Alocarea în timp a resurselor

Tema 4
Obiective:
• Explicarea conceptelor de compunere şi
scontare, de valoare viitoare şi valoare
prezentă în economia financiară
• Explicarea modului în care aceste concepte
sunt aplicate în luarea deciziilor financiare
 Aspecte esenţiale
• Analizele financiare trebuie să fie însoțite de
actualizări ale valorilor, adică raportarea la un
unic moment de analiză, al tuturor valorilor
• conceptul de “Valoare în timp a banilor”
• tehnici de scontare a fluxurilor de numerar.

• Motivele pentru care o unitate monetară de

astăzi nu este egală cu una viitoare sau din trecut:
inflaţie, posibilitatea investirii, incertitudinea.
• Exista și preferința pentru prezent.
 Principiul oglinzii
”the mirror”
• cu cât obiectele reflectate în suprafața oglinzii
sunt mai îndepărtate cu atât ele se regăsesc
mai mici pe suprafața oglinzii – cu cat valorile
sunt mai indepartate in viitor cu atat ele sunt
mai mici , raportate in prezent.
 Actualizarea
• Termenul de „actualizare”, derivă din cuvântul
actual, prezent.
• Deciziile financiare presupun costuri şi
beneficii care sunt situate în momente diferite
de timp.
• Managerii trebuie să lucreze cu conceptul de
„valoare în timp a banilor” şi cu tehnici de
scontare a fluxurilor de numerar.
 Dobânda simplă și
compunerea/fructificarea valorilor
• procesul prin care o valoare prezentă se transforma într-o valoare
viitoare.
• Deși conceptul de dobândă, în limbajul comun, a fost cunoscut în
special în accepțiunea lui bancară, însă, în sens larg, dobânda
reprezintă măsura în care, folosită eficient, o unitate monetară are
capacitatea, într-o anumită perioadă de timp, să genereze un
rezultat, să fructifice.
• Factori de influenţă:
– rata doânzii/de fructificare a banilor şi
– perioada.
• Rata dobânzii reprezintă procentul de fructificare a unei unităţi
monetare prezente într-o anumită perioadă, în general un an.
• Fructificarea simplă:
Db  V0  i  n Vn  V0  (1  i  n)
Vn  V0  (1  i1 )
• Fructificarea compusă: aplicarea ratei dobânzii
are loc periodic, dobânda calculandu-se astfel
atât asupra sumei initiale cât şi asupra
dobânzii acumulate pana în acel moment,
vorbim de dobânda compusă.
Vn  V0  (1  i1 )  i2  V0  (1  i1 )  V0  (1  i1 )(1  i2 )

• Pentru n ani: Vn  V0  (1  i1 )(1  i2 )...(1  in )

Vn (V0 , i, n)  V0  (1  i) n
 Regula perioadei de dublare
• pentru investitori este de interes perioada în
care suma iniţial investită la o anumită rată de
fructificare se dublează:

72
Perioada de dublare 
rata dobanzii
Aplicarea unei dobânzi diferenţiate
• În condiţiile în care compunerea sumei se face în
mod diferit de la o perioada la alta(m, n, ...z):

FVPV  PV  (1  i1 ) n  (1  i2 ) m  ...  (1  il ) z
 Dobânda convertibilă
• Dobânda compusă se poate calcula şi în condiţiile
în care acumularea(capitalizarea) are loc la
perioade mai mici de 1 an. În acest caz trebuie
ştiut care este frecvenţa conpunerii (trimestrial,
semestrial, lunar, ...)
• Rata anuală efectivă si valoarea viitoare:
m
 i 
EF  1    1
 m
mn
 i 
Vn m V0 , i, m, n   V0  1  
 m
 Compunerea continuă
• În condiţiile unei compuneri continue, adică m
creşte la infinit, se foloseşte constanta ein ca
factor de aproximare a (1+i/m)mn.

Vncon V0 , i, n  V0  e in

 Valoarea prezentă şi scontarea
• Scontarea este procesul invers compunerii,
prin care o valoare viitoare ştiută este
transformată într-una prezentă în funcţie de
rata de scont şi de perioada de scontare.
Vn
V0 (Vn , i, n) 
(1  i) n
 Scontarea cu o frecvenţă mai mare
decât cea anuală
• Discretă V0 m (Vn , i, n, m) 
Vn
mn
 i 
1  
 m

• Continuă
V0 con (Vn , i, n)  Vn  e in
 Actualizarea anuităților în economia
financiară
• Uneori fluxul de numerar din viitor nu este
singular - apar astfel o serie de aspecte
particulare.
• Tipuri: fluxurile de numerar în planurile de
economisire, în investiţii sau în schema de
rambursare a unui împrumut.
• Anuitatea reprezintă un sir de valori anuale care
se produc o anumită perioadă de timp.
– Imediate (anticipate)
– Intermediare
– Ordinare (întârziate)
 Determinarea valorii finale a
anuităților
• Suma unei serii de termeni aflați în progresie
geometrică:
S n  A1  i   A1  i   ...  A1  i   A1  i   A
n 1 n2 2 1

S n  A[1  i   1  i   ...  1  i   1  i   1]
n 1 n2 2 1
• Valoarea
viitoare a Sn A
1  i  1
n

sumei unor i
anuităţi A

• Valoarea
prezentă a
S0  A
1  i  1
n

i1  i 
sumei unor n
anuităţi A
 Anuităţi perpetue
• În cazul în care anuităţile se produc o perioadă
nelimitată, vorbim de anuităţi perpetue.
• În condiţiile unor anuităţi perpetue constante
C, valoarea prezentă a acestora este dată de
relaţia:

A
S0 
i
 Anuităţi particulare
• Acţiunile preferenţiale: Tip de actiune care
confera detinatorului ei dreptul la un dividend
prestabilit care trebuie platit regulat, inaintea
dividendelor aferente actiunilor comune.

D
P
rk
• Fluxuri de numerar crescătoare: fluxurile de
numerar obţinute dintr-o investiţie cresc cu o
rată constantă c.
• Pentru a evalua o asemenea investiţie avem
nevoie de o formulă cu ajutorul căreia să se
determine Valoarea prezentă a anuităţilor
perpetue crescătoare:
D1
P
rk  c
 Amortizarea creditelor
• În calculul ratelor de amortizare a creditelor se
poate utiliza formula anuităţilor în care
cunoaştem Valoarea prezentă, rata dobânzii,
perioada şi dorim să aflăm ratele constante de
rambursare
 Ratele de schimb şi valoarea în timp a
banilor
• În orice calcul al valorii în timp a banilor, fluxurile
de numerar şi rata dobânzii trebuie să fie
denominate în aceeaşi monedă.
• Analizând diferite alternative şi calculând
valoarea prezentă pentru diferite fluxuri de
numerar exprimate în diferite valute putem să
facem comparaţii doar dacă exprimăm acest
indicator într-o singură valută.
m
n 
 
E CF j , t  E CS j , t  
 j 1 
V0 =   
t =1  1  i  t

 
 Inflaţia şi analiza fluxurilor de numerar
scontate
• rata nominală versus reală a dobânzii în cadrul
deciziilor financiare
– Rata nominală a dobânzii este rata exprimată în lei sau în
oricare altă monedă.
– Rata reală a dobânzii este rata denominată în bunuri de
consum.
1  Rata nominala a dobanzii 1  in
1  Rata reala  1  ir 
1  Rata inflatiei 1  RI

Rata reala a dobanzii 

in  RI
Rata nominala a dobanzii  Rata inflatiei
1  Rata inflatiei ir 
1  RI
Utilizând indicele mediu al preţurilor cu compunere
continuă, relaţia se simplifică:
Rata reală = rata nominală – rata inflaţiei
 Inflaţia şi valorile viitoare
Valoarea nominala viitoare
Valoarea viitoare reala  
(1  in ) n
Vn  V0
Indicele preturilor viitoare


Valoarea initiala  ( 1  Rata nominala a dobanzii ) n (1  RI ) n
(1  Rata inflatiei ) n

• Se consideră ca valoarea unui activ în viitor este

dată de fructificarea valorii iniţiale în funcţie de
rata nominala a dobânzii pe perioada n.
• Indicile viitor al preţurilor este influenţat de rata
inflaţiei din perioada n.
 Impozitele şi deciziile de investiţii
• Investitorul va câştiga efectiv ceea ce rămâne
după aplicarea impozitelor asupra câştigurilor
realizate.
• Dacă se consideră o anumită cotă de impozit
aplicată câştigurilor provenite dintr-o investiţie:
Rata castigului dupa impozitare 
 1  Rata impozitulu i  Rata castigului inainte de impozitare

RCn  1  imp.  RCb

 Concluzii:
• În condiţiile unei analize financiare, timpul are
influenţe în actualizarea valorilor nominale
înregistrate.
• Influenţele timpului se pot resimti si indirect
prin intermediul inflaţiei, dobânzilor şi
impozitelor din diferite perioade.
• Alocarea in timp a resurselor este de interes
atât pentru indivizi si gospodării cât şi pentru
agenţii economici.