I.

CONCEPTE DE BAZĂ

1. Populația statistică
a) Populația statistică = mulțimea elementelor simple sau complexe, de aceeași natură, care au
una sau mai multe însușiri esențiale comune, proprii elementelor cât și populației privită ca
un tot unitar.

Exemple de populații statistice :

• mulțimea persoanelor dintr-o anumită țară (localitate, zonă etc.) în anul t
• mulțimea gospodăriilor din România, la momentul t
• mulțimea consumatorilor unui produs
• mulțimea societăților producătoare sau concurente ale unui produs
• mulțimea societăților distribuitoare
• angajații unei societăți
• localitățile unei țări
• organizații profesionale

b) Unitatea statistică

Unitatea statistică = elementul component, al populației statistice, asupra căruia se va efectua

nemijlocit observarea.

În exemplele de mai sus unitățile statistice sunt : persoana, gospodăria, consumatorul, societatea
producătoare sau concurentă, societatea distribuitoare, angajatul.

c) Volumul populației

Volumul populației = numărul unităților statistice care alcătuiesc populația statistică. Acesta
poate fi finit sau infinit, în funcție de tipul populației care poate fi la fel finită sau infinită.

d) Eșantionul

Eșantionul = o submulțime a unei populații statistice, constituită după criterii bine stabilite.
 2. Variabila statistică

Variabila statistică = o însușire sau o trăsătură comună tuturor unităților unei populații
Se notează cu majusculele de la sfârșitul alfabetului, X, Y, Z etc.
Fie X o variabilă statistică oarecare, atunci cu x1, x2, ..., xR se vor nota stările variabilei respective.

Clasificare :

a) după natura lor variabilele statistice pot fi:

• exprimă un atribut sau însuşire esenţială

variabilă atributivă unităţilor populaţiei alta, decât timpul sau spaţiul
• ne arată timpul în care au luat fiinţă unităţile
variabilă de timp populaţiei sau perioada de timp în care au
existat (exista);
variabilă de • ne arată spaţiul în care există sau au luat
spațiu naştere unităţile populaţiei

b) după modul de exprimare a stărilor deosebim:

variabilă cantitativă (metrică)

• este variabila ale cărei stări se exprimă prin valori numerice
• sunt de 2 tipuri: de interval şi de raport.

variabilă calitativă
• este variabila ale cărei stări se exprimă prin cuvinte sau coduri, care desemnează apartenenta
unitatii la una dintre categoriile scalei de masurare.
• poate fi:
• nominală : dacă stările se exprimă prin cuvinte, între cuvinte existând o ordine întâmplătoare
• ordinală : stările se exprimă prin cuvinte sau coduri ordonate după anumite reguli
 c) după modul de variaţie variabila numerica poate fi:

• este acea variabilă care, în intervalul

său de definiţie înregistrează cel mult
variabilă discretă
valori raţionale(numere întregi), variaţia
are loc în salturi.

• este acea variabilă care poate lua orice

variabilă continuă valoare reală din intervalul său de
variaţie

d) după numărul de valori (sau a variantelor de răspuns) poate fi:

• este variabila care admite două stari de tipul da-nu,

variabilă binară
prezent-absent, consumator-nonconsumator etc

• sunt celelalte variabile ce nu posedă proprietăţile

variabile nealternative
variabilelor binare

e) după scala de măsurare folosită variabilele pot fi:

este o variabila calitativă care poate lua un număr

finit de stări exprimate prin cuvinte.
De exemplu: marca unui produs (marca x, marca y,
marca z), ocupația (manager, economist, inginer,
profesor etc)

nominală

este o variabilă numerică ale căror este o variabilă calitativă ale căror
valori au o origine bine definită, între stări sunt ordonate, dar nu se poate
stările variabilei se pot calcula defini distanța
dintre oricare două stări.
rapoarte. De fapt este variabila
numerică în adevăratul sens,
raport Variabilă ordinală
De exemplu: cât de mulțumiți sunteți
putându-se efectua toate operațiile de un serviciu (foarte
statistico-matematice. mulțumit/mulțumit/indiferent/nemulțu
De exemplu: salariul angajaților, cifra mit/foarte nemulțumit), cum apreciați
de afaceri a firmelor etc. calitatea unui produs etc

interval

este o variabilă numerică ale căror valori au o origine definită convențional.

De exemplu sunt scalele de măsurare de tip Likert(1-min, 5-max sau alte de tipul de la
1 la 7 sau -2 la +2). De asemenea sunt variabilele ale căror stări sunt de forma
intervalelor (15-20;21-30;31-40)
 II. SERIA STATISTICĂ

Seria statistică = o construcţie care redă fie distribuţia unei populaţii în raport cu una sau mai multe
variabile, fie variaţia unei mărimi în timp, în spaţiu sau de la o categorie la alta.

1. Seria statistică de frecvență

Fie o serie statistică unidimensională având la bază variabila X:

Ni – frecvența absolută
Fie seria X formată cu frecvențele relative, de forma:

Formule:
SAU

fi – ne arată ponderea unităților din populație care au înregistrat pentru variabila X starea xi
Serie formată cu frecvențe absolute cumulate:

Serie formată cu frecvențe relative cumulate:

FN(xi) – exprimă ponderea unității populației studiate pentru care variabila a înregistrat valori ce nu
depășesc valoarea xi

2. Seria statistică de frecvențe bidimensionale

Nij - reprezintă numărul de unităţi pentru care, variabila X înregistrează starea xj şi variabila Y
înregistrează starea yi

Ni. - numărul de unităţi pentru care Y = yi, indiferent de nivelul înregistrat de variabila X

N.j - numărul de unităţi pentru care X = xj, indiferent de nivelul înregistrat de variabila Y

N – numărul total de unități analizate

Din seria bidimensională de pot extrage serii unidimensionale și unidimensionale condiționate:

Se poate elabora distribuție bidimensională formată cu frecvențe relative:

 3. Seria statistică de variație

Seria statistică de variație = redă variaţia unei mărimi, în timp, în spaţiu sau de la o categorie la alta

Indicatorul de nivel (Y) este o mărime ce reflectă nivelul unui fenomen analizat.
De exemplu: producția diferitelor produse, veniturile populației, cheltuielile totale ale unei firme,
suprafața cultivată cu principalele culturi, cantitatea de marfă transportată, volumul exportului,
volumul importului etc.
Diferența absolută a unei mărimi ( ∆𝐘 ) exprimă diferența dintre nivelul cercetat și nivelul bază de
comparație al mărimii analizate. Se exprimă în aceeași unitate de măsură în care este cuantificat
fenomenul analizat și ne arată cu cât s-a modificat acesta de la un nivel la altul.
Indicele statistic al unei mărimi ( IY ) exprimă raportul dintre nivelul cercetat și nivelul bază de
comparație al mărimii analizate. Ne arată de câte ori se modifică acea mărime, de la un nivel la
altul. În cazul seriilor cronologice interpretăm în sensul în care o mărime crește sau scade de la un
moment la altul, iar în cazul seriilor teritoriale interpretăm în sensul că o mărime ce caracterizează
un spațiu e mai mare sau mai mică decât mărimea analizată aferentă altui spațiu.
Diferența relativă a unei mărimi ( RY ) exprimă raportul dintre diferența absolută a mărimii
respective și nivelul bază de comparație al acesteia. Ne arată cu cât la sută se modifică mărimea de
la un nivel la altul.
Indicatorul relativ de intensitate (d) se definește ca raport între doi indicatori de nivel de natură
diferită și arată gradul de răspândire a fenomenului cuantificat de indicatorul de la numărător în
raport cu fenomenul cuantificat de indicatorul de la numitor.
De exemplu: producția diferitelor culturi / ha, densitatea populației, producţia principalelor produse
/ locuitor, rata șomajului, productivitatea angajaţilor etc.

4. Seriile cronologice

Seria cronologică = reflectă evoluţia în timp a unei mărimi

Seria cronologică de intervale = o serie de observaţii ordonate în timp exprimând fluxuri. De exemplu:
născuţii vii, divorţurile, decesele, producţia diferitelor culturi sau produse, venituri, cheltuieli, producţia
industrială, agricolă, exportul, importul etc.

Fie o serie cronologică de intervale ce reflectă evoluția în timp a nivelului mărimii Y:

 5. Seria statistică de spațiu (teritorială)

Seria statistică de spațiu = o construcţie statistică ce reflectă variaţia în spaţiu a unei mărimi
La baza seriei de spaţiu se găsesc atât mărimi absolute (indicator de nivel, diferenţa absolută), cât şi
mărimi relative (indicator relativ de intensitate, indicele statistic, diferenţa relativă şi greutate
specifică).

Fie seria statistică Z, de forma următoare:

Si – este o stare a variabilei ce exprimă spațiul

Z(i) – este o mărime ( indicator de nivel sau relativ de spațiu )
Se pot deduce următoarele serii formate cu :
• Diferențe absolute cu bază fixă

• Indicii statistici cu bază fixă

• Diferențe relative cu bază fixă

 III. REPREZENTĂRI GRAFICE
ELEMENTELE UNUI GRAFIC:

trebuie să fie scurt, clar și semnificativ pentru

conținutul fenomenului reliefat prin seria considerată.

Titlul
se folosește pentru a explicita graficului
reunește mulțimea
folosirea semnelor, culorilor
tuturor punctelor
sau diverselor hașuri folosite în
scara de cotate (valorile
graficul în cauză, se plasează legenda
reprezentare variabilelor x si y
înafara graficului, în colțul din
reprezentate in
stânga sau dreapta jos.
grafic)
Elelmentele unui
grafic
permite identificarea cu
trebuie să fie scurtă și uşurinţă în plan sau în
semnificativă și plasată cât rețeaua spaţiu a punctelor
inscripția graficului
mai bine în raport cu corespunzătoare valorilor
elementul din grafic pe care îl înregistrate de variabilele
explicitează Semnele în cauză. Sistemul axelor
convenționale rectangulare (în plan sau
spaţiu) constituie cele
mai uzuale reţele în
reprezentarea grafică a
se pot materializa într-o reprezentare grafică seriilor statistice.
prin inscripții, fie printr-o legendă.

1. Histograma

Histograma = graficul specific seriilor care au la bază o variabilă continuă (de intervale)
se construiește într-un sistem de axe rectangulare după cum urmează:
• pe abscisă se trec intervalele de variaţie
• pe ordonată se trasează scara frecvențelor
Pentru fiecare interval de variaţie a seriei (xi-1 – xi) se construiește un dreptunghi a cărui bază este
chiar lungimea intervalului, iar cealaltă latură se determină din condiția proporționalității ariei
dreptunghiului cu mărimea indicatorului în clasa respectivă
 2. Poligonul frecvențelor

Poligonul frecvențelor = o reprezentare grafică a seriilor statistice având la bază o variabilă

atributivă cantitativă continuă și formată cu frecvențe absolute sau relative,
simple sau cumulate
se obține unind prin segmente de dreaptă mijloacele laturilor superioare ale dreptunghiurilor, din care
este alcătuită histograma
3. Diagramele de structură
Cercul de structură
Se construieşte un cerc de rază
oarecare a cărei suprafaţă se
consideră că reprezintă
volumul întregii populaţii în
cauză
Diagramele prin benzi
utilizează benzile (barele), pentru a
reprezenta distribuţiaunei populaţii
în raport cu o variabilă cantitativă
discretă sau calitativă
Norul statistic
constituie o modalitate de reprezentare
grafică a seriilor atributive de repartiţie
bidimensionale. În sistemul de axe
rectangulare xOy se marchează toate
punctele de coordonate (xj, yi );
Semicercul de structură
Construcţia acestuia este asemănătoare
cu a cercului de structură, cu acercului
de structură
Boxplot-ul
un grafic complex, nonprametric, care arată
nu doar împărțirea unui eșantion sau a unei
populații în funcție de o variabilă, ci permite
și evaluarea altor caracteristici ale
distribuției, cum ar fi, spre exemplu, gradul
de împrăștiere și asimetria
Cronograma
categorie foarte importantă de serii o
constituie seriile cronologice, a căror
reprezentare grafică se realizează prin
cronograme
 IV. PARAMETRII DISTRIBUȚIILOR

Parametrii tendinței centrale

1. Valoarea medie
- NOTAȚIE:

Media aritmetică Media geometrică Media armonică

•populația este reprezntată •populația este reprezntată •populația este reprezntată sub
sub formă de listă de sub formă de listă de formă de listă de observații:
observații: observații:

•populația statistică are la

•populația statistică are la bază bază o variabilă discretă: •populația statistică are la bază
o variabilă discretă: o variabilă discretă:

•media geometrică ponderată

exprimată cu frecvențe
•seria de repartiție este relative:
formată cu frecvențe relative •media armonică ponderată
 2. Valoarea medie
NOTAȚIE :

- împarte repartiția în 2 părți egale.

- SE ORDONEAZĂ VALORILE CRESCĂTOR

N-
impar

RANGUL
N-par

Pentru o variabilă continuă:

- calcularea valorii medii va permite aflarea intervalului in care se află valoarea medie, numit
INTERVAL MEDIAN
- se cumulează frecvențele absolute până când este respectată inegalitatea
 3. Valoarea modală
NOTAȚIE :
- reprezintă aceea valoare a variabilei X căreia îi corespunde frecvenţa cea mai mare

- pentru o serie de repartiție discrete de forma:

=>valoarea modală va fi acea valoare a variabilei X pentru care frecvența este cea mai mare

Parametrii de structură

Parametrii statistici, în forma cea mai generală, folosiţi în caracterizarea structurii unei populaţii
poartă denumirea de valori quantile.
Valorile quantile ale unei serii de repartiţie unidimensionale sunt acele mărimi înregistrate de variabila
X, care împart seria în n părţi egale
Se vor calcula n-1 quantile.

Pentru o serie oarecare quartila de ordin p poate fi definită astfel:

p – arată a cât a quantilă este calculată,

n – arată numărul de părți în care este împărțită
populaţia
N – volumul populației

Fie o serie de repartiție, care are la bază o variabilă X discretă, de următoarea formă:

- se determină RANGUL acestei variabile

 p*N-
divide
cu n

DACA
p*N- nu
divide
cu n

În cazul seriilor care au la bază o variabilă continuă, se determină intervalele cărora aparțin
quantilele

- Se calculează rangul

- Se poate identifica intervalul quartilei

 Parametrii de variație
Parametrii variației se pot calcula atât sub formă absolută cât și relativă, şi măsoară împrăștierea
valorilor unei variabile cantitative față de valoarea medie sau valoarea mediană. Ca urmare, în
funcție de elementul de referință folosit în măsurarea variației, deosebim:
- parametrii variației în raport cu valoarea medie;
- parametrii variației în raport cu valoarea mediană.

1. Parametrii variației în raport cu valoarea medie

Amplitudinea/Varianța maximă

- se notează cu W

- amplitudinea sub formă relativă Varianța maximă și varianța minimă

față de valoarea medie

Abaterea medie liniară -varianța maximă

-se notează cu

- varianța minimă
C
- se particularizează în:

Parametrii - exprimarea parametrilor sub formă

- pentru o serie discretă formată cu variației în relativă:
frecvențe absolute: raport cu
valoarea medie

- pentru o variabilă continuă

Abaterea medie pătratică

- abaterea medie pătratică

- dispersia/varianța

- daca variabila este discretă

-Coeficientul simplu de variație

- daca seria este formată din frecvențe

- Coeficientul lui Pearson

2. Parametrii variației în raport cu valoarea mediană

Abaterea interquartilă
- este media aritmetică simplă a segmentelor Me – Q1 şi Q3 – Me,

- forma relativă:
(coef de variație
Interquartilic)

Abaterea interdecilă
- se notează cu D

- forma relativă:
(coef de variație
Interdecilic)
PARAMETRII CONCENTRĂRII

Indicele Hirschman-Herfindhal
- Acest parametru se calculează ca și sumă a pătratelor ponderilor tuturor
componentelor unei populații statistice

- forma relativă:

0<=Er<=1
Er se apropie de 1 => atunci populaţia respectivă este caracterizată de un grad
înalt de concentrare;
Er se apropie de 0 => populaţia în cauză se caracterizează printr-o
concentrare
minimă.

PARAMETRII FORMEI

Parametrii Asimetriei ( Coeficientul lui

Fisher)
-
Parametrii Boltirii
 - gradul de boltire:

- coeficientul boltirii (exces):

dacă B4’=0 => excesul este nul

α 3 = 0 => seria este simetrică dacă B4’>0 =>curbă leptokurtică
α 3 > 0 => seria prezintă o asimetrie pozitivă dacă B4’<0 => curbăplatikurtică
α 3 < 0 => seria prezintă o asimetrie negativă
 V. ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE VARIABILE

Legătura statistică
- Se mai numește şi
Legătura nulă
stocastică sau probabilistă
Semnifică lipsa oricărei
- Fiecărei valori xi a
legături între două sau mai
variabilei X îi corespunde o Clasificarea multe fenomene sau
distribuție de valori ale legăturilor variabile care cuantifică
variabilei Y.
- Matematic, o astfel de
dintre variabile fenomenele  cov(x, y) = 0.
legătură se exprimă sub
forma y =f (x) + E, unde am
notat prin E componenta
aliatoare reziduală

Legătura deterministă
spunem că între variabilele
X şi Y există o legătură
deterministă dacă unei
valori a lui X îi corespunde o
singură valoare a lui Y.

• Variabila efect, cea pe care dorim să o explicăm prin intermediul altor factori se
numește variabilă endogenă (sau explicată sau dependentă) și obișnuim să o notăm
cu Y
• Factorii de influență (cei cuantificabili), variabilele prin care explicităm fenomenul,
se numesc variabile exogene (sau explicative sau factoriale). Obișnuim să le notăm
cu X , X ,..., Xn
• Variabilele care au influență asupra fenomenului cercetat, a variabilei endogene,
dar care nu pot fi identificate sau cuantificate, se grupează sub forma unei variabile
reziduale, notată cu 𝜺
Analiza legăturilor pentru variabilele cantitative

1. Regula de adunare a varianțelor

• regula de adunare a varianțelor ne permite să estimăm cât din varianța unei variabile
Y se datorează unui factor (de ex X) și cât celorlalți factori.

• <=>

VARIANȚA VARIANȚA VARIANȚA VARIANȚA VARIANȚA VARIANȚA

TOTALĂ EXPLICITĂ REZIDUALĂ TOTALĂ EXPLICITĂ REZIDUALĂ

2. Raportul de corelație
• folosim varianţa explicită ca o mărime absolută a intensităţii legăturii dintre X şi Y şi
ponderea varianţei explicite în varianţa totală ca o mărime relativă

• <=>

Formularea unor ipoteze cu privire la forma matematică a legăturii

• primă etapă în acest demers este formularea unei ipoteze cât mai verosimile
cu privire la forma legăturii.
• în acest scop, pe baza tabelului de corelație construim norul statistic și linia
poligonală a mediilor condiționate ale variabilei dependente.

•
Funcția de regresie poate avea diferite expresii matematice. Vom da în cele ce
urmează câteva exemple, însoțite de forme posibile ale norilor de puncte
corespunzătoare:
Particularizarea calculului coeficienților de regresie liniară pentru un
model liniar simplu
În ipoteza în care legătura dintre Y și factorii săi de influență X1 , X2 ,..., Xn este
liniară, ecuația de regresie va fi de forma:

Pentru cazul unui singur factor X1 , ecuația de regresie se scrie:

VI. ESTIMAREA COEFICIENȚILOR FUNCȚIEI DE REGRESIE
 Analiza reprezentativității funcției de regresie

Pentru orice formă a funcţiei de regresie şi orice număr de variabile explicative, folosim
notaţiile:

Descompunerea varianței totale a lui Y în raport cu regresia este:

- Varianța totală:

- varianța reziduală

- Varianța explicită:
Raportul de determinare:

Coeficientul de corelație liniară Pearson:

- formula obținută prin aplicarea metodei celor mai mici pătrate:

Analiza statistică a legăturilor pentru variabile calitative

• Un prim instrument ce ne stă la îndemână este tabelul de corelaţie, un table cu două intrări,
reprezentând o repartiţie bidimensională.

• Urmărim dacă frecvenţele absolute ij N iau valori apropiate în tot tabelul, caz în care nu există
legătură între variabilele X şi Y,
Calcularea frecvențelor teoretice:

Coeficientul de asociere (contingență) a lui Pearson

Gradul de asociere sau intensitatea legăturii dintre variabilele
ordinale

• Variabilele ordinale sunt tot variabile calitative, dar ale căror stări sunt ierarhizabile

1. Coeficientul de corelație a rangurilor al lui Kendall

!!! pentru a putea utiliza acest indicator toate unităţile populaţiei trebuie să poată fi
ordonate în raport cu variabilele pentru care cercetăm intensitatea legăturii

• pentru fiecare variabilă, rangurile vor fi primele n numere naturale.

• Vom începe prezentarea corelaţiei simple, între două variabile X şi Y

1. Coeficientul de corelație a rangurilor al lui Kendall

• În situaţia contrară, în care legătura este inversă şi de intensitate maximă

• Pentru a putea construi coeficientul, vom defini mai întâi indicatorul de

concordanţă (P) şi respectiv indicatorul de discordanţă (Q).
 2. Coeficientul de concordanță multiplă a rangurilor al lui Kendall

• Trecem acum la cazul mai general, cu m variabile, pentru o populaţie de volum

n.
• defineşte tot pe baza tabelului rangurilor, considerând următorul sistem de
numere

• coeficientul de concordanţă multiplă a rangurilor al lui Kendall se defineşte

astfel
3. Coeficientul de corelație a rangurilor a lui Spearman
 VII. ANALIZA ȘI PREVIZIUNEA SERIILOR DE TIMP

• Seria de timp (sau seria cronologică) = o secvență de observații asupra unei variabile
ordonate cronologic, după parametrul timp
• Aceasta este prezentată sub forma:

▪ T este momentul
▪ Yt este valoarea observată la momentul t

1. Prezentarea grafică
Cronograma =

▪ graficul specific seriilor de timp

▪ se trasează într-un sistem de axe ortogonale, coordonate carteziene uzuale
(scară aritmetică, liniară) sau semilogaritmice (scară semilogaritmică),
respectiv în sistem de coordonate polare (pentru date cu sezonalitate)
▪ în sistemul de axe ortogonale, pe axa OX se reprezintă timpul t iar pe OY
valoarea corespunzătoare a variabilei yt
▪ se obţine prin unirea punctelor corespunzătoare pentru două observaţii
successive
2. Componentele unei serii de timp
- modelul clasic de descompunere al seriei de timp este de regulă considerat ca fiind :

- T – tendința
- C- componenta ciclică
- S- componenta sezonieră I – componenta aleatoare
 Tendința = redă modificările
persistente, pe termen lung, in
nivelul variabilei
Tendința

Componenta neregulată = Componenta

efectul acțiunii asupra lui Y a unei
multitudini de factori ce determină
abateri, pe termen scurt, de la
componentele sistematice; are
comportamentul unei variabile
aleatoare Componenta
neregulată
ciclică
Componentele Componenta ciclică = este
seriei de timp observabilă analizând, ca și în cazul
tendinței, evoluția variabilei pe
termen lung (câteva decenii), și se
manifestă sub forma unor oscilații,
pe termen lung, în jurul tendinței

Componenta
sezonieră

Componenta sezonieră = se manifestă sub forma unor oscilații cu aspect de regularitate ce

acoperă o perioadă mai mică sau egală cu un an

- apare în principal datorită ritmului impus de schimbarea anotimpurilor dar și de activități

economice, respectiv sociale (sărbători, vacanțe, obiceiuri, tradiții, regularități în plata
salariilor, etc.)

3. Măsurarea acurateții previziunilor

. Prin compunerea valorilor previzionate pentru fiecare din cele patru componente se obţin
previziuni pentru Y (notate cu Y ˆ ), respectiv:

- pentru a măsura calitatea modeluli elaborat de a genera valori adecvate se utilizează indicatori
sintetici ai erorilor de previziune, cei mai frecvent întâlniţi fiind:
4. Estimarea tendinței prin funcții elementare
5. Estimarea parametrilor tendinței

6. Estimarea tendinței prin tehnici de netezire

 7. Analiza seriilor cu componentă sezonieră
Analiza seriilor cu componentă sezonieră, în cele ce urmează, implică următoarele
etape:
- calculul coeficienților/indicilor sezonalităţii;
- determinarea seriei desezonalizate
- analiza tendinței seriei desezonalizate;
- obținerea de previziuni, prin extrapolarea tendinței respectiv a componentei
sezoniere.

Modelul de descompunere. Perioada componentei sezoniere

- pentru stabilirea modelului de descompunere (aditiv sau multiplicativ) este indicat a
se analiza cronograma seriei
- în general, este adecvat un model aditiv atunci când amplitudinea oscilațiilor este
aproximativ constantă în timp, respectiv multiplicativ dacă amplitudinea oscilațiilor
crește pe fondul unei tendințe de creștere sau scade pe fondul unei tendințe de
scădere
Aplicarea mediilor mobile pentru desezonalizare
Metoda comparării cu mediile mobile

Previziuni pentru variabilele cu sezonalitate

Seria desezonalizată
- se obţine prin extragerea componentei sezoniere din date, respectiv:

Componenta aleatoare
- se deduce în consecinţă, ţinând seama de forma modelului:
 VIII. INDICATORII SPECIFICI SERIILOR DE TIMP
- Considerăm o seria cronologică, ce redă evoluţia variabilei Y:

- se calculează ca diferenţă dintre nivelul variabilei în

perioada t şi cel din perioada de comparaţie j

Diferența
absolută

Indicatori
absoluți și
- se calculează ca raport
indicatori dintre nivelul variabilei în
Diferența
relativă
relativi Indicele
perioada t şi cel din perioada
de referinţă j
(ritm)
 Indicele
mediu

Indicatorii
medii
diferența
Ritmul
absolută
mediu
medie

Previziuni utilizând indicatorii medii

 IX. INDICII STATISTICI

Indici elementari/ individuali

- măsoară variaţia unei
Indici sintetici/ de grup
mărimi relativ la o singură
unitate statistică a - măsoară variaţia unei mărimi
populaţiei. De exemplu, relativ la două sau mai multe
După numărul
pentru mărimea Z = x∙y, unităţi ale populaţiei
de unități la
avem care se referă

Reversibilitatea

Identitatea (reflexivitatea)
Circularitatea
Indicele variației integrale
Indicii factoriali

INDICII DE TIP LASPEYRES

- au fost definiți conform unei mărimi care reprezintă valoarea

=> INDICELE FACTORIAL AL PRETURILOR

=> INDICELE VOLUMULUI FIZIC

- pentru f cu mai mulți factori

INDICII DE TIP PAASCHE

=> INDICELE VOLUMULUI FIZIC

- pentru f cu mai mulți factori

INDICII DE TIP FISHER