7 EPISCOPI AJUTATORI $1 BPISCOPI VIGARI 17 piscopi si ci arhiprezbiterii si fic puyi in fruntea unor Lerilorii delim din cuprinsul epsicopiilor. teritorii numite decanate urile ai ci nu mai existau. Balsamon in In Orient treapta horepiscopilor se menine pina aproape de veo al NI-lea—al NiI-lea, cind se cons comentarul la can. 13 al Sinodului de la Ancira, spune ca in vrernea lui treapta horepiscopilor s-a slins cu totul %, iar in comentaru) Ja acelasi canon, Aristen spune: sinl accia care se numesc ast: protopopi in oarecare sate In unele Biserici, cum este Biserica din Cipru, treapta horepis se mentine si astazi. Indiferent de locul si timpul cind au functionat horepiscopii in Biserica veche, ei au fost {ara indoiala episcopi de tara, hirotoniti si exercitau aproape toate funciiile specifice treptei episcopale cu invoirea episcopului cetatii. iunctii pe care episcopii din celate nu le putea exercita din cauza multi- plelor lor preocupari. in ceea ce priveste drepturile si datoriile acestor horepiscopi. ele erau aproape aceleasi ca si ale episcopilor eparhioti, cind acestia le acordau. Acestea toate se refera la toate slujirile arhieriei, in legatura cu puterea invatatoreascd, sacramental si jurisdictional. 0) Episcopii periodevti sau periodeuji. — Episcopii periodevti sau pe- riodeuti sint urmasii sau mai bine zis inlocuitorii in unele cetati ale Bise- ricii, ai horepiscopilor. Ei au aparut in veacul al IV-lea si indeplineau sarcini speciale in Biserica, avind calitatea de inspectori imputerniciti ai episcopului eparhial, c&ruia ii raporta rezultatele inspectiei lor. Periodevtii, spune Suiceri*®, isi trag numele lor de la azegiobevriys care inseamna 1) curator animarum —— ingrijitor al sufletelor, si 2) circuitori sau circitor — cel ce merge imprejur. Dionisie Exiguul, traducind acest nume in limba lating, J-a vedat prin cuvintul vizitator, iar Ieronim in Epistola ad Nepotianum, spune ci éniowonos neguodevtijs inseamnéa lati- neste: visitator et curator *, iar funcjiile lor sint sinonime. Cind numarul horepiscopilor a devenit prea mare strimtorindu-i pe episcopii eparhiofi s-a gasit de cuviinté ca in uncle parti ale Bisericii, in locul lor sé fie instituifi periodevtii, slujitori noi introdusi in viata bise- riceascé prin can. 57 al Sinodului de Ia Laodiceea, tocmai ca sii slabeasca puterea horepiscopilor. Iaté textul acestui canon: «Nu se cuvine a se aseza episcopi in sate si la tara, ci periodeuti; iar ce inainte, sd nu facd nimic fara de socotinta episcopului cetatii; de nici prezbiterii si nu facd nimic fiird de socotin\a episcopului+ 35, Ibidem, vol. 11, p. 168, 37. Ibidem, vol. III, p. 48. 39, Ibidem, vol. If, col. 676. i asezati deja mai dar asemenea 10 36, Sint, At, vol. III, p. 47 38. Suiceri, op. cil. vol. I, col. 676. 40. N. Milas, op. cil, p. 116, can. 57 Lavi Scanned with CamScannerMagistrant BUGEN 0, MARINA uo 428 sumenic de la Calcedon se face pome_ ele Si lui al TV-lea Ecumenic ce tae i foe Hy poriodevt aratindu-i cu accasté calitate pe Alexandru: nire despre si pe Valentiu " La inceputul ve nopol, tinut la anul 5 ; ee xat aeguodeuric» tor, ingri; ude vizitator al Jui al V-lea, in actele Sinodului de Ja Constanti- 6 sub patriarhul Mina, se gaseste iscdlit «Xtpyio, tie» care avea calitatea de periodevt sau cura- 1 Bisericilor siriene ##, Din ca ultime z 4 ch ei si prezbil cous mentionti a periodev{ior, rezullt cl of Cee a eee Soee ee inerttcr petiodevt, Totusi, intrucit periodevtil sint ardtafi an, ‘Mal Sinodului de la Laodiceea, ca indeplinind functia pe care o i eplinisera horepiscopii, iar la Sinodul de la Constantinopol din anul ca indeplinind pe aceea de vizitator, se poate conchide c& ei aveau arhieria fara a avea ins& resedin{é cum aveau horepiscop! i. . . Si in Codexul lui Iustinian se mentioneazd periodevtii intre alti sluji- tori bisericesti mai inalti, ca horepiscopii, economii, ecdicii, 5. a. Existenta lor este deci atestatd si de legile de stat 44, , in acelasi veae, Joan Antichianul (Scolasticul) in titlul VII al colectiei sele de canoane redind textul can. 57 al Sinodului de la Laodiceea, foloseste numele de periodevt pe care traducerea latina a acestui canon il red& prin cuvintul «visitator» 45, Zonara in comentarul sau la can. 57 al Sinodului de la Laodiceea spune acesta ca si can. 6 al Sinodului de la Sardica, opreste sd se aseze epis- in sate si in localitati de tara unde nu este multime de oameni, si po- cste ca in astfel de localitati si se aseze periodevti. Acesti periodevti cau hirotonia de arhiereu numai cd «nu aveau scaun propriti», «lar periodevti se numese pentru ca circuld» zice el. Canonul dispu- nind s4 se instituie periodevti iar nu episcopi, constata cA in unele din localitatile respective mai, mici, fusesera instituifi horepiscopi, si dispune ca acestia sa rémina in functie, dar s fie pusi sub jurisdictia’ episcopului Gin cetate si si nu facd nimie fara incuviintarea episcopului cetatii la fel ca si preotii» 46, Monahul Arsenie Antorian din veacul al XIlI-lea, in Sinopsa sa (Pres- curtarea sa canonic4) la canonul 61 reda dupa sens can. 57 al Sinodului de la Laodiceca spunind, ci se cuvine a se institui mai degrabé peviodevti decit horepiscopi #7. Din ecle de pind aici rezulté cA p iodeviii_repre- znté mai putin decit horespiscopii, prin faptul ci nu li se mai dé acest Eu, spre a nu-si aroga drepturi episcopale cum se intimpla uneot! si aratd $1 Sfintul Vasile cel Mare in can, 89 despre horepiscopi: eDeecue inlaturindu-ne inti pe noi (episcopii) si nici acceptind sa-i aduceti la noi 41. Bingham, op. ci vol. I, p. 201, 22 Ibidem, ol. 1, p. 201, nota Ment uiceri, op. cit, vol. 11, col. 677; Bi i é it agile vol, co ST Bingham, op cit. vol. I, p. 201, nota N. eri, op. lt, vol. I, col. 677.) 46 Sint. at, vol. 11, p. 298," 294." Noro H Sticert vee 28, 224; Nomocan. lui Fotie, Sint. At., vol I, p. 74-76. Scanned with CamScannermA RPISC COPIL AJUTATORI SI BPISCOPIT VICARI _ 129 spre hotdrire, v-ati insusi A cu to h . susit toala puter i aceasta chestiune ati ingaduit, preehinen SPO, chia ii aocactd Chestiune ai inguduit. prezbiterilor st inca Hor oe ‘tn De . ees ednici, pe oricare ar voi eal eae: a oe asemenea, er ni DLL erau inferiori horepiscopilor si prin faplul i aveau seaun statornic si se aflau intro « din cetaie. intr-o si mai strinsi dependenta de episcopul Prin urmare, periodevtii. or a inspectori la Supaeielerecaeies Saat i. 4 ', rezids copului, neavind nici scaun_provizori deplasau atunci cind dispunea episcopul Ei erau o categorie de sthierei anferiori horepiscopi cotifi arhiere! vicar! gi precumon oy inferiori horepiscopilor si pot fi so- In calitate de inspecioti, periodeviil mal sat murat een de Matei Viastares 4°. Incs Hin vremes on bal iat numiti si exarhi, bundoai tal exarh, dobindise in limba greaci infelesul de sel eae Wane tan sau inspecto) incit. 4: s a us temporar. eae “7 ‘ see faptul ca el fi numeste pe periodevti «exarhi» nu De altfel, el mai spune acest Iucru in mod precis in can, 57 al Sinodiului de la Laodicece, precizind e& prin acest canon see dies pune ca in sate si localitati de tara si mu fie asezati episcopi, ci periodevti pe care noi ii numim exarhi, ca circulind... dar neavind scaun propriu» 50) __Se intelege, mai spune Vlasiares, ci acesti periodev{i nu puteau si do- bindeasca atributii, decit in cadrul eparhiei de sub jurisdictia episcopului din cetate, fiind opriti sA deptiseasci ca si episcopul respectiv granitele proprii 51, Episcopii periodevti sau ambulanti, sint amintiti si in Apus in veacul al VIlII-lea si al IX-lea, sub numele de episcopi «ambulanti> sau «vacanti~. Ei indeplineau functia de ajuidtori ai episcopilor eparhioti si aceea de misionari 52, Cit timp va fi durat treapta aceasta de slujitori nu se cu- noaste nici cu aproximatie. Aparuta in veacul al TV-lea ea s-a mentinut paralel cu cea de horepiscs pi cel putin cit a durat cea de horepiscop, jar mai tirziu s-a continuat probabil, fie sub chipul treptei de arhieveu vicar. fie sub acela de inspector eparhial sau de exarh, si in fine, chiar si sub acela de protopop, ctre treapta deriva atit. din cea de horepiscop cit si din cea de periodevt. : Episcopii vizitatori. ot ea le horepiscopi si de periodevti s! : sint omatitt si * zitatorli, ‘al caror nume este redal greacd si prin cuvintul exarh. In mod obisnuit, vizitatori alegerile episcopale, pentru 2 5 aceasta ocazie °°. 48, N, Milas, op. elt, can. 49. Sint. At., litera P, C@P- 68. 50: Ibidem, litera E, ap. ee es e bidem, seo 7 com, 52. Hinschius, oP-eiStan, aftrenit fn Bisericd sibiv, re indeplineau functia d ¢ le lau in cetatea de scaun a epis- nici statornic in eparhie, ci se al V-loa—al VI-lea, alaturi fundintu-se cu periodevtii t citeodat in limba dintau sarcini de a pregati i. se incre Hor 1 produceatt cu e evita tulburarile care se ile cel Mare. can. 89, Sf. Vasile col Mt Tx, vol Vis P- 430-5 item. 1939, p. 395—400, Scanned with CamScannera EPISCOPHT ayy WUTATORT 1 EPISCOPI Vica py rhul de Const Dar patri ata 2 . : ANtinopol a ac, dtlurd decal Gefunetelor seaune. dint OMe i ierarhilor (anit noagy aloctiitor al Cezareii Capadocien iy’ CAE cel mai astre Mare este tithul de * Avesta 1 Ja 10 octombrie; . in urma interventic : se confer Grigorie al Ungroviahici, Mnitoruha; Alex, i do: andvu [psild saint Cl. Sa numit de dru Tpsilant. Mitropoli Capadocieis, Ping la dobindl de la feeasla data si ea ae Romanesti si ai Moldovei mai purine! Mest itl mitropolittl *y ai : ta: e ' t ri imprumutate cu drepturi yeale tis Valle (iluri onorifice cau ene Pe linga titlul de xe . : ." vexarh al plaiuys _ a purtat si alte nume onorifice 107 Plaiurilors. mitropotitul Ungrovlahiei Din multimea slujitoriloy pisey i aiuisiad 2: desptins @ anWbreriiot Mae =e fest Eistatori ai_episcopilor, am ni s-au pastrat mentiuni: si chiar date mai on eee despre care istorice $1 legislativ-canonice, S-ar putea sa aes a cee caror nume nu am dat sau nici nu au fost scoase la iveala. altli, de ale Toti cei de care ne-am ocupat au fost rinduifi s& satisfacé nevoile pe care lau umpus vremurile, precum si dezvoltarea organizarii bise- ricesti, caci aceasta organizare n-a aparut dintru inceput intr-o forma inchegata si definita, ci s-a conturat si s-a statornicit in timp. variind in unele privinte de-a lungul veacurilor. Unul dintre elementele care arati tocmai variatiile la care au fost supuse formele si rinduielile de organizare bisericeasca. reprezinté chiar institutia episcopilor ajutatori, a c&rei evolutie am schitat-o. Pozitia si rosturile acestora au suferit schimbari. Statornicé a ramas insd pozitia si rostul episcopilor eparhioti, chiar dacd intre acestia au aparut diferite trepte. Ei reprezinta factorul prim si esential. iar ceilalti episcopi fara eparhie, factorul secund, variabil care poate sa existe iu poate sé nu existe, pe cind fara de episcopul eparhiot nu poate sa existe areia se hir 2 mitropolit titular, d) Mitropolia Apamiei, pe seama carela se hirotoneste mitropa er whim. Filaret, in urma ecdosului patriarhului ecumenic Chirtl, ey eee cee ee i epi titular Partenie "Episcopia Tralei, reia se hirotoneste episcop arteni te 1g) Bpbseopia, Trae, “pe sears arma ecdosulu pettavinlwl ecumenie KM, jiserica din f Mt CVI : 1) Bpiscopia Cratiel, pe sear ai 13, Ibidem, p. 391—39 a rma eed ut oatrietull Kiril, din 4 nov. 18 “XCIX Dionisie, 2, doc. ca itropolit titular, ' san jrotoneste ca mitropolit tit 8) Mitropolia Laodiceii, pe seaman ii de la 25 martie 1814, Ibidem, t ie, in urma ecdosului patriarhului %—399, doc, CCH. h) Mitropolia Ierapolei, te mitropolit titular, e hirotones iulie 1815, 1bidem, seama careia Se neaiaial wehntnd ecumenic K DP Scanned with CamScannerY ALAIN. . - strand KUGEN OC, MARINA iscricii se poale asigury erganizatie bisericeased normal si lucrarea Bisericii nu F sure mal, co “erea Biserici : ee istic gute Vaden ne oaucee tae aa noastre, dupa vremuri si pind azi, a luat n _ ee ri, atil lay eparhii Potrivite, pentru a le da episcopilor, slujilori auxiliari, a a ep S e. . aa 2 "Dash th teat S~a socotit ulilé prezenja lor mai numeroasa, inclusiy <8 membri ai Sfintului Sinod, au existat rafiuni care au legitimat “aceasta socotinta. Si iardsi, daca in zilele noasire s-a restrins numarul si rostul episcopilor ajutatori, masura si-a gasit legitimarea atit in trebuintele setuale ale vietii noastre bisericesti, cit si in aplicarea mai stricta a nor- melor canonice, Potrivit cu aceste trebuinte. Si in Biserica noastra ca si in intreaga Ortodoxie, Pe esential. pe pastrarea a ceea ce existd din instituire natura sd asigure fara gres gi fara ei mintuitoare, S-a pus accentul diving este de imputinare substanta Bisericij i lucrarea ee ‘até o data mai mult, credin{a crestin, i traditi te nu numai adevarurile de nizare. vinduieli de orga- Scanned with CamScanner