Et locala 16 febr 2013

Functia specifica a celor doua texte suport este cea expresiva care
se concentreaza asupra emitatorului. Aceasta isi face aparitia atat la
nivelul expresiei ( marci, verbe, fomule stilistice care evidentiaza
atitudinea participativa a protag+ ex), cat si la nivel semantic.
Ambele personaje principale isi expun perspectiva lor privind cartile,
discursul personal fiind invaluit de emotii profunde. Este evidentiata
admiratia si iubirea desavarstita pentru lectura, cartile depasindu-si
statutul de obiect (acestea sunt idolatrizate de catre protagonisti).
Prin monologul care trezeste trairi adanci in sufletul naratorilor, se
accentueaza legatura afectiva dintre acestia si carti, mesajul devenind
subiectiv.

II

Din punctul meu de vedere, tema abordata in cele doua opere este
lecturarea cartilor, ambii protagonisti punand in evidenta dragostea
pentru acestea. Pentru ei, cartea este un obiect sacru, un dar suprem
care le ofera posibilitatea sa traiasca mai multe vieti prin intermediul
personajelor din cartile respective. Ambii autori contureaza prin texte
ideea ca fara carti, un om nu ar mai putea trai plenar, ele umpland
abisul si setea de cunoastere din sufletul persoanelor.
Debutul primei opere ,,...” construieste perspectiva subiectiva a
personajului-narator despre stadiul in care se afla. Meditand pe
marginea conditiei umane, a lui si a colegilor, el constientizeaza ca,
desi nu era ,,mai inteligent decat multi din colegii” sai, puterea pe
care o detine privind lectura ii depaseste pe toti. Protagonistul isi da
seama de valoarea inestimabila si incontestabila pe care o au cartile
in viata sa, acesta hranindu-si dorinta de a citi pe zi ce trece.
Inceputul celui de-al doilea text graviteaza in jurul aceleiasi idei,
prezentandu-se siguranta personajului cu privire la faptul ca nu poate
trai fara a pune mana pe o carte. Structura ,,sunt un vicios al lecturii...
beau” reliefeaza dragostea nemarginita pe care o poarta si legatura
afectiva dintre el si carti. Acestea sunt inzestrate cu puterea de a-l
aduce pe protagonist intr-o transa, intr-o lume in care se poate
refugia, un univers care ii fructifica si ii face reale visurile.
Finele primei opere evidentiaza cele mai adanci emotii ale
personajului, cartile depasind statutul de obiect. Ele doar asteapta o
mana care sa le deschida pentru a oferi din intelepciunea asternuta in
cateva randuri. Prin acestea se pot ivi ocazii in care oamenii pot avea
un dialog cu ei insisi, putand reflecta si invata din carti- surse eterne
de cunoastere.
Al doilea text prezinta constientizarea protagonistului ca asa cum
hrana este indispensabila pentru viata, asa este si cartea pentru el.
Accentul cade asupra sentimentelor de venerare si de admiratie, o
simpla atingere a cartii fiind indeajuns pentru a se simti implinit
sufleteste.
Lumea protagonistilor nu ar mai avea sens fara carti, ele
declansandu-le reveria si totodata, reprezentand un liant, o punte de
legatura dintre realitate si universul fictional. Cartile reprezinta un
element salvator pentru naratori, un refugiu de la problemele
cotidianului. Acestea sunt un izvor continuu de informatie, o regasire
a sinelui, provocand in sufletul celor doi scanteia care duce la dorinta
de a citi cat mai mult.