Seminar

Algebră liniară

Partea I
Recapitulare - Calcul vectorial
1 Breviar teoretic
Definiţie
~u, ~v ∈ V3 numărul real h~u, ~v i ∈ R dat de:
Notaţii alternative: (~u, ~v ) sau ~u · ~v .
Produsul scalar al doi vectori Produsul vectorial al doi vectori
Se numeşte produsul scalar al vectorilor liberi Se numeşte produsul vectorial al vectorilor
~u, ~v ∈ V3 vectorul ~u × ~v ∈ V3 dat de:
• dacă ~u k ~v , atunci ~u × ~v = ~0,
(
u, ~v ), ~u, ~v 6= ~0
[
k~uk · k~v k · cos (~
h~u, ~v i :=
h~u, ~v i = 0, ~u = ~0 ∨ ~v = ~0. • dacă ~u 6k ~v sunt necoliniari, atunci ~u × ~v
este dat de:
(
~u × ~v ⊥ ~u
– direcţia:
~u × ~v ⊥ v~,
– sensul: {~u, ~v , ~u × ~v } formează o bază
orientată pozitiv,
– mărimea este aria paralelogramului
format de ~u şi ~v .

Proprietăţi Doi vectori sunt ortogonali (perpendiculari) dacă Doi vectori sunt coliniari dacă şi numai dacă pro-
şi numai dacă produsul lor scalar este nul: dusul lor vectorial este nul:

~u ⊥ ~v ⇐⇒ h~u, ~v i = 0 ~u k ~v ⇐⇒ ~u × ~v = ~0.

Simetria/ Produsul scalar este simetric: Produsul vectorial este anticomutativ:

Comutativitatea
h~v , ~ui = h~u, ~v i , ∀~u, ~v ∈ V3 ~u × ~v = −~v × ~u, ∀~u, ~v ∈ V3

Omogenitatea hλ~u, ~v i = h~u, λ~v i = λ h~u, ~v i, ∀~u, ~v ∈ V3 . (λ~u) × ~v = ~u × (λ~v ) = λ (~u × ~v ) , ∀~u, ~v ∈ V3 .
Aditivitatea h~u, ~v + wi
~ = h~u, ~v i + h~u, wi,
~ ∀~u, ~v , w ~ ∈ V3 , ~u × (~v + w)~ = ~u × ~v + ~u × w,~ ∀~u, ~v , w
~ ∈ V3 ,
h~u + ~v , wi
~ = h~u, wi ~ + h~v , wi,
~ ∀~u, ~v , w ~ ∈ V3 . (~u + ~v ) × w
~ = ~u × w~ + ~v × w,
~ ∀~u, ~v , w~ ∈ V3
Legătura cu norma Pătratul normei unui vector este egal cu produ- Utilizând formula ariei unui paralelogram:
sul scalar al vectorului cu el ı̂nsuşi:
[
k~u × ~v k = k~uk · k~v k · sin (~
u, ~v ), ∀~u, ~v ∈ V3 .
2
p
k~uk = h~u, ~ui ⇐⇒ k~uk = h~u, ~ui

Identitatea lui Lagrange

2 2 2 2
k~u × ~v k = k~uk k~v k − h~u, ~v i , ∀~u, ~v ∈ V3 .

Fie B = {~i, ~j, ~k} o bază ortonormată a lui R3 (k~ik = k~jk = k~kk = 1, h~i, ~ji = h~i, ~ki = h~j, ~ki = 0.)
Expresia ı̂ntr-o bază
Fie ~u, ~v ∈ V3 , (
~u = u1~i + u2~j + u3~k,
~v = v1~i + v2~j + v3~k.
 
~i u1 v1 

h~u, ~v i = u1 v1 + u2 v2 + u3 v3 ∈ R ~u × ~v = ~j u2 v2  ∈ V 3
 
~ 
k u3 v3 
Fie
Exemplu de calcul (
~u = 3~i + ~j − 2~k,
~v = 2~i − 3~j
 
~i 3 2 

h~u, ~v i = 3·2+1·(−3)+(−2)·0 = 6−3+0 = 3 ∈ R ~u × ~v = ~j 1 −3 = −6~i + 4~j − 11~k ∈ V3 .
 
~ 
k −2 0
 Produsul mixt Produsul dublu vectorial
Definiţie ~ ∈
Se numeşte produsul mixt al vectorilor ~u, ~v , w Se numeşte produsul dublu vectorial al vec-
~ ∈ R dat de:
V3 numărul real (~u, ~v , w ~ vectorul ~u × (~v × w)
torilor ~u, ~v , w) ~ ∈ V3 .

~ := h~u, ~v × wi
(~u, ~v , w) ~ ∈R

Proprietăţi Trei vectori liberi formează o bază ı̂n spaţiul V3 dacă Produsul dublu vectorial este un vector copla-
şi numai dacă sunt necoplanari adică dacă şi numai nar cu vectorii din paranteză, i.e. cu ~v şi w.
~
dacă produsul lor mixt este nenul.
Simetria/ ~ ∈ V3 .
Fie ~u, ~v , w
Comutativitatea
Permutările circulare nu afectează semnul produsu- Identitatea lui Jacobi:
lui mixt:
→
−
(~u, ~v , w)
~ = (~v , w,
~ ~u) = (w,
~ ~u, ~v ) . ~u × (~v × w)
~ + ~v × (w
~ × ~u) + w
~ × (~u × ~v ) = 0

Produsul mixt este antisimetric: Produsul dublu vectorial este anticomutativ:

~ = − (~v , ~u, w)
(~u, ~v , w) ~ . ~u × (~v × w)
~ = −~u × (w
~ × ~v ) = −w
~ × (~u × ~v ) .

Formule Fie B= {~i, ~j, ~k} o bază ortonormată a lui R3 .

~u = u1~i + u2~j + u3~k
 ∈ V3 , ~u × (~v × w)
~ = h~u, wi
~ ~v − h~u, ~v i w
~

Dacă ~v = v1~i + v2~j + v3~k ∈ V3 , atunci are loc
~ = w1~i + w2~j + w3~k ∈ V3

w

următoarea expresie analitică a produsului
mixt:
 
 u1 u2 u3 
 
~ =  v1 v2 v3  .
(~u, ~v , w)
w1 w2 w3 

Aplicaţii - valoarea absolută a produsului mixt a trei vectori

liberi necoplanari reprezintă volumul paralelipipe-
dului construit  pe cu cei trei vectori ca muchii, adică
V = (~u, ~v , w)
~ .
- demonstrarea coplanarităţii a patru puncte:
−−→ −→ −−→
A, B, C, D sunt coplanare ⇐⇒ (AB, AC, AD) = 0.
- calculul volumului unui tetraedru ABCD:
1 −−→ −→ −−→
V= |(AB, AC, AD)|.
6

2 Exerciţii
Exerciţiul 1. 1. Fie ABCD un paralelogram şi M ∈ CD. Calculaţi următoarele sume de vectori:
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
(a) AB + AD (c) M A + DM (e) CM + AB + AD
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
(b) AB + CD (d) DA + BM (f) M A + AD + AB + CM

2. Fie ABCD un paralelogram de centru O. Calculaţi următoarele diferenţe de vectori.

−−→ −−→ −→ −−→ −−→
(a) DO − CB (c) (AC − AD) − DO
−−→ −−→ −−→ −→ −−→
(b) CO − OB (d) (AD − AO) − OB

3. Fie ABCD un paralelogram de centru O. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât:

−−→ −−→ −−→ −→
(a) AB = xCD (c) OC = xCA
−→ −→ −−→ −−→
(b) AC = xOA (d) DB = xOB
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
Exerciţiul 2. Se dă tetraedrul ABCD. Să se afle sumele de vectori: AB + BD+ DC, AD+ CB + DC, AB + CD+ BC + DA.

2
 Exerciţiul 3. Să se calculeze produsul scalar h5~u + 3~v , 2~u − ~v i, dacă se dau k~uk = 2, k~v k = 3 şi ~u ⊥ ~v (~u este ortogonal pe
~v ).

Exerciţiul 4. Să se calculeze produsul vectorial ~u × ~v pentru următoarele perechi de vectori

1. ~u = ~i + 2~j, ~v = 3~k 2. ~u = ~i + 2~j − 2~k, ~v = 7~i + 4~j + 6~k 3. ~u = ~j + 2~k, ~v = 2~i + 3~k

Exerciţiul 5. Să se determine produsul scalar h~u, ~v i ştiind că |~u| = 8, |~v | = 2, |~u × ~v | = 10.

Exerciţiul 6. Să se afle aria paralelogramului construit pe vectorii ~a = ~u + 2~v şi ~b = 2~u + ~v ştiind că ~u şi ~v sunt vectori
unitari care formează un unghi de π/4.

Exerciţiul 7. Pentru vectorii ~u = ~i + 2~j + 2~k, ~v = 2~i + 3~j + 4~k, w

~ = 5~i + ~j + 3~k să se calculeze vectorii

~u × (~v × w)
~ şi (~u × ~v ) × w.
~

~ este coliniar cu vectorul ~b = ~v − w.

Exerciţiul 8. Precizaţi ı̂n ce condiţii vectorul ~a = ~u × (~v × w) ~

Exerciţiul 9. Să se verifice care dintre tripletele următoare conţin vectori coplanari:
1. ~u = ~i + 2~j − ~k, ~v = 9~i − 11~j + 13~k, w
~ = 2~i + 4~j − 2~k
2. ~u = 8~i − 3~j + 2~k, ~v = 2~j − ~k, w
~ = 4~i − 6~j + 2~k.

Exerciţiul 10. Să se exprime produsele mixte (~a, ~a + ~b, ~a + ~b + ~c) şi (~a + ~b, ~b + ~c, ~c + ~a) ı̂n funcţie de produsul mixt (~a, ~b, ~c).

Exerciţiul 11. Să se arate că ∀~a, ~b, ~c, d~ ∈ V3 au loc egalităţile

h~a × ~b, ~c × di
~ = h~a, ~cih~b, di
~ − h~a, dih
~ ~b, ~ci.

(~a × ~b) × (~c × d)

~ = (~a, ~c, d)
~ d~ − (~b, ~c, d)~
~a
2 [
Exerciţiul 12. Să se calculeze h~u, ~v i, (~u + ~v ) şi h2~u − ~v , 3~u + 4~v i, dacă se dau k~uk = 2, k~v k = 5 şi (~
u, ~v ) = π/3.

Exerciţiul 13. Să se arate că are loc egalitatea

(~u × ~v ) × (~v × w)
~ ~v
= .
(~u × ~v , ~v × w,
~ w ~ × ~u) (~u, ~v , w)
~

Exerciţiul 14. În E 3 se dau coordonatele unor puncte in raport cu reperul ortonormat pozitiv R = {O;~i, ~j, ~k}:
A(1, 2, 3), B(−1, 0, 2), C(1, 2, −1), D(0, 3, 2).
−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→
1. Calculaţi hAC, BDi, AC × BD, kABk, AB, AC, AD .

2. Calculaţi lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor neorientate ale triunghiului BCD.

3. Verificaţi că punctele punctele B, C, D sunt necoliniare şi că punctele A, B, C, D sunt necoplanare.
4. Calculaţi aria triunghiului BCD.
Exemplu:
−−→
AB = B − A = (−1, 0, 2) − (1, 2, 3) = (−2, −2, −1);
−→
AC = C − A = (1, 2, −1) − (1, 2, 3) = (0, 0, −4);
−−→ −→
hAB, ACi = (−2) · 0 + (−2) · 0 + (−1) · (−4) = 4 ∈ R.

−−→ −→  i j k
 
AB × AC = −2 −2 −1 = 8i − 8j ∈ V3 .

0 0 −4
 

3
Soluţie: Calculăm vectorii:
−−→
AB = B − A = (−1, 0, 2) − (1, 2, 3) = (−2, −2, −1);
−→
AC = C − A = (1, 2, −1) − (1, 2, 3) = (0, 0, −4);
−−→
AD = D − A = (0, 3, 2) − (1, 2, 3) = (−1, 1, −1);
−−→
BC = C − B = (1, 2, −1) − (−1, 0, 2) = (2, 2, −3);
−−→
BD = D − B = (0, 3, 2) − (−1, 0, 2) = (1, 3, 0);
−−→
CD = D − C = (0, 3, 2) − (1, 2, −1) = (−1, 1, 3);
−→ −−→
1. hAC, BDi = h(0, 0, 4), (1,
 3, 0)i = 0 · 1 + 0 · 3 + 4 · 0 = 0;
−→ −−→  i j k  0 −4
       
0 −4 0 0
AC × BD = 0 0 −4 =  i−   j+   k = (0 · 0 − 4 · 3, 0 · 0 − 4 · 1, 0 · 3 − 0 · 1) = (12, −4, 0)
3 0 1 0 1 3
1 3 0 
 

−−→
q
−−→ −−→ p p √
kABk = hAB, ABi = h(−2, −2, 1), (−2, −2, 1)i = (−2)2 + (−2)2 + 12 = 9 = 3
 
−−→ −→ −−→ −2 −2 −1  
2+3 −2 −2
 
AB, AC, AD =  0  0 −4 = (−4)(−1)

−1 1  = 4(−2 · 1 − (−2) · (−1)) = 4 · (−4) = −16
−1 1 −1

−−→
q
−−→ −−→ p p √
2. kBCk = hBC, BCi = h(2, 2, −3), (2, 2, −3)i = 22 + 22 + (−3)2 = 17
−−→
q
−−→ −−→ p √ √
kBDk = hBD, BDi = h(1, 3, 0), (1, 3, 0)i = 12 + 32 + 02 = 10
−−→
q
−−→ −−→ p p √
kCDk = hCD, CDi = h(−1, 1, 3), (−1, 1, 3)i = (−1)2 + 12 + 32 = 11
−
−→−−→
hCB,CDi h(−2,−2,3),(−1,1,3)i −2·(−1)+(−2)·1+3·3
cos(]BCD) = −−
→ − −
→ = √ √ = √ = √9 .
kCBkkCDk 17 11 187 187
−
−→−−→
hDC,DBi h(−1,1,3),(−1,−3,0)i (−1)·(−1)+1·(−3)+3·0
cos(]CDB) = −−
→ − −
→ = √ √ = √ = √−2 .
kCDkkDBk 10 11 110 110
−−
→−−→
hBD,BCi h(1,3,0),(2,2,−3)i 1·2+3·2+0·(−3)
cos(]DBC) = −−
→ − −
→ = √ √ = √ = √8 .
kBDkkBCk 10 17 187 170

−−→ −−→ −−→ −−→

3. B, C, D necoliniare
 ⇐⇒ BC, BD necoliniare ⇐⇒ BC × CD 6= 0.
~i 2 −1
−−→ −−→ ~ 
BC × CD =  j 2 1  = (9, −3, 4) 6= ~0 ⇒ B, C, D necoliniare.

~ 
k −3 3 
−−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→
A, B, C, D necoplanare ⇐⇒ AB, AC, AD necoplanare ⇐⇒ (AB, AC, AD) 6= 0.
−−→ −→ −−→
Am arătat că (AB, AC, AD) = −16 ⇒ A, B, C, D necoplanare.
−−→ −−→ p √
4. A4BCD = 21 kBC × CDk = k(9, −3, 4)k = 92 + (−3)2 + 42 = 106.
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
Exerciţiul 15. 1. Se dă tetraedrul ABCD. Să se afle sumele de vectori: AB + BD + DC, AD + CB + DC, AB + CD +
−−→ −−→
BC + DA.

Rezolvare:

Folosind regula triunghiului de adunare a doi vectori obţinem sumele.

2. Să se arate că vectorii ~a, ~b, ~c ı̂nchid un triunghi dacă şi numai dacă ~a + ~b + ~c = ~0.

Rezolvare:

Să presupunem, mai ı̂ntâi, că vectorii ~a, ~b, ~c ı̂nchid un triunghi. Fie A un punct oarecare din spaţiu. Aplicăm vectorul
−−→ −−→
liber ~c ı̂n punctul A şi obţinem ~c = AB. Apoi ı̂n extremitatea B aplicăm vectorul ~a şi obţinem ~a = BC. Apoi
−→
ı̂n extremitatea C aplicăm vectorul ~b şi obţinem ~b = CA. Obţinem acum imediat, folosind regula triunghiului de
adunare a doi vectori
−−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→
~a + ~b + ~c = BC + CA + AB = BA + AB = AA = ~0.
Invers, să presupunem prin reducere la absurd că vectorii nu ı̂nchid un triunghi, adică, folosind scrierea de mai sus,
−−→
când aplicăm vectorul ~b ı̂n extremitatea C obţinem ~b = CD, cu D 6= A. Acum, din ~a + ~b + ~c = ~0 obţinem
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
~a + ~b + ~c = ~0 ⇔ BC + CD + AB = BD + AB = ~0 ⇔ AD = ~0 ⇔ A = D

4
 care nu se poate, deci ceea ce am presupus este fals.

−−→ −−→ −−→

3. Fie triunghiul ABC. Să se arate că vectorii mediane AD, BE, CF pot ı̂nchide un triunghi.

4. Se dau doi vectori ~u şi ~v astfel ı̂ncât k~uk = 11, k~v k = 23 şi k~u − ~v k = 30. Să se determine k~u + ~v k .

Rezolvare:
2
Din k~u − ~v k = 900 se va determina h~u, ~v i = −125. Se va obţine
p √ √
k~u + ~v k = ~u2 + 2 h~u, ~v i + ~v 2 = 121 − 250 + 529 = 121 − 250 + 529 = 20.

5. Să se calculeze produsul scalar h5~u + 3~v , 2~u − ~v i, dacă se dau k~uk = 2, k~v k = 3 şi ~u ⊥ ~v (~u este ortogonal pe ~v ).

Rezolvare:

2 [
6. Să se calculeze h~u, ~v i, (~u + ~v ) şi h2~u − ~v , 3~u + 4~v i, dacă se dau k~uk = 2, k~v k = 5 şi (~
u, ~v ) = π/3.

Rezolvare:

7. Să se determine parametrul λ astfel ı̂ncât vectorii ~u = ~i+2λ~j −(λ − 1) ~k şi ~v = (3 − λ)~i+~j +3~k să fie perpendiculari.

Rezolvare:

8. Să se calculeze produsul mixt (~u − ~v , ~v − w,

~ w~ − ~u).

Rezolvare:

Suma vectorilor este

(~u − ~v ) + (~v − w) ~ − ~u) = ~0
~ + (w
deci cei trei vectori pot ı̂nchide un triunghi. Prin urmare, vectorii sunt coplanari, deci produsul lor mixt este nul.

9. Să se calculeze aria paralelogramului construit cu vectorii ~u = ~i + 2~j − ~k şi ~v = 2~i − ~j + 3~k.

Rezolvare:

Aria aria paralelogramului construit cu doi vectori daţi este

 
 ~ ~
 i j ~k 
 
A = k~u × ~v k , unde ~u × ~v =  1 2 −1  = 5~i − 5~k − 5~j.
 
 
 2 −1 3 
 

Deci q
2 2
√
A = 52 + (−5) + (−5) = 5 3.

10. Să se calculeze produsul vectorial (~u + ~v ) × (~u − ~v ) şi să se dea o interpretare geometrică rezultatului obţinut.

Rezolvare:

Avem
(~u + ~v ) × (~u − ~v ) = ~u × ~v − ~u × ~v + ~v × ~u − ~v × ~v = ~0 − 2~u × ~v − ~0 = −2~u × ~v .
Deci
(~u + ~v ) × (~u − ~v ) = k−2~u × ~v k = 2 k~u × ~v k .

Pe de altă parte se poate vedea că cele două laturi ale unui paralelogram format cu doi vectori ~u şi ~v sunt ~u + ~v şi
~u −~v . Deci interpretarea geometrică a egalităţii de mai sus este: aria paralelogramului având drept laturi diagonalele
unui paralelogram este egală cu dublul ariei paralelogramului iniţial.

5
11. Să se arate că dacă ~u × ~v = ~v × w ~ = ~0.
~ × ~u, atunci ~u + ~v + w
~ =w

Rezolvare:

Avem
~u × ~v = −w ~ × ~v = ~0 ⇔ (~u + w)
~ × ~v ⇔ ~u × ~v + w ~ × ~v = ~0,
~ şi ~v sunt coliniari, adică există λ ∈ R astfel ı̂ncât ~u + w
ceea ce ı̂nseamnă echivalent că vectorii (~u + w) ~ = λ~v . Deci
~u = λ~v − w.
~ Înlocuim vectorul ~u ı̂n egalitatea ~u × ~v = w
~ × ~u şi obţinem

(λ~v − w)
~ × ~v = w
~ × (λ~v − w)
~ ⇔ (λ~v ) × ~v − w
~ × ~v = w
~ × (λ~v ) − w
~ ×w
~
⇔ −w
~ × ~v = λw
~ × ~v ⇔ λ = −1.

Se obţine, ı̂nlocuind λ = −1,

~u = −~v − w ~ = ~0.
~ ⇔ ~u + ~v + w

12. Să se arate că vectorii ~u = ~i + 2~j + 3~k, ~v = 2~i + 3~j + 4~k şi w
~ = 3~i + 4~j + 5~k sunt coplanari.

Rezolvare:

Se calculează produsul mixt al celor trei vectori şi se obţine

 
 1 2 3 

 
~ =  2 3
(~u, ~v , w) 4  = 0
 
 3 4 5 

şi deci, folosind caracterizarea, se obţine că cei trei vectori sunt coplanari.

13. Să se calculeze mărimea ı̂nălţimii paralelipipedului construit pe vectorii ~u = 2~i+~j −~k, ~v = 3~i+2~j +1~k şi w
~ = −~j +2~k,
considerându-se că baza paralelipipedului este formată cu primii doi vectori.

Rezolvare:

Produsului mixt a trei vectori liberi necoplanari reprezintă volumul paralelipipedului construit pe cu cei trei vectori
ca muchii, i.e.  
V = (~u, ~v , w)
~ 
iar  
 2
 1 −1 
h~u, ~v , wi
~ =  3 2 1  = 7.
 0 −1 2 
Aria bazei este jumătate din aria paralelogramului format cu cei primii doi vectori, iar
 
 ~ ~
 i j ~k 
 
~u × ~v =  2 1 −1  = 3~i − 5~j + ~k
 
 
 3 2 1 
 

şi deci q
2
√
A = k~u × ~v k = 32 + (−5) + 12 = 35.
Lungimea ı̂nălţimii paralelipipedului va fi atunci
V 7
=√ .
A 35
−→ −−→ −−→
14. Se dau punctele A, B şi C prin vectorii lor de poziţie OA = 14~i − 7~j + 2~k, OB = 2~i + 2~j − 7~k, OC = −2~i + 7~j + 2~k.
Să se arate că triunghiul AOB este dreptunghic şi că triunghiul BOC este isoscel.
Se cere deasemenea să se determine perimetrul triunghiului ABC, aria sa şi lungimea ı̂nălţimii din A, precum şi
vectorul bisectoarei unghiului BAC.

6
 Rezolvare:
−−→ −−→ −→
Se determină mai ı̂ntâi vectorii AB, BC şi AC. Se obţine
−−→ −→ −−→ −−→ −→
AB = AO + OB = OB − OA = −12~i + 9~j − 9~k = (−12, 9, −9) ,
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→
BC = BO + OC = OC − OB = −4~i + 5~j + 9~k = (−4, 5, 9) ,
−→ −−→ −→ −→ −−→
CA = CO + OA = OA − OC = 16~i − 14~j = (16, −14, 0) .

Calculăm acum produse scalar pentru a vedea care vectori sunt ortogonali. Avem
−→ −−→ −→ −−→
hOA, OBi = 28 − 14 − 14 = 0 ⇔ OA ⊥ OB,

deci ∆AOB este dreptunghic ı̂n punctul O.

Calculăm lungimile de laturi
−−→
q
2
√
||OB|| = 22 + 22 + (−7) = 57,
−−→
q
2
√
||OC|| = (−2) + 72 + 22 = 57,
−−→
q
2
√
||BC|| = (−4) + 52 + 92 = 122,

prin urmare, ∆BOC este isoscel.

Perimetrul ∆ABC se obţine calculând
−−→
q
2 2
√
||AB|| = (−12) + 92 + (−9) = 306,
−−→
q
2
√
||BC|| = (−4) + 52 + 92 = 122,
−→
q
2
√
||CA|| = 162 + (−14) + 02 = 452,

şi deci √ √ √
−−→ −−→ −→
P =||AB|| + ||BC|| + ||CA|| = 306 + 122 + 452.
Aria ∆ABC este dată de
1 −−→ −→ 3 3√ √
q
2
A∆ = ||BC × CA|| = 422 + 482 + (−8) = 4132 = 3 1033,
2 2 2
deoarece  
 ~
 i ~k 
~j
−−→ −→    
BC × CA =  −4 5 9  = 126~i + 144~j − 24~k = 3 42~i + 48~j − 8~k .

 
 16 −14 0 
 

Pe de altă parte √ √
1 −−→ A∆ 3 1033 1033
A∆ = h||BC|| ⇒ h = 2 −−→ = 2 √ =6 √ .
2 ||BC|| 122 122

15. Se dau punctele A = (3, 0, 0), B = (2, 4, 0), C = (−3, −1, 0) şi D = (0, 0, 5). Să se afle punctele M, N, P şi Q care
−−→ −−→
ı̂mpart muchiile AB, AC, DB şi respectiv DC ı̂n acelaşi raport k. Să se arate şi că M N = P Q.

Rezolvare:

Se determină mai ı̂ntâi vectorii de poziţie ai punctelor date. Precizăm că ı̂n general vectorii de poziţie se notează şi

7
 −→ −−→
cu ~rA := OA, ~rB := OB etc. Obţinem
−→
~rA = OA = (xA − xO )~i + (yA − yO ) ~j + (zA − zO ) ~k
= xA~i + yA~j + zA~k = 3~i = (3, 0, 0) ,
−−→
~rB = OB = (xB − xO )~i + (yB − yO ) ~j + (zB − zO ) ~k
= xB~i + yB~j + zB ~k = 2~i + 4~j = (2, 4, 0) ,
−−→
~rC = OC = (xC − xO )~i + (yC − yO ) ~j + (zC − zO ) ~k
= xC~i + yC~j + zC ~k = −3~i − ~j = (−3, −1, 0) ,
−−→
~rD = OD = (xD − xO )~i + (yD − yO ) ~j + (zD − zO ) ~k
= xD~i + yD~j + zD~k = 5~k = (0, 0, 5) .
Pe de altă parte scriem şi
−−→ −−→ −→
AB = OB − OA = (xB − xA )~i + (yB − yA ) ~j + (zB − zA ) ~k = (−1, 4, 0) ,
−→ −−→ −→
AC = OC − OA = (xC − xA )~i + (yC − yA ) ~j + (zC − zA ) ~k = (−6, −1, 0) ,
−−→ −−→ −−→
DB = OB − OD = (xB − xD )~i + (yB − yD ) ~j + (zB − zD ) ~k = (2, 4, −5) ,
−−→ −−→ −−→
DC = OC − OD = (xC − xD )~i + (yC − yD ) ~j + (zC − zD ) ~k = (−3, −1, −5) .
Din eununţul problemei cerem ca
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
AM = k M B, AN = k N C, DP = k P B, DQ = k QC .
Obţinem că
−−→ −−→ −−→ −−→
AM = ~rM − ~rA , AN = ~rN − ~rA , DP = ~rP − ~rD , DQ = ~rQ − ~rD ,
−−→ −−→ −−→ −−→
M B = ~rB − ~rM , N C = ~rC − ~rN , P B = ~rB − ~rP , QC = ~rC − ~rQ .
Relaţiile de proporţionalitate devin
~rM − ~rA = k (~rB − ~rM ) , ~rN − ~rA = k (~rC − ~rN ) ,


~rP − ~rD = k (~rB − ~rP ) , ~rQ − ~rD = k ~rC − ~rQ
sau echivalent
~rA + k~rB ~rA + k~rC ~rD + k~rB ~rD + k~rC
~rM = , ~rN = , ~rP = , ~rQ = .
1+k 1+k 1+k 1+k
Deci
(3, 0, 0) + k (2, 4, 0) 1
~rM = = (3 + 2k, 4k, 0) ,
1+k 1+k
(3, 0, 0) + k (−3, −1, 0) 1
~rN = = (3 − 3k, −k, 0) ,
1+k 1+k
(0, 0, 5) + k (2, 4, 0) 1
~rP = = (2k, 4k, 5) ,
1+k 1+k
(0, 0, 5) + k (−3, −1, 0) 1
~rQ = = (−3k, −k, 5) .
1+k 1+k
Calculăm acum
−−→ 1 1
MN = ~rN − ~rM = (3 − 3k, −k, 0) − (3 + 2k, 4k, 0)
1+k 1+k
1 −5k ~ ~
= (−5k, −5k, 0) = (i + j),
1+k 1+k
iar
−−→ 1 1
P Q = ~rQ − ~rP = (−3k, −k, 5) − (2k, 4k, 5)
1+k 1+k
1 −5k ~ ~
= (−5k, −5k, 0) = (i + j)
1+k 1+k
−−→ −−→
deci M N = P Q.

8
 16. Arătaţi că trei vectori sunt coplanari dacă şi numai dacă prosusul lor mixt este nul.

Rezolvare:

Vom furniza demonstraţia geometrică.

Necesitatea (“ ⇒”). Să presupunem că avem vectorii ~a, ~b, ~c coplanari şi fie π planul lor. Atunci, din definiţia
produsului vectorial, ~b × ~c este un vector ortogonal pe planul π deci şi pe orice vector paralel cu π. Deci ~b × ~c este
un vector ortogonal şi pe ~a ceea ce este echivalent cu h~a, ~b × ~ci = 0 ⇔ (~a, ~b, ~c) = 0.
Suficienţa (“ ⇐”). Dacă (~a, ~b, ~c) = 0, atunci, echivalent, h~a, ~b × ~ci = 0 deci ~a este ortogonal pe ~b × ~c şi, prin urmare,
~a este paralel cu planul vectorilor ~b şi ~c (care sunt şi ei ortogonali pe ~b × ~c). Aceasta ı̂nseamnă că vectorii ~a, ~b şi ~c
sunt coplanari.
−−→ −→ −−→
17. Demonstraţi reciproca teoremei lui Pitagora (dacă ı̂n triunghiul ABC are loc relaţia AB 2 + AC 2 = BC 2 atunci
triunghiul este dreptunghic).

Rezolvare:

Presupunem că are loc relaţia

−−→2 −→2 −−→2 −−→ −→ −−→
AB + AC = BC ⇔ ||AB||2 + ||AC||2 = ||BC||2 .

Deducem că −−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −−→

BC = AC − AB ⇒ BC 2 = (AC − AB)2 ⇔ ||BC||2 = hAC − AB, AC − ABi
−−→ −→ −→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
⇔ ||BC||2 = hAC, ACi − hAC, ABi − hAB, ACi + hAB, ABi
−−→ −→ −−→ −→ −−→
⇔ ||BC||2 = ||AC||2 − 2hAB, ACi + ||AB||2
−−→ −→ −−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −→
⇔ 2hAB, ACi = ||AB||2 + ||AC||2 − ||BC||2 ⇔ hAB, ACi = 0 ⇔ AB ⊥ AC
adică unghiul din vârful A este unghi drept.
Exerciţiul 16. 1. Fie B = {~i, ~j, ~k} o bază ortonormată ı̂n V3 .

• Să se determine α ∈ R astfel ı̂ncât vectorii ~a = α~i − 3~j + 2~k şi ~b = ~i + 2~j − α~k sunt ortogonali.
• Să se determine unghiul format de vectorii a = 2i − 4j + 4k şi ~b = −3~i + 2~j + 6~k.
 
• Să se determine vectorul u ∈ V3 , ştiind că ||~u|| = 14, cos ∠(~u, ~j) < 0 şi că ~u este ortogonal pe vectorii
~a = 3~i + 2~j + 2~k şi ~b = 18~i − 22~j − 5~k.
Soluţie: Să considerăm că vectorul pe care ı̂l căutăm are coordonatele

~u = (α, β, γ).

Vom folosi mai ı̂ntâi informaţia că ~u este perpendicular pe ~a şi pe ~b. Prin urmare produsul scalar dintre ~u şi
cei doi vectori se anulează. Obţinem:
t

α = − 3
( 

3α + 2β + 2γ = 0 
→ β = −t t ∈ R.
18α − 22β − 5γ = 0 

 2
γ = t

Mai ştim că norma vectorului este 14 prin urmare

(
t2 t2 ~u1 = (−4, −6, 12)
+ + t2 = 196 → t = ±12 →
9 4 ~u2 = (4, 6, −12)


Deoarece cos ∠(u, j) < 0 observăm că:

−6 3
cos ∠(u1 , j) = =− <0
14 7
deci ~u1 este vectorul căutat.

9
 2. Să se determine unghiul format de vectorii ~a şi ~b ştiind că vectorul a + 3b este perpendicular pe vectorul 7~a − 5~b iar
vectorul ~a − 4~b este prependicular pe vectorul 7~a − 2~b.
Soluţie: Vom folosi orogonalitatea vectorilor astfel:
 q
(
~ ~ ~ ~
(~a + 3b) ⊥ (7~a − 5b) → h~a + 3b, 7~a − 5bi = 0 ||~a|| = 2h~a, ~bi

1
~ ~ ~ ~ → q → cos(∠(~a, ~b)) = . (1)
(~a − 4b) ⊥ (7~a − 2b) → h~a − 4b, 7~a − 2bi = 0 ||~b|| = 2h~a, ~bi
 2

3. Să se determine parametrul λ astfel ı̂ncât vectorii ~u = ~i+2λ~j −(λ − 1) ~k şi ~v = (3 − λ)~i+~j +3~k să fie perpendiculari.
Exerciţiul 17. Într-un plan euclidian se consideră punctele independente A, B, C. Fie M mijlocul segmentului [BC].
Demonstraţi:
(a) (T. Cosinusului) (d(B, C))2 = (d(A, B))2 + (d(A, C))2 − 2d(A, B)d(A, C) cos A ;


(b) (T. Medianei) 4(d(A, M ))2 = 2 (d(A, B))2 + (d(A, C))2 − (d(B, C))2 .
(a) Au loc egalităţile:

B C
−−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −−→ −−→ −→ −→
(d(B, C))2 =kBCk2 = hBC, BCi = hBA + AC, BA + ACi = kBAk2 + 2hBA, ACi + kACk2 =
−−→ −−→ −→ −→
kABk2 − 2hAB, ACi + kACk2 = (2)
2 2
(d(A, B)) + (d(A, C)) − 2(d(A, B))(d(A, C)) cos A.
(b) Au loc egalităţile:

B M C
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ 1 −−→ −−→ 1 −−→
(d(A, M ))2 = kAM k2 = hAM , AM i = hAB + BM , AB + BM i = hAB + BC, AB + BCi
2 2
−−→ 2 −−→ 1 −−→ 1 −−→ 2 −−→ 2 −−→ −−→ 1 −−→ 2
= kABk + 2hAB, BCi + k BCk = kABk + hAB, BCi + kBCk .
2 4 4
Similar,
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −−→ −→ 1 −−→ −→ 1 −−→
(d(A, M ))2 = kAM k2 = hAM , AM i = hAC − M C, AC − M Ci = hAC − BC, AC − BCi
2 2
−→ 2 −→ 1 −−→ 1 −−→ 2 −→ 2 −→ −−→ 1 −−→ 2
= kACk − 2hAC, BCi + k BCk = kACk − hAC, BCi + kBCk .
2 4 4
Sumând cele două obţinem:
−−→ −→ 1 −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −→ 1 −−→ −−→ −−→
2(d(A, M ))2 = kABk2 + kACk2 + kBCk2 + hAB − AC, BCi = kABk2 + kACk2 + kBCk2 + h−BC, BCi
2 2
−−→ 2 −→ 2 1 −−→ 2 −−→ 2 1
kABk + kACk + kBCk − kBCk = (d(A, B))2 + (d(A, C))2 − (d(B, C))2 ⇐⇒
2 2
 
4(d(A, M )) = 2 (d(A, B)) + (d(A, C)) − (d(B, C))2 .
2 2 2

−−→ 2 −−→ −→ −−→ 2 −−→ −→ −→ 2 −−→ 2 −−→ 2

2
Alternativ, au loc egalităţile: AM = 21 AB + 21 AC = 14 AB + 21 hAB, ACi + 14 AC = 14 AB + 14 AB +

1 −→ 1 −
−→ 2
1 −→ 1 −
−→ 2
1 −→ 1 −
2 2 2 −→ 2
AC − BC + AC = AB + AC − 4 BC ⇒

4 4 4 2 2


4(d(A, M ))2 = 2 (d(A, B))2 + (d(A, C))2 − (d(B, C))2 .

10
Exerciţiul 18. Într-un spaţiu euclidian 3-dimensional se consideră un paralelipiped oarecare şi ~a, ~b, ~c vectorii asociaţi
muchiilor ce pleacă din acelaşi vârf. Calculaţi ı̂n funcţie de normele acestor vectori suma pătratelor lungimilor diagonalelor
paralelipipedului.
−−→ −−→ −−→ −−→
Diagonalele paralelipipedului sunt AC 0 , A0 C, BD0 , B 0 D. Să calculăm aceşti vectori ı̂n funcţie de ~a, ~b, ~c. Au loc egalităţile:
−−→ −−→ −−→ −−→

AC 0 = AB + BC + CC 0 = ~a + ~c + ~b,

− −→ −−→ −−→ −−→


A0 C = A0 A + AB + BC = −~b + ~a + ~c,

−−→0 −−→ −−→ −−→0

 BD = BC + CD + DD = ~c + ~b − ~a,
− −→ −−→ −−→ −−→

B 0 D = B 0 B + BA + AD = −~b − ~a + ~c.



Rezultă că
−−→


kAC 0 k2 = k~ak2 + k~bk2 + k~ck2 + 2h~a, ~bi + 2h~b, ~ci + 2h~c, ~ai
k− −→


A0 Ck2 = k~ak2 + k~bk2 + k~ck2 − 2h~a, ~bi − 2h~b, ~ci + 2h~c, ~ai

−−→

 kBD0 k2 = k~ak2 + k~bk2 + k~ck2 − 2h~a, ~bi + 2h~b, ~ci − 2h~c, ~ai
k− −→

B 0 Dk2 = k~ak2 + k~bk2 + k~ck2 + 2h~a, ~bi − 2h~b, ~ci − 2h~c, ~ai.



Rezultă aşadar (d(A, C 0 ))2 + (d(A0 , C))2 + (d(B, D0 ))2 + (d(B 0 , D))2 = 4(k~ak2 + k~bk2 + k~ck2 ).

D0 C0

A0 B0

b D C

A a B

Exerciţiul 19. De o parte şi de alta a unui râu (ale cărui maluri sunt reprezentate de două drepte paralele) se afla două
localităţi A, B. Determinaţi poziţia ı̂n care trebuie să se construiască un pod perpendicular pe malurile râului, astfel ı̂ncât
distanţa parcursă de un om care pleacă din A şi ajunge ı̂n B să fie minimă.
A

A0 P
r

Q B0

11
Introducem următoarele notaţii:
A0 -piciorul perpendicularei din A pe malul râului,
B 0 -piciorul perpendicularei din B pe malul râului,
P -capătul podului de pe malul pe care se găseşte localitatea A,
Q-capătul podului de pe malul pe care se găseşte localitatea B,
a = d(A, A0 ), b = d(B, B 0 ), c = d(A0 , P ) + d(Q, B 0 ), r =distanţa dintre cele două maluri. Toate aceste distanţe sunt
constante.
Ne propunem să aflăm x = d(A0 , P ) astfel ı̂ncât d(A, P ) + d(P, Q) + d(Q, B) să fie minimă. Deoarece podul este perpen-
dicular pe cele două maluri, d(P, Q) = r şi avem de minimizat d(A, P ) + d(Q, B).
Cum râul nu mai influenţează această distanţă, putem lua distanţa dintre cele două maluri 0. Acum d(A, P ) + d(Q, B)
este minimă dacă A − P − B. În acest caz obţinem 4AA0 P ∼ 4BB 0 P şi din raportul laturilor, rezultă că ab = c−xx
⇐⇒
a x ac
a+b = c ⇒ x = a+b .
Soluţie alternativă:
Teorema lui Pitagora √ 2 p
Avem de minimizat expresia d(A, P ) + d(Q, B) ============== = a + x2 + (c − x)2 + b2 .
√ p
Considerăm funcţia f : [0, c] → R+ dată de f (x) = a2 + x2 + (c − x)2 + b2 . Ne propunem să determinăm extremele
funcţiei. Rezolvăm ecuaţia f 0 (x) = 0. Obţinem
x c−x
√ −p = 0 ⇐⇒
a2 +x 2 (c − x)2 + b2
x c−x
√ =p ⇐⇒
+x a2
2 (c − x)2 + b2
p p
x (c − x)2 + b2 = (c − x) a2 + x2 ⇒ x2 ((c − x)2 + b2 ) = (c − x)2 (a2 + x2 )
ac
x2 b2 = (c − x)2 a2 ⇒ xb = (c − x)a ⇒ x = ∈ (0, c).
a+b
Exerciţiul 20. Fie un spaţiu euclidian şi G mijlocul segmentului [A, B], A, B ∈ E distincte. Demonstraţi că
−−→ −−→ −−→ 1 −−→
hM A, M Bi = kGM k2 − kABk2 , ∀M ∈ E. (3)
4
−−→ −−→
Determinaţi apoi natura mulţimii {M ∈ E|hM A, M Bi = k} ı̂n funcţie de constanta k ∈ R.
Fie M ∈ E. Au loc egalităţile:
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
hM A, M Bi =h−GM + GA, −GM + GBi =
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −−→
kGM k2 − hGM , GBi − hGA, GM i + hGA, GBi =
−−→ −−→ −−→ −−→ −→ −→ −−→
kGM k2 − hGM , GBi − hGM , GAi + hGA, GBi =
−−→ −−→ −−→ −→ 1 −−→ 1 −−→
kGM k2 − hGM , GB + GAi − h AB, ABi =
2 2
−−→ 2 1 −−→ 2
kGM k − kABk .
4
−−→ −−→ −−→ −−→
Notăm M = {M ∈ E|hM A, M Bi = k}. Rezultă că M = {M ∈ E|kGM k2 = k + 41 kABk2 }. Deoarece segmentul AB este
−−→
dat, obţinem că k + 41 kABk2 } este o constantă
 reală, a ∈ R.
C(G, a), a > 0


În funcţie de valorile lui a, obţinem M = G, a = 0 Trecând la valorile lui k, obţinem

∅,

a < 0.

1 −−→ 2 1 − −→ 2

Ck := C(G, k + 4 kABk ), k > − 4 kABk


−−→
M = G, k = − 41 kABk2
 −−→
∅, k < − 41 kABk2 .


12
 A G B

C−1
C0
C1

Exerciţiul 21. Demonstraţi:

1. concurenţa ı̂nălţimilor ı̂ntr-un triunghi oarecare;

2. dacă ı̂ntr-un tetraedru două perechi de muchii opuse sunt respectiv perpendiculare, atunci şi laturile rămase sunt
perpendiculare; un astfel de tetraedru se numeşte ortocentric (deoarece se poate demonstra că ı̂ntr-un tetraedru
ortocentric ı̂nălţimile sunt concurente);
3. ı̂ntr-un tetraedru regulat, oricare două muchii opuse sunt perpendiculare.

Soluţie:
1. Fie 4ABC. Să arătăm că ∀M are loc relaţia:
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
hAM , BCi + hBM , CAi + hCM , ABi = 0.

Au loc egalităţile:
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ − −→ −−
→ −−→
AM =AB+BM −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
hAM , BCi + hBM , CAi + hCM , ABi =========== hAB + BM , BCi + hBM , CAi + hCM , ABi =
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
hAB, BCi + hBM , BCi + hBM , CAi + hCM , ABi = hAB, BCi + hBM , BAi + hCM , ABi =
−−→ −−→ −−→ −−→
hAB, BCi + hBC, BAi = 0.
Fie AA0 , BB 0 , CC 0 cele trei ı̂nălţimi.
Fie {H} = AA0 ∩ BB 0 intersecţia a două ı̂nălţimi.
Are loc
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
hAH, BCi + hBH, CAi + hCH, ABi = 0,
−−→ −−→
deci hCH, ABi = 0 ⇒ H ∈ CC 0 .

Exerciţiul 22. Într-un plan se consideră triunghiul ABC, O centrul cercului circumscris şi H ortocentrul triunghiului.
Demonstraţi relaţia lui Sylvester
−−→ −→ −−→ −−→
OH = OA + OB + OC.
−→ −−→ −−→ −−→
~ = OA + OB + OC − OH.
Indicaţie: fie w
−−→ −→ −−−−→ −−−−→
Se demonstrează că w ~ ⊥ AB şi w
~ ⊥ AC, deci w ~ ⊥ (ABC). Dar w
~ ∈ (ABC), deci w ~ = ~0.
Generalizaţi problema pentru un tetraedru ortocentric.
Exerciţiul 23. (Relaţia lui Stewart) Fie 4ABC şi P ∈ BC\{B, C}. Atunci are loc relaţia

AB 2 · P C + AC 2 · BP = AP 2 · BC + BP · P C · BC.

Aplicaţi această relaţie pentru a calcula lungimile medianei, bisectoarei şi ı̂nălţimii din A.

Soluţie: Notăm lungimea AP = p.

Aplicând teorema cosinusului:
b2 = AC 2 = AP 2 + 2AP · P C cos ](AP, BC) + P C 2
−→ −−→
BP · b2 = BP · p + BP · P C 2 + 2BP · hAP , P Ci
−
−→ −
− −−−− −
→ −→ −−
→ −→ −−→ −→ −→ −−→ −−→
c2 = kABk2 = kAP + P Bk2 = hAP + P B, AP + P Bi = kAP k2 + 2hAP , P Bi + kP Bk2 ⇒
−→ −−→
CP · c2 = CP · p + CP · P B 2 + 2CP · hAP , P Bi

13