1.a.

Exemple de activităţi de învăţare:

- observaţii în natură

-modelarea(desen) permite integrarea cunoştinţelor în experienţa de viaţă a elevilor prin înţelegerea

detaliată a mamiferelor din mediul înconjurător.

b. Forme de organizare a activităţii didactice cu argumente.

-grupe de câte 6 elevi care observă planşe cu imagini din mediul natural al unor vieţuitoare, având
responsabilitatea de a întocmi un tabel în care să menţioneze cele observate. Această formă permite
exersarea lucrului în echipă, a asumării și îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru ce
investighează aspecte ale lumii vii şi totodată stimulează motivaţia pentru protecţia naturii şi
valorizarea acesteia în formarea unor convingeri şi competenţe ecologice adecvate pentru
antrenarea elevilor în activităţi de ocrotire a mediului înconjurător.

-actvitate individuală: desen mut sau desenarea celor observate. Profesorul distribuie fişe de
evaluare cu un desen mut pe care elevii îl completează individual (după ştergerea integrală a schemei
cu alcătuirea generală a unui mamifer de pe tablă). Corectarea fişelor se realizează frontal. Se
recompensează elevii care dau răspunsuri corecte prin etichete.

c. Două metode didactice

-conversaţia euristică-cu ghidare către topografia organelor, a sistemelor de organe şi a conexiunilor

dintre ele. Această metodă sporeşte atenţia elevilor asupra elementelor constitutive ale mamiferului,
datorită stimulării gândirii acestora. Elevul, aflat într-un dialog deschis cu profesorul, poate formula
întrebări, poate răspunde la întrebări şi îşi lămureşte neclarităţile.

-demonstraţia-cu ajutorul matrialelor: animal disecat, planşe, imagini videoproiectate, sau imagini vii
prin vizita în parcuri sau în curtea şcolii

Se demonstrează alcătuirea generală a unui mamifer, cavităţile, organele, sistemele şi organismul ca

tot unitar. Această metodă facilitează explorarea directă, perceptivă a preparatului şi reprezintă o
tehnică de muncă intelectuală cu ajutorul căreia elevii, primind sarcini de lucru, folosesc materialele
puse la dispoziţie: lupă, bisturiu, pensă, pentru împroprierea cunoştinţelor fundamentale pe cale
senzorială a lumii vii. Poate fi pusă în aplicare prin experimente, modele sau mijloace audio-video.
Elevul va fi astfel capabil să identifice grupe şi speciile de animale.

d. Mijloacele de învăţământ au un rol semnificativ în procesul de predare-învăţare, având funcţii

cognitive, formative, stimulative şi ergonomice.

Fişa de lucru privind consecinţele activităţii omului asupra faunei permite elevilor observarea relaţiei
dintre cauză şi efect în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi a elementelor de faună şi floră. Acest
mijloc poate fi folosit pentru dobândirea cunoştinţelor într-o ordine logică care va permite legarea
unor conexiuni. Totodată, fişa de lucru reprezintă o muncă individuală şi dezvoltă capacitatea elevilor
de a înţelege responsabilitatea fiecăruia de a proteja mediul înconjurător, ferindu-l de elemente
toxice dăunătoare.
Rebusul este un mijloc de învăţare cu ajutorul căruia se aplică cunoştinţele dobândite la clasă, sub
formă de joc. Acesta dezvoltă capacitatea de operare, de fixare a cunoştinţelor despre materialele
dăunătoare faunei şi facilitează transferul de cunoştinţe.

Filmul sau imaginile reprezintă un mijloc care permite înţelegerea structurilor în ansamblu şi
facilitează formarea de reprezentări corecte şi înţelegerea relaţiei dintre fiinţe şi mediul lor de viaţă.