4.

METODE
PARAMETRICE -
CORELAȚIA
 Indicatorii sintetici ai corelației
- covarianța

  x  x y  y
i 1
i i
cov (x,y) =
n
 - coeficientul de corelație liniară
simplă

n
 n  n 
n   xi y i     x i    y i 
i 1  i 1   i 1 
r=
 n  n 
2
  n  n

2

n xi2    xi   * n  y i    y i  
2

 i 1  i 1    i 1  i 1  
- raportul de corelație

 y 
n 2

i real
 yi teoretic
i 1
R = 1
 y 
n 2

i real
y
i 1
 SERIILE
CRONOLOGICE
 1. CONCEPTUL DE
SERIE CRONOLOGICĂ
ŞI INDICATORII
UTILIZAŢI ÎN
ANALIZA ACESTEIA
“Seriile cronologice se mai numesc şi
serii "de timp" deoarece descriu
evoluţia unui fenomen sau proces în
timp.”
Există două tipuri de serii cronologice:

"de
"de momente"
momente" ("integrale„)
("integrale„) ► ► conţin
conţin
variabile
variabile de stoc, a căror valoare se
de stoc, a căror valoare se referă
referă la
la -- "de
"de intervale"
intervale" ("diferenţiale„
("diferenţiale„ sau
sau
momente de timp diferite (ex: stocurile
momente de timp diferite (ex: stocurile de de
"cumulative„)
"cumulative„) ► ► conţin
conţin variabile
variabile de
de flux,
flux, aa
mărfuri
mărfuri ale
ale unei
unei firme);
firme); însumarea
însumarea căror valoare se referă la intervale (perioade)
căror valoare se referă la intervale (perioade)
variabilelor
variabilelor unei astfel de serii nu
unei astfel de serii nu are
are sens
sens de
de timp
timp diferite
diferite şi
şi care
care sese modifică
modifică continuu
continuu
statistic
statistic deoarece valorile din momente de
deoarece valorile din momente de (ex: cheltuielile zilnice ale unei firme)
(ex: cheltuielile zilnice ale unei firme)
timp diferite conţin, în general, valorile
timp diferite conţin, în general, valorile
variabilei
variabilei de
de stoc
stoc din
din momentele
momentele anterioare
anterioare
Termenii seriilor cronologice trebuie să
respecte anumite condiţii:

- omogenitatea termenilor ► să nu existe diferenţe prea mari între

valorile termenilor - dispersia să fie minimă-, iar fenomenele să fie de
aceeaşi natură;

- aplicarea aceleiaşi metode de calcul a valorii indicatorului în

diferitele momente / perioade de timp;

- interdependenţa termenilor ► o valoare a unui termen depinde

de una sau mai multe valori anterioare, înregistrate de variabilă în
momentele / perioadel

- comparabilitatea termenilor din punctul de vedere al conţinutului şi

metodei de calcul; este asigurată întotdeauna când se îndeplineşte
condiţia de omogenitate.
Fiecare termen din seria cronologică se compune din
trei elemente:

tendinţa
tendinţa centrală
centrală
(trendul)
(trendul) = variaţiile
= variaţiile
sistematice,
sistematice, sub influenţa
sub influenţa
factorilor care acţionează
factorilor care acţionează
pe
pe tremen
tremen lung
lung

oscilaţiile periodice = abaterile întâmplătoare =

influenţa factorilor sociali influenţa factorilor
sau naturali-climatici şi accidentali, care nu pot fi
care se repetă după o prevăzuţi şi care apar
anumită perioadă de timp spontan
2. INDICATORII
ABSOLUŢI
Indicatorii absoluţi totalizatori ► se pot
calcula numai pentru seriile de intrevale,
unde are sens însumarea valorilor variabile
înregistrate pe perioade diferite.

i 1
yi = y1 + y2 + ... + yn
Modificarea absolută, "Δ„ ► se poate
calcula în fiecare perioadă / moment de
timp, ca diferenţă între două valori
diferite ale variabilei şi se măsoară în
unitatea de măsură a acesteia.
 Modificarea absolută cu bază fixă, "Δt/1„

t/1 = yt - y1

Modificarea absolută cu bază în lanț, "Δt/t-1„

t/t-1 = yt - yt-1
3. INDICATORII
RELATIVI
Indicii ► se calculează ca raport între
doi termeni ai seriei, deci între două
valori diferite ale aceluiaşi indicator.
Se măsoară în unităţi sau, mai des, în
procente.
 Indicii cu bază fixă, „It/1„

yt
It/1 =
y1

Indicii cu bază în lanț, „It/t-1„

yt
It/t-1 =
yt1
Ritmul de dinamică

R % = I % - 100 %

sau

R=I-1
 Valoarea absolută a unui procent din ritmul
de dinamică:


A=
R
4. INDICATORII
MEDII
 Media aritmetică simplă
n

 i 1
y ti
y 
n

Media cronologică simplă și/sau ponderată:

y1 y
 y 2 ....... y n 1  n
2 2
y
n 1

y1  y 2 y2  y3 yn 1  y n
t1  t 2 ..... t n 1
2 2 2
y
t1  t 2 .... t n 1
Modificarea medie absolută
n

 2 /1   3/ 2 ...  n / n 1 
i 2
t / t 1
y n  y1
   
n 1 n 1 n 1

Indicele mediu
yn
I  n 1 I 2 /1 * I 3/ 2 *...* I n / n 1  n 1
y1

Ritmul mediu de modificare

R%  I %  100%
sau
R  I 1
5. PRELUCRAREA
SERIILOR
CRONOOGICE
5.1. METODE
MECANICE
 Metoda mediilor mobile ► termenii reali din serie se
înlocuiesc cu medii parţiale, calculate dintr-un
număr prestabilit de termeni succesivi ai seriei;
Metoda sporului mediu

yt = y1 + (t-1) 
Metoda indicelui mediu


yt = y1* I
5.2. METODE
ANALITICE
Pentru o funcţie de tip liniar:

y=a+bt

n n
n a + b i 1
ti = i 1
yi
n n n
a 
i 1
ti + b 
i 1
ti 2 = 
i 1
ti yi
Pentru o funcţie parabolică de gradul doi:

y = a + b t + c t2
n n n
n a+b 
i 1
ti + c 
i 1
2
ti = i 1
yi
n n n n
a 
i 1
ti + b 
i 1
ti 2 + c 
i 1
ti3 = 
i 1
t i yi
n n n n
a 
i 1
ti 2 + b  i 1
t i3 + c  i 1
t i4 =  i 1
ti2 yi
Pentru o funcţie exponențială:

y = a bt

n n
n lg a + (lg b)  ti =  lg yi
i 1 i 1
n n n
(lg a)  ti + (lg b)  ti 2 =  ti lg yi
i 1 i 1 i 1
 6. INTERPOLAREA
ȘI EXTRAPOLAREA
Interpolarea = estimarea unora dintre termenii unei
serii cronologice atunci când nu se cunosc date din
interiorul seriei.

yk = y1 + (k-1) 

k1
yk = y1* I
Extrapolarea = calcularea valorilor viitoare
ale unei variabile, considerând că în viitor se
vor menţine aceleaşi condiţii ca şi până în
prezent.
Se poate face
- pe baza sporului mediu sau a indicelui
mediu, similar cu procedeul utilizat la
interpolare,
-pe baza ecuaţiei matematice care descrie
evoluţia în timp a lui "y", crescându-l pe "t"
cu + 1 pentru fiecare din anii următori
ultimului an al seriei.
 SERIILE
TERITORIALE ȘI
TRĂSĂTURILE
ACESTORA
Seriile teritoriale ("serii de spaţiu„) =
variaţia în teritoriu a unui fenomen sau
proces.

Pot cuprinde date înregistrate la nivelul

diviziunilor teritorial - administrative ale
unei ţări sau, pe plan internaţional, la nivelul
mai multor economii naţionale sau chiar
continente.
► Seriile teritoriale se referă la colectivităţi
formate numai din unităţi statistice
complexe.

Valorile variabilelor analizate la nivelul

unităţii teritorial - administrative, ţării sau
continentului sunt obţinute prin agregarea
valorilor individuale corespunzătoare
unităţilor statistice simple componente.
Termenii seriilor teritoriale trebuie să
respecte anumite condiţii:

- omogenitatea termenilor ► toţi termenii trebuie să aibă acelaşi conţinut, sferă

de cuprindere şi aceeaşi metodologie de calcul;

- simultaneitatea termenilor ► toate datele înregistrate la nivelul unităţilor

componente trebuie să se refere la acelaşi moment sau aceeaşi perioadă de
timp;

- independenţa termenilor, ► valoarea indicatorului înregistrată la nivelul

unei unităţi a seriei nu depinde de valorile înregistrate la nivelul celorlalte
unităţi,;

- variabilitatea termenilor, atât în funcţie de factorii esenţiali, importanţi pentru

evoluţia variabilei analizate, cât şi de factorii întâmplători, care determină
variaţii de la o unitate teritorială la alta.