Anexe Doctorat. Legi 1923 Privind Invatamantul Seminarial

Anexe
1. Proiecte de lege și legi de stat pentru reorganizarea învăţământului teologic (1923-1948)
Proiect de lege pentru organizarea seminariilor teologice 1(21 dec. 1923)

Art. 1. Pentru pregătirea clericilor bisericii ortodoxe române, cum şi pentru promovarea unei mai
temeinice cunoaşteri a ştiinţei teologice vor funcționa în fiecare eparhie şi la sediul ei cel puţin
câte un seminar.
Art. 2. Seminariile vor avea 7 ani de studii, în două cicluri: inferior de trei ani şi superior de patru
ani. Cursul inferior, egal cu progimnaziul, va funcționa unit cu cel superior la seminariile
complete. Absolvenții ciclului inferior pot trece în cursul superior din învăţământul secundar, iar
în clasa a patra a seminariilor vor fi primiti absolvenții progimnaziilor de stat din țară în urma
unui concurs pentru internat. Pot funcționa şi seminarii numai cu curs superior, în care se pot
primi absolvenții ciclului inferior dela celelalte seminarii, absolvenții progimnaziilor şi
absolvenţii a trei clase dela şcoalele normale de învățători.
Art. 3. Pentru a putea fi admiși in seminar candidații trebue să fie fii de cetățeni români şi de
religie ortodoxă.
Art. 4. Numai absolvența seminarului nu dă dreptul la intrarea în cler. Absolvenții vor trebui să-şi
complecteze studiile fie la facultățile de teologie din țară sau la unul din institutele teologice în
ființă, fie la o facultate de teologic sau academic teologică ortodoxă din străinătate a căror
diplome de licență sau doctorat vor trebui să fie echivalate. Prin excepție de la acest articol şi
numai pentru un timp limitat cerut de actuala lipsă de preoți, se pot admite la hirotonic şi
absolvenții de seminar. În cazul acesta ci vor urma cursurile clasei a VIII-a care va funcționa la
seminarii, clasă în care se vor preda obiectele de natură aplicativă şi practică necesară misiunei
preoțești.
Art. 5. Absolvenții cu 8 clase de seminar nu vor putea fi hirotonisiți decât cu titlul de preoți
ajutători, numai la sate şi numai acolo unde nu va fi o cerere de hirotonic a unui licentiat. În nici
un caz ei nu vor avea titlul de parohi.
1
AEA, Dosar III-97 - 1917. Proiectul de lege a fost întocmit de o comisie a Sf. Sinod ce a lucrat, în acest scop, la
Ministerul Cultelor; Tipografia bisericească din Sf. Mănăstire Cernica, 1923.
Art. 6. Seminariştii vor fi toți interni: bursieri sau solvenți. Examene de diferență pentru cursul
superior sau examene particulare integrale nu se admit.
Art. 7. Absolvenții de seminar au dreptul de a intra în învățământul primar. Candidații la
examenele de diplomă a seminariilor care doresc să intre în învățământ vor depune odată cu
examenul seminarial şi un supliment de examen care va cuprinde acele probe ale examenului de
capacitate pentru învăţători, care nu sunt cuprinse în examenul pentru seminarişti. Toți
seminariştii vor depune la examenul de absolvire probe teoretice şi practice din catehetică şi
metodica religiunii, preoții având îndatorirea de a preda învățământul religios în şcoalele
primare. În acest scop, pe lângă fiecare seminar va funcționa o şcoală primară de aplicație,
condusă de către profesorul de pedagogie retribuit pentru această însărcinare cu diurnă fixă.
Art. 8. Absolvenții clasei a VII-a vor depune la finele anului un examen general de absolvire a
seminarului. Condițiile acestui examen se vor fixa prin regulament. Absolvenții acestui examen,
care voiesc să intre în cler, în baza ceor prevăute la art.4 sau în învățământul primar, vor urma şi
cursurile clasei à opta, a cărei materii se for fixa prin regulament. Ei vor dobândi la sfârşitul
anului şi în urma unui examen, diploma de candidat la preoție sau şi învățământul primar, daca
vor îndeplini dispozițiunile art. 7 în această privință.
Art. 9. Absolventii a şapte clase de seminar au dreptul să se înscrie direct la facultatea de teologie
şi la secția pedagogică de la facultatea de litere şi filosofie. Ei vor mai avea dreptul să fie înscriși
la facultatea de litere şi filosofie şi la cea de Stiințe, dacă vor voi să se dedice carierii didactice,
ca profesori de seminar, aceasta e baza unui examen de diferență după normele admise de
Ministerul de Instrucție Dentru învățători. Pentru înscrierea la celelalte facultăți, vor depune
examene ntegrale pentru tot cursul superior.
Art. 10. Materiile care se vor preda în cei 7 ani de seminar vor fi: limba română, limba latină,
limba elină, limba franceză, limba germană sau engleză- facultativă alegerea uneia din ele, dar
obligatorie una; istoria, geografia, matematicile, ştiinţele naturale, fizica, chimia, psihologia,
logica, enciclopedia filosofică, pedagogia, higiena și medicina populară, agronomia, noțiuni de
drept şi instrucție civică. Lectura și interpretarea S. Scripturi cu noțiuni de introducere şi
exegeză. Istoria bisericii creştine universale şi române, patrologia, teologia dogmatică,
apologetica, etica creştină, dreptul canonic, omiletica, liturgica catchetica, muzica bisericească şi
vocală. Desen şi noțiuni de pictură bisericească, gimnastica şi jocurile sportive. Extensiunea
materiilor acestor obiecte se vor fixa prin regulamente speciale avându-se în vedere ca materiile
ştiinţelor laice să trateze toate chestiunile fundamentale ale obiectelor prevăzute în programa
învățământului secundar şi toate materiile să satisfacă principiul concentratici religioase.
Art. 11. Programa analitică a seminariilor se va alcătui de către consiliul învăţământului religios
care va funcționa în Ministerul Cultelor. Acest consiliu se va compune din: a) un delegat al Sf.
Sinod, b) un reprezentant al facultăților de teologic, c) doi reprezentanți aleşi ai profesorilor
seminariali: unul pentru ştiinţele teologice şi altul pentru cele laice. d) inspectorii generali ai
învățământului religios din Minister. Membrii aleşi vor fi întăriți prin Decret Regal pe un period
de 6 ani şi vor fi retribuiți cu jetoane de prezență pentru fiecare şedinţă. Acest consiliu îşi va da
avizul în chestiuni de programe, manuale, regulamente, numiri şi transferări de profesori pe baza
propunerii inspectorilor şi ori care alte chestiuni în care Ministerul va crede să ia avizul
consiliului. Avizele sunt obligatorii, dar consultative şi vor trebui aprobate de Ministru. Dacă
consiliul va crede necesar se va completa pentru chestiuni speciale cu inspectorii delegați sau cu
profesori specialişti.
Art. 12. Manualele de ştiinte teologice sau laice vor fi alcătuite de către profesorii de specialitate
ai seminariilor sau universităților. Ele vor fi prezentate consiliului completat cu o comisie de
profesori specialişti care le vor cerceta alegându-se unul singur. În caz că nu se prezintă nici un
manual, Ministerul, prin consiliu, va însărcina pe unul din profesorii specialişti cu alcătuirea lui.
Manualul ales şi aprobat va rămâne proprietatea Ministerului. Manualele vor fi revizuite din
cinci în cinci ani de consiliu. La aprobarea manualelor se va lua şi avizul Sf. Sinod în ceea ce
priveşte păstrarea dreptei credințe cum şi armonizarea diferitelor materii cu adevărul de credință.
Art. 13. Numirea profesorilor de seminarii se face pe baza tabelei concursului de capacitate, de
către Ministerul Cuitelor cu avizul Sf. Sinod în ceea ce priveşte dreapta credinţă a candidatului.
Profesorii vor fi toți români şi de religie ortodoxă. Profesorii pentru materiile religioase vor fi
clerici. Pentru celelalte obiecte vor fi preferati, la condiții egale: 1) Clericii; 2) Candidații care pe
lângă licenţa în specialitatea respectivă vor avea şi licenţa în teologic, sau vor fi urmat acele
studii la Facultatea de teologie care stau în legătură cu specialitatea la care cer a fi numiți; 3)
Candidaţi care la examenul de capacitate vor avea ca specialitate secundará o disciplină teologică
în legătură cu specialitatea lor principală; 4) Candidații licentiati ai Facultății de litere şi filosofie
sau ştiinţe, proveniți din seminariştii înscrişi pe baza dispozițiilor art. 11 din această lege. Toți
candidații, fie pentru disciplinele teologice, fie pentru cele laice, să fi urmat cursurile secției
pedagogice dela facultatea de litere şi să fi făcut practică la unul din seminariile teologice care va
fi designat pentru acest scop.
Art. 14. Examenele de capacitate pentru obiectele teologice se vor institui de Ministerul Cultelor
şi după norme ce se vor fixa printr-un regulament special. Profesorii pentru obiectele laice se vor
recruta dintre candidații reuşiţi la examenele de capacitate date la Ministerul de Instrucţie şi după
normele acelui Minister cu adaosul celor prevăzute la art. 13 din legea de față.
Art. 15. Chestiunile disciplinare ale profesorilor vor fi judecate în prima instanţă in consiliul
inspectorilor, iar în ultima instanţă de consiliul disciplinar al Ministerului Cultelor şi Artelor
compus din doi profesori, aleşi de corpul profesoral al seminariilor şi un magistrat, membru al
unei Curți de apel şi designat de curte. Ei vor fi numiți prin Decret Regal pe timp de 5 ani.
Atributiile consiliului disciplinar, procedura şi cazurile de judecată vor fi fixate prin regulament.
Trimiterea în ju- decată se va face de Minister cât şi de Sf. Sinod, la intervenția Chiriarhului res-
pectiv şi numai în chestiuni de credinţă şi moralitate.
Art. 16. Drepturile acordate sau care se vor acorda pe viitor corpului profesoral secundar la
Ministerul de Instructie şi care nu vor contraveni legii de față și caracterului special al
seminariilor, sunt şi revin de drept profesorilor seminariali.
Art. 17. Controlul seminariilor se va face pentru instrucție, educație, administraţie şi gospodărie
de inspectorii genrali ai învățământului religios. Unul numit de Sf. Sinod, dintre clericii cu
pregătire didactică iar ceilalți de Minister. Inspectorii generali numiți de Minister vor fi clerici
profesori definitivi la seminar sau facultatea de teologic. Vor functiona şi trei inspectori tehnici:
unul pentru partea literară, altul pentru partea ştiinţifică şi altul pentru partea economică-
administrativă a şcolii. Inspectorii tehnici vor fi numiți de Minister cu consimţământul Sf.Sinod
dintre profesorii definitivi ai seminarului, iar cel pentru partea administrativă şi dintre
funcţionarii de carieră titraţi şi specialişti din Minister.
Art. 18. Pentru conducerea centrală a seminariilor va funcționa în Ministerul Cultelor şi Artelor o
subdirecție a învăţământului seminarial, a cărei organizare şi atribuţii se vor fixa prin
regulamentul de organizare interioară al Ministerului.
Art. 19. Directorul seminarului va avea conducerea nemijlocită şi răspunderea pentru educația,
instrucția și administrația școlară a seminarului. El va fi preot fară parohie, având titlul de
profesor definitiv în învăţământul seminarial. Numirea directorului se va face prin Decret Regal
după recomandarea Sf. Sinod, dintre profesorii clerici ai seminarului, St. Sinod luând în prealabil
avizul episcopului cparhial şi al consiliului şcolar dela seminarul respectiv, Ministerul având
dreptul de a admite sau respinge motivat recomandarca.
Art. 20. Afacerile de gospodărie și cele economice vor fi conduse de un subdirector administrativ
care va avea răspunderea întregii părți materiale şi gospodăreşti, stând sub controlul directorului
și al comitetului şcolar. El va fi numit de Minister la propunerea comitetului luându-se şi avizul
directorului. El va fi licenţiat şi de preferință cleric.
Art. 21. În opera de educație şi instrucție profesională a elevilor, directorul va fi ajutat de câte un
preot spiritual de fiecare clasă şi un număr de pedagogi supraveghetori. Spiritualul va însoți o
clasă în tot timpul anului de studii, fiind educatorul, confesorul, conducătorul de practică
liturgică şi maestrul de muzică bisericească a clasei. Spiritualii vor avea aceleaşi drepturi ca şi
profesorii. Vor fi recrutați prin concurs de o comisiune prezidată de chiriarh. Numirea se va face
de Ministerul Cultelor. Un regulament special va fixa condițiile concursului, alcătuirea
comisiunilor, cum şi atribuțiile spiritualilor.
Art. 22. Medicul şcoalei va fi considerat ca profesor titular cu o catedră completă. El va fi
recrutat dintre medicii recomandați în acest scop de consiliul sanitar superior şi în urma unui
examen special pentru aptitudinile pedagogice. Medicul va preda anatomia, higiena, medicina,
farmacia populară şi practica sanitară, vizitând infirmeria şi şcoala cel puțin de două ori pe
săptămână. Elevii se vor constitui în societăți şcolare cu caracter cultural, literar şi filantropic, cu
activitate internă sau externă. Elevii din cursul superior vor fi folositi ca auxiliari în conducerea
disciplinară şi economică a şcoalei. Ei vor alcătui jurii de onoare pe clase şi un consiliu
disciplinar pe şcoală, alcătuit dintre elevii aleşi din cursul superior pentru judecarea în prima
instanță a micilor abateri; sau a acelor cazuri de disciplină, în care direcția va crede de cuviinţă sa
ia şi avizul lor. Regulamentul va preciza felul de constituire şi sfera de atribuții a acestei întregi
activități a elevilor. Un consiliu propriu, alcătuit din directori, spirituali şi o delegație de
profesori sub supravegherea chiriarhului, va da directiva şi va controla această activitate a
elevilor.
Dispoziții tranzitorii
Art. 23. Toate drepturile câştigate până în prezent, de membrii corpului didactic ai seminariilor,
în baza legilor în vigoare rămân în ființă. Dispozițiile legilor anterioare care contravin legilor de
față se abrogă.
Art. 24. Până la regularea prin legea de organizare a bisericii ortodoxe comitetele şcolare din
învățământul şcolar se vor compune din directorul seminarului, 2 profesori, 2 reprezentanți ai
părinților, I preot din oraşul de reședință al scoalei şi un reprezentant al Chiriarhului. Cenzorii
vor fi: 2 profesori și un reprezentant al Ministerului".
Proiect de lege pentru reorganizarea învățământului teologic 2(13 oct. 1926)

Cap. I.
Dispozițiuni generale
Art. 1. În conformitate cu art. 34 din Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române,
şcolile pentru formarca clerului stau sub conducerea Bisericii.
Art. 2. Scopul învăţământului teologic, conform art. 35 din Statutul pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe Române, este de a da clerului o cultură teologică superioară.
Art. 3. Cultura teologică superioară se dă în: Facultățile şi Academiile de Teologie care constitue
institutele de învățământ teologic cu caracter superior.
Art. 4. Având în vedere necesitățile actuale ale Bisericii (marea lipsă de preoți rurali) şi
considerând că trecerea la învăţământul teologic superior nu se poate face deodată, ca treaptă de
învățământ teologic cu caracter provizoriu, care urmează a fi lichidată pe măsura posibilității, se
admit şi seminariile de vocațiune.
Art. 5. Pentru trebuințele culturale ale călugărismului se vor înființa pe lângă mănăstirele cele
mai mari ale țării seminarii călugăreşti, care, vor funcționa după un regim special ce urmează a
se face ulterior printr-o deciziune a Sf. Sinod.
Art. 6. Cheltuelile personale şi materiale pentru întreținerea şcolilor teologice se acoperă din
bugetul statului prin eforia Bisericii.
Art. 7. Statul prin Ministerul Cultelor are dreptul de control asupra şcolilor teologice.
Cap. II.
Şcolile pentru învățământul teologic
Secțiunea I. Facultățile de teologie
Art. 8. Facultățile de teologie funcționează în cadrele universității după normele prevăzute în
legea învăţământului superior, şi în legătură cu Sf. Sinod pentru recrutarea corpului profesional şi
supravegherea purității doctrinei ortodoxe.
Art. 9. Facultățile de teologie conferă titlul de: licenţiat şi doctor în teologie.
2
AEA, Dosar III-97-1917. Proiectul de lege a fost alcătuit de o comisie a Sf. Sinod.
Art. 10. Facultățile de teologie vor pregăti: profesori pentru academiile de teologie şi înaltul cler.
Art. 11. Câte o facultate de teologie va fiinta pe lângă fiecare universitate din țară. Art. 12.
Diploma de licență dela facultățile de teologic nu dă dreptul la ocuparca unci parohii decât dacă e
însoțită de certificatul unui internat teologic, dovedind prestarea practicei teologice.
Art. 13. Facultăţile de teologic având însărcinarea de a pregăti persoane de cea mai înaltă cultură
teologică, sunt obligate a organiza cursuri de specializare pentru doctorat. Întrucât nu satisfac
acestui obligament în decurs de trei ani de la promulgarca acestei legi, Biserica va înființa un
institut pentru specialitatea în înaltele studii teologice ortodoxe.
Secțiunea a II-a. Academiile de teologic
Art. 14. Academiile de teologic sunt institute superioare în care şuința teologică sistematică se
îmbină cu practica teologică.
Art. 15. În academiile de teologie se primesc ca studenti: a) absolvenţii de 8 clase secundare cu
bacalaureat şi cei cu diplomă echivalentă cu bacalaureatul şi b) absolvenți de 4 cursuri dela
seminariile de vocațiune.
Art. 16. Învățământul în academiile de teologic durează patru ani. Art. 17. Academiile de
teologic conferă titlul de: licențiat în teologie.
Art. 18. Academiile de teologic pregătesc: profesori de ştiinţele teologice pentru seminariile de
vocațiune, profesori de religie pentru şcolile secundare şi parohii. Art. 19. Câte o academic de
teologie va ființa în fiecare eparhic.
Art. 20. Până ce se va putea realiza desideratul din art. 18, va ființa câte o academie de teologie
în oraşele: Chişinău: se va transforma în academie seminarul Gavriil Banulescu, Cluj, Craiova,
se va transforma în Academic seminarul Sf. Gheorghe Bucureşti, se va transforma în Academic
seminarul Central, Iaşi se transformă în Academie Seminarul Veniamin, Oradea şi Sibiu.
Art. 21. Licentiații de la Academiile de teologie fără de a mai asculta alte cursuri se pot înscrie
pentru examenele de doctorat la Facultățile de teologic.
Secțiunea a III-a. Seminariile de vocațiune
Art. 22. Seminariile de vocațiune sunt institute în care se primesc absolvenți de 4 clase secundare
(progimnaziu). Ele pregătesc preoți pentru parohiile rurale.
Art. 23. Învățământul în seminariile de vocațiune durează şase ani, din care: patru ani învăţământ
teoretic, doi ani de practică.
Art. 24. Elevii seminariilor de vocațiune, care doresc a se preoți pentru parohii rurale sunt
obligați a absolvi cursul complet de 6 ani.
Art. 25. Elevii seminarului de vocațiune care vor să-şi completeze studiile la o academie sau
facultate de teologie, pot trece în aceste institute superioare după absolvirea a patru ani de
seminar.
Art. 26. Până la o epoca ce se va fixa de către Sf. Sinod va finita cate un seminar de vocațiune în
orașele: Bucureşti Seminarul Nifon, Buzău, Curtea de Arges, Cernăuți, Constanta, Dorohoiu,
Edineti, Galați, Huşi, Ismail, Chişinău, Roman, Sibiu şi R.-Vâlcea.
Cap. III.
Corpul didactic de la școlile teologice
Art. 27. Corpul didactic dela Facultățile de teologie se recrutează conform legilor pentru
învățământul superior, avându-se în vedere dreptul Bisericii prevăzut în art. 3 lit. j, din Statutul
pentru organizarea bisericii.
Art. 28. Profesorii pentru Academiile de teologic sunt asimilați în drepturi şi datorii cu agregații
dela universitate.
Art. 29. Profesorii dela Academiile de teologic sunt: titulari şi suplinitori. Pro- fesorii titulari vor
fi doctori în teologic. Numirea de titular definitiv se obține numai după doi ani de provizorat.
Profesorii suplinitori vor fi cel puțin licențiați în teologic dela una din facultățile de teologic
ortodoxă, cu examen de capacitate. Suplinirea nu poate dura mai mult de trei ani.
Art. 30. Procedarca la recrutarea profesorilor la academiile teologice se face in conformitate cu
legea învățământului superior. Comisiunea de examinare se constitue de direcția învățământului
Teologic de pe lângă Sf. Sinod, din şapte membri dintre care trei desemnati de consiliul
profesoral al academici unde s-a declarat vacanța, iar până la înființarea academiei de către
facultatea de teologie cea mai apropiată; iar doi de către Chiriarhul respectiv. Preşedintele
comisiunei va fi desemnat de Chiriarh. Membrii vor trebui să fie: doctori în teologic, sau
profesori definitiv actuali sau foşti profesori în învățământul teologic, cu o vechime de cel puțin
5 ani.
Art. 31. Numirea profesorilor la Academiile de teologic, conform art. 144 punctul d, lit. h, din
Statutul pentru organizarea Bisericii, o face Consiliul eparhial sub preşedenția personală a
Chiriarhului. Acestui consiliu îi revine şi dreptul de a refuza numirea, cercetând recomandarea
după îndeplinirea formelor legale şi satisfacerea prescripțiilor canonice.
Art. 32. Numirea sau permutările întâmplate în Statutul personal al şcolilor teologice se
comunică de către consiliul eparhial respectiv prin Direcțiunea învățământului teologic
Ministerului Cultelor spre luare la cunoștință.
Art. 33. Profesorii dela Seminariile de vocațiune sunt asimilați în drepturi şi datorii cu profesorii
din învăţământul secundar bucurându-se de un adaus de 25%
asupra salariului.
Art. 34. Profesorii dela Seminariile de vocațiune sunt: Unii pentru materii teologice, alții pentru
materii laice. Profesorii pentru materiile teologice vor fi numai clerici. Pentru celelalte obiecte
vor fi preferați la condiții egale: a) Clericii; b) Candidatii care pe lângă licență în specialitatea
respectivă vor avea şi licenţa în teologie, sau vor fi urmat acele studii la Facultatea de teologic
care stau în legătură cu specialitatea la care cer a fi numiți; c) Candidații care la examenele de
capacitate vor avea ca specialitate secundară o disciplină teologică în legătură cu specialitatea lor
principală; d) Candidații licențiați ai Facultății de litere şi filosofic sau ştiinţe proveniți din
seminarişti. Toți candidații, fic pentru disciplinele teologice, fie pentru cele laice, să posede
certificate de absolvirea practicei pedagogice.
Art. 35. Profesorii la seminariile de vocațiune sunt: Titularii şi suplinitorii. Titularii vor fi: a)
Pentru materiile teologice acei licențiați în teologie care au prestat şi examenul de capacitate
înaintea comisiunii examinatoare prevăzută în art. 52 din această lege; b) Pentru materiile laice
licențiați de la Facultatea de litere sau ştiinţe cu examen de capacitate. Profesorii de materii laice
care vor să devină definitivi în învățământul seminarial, vor trebui să treacă un examen
suplimentar de Apologetică şi Îndrumări misionare, în fața comisiunei de capacitate, instituită
prin art. 52 din prezenta lege. Suplinitori pot fi: Licentiați fără examen de capacitate. Suplinirea
nu poate dura mai mult de trei ani.
Art. 36. Numirea profesorilor la seminariile de vocațiune se face potrivit art. 29 şi 30 din această
lege.
Art. 37. Pentru atitudine anti-religioasă şi anti-bisericească toți profesorii din scoalele teologice
vor fi responsabili în fața autorităților eclesiatice.
Art. 38. Studenții şi elevii dela şcolile teologice vor fi de religia ortodoxă creştină.
Cap. IV.
Învățământul teologic.
Secțiunea I. Instrucțiunea
Art. 39. În şcolile teologice se predă: Teologia istorică, Teologia exegetică, Teologia sistematică
şi Teologia practică, Apologetica, Îndrumări misionare şi citirea Sf. Scripturi. Materiile laice care
se predau în şcolile teologice sunt: L Română, L. Franceză, L. Germană sau Engleză (Facultativ),
Ebraica, Latina, Greacă, Slavă (facultativ) Ştiinţele, Filosofia, Chimia, Ştiinţele Naturale,
Şuințele Agricole, Matematica, Istoria, Geografia, Dreptul Politic, Filosofia cu ramurile ci,
Muzica şi Muzica bisericească, Istoria Artelor cu Arta bisericească, Educația fizică, Higena şi
Medicina populară.
Art. 40. In Academiile de teologie materiile teologice enumerate în art. 39 se predau în
extensiune identică ca la facultăţile de teologie, cu excepțiunea cursurilor speciale pentru
doctorat. Dintre acestea se destinează pentru învățământul superior L. Ebraică, L. Slava,
(facultativ) (Inst.) Filosofia cu disciplinele, Drept şi Sociologic, Istoria Artei bizantine şi Istoria
Artei bisericești. Restul de ştiinţe laice rămânând seminariului de vocațiune.
Art. 41. In Seminariile de vocațiune, materiile teologice enumerate în art. 39 se predau în
extensiune mai strânsă decât la Academiile de teologie..
Art. 42. Pe lângă materiile teologice, care vor fi în prevalenţă, în seminariile de vocațiune se vor
preda şi materii laice. Materiile laice în cei dintâi patru ani ai Seminariului de vocațiune vor fi
identice cu materiile laice din cursul superior liceal, iar materiile laice din cei din urmă doi ani ai
Seminariului de vocațiune vor fi pe scurt indentice cu cursurile de: Filosofie, Sociologie,
Pedagogie, Drept, etc., ce se predau la Academiile de teologic.
Art. 43. Academiile de teologic şi Seminariile de vocațiune vor funcționa după normele ce se vor
fixa în câte un regulament de studii, redactat de către comisiunea prevăzută în art. 53 din
această lege. Pentru instruire şi prin ci înşişi elevii îşi vor face carnete de rezumate pentru cărțile
citite de ci în afară de manualele didactice predate în şcoale care vor fi revizuite de profesorii
cărții respective cu îndatorirea pentru profesori de a-i da indicațiile necesare modului de studiat
şi rezumat. În autoinstruirea aceasta clevii vor fi susținuți de comitetul cultural de clasă şi de
comitetul cultural central pe toată şcoala alese de ci, cu îndatorirea pentru aceste comitete de a
înființa biblioteci, de a organiza şezători culturale atât în şcoală cât şi în afară din aceste din urmă
putându-se asocia atât cu elevii altor şcoale, cât şi cu elevii de cultură mai răsărite din corpul
profesoral local sau alte categorie de cărturari. În acelaşi scop Comitetele culturale vor da tot
concursul lor operelor întreprinse în afară de şcoală de sfatul moral şi reciproc.
Secțiunea II. Educațiunea
Art. 44. Sufletul învăţământului teologic este educațiunea religioasă. Considerând că o
educațiune religioasă sistematică se poate face numai prin practicarea unci vieți religioase-
morale, studenţii şi elevii şcolilor teologice vor fi interni. In acest scop fiecare şcoală teologică
va avea internat cu capelă.
Art. 45. Pentru îngrijirea educației religioase-morale fiecare internat teologic va avea un director
şi un spiritual de fiecare clasă, cgalizat în drepturi cu profesorii, cari se vor recruta din clericii cu
înaltă cultură teologică, şi practică pastorală prin concurs special. Se vor prefera cei din tagma
monahală.
Art. 46. Elementele absolut necesare pentru educațiunea religioasă-morală din internatele
teologice sunt: a) Rugăciunea zilnică (dimineața și seara în capela, la masă); b) Meditațiile cu
subiecte religioase, ce vor fi a se fixa în scris; c). Citirea cursorie a Sf. Scripturi, a Vieţii sfinţilor
şi altor cărți de conținut edificator; d) Cercetarea regulată a Bisericii în Dumineci și sărbători şi
participarea activă la serviciile divine prin cântări şi citiri. Frecventarea in echipe de câte unul
sau mai mulți pe clasă în toate zilele din cursul anului a cultului de la catedrala de pe langa
seminar; c) Mărturisirea şi cuminecarea cu Sf. Taine la începutul anului şcolar, in posturile
Naşterii şi Invierii Domnului, şi la încheierea anului şcolar.
Întrucât elevul de şcoală ca viitor preot trebuie să se zidească şi singur pe sine in opera de
moralizare, va avea un carnet de conştiinţă în care să-şi noteze singur conduita şi care să fie
controlat numai de spiritualul clasci fără nici o notare la conduită. Odată cu aceasta vor functiona
sfaturi moralizatoare cu comitete alese de elevi, atât pentru fiecare clasă, cât şi pentru şcoala
întreagă. Pe lângă citirea Sf. Scripturi în toate locurile unde se vorbeşte de vicii şi condamnarea
lor, de virtuţi şi răsplătirea lor, sfătuirile moralizatoare vor chema la dojană înaintea lor şi la
sfătuire de bine pe toți elevii răi pe care pedepsele corpului administrativ nu i-a putut îndrepta. În
acelaşi timp se vor tine conferințe, recitări şi cântări numai cu conținut moral cel puțin odată pe
lună, făcând şi colecte benevole pentru ajutorarea camarazilor săraci şi meritoşi.
In afară de şcoală, prin purtarea de grijă a directorului, cât şi a sfaturilor morale, elevii vor
prinde contact cu toate laturile şubrede ale vieții omeneşti şi anume: Cu durerile din spitale, cu
rătăcirile din penitenciare, cu mizeriile de tot felul de prin mahalalele sărace și cu cerințele ci de
superiorizare şi de moralizare pe cari seminariştii in echipe vor căuta să le satisfacă prin
conferințe, predici, cântece nationale şi religioase, cum şi prin premii şi ofrande date tineretului.
Contactul cu toate aceste laturi ale vietii sociale, seminariştii le vor prinde în ore de recreaţie şi
prin echipe pregătite cu conferințe, coruri, acte de binefacere, sfătuiri potrivite cu latura vieții pe
care o cercetează.
Art. 47. Elevii Seminariului de vocațiune vor purta uniformă, iar studenții Academiilor de
teologie un costum acomodat misiunii preoţeşti care se va stabili prin regulament.
Art. 48. Comisiunea prevăzută în art. 54 din această lege va redacta (şi din timp în timp va
revizui) câte un regulament în conformitate cu necesitățile fiecărei categorii de şcoală teologică,
care va norma toate amănuntele vieţii interne din internatele teologice.
Cap. V.
Centralizarea învăţământului teologic
Art. 49. În temeiul principiului fixat în art.1 din această lege, atribuţiunile exercitate până aici
asupra şcolilor teologice de către Ministerul Instrucțiunii şi Ministerul Cultelor revin asupra
Bisericii.
Art. 50. Pentru conducerea și centralizarea invatamântului teologic din toată tara, biserica va
înființa o direcțiune a învațământului teologic pusă sub autoritatea St. Sinod.
Art. 51. Direcțiunea invatamântului teologic se va organiza cu personalul şi atribuţiunile similare
Directiunii III din Ministerul Instructiunii. Un regulament, redactat de Sf. Sinod va stabili toate
condițiunile de functionare a Direcțiunii învăţământului teologic.
Art. 52. Ca organe ajutătoare pe lângă Direcţiunea învăţământului teologic vor functiona: 1.
Comisiunea pentru examenul de capacitate pentru profesorii de materii teologice la seminariile
de vocațiune; 2. Comisiunea pentru redactarea şi revizuirea regulamentului de studii şi a
manualelor pentru academiile de teologie şi seminariile de vocațiune; 3. Comisiunea pentru
redactarea şi revizuirea regulamentului pentru viața internă din internatele dela academiile de
teologie şi seminariile de vocațiune. Membrii acestor comisiuni vor fi desemnați din alegerea de
către Sf. Sinod şi vor avea jetoane după numărul şedinţelor.
Art. 53. Comisiunea pentru profesorii de materii teologice la seminariile de vocațiune se
compune din: a) un membru al Sf. Sinod ca preşedinte; b) un profesor de la o facultate de
teologie. c) un profesor de la o academic de teologie; d) doi profesori de la două seminarii de
vocațiune. Membrii comisiunii se numesc de către Sf. Sinod pentru o perioadă de 5 ani şi pot fi
realeşi. Un regulament special redactat de către direcțiunea învățământului teologic şi aprobat de
către Sf. Sinod va stabili toate condițiunile de functionare a comisiunii. Manualele didactice se
vor compune şi redacta după indicațiunile congreselor anuale ale corpului didactic teologic.
Aceste indicațiuni se vor centraliza anual într-un interval de 5 ani de comisiunea regulamentelor
şi manualelor, şi va servi de normă la judecarea manualelor prezentate la concurs.
Art. 54. Comisiunea pentru redactarea şi revizuirea (din cinci ani în cinci ani) a regulamentului
de studii şi a manualelor pentru şcolile teologice se compune din: a) Un membru al Sf. Sinod ca
preşedinte; b) Un profesor dela o facultate de teologie; c)Un profesor de la un seminar de
vocațiune; d) Un profesor de pedagogie din învăţământul teologic superior. La alegerea
manualelor comisiunea aceasta se va completa cu trei membri aleşi de congresul profesoral al
anului respective. Membrii comisiunii se numesc de către Sf. Sinod pentru o perioadă de 5 ani şi
pot fi realeşi. Un regulament special redactat de către Direcțiunea învățământului teologic şi
aprobat de către Sf. Sinod va norma toate condițiunile de funcționare a comisiei.
Art. 55. Comisiunea pentru redactarea şi revizuirea regulamentului pentru viața educativă din
internatele teologice se compune din: a) Un membru al Sf. Sinod ca preşedinte; b) Duhovnicul

dela o școală superioară teologica; c) Un profesor de Apologetică dela o academic teologică; d)
Un profesor de Indrumări misionare de la o academic... Sf. Sinod constituic şi convoacă aceasta
comisiune din timp in timp, de câte ori se iveşte necesitatea revizuirii educației religioase din
internatele teologice.
Cap. VI.
Dispoziţii tranzitorii
Art. 56. În urma dispozițiunilor din această lege, seminariile de până acum cu 8 clase se
transformă cu începerea anului şcolar 1927-28 in seminarii de vocațiune.
Art. 57. Transformarca seminariilor cu 8 clase în seminarii de vocațiune se va face astfel ca în
cursul inferior de patru ani să devină gimnaziu cu caracter confesional. În aceste gimnazii se vor
preda materiile laice în măsură egală cu cele din cursul inferior al liccelor de stat, iar religia în
număr dublu de ore faţă de liccc, la care se va adăuga şi rugăciuni bisericeşti. Absolventii acestor
gimnazii confesionale se vor putea înscrie în seminariile de vocațiune sau vor continua studiile la
liceu.
Art. 58. Se vor transforma în seminarii de vocațiune, seminariile din oraşelc: Bucureşti (Nifon),
Buzău, Câmpulung, Constanța, Curtea de Argeş, Dorohoi, Galaţi, Huşi, Chişinău, Edineţi,
Ismail, Roman, R. Vâlcea.
Art. 59. Se vor înființa seminarii de vocațiune câte unul în: Cernăuţi şi Sibiu. Art. 60. Institutele
teologice din Arad şi Caransebeş vor deveni, de asemenea, seminarii de vocațiune.
Art. 61. Sfântul Sinod va fixa data lichidării seminariilor de vocațiune şi transformarea lor în
Academii de teologic după principiul ca în fiecare eparhie să fiinţeze şi câte o Academie de
teologie.
Art.62. Toate drepturile câştigate până în prezent de membrii corpului didactic ai şcoalelor
teologice, în baza legilor în vigoare, rămân în fiinţă.
Dispozițiile legilor anterioare care contravin legilor de față se abrogă.
Preşedinte: Pimen, mitropolitul Moldovei
Membri: Vartolomeu, episcopul Râmnicului Noul Severin, arhiereul Andrei Magierul Crişanul,
economul Valeriu Iordachescu, diaconul C.V.Dănău, Nac Ionescu.
Bucureşti, 13 octombrie 1926".
Proiect de lege pentru reorganizarea învățământului teologic (iunic 1927)3

Cap. I
Dispozițiuni generale
Art. 1. În conformitate cu art. 34 din Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, toate
școlile pentru formarea clerului stau sub conducerea
Bisericii.
Art. 2. Scopul învăţământului teologic, conform art. 35 din Statutul pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe Române, este de a cultiva ştiinţa teologică şi de a da clerului o cultură teologică
superioară.
Art. 3. Cultura teologică superioară se dă în: Facultăţile şi Academiile de teologic, care constituie
institutele de învățământ teologic cu caracter superior. Art. 4. Având în vedere necesitățile actuale
ale Bisericii (marca lipsă de preoți), precum şi nevoia de a alimenta cu elevi institutele teologice
superioare, se mențin şi se organizează Seminariile de vocațiune.
Art. 5. Pentru trebuinţele culturale ale călugărismului se vor înființa seminarii călugăreşti.
3
. Reorganizarea învățământului teologic, în „Legea româneasca", 1928, nr. 18, p.3-4. Text modificat de Comisia
restrânsă a Sf. Sinod.
Acestea vor funcționa după un regim special ce urmează a se face ulterior prin o deciziune a Sf.
Sinod.
Art. 6. Cheltuielile personale şi materiale pentru întreținerea şcolilor teologice se acoperă din
bugetul Statului, prin vărsăminte directe la eparhii, rezervându-i-sc Statului dreptul de control
asupra întrebuinţării sumelor primite din bugetul Statului.
Cap. II
Sectiunea I. Facultățile de teologie
Art. 7. Facultățile de teologie funcționează în cadrele universităților după normele prevăzute în
legea învățământului superior, şi în legătură cu dreptul Sf. Sinod, - excrcitat prin chiriarhul
locului -, de a-şi da asentimentul la numirea profesorilor de la facultățile de teologie şi de a
supraveghea învăţământul teologic superior din punct de vedere al purității doctrinei ortodoxe.
Art. 8. Pentru înfiinţarea şi desfiinţarea de catedre la Facultățile de teologie se va cere
consimţământul Sf. Sinod.
Sectiunea II. Academiile de teologie
Art. 9. Academiile de teologie sunt şcoli teologice superioare, ce funcționează în cadrele
organizației bisericeşti şi stau sub autoritatea chiriarhului local.
Art. 10. În Academiile de teologie se primesc ca studenti: a) Absolvenţi de 8 clase secundare cu
bacalaureat şi cei cu diplomă echivalentă cu bacalaureatul, şi b) Absolvenţii de 4 cursuri de la
Seminariile de vocațiune.
Art. 11. Învățământul în Academiile de teologie durează patru ani.
Art. 12. Academiile de teologic conferă titlul de: Licenţiat în teologie.
Art. 13. Fiecare eparhic poate avea câte o Academie de teologic, cu consimţământul Sf. Sinod.
Art. 14. Licentiații de la Academiile de teologie se pot înscrie pentru cursurile de doctorat la
Facultățile de teologic.
Secțiunea III. Seminariile de vocațiune Art. 15. Seminariile de vocațiune sunt şcoli teologice de
specializare, în care se primesc absolvenți de 4 clase secundare (gimnaziu).
Art. 16. Învăţământul în Seminariile de vocațiune durează şase ani. În cei doi ani din urmă se
predau mai ales cunoştinţe religioase şi pastorale practice.
Art. 17. Elevii Seminariilor de vocațiune care doresc a se face preoți pentru parohii rurale sunt
obligați a absolvi cursul complet de 6 ani.
Art. 18. Elevii Seminarului de vocațiune care vor să-şi completeze studiile la o Academie sau
Facultate de teologie, pot trece în aceste institute superioare după absolvirea a patru ani de
seminar.
Cap. III
Corpul didactic de la şcolile teologice
Art. 19. Corpul didactic de la Facultățile de teologie se recrutează conform legilor pentru
învățământul superior, avându-se în vedere dreptul Bisericii prevăzut în art. 3 lit. j din Statutul
pentru organizarea Bisericii.
Art. 20. Profesorii pentru Academiile de teologie sunt asimilati cu agregații de la universitate.
Art. 21. Profesorii de la Academiile de teologie sunt: Definitivi şi provizori. Ei trebuie să aibă
pregătire teologică academică. Definitivarea se obține după 3 ani de provizorat şi pe bază de
lucrare de abilitare.
Art. 22. Profesorii de la Seminariile de vocațiune sunt: Definitivi şi provizori. Ei sunt: Unii
pentru materii teologice, alții pentru materii laice. Profesorii pentru materiile teologice vor fi
numai clerici cu pregătire teologică academică. Pentru celelalte obiecte vor fi preferati la condiții
egale: a) Clericii; b) Candidații care pe lângă licenţă în specialitatea respectivă vor avea şi licenţa
în teologie, sau vor fi urmat acele studii la Facultatea de teologie care stau în legătură cu
specialitatea la care cer a fi numiți; c) Candidații care la examenele de capacitate vor avea ca
specialitate secundară o disciplină teologică în legătură cu specialitatea lor principală. d)
Candidații licențiați ai Facultății de litere şi filozofie sau ştiinţe, proveniți din seminarişti. Toți
candidații, fie pentru disciplinele teologice, fie pentru cele laice, să poscadă certificate de
absolvirea practicii pedagogice.Definitivarea se obține după 2 ani de provizorat.
Art. 23. Profesorii de la Seminariile de vocațiune sunt asimilați cu profesorii din învățământul
secundar, bucurându-se de un adaos de 25% asupra salarului.
Art. 24. Numirea directorilor şi profesorilor la Academiile de teologie şi Seminariile de
vocațiune, conform art. 144 punctul d) litera h) din Statutul pentru organizarea Bisericii, o face
Consiliul eparhial în şedinţa comună a secțiilor. Cei aleşi trebuie să aibă aprobarea chiriarhului.
Cap. IV
Învățământul teologic. Instructiunea
Art. 25. În şcolile teologice se predă: Teologia istorică, Teologia exegetică, Teologia sistematică
şi Teologia practică cu disciplinele lor, precum şi Filozofia cu ramurile ei, constituite în catedre.
Art. 26. În Academiile de teologic materiile teologice, enumerate în art. 25 se predau în
extensiune identică cu cea de Facultățile de teologie, cu excepțiunea cursurilor speciale pentru
doctorat.
Art. 27. În seminariile de vocațiune materiile teologice, enumerate în art. 25 se predau în
extensiune mai redusă decât în Academiile de teologic. Pe lângă materiile teologice, care vor fi
în majoritate, în Seminariile de vocațiune se vor preda şi materii laice. Materiile laice în cei patru
ani dintâi ai Seminariilor de vocațiune vor fi aceleaşi ca în cursul superior liceal, dar predate în
măsură mai mică, iar materiile laice din cei doi ani din urmă ai Seminariilor de vocațiune vor i pe
scurt identice cu cursurile de: Filozofic, Sociologic, Pedagogie, Drept, etc. ce se predau în
Academiile de teologic.
fi
Art. 28. Numărul catedrelor la Academiile de teologie şi la Seminariile de vocațiune se vor
stabili prin Regulamente speciale.
Cap. V
Centralizarea învățământului teologic
Art. 29. În temeiul principiului fixat în art. 1 din această lege atribuţiunile exercitate până aici
asupra şcolilor teologice din vechiul Regat de către Ministrul Cultelor, revin asupra Bisericii.
Art. 30. Organul care dă directive învăţământului teologic este Sf. Sinod. Tot Sfantului Sinod îi
revine dreptul de control general, prin chiriarhii respectivi, asupra învățământului teologic şi
acela al cenzurării manualelor de teologic.
Cap. VI
Dispoziţii tranzitorii
Art. 31. În urma dispozițiunilor din această lege Seminariile de până acum cu 8 clase se
transformă, la timpul hotărât de fiecare eparhie, în Seminarii de vocațiune.
Art. 32. Transformarea Seminariilor cu 8 clase în seminarii de vocațiune se va face astfel ca
cursul inferior de patru ani să devină gimnaziu cu caracter confesional. În aceste gimnazii se vor
preda materiile laice în măsură egală cu cele din cursul inferior al liceelor de stat, iar religia în
număr dublu de ore faţă de licec. Absolvenții acestor gimnazii confesionale se vor putea înscrie
în Seminariile de vocațiune, sau vor continua studiile la liceu.
Art. 33. Regulamente speciale, elaborate de către Sf. Sinod, vor preciza amănuntele de aplicare a
acestei legi.
Art. 34. Până la votarea acestor Regulamente, actualele şcoli teologice vor funcționa în
condițiunile de azi.
Art. 35. Toate drepturile câştigate până în prezent de membrii corpului didactic al şcoalelor
teologice, în baza legilor în vigoare, rămân în ființă.
Art. 36. Dispozițiile legilor anterioare care contravin legii de față se abrogă.
Proiect de lege pentru reorganizarea învățământului teologic' (martie 1929) 4

Partea I
Toate şcoalele pentru formarea clerului stau sub conducerea bisericii. Scopul învăţământului
teologic se defineşte: a cultiva ştiinţa teologică şi a forma clerul, dându-i instructie teologică
superioară şi educație corespunzătoare.
Educaţia şi instrucția teologică încep în seminarii teologice (şcoale pregătitoare de grad
secundar) şi se desăvârşesc în academii teologice şi facultăți de teologic (şcoale cu caracter
universitar). Se vor înființa și seminare monahale şi vor funcționa după un regulament
întocmit de Sf. Sinod.
Facultățile de teologie vor funcționa în cadrele universităților, iar Sf. Sinod îşi va exercita
dreptul cu privire la numirea profesorilor şi supravegherea învăţământului din punct de vedere al
doctrinei ortodoxe. Înfiinţarea şi desfiinţarea de catedre se face cu consimţământul Sf. Sinod.
Academiile teologice funcționează în cadrele organizației bisericeşti, stand sub autoritatea şi
controlul Sf. Sinod prin chiriarhul locului. Materii se vor preda in 4 ani şi în aceeaşi extensiune
ca la facultăți, cu excepția cursurilor speciale pentru doctorat. Academiile de teologie conferă
titlul de licenţiat în teologic.
Seminariile funcționează în cadrele organizației bisericești, cel puțin unul de fiecare eparhie.
4
'Invăţământul teologic, în „Telegraful român", 1929, nr.29, p.1. Proiectul de lege a fost întocmit de o Comisie
compusă din delegați ai Sf. Sinod şi reprezentanți ai Ministerului Cultelor şi Artelor.
Învăţământul seminarial durează 7 ani: ciclul inferior 3, cel superior 4 ani. Absolvenții de clasa
a 7-a vor da examen de absolvire şi vor primi, reuşind la acest examen, diplomă de absolvire a
seminarului, liberată de direcțiunea învăţământului teologic.
Se instituie adecă, pentru conducerea şi controlarea învăţământului teologic, o direcțiune a
învățământului teologic, ce va functiona pe lângă Sf. Sinod, compusă din un director general,
numit de Sf. Sinod de comun acord cu ministerul cultelor, şi din personalul necesar administrativ.
Pe lângă direcțiune, va funcționa un consiliu permanent din 4 membri, şi corpul inspectorilor
şcolari, în număr de 4. Consiliul permanent îşi dă avizul asupra următorelor chestiuni:
a) înființarea de noi şcoale teologice; b) cercetarea cărților didactice pe baza referatului
comisiunii speciale; c) regulamentele şcolare; d) programele analitice; e) instituirca comisiilor
pentru concursul de ocupare a catedrelor vacante de la academiile şi seminariile teologice şi
cercetarea lucrărilor acestor comisiuni; f) numiri, transferări, definitivări, pensionări din oficiu,
gradații de merit, concedii mai mari de o lună; cum şi măsuri disciplinare şi trimiterea în judecată
a membrilor corpului didactic.
Inspectorii inspectează toate seminariile teologice din punct de vedere pedagogic,
administrativ, disciplinar, educativ, raportând de cele constatate chiriarhului local și direcțiunii
învăţământului teologic şi făcând propuneri de îndreptare.
Partea a doua a proiectului conținca: drepturile, datoriile şi modul de recrutare a corpului
didactic necesar învățământului teologic. Drepturile şi datoriile profesorilor de la academiile de
teologie vor fi identice cu ale profesorilor de la facultățile de teologie.
Partea din urmă a proiectului privea administrația interioară a şcolilor teologice. Fiecare
facultate şi academie de teologie va avea un internat, care va desăvârși educația viitorilor preoți.
Internatele stau sub directa conducere a Sf. Sinod, prin chiriarhul local.
Controlul gestiunei financiare a seminariilor şi academiilor de teologie și ale internatelor de
pe lângă facultățile de teologie se va face de către ministerul cultelor prin organele sale.
Dintre academiile de teologie ce funcționează astăzi în Ardeal şi Banat, vor rămânca cu titlul
şi caracterul de academii de teologie şi vor funcționa conform legii de faţă şi prevederilor ce se
vor înscrie în legea învățământului superior următoarele: Academia de teologic din Sibiu, cea de
la Oradea şi cea de la Cluj. Accasta din urmă va funcționa ca atare până la transformarea ei în
facultate de teologie.
Actualele academii din Arad şi Caransebeş se vor transforma în seminarii de teologie.
Asemenea seminarii vor fi la Sibiu, Cluj, Oradea şi Cernăuţi.
În vechiul regat se va înființa o academic de teologic la Craiova, în locul actualului seminar şi
alta la Galați.
Toate drepturile câştigate până în prezent de membrii corpului didactic de la scoalele de
teologic în baza legilor şi dispozițiunilor ministeriale rămân în fiinţă. Dispozițiunile legilor
anterioare care contravin legii de față, se abrogă. După ce acest anteproiect va primi din partea
comisiunii însărcinate de redactarea lui - forma definitivă, el va fi trecut la Sf. Sinod".
Proiect de lege pentru învățământul teologic (începutul anului 1931)5

Secțiunea I
Art.1. Şcolile pentru formarca clerului ortodox român stau sub conducerea Bisericii Ortodoxe
Române.
Art.2. Scopul învățământului teologic cf. art.34 din Statutul pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe Române este de a cultiva ştiinţa teologică şi de a forma clerul, dându-I o instructie
teologică superioară şi o educație religioasă temeinică.
Art.3. Educațiunea şi instrucțiunea încep în seminarii teologice ca şcoli pregătiroare de grad
secundar şi se desăvârșesc în academii și facultăți de teologic care sunt institute de învăţământ
teologic cu caracter superior.
Art.4. Pentru trebuințele culturale ale monahismului se vor înființa seminarii monahale. Acestea
vor avea organizație specială şi vor funcționa după un Regulament întocmit de chiriarhia locală
sau de Sf. Sinod.
Art.5. Educaţiunea şi instrucțiunea teologică se va face în şcoli teologice existente. Desfiintarea
lor se poate face numai în înțelegere cu autoritatea bisericească eparhială şi a Sf. Sinod prin legi
speciale.
Art.6. Şcoli teologice noi de sub conducerea Bisericii - fie academii sau seminarii - se pot înființa
numai în înțelegere cu Ministrul Instructiunii şi Cultelor, întrucât Biserica dorește a le susține cu
mijloace din vistieria țării.
Art. 7. Sf. Sinod, ca cea mai înaltă autoritate pentru chestiunile spirituale va stabili programul de
studii teologice şi regulamentele de functionare a şcolilor teologice sub conducerea Bisericii,
care vor fi aprobate de M.S. Regele, cf. art.88 din Constitutic.
5
AEA, Dosar III-70 - 1931, filele 195-200. Proiectul de lege a fost întocmit de o Comisie compusă din delegați ai
Sf. Sinod şi reprezentanți ai Ministerului Cultelor şi Artelor.
Art.8. Şcolile teologice potrivit gradului lor, conferă titluri care vor fi recunoscute de Stat.
Art.9. Toate şcolile teologice vor avea internat. Organizarea şi funcţionarea internatelor vor fi
normate de Sf. Sinod prin regulamente speciale.
Art.10. Cheltuielile personalului şi materiale pentru întreținerea şcolilor teologice şi ale
internatelor vor fi puse la dispoziția Bisericii de către Ministerul Cultelor şi Instructiunii, potrivit
cu art. 21 din Legea de organizare bisericească.
Secțiunea II. Şcolile pentru învățământ teologic

Cap. I. Facultățile de teologie
Art.11. Facultățile de teologie vor funcționa în cadrul universităților. Sf. Sinod işi va exercita
dreptul cu privire la numirea profesorilor şi supravegherea învăţământului din punct de vedere al
doctrinei ortodoxe, cf. cu art.3 lit j. din Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române şi
cu dispozițiile înscrise in Legea învățământului superior.
Art. 12. Pentru înființarea şi desființarea catedrelor la facultățile de teologie se va cere
Cap. II. Academiile de teologie
Art. 13. Academiile sunt şcoli teologice superioare ce funcționează în cadrele organizației
bisericeşti cf. regulamentelor stabilite de Sf. Sinod.
Art. 14. Academiile de teologie conferă titlul de licențiat în teologie.
Art. 15. Academiile de teologie se vor înființa numai prin lege şi cel mult una de Mitropolie.
Nu pot funcționa în aceeaşi localitate şi academie susținută de vistieria țării şi facultate de
teologie.
Cap.III. Seminariile teologice

Art.16. Seminariile sunt şcoli teologice de grad secundar, ce functionează în cadrele organizației
bisericeşti. Scopul lor este de a da absolvenților învățământului primar pregătirea necesară pentru
a putea urma învățământul teologic superior, sau făcând bacalaureatul, a trece la alte facultăți.
Art. 17. Învăţământul în seminarii se predă în limba română.
Art.18. Învăţământul seminarial va fi împărţit în două cicluri: ciclul inferior şi ciclul superior
întocmai ca liceele de stat.
Art. 19. Elevii seminariilor vor da examenele de clasă, iar absolvenții de clasa ultimă vor da un
examen general de absolvire a seminarului. Candidații reuşiți la acest examen vor primi o
"Diplomă de absolvire a Seminarului", care se va elibera de Direcţiunca învățământului teologic
şi va purta semnătura chiriarhului local. Absolvenții care vor trece la facultăți profane, vor putea
face examene de diferență şi bacalaureatul, admişi fiind de Ministerul de Instrucțiune.
Art.20. Organizarea în amănunte a seminariiilor şi internatelor lor se va face prin regulamente
speciale, aprobate de Sf. Sinod.
Cap.IV. Corpul didactic

Art.21. Membrii corpului didactic de la aceste şcoli vor fi asimilați în leafă cu profesorii de la
şcolile de stat în grad similar.
Art.22. Toate drepturile câştigate până în prezent de mebri corpului didactic de la şcolile
teologice în baza legilor şi dispozițiunilor ministeriale rămân în ființă. Art. 23. Profesorii
Academiilor teologice sunt ordinari şi extraordinari (auxiliari). Profesorii auxiliari ai academiilor
sunt cei de cântare bisericească şi tipic, muzică vocală şi igienă pastorală.
Art.24. Profesorii ordinari ai Academiilor sunt asimilați în leafă cu agregații facultăților de
teologic.
baza
Art.25. Candidații la catedrele de studii teologice şi filosofic ai academiilor trebuie să aibă titlul
de doctor sau licenţiat de la o facultate sau academic teologică ortodoxă. Cei ce ar fi absolvit alte
facultăți teologice se admit la examene pe unui număr de ani redus. Candidații la catedrele de
muzică bisericească și tipic și şla cea de muzică vocală trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de la
„Academia de muzică bisericească” sau să aibă altă pregătire similară în aceste specialităţi şi să
fi dat probe de iscusinţa lor.
Art.26. Corpul profesoral al seminariilor se compune din profesori şi maeştri, care pot fi titulari
definitivi, titulari provizori şi suplinitori. El este asimilat, în ce priveşte drepturile şi datoriile, cu
corpul didactic de la şcolile de stat.
Art.27. La materiile religioase, profesorii vor fi recrutați dintre licențiații şi doctorii în teologic,
care sunt sau vor putea fi trecuți pe tabloul candidaților de profesor pentru materii religioase la
seminarii, întocmit de Consiliul central bisericesc şi aprobat de Sf. Sinod, pe baza unui examen
de capacitate profesorală, după normele similare cu ale Ministerului Instrucțiuni publice, pentru
profesorii de licee. Ei trebuie să fie clerici hirotoniti.
Profesorii şi maeștrii de materii profane se vor angaja dintre profesorii care sunt sau vor
putea fi trecuți pe tabloul de capacitate al Ministerului de instructiune, vor fi preferați clerici
hirotoniți și apoi candidații, care, pe lângă licenta respectivá, au şi pregătire teologică.
Art.28. Profesorii şi maeştrii care trec din învăţământul secundar de stat în cel seminarial se
bucură de toate drepturile câştigate acolo.
Art.29. Profesorii şi maeştrii suplinitori nu se pot angaja, decât pe un singur an şcolar. Reangajați
pot fi numai când nu se găsesc profesori cu examen de capacitate şi serviciile lor au fost
multumitoare. Nu se pot angaja profesorii suplinitori fără licență.
Art.30. Numirea rectorilor de la Academii a directorilor de la seminarii şi a corpului didactic de
la aceste şcoli teologice se face conform cu art. 144 litera C/2 din Statutul pentru organizarea
Bisericii Ortodoxe Române, votat în parlament, la 1925.
Art.31. Instituirca, disciplinarea profesorilor şi toată organizarea internă a scolilor teologice se va
face pe baza dispozițiunilor cuvenite, cuprinse în regulamente speciale.
Art.32. Fiecare şcoală teologică stă sub conducerea şi administrarea nemijlocită a Chiriarhului şi
Consiliului eparhial, pe teritoriul căruia se află, având a se observa strict dispozitiile legii şi a
regulamentului. Cei ce s-ar simți nedreptățiți de Chiriarhie, au dreptul a apela în termen de 30
zile la Consiliul central al Patriarhiei, care va examina cazul şi în plenul său va dispune cele
legale.
Cap.V. Inspecția
Art.33. Controlul şi inspectia nemijlocită asupra şcolilor teologice o are Chirirhul resp. şi
Consiliul său eparhial cf. art. 144 litera a./aliniat 1. din Statutul de organizare a Bisericii
Ortodoxe. Dar, pentru mentinerea unității necesare în viața acestor şcoli, se vor constitui la
Consiliul central bisericesc inspectori, ca organ efectiv al Sf. Sinod.
Un inspector general pentru academiile teologice și patru pentru seminarii, cu următoarele
specialități: unul pe materii teologice, al doilea pe materii literare, al treilea pe materii ştiinţifice
şi al patrulea pe limbile clasice.
Art.34. Inspectorii seminariilor sunt numiți dintre profesorii definitivi ai seminariilor, cu cel
puțin 5 ani de vechime; cel pentru materii teologice poate fi numit şi dintre profesorii de la
academii sau facultăți teologice. Inspectorul pentru Academii va fi numit dintre profesorii titulari
ai Facultăților sau Academiilor teologice cu cel puțin 3 ani în învăţământ.
Art.35. Inspectorii inspectează toate şcolile teologice din punct de vedere educativ, pedagogic,
administrativ, disciplinar, raportând despre cele constatate Chiriarhului local şi Sf. Sinod, făcând
şi propuneri de îndreptare a eventualelor scăderi şi de promovare a intereselor şcolii. molde
Art.36. St. Sinod poate delega în cazuri speciale şi un membru al său pentru inspectarea şcolilor
teologice.
Cap.VI. Dispozițiuni tranzitorii

Art.37. Profesorii de la şcolile teologice, care nu sunt înscrişi la fondul de pensiuni al Statului,
sunt datori a-şi aranja situațiunea față de Cassa pensiilor în cel mult un an de la promulgarea
acestei legi.
Art.38. Toate drepturile câştigate până în prezent de membrii corpului didactic de la şcolile
teologice în baza legilor şi dispozițiilor ministeriale rămân în vigoare.
Art.39. Toate dispozițiile anterioare care contravin legii de față se abrogă.
Art. 40. Prezenta lege intră în vigoare în anul şcolar următor anului promulgării ei.
Proiectul de lege pentru reorganizarea învățământului teologic (1 dec. 1931)6

Art. 1. Şcolile pentru pregătirea clerului bisericii ortodoxe sunt: Seminariile, Academiile şi
Facultățile de Teologie.)
Art. 2. Educațiunea şi instrucțiunea clerului se începe în seminarii care sunt școli pregătitoare de
grad secundar şi se desăvârşeşte în Academii şi Facultăți de teologie, care sunt institute teologice
cu caracter superior. Pentru pregătirea monahilor pot exista seminarii speciale.
Art. 3. Seminariile şi academiile teologice stau sub conducerea bisericii. Facultățile de teologie
funcționează în cadrul Universităților şi potrivit legii învăţământului superior.
Art. 4. Seminariile au două cicluri: inferior şi superior, dar pot funcționa şi numai cu ciclul
superior cu absolvenți ai gimnaziilor recrutați prin concurs.
Art. 5. Academiile teologice au patru ani de studii. Studenții lor se recrutează dintre absolvenții
cu bacalureat ai seminariilor şi ai liceelor. Disciplinele teologice
si examenele sunt aceleaşi ca și la cursurile de licență ale Facultăților de teologie. Academiile
teologice conferă titlul de licenţiat.
6
AEA, Dosar III-70-1931, filele 201-203, Act nr.2138/1931. Proiectul de lege a fost prezentat în ultima şedinţă a Sf.
Sinod din 1 decembrie 1931, de mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului, în calitate de preşedinte al Comisiei
sinodale responsabile pentru învățământul teologic. Textul Proiectului de lege a fost publicat în publicațiile "Biserica
şi Şcoala", nr. 4/1932, p.7; „Legea românească", 1932, nr.1, p.2-3, „Telegraful român", 1932, nr.7-8, p.1.
Art. 6. Sf. Sinod, ca cea mai înaltă autoritate pentru chestiunile spirituale, va vota (in
conformitate cu legea de faţă) regulamente privitoare la programele de studii, la numirea
profesorilor şi la funcționarea școlilor teologice de sub conducerea bisericii.
Art. 7. Membrii corpului didactic de la şcolile de sub conducerea bisericii vor fi asimilați în
pregătire și drepturi; astfel cei ai seminariilor cu profesorii de la şcolile secundare, iar cei ai
Academiilor cu profesorii agregați ai Universităților.
Art. 8. La instituirea, conform legii învăţământului superior, a profesorilor şi docenţilor în
Facultățile de teologie, se va cere în prealabil aderaţia Sf. Sinod, care se va referi la puritatea
doctrinei şi la conduita morală a candidaților. Sf. Sinod va cere avizul chiriarhului locului, care,
dacă suportă spesele pentru facultate, ca în Bucovina din fondurile proprii, are şi dreptul de
control asupra gestiunei administrative.
Art. 9. Toate şcolile teologice vor avea internate. Organizarea şi funcţionarea internatelor vor fi
Art. 10. În fiecare eparhie va exista de regulă cel puțin o şcoală pentru pregătirea clerului, al
cărui grad va fi stabilit, în conformitate cu dispozițiunile regulamentare ale Sf. Sinod, de către
organele de conducere ale Eparhici.or
Art. 11. Şcolile teologice noi sub conducerea bisericii se pot înființa numai în înțelegere cu
Ministerul Cultelor şi Instrucțiunii, în caz că vor cere ajutorul material al Statului.
Art. 12. Sf. Sinod, cu toată răspunderea ce-o are ca cea mai înaltă autoritate spirituală a bisericii
ortodoxe române, menține unitatea de organizare, conducere a şcolilor teologice de sub
conducerea bisericii, exercită controlul necesar, prin ierarhul şi prin delegați ai săi, pentru buna
lor funcționare, ia toate măsurile ce le va crede potrivite pentru ca aceste şcoli să-şi îndeplinească
misiunea lor de a creşte pe seama bisericii preoți luminați și părinți duhovniceşti plini de iubire şi
tragere de inimă pentru poporul cel drept credincios.
Art. 13. Cheltuielile personale şi materiale pentru întreținerea şcolilor teologice şi a internatelor
vor fi puse la dispoziția bisericii de către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii, potrivit art. 21 din
Legea de organizare bisericească (Statul are dreptul de control asupra întrebuinţării sumelor puse
la dispoziția bisericii).
Art. 14. Toate drepturile câştigate până în prezent de mebrii corpului didactic de la școlile
teologice de sub conducerea bisericii, în baza legilor şi dispozițiunilor ministeriale, rămân în
fiinţă.
Art. 15. Toate dispozițiunile legilor anterioare, care contravin legii de față se
abrogă.
Art. 16. Prezenta lege va intra în vigoare la începutul anului şcolar promulgării ei.
Nicolac, Mitropolitul Ardealului".
Proiect de lege pentru învățământul teologic (aprilie 1932)7

Secțiunea I
Art.1. Şcoalele pentru formarea clerului ortodox sunt seminariile, academiile şi facultățile
teologice.
Art.2. Scopul învățământului teologic conform art. 34 din Statutul pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe Române, este de a cultiva ştiinţa teologică şi de a forma clerul, dându-i o instructie
teologică superioară şi o educație religioasă temeinică.
Art.3. Educațiunea şi instrucțiunea teologică încep în seminarii teologice, ca şcoli pregătitoare de
grad secundar şi se desăvârşesc în academii şi facultăți de teologie, care sunt institute de
învățământ teologic cu caracter superior.
Art. 4. Pentru pregătirea monahilor există Seminarul de la mănăstirea Cernica şi la caz de lipsă se
pot înfiinţa şi alte seminarii monahale. Acestea vor avea organizație specială şi vor funcționa
după un regulament întocmit de chiriarhia locală sau de Sf. Sinod.
Art.5. Educațiunea şi instrucțiunea teologică se va face în şcoalele teologice existente.
Desființarea lor se poate face numai în înțelegere cu autoritatea bisericească eparhială şi a Sf.
Sinod, prin legi speciale.
Art.6. Şcoale teologice noi de sub conducerea Bisericii, fic academii sau seminarii, se pot înființa
numai în înțelegere cu Ministerul Instrucțiunii şi Cultelor, întrucât Biserica doreşte a le sustine cu
mijloace din vistieria țării.
Art.7. Sf. Sinod, ca cea mai înaltă autoritate pentru chestiunile spirituale, va stabili, cu ajutorul
organelor sale competente, programa de studii teologice; iar programa studiilor profane din
seminarii se va stabili în înțelegere cu Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor. Sf. Sinod stabileşte şi
regulamentele de funcționare a şcolilor teologice de sub conducerea Bisericii.
Art.8. Şcolile teologice, potrivit gradului lor, conferă titluri, care vor fi recunoscute de stat.
Art.9. Toate şcolile teologice vor avea internate. Organizarea şi funcţionarea internatelor vor fi
7
Proiectul a fost întocmit de patriarhul Miron Cristea şi a fost publicat şi în revista „Renaşterea”,
1932, nr.14, 15.
Art.10. Cheltuielile personalului şi materiale pentru întreținerea şcolilor teologice şi ale
internatelor, vor fi puse la dispoziția Bisericii de către Ministerul Cultelor şi Instrucțiunii, potrivit
cu art.21 din Legea de organizare bisericească.
Sectiunea II
Cap.I. Facultățile de teologie
Art.11. Facultățile de teologie vor funcționa în cadrul Universităților, ca institutii autonome. Sf.
Sinod îşi va exercita dreptul cu privire la numirea profesorilor, conform cu art.2 lit. j) din
Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, prin 2 membri delegați ai săi, care vor
lua parte ca membri în Comisia universitară şi vor examina pe candidații de profesori la
facultățile teologice din punctul de vedere al doctrinei Bisericii ortodoxe; iar prin câte un delegat,
care poate fi şi în afară de membrii Sf. Sinod, va controla învățământul din facultățile teologice
tot din punctul de vedere al doctrinei. Profesorii titulari ai facultăților de teologie trebuie să fie
clerici hirotoniti. La Facultatea teologică din Bucovina, câtă vreme va fi susţinută din fondul
bisericesc, chiriarhul are dreptul de control asupra gestiunii financiare.
Art. 12. Pentru înființarea şi desfiinţarea catedrelor la facultățile de teologie se va cere
Cap.II. Academiile teologice

Art. 13. Academiile sunt şcolile teologice superioare, ce funcționează în cadrele organizaţici
bisericeşti conform regulamentelor stabilite de Sf. Sinod. Ele au patru ani de studii. Studenţii lor
se recrutează dintre absolvenţii seminariilor teologice şi absolvenţii bacalaureati ai liceelor.
Studiile sunt aceleași, ca şi la facultățile teologice, în extensiunea stabilită de program.
Art. 14. Academiile de teologie conferă titlul de licențiat în teologie.
Art. 15. Academiile de teologie se vor înființa numai prin lege. Nu pot funcționa în aceeaşi
localitate şi academie sustinută din vistieria țării şi facultate de teologic.
Cap.III. Seminariile teologice

Art.16. Seminariile sunt şcoli teologice de grad secundar, ce funcționează în cadrele organizației
bisericești. Scopul lor este de a da absolvenților învățământului primar pregătirea necesară pentru
a putea urma învățământul teologic superior, sau făcând bacalaureatul a trece la alte facultăți.
Art.17. Invăţământul în seminarii se predă în limba română.
Art. 18. Învăţământul seminarial va fi împărţit în două cicluri: ciclul inferior gimnazial cu patru
ani şi ciclul superior tot cu patru ani, întocmai ca la liceele de stat. Vor putea însă funcționa şi
seminarii numai cu curs superior cu elevi ai gimnaziilor sau ai seminariilor teologice inferioare.
Art. 19. Elevii seminariilor vor da exacmenele de clasă, iar absolvenții de clasa ultimă vor da un
examen general de absolvirea seminarului. Candidații reușiți la acest examen vor primi o
diplomă de absolvire a Seminarului", care se va elibera de direcțiunea şcoalei şi va purta
semnătura chiriarhului local şi a comisarului său de la examen. Absolvenții seminarului vor fi
admişi la examen de bacalaureat cerut de legea învăţământului secundar. În scopul acesta
programul studiilor profane din seminarii trebuie să fie acelaşi ca în liceele de stat.
Art.20. Organizarea în amănunte a seminariilor şi a internatelor lor, se va face prin regulamente
speciale, aprobate de Sf. Sinod.
Cap.IV. Corpul didactic

Art.21. Membrii corpului didactic de la aceste şcoli vor fi asimilați în leafă cu profesorii de la
şcolile de stat în grad similar (anume cei de la seminarii cu profesorii de la şcoalele secundare;
cei de la academii cu profesorii agregati de la universități).
Art.22. Toate drepturile câştigate până în prezent de membrii corpului didactic de la şcolile
teologice în baza legilor şi dispozițiunilor ministeriale, rămân în fiinţă.
Art.23. Profesorii academiilor teologice sunt ordinari şi extraordinari (auxiliari). Profesorii
auxiliari sunt cei de cântări bisericeşti şi tipic, muzică vocală și igienă pastorală.
Art.24. Profesorii ordinari ai Academiilor sunt asimilați în leafă cu agregații facultăților de
teologie, cei auxiliari cu profesorii secundari.
Art. 25. Candidații la catedrele de studii teologice şi filosofice ai academiilor trebuie să aibă titlul
de doctor sau licențiat de la o facultate sau academic ortodoxă. Cei ce ar fi absolvit alte facultăți
teologice, se admit la examene de nostrificare a diplomei, cu deosebită atenție la doctrina
ortodoxă. Candidații la catedrele de muzică bisericească şi la acea de muzică vocală, trebuie să
fie absolvenți cu diplomă de la Academia de muzică bisericească” sau să aibă altă pregătire
similară în aceste specialităţi şi să fi dat probe practice de iscusinţa lor.
Art.26. Corpul profesoral al seminariilor se compune din profesori şi macștri care pot fi titulari
definitivi, titulari provizorii şi suplinitori. El este asimilat, în ce priveşte drepturile şi datoriile, cu
corpul didactic de la şcolile secundare de stat.
Art.27. La materiile religioase profesorii vor fi recrutați dintre licentiaţii şi doctorii în teologic,
care sunt sau vor putea fi trecuți pe tabloul candidaților de profesori pentru materii religioase la
seminarii, întocmit de Consiliul Central Bisericesc şi aprobat de Sinodul Permanent pe baza unui
examen de capacitate profesorală, făcut înaintea Comisiunii Centrale, numite de Sinodul
Permanent, constătoare din trei membri. Comisia se întruneşte de câte ori va fi nevoie. Ei trebuie
să fie clerici hirotoniti. Profesorii şi maeştrii de materii profane se vor angaja dintre profesorii,
care sunt sau vor putea fi trecuți pe tabolul de capacitate al Ministerului de instructic. Vor fi
preferați clericii hirotoniți și apoi candidații care, pe lângă licența respectivă, au şi pregătire
teologică. Toţi trebuie să fie cetăţeni români şi creştini ortodocşi.
Art.28. Profesorii şi maeştrii, care trec din învățământul secundar de stat în cel seminarial, se
bucură de toate drepturile câştigate acolo.
Art.29. Profesorii şi macştrii suplinitori nu se pot angaja, decât pe un singur an şcolar. Reangajați
vor fi numai când nu se gasesc profesorii cu examen de capacitate şi serviciile lor au fost
multumitoare. Nu se pot angaja profesorii suplinitori fără licenţă.
Art.30. Numirea rectorilor de la academii, a directorilor de la seminarii şi a corpului didactic de
la aceste şcoale teologice, se face conform art.144 lit.c) din statutul pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe Române, votat prin Parlament la 1925.
Art.31. Instituirca, disciplinarea profesorilor şi toată organizarea interná a şcoalelor teologice se
va face pe baza dispozițiilor cuvenite, cuprinse în regulamente speciale votate de Sf. Sinod.
Art.32. Fiecare şcoală teologică stă sub conducerea şi administrarea nemijlocitá a Chiriarhului şi
a Consiliului eparhial, pe teritoriul căruia se află, având a observa strict dispozițiile legii şi a
regulamentelor în vigoare. Cei ce s-ar simți nedreptățiți de Chiriarhie şi organele sale, au dreptul
a apela în termen de 30 zile la Consiliul Central al Patriarhiei, care va examina cazul şi-l va
refera în Sinodul Permanent spre a hotărî şi dispune cele legale.
Art.33. În conformitate cu dispozitiile art.6 lit.c) din Statutul de organizare al Bisericii, Sf. Sinod
poate convoca, din caz în caz, pentru luare de dispoziții și îndreptări principiare, privitoare la
învăţământul teologic şi la viața din scoalele teologice, un consiliu din 3 delegați ai facultăților
de teologie, 3 ai academiilor și 3 ai seminariilor, sub prezidiul unui delegat al său. Dezideratele
lor se vor examina şi aproba de Sf. Sinod. Aceşti delegati pot fi şi inspectorii şcoalelor teologice.
La acest consiliu pot participa şi doi delegați ai Ministerului de Culte.
Cap. V. Inspecția
Art.34. Controlul şi inspecția nemijlocită asupra şcoalelor teologice o are Chiriarhul respectiv şi
Consiliul său eparhial, conform art.144 lit.a) din Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe
Române. Dar pentru menținerea unității necesare în viața acestor şcoale, Sinodul Permanent va
institui, când va avea mijloace, dintre profesorii cu cel puțin cinci ani de serviciu de la facultățile
teologice şi de la academii - pentru academii, dintre directorii şi profesorii seminariilor - pentru
seminarii, inspectori speciali, atât pentru materiile religioase cât şi pentru cele literare, ştiinţifice
şi limbile clasice. Referentul învăţământului teologic de la Consiliul Cen- tral Bisericesc trebuie
să fi fost profesor la facultate sau academie teologică. El încă poate face inspecțiuni atât la
academii cât şi la seminarii.
Art.35. Inspectorii inspectează toate şcoalele teologice din punct de vedere educativ, pedagogic,
administrativ, disciplinar, raportând despre cele constatate Chiriarhului local şi Sinodului
Permanent, făcând şi propuneri de îndreptare a eventualelor scăderi şi de promovarea intereselor
şcoalei.
Art.36. Sf. Sinod poate delega în cazuri speciale şi un membru al său pentru inspectarea şcoalelor
teologice.
Cap.VI. Dispozițiuni tranzitorii

Art.37. Toate drepturile, câştigate până în prezent de membrii corpului didactic de la şcoalele
teologice în baza legilor şi dispozițiilor ministeriale, rămân în vigoare.
Art.38. Toate dispozițiile anterioare, care contravin legii de față, se abrogă. Art.39. Prezenta lege
intră în vigoare în anul şcolar următor anului promulgării ei.
Legea pentru reorganizarea învățământului teologic (18 mart. 1938) 8

Art. 1. Învăţământul teologic se predă în Facultăţi şi Academii teologice.
Facultățile de teologie
8
Proiectul de lege „Nicolae Colan" (18 martie 1938) s-a bucurat și de înalta sancțiune regală, fiind publicat în
Monitorul oficial nr.113 din 19 mai 1938. A văzut lumina tiparului şi în publicațiile „Legea românească”, 1938,
nr.11, p.105; „Telegraful român", 1938, nr.21, p.2; vezi AEA, Dosar III-70
-1931, filele 111-112.
Art. 2. Facultățile de teologie, în număr de 3 şi anume: din Bucureşti, Iaşi şi Cernăuţi,
funcționează în cadrul universităților respective.
Art. 3. La recrutarea profesorilor şi conferentiarilor de la Facultățile de teologie - care se va face
după normele legii învăţământului universitar - va lua parte şi un delegat al Sf. Sinod, dintre
membrii săi, care va prezida la chemări, consiliul Facultății, iar la numiri de profesori și
conferențiari, comisiunile examinatoare. Delegatul Sf. Sinod va fi ales de preferință dintre
chiriarhii care au sau au avut un grad în învăţământul universitar teologic. Definitivarca la
catedră se va face numai după hirotonie.
Art. 4. Facultățile teologice conferă titlurile de: licențiat, magistru şi doctor în teologic.
Art. 5. Pe lângă fiecare Facultate de teologie va functiona, sub conducerea directă a Bisericii,
câte un internat, în care vor fi primiți studenții Facultății. Aceştia vor fi preferați la hirotonic.
Academiile Teologice
Art. 6. Afară de Academiile teologice care funcționează la Sibiu, Arad, Caransebeş, Oradea şi
Cluj, se va mai înființa câte o Academie teologică pentru Mitropoliile: Ungro-Vlahici, Moldovei,
Bucovinei şi Basarabiei, după posibilitățile bugetare.
Art. 7. Academiile teologice stau sub conducerea directă a bisericii şi sub jurisdicția chiriarhilor
în ale căror eparhii funcționează.
Art. 8. Durata studiilor la Academiile teologice este de patru ani pentru licență. Art. 9.
Academiile teologice conferă titlurile de: licențiat şi magistru în teologic. Art. 10. Profesorii
Academiilor teologice se recrutează dintre candidații care au titlul de doctor în teologic ortodoxă
şi care au publicat lucrări de specialitate după analogie de la art.3. Definitivarea la catedră se face
numai după hirotonic.
Art.11. La Academiile teologice se pot înscrie absolvenții cu diplomă ai seminariilor şi
bacalaureaţii liceelor seminariale şi clasice.
Art. 12. Pe lângă fiecare Academie teologică va funcționa câte un internat în care sunt obligați să
intre toţi studenții înscriși.
Art.13. Academiile teologice vor funcționa potrivit normelor unui regulament pe care-l va alcătui
Sf. Sinod.
Seminariile teologice
Art. 14. Actualele Seminarii teologice, cu organizarea lor de licee seminariale, tree sub
conducerea Bisericii. Asemenea licee seminariale se înființează - tot sub jurisdicția Bisericii - în
fiecare eparhic, prin transformări de licce de stat. Unde interesele Bisericii o cer, se pot înființa
școli normale confesionale, în locul liceelor
seminariale.
Art. 15. Recrutarea profesorilor, a corpului administrativ, programa analitică şi în general,
functionarea liceelor seminariale, vor urma normele unui regulament întocmit de către Sf.Sinod
de acord cu Ministerul Educaţiunii Naționale.
Art. 16. Toate legile, regulamentele şi dispozițiunile care contravin prezentului decret-lege sunt şi
rămân abrogate.bigbels to bone de lu Art.17. Prezentul decret lege intră în vigoare odată cu
promulgarea lui.
Proiect de lege privitor la Academiile teologice ortodoxe române (10 oct. 1939)9
Art. 1. Academiile teologice ortodoxe române sunt institute de învățământ superior chemate să
facă pregătirea ştiinţifică şi educația candidaților la preoţie şi la catedrele de religie ale şcoalelor
secundare.
Art.2. La data promulgării acestei legi, funcționează cinci Academii teologice ortodoxe - şi
anume în oraşele Arad, Caransebeş, Cluj, Oradea şi Sibiu. Alte Academii teologice nu se pot
înființa decât prin lege.
Art.3. Academiile teologice stau sub conducerea Bisericii, reprezentată prin Consiliile eparhiilor
în cari funcționează aceste Academii.
Art. 4. Profesorii Academiilor teologice sunt asimilați în drepturi şi datorii cu profesorii
celorlalte şcoale de grad univesitar-superior.
Art.5. Învăţământul şi educația în Academiile teologice durează patru ani.
Art.6. Academiile teologice acordă absolvenților lor cu toate examenele regulamentare trecute,
titlul de licentiat".
Art.7. În Academiile teologice se pot înscrie bacalaureații liceelor teoretice, absolvenții cu
examen de diplomă ai seminariilor şi absolvenții cu examen de diplomă ai Şcoalelor normale cu
opt clase.
Art.8. Fiecare Academie teologică are câte un internat în care sunt obligați să locuiască toți
studenții înscrişi, fără excepție.
9
AEA, Dosar III-70-1931, Act nr.181/1939, fila 99 v. Proiectul de lege era redactat de mitropolitul Nicolae Bălan, în
calitate de preşedinte al Comisiei sinodale responsabile pentru învățământul teologic.
Art.9. Salariile personalului didactic şi administrativ precum şi cheltuielile materiale ale
Academiilor teologice şi ale internatelor lor vor fi înscrise în bugetul Statului.
Art. 10. Modalitatea recrutării corpului didactic şi administrativ al Academiilor teologice precum
şi toate celelalte dispoziții privitoare la funcționarea acestor Academii vor fi precizate într-un
Regulament.
Art.11. Toate legile, regulamentele şi dispozițiile contrare acestei legi sunt şi rămân abrogate.
Art. 12. Prezenta lege intră în vigoare îndată după promulgarea ei".
Proiect de lege privitor la funcționarea Academiilor şi Seminariilor teologice ortodoxe (20

mart. 1941)
10
Art. 1. Prin derogare de la dispozițiile legii pentru modificarea şi complectarea legilor
privitoare la învățământul superior şi special în vederea raționalizării, publicată în Monitorul
Oficial nr.257 din 4 noiembrie 1938, Academiile Teologice şi Seminariile ortodoxe sunt supuse
jurisdicției autorităților bisericeşti eparhiale sub controlul statului prevăzut în art.4 din legea
pentru organizarea Bisericii ortodoxe române publicată în Monitorul Oficial nr.97 din 6 mai
1925. Academii Teologice noi se pot înființa prin lege pe lângă Mitropolii.
Art. 2. Academiile Teologice au durata studiilor de 4 ani. Ele au dreptul de a conferi titlul de
licențiat în teologic cu respectarea normelor în vigoare la Facultățile de Teologie.
Art. 3. Profesorii Academiilor Teologice sunt asimilați cu profesorii agregati din învățământul
universitar şi se recrutează dintre candidații cu titlul de Doctor în teologie ortodoxă având
publicate lucrări de specialitate. La recrutarea profesorilor autoritățile bisericeşti, care fac
numirea, vor observa normele care sunt în vigoare pentru recrutarea profesorilor de la Facultățile
de Teologie. Definitivarea la catedre se face numai după hirotonic. Confirmarea numirii se face
de Minister.
Art. 4. Academiile Teologice au următoarele catedre: 1) Testamentul Nou, 2) Testamentul
Vechiu, 3) Istoria bisericească, 4)Apologetică şi Dogmatică, 5) Teologia morală, sociologia şi
catehetica, 6) Teologia practică (liturgica pastorală şi omiletică), 7) Dreptul bisericesc şi
administrația bisericească, 8) Cântarea şi tipic bisericesc, iar la Academia Teologică din Sibiu şi
9) Filosofia creştină
10
AEA, Dosar III-70-1931, Act nr.16684/1941, filele 109-110. Proiectul de lege era alcătuit de Ministerul Cultelor.
Art. 5. Până la alcătuirea regulamentului pentru functionarea Academiilor Teologice se vor
respecta actualele norme bisericeşti în vigoare.
Art. 6. La Academiile Teologice se pot înscrie absolvenții cu diplomă ai Seminariilor,
bacalaureații liceelor clasice ai şcoalelor normale confesionale cu 8 clase. Toţi studenții sunt
obligați a locui în internatele de pe lângă Academiile teologice.
Art. 7. La recrutarea profesorilor şi a celuilalt personal şcolar de la Seminarii, autoritățile
bisericeşti vor ține seama de normele în vigoare pentru învăţământul secundar. Numirea făcută
de autoritățile bisericeşti se confirmă de Minister. De asemenea, şi programele de studii,
disciplina şi în general, funcționarea Seminariilor teologice, până la alcătuirea unei legi speciale
întocmite de Sf.Sinod de acord cu Ministerul Instrucțiunii, Educațiunii, Cultelor şi Artelor vor
urma normele în vigoare ale Statului.
Art. 8. Toate legile, regulamentele şi dispozițiunile contrare prezentului Decret - Lege sunt şi
rămân abrogate.
Art. 9. Prezentul Decret-Lege intră în vigoare odată cu promulgarea lui.
Decizia Ministerului Cultelor din 13 nov. 1948 despre şcolile cultelor religioase11
Noi, Ministerul Cultelor, având în vedere dispozițiunile art. 44-52 din decretul nr. 177 din 1948
pentru regimul general al cultelor religioase; în baza art. 7 din decretul nr. 176 din 1948 pentru
organizarea Ministerului Cultelor, decidem:
Art. 1. Pentru pregătirea personalului deservent, cultele religioase vor putea crea următoarele
tipuri de şcoli:
a) Şcoli de cântăreți bisericeşti;
b) Seminarii pentru pregătirea clerului mircan şi monahal;
c) Institute teologice;
d) Institute teologice de grad universitar.)
Fiecare cult va avea numai una din formele de aşezământ şcolar pentru pregătirea clerului.
Art. 2. Şcolile de cântăreţi şi seminariile teologice vor avea la bază cel puțin gimnaziul unic sau
7 clase elementare (învăţământul elementar de 7 clase).
La institutele teologice pot fi înscrişi: absolvenții liceelor, ai şcolilor normale (pedagogice) şi
11
Monitorul oficial, Partea I A, din 15 noiembrie 1948.
absolvenții cu diplomă ai seminariilor teologice, care au obținut această diplomă până la sfârşitul
anului şcolar 1947/1948.
Art. 3. Şcolile de cântăreţi şi seminariile teologice sunt conduse de directori, institutele teologice,
centrele de îndrumare a clerului, secțiile teologice ale institutelor de grad universitar şi facultățile
de teologie ale acestor institute, sunt conduse de decani, iar instituțiile teologice de grad
universitar sunt conduse de rectori.
Institutele teologice au ca organe deliberative: consiliul profesoral şi senatul. Consiliul
profesoral este compus din toți profesorii şi conferentiarii facultății sau centrului de îndrumare
preoțească respectiv şi este prezidat de decan.
La Institutul teologic protestant, consiliul profesoral este format din profesorii şi
conferentiarii fiecărei secțiuni (reformată, evanghelică, unitariana).
Senatul unui institut teologic universitar este format din rector, care îl prezidează, decanii
facultății și centrelor, precum şi din doi profesori aleşi de consiliul profesoral al facultății.
La institutul teologic protestant, senatul este format din rector, care-l prezidează, din
decanii secțiilor şi din 4 profesori titulari, aleşi de consiliul profesoral, precum şi din câte un
profesor titular, ales de consiliile profesorale ale secțiilor evanghelică şi unitariană.
Art. 4. Crearea şcolilor şi alcătuirea programelor şcolare se vor face de către organele
competente ale cultelor religioase respective şi vor fi supuse spre aprobare, Ministerului Cultelor.
Art. 5. Şcolile de învățământ pentru pregătirea personalului cultelor vor functiona pe bază de
regulamente, alcătuite de organele competente ale cultelor religioase respective şi aprobate de
Ministerul Cultelor.
Art. 6. Membrii corpului didactic şi personalul administrativ se numesc de organele statutare ale
cultului religios, având aprobarea ministerului, în conformitate cu art. 45 din decretul nr. 177 din
1948.
Art. 7. Diplomele şi certificatele cliberate de către şcolile de învăţământ pentru pregătirea
personalului cultului au valabilitate numai în cuprinsul cultului respectiv.
Art. 8. Pe lângă fiecare şcoală sau institut, cultele pot întreține internate pentru elevii şi studenţii
respectivi, însă exclusiv numai pentru aceştia şi numai pe lângă Şcoala sau institutul respectiv.
Regulamentele acestor internate se alcătuiesc de organele statutare ale cultului religios, având
aprobarea Ministerului Cultelor.
Art. 9. Jurisdictiunea canonică şi învățătura dogmatică în toate şcolile pentru pregătirea
personalului cultului aparțin cultului respectiv, iar controlul didactic și administrativ apartin
Ministerului Cultelor, indiferent de gradul lor.
Art. 10. Cultul ortodox are următoarele tipuri de şcoli:
a) Pentru pregătirea cântăreţilor, 10 şcoli de cântăreți bisericeşti cu durata de studii de doi ani;
b) Pentru pregătirea clerului monahal, 5 seminarii monahale, şi anume: 3 pentru monahi şi 2
pentru monahii, cu durata de studii de 4 ani;
c) Pentru pregătirea clerului, 3 institute teologice de grad universitar.
Aceste institute vor funcționa fiecare cu câte o facultate de teologie şi cu unul sau două
centre pentru îndrumarea clerului. Sediile acestora vor fi: unul la bucureşti, cu o facultate de
teologie la Bucureşti şi cu două centre de îndrumare a clerului la Bucureşti şi la Iaşi, al doilea la
Sibiu, cu o facultate de teologie la sibiu şi cu două centre de pregătire a clerului la Sibiu şi Arad,
al treilea la Cluj, cu o facultate de teologie la Cluj şi un centru de îndrumare a clerului la Oradea.
Profesorii facultății şi centrelor de îndrumare pot căpăta, după necesități, prin senatul
respectiv, în cadrul specialității lor şi al institutului şi alte însărcinări didactice, decât cele
prevăzute în această decizie. Hotărârile senatelor în această privință trebuie să aibă încuviinţarea
bisericii şi aprobarea ministerului.
Durata de studii pentru licență va fi de 4 ani, iar durata de studii pentru doctorat fi de 3 ani.
Art. 11. La şcolile de cântăreți ale cultului ortodox se vor preda următoarele materii, grupate în 6
catedre:
a) Muzica bisericească psaltică;
b) Muzica vocală liniară şi instrumentală;
c) Tipic bisericesc şi practica bisericească;
d) O catedră cu materiile: studiul comparat al religiilor, studiul biblic al Vechiului şi Noului
Testament, Exegeza, Catehetica, cu noțiuni de pedagogie modernă, Catehism şi Dogmatică,
Morală creştină;
e) O catedră cu materiile: istoria bisericească, Constituţia şi legile RPR, noțiuni de contabilitate
şi administrație bisericească;
1) O catedră cu materiile: îndrumări practice şi gospodăreşti (pomicultură, viticultură, zootehnie,
etc), igienă şi educație fizică.
Art. 12. La seminariile monahale ale cultului ortodox, se vor preda următoarele materii, grupate
în nouă catedre, astfel:
a) Muzica bisericească psaltică şi vocală;
b) Istoria bisericii, dogmatică, catehism, morala creştină, dreptul bisericesc monahal şi practica
vieții monahale;
c) Studiul biblic al Vechiului şi Noului Testament, exegeza şi studiul religiilor, cu specială privire
asupra celorlalte culte creştine;
d) O catedră cu materiile: Limba română, limba rusă şi limba franceză;
e) Tipic bisericese şi cântare practică bisericească;
1) Constituția și legile RPR, cu noțiuni de contabilitate şi administrație
mănăstirească;
g) Catehetică, omiletică, noţiuni de pedagogie modernă;
h) O catedră de îndeletniciri practice (sculptură, pictură, tâmplărie, cizmărie,
împletituri, etc, pentru elevi și țesătorie, covoare, pânzá, stofa, pictură, broderie, etc, pentru
eleve).
Art. 13. În institutele de grad universitar ale cultului ortodox, materiile de învăţământ pentru
licență la facultățile de teologic, se predau în 4 secții: exegetică, istorică, sistematică, practică.
Aceste sectii cuprind următoarele catedre, conferințe, lectorate şi asistente: Catedre:
a) Studiul Vechiului Testament (introducerea în cărțile Vechiului Testament şi exegeza cărților
respective, arheologia biblică);
b) Studiul Noului Testament (introducerea în cărțile Noului Testament şi exegeza cărților
respective);
c) Istoria bisericească universală cu noțiuni de artă creştină şi patrologie;
d) Istoria bisericii române cu noțiuni despre arta şi literatura bisericii române;
e) Istoria religiilor şi teologia fundamentală;
1) Teologia dogmatică, simbolică şi îndrumări misionare;
g) Teologia morală;
h) Pastorală, liturgică şi omiletică; bes
i) Catehetică şi noţiuni de pedagogic modernă;
j) Drept canonic şi administratie bisericească.
Conferinţe:
a) Limba slavo-rusă şi istoria literaturii teologice ruse;
b) Muzica bisericească şi ritual.
Lectorate:
a) Limba ebraică;
b) Limba clină;
c) Limba latină.
În cadrul celor trei institute, vor functiona şi câte 4 asistenti, unul pentru fiecare secție.
Facultatea de teologic din Bucureşti conferă titlul de doctor în teologie. Pentru cursul de
doctorat, se adaugă în plus trei catedre:
a) Patrologia şi patristica;
b) Teologia simbolică;
c) Studiul comparat al religiilor cu specială privire asupra celorlalte culte creştine.
Art. 14. Centrele de îndrumare a clerului vor avea fiecare câte 3 catedre, şi
anume:
a) Teologia exegetica, sistematică şi istorică;
b) Teologia practică;
c) Probleme misionare şi de actualitate.
Fiecare centru va avea şi câte un asistent.
Programa fiecărei catedre se va putea completa cu probleme indicate după necesități.
Programa fiecărei perioade de cursuri va fi aprobată de Ministerul Cultelor.
Art. 15. Pentru disciplina morală şi religioasă, şcolile de cântăreți vor avea câte un pedagog,
seminariile monahale câte un spiritual, echivalent în grad cu profesorii seminarului, având
aceeaşi pregătire şi aceeaşi retribuție; institutele teologice vor avea câte un spiritual, echivalent în
grad cu conferentiarii, având acceaşi pregătire şi aceeaşi retribuție.
Art. 32. Membrii corpului didactic, superior şi ajutător, de la institutele teologice (profesori,
conferentiari, lectori), vor poseda titlul de doctor şi lucrări de specialitate teologică şi vor fi de
preferință clerici.
Membrii corpului didactic de la şcolile de cântăreţi şi seminarii vor fi cel puțin bacalaurcați sau
diplomați ai şcoalei normale (pedagogice), având cultură de specialitate şi fiind de preferință
clerici sau având pregătire teologică.
Art. 33. Celelalte condițiuni de recrutare a membrilor corpului didactic superior şi a celui de la
şcolile de cântăreţi şi seminarii, cum şi condițiile de recrutare a personalului administrativ
deservent, vor fi cele arătate de regulamentele speciale elaborate de organele statutare ale
cultului respectiv.
Art. 34. Încadrarea profesorilor actuali se va face prin decret, la propunerea Ministerului
Cultelor.
Prin decret se vor rezolva şi cazurile ce nu se încadrează în această decizie, atât în ce priveşte
încadrările, cât şi numirile.
În posturile de lectori şi asistenți se pot face încadrări şi numai pe bază de
licenţă.
Art. 35. Profesorii de la academiile teologice desființate, reformată şi unitariană, pot fi încadrați
cu titlurile pe care le posedă.
Primul corp profesoral al secției teologice evanghelice se va putea recruta, cu titlu definitiv, in
proporție de 50% dintre candidații care nu posedă titlu de doctor în teologic, iar 50%, cu titlul de
suplinitor, dintre candidatii de aceeaşi categoric.
Art. 36. Disciplinarea întregului personal didactic şi administrativ, cum şi disciplinarea
studenților şi elevilor de la şcolile de orice grad, se va face conform prevederilor regulamentelor
speciale, elaborate de organele statutare ale cultelor respective, iar salarizarea lor se va face după
normele generale în vigoare.
Art. 37. Domnul director al învățământului religios este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a
dispozițiunilor prezentei deciziuni.

Anexe Doctorat. Legi 1923 Privind Invatamantul Seminarial

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexe Doctorat. Legi 1923 Privind Invatamantul Seminarial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexe

1. Proiecte de lege și legi de stat pentru reorganizarea învăţământului teologic (1923-1948)

Proiect de lege pentru organizarea seminariilor teologice 1(21 dec. 1923)

Proiect de lege pentru reorganizarea învățământului teologic 2(13 oct. 1926)

internatele teologice se compune din: a) Un membru al Sf. Sinod ca preşedinte; b) Duhovnicul

Proiect de lege pentru reorganizarea învățământului teologic (iunic 1927)3

Proiect de lege pentru reorganizarea învățământului teologic' (martie 1929) 4

Proiect de lege pentru învățământul teologic (începutul anului 1931)5

Secțiunea II. Şcolile pentru învățământ teologic

Cap.III. Seminariile teologice

Cap.IV. Corpul didactic

Cap.VI. Dispozițiuni tranzitorii

Proiectul de lege pentru reorganizarea învățământului teologic (1 dec. 1931)6

Proiect de lege pentru învățământul teologic (aprilie 1932)7

Cap.II. Academiile teologice

Cap.III. Seminariile teologice

Cap.IV. Corpul didactic

Cap.VI. Dispozițiuni tranzitorii

Legea pentru reorganizarea învățământului teologic (18 mart. 1938) 8

Proiect de lege privitor la funcționarea Academiilor şi Seminariilor teologice ortodoxe (20

Decizia Ministerului Cultelor din 13 nov. 1948 despre şcolile cultelor religioase11

S-ar putea să vă placă și