Seminar 2

Exerciţii rezolvate
1. Fie ~u = α~i + 2~j − 2~k, ~v = −~i + β~j + 2~k. Determinaţi α, β ∈ R astfel ı̂ncât ~u şi ~v să
fie coliniari.
Rezolvare: ~u||~v dacă şi numai dacă (∃)λ ∈ R∗ cu ~v = λ~u. Asta revine la faptul că,
coeficienţii celor 2 vectori ı̂n baza {~i, ~j, ~k} sunt proporţionali, adică
α 2 −2
= = = −1,
−1 β 2
de unde α = 1 şi β = −2. Observăm că ~v = −~u.
2. Fie A(1, 2, 0), B(1, 0, 2) şi C(a, b, 3). Determinaţi a, b ∈ R, astfel ı̂ncât A, B, C sunt
coliniare.
−→ −→
Indicaţie: A, B, C coliniare dacă şi numai dacă vectorii AB şi AC sunt coliniari.
Similar cu exerciţiul anterior, obţinem a = 1 şi b = −1.
3. Fie ~u = ~i + ~j, ~v = ~i + ~k şi w
~ = ~j + ~k.
(a) Arătaţi că {~u, ~v , w}
~ este o bază ı̂n V3 .
(b) Determinaţi scrierea lui ~a = ~i + 2~j + 3~k ∈ V3 ı̂n baza {~u, ~v , w}.
~
Rezolvare: (a) O mulţime de trei vectori liniar independenţi ı̂n V3 formează o bază,
deci este suficient să arătăm că {~u, ~v , w}
~ este liniar independentă. Fie α, β, γ ∈ R
~ = ~0, deci:
astfel ı̂ncât α~u + β~v + γ w
~ = α(~i + ~j) + β(~i + ~k) + γ(~j + ~k) = (α + β)~i + (α + γ)~j + (β + γ)~k = ~0.
α~u + β~v + γ w

α + β = 0

Cum {~i, ~j, ~k} este o bază ı̂n V3 , rezultă că α + γ = 0 . Matricea acestui sistem

β+γ =0

 
1 1 0
omogen este A = 1 0 1, care are determinantul det(A) = −2, deci sistemul are

0 1 1
soluţia unică α = β = γ = 0. Prin urmare {~u, ~v , w} ~ este liniar independentă, deci
bază ı̂n V3 .
(b) Căutăm α, β, γ ∈ R astfel ı̂ncât
 α~u + β~v + γ w
~ = ~a. Similar cu punctul (a), acest
α + β = 1

lucru revine la a rezolva sistemul α + γ = 2 . Adunând cele trei ecuaţii, obţinem

β+γ =3

2(α + β + γ) = 6, deci α + β + γ = 3. Din α + β = 1 şi α + β + γ = 3 rezultă γ = 2.
Similar, α = 0 şi β = 1. În concluzie ~a = ~v + 2w.
~

1
4. Se dau vectorii ~u = 2~a − 5~b, ~v = 2~a + ~b, unde ||~a|| = 1, ||~b|| = 2 şi m(~a, ~b) = π
.
c
3
Determinaţi u · v, ||~u||, ||~v || şi cos(~u
d , ~v ).
Rezolvare: Avem:

~u · ~v = (2~a − 5~b) · (2~a + ~b) = 4~a · ~a + 2~a · ~b − 10~b · ~a − 5~b · ~b = 4||~a||2 − 8~a · ~b − 5||~b||2 .

Pe de altă parte, ~a · ~b = ||~a|| · ||~b|| · cos(~a, ~b) = 1 · 2 · cos π3 = 1. Înlocuind ı̂n relaţia
c
precedentă, obţinem ~u · ~v = 4 − 8 − 20 = −24.
√ √
Avem ~u · ~u = ||~u||2 , deci ||~u|| = ~u · ~u. Similar ||~v || = ~v · ~v . Avem:

~u · ~u = (2~a − 5~b) · (2~a − 5~b) = 4||~a||2 − 20~a · ~b + 25||~b||2 = 84,

~v · ~v = (2~a + ~b) · (2~a + ~b) = 4||~a||2 + 4~a · ~b + ||~b||2 = 12
√ √
Prin urmare, ||~u|| = 84 şi ||~v || = 12. Rezultă că:
√
~
u · ~
v −24 2 2 7
cos(~u
d , ~v ) = =√ √ = −√ = − .
||~u|| · ||~v || 84 · 12 7 7

5. Fie ~u = 2~a +~b, ~v = ~a +~b, w

~ = ~a −~b +~c, unde ||~a|| = 1, ||~b|| = 2, ||~c|| = 3, m(~a, ~b) = π
c
3
\
şi m(~c, ~a × ~b) = π4 . Determinaţi:

(a) ~u · ~v şi cosinusul unghiului dintre ~u şi ~v .

(b) Aria paralelogramului determinat de ~u şi ~v .
(c) Volumul paralelipipedului determinat de w,
~ ~u şi ~v .

Rezolvare: (a) Avem

~u · ~v = (2~a + ~b) · (~a + ~b) = 2~a · ~a + 2~a · ~b + ~b · ~a + ~b · ~b = 2||~a||2 + 3~a · ~b + ||~b||2 .

Cum ~a · ~b = ||~a|| · ||~b|| · cos(~a, ~b) = 1 · 2 · 21 = 1, rezultă ~u · ~v = 2 + 3 + 4 = 9. Avem:

c
√ √ ·~v
||~u|| = ~u · ~u, ||~v || = ~v · ~v , cos(~u d, ~u) = ||~u~u||·||~v ||
.
Cum ~u · ~u = (2~a + ~b) · (2~a + ~b) = 4||~a||2 + 4~a · ~b + ||~b||2 = 12
şi ~v · ~v = (~a + ~b) · (~a + ~b) = ||~a||2 + 2~a · ~b + ||~b||2 = 7, obţinem:
√
9 3 21
cos(~u, ~u) = √ √ =
d .
7 · 12 14

(b) Aria paralelogramului este A = ||~u × ~v ||. Avem

~u × ~v = (2~a + ~b) · (~a + ~b) = 2~a × ~a + 2~a × ~b + ~b × ~a + ~b × ~b = 2 · ~0 + 2~a × ~b − ~a × ~b + ~0 = ~a × ~b,

2
 √ √
de unde A = ||~a × ~b|| = ||~a|| · ||~b|| · sin(~a, ~b) = 1 · 2 · 3
= 3.
c
2
(c) Volumul paralelipipedului este:

|(w,
~ ~u, ~v )| = |w~ · (~u × ~v )| = |(~a − ~b + ~c) · (~a × ~b)| =
= |(~a, ~a, ~b) − (~b, ~a, ~b) + (~c, ~a, ~b)| = |(~c, ~a, ~b)| =
√ √
√ 2 3 6
~ ~
= ||~c|| · ||~a × b|| · cos(~c, ~a × b) = 3 · 3 · = .
2 2

6. Fie ~u = 2~a +~b, ~v = ~a +~b, w

~ = ~a −~b +~c, unde ||~a|| = 1, ||~b|| = 2, ||~c|| = 3, ∠(~a, ~b) = π
3
şi ∠(~c, ~a × ~b) = 4 .
π

(a) Determinaţi ~u · ~v şi cosinusul unghiului dintre ~u şi ~v .

(b) Care este aria paralelogramului determinat de ~u şi ~v .
(c) Care e volumul paralelipipedului determinat de w,
~ ~u şi ~v .

Rezolvare:
(a) Avem

~u · ~v = (2~a + ~b) · (~a + ~b) = 2~a · ~a + 2~a · ~b + ~b · ~a + ~b · ~b = 2||~a||2 + 3~a · ~b + ||~b||2

Cum ~a · ~b = ||~a|| · ||~b|| · cos(∠(~a, ~b)) = 1 · 2 · 21 = 1, rezultă ~u · ~v = 2 + 3 + 4 = 9. Avem:

√ √ ~u · ~v
||~u|| = ~u · ~u, ||~v || = ~v · ~v , cos(~u
d , ~u) = .
||~u|| · ||~v ||

Cum ~u · ~u = (2~a + ~b) · (2~a + ~b) = 4||~a||2 + 4~a · ~b + ||~b||2 = 12

şi ~v · ~v = (~a + ~b) · (~a + ~b) = ||~a||2 + 2~a · ~b + ||~b||2 = 7, obţinem:
√
9 3 21
cos(~u
d , ~u) = √ √ = .
7 · 12 14

(b) Aria paralelogramului este A = ||~u × ~v ||. Avem

~u ×~v = (2~a +~b)·(~a +~b) = 2~a ×~a +2~a ×~b+~b×~a +~b×~b = 2·~0+2~a ×~b−~a ×~b+~0 = ~a ×~b,
√ √
de unde A = ||~a × ~b|| = ||~a|| · ||~b|| · sin(~a, ~b) = 1 · 2 · 3
= 3.
c
2
(c) Volumul paralelipipedului este:

|(w,
~ ~u, ~v )| = |w ~ · (~u × ~v )| = |(~a − ~b + ~c) · (~a × ~b)| = |(~a, ~a, ~b) − (~b, ~a, ~b) + (~c, ~a, ~b)| =
√ √
√ 2 3 6
= |(~c, ~a, ~b)| = ||~c|| · ||~a × ~b|| · cos(~c, ~a × ~b) = 3 · 3 · = .
2 2
3
 7. Fie ~a, ~b ∈ V3 . Calculaţi aria paralelogramului determinat de vectorii ~u = 2~a + ~b,
~v = ~a − 3~b, ştiind că ||~a|| = 2, ||~b|| = 1 şi m(~a, ~b) = π .
c
6

Rezolvare: Aria paralelogramului este ||~u × ~v || = ||~u|| · ||~v || · sin(~u

d , ~v ).

~u × ~v = (2~a + ~b) × (~a − 3~b) = 2~a × ~a − 6~a × ~b + ~b × ~a − 3~b × ~b =

= 2 · ~0 − 6~a × ~b − ~a × ~b − 3 · ~0 = −7~a × ~b.

Rezultă că ||~u × ~v || = || − 7~a × ~b|| = | − 7| · ||~a × ~b|| = 7||~a|| · ||~b|| · sin(~a, ~b) = 7.
c

8. Fie O(0, 0, 0), A(12, −4, 3), B(3, 12, −4) şi C(2, 3, −4).

(a) Arătaţi că triunghiul AOB este isoscel.

(b) Arătaţi că triunghiul AOC este dreptunghic.
(c) Calculaţi aria triunghiului ABC.
(d) Calculaţi lungimea ı̂nălţimii din A ı̂n triunghiul ABC.
−→ √ √
Rezolvare: (a) Avem OA = ||OA|| = ||12~i − 4~j + 3~k|| = 144 + 16 + 9 = 169 =
13. Similar, OB = 13, deci OA = OB.
−→ −→ −→
(b) Avem OC = 2~i+3~j −4~k, prin urmare OA· OC = 24−12−12 = 0, deci OA⊥OC.
~j ~k 
 
 ~i
−→ −→ −→ −→ 
(c) AB = −9~i + 16~j − 7~k şi AC = −10~i + 7~j − 7~k, deci AB × AC =  −9 16 −7 =

−10 7 −7
−63~i − 133~j + 97~k.
−→ −→ √
Avem Aria(∆ABC) = 21 ||AB × AC|| = 31067 2
.
−−→
(d) Avem 2 Aria(∆ABC) = hA · ||BC||, unde hA = lungimea ı̂nălţimii din A.

9. Determinaţi volumul paralelipipedului determinat de vectorii ~u = ~i + ~j, ~v = ~i + ~k şi

~ = ~i + 2~j + 3~k. Determinaţi h = lungimea ı̂nălţimii corespunzătoare bazei date de
w
paralelogramul determinat de ~u şi ~v .
 
1 1 0
 
Rezolvare: Volumul paralelipipedului e V = |(~u, ~v , w)| ~ = | 1 0 1 | = | − 4| = 4.
1 2 3
~i ~j ~k 
 

Aria paralelogramului dat de ~u şi ~v este A = ||~u × ~v || = || 1 1 0 || = ||~i − ~j − ~k|| =

 
1 0 1 
√
3. Cum V = hA, rezultă că h = √43 .

10. Determinaţi volumul paralelipipedului determinat de vectorii:

~u = 2~a + ~b − ~c, ~v = ~a − ~b, w

~ = ~b + ~c,

4
 \
ştiind că ~a, ~b, ~c ∈ V3 astfel ı̂ncât ||~a|| = 1, ||~b|| = 3, ||~c|| = 2, ~a⊥~c şi m(~a × ~c, ~b) = π3 .
~ = ~u · (~v × w).
Rezolvare: Fie V = (~u, ~v , w) ~ Avem:

~ = (~a − ~b) × (~b + ~c) = ~a × ~b + ~a × ~c − ~b × ~c,

~v × w

de unde obţinem că:

V = (2~a + ~b − ~c) · (~a × ~b + ~a × ~c − ~b × ~c) = 2(~a, ~a, ~b) + (~b, ~a, ~b) − 2(~a, ~b, ~c)
+ (~b, ~a, ~b) + (~b, ~a, ~c) − (~b, ~b, ~c) − (~c, ~a, ~b) − (~a, ~a, ~c) + (~c, ~b, ~c).

Folosind faptul că produsul mixt e nenul dacă şi numai dacă vectorii sunt liniar
independenţi; şi că dacă permutăm 2 vectori, se schimbă semnul, obţinem:
π
V = −2(~a, ~b, ~c) + (~b, ~a, ~c) − (~c, ~a, ~b) = 4(~b, ~a, ~c) = 4~b · (~a × ~c) = 4||~b|| · ||~a × ~c|| · cos .
3
Pe de altă parte, ||~a × ~c|| = ||~a|| · ||~c|| · sin π2 = 2, deci V = 4 · 3 · 2 · 1
2
= 12. Volumul
paralelipipedului este |V | = 12.

11. Fie A(1, 1, 2), B(1, 2, 1), C(2, 1, 1) şi D(1, 2, 3). Determinaţi V = volumul tetraedru-
lui ABCD şi hD = lungimea ı̂nălţimii din D.
 
0 1 −1
−→ −→ −−→  
Rezolvare: V = |(AB, AC, AD)| = | 1 0 −1 | = | − 2| = 2. Pe de altă parte,
0 1 1 
−→ −→ √
V = Aria(ABC)·h
3
D
= ||AB×AC||·h
6
D
, de unde hD = −→6V−→ = √123 = 4 3.
||AB×AC||

12. Arătaţi că dacă ~a × ~b + ~b × ~c + ~c × ~a = ~0, atunci vectorii ~a, ~b, ~c sunt coplanari.
Rezolvare: Este suficient să arătăm că (~a, ~b, ~c) = 0. Într-adevăr, din ~a × ~b + ~b × ~c +
~c × ~a = ~0, obţinem:

~a · (~a × ~b + ~b × ~c + ~c × ~a) = (~a, ~a, ~b) + (~a, ~b, ~c) + (~a, ~c, ~a) = (~a, ~b, ~c) = ~a · ~0 = 0.

13. Fie A(0, 1), B(3, 1) şi C(2, 3). Determinaţi:

(a) Ecuaţia dreptei AC şi ecuaţiile sale ı̂n formă parametrică. Panta dreptei AC.
(b) Ecuaţiile ı̂nălţimii din C şi ale medianei din C şi lungimile lor.
(c) Perimetrul şi aria triunghiului ABC.
(d) Ecuaţia dreptei care trece prin A şi este paralelă cu BC.
(e) Punctul de intersecţie dintre OC şi AC, unde O(0, 0).
(f) Cosinusul unghiului BAC.

5
 Rezolvare: (a) AC : = y−1
x−0
2−0
⇔ x2 = y−1 ⇔ 3x = 2(y − 1) ⇔ 3x − 2y + 2 = 0.
( 3−1 3
x = 2t
Ecuaţiile parametrice sunt , t ∈ R. Panta dreptei AC este mAC = 23 .
y = 3t + 1
(b) Înălţimea din C este o dreaptă care trece prin C şi este perpendiculară pe AB.
Dreapta AB are ecuaţia x−0 3
= y−1 0
, adică y = 1. Rezultă că ı̂nălţimea din C are
ecuaţia x = 2.
−→ p √ √
(c) Avem AB = ||AB|| = (x − x ) 2 + (y − y )2 = 9 = 3, AC = 2 2 şi
√ B A B A √ √
BC = 5. Prin urmare, perimetrul triunghiului este 3+2 2+ 5. Aria triunghiului
ABC este    
xA yA 1 0 1 1
1   1   6
σ(ABC) = | xB yB 1 | = | 3 1 1 | = = 3.
2  2  2
xC yC 1 2 3 1

(d) Dreapta BC are panta mBC = −2. Prin urmare, ecuaţia dreptei care trece prin
A şi este paralelă cu BC este y − 1 = −2(x − 0) ⇔ 2x + y − 1 = 0.
x y x y−1
( 2 = 3 , iar AC are ecuaţia 1 = 2 . Punctul de intersecţie
(e) Dreapta OC are ecuaţia
3x = 2y
este soluţia sistemului , adică (−2, −3).
2x = y − 1
−→ −→ −→ −→
(f) Avem AB = 3~i, AC = 2~i + 2~j deci AB · AC = 6.
−→ −→ −→ −→ √
Pe de altă parte, AB · AC = ||AB|| · ||AC|| · cos(BAC) = 6 2 cos(BAC), de unde
cos(BAC) = √12 , adică m(BAC) = 45o .
x−1 y z+1
14. Fie M (1, 1, 2) şi d : 2
= 1
= −2
. Determinaţi:

(a) Ecuaţia planului π care trece prin M şi este perpedicular pe d.

(b) Coordonatele punctului de intersecţie dintre d şi π

Rezolvare: (a) ~v = 2~i + ~j − 2~k este vector director al dreptei d. Cum d⊥π, rezultă
că ~v este vector normal la π. Cum M ∈ π, rezultă că

π : 2(x − 1) + 1 · (y − 1) − 2(z − 2) = 2x + y − 2z + 1 = 0
(
x−1
2
= y1 = z+1
−2
(b) Fie π ∩ d = {P }. Coordonatele lui P sunt date de .
2x + y − 2z + 1 = 0
1 5 1


Obţinem P − 9 , − 9 , 9 .

15. Fie A(−1, 2, 3), B(1, 1, 2), C(2, 2, 0) şi O(0, 0, 0). Determinaţi:

(a) Ecuaţia planului ABC.

(b) Ecuaţia planului care trece prin O şi e paralel cu ABC.

6
 (c) Ecuaţiile perpendicularei din O pe ABC.
(d) Distanţa de la O la ABC.

Rezolvare: (a) Ecuaţia planului ABC este:

   
 x − xA y − yA z − z A  x + 1 y − 2 z − 3
   
xB − xA yB − yA zB − zA  =  2 1 −1  = 3(x + y + z − 4) = 0,
  
xC − xA yC − yA zC − zA   3 0 −3 
Deci ABC : x + y + z − 4 = 0.
(b) ~n = ~i + ~j + ~k este vector normal la ABC. Prin urmare, ecuaţia planului paralel
cu ABC care trece prin O e:(x − 0) + (y − 0) + (z − 0) = x + y + z = 0.
(c) Fie d perpendiculara din O pe ABC. Rezultă că ~n = ~i + ~j + ~k este vector director
pentru d, deci d : x−0 1
= y−0
1
= z−0
1
⇔ x = y = z.
(d) Fie d ∩ ABC = {P }, unde P e(piciorul perpendicularei din O pe ABC. Coordo-
x=y=z
, deci P 34 , 43 , 43 . Distanţa de la


natele lui P sunt date de sistemul
x+y+z =4
−→ √
O la ABC este ||OP || = 4 3 3 .

16. Fie d1 : x−1 2

= y+11
= z−2
3
şi d2 : x+1
2
= y−1
−2
= z−3
1
. Arătaţi că d1 şi d2 sunt concurente
şi scrieţi ecuaţia planului determinat de ele.
Rezolvare: Pentru a arăta că d1 şi d2 sunt concurente, este suficient să arătăm că
sistemul format din ecuaţiile celor 2 drepte este compatibil şi determinat. Soluţia
sistemului ne dă coordonatele punctului de intersecţie. Avem:

( 
 x − 2y = 3
x−1 y+1 z−2

2
= 1 = 3  −3y + z = 5
d1 ∩ d2 : x+1 y−1 z−3
⇔ .
2
= −2 = 1 

 x + 2z = 5
y − 2z = −5

 
1 −2 0 
1 −2 0

0 −3 1   
Matricea sistemului A =  , are 0 −3 1 = −8 6= 0 ca minor princi-
1 0 3   
1 0 3 
0 1 −2
pal, deci rang(A) = 3.
 
1 −2 0 3
0 −3 1 5
Matricea extinsă a sistemului A = 
1 0
 are det(A) = 0, deci rang(A) =
3 5
0 1 −2 −5

x − 2y = 3

3 = rang(A). Sistemului e echivalent cu −3y + z = 5 , care e un sistem compati-

x + 2z = 5


7
 bil determinat. Rezolvând acest sistem, obţinem P (1, −1, 2), punctul de intersecţie
dintre d1 şi d2 .
d1 are vectorul director ~v1 = (2, 1, 3) şi d2 are vectorul director ~v2 = (2, −2, 1).
(Folosim notaţia: a~i + b~j + c~k = (a, b, c).) Fie π planul determinat de d1 şi d2 . Atunci
~n = ~v1 × ~v2 este vector normal la π. Avem:
~k 
 
~i ~j
 
~n = 2 1 3  = (5, 8, −6).
2 −2 −1

Prin urmare planul π este planul care trece prin P şi are ca vector normal ~n, deci
π : 5(x − 1) + 8(y + 1) − 6(z − 2) = 5x + 8y − 6z + 15 = 0.
x−1
17. Determinaţi ecuaţia planului π care trece prin O(0, 0, 0) şi conţine dreapta d : 2
=
y−2
1
= z−3
−3
.
Rezolvare: Dreapta d este dată de ecuaţiile
( (
x − 1 = 2(y − 2) x − 2y + 3 = 0
⇔ .
z − 3 = −3(y − 2) 3y + z − 9 = 0

Altfel spus, dacă π1 : x − 2y + 3 = 0 şi π2 : 3y + z − 9 = 0, atunci d = π1 ∩ π2 . Cum

d ⊂ π, rezultă că π : λ(x − 2y + 3) + µ(3y + z − 9) = 0, pentru nişte (λ, µ) 6= (0, 0).
Din condiţia O ∈ π, rezultă 3λ − 9µ = 0, deci λ = 3µ. Prin urmare:
π : 3(x − 2y + 3) + (3y + z − 9) = 3x − 3y + z = 0.
x+1 y z−2
18. Fie M (2, 3, 1) şi d : 2
= −1
= 3
. Determinaţi:
(a) Ecuaţiile perpendicularei din M pe d.
(b) Distanţa de la M la d.
(c) Coordonatele simetricului lui M faţă de d.
Rezolvare: (a) Fie π planul care trece prin M şi e perpendicular pe d. Fie d ∩ π =
{M0 }. Atunci perpendiculara din M pe d este dreapta M M0 . Cum π⊥d, rezultă că
vectorul director al lui d, ~v = (2, −1, 3) este vector normal la π. Prin urmare,
π : 2(x − 2) − 1(y − 3) + 3(z − 1) = 2x − y + 3z − 4 = 0.
(
x+1 y
2
= −1 = z−2 3
M0 este dat de sistemul . Rezolvând acest sistem, obţinem
2x − y + 3z − 4 = 0
M0 (−1, 0, 2).
−−−→ √
(b) Distanţa de la M la d este dist(M, d) = ||M M0 || = 19. Un alt mod de a
determina această distanţă este să alegem un punct oarecare pe d, de exemplu M1 =
−−−→
(1, −1, −1). Atunci dist(M, d) = ||M M 1 ×~
||~v ||
v ||
.

8
 (c) Fie M 0 = simetricul lui M faţă de d. Atunci M0 este mijlocul segmentului [M M 0 ],
prin urmare

xM 0 = 2xM0 − xM = −4, yM 0 = 2yM0 − yM = −3, zM 0 = 2zM0 − zM = 3.

x−2 y+2 z−3

19. Arătaţi că dreapta d : 3
= −1
= 4
este inclusă ı̂n planul π : 2x + 2y − z + 3 = 0.
Rezolvare: Observăm că A(2, −2, 3) ∈ d ∩ π. Avem ~v = (3, −1, 4) vector director al
lui d şi ~n = (2, 2, −1) vector normal la π. Cum d ∩ π 6= ∅, este suficient să observăm
că ~v · ~n = 0 pentru a deduce că d ⊂ π.
O a doua metodă ar fi să arătăm că sistemul format din ecuaţiile dreptei d şi ecuaţia
planului π este compatibil, iar matricea sistemului are rangul 2. O a treia metodă
(echivalentă cu cea de-a doua) ar fi să arătăm că planul π este conţinut ı̂n fascicolul
de plane determinat de d.

20. Fie M (1, 2, 1) şi π : x−2y −z +1 = 0. Determinaţi distanţa de la M la π şi simetricul

lui M faţă de π.
√
|1−2·2−1+1| |−3| 6
Rezolvare: Avem dist(M, π) = ||(1,−2,−1)||
= √
6
= 2
.
Fie d perpendiculara din M pe π. Cum ~n = (1, −2, −1) este vector normal la π,
rezultă că d : x−1
1
= y−2 −2
= z−1
−1
. Piciorul perpendicularei din M pe π, este M0 ,
unde d ∩ π = {M0 }. Rezolvând sistemul format din ecuaţia lui π şi ecuaţiile lui d,
obţinem M0 = ( 23 , 1, 12 ). Fie M 0 simetricul lui M faţă de π. Atunci M0 este mijlocul
segmentului [M M 0 ], deci:
xM 0 = 2xM0 − xM = 2, yM 0 = 2yM0 − yM = 0, zM 0 = 2zM0 − zM = 32 .
x−1 y−1 z
21. Fie d : 2
= 3
= 1
şi π : x + y + z + 1 = 0. Determinaţi:

(a) Ecuaţiile proiecţiei d0 a lui d pe π.

(b) Ecuaţiile simetricei d0 a lui d faţă de π.

Rezolvare: Fie d ∩ π = {M }. Rezolvând sistemul format din ecuaţiile dreptei şi ale
planului, deducem M (0, − 21 , − 12 ).
Alegem A(1, 1, 0) ∈ d şi observăm că A ∈ / π. Ducem perpendiculara d⊥ din A pe
π. Aceasta are ecuaţiile x − 1 = y − 1 = z. Fie d⊥ ∩ π = {A0 } şi A0 ∈ d⊥ cu
A0 = mijlocul segmentului [AA0 ]. Atunci A0 e piciorul perpendicularei din A pe
π, iar A0 este simetricul lui A faţă de π. Prin calcule, deducem că: A0 (0, 0, −1) şi
A0 (−1, −1, 2).
(
y x=0
(a) d0 = A0 M : x0 = − 1 = z+1
1 ⇔ .
2 2 y+z+1=0
(
x − 2y − 1 = 0
(b) d0 = A0 M : x+1
1
= y+11 = z+2
3 ⇔ .
2 2 3x − 2z + 1 = 0

9
 x−9 y+2 z x y+7 z−2
22. Fie d1 : 4
= −3
= 1
şi d2 : −2
= 9
= 2
. Determinaţi:

(a) Cosinusul unghiului dintre d1 şi d2 .

(b) Distanţa dintre d1 şi d2 .

Rezolvare: (a) v1 = (4, −3, 1) şi v2 = (−2, 9, 2) sunt vectori directori pentru d1 ,
1 ·~
respectiv d2 . Atunci cos(d1 , d2 ) = cos(~v1 , ~v2 ) = ||~v1~v||·||~
v2
v2 ||
= − √2633√89 .
(b) Alegem A1 = (9, −2, 0) ∈ d1 şi A2 = (0, −7, 2) ∈ d2 . Atunci
−−−→
|(A1 A2 , ~v1 , ~v2 )|
dist(d1 , d2 ) = .
||~v1 × ~v2 ||

Exerciţii propuse
1. Fie ∆ABC un triunghi şi O un punct. Fie G centrul de greutate al ∆ABC. Arătaţi
−→ −→ −−→ −→
că: OG = 13 (OA + OB + OC).
−−→
2. Fie O, A, M, B patru puncte ı̂n plan (sau spaţiu) şi k 6= −1. Arătaţi că: AM =
−−→ −−→ 1 −→ k −−→
k M B ⇔ OM = 1+k OA + 1+k OB.

3. Fie A0 , B 0 , C 0 mijloacele laturilor [BC], [CA], [AB] ale unui triunghi ABC şi fie O un
−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→
punct. Arătaţi că: OA + OB + OC = OA0 + OB 0 + OC 0 .

4. Fie SABCD o piramidă cu vârful S şi baza un paralelogram ABCD, ale cărui
−→ −→ −→ −→ −→
diagonale se intersectează ı̂n punctul O. Arătaţi că: SA + SB + SC + SD = 4SO.
−→
5. Fie ABC un triunghi echilateral şi O, centrul cercului circumscris. Arătaţi că: AB +
−→ −→
AC = 3AO.

6. Fie ABCD un patrulater, E mijlocul lui [AB], F mijlocul lui [CD] şi I mijlocul lui
[EF ]. Arătaţi că:
−−→ −−→ −→
(a) AD + BC = 2EF .
−→ −→ −→ −→
(b) IA + IB + IC + ID = ~0.

7. Fie A, B, C, D patru puncte distincte ı̂n spaţiu, E mijlocul lui [AC] şi F mijlocul lui
−→ −−→ −−→ −−→ −→
[BD]. Arătaţi că: AB + AD + CB + CD = 4EF .

8. Fie ABC un triunghi. Fie H ortocentrul, O centrul cercului circumscris şi I centrul
triunghiului ı̂nscris. Atunci:
−−→ −−→ −−→ −−→
(a) HA + HB + HC = 2HO.
−→ −−→ −→ −−→
(b) OA + OB + OC = OH.

10
 a −→ b − −→ c −→ −→
(c) a+b+c
OA + a+b+c
OB + a+b+c
OC = OI.

9. Demonstraţi teorema lui Menelaus: Fie ABC un triunghi, M, N, P pe dreptele AB,

AC, BC. Atunci:
AM BN CP
M, N, P coliniare ⇔ · · = 1.
MB NC P A

10. Demonstraţi teorema lui Ceva: Fie ABC un triunghi, A0 , B 0 , C 0 pe dreptele BC, AC,
AB. Atunci:
AC 0 BA0 CB 0
AA0 , BB 0 , CC 0 coliniare ⇔ · · = 1.
C 0B B0C B0A

11. Arătaţi că vectorii ~u = 2~i + ~j, ~v = −~i + ~j + ~k şi w

~ = 3~j + 2~k sunt coplanari şi
determinaţi λ, µ ∈ R astfel ı̂ncât w ~ = λ~u + µ~v .

12. Fie ~u = ~i + ~j, ~v = ~j + ~k, w

~ = ~i + 2~j + 3~k.

(a) Arătaţi că {~u, ~v , w}

~ este o bază ı̂n V3 .
(b) Determinaţi scrierea vectorului ~a = 2~i − 3~j ı̂n baza {~u, ~v , w}.
~

13. Fie ~u = ~i + ~j, ~v = ~i + ~k, w

~ = ~j + ~k.

(a) Arătaţi că {~u, ~v , w}

~ este o bază ı̂n V3 .
(b) Determinaţi scrierea unui vector α~i + β~j + γ~k ∈ V3 ı̂n baza {~u, ~v , w}.
~

14. Fie ~u = α~i + ~j + 2~k, ~v = −~i + β~j − 2~k. Determinaţi α, β ∈ R astfel ı̂ncât ~u şi ~v să
fie coliniari.

15. Fie ~u = α~i + ~j + 2~k, ~v = α~i + 3~j − 2α~k. Determinaţi α ∈ R astfel ı̂ncât ~u şi ~v să fie
perpendiculari.

16. Fie ~a, ~b, ~c ∈ V3 vectori necoplanari (liniar independenţi). Arătaţi că vectorii ~u = ~a,
~v = ~a + ~b şi w
~ = ~a + ~b + ~c sunt necoplanari.

17. Se dau vectorii ~u = 2~a − 5~b, ~v = 2~a + ~b, unde ||~a|| = 2, ||~b|| = 1 şi m(~a, ~b) = π
.
c
4
Determinaţi ||~u||, ||~v || şi cos(~u
d , ~v ).

18. Ştiind că ||~a|| = 2, ||~b|| = 5 şi m(~a, ~b) = 2π , determinaţi λ ∈ R astfel ı̂ncât vectorii
c
3
~ ~
~u = λ~a + 17b şi ~v = 3~a − b să fie perpendiculari.
−→ −−→
19. Fie ∆ABC şi O un punct, astfel ı̂ncât OA = 12~i − 4~j + 3~k, OB = 3~i + 12~j − 4~k,
−→
OC = 2~i + 3~j − 4~k.

11
 (a) Arătaţi că ∆AOB este isoscel.
(b) Arătaţi că ∆AOC este dreptunghic.
(c) Calculaţi perimetrul triunghiului ABC.
(d) Calculaţi cos(BAC).
[

20. Fie ~a, ~b ∈ V3 . Calculaţi aria paralelogramului determinat de vectorii ~u = ~a + 2~b,

~v = −3~a + ~b, ştiind că ||~a|| = 1, ||~b|| = 2 şi m(~a, ~b) = π .
c
6

21. Fie ~a, ~b ∈ V3 cu ||~a|| = 3, ||~b|| = 2 şi m(~a, ~b) = π

. Fie ~u = 2~a − 3~b, ~v = ~a + ~b.
c
3
Calculaţi:

(a) ~a · ~b, ||~c||, ~u · ~v , m(~ad

, ~u).
(b) Aria paralelogramului determinat de ~u şi ~v .

22. Fie ~u = 2~i − 3~j + 2~k, ~v = 3~i + 2~j + ~k. Determinaţi:

~ := ~u × ~v şi ||~u × ~v ||.

(a) w
(b) Cosinusurile unghiurilor pe care le face w
~ cu axele de coordonate OX, OY , OZ.

23. Fie A(−1, 1, 2), B(2, 3, −1) şi C(1, −2, 0). Calculaţi:

(a) Perimetrul ∆ABC şi cos(BAC).

[
(b) Lungimea medianei din A.
(c) Aria ∆ABC şi lungimea ı̂nălţimii din A.
√
(d) Determinaţi un vector ~v cu ~v ⊥ABC şi |~v | = 2.

24. Arătaţi că punctele A(2, 4, 1), B(3, 7, 5) şi C(4, 10, 9) sunt coliniare, folosind două
metode diferite!

25. Fie ~u = 3~i + 2~j − ~k, ~v = 2~i + ~j + λ~k şi w

~ = 7~i − 11~j − ~k. Determinaţi λ ∈ R astfel
ı̂ncât ~u × ~v să fie coliniar cu w.
~

26. Determinaţi volumul paralelipipedului determinat de vectorii ~u = ~i+~j−~k, ~v = ~i−~j+~k

~ = −~i + ~j + ~k. Determinaţi lungimea ı̂nălţimii corespunzătoare bazei date de
şi w
paralelogramul determinat de ~u şi ~v .

27. Fie A(0, 0, 1), B(2, 3, 5), C(6, 2, 3) şi D(2, 3, 7). Determinaţi:

(a) Aria triunghiului ABC.

(b) Volumul tetraedrului ABCD.
(c) Lungimea ı̂nălţimii din D ı̂n tetraedru.

12
28. Fie A(1, 2, −1), B(0, 1, 5), C(−1, 2, 1) şi D(2, 1, λ). Determinaţi λ ∈ R astfel ı̂ncât
A, B, C, D sunt coplanare.

29. Determinaţi volumul paralelipipedului determinat de vectorii:

~u = 2~a − ~b + ~c, ~v = ~a − ~c, w

~ = ~b + ~c,

\
ştiind că ~a, ~b, ~c ∈ V3 astfel ı̂ncât ||~a|| = 1, ||~b|| = 2, ||~c|| = 3, ~a⊥~b şi m(~a × ~b, ~c) = 60o .

30. Fie ~u, ~v ∈ V3 . Demonstraţi identitatea:

(~u · ~v )2 + (~u × ~v ) · (~u × ~v ) = ||~u||2 ||~v ||2 .

31. Demonstraţi că pentru orice vectori ~a, ~b, ~c, d~ ∈ V3 , are loc egalitatea
 

~
a · ~
c ~b · ~c 
(~a × ~b) · (~c × d)
~ =  , numită ”identitatea lui Lagrange”.

~a · d~ ~b · d~

32. Fie ~u, ~v ∈ V3 doi vectori liniar independenţi. Arătaţi că

~u · ~v 1
~v = 2
~u + ~u × (~v × ~u).
||~u|| ||~u||2

~ ∈ V3 . Verificaţi identităţile:
33. Fie ~u, ~v , w

(a) (~u × ~v ) · [~u × (~v × w)]

~ = −(~u · ~v )(~u, ~v , w).
~
(b) (~u × ~v , ~v × w,
~ w ~ 2.
~ × ~u) = (~u, ~v , w)

34. Fie A(2, 2), B(3, 0) şi C(−1, 1). Determinaţi:

(a) Ecuaţia dreptei AB şi ecuaţiile sale ı̂n formă parametrică.

(b) Panta dreptei AB.
(c) Ecuaţiile ı̂nălţimii din A şi a medianei din A.
(d) Perimetrul şi aria triunghiului ABC.
(e) Ecuaţia dreptei care trece prin A şi este paralelă cu BC.
(f) Distanţa de la O(0, 0) la dreapta BC.
(g) Punctul de intersecţie dintre OA şi BC.

35. Fie A(−1, 2, 3), B(3, 2, −1) şi C(−1, −1, −3). Determinaţi:

(a) Ecuaţia planului ABC.

(b) Ecuaţia planului care trece prin O(0, 0, 0) şi este paralel cu ABC.

13
 (c) Ecuaţiile dreptei care trece prin O(0, 0, 0) şi este perpendiculară pe ABC.

36. Scrieţi ecuaţia planului care trece prin A(1, 2, −1) şi este paralel cu direcţiile vectorilor
~u = (−1, −2, 1) şi ~v = (2, 1, −1).

37. Fie dreptele d1 : x+1 2

= y−2
3
= z+3
2
şi d2 : x−1
2
= y−2 3
= z−3
2
. Arătaţi că d1 ||d2 şi
determinaţi ecuaţia planului care le conţine.
(
x−y+z−1=0
38. Fie dreapta d : . Determinaţi:
2x + y − z + 1 = 0

(a) Ecuaţia planului care conţine dreapta d şi are ca vector normal ~n = (1, 1 − 1).
(b) Ecuaţia planului care conţine dreapta d şi trece prin P (1, 1, −1).
(c) Ecuaţia planului care conţine dreapta d şi este perpendicular pe planul XOY .
(d) Ecuaţia planului care conţine dreapta d şi este paralel cu axa OY .

39. Fie A(1, 2, 3), B(−2, 1, 4). Determinaţi:

(a) Ecuaţiile carteziene ale dreptei AB.

(b) Ecuaţiile parametrice ale dreptei AB.
(c) Cosinusurile directoare ale dreptei AB (cosinusurile unghiurilor pe care dreapta
AB le face cu axele de coordonate).
(
x−y+z−1=0
40. Determinaţi un vector director al dreptei d : şi scrieţi ecuaţiile
2x + y − z + 1 = 0
dreptei d ı̂n forma canonică, x−x
`
0
= y−y
m
0
= z−z
n
0
.
Scrieţi ecuaţiile dreptei d0 , paralelă cu d, şi cu A(2, −1, 1) ∈ d0 .
x−5 y+2 z−1
41. Arătaţi că dreapta d : 3
= −4
= 2
este conţinută ı̂n planul
π : 2x + 2y − z + 3 = 0.

42. Aflaţi coordonatele proiecţiei şi simetricului punctului M (1, 1, 1) faţă de dreapta
d : x−1
2
= y+1
2
= z+12
−1
. Determinaţi distanţa de la M la d.

43. Aflaţi coordonatele proiecţiei şi simetricului punctului M (1, 1, 1) faţă de planul
π : 2x − y − z = 3. Determinaţi distanţa de la M la π.

44. Fie dreapta d : x−12

= y−1
3
= z1 şi planul π : x + y + z + 1 = 0. Determinaţi ecuaţiile
proiecţiei dreptei d pe π şi ale dreptei simetrice faţă de π.

45. Determinaţi unghiul dintre:

(a) Planele π1 : 2x − y − z − 2 = 0 şi π2 : x + 2y + 2z + 1 = 0.

14
 (
y−1 x−y+z−1=0
(b) Dreptele d : x−1
2
= 3
= z
1
şi d0 : .
2x + y − z + 1 = 0
x−1 y−1 z+2
(c) Planul π : x − y + z + 2 = 0 şi dreapta d : 2
= 3
= 3
.

46. Determinaţi distanţele dintre:

(a) Punctul M (1, 2, 1) şi planul π : x − y + 2z = 3.

(b) Planele paralele π1 : x − 2y + z + 3 = 0 şi π2 : −x + 2y − z + 1 = 0.
(c) Punctul M (1, 1, 1) şi dreapta d : x−1
2
= y3 = z−21
.
x+1 y−2 y−2
(d) Dreptele paralele d1 : 2
= 3
= z+3
2
şi d2 : x+12
= 3
= z+3
2
.

47. Fie A(1, 2, 0), B(−1, 1, 1), C(0, 2, 1) şi D(1, 2, 3). Determinaţi distanţele dintre:

(a) Punctul D şi planul ABC.

(b) Punctul A şi dreapta BC.
(c) Dreptele AB şi CD.

48. Demonstraţi Teorema lui Thales ı̂n spaţiu:

Fie π1 , π2 şi π3 trei plane paralele (distincte), d şi d0 două drepte care intersectează
A1 A2 A0 A0
cele trei plane ı̂n punctele A1 , A2 , A3 , respectiv A01 , A02 , A03 . Atunci A 2 A3
= A10 A02 .
2 4

15