Traditii si obiceiuri de Paste din Moldova

Sărbătoarea Învierii Domnului este păstrată cu stricteţe în Moldova, unde

tradiţiile şi obiceiurile sunt transmise din generaţie în generaţie.

Un element central al acestor sărbători Pascale la moldoveni îl reprezintă pasca.

Gospodinele fac pasca dis de dimineaţă, după care o duc la Biserica pentru a fi
sfinţită în noaptea de Înviere. Dimineaţa,
credincioşii mănâncă din sfânta pască în loc
de anafură sau cunoscutul paşti.

Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în

noaptea de Înviere pe lângă slujba în care se
cânta „Hristos a Înviat”, credincioşii
marchează momentul cu împuşcături sau
pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele
rele.

Tot în această noapte, fetele nemăritate merg

la biserică şi spală clopotniţa cu apă
neîncepută, iar dimineaţă se spală cu ea pe
faţă pentru a fi îndrăgite de băieţi neînsuraţi
din sat.

Potrivit tradiţiei, baieţii care nutresc sentimente pentru fetele nemăritate trebuie
sa meargă la casele lor şi să le ofere un ou roşu.

În Câmpulung Moldovenesc, oamenii se strâng dis-de-dimineaţă în curtea

Bisericii, se aşează în formă de cerc, purtând lumânări aprinse în mână şi
aşteaptă venirea preotului pentru a le sfinţii bucatele din coşul pascal.

Fiecare credincios are câte un coş pregătit după orânduiala strămoşilor. Coşul
este acoperit cu un prosop ţesut cu modele specific zonei, iar în el sunt aşezate
pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: seminţe de mac, sare,
zahăr, făină, ceapă şi usturoi.

Seminţele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie
păstrată peste an pentru a aduce belşug, zahărul este folosit la vitele bolnave, se
spune că are puteri miraculoase, făina pentru ca rodul grâului să fie bogat, iar
ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor. Deasupra acestei
farfurii se aşează pasca, şunca, brânza, bani, flori, sfeclă roşie cu hrean şi
bineînţeles ouăle roşii.

După sfinţirea coşului pascal, ritualul de Paşti se continuă în familie.