I.

CONSTITUIREA ŞI
DEZVOLTAREA STATISTICII
CA ŞTIINŢĂ
 1. Etapele
constituirii
statisticii ca ştiinţă
„Statistica" are ca obiect de studiu
fenomenele şi procesele din natură,
teghnologie şi societate, relevând
aspectele cantitativ - numerice ale
acestora, corelate cu aspectele de ordin
calitativ.
 structurile
existente

modul
factorii de
specific de
influenţă
organizare

descrierea
completă a
fenomenelor şi
proceselor

Factorii de influență acţionează diferit şi

înregistrează modificări permanente în timp şi
spaţiu.
Etapele constituirii statisticii ca știință

1. Perioada formării şi consolidării statelor lumii ► până în sec. XVI. Statistica - numai caracter practic (recensămintele
pentru înregistrarea populaţiei, a terenurilor şi produselor agricole, a consumului).

2. Primele teorii statistice în secolele XVI – XVII ► ia naştere şi se dezvoltă statistica descriptivă (analiză empirică,
în principal pentru observarea unor aspecte legate de situaţia statelor naţionale. Duce, în sec XVIII la adoptarea la
nivel naţional a unui sistem oficial de statistică, pentru descrierea aspectelor vieţii economico - sociale.

3. Apariţia ştiinţei denumită "statistică„ (lucrarea "Aritmetica politică" (1690), William Petty - părintele
statisticii moderne ► determinarea unor legităţi în evoluţia fenomenelor şi proceselor observate, formularea de
concluzii general valabile prin generalizarea unui număr mare de cazuri individuale. Majoritatea metodelor
utilizate în această perioadă sunt empirice.

4. Dezvoltarea statisticii matematice (sec. XVIII şi XIX) ► utilizarea unui aparat matematic din ce în ce mai
sofisticat în analiza fenomenelor şi proceselor social - economice. Sunt importante numai concluziile care se verifică
la nivel de medie, elementele generale ce pot fi valabile în majoritatea cazurilor studiate, făcând abstracţie de
particularităţile pe care le înregisterază fiecare caz individual.

5. Începe în sec. XX ► dezvoltarea statisticii într-un ritm deosebit de rapid, pe măsura perfecţionării metodelor de analiză şi
prelucrare, în paralel cu dezvoltarea tehnicii de calcul, a posibilităţilor de prelucrare automată a datelor, a programelor
utilizate pentru analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute. Apar numeroase discipline aflate în strânsă legătură cu
statistica,
2. Obiectul statisticii.
Noţiuni
fundamentale
utilizate în statistica
teoretică
Statistica = ştiinţa care studiază fenomenele
de masă, în cadrul cărora acţionează legile
statistice şi care sunt variabile în timp şi
spaţiu.

. Baron, E. Biji - coordonatori "Statistiă teoretică și economică", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
Statistica -studierea fenomenelor
care prezintă regularităţi în
evoluţie, care se produc într-un
număr mare de cazuri individuale.
Acestea = "fenomene de tip
colectiv" sau „fenomene de masă".
fenomene fenomene
tipice atipice

În funcţie de
numărul de cauze
care le influenţează
Legile statistice = legile tendenţiale de
producere a fenomenelor de masă ► se
verifică numai pe total, la nivelul
ansamblului, dar nu şi pentru fiecare caz în
parte.
Metodologia statisticii = totalitatea tehnicilor,
metodelor şi procedeelor utilizate în
cercetarea statistică, ce permit caracterizarea
fenomenelor de masă prin calcularea unor
indicatori, determinarea factorilor de
influenţă, a legăturilor dintre fenomene, a
tendinţelor de evoluţie ale acestora.
 unitate

cele mai
importante
colectivitate noţiuni utilizate dată
în statistică

caracteristică
(variabilă)
 variabilele
de spațiu
variabilele variabilele
de timp atributive

În funcţie de
conţinutul
lor
variabile cu variabile cu
variație variație
continuă discretă

După modul în care

se produce variaţia
Cantitative
Calitative
(numerice)

După modul
de exprimare
 Ordinale Cardinale
(punctul zero e (punctul zero e
dat în mod dat în mod
arbitrar) natural)

Variabilele
cantitative
 Ordinale Nominale
(pe mulțimea de (pe mulțimea de
valori se poate valori nu se poate
defini o relație de defini o relație de
ordine) ordine)

Variabilele
calitative
 variabile variabile
alternative nealternative

După
mulțimea de
valori pe care
le
înregistrează
Variabile Variabile
primare derivate

După natura
datelor
utilizate
 II. ETAPELE
CERCETĂRII
STATISTICE
1. Observarea
statistică
 scopul

obiectul timpul

Elementele
observării
statistice

programul locul

măsurile
organizatorice
A. Isaic-Maniu, C. Mitruţ, V. Voineagu, “Statistică”, Editura Universitară, Bucureşti, 2003
Observarea statistică = operaţiunea de
înregistrare a valorilor variabilelor
statistice la nivelul unităţilor componente
ale colectivităţii cercetate.

Se poate face prin

- înregistrare directă, la fiecare unitate
statistică
- interogare
- pe baza documentelor disponibile
Observarea
- totală
- parțială

Observarea
- curentă
- periodică
 recensământul

raportările observarea
statistice părții principale

Tipuri de
observare
statistică

sondajul monografia

ancheta