CHU

ESTETCA DENTARA
CAPITOL 1

Concepte ale esteticii dentare

1.1 Ce este estetica?

 Dicționarul dentar Mosby definește stomatologia estetică ca „abilitățile și tehnicile

utilizate pentru îmbunătățirea artei și a simetriei dinților și a feței pentru a
îmbunătăți aspectul, precum și funcția dinților, a cavității bucale și a feței. ”
 Această definiție poziționează aspectul ca punct focal al stomatologiei estetice.
 Estetica dentară ( estetica ortografică) se conectează cu aspectul în principal -
atracția fizică.
 Stomatologia estetică oferă beneficii care depășesc cu mult sănătatea dentară spre
o bunăstare totală pe tot parcursul vieții.
 Estetica nu este absolută, dar este extrem de subiectivă.
 Stomatologia estetică joacă în mod natural un rol critic în aspectul unei persoane,
în special în legătura dintre estetica dentară și atracția fizică.
 Este rezonabil să recunoaștem stomatologia estetică ca o dimensiune a
fenomenului de atracție fizică.
 Estetica dentară exercită un rol cheie în aspectul unei persoane, aceste aspecte
poartă influențe interne în ceea ce privește imaginea de sine, încrederea și fericirea
și în extern - ceea ce văd alții.

1.2 Perspectiva istorică a esteticii dentare

 Tratamentul cosmetic dentar datează de mai bine de patru milenii.
 În cimitirul El Gigel în vecinătatea marilor piramide egiptene, au fost gasiți doi
molari inconjurați cu sârmă de aur. Aceasta a fost una dintre primele probe care
arată că în cultura Etruscan au apreciat zâmbetul ca pe o parte importantă a
atracției fizice.
 Alte dovezi istorice in care culturile antice erau preocupate de cosmetica dinților
includ obiceiul japonez de colorare a dinților numită ohaguro în documente vechi
de 4000 de ani.
 Zâmbetele sunt evidențiate încă din 3000 î.Hr.
 Zâmbetul dentolabial, unde dinții sunt văzuți întotdeauna în spatele buzelor,
începe să apară în primele decenii ale secolului XX.
 Dinții au început să joace un rol din ce în ce mai important pe măsură ce s-a
acordat o atenție sporită a feței, care a prezentat expresii mai deschise și fără
restricții.
 Intenția acestor străvechi încercări de stomatologie cosmetică a fost strict
ornamentală.
 Astăzi, estetica dentară se bazează pe o bază mai solidă din punct de vedere etic:
îmbunătățirea generală a sănătății dentare.
 Zâmbetele cu buzele articulate pentru a dezvălui dinții nu apar în istorie decât la
începutul anilor 1900.
1.3 Contextul social al esteticii dentare
 Din ce în ce mai mulți oameni consideră stomatologia estetică o necesitate pentru
a menține un aspect atrăgator, cauza? Dr. Johnnetta Cole, fost președinte al
Colegiului Spellman, îi spune autorului: „Pentru că oamenii trebuie să se uite la
mine.
 Goleman și Goleman au raportat că cercetătorii au descoperit că oamenii
atrăgători câștigă locuri de muncă mai prestigioase și mai bine plătite.
 S-a descoperit că profesorii sunt mai blanzi atunci când disciplinează copiii
atrăgători, atât profesorii cât și oamenii consideră copiii atrăgători mai deștepti
mai draguți si apți să reușească la toate lucrurile.
 Multe studii privind stima de sine arată că imaginea propriului corp este unul din
elementele primare ale respingerii de sine.
 Societatea alege lideri ce setează standarde nespecificate dar omniprezente de
îmbrăcăminte, comportament și recreere.
 Ocazional, pacienții iau măsuri extreme pentru a atrage atenția asupra gurii, cu
scopul de a avea un aspect atractiv.
 Medicina dentară estetică necesită atenție la dorințele pacientului și tratarea
probelmelor individuale ale acestuia. Medicina dentară estetică este arta medicinei
dentare în forma sa pură. Scopul nu este de a sacrifica funcția, ci de a o utiliza ca
pe o fundație a esteticii.

1.4 Estetica: o știință medicală și un serviciu

 Este medicina dentară estetică o știință medicală și un serviciu medical? Sau
reprezintă epitomul vanității ce se strecoară intr-o societate superficială?
 Autorii unui studiu cu peste 30.000 de oameni indică relația dintre stare bună
psihosocială și imaginea corpului. Au găsit faptul că a te simți atractiv, în formă și
sănătos rezultă mai puține senimente de depresie, tristețe și inutilitate.
 Conform lui Patzer, fața este cea mai importantă parte a corpului când determinăm
atracția fizică. În mod specific, „ierarhia importanței pentru componentele faciale
pare a fi gura, ochii, structura facială, părul și nasul”.

 Un studiu realizat cu medicii dentiști a dezvăluit că 83% percep un mai mare efort în a
promova valoarea stomatologiei publicului. Informațiile portivite pot fi dezvăluite cu
succes prin intermediul rețelelor sociale cunoscute precum și prin intermediul
televiziunii, radioului și a afișelor.
 1.5 Înțelegerea cerințelor estetice ale pacientului

 Un dentist practician trebuie să fie familiarizat cu trăsaturile generale privind

semnificația psihologică a gurii pacientului. El sau ea ar trebuie să fie familiari cu
considerațiile de bază ce se aplică unui tratament estetic dar și să fie conștient de
varietatea de probleme ce pot apărea pe decursul acestui tratament.

1.5.1 Fenomenul de atracție fizică

 Atracția fizică reprezintă cât de plăcut arată cineva sau ceva. Este o realitate
percepută.
 Luând în considerare esența esteticii, natura variabilă/ invariabilă constituită de
palpabil și intangibil, percepția despre atracția fizică este însăși atracția fizică.
 Atât femeile cât și bărbații pot fi considerați atractivi din punct de vedere fizic chiar
dacă au sau nu un zâmbet grozav, la fel pot fi considerați atractivi și din punct de
vedere sexual. Cu toate acestea, există caracteristici ale zâmbetului care pot spori
gradul de atracție și senzualitate a unei persoane.
 Indiferent că vorbim despre atracție fizică sau senzualitate, dinții reprezintă un punct
cheie, iar prezența lor este inevitabilă.
 În cele din urmă, dinții considerați atractivi din punct de vedere estetic au tendința de
a fi însoțiți de presupuneri, stereotipuri și așteptări despre persoana vizată a cărei dinți
transmit o stare de bine și pozitivitate, negativitate sau o situație între cele două.

1.5.3 Metodologia de cercetare

 Cercetătorii folosesc observația, sondajul și experimentul, împreună cu variații ale
fiecăruia, pentru a studia fenomenul atracției fizice.
 Când vine vorba de aspectul fizic, dar mai ales de atracția fizică, corespondenții
adesea nu dau răspunsuri oneste pentru a fi în concordanță cu idealurile sociale.
 Diferența dintre ceea ce spun oamenii referitor la gradul de atracție fizică a unei
persoane și ceea ce fac este bine documentată.
  Anchetele mass-media oferă concluzii la fel de puternice prin experimente din teren,
adesea distractive; ca exemple sunt următoarele programe de televiziune americane
transmise la nivel național: 20/20, la ABC News, Dateline NBC, la NBC News, The
Tyra Banks Show.
 În ciuda caracterului științific mai puțin strict, aceste investigații mass media oferă
constatări covârșitoare și confirmă atitudini și comportamente raportate în mod repetat
în articole științifice care investighează consecințele atracției fizice.

1.5.4 Importanța aspectului facial

 Allport observă, ”Cele mai moderne studii s-au concentrat nu pe ce transmite fața, ci
pe ce cred oamenii că transmite.” El descrie tendința de a percepe fețele zâmbitoare ca
fiind mai inteligente și acelea care au nasul, parul și maxilarele de dimensiuni medii,
mai plăcute decât cele care deviază de la medie.
 Rezumând un experiment de Brinswick și Reiter, notează Allport, „O constatare ...
este aceea ca în general gura este cea mai decisivă trăsătură facială în modelarea
judecații noastre. ”4 Meerloo observă:„ Prin față, cineva se simte expus și vulnerabil.
Expresia feței poate deveni un subiect de anxietate. ”
 Studiile sugerează că și sugarii pot spune o față atractivă când o văd, cu mult înainte
să învețe standardele unei societăți pentru frumusețe.
 Orice medic dentist care se ocupă de modificări ale aspectului feței trebuie ia în
considerare implicațiile psihologice și fizice ale tratamentului.
 Considerația lui Burns asupra conceptului aspectului psihologic, aspecte ale
tratamentului estetic provin din observația sa inițială că gura este punctul central al
multor conflicte emoționale .

1.6 Funcțiile dinților

 Funcțiile dinților în mintea multor oameni include rolul de a comunic.
 Realitatea este că aspectul estetic al dinților unei persoane contribuie la aspectul
general al persoanei și conectează persoana respectivă la fizic ,fenomen de
atractivitate.
 Gura poate fi o componentă deosebit de semnificativă in atracția fizică a persoanei,
care în același timp este mai degrabă inseparabilă de dinți și de zâmbet.
 Unul dintre cei mai venerați psihologi, Gordon Allport, a observat odată că oamenii
percep fețele zâmbitoare ca fiind mai inteligente și citând o altă cercetare proiectul a
notat: „... în general gura este cea mai decisivă caracteristică facială în modelarea
judecăților noastre ”despre o persoană.

1.6.1 Valori personale

 Conștientizarea acestei realități oferă o perspectivă asupra motivului și modului în
care atractivitatea fizică poate motiva puternic oamenii să o prețuiască, să o rețină și
să o urmărească mai mult.
 Valorile plasate asupra atractivității fizice a unei persoane variază de la o persoană la
alta.
 Cercetătorii studiului național Allure State of Beauty din 2005, care au chestionat
peste 1700 de americani, au concluzionat că „... printre cele mai surprinzătoare
statistici din studiu este că îmbunătățirea aspectului lor [fizic] alimentează încrederea
 femeilor”. Datele din acel sondaj din 2005 au arătat că „Nouăzeci și patru la sută
[dintre respondenți] sunt de acord că, cu cât se simt mai frumoși, cu atât sunt mai
încrezători”. Cei doi factori sunt strâns corelați, așa cum este semnalat de o mare parte
a respondenților, 94%, care „spun că atunci când se simt mai încrezători, își iau mai
mult timp pentru a arăta bine”.
1.6.2 Ocuparea forței de muncă: o privire mai atentă
 Newsweek și-a colectat datele de la 202 manageri de angajare corporativă în funcții
care variază de la angajați în resurse umane la vicepreședinți de nivel superior și de la
964 de membri ai publicului cu proceduri de sondaj care au asigurat un eșantion
reprezentativ la nivel național.
 Angajarea - Printre manageri, 57% consideră că un candidat (fizic) „neatractiv [dar
calificat] va fi mai greu angajat; 68% cred că, odată angajați, aspectele vor continua să
afecteze modul în care managerii evaluează performanța locului de muncă.
 Rentabilitatea investițiilor - Pentru persoanele care iau în considerare unde sau cum își
investesc cel mai bine resursele de căutare de locuri de muncă, 59% din „managerii
care angajează au recomandat să cheltuiască la fel de mult timp și bani„ asigurându-se
că arată atractiv ”ca și pentru perfecționarea unui CV”.
 Lecții învățate - 66%, afirmând că „ei cred că unii șefi ar ezita înainte de a angaja un
candidat calificat care arăta mult mai în vârstă decât colegii săi de muncă” și „cred că
unii manageri ar ezita înainte de a angaja un candidat calificat, care prezintă o
greutate semnificativă”.
 În consecință, 64% dintre managerii care angajează au împărtășit aceste sentimente,
afirmând că „ei cred că companiilor ar trebui să li se permită să angajeze oameni pe
baza aspectului - atunci când un loc de muncă necesită ca un angajat să fie„ fața ”unei
companii.”
1.6.3 Afacerea de a arăta bine
 Dovada cheltuielilor colective poate fi văzută în rapoartele oarecum regulate ale
mass-mediei, care evidențiază cifrele anuale pentru vânzări și servicii în industriile și
profesiile conexe.
 O lista a celor mai notabile entități comerciale ce se concentreză pe atractivitatea
fizică incepe cu corporații majore (Unilever, Procter & Gamble etc.) si continuă cu
marile companii de marca (Estee Lauder, L'Oreal etc.).
 Furnizorii relevanți din domeniu sunt frecvent menționați ca industria de frumusete.
O gamă largă de produse și servicii constituie această industrie, uneori cu definiții
diferite utilizate pentru a clasifica varietatea de produse si servicii.
 Achizițiile consumatorilor insumează valori anuale mari.
 Produsele de ingrijire personală au contribuit cu 236,9 miliarde dolari in economia
SUA in 2013, au oferit 3,6 milioane de locuri de munca din SUA unor persoane din
medii diverse, iar in 2014 a reprezentat un excedent comercial de export de 5,8
miliarde USD.
 Statistici anuale recente atat ale ASAPS, cat și ale ASPS, care inregistreaza cel mai
mare numar de membri, documenteaza motivatia ridicata a oamenilor de a imbunătăți
sau de a păstra apectul fizic, indiferent de costurile personale, eforturile necesare, și
condițiile economice.
  Consumatorii au cheltuit aproape 10,5 miliarde dolari în 2009 pentru proceduri
chirurgicale cosmetice (date ASAPS). Marirea sanilor a fost cea mai frecventă
procedura chirurgicală, și injectarea faciala a Botox-ului cea mai frecventa procedura
nechirurgicală.

1.6.2 Raspunsul pacientului la anormalitate

 Evaluarea de către pacient a problemelor sale și a reactiilor fata de ele prezintă aceeași
importanță.
 Medicul trebuie sa fie in alertă in cazul unui sindrom de deplasare, in care o anxietate
cauzată de probleme emoționale reale și majore pot fi transferate catre o mică
deformare orală.

1.6.5 Psihologia si tehnologia

 Estetica dentară cere atenție la dorintele individuale ale pacientului, la țelurile și
motivația lui, dar și la condiia fizică.
 La fel ca și afecțiunile dentare actuale, motivele lor de cautare a tratamentului pot
reflecta diferite dorințe, sentimente și anxietati, personalități si imagini de sine și fără
legatura sau nerealist.
1.6.6 Tipurile de pacienți
 Motivele pentru care un pacient se prezinta la medic in vederea unui tratament
estetic sunt la fel de variate ca cele pentru care acesta evită să se prezinte.
 Între 35 şi 40 de ani, adulţii devin impăcaţi cu faptul că imbătrânesc şi apare un nou
interes în imbunătăţirea aspectului, aceştia fiind direcţionaţi către tratamente
ortodontice, protetice restauratoare, parodontale, chirurgicale ortognate.
 Motivele, aplicabile și stomatologiei estetice, sunt următoarele: acceptarea socială,
frica, acceptarea intelectuală, mândria personală și beneficiile biologice.
 Un dentist competent, sigur și profesionist poate întărește latura pozitivă a
ambivalenței pe care o simt pacienții față de persoanele care îi pot ajuta, dar de care
se tem ca le face rău.
 În 1939 Baker și Smith21 au susținut un sistem care a clasificat 312 de pacienți în trei
grupuri bazate pe trăsăturile de personalitate în legătură cu a dorința de intervenție
chirurgicală corectivă, motivele pentru solicitarea acesteia și prognosticul pentru un
tratament de succes.
 Grupul I - Persoane ideale pentru un tratament de succes cu personalități bine
ajustate, succes moderat în viață, conștient că toate problemele vieții nu pot fi
rezolvate printr-un aspect mai bun al dinților și doresc în mod realist un tratament
pentru a îmbunătăți estetica și / sau pentru un confort mai mare.
 Grupul II - Indivizi irascibili de două tipuri. Sunt indivizi care rămân nemulțumiți de
rezultate în ciuda rezultatului tehnic excelent obținut prin tratament anterior.
 Grupul III - Persoane cu personalități psihotice pentru care rezultatele tratamentului
nu vor fi niciodată satisfăcătoare vizual, indiferent de rezultatele tehnice efective.
 Relația dentist-pacient ar trebui să fie pe termen lung, care până la definiția privește
posttratamentul. Stomatologia estetică oferă acest lucru oportunitate mai mult decât
alte tratamente dentare.
1.7 Psihologie și planificarea tratamentului

 Tratamentul dentar estetic poate îmbunătăți intens propria imagine personală a

modului în care arată.
 Frush, „Un zâmbet poate fi atractiv, un avantaj principal pentru apariția unei persoane
și poate fi un puternic factor în ego și experiențe de viață dorite ale unei ființe umane.
 Frush continuă: „Trauma emoțională severă rezultată din pierderea dinților este bine
recunoscută, iar stomatologii, fiind cei mai apropiați la această tulburare emoțională,
au în mod normal o dorință profundă de ajuta pacientul prin experiență cât de bine
poate.
 Toate aceste anxietăți legate de deformările dentare sunt influențate prin propria
vedere a pacientului asupra deformării dentare și a reacției altor oameni la acea
deformare.

1.7.2 Prezicerea răspunsului pacientului

 Când anumiți pacienți apar pentru tratament, este înțelept să continuați cu extremă
precauție și se sugerează ca funcția să fie singura folosită ca criteriu pentru intervenția
operativă. Indiferent de succesul tehnic al procedurii, ar servi doar pentru a exacerba,
mai degrabă decât înlăturarea, expresia psihozei lor incipiente.
 Putem înțelege mai multe despre personalitatea pacientului, determinând factorii care
îi influențează dorința corecție estetice, am fi mai bine echipați pentru a prezice gradul
de acceptare psihologică a acelei corecții.
 Baker și Smith propun următoarele întrebări pentru a ajuta la evaluarea pacienților:
1. Care a fost personalitatea pacientului înainte de desfigurare?
2. Care a fost starea emoțională a pacientului când a fost prima oara conștient de
desfigurarea sa?
3. Ce rol a jucat desfigurarea în formare personalității prezente? Cu alte cuvinte, există
unele limitări in dezvoltarea personalității de exemplu, pacientul nu zâmbește?
4. Care va fi efectul emoțional la corectarea estetică a defectului?
 Luarea în considerare a stării emoționale a oricărui pacient care caută tratament estetic
este importantă. Vă poate ajuta la excluderea reacțiile neplăcute fie față de tratament,
fie în cazurile în care tratamentul, deși funcțional și artistic de succes, este
nesatisfăcător pentru pacient. Prin urmare, întregul mediu personal, familial și social
al pacientului trebuie avută în vedere în raport cu estetica.