Testul nr.

9
de examinare finală la  disciplina Management financiar
program Management, masterat de profesionalizare, frecvența la zi
anul I de studii, a.s. 2021-2022

  

I.   Valoarea viitoare a unui flux de numerar

1.1. Conceptul de valoare viitoare a unui flux numerar 

  În funcţie de poziția față de momentul de referință, la care se determină valoarea banilor, deosebim
valoarea actuală (prezentă) şi valoarea viitoare a acestora. Valoarea viitoare (FV – futures value) arată
suma la care va creşte un flux de numerar într-o anumită perioadă de timp prin compunerea
(multiplicarea) cu rata dobânzii sau rentabilitatea investiţiei. Valoarea viitoare reprezintă valoarea pe
care o va avea la o dată viitoare o anumită sumă de bani purtătoare de dobândă compusă. Procesul
prin care se trece de la valoarea prezentă (PV – present value) la valoarea viitoare (FV) se numeste
„compunerea dobanzii”, „capitalizare” sau „fructificare”. 10p.
1.2. Determinarea valorii viitoare a unui flux de numerar

 La determinarea valorii viitoare a unui flux de numerar (în momentul t a =N) se utilizează atât
formula dobânzii simple, cât şi cea a dobânzii compuse. Procesul prin care se trece de la valoarea
prezentă (PV – present value) la valoarea viitoare (FV) se numeste „compunerea dobanzii”,
„capitalizare” sau „fructificare”.
Dobinda simpla :  FV=PV(1+n*X  r) este formula de baza
Dobinda compusa :
FV = PV*(1+r  ) n
  FV – valoarea viitoare a fluxului peste n perioade;
PV – valoarea prezentă (actuală) a fluxului de numerar;
r – rata dobânzii (rentabilitatea scontată a investiţiei) sub formă de fracţie zecimală

15 p.
1.3. Argumentaţi sensul economic al coeficientului multiplicator                                                          

25 p.
 Sensul economic al coeficientului multiplicator FM1 (r,n) constă în aceea că el arată cu cât va fi egală
o unitate monetară peste n perioade cu rata prestabilită a dobânzii r (engl. „futures value interest factor
for r and n” – ). Utilizarea formulelor de calcul ale dobânzii compuse şi a celei simple la
determinarea valorii viitoare dau sensuri diferite în funcţie de perioada pentru care se face calculul.
Astfel, pentru perioade mai mici de un an, este mai avantajoasă calcularea valorii viitoare în baza
dobânzii simple, iar pentru perioade mai mari de un an – formula dobânzii compuse. În cazul când
perioada este 1 an de zile, rezultatele sunt similare.

II.  Costul capitalului propriu şi al capitalului de împrumut

2.1. Structura costului capitalului propriu                                                                                                10 p.

Costul capitalului propriu este costul pe care firma îl suportă pentru plata dividendelor către acţionari.
Finantarea întreprinderii din fonduri proprii cuprinde finantarea din surse proprii interne formate din
profitul reinvestit, amortizari si rezerve si finantarea interna din surse proprii atrase, respectiv
emisiunea de actiuni, aporturi de numerar nou.

2.2. Estimarea capitalului împrumutat                                                                                                      15 p.

Capital imprumutat sunt credit bancar si credit obligatar.

Estimarea capitalului împrumutat :

 Simplicitatea relativa a determinarii indicatorului de baza a estimarii costului capitalului. In

calitate de astfel de indicator de baza poate servi rata dobanzii stabilita pentru credit, rata
cuponului obligatiunilor, care ulterior poate fi corectata corespunzator. Acest indicator este
stabilit direct de catre conditiile contractuale, conditiile de emisiune sau de catre alte forme de
angajamente contractuale ale intreprinderii.
 reducerea costului capitalului imprumutat ca rezultat al corectarilor fiscale. Deoarece
dobanzile aferente creditului bancar se includ in cheltuieli, ele micsoreaza marimea bazei
impozabile a intreprinderii si respectiv reduc costul capitalului imprumutat pe marimea
impozitului dat.
Cu cît este mai înalt nivelul solvabilităţii întreprinderii, conform estimărilor creditorilor (adică, cu
cît este mai înalt reitingul creditar al întreprinderilor pe piaţa financiară), cu atât este mai mic
costul capitalului atras de către întreprindere. Este cunoscut din diferite practici, că costul datoriei
poate fi calculat atât înainte de plată impozitului pe profit (pentru întreprinderi ce beneficiază de
scutiri), cât şi după plată impozitului.

2.3. Argumentați structura optimă a capitalului                                                                                      25

p.

      Structură optimă unica a capitalului pentru una şi aceiaşi companie la diferite etape de dezvoltare
a acesteia, precum şi în cazul realizării proiectelor de investiţii în baza scenariilor distincte. În fiecare
caz concret, structura capitalului poate fi calificată ca optimă, dacă aceasta satisface următoarelor
criterii:- permite minimizarea costului mediu ponderat în corelare cu un nivel (o rată) acceptabil de
risc şi un nivel (o rată) satisfăcătoare a rentabilităţii în procesul de realizare a proiectului de investiţii;-
permite maximizarea valorii de piaţă a companiei;-permite minimizarea riscurilor financiare etc.

       
  Examinator:

 Viorica Lopotenco

                                                                                      doctor în economie,

conferențiar universitar

Barem de evaluare

91-100 p. = 10               66 -70 p. = 7            41 – 50 p. = 4

81- 90 p. =   9                61- 65 p. = 6            31 – 40 p. = 3

71- 80 p. =   8                51 – 60 p. = 5            0 – 30 p. = 2