Ionescu i-a e'plicat acest lucru, (i*aela s-a sim+it mult mai bine. A decis s, p,streze foaia de */rtie pentru a-i aminti s, nu se mai g/ndeasc, doar la lucrurile rele sau la cele mai bune, ci s, ia 0n considera+ie -i alte posibilit,+i. A doua zi, (i*aela nu s-a mai 0ngrijorat at/t de mult 0n leg,tur, cu mama sa, dar a fost 0ngrijorat, referitor la sarcinile ei -colare. S-a decis s, foloseasc, ceea ce Doamna Ionescu a 0nv,+at-o -i s, vad, dac, ar putea func+iona -i 0n cazul acestei probleme. S-a a-ezat -i a tras o linie -i a identificat pozi+iile diferite. 5i-a dat seama de faptul c, se g/ndise la cel mai r,u lucru posibil -i c, erau multe alte posibilit,+i. Dup, ce a 0n-irat toate posibilit,+ile de-a lungul liniei, s-a sim+it mult mai bine. S-a g/ndit c, ar putea s, foloseasc, aceast, idee c*iar -i 0n cazul 0n care ar fi avut probleme cu colegii, vecinii sau prietenii s,i. (i*aela era bucuroas, c, 0nv,+ase o nou, metod, prin care s, fac, fa+, 0ngrijor,rilor.

Povestea bieelului i a dragonului

Ion era un bieel care nu avea suficient ncredere n el i care n fiecare sear obinuia s se joace cu dragonul su de plu, pe care-l botezase Foc. ntr-o sear, dup ce biatul pronun o for!ul !agic dintr-o carte, dragonul de plu prinse via. Foc i povesti biatului stupefiat c, dac vrea s r!"n un dragon cu via, trebuie s treac prin !ai !ulte ncercri. I!ediat Ion spuse c el nu este capabil s rezolve situaii dificile, dar dup !ulte discuii din care nelese c nu e#ist alt posibilitate ca s-i salveze iubitul dragon, se $otr" s ncerce. Ion porni la dru! alturi de dragon care-i drui un arc cu sgei fer!ecate. %up o or de !ers, nu nt"!pin nici o dificultate, ceea ce-l fcu pe Ion s aib !ai !ult ncredere n el. %ar, ceea ce Ion nu observase, era o ceat de lupi fl!"nzi ce-i ur!reau de ceva vre!e. &bosit, Ion $otr" s se opreasc puin s-i !ai trag sufletul. %intr-o singur sritur, eful lupilor l tr"nti pe biat la p!"nt. Ion ip puternic i dup !ai !ulte ncercri reui s dea lupul la o parte. 'n urs care trecea pe acolo, vzu toat scena i puse $aita pe fug. (ieelul i !ulu!i din suflet ursului care se oferi s-l nsoeasc n aceast !isiune, dar Ion refuz, spun"nd c se ntoarce acas pentru c nu !ai este n stare s continue. )ofti!, ine aceste g$iare din labele !ele i ele te vor ajuta s-i ndeplineti dorina, iar dac vei fi n pericol ele te vor salva. Ion accept i porni repede !ai departe pentru c odat cu rsritul soarelui, !agia disprea. )orni deci, tot !ai decis s-i ating scopul. *go!otele nopii l speriar teribil, dar str"nse g$iarele ursului ntre degete i-i vzu de dru!. 'n r"u tu!ultuos i bloc dru!ul. +urajos, Ion se arunc n ap, dar un rec$in se apropie furios de el. Fr s stea pe g"nduri, Ion scoase arcul i trase n rec$in. ,geata !agic l ni!eri i rec$inul se transfor! ntr-o estoas uria care l transport pe !alul cellalt.

%up o bucat de vre!e, biatul se trezi la poalele unui !unte uria. ,e uit n jurul su i vzu c se afla n ara dragonilor. n jurul su se aflau o !uli!e de arbori viguroi, cu e#cepia unuia pipernicit. Instinctiv biatul se si!i atras de acest arbore. %eodat vzu n v"rful su o frunz neobinuit de strlucitoare. ,e cr i o rupse i instantaneu aceasta se transfor! ntr-o pudr !agic, iar dintrun nor de fu! cobor dragonul su. I!ediat dragonul l i!bri i-l felicit pentru curajul i tenacitatea sa, care i-au salvat viaa. Ion a nvat de la prietenul su c, dac vrei cu adevrat un lucru, l vei obine, dei uneori acest lucru nu e uor. %in acel !o!ent, Ion nu a !ai spus niciodat c nu este capabil s rezolve ceva i a fost tare !"ndru de asta.

a- indicaii terapeutice. -abandon n faa unei greuti/ b- efecte dorite. -sti!ularea ncrederii n sine/ -ajutarea cuiva care se crede incapabil/ -contientizarea potenialului propriu.

Chi, oricelul fricos

*i+ era un -oricel care tr,ia 0ntr-o gaur, din perete aflat, 0n col+ul casei. 2n fiecare diminea+,, dup, ce se trezea c,uta cu mare poft, sand6ic*-ul cu br/nz, -i p/ine pr,jit,. E'istau 0ns, unele dimine+i c/nd nu avea poft, deloc. 5i asta pentru c, 0n noaptea precedent, fusese mai speriat dec/t 0n alte nop+i. De fapt, lui *i+ 0i era fric, de 0ntuneric. El -tia c, nu era singurul c,ruia 0i este fric,. Altor -oricei le era fric, de c/ini -i pisici. 5i lui 0i era fric, de pisici. Auzise c, unora le era fric, de p,ienjeni -i -erpi, iar al+ii se speriau de lucruri care pentru el erau amuzante, ca de e'emplu s, stea ascuns 0ntr-o cr,p,tur, din podea. #entru *i+ era 0ntunericul, dar -i pisicile. &oaptea 0i era team, s, r,m/n, singur, pe 0ntuneric,

0n camera lui, iar ziua nu putea s, se joace 0n voie pentru c, 0n podul casei locuiau mai multe pisici. /nd mergea seara 0n pat iar (ama 5oricic, 0nc*idea lumina, el 0ncepea s, fie 0nfrico-at. Ea ar fi l,sat lumina aprins, pe *ol dac, el ar fi vrut, dar asta p,rea s, 0nr,ut,+easc, lucrurile. De-a lungul u-ilor -i peretilor 0ncepeau s, defileze umbre. #,reau s,--i sc*imbe formele ca -i cum ceva sau cineva se ascundea 0n 0ntuneric. /nd era mai mic, dac, era speriat, obi+nuia s, se bage 0n patul (amei 5oricic, -i al 1at,lui 5oricic, pentru a sim+i siguran+a apropierii de cineva. Acum, p,rin+ii i-au spus c, este -oricel mare -i trebuie s, doarm, 0n camera lui a-a cum fac to+i -oriceii cumin+i atunci c/nd cresc. Se sim+ea bine atunci c/nd (ama 5oricic, st,tea pe marginea patului -i 0i citea o poveste sau, atunci c/nd nu era acas,, 0l suna pentru a-i spune la telefon o poveste. Uneori reu-ea s, adoarm, 0n timp ce ea citea, alteori se g/ndea la poveste -i uita de 0ntuneric. Dar uneori g/ndurile despre 0ntuneric se strecurau 0napoi in mintea lui -i din nou 0ncepea s, se simt, speriat. 2ntr-o diminea+,, dup, ce -i-a m/ncat sand6ic*-ul cu br/nz, -i p/ine pr,jit,, *it a plecat s,-l 0nt/lneasc, pe prietenul s,u Ursul (artin. 7E'ist, momente c/nd sim+i fric,?4 l-a intrebat *i+. (artin s-a g/ndit un pic apoi a r,spuns, 7Da, 0mi este fric, atunci c/nd m, g/ndesc c, borcanul meu cu miere s-a golit.4. *i+ nu s-a g/ndit c, nu este c*iar acela-i lucru, -i l-a intrebat pe (artin% 7 /nd e-ti speriat, ce faci?4 7#,i4, a r,spuns (artin, 7m, duc s, verific dac, este miere 0n borcan. Dac, este, -tiu c, nu am motive pentru care s, mai 0mi fie fric,.4 &efiind sigur c, acesta este r,spunsul pe care 0l caut,, *i+ s-a dus -i la pisicu+a (iau. 7 e faci atunci c/nd 0+i este fric,?4 a 0ntrebat-o pe (iau? 7#,i4, a r,spuns (iau, 7ca toate pisicu+ele, uneori 0mi este fric, de c/ini. Unii c/ini pot fi prieteno-i -i nu vor s, supere pisicu+ele, dar unii c/ini nu sunt at/t de prieteno-i -i atunci c*iar este bine s, 0+i fie un pic de fric,. 8rica m, ajut, s, o iau imediat la fug, -i s, m, protejez. red c, asta 0nseamn, s, 0nve+i care este diferen+a dintre lucrurile de care ai nevoie s, 0+i fie fric, -i cele de care nu ai.4 7!ezi4, continu, (iau, 7tu vii s, stai de vorb, cu mine, deci deja -tii cum s, treci peste frica pe care, de obicei, o au -oriceii fa+, de toate pisicu+ele. Ai 0nv,+at c, eu sunt o pisicu+, prietenoas, -i nu ai nevoie s,-+i fie fric, dac, situa+ia este sigur,. 2ns, ar fi bine s,-+i fie fric, de alte pisici care v,d 0ntr-un -oricel masa de pr/nz -i nu un prieten.4 *i+ nu mai g/ndise p/n, acum 0n acest fel, dar s-a sim+it mult mai bine c/nd (iau i-a spus c, pe unele dintre fricile lui a fost deja capabil s, le dep,-easc,. Apoi s-a dus -i la prietenul s,u (ugurel, care st,tea la mas, -i 0-i lua micul dejun, a-a cum fac to+i -oriceii diminea+a. )-a 0ntrebat -i pe (ugurel, 7 e faci atunci c/nd 0+i este fric,?4 7Uneori 0mi este fric, pentru c, mama +ip, la mine4, a spus (ugurel. 7&u +ip, prea des la mine -i probabil c, din cauza asta 0mi este fric, atunci c/nd o face. (, g/ndesc c, nu va fi sup,rat, pentru totdeauna -i pentru c, nici nu este, nici mie nu 0mi va fi fric, pentru totdeauna. Deci, 0mi spun c, acel sentiment va trece. Apoi fac ceva ca s, m, simt bine, cum ar fi s,-i d,ruiesc mamei mele o 0mbr,+i-are, ori ies afar, -i m, joc, ori merg -i vorbesc cu (arele 5oarece 0n+elept. De obicei, c/nd m, 0ntorc, m, simt mult mai bine.4 2n seara aceea c/nd *i+ a mers la culcare avea o mul+ime de 0ntreb,ri 0n mintea sa despre discu+iile cu prietenii lui din acea zi. e ar fi putut s, 0nve+e din ceea ce f,ceau prietenii lui? Ar putea s, o roage pe mama lui s,-i citeasc, o poveste pentru a--i l,sa g/ndurile absorbite de o poveste interesant,? Aceasta a func+ionat de mai multe ori 0n trecut. Ar putea s, verifice camera 9 a-a cum f,cea (artin cu borcanul s,u cu miere 9 pentru a se asigura c, nu are nevoie s,-i fie fric,? .ri ar fi putut, ca -i (iau, s, se 0ntrebe dac, este potrivit pentru el ca 0n acest moment s,-i fie fric,? E'ista vreun pericol real? Dac, ar fi fost, ce ar fi putut s, fac, 0n leg,tur, cu asta? Dac, nu era, cum putea s, se rela'eze -i s, intre 0ntr-un somn confortabil? #utea s, fac, precum (ugurel -i s,--i aminteasc, de faptul c, sentimente ca frica nu vor

r,m/ne, ci vor trece? 1u ce crezi c, a f,cut? are dintre sfaturi crezi c, le-a urmat? A f,cut unul dintre aceste lucruri sau le-a f,cut pe toate? .ri poate c, s-a g/ndit la alte lucruri pe care poate s, le fac, el? .rice ar fi f,cut, sunt convins, c,, 0n acea noapte *i+ s-a cuib,rit 0n gaura din peretele dinspre col+ul casei -i a avut un somn confortabil -i odi*nitor.

Plntua cea perseverent 1

S*are pe 16itter : 8aceboo; : <oogle= S-a 0nt/mplat odat, ca s,m/n+a unei flori, purtat, de v/nt s, aterizeze pe o c,rare cu p,m/nt pu+in -i plin, de pietre. . pal, de v/nt a rostogolit-o p/n, a c,zut printre bulg,rii de p,m/nt, iar c/nd a venit ploaia, a 0nceput s, creasc,. 8loricica a reu-it s, se 0nal+e destul de bine pe c,rare. Din p,cate 0ns,, de c/te ori 0ncerca s, se 0ntind, mai mult, cineva c,lca peste ea. De c/te ori se 0nt/mpla acest lucru, fie c, era strivit, o frunz,, fie c, se rupea c*iar v/rful florii. (icu+a plant, 0ncerca iar -i iar s, scoat, la iveal, c/te o frunzuli+,, sau un bobocel de floare. &umai c, de c/te ori acest lucru pornea bine, se g,sea cineva care s, o rup, 0n vreun fel, fie turtind-o cu pantoful fie cu roata bicicletei. #/n, la urm, biata pl,ntu+, s-a v,zut silit, s, renun+e la dorin+a de a se mai 0n,l+a. S-a *ot,r/t s, 0ncerce doar s, supravie+uiasc, r,m/n/nd mereu la fel. 2ns, -i acest lucru era greu, pentru c, primea prea pu+in soare -i prea pu+in, *ran,.

2ntr-o zi, un gr,dinar a trecut pe acolo -i a observat pe c,rare mica plant,. 3Ei, ei, nu cre-ti 0ntr-un loc prea bun4, a spus el, 3tu ar trebui s, te afli 0ntr-o gr,din, unde s, po+i cre-te c/t mai frumos.4 <r,dinarul a plecat acas, -i s-a 0ntors cu o sap, -i cu o g,leat,. Apoi s-a apucat s, sape, asigur/ndu-se c, a reu-it s, cuprind, toate firicelele r,d,cinii f,r, s, le rup,. A luat planta la el 0n gr,din,, a g,sit un loc cu p,m/nt gras unde a fi'at-o, iar apoi a stropit-o grijuliu cu mult, ap,. 3Acuma e-ti 0ntr-un loc mai potrivit, (icu+, #lant,4, i-a zis el, 3aici vei putea s, cre-ti -i s, te dezvol+i e'act a-a cum le este dat tuturor celor ca tine, -i pentru c, te-ai str,duit at/t de mult s, supravie+uie-ti, 0n mod sigur vei cre-te -i vei deveni cea mai frumoas, floare din aceast, gr,din,.4 (ica pl,ntu+, era foarte speriat,. Se c*inuise s, stea 0n acela-i loc at/t de mult timp, 0nc/t 0i era pur -i simplu fric, acum c/nd i se oferea aceast, nou, posibilitate de a se sc*imba total. <r,dinarul a b,gat de seam, c, micu+ei plante 0i era fric,, a-a c, i-a vorbit din nou. 3Avem voie s, ne fie fric,, dar nu trebuie ca frica s, ne opreasc, s, cre-tem -i s, ne dezvolt,m4, a sf,tuit-o el pe mica plant,.

3#entru ca s, ajungi s, fii e'act ceea ce po+i cu adev,rat s, fii, trebuie s, g,se-ti for+a 0n tine 0ns,+i, s, te 0ndrep+i -i s, te desc*izi c*iar tu c,tre soare. Abea atunci vei reu-i s, te vezi 0n adev,rata lumin,.4 >ietei pl,ntu+e 0i era 0nc, fric,, dar s-a *ot,r/t s, nu scape aceast, ocazie, a-a c, a c,utat -i a g,sit 0n ea 0ns,-i puterea de a se desc*ide spre lumin,. 8oarte cur/nd s-a ivit o frunzuli+,, iar apoi un bobocel de floare, urmate de altele -i de altele. #l,ntu+, a c,p,tat 0ncredere -i a 0nceput s, se simt, mai puternic, -i mai curajoas,. &u dup, mult timp s-a acoperit cu o mul+ime de flori minunate. <r,dinarul povestea tuturor prietenilor s,i despre noua, e'traordinara plant, din gr,dina sa. 8oarte mult, lume a 0nceput s, viziteze gr,dina ca s, admire florile acestei plante at/t de speciale. #lanta auzea din ce 0n ce mai des 0n jurul ei cuvintele cu care vizitatorii 0i l,udau frumuse+ea -i 0-i d,dea seama ce mult se sc*imbase -i ce mult crescuse. Acum c, era vindecat, de tot, planta a 0n+eles cu adev,rat c, pentru ca s, se dezvolte p/n, la frumuse+ea ei deplin, a trebuit s, aib, foarte mult, 0ncredere -i curaj ca s, se 0nal+e singur, spre soare prin propriile ei puteri.