Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program acreditat de formare continuă a cadrelor didactice

PORTOFOLIUL
PARTICIPANTULUI
LA FORMARE
CUPRINSUL
PORTOFOLIULUI
DE EVALUARE FINALĂ
 Aplicare contextualizată

Identificați o competență specifică, la alegere, inclusă într-o programă școlară a unei

discipline, pentru anul de studiu la care predați, și analizați exemplele de activități de
învățare prin care se structurează competența respectivă, din perspectiva nivelului
achizițiilor elevilor cu care lucrați. (Luați în considerare specificul dezvoltării elevilor cu
care lucrați și nivelul lor de achiziții ale învățării.)

Propuneți un alt exemplu de activitate de învățare, astfel încât să realizați o aplicare

contextualizată a programei școlare.

Descrieți activitatea, în maxim 1,5 pagini, argumentând alegerea metodei (sau

metodelor) și incluzând: clasa, disciplina, competența specifică vizată, modalitățile prin care
situațiile de învățare prevăzute acoperă posibilitățile, expectanțele și nevoile diverse ale
elevilor.

CLASA a II-a

DISCIPLINA: MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

COMPETENŢA SPECIFICĂ:

4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene,
procese simple

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE INVATARE:

 realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele posibile;

 explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a rotaţiei Pământului în jurul axei sale,
prin modelare;
 identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a
animalelor şi a omului, ca urmarea ciclului zi-noapte;
 explicarea rolului aerului/oxigenului pentru supravieţuirea speciei umane, a
plantelor şianimalelor;
 descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea oamenilor, animalelor, plantelor;
 realizarea unor colaje pentru evidenţierea caracteristicilor unor medii de viaţă:
lac/iaz/baltă;pădure; deltă; mare etc. ;

2
  asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor şi animalelor cu anumite
caracteristici ale mediuluiîn care trăiesc, în scopul recunoaşterii adaptărilor la
mediu;
 organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”
 construirea unor dialoguri/scenarii scurte - personajele fiind elemente ale mediului
inconjurator;
 vizionarea unor materiale/ audierea unor scurte emisiuni informative accesibile
copiilor (prognoza meteo, spoturi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul ,,Din ce
cauza au disparut multe specii de plante si animale?”, ,,Protejarea mediului – o
prioritate!” etc.) 

1. Jocul de rol -atractiv si educativ- vine în sprijinul copiilor ca săînțeleagă mai

profund unele probleme/aspecte  care afectează  și  cu care se confruntă mediul
înconjurator( Exemplu:,, Bună,copii! Sunt un….copac tare suparat!” / dialoguri între,,o
plantăși ploaia”, ,,Soarele și …”).

2. Explozia stelară - este o metodă de stimulare a creativităţii , o modalitate de

relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi
noi descoperiri: ,,Cine?”, ,,Unde?”, ,,Cand?”, ,,Cum?”, ,,De ce?”- Formularea întrebărilor
și a răspunsurilor la tema propusă dezvoltă şi stimulează creativitatea individuală şi de grup,
exprimarea liberă , spontaneitatea. Se desenează o stea mare - ideea centrală, iar în colțuri se
scriu cinci întrebari.Vor veni cinci elevi din clasăși vor extrage câte o întrebare din cutie,
apoi, fiecare copil își alege alti 5 colegi(daca nu sunt elevi, mai puțini).Fiecare grupă va
răspunde la întrebarea extrasă, colaborând. După ce expira timpul alocat, dau răspunsurile în
jurul ,,STELUȚEI”sau pun alte întrebări. Se fac aprecieri asupra rezolvării corecte a
sarcininilor de către fiecare grupă,precum şi modul lor de cooperare şi interacţiune.

Exemplu: 

Cine acționează asupra mediului și îi produce un dezechilibru?

Undeați citit despre efectele negative asupra mediului?

Cand sunt afectate plantele de brumă?

Cum putem interveni pentru a proteja mediul înconjurător?

De ce  trebuie să păstram un mediu curat și sănatos?

3
 3. Cubul   este o metodă activ-participativă care poate fi aplicată individual, în
perechi sau în grupuri pentru o abordare a unei situaţii problematice, prin solicitarea gândirii
elevului. Este metoda prin care subiectul este studiat şi prezentat din mai multe perspective.
Pe fiecare faţă a cubului, sunt scrise diferite instrucţiuni: Descrie!, Compară!, Asociază!,
Analizează!, Aplică!, Argumentează pro şi contra!

La tema „Plantele şi animalele”, sarcinile pot fi prezentate sub formă de propoziţii,

pentru a fi înţelese mai bine de elevi:  

Descrie! - Descrie o planta din zonele de munte (de deal, de câmpie).

Compară! - Compară pădurea de stejar cu pădurea de brad şi molid.

Asociază! - Asociază animalele sălbatice cu formele de relief.

Analizează! - Dovedeşte cum s-au adaptat la mediu unele plante.

Aplică! - Voi ce puteţi face pentru protejarea plantelor şi animalelor pe cale de dispariţie?

Argumentează pro şi contra! - Care este părerea ta despre modul de protejare a plantelor şi
a animalelor.

4. Ştiu – vreau să ştiu – am învăţat – este metoda prin care un conţinut ce urmează a
fi studiat este relaţionat de cunoştinţele anterioare şi de nevoile de învăţare ale elevilor.

ȘTIU - Ce credem că știm?

Exemplu: ,, Știm că plantele, animalele și oamenii s-au adaptat conditților de mediu.”

VREAU SĂ ȘTIU - Ce vrem să știm?

Exemplu: ,, Vrem săștim cum îi putem convinge pe cei din jurul nostru să aibă mai
multă grija de plante și animale?”

AM  ÎNVĂŢAT -Ce am învăţat?

Exemplu: ,,Am învățat că efectele negative asupra mediului au condus la un

dezechilibru al acestuia….”

5.Ciorchinele- este o metodă care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi care
presupune următoarele etape:

 Se scrie un cuvânt/o temă (care urmează a fi cercetată) în mijlocul tablei sau a foii
de hârtie;

4
  Se scrie pe tabla: ,,Mediul inconjurator”.
 Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care le vin în minte copiilor, în
legătură cu temarespectivă, apoi, se traseaza linii între acestea şi cuvântul iniţial;
(Exemple: ,,Plante”, ,,Animale”, ,,Oameni”, ,,Relief”, ,,Fenomene”, ,,Protejare”,
,,Poluare”,etc)
 Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi
conectate;(Exemple:,,Plante”- de la camp/deal /munte, apoi nevoile plantelor de
creștere;,,Animale”-domestice /sălbatice( cele de la câmpie /deal /munte) și
nevoile lor de viață;,,Oameni”- nevoile de viață;acțiuni dăunatoare asupra
mediului;  ,,Relief”-munți (păduri de animale, plante), dealuri(plante și animale),
câmpii(plante/animale),,Fenomene”- ploaia, grindina, seceta, bruma,
etc.,,Protejare”– măsuri,etc.
 Activitatea se termină când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de
timp acordată.

În acest fel, se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele elevilor, fiind încurajați să

participe activ, să aibă inițiativăși creativitate, să experimenteze și să-și susțină ideile,
probele, să-și împărtășească ideile cu colegii și să se ajute săînvețe. Astfel, ei nu mai sunt
simpli participanți ai demersului didactic, ci acționeazăîn mod direct la propria formare, la
dezvoltarea gândirii, a aptitudinilor și a abilităților.

5
 Resursă educațională deschisă - RED
Păstrând ideea unei abordări metodologice în spiritul programelor școlare în vigoare,
prezentați în detaliu o activitate de învățare, la o disciplină la alegere, indicând:

 denumirea și contextul activității de învățare

 competența specifică vizată (în principal),
 descrierea activității de învățare: metoda/ metodele alese, pași de desfășurare a
activității,  modalități de facilitare a implicării elevilor (individual, grup), resurse
utilizate, modalități de evaluare
 instrumentele utilizate pentru a susține activitatea (ex.: suport vizual, text, film sau
aplicație resursă, fișă de lucru/ de evaluare etc.) - opțional, încărcați și instrumentul
utilizat (sau puneți linkul la acesta, dacă este cazul).
 extinderi/ deschideri spre alte discipline.

Clasa : Pregătitoare
Disciplina : Arte vizuale şi abilităţi practice
Denumirea activităţii : Leul din frunze de toamna (formarea de priceperi şi deprinderi)
Competența specifică vizată: 2.3. Realizarea de obiecte/ construcții/ folosind materiale ușor
de prelucrat și tehnici accesibile
Discipline integrate : Comunicare în limba română, Muzică şi mişcare, Matematică și
explorarea mediului
Strategia didactică:
Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, turul galerie
Resurse materiale: laptop, videoproiector, lucrarea model, şablon leu, foarfece, lipici, frunze
din natura
Resurse digitale :

 https://www.youtube.com/watch?v=QBIn3RjBRg4
 https://www.youtube.com/watch?v=nyHXY2amfqs

Forme de organizare: frontală și individuală  

Forme de evaluare: observarea comportamentului elevilor, evaluarea practică, aprecieri
verbale, interevaluare (turul galeriei), autoevaluare
Desfăşurarea activităţii

6
 Voi asigura condiţiile optime pentru desfăşurarea activităţii: (aranjarea mobilierului; 
pregătirea materialului necesar pentru activitate.)
Dupa pregătirea desfășurării activității( momentul organizatoric), captez atenția
elevilor prin intermediul unui cântec:

Copiii ascultă cu atenţie versurile cântecelului, apoi răspund întrebărilor pe care eu li

le adresez: In ce anotimp suntem acum? Ce se întâmplă toamna cu frunzele copacilor? Cât
durează anotimpul toamna? Care sunt lunile anotimplului toamna?

Prezint elevilor câteva informaţii suplimentare despre toamnă și despre ce schimbări

apar în natură în acest anotimp.

Propun o activitate elevilor, și anume confecționarea unui leu din frunze din natură.
Pentru a putea face acest lucru, rog elevii să mergem afară 5 minute și să ne adunăm fiecare
câteva  frunze de diferite culori și mărimi. La revenirea în clasă anunț tema Leul- din frunze
de toamnă și ce performanțe aștept de la ei.

Prezint elevilor modelul meu şi ȋl expun în faţa clasei pentru a putea fi uşor vizualizat
de către elevi( sub forma unor planșe – resursă Twinkl ), de asemnenea precizez că fiecare
lucrare este unică și că fiecare poate aduce elemente proprii lucrării sale. Elevii intuiesc
fazele lucrării, fiind aduse completări, dacă sunt necesare.    

Elevii denumesc materialele şi instrumentele aflate pe bănci, apoi prezintă etapele de

lucru, pentru a mă asigura că acestea au fost înţelese şi însuşite. In același timp purtăm o
discuție despre animalele domestice și animalele sălbatice, încadrând leul în sfera animalelor
sălbatice, despre ce culoare au frunzele, despre marimea frunzelor, etc.

Copiii execută exerciţii pentru încălzirea mâinilor:  

Batem, batem palmele Pumnișorii îi răsucim

Mișcăm degețelele Și apoi îi învârtim.

Ne lipim pălmuțele

7
 Activitatea individulaă – fiecare elev realizează lucrarea propusă – sortează frunzele
după culoare și mărime, păstrând doar frunzele care sunt corespunzătoare pentru lucrarea
propriu zisă

Pe tot parcursul activităţii urmăresc îndeaproape modul de executare al lucrării

(sugestii, explicaţii suplimentare, corectarea poziţiei la masa de lucru), stimulez elevii în
realizarea temei şi îi îndrum pe cei care întâmpină greutăţi. În timpul lucrului asigur climatul
favorabil muncii independente prin audierea unor cântece.

Elevii execută pas cu pas etapele de lucru, cu foarte mare atenție. În același timp
( după terminarea cîntecelului, prezint elevilor un PPT cu imagini despre lei, toamnă, etc)

La terminarea lucrului, copiii îşi vor prezenta lucrările prin “Turul galeriei”.

Lucrările vor fi analizate având în vedere realizarea cerinţelor şi aspectului final al

acestora.

            Se va deschide ,,cutia magică” iar elevii vor constata  că în interiorul acesteia erau
recompensele lor pentru efortul depus ( emoticoane vesele cu chipul unui leu)

            La finalul activităţii, cântam împreună cântecul „A sosit pe dealuri toamna”

Concluzii

Scopul acestei activități a fost sensibilizarea, cultivarea interesului pentru dragostea

față de animale, curiozitatea față de anotimpul toamna și despre schimbările pe care acest
anotimp la aduce cu sine. Mi-am propus să îi antrenez pe elevii cu această activitate, să le dau
frâu liber imaginației, chiar daca au avut și un model în față și pe de altă parte ne-am folosit
de bunurile naturii ( frunzele) ceea ce a avut ca scop sensibilizarea față de natură și
demonstrarea faptului că ne putem folosi de frunze și în scop didactic, pentru înfrumusețarea
lucrărilor noastre.

Evaluare M3 - Schiță de proiect

Realizați o schiță de proiect (2 pagini) pentru o activitate de o oră la Dezvoltare

personală/ o disciplină de primar care să dezvolte încrederea elevilor în propriile capacități
de învățare, utilizând o resursă educațională online, la alegere (spot video, prezentare PPT,
soft educațional, secvență din filme, aplicații etc.).  Prezentați:
8
  Competența/ competențele specifice vizate
 Modalitățile de valorificare ale resursei alese la clasă, în activitățile de învățare
propuse
 Modalități de implicare a elevilor în propria învățare
 Cum poate fi valorificată această resursă în activitatea de evaluare (autoevaluare/
inter-evaluare)
 Sugestii de adaptare la categorii de elevi în risc

Precizați și linkul către resursa educațională online utilizată.

Disciplina: Dezvoltare personală
Clasa: a II-a

Subiectul lecției: Ce pot face? (Atitudinea pozitivă față de sine și față de ceilalți)

Competențe specifice vizate:

1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi, după criterii simple

                 2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate

            2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi

 Resurse educaţionale folosite:

Spargerea gheții se va realiza cu ajutorul unui cântecel educativ „Cățelul Bingo” pe

care elevii îl vor audia, dar vor putea să se și miște/să danseze pe melodia acestuia.

 https://www.youtube.com/watch?v=AyWOe3TV5NM

Modalităţi de implicare a elevilor la propria invatare

Copiii stau așezați în cerc. Eu îl prezint pe prietenul care ne va însoți la oră, un cățeluș
de pluș.

Pe cățelușul din cântecel, îl chema Bingo. Acestuia, vreau să-i dați fiecare un nume
care vă place și, odată cu numele , o însușire pe care o aveți voi, dar ar putea să o aibă și el.

9
 Fiecare copil va îmbrățișa cățelușul de pluș și va încerca să rezolve sarcina primită.
( Pentru această perioadă îi voi anunţa cu o zi înainte şi îi voi ruga să aducă de acasă un
căţeluş de pluş)

                 Exemplu: Aș vrea să-l cheme Azor. Cred că e deștept ca mine.

                                     Aș vrea să-l cheme Rex. Cred că e prietenos ca mine etc.

        O altă resursă folosită va fi cântecul ,, Emoția este prietena ta”, prin care elevii își vor
reaminti emoțiile de bază și vor  da exemple de situații în care s-au confruntat cu acestea. De
asemenea, prin dezbatere , se vor stabili soluții pentru depășirea emoțiilor negative.

          (Exemplu:  Tristețea-   Am fost trist când colegul meu de bancă nu m-a ajutat să fac
un desen ce nu-mi reușea. Aș fi putut să rog un alt coleg. Cu siguranță m-ar fi ajutat, iar eu
n-aș mai fi plâns.)

            Vom viziona un filmuleț ”Lecție de viață” și apoi vom învăța cum să avem încredere
în noi, în deciziile pe care le luăm, cum să avem o atitudine pozitivă față de ceilalți.

După vizionarea filmului, se vor purta discuții pe marginea acestuia, răspunzându-se

la mai multe întrebări:
            Cu cine era cățelușul în barcă?
                Cine a venit să fure din momeală?
                Ce a făcut cățelușul când a văzut?
                De ce era supărat cățelușul?
                Cum se purta stăpânul? De ce?
                De ce nu a fost fericit cățelușul când a reușit să salveze momeala?
                Ce a făcut cățelușul când a văzut că au rămas flămânzi puișorii?
                Ce puteți spune despre fapta finală a cățelușului? Ce fel de atitudine a avut?
                Cum i-a mulțumit pasărea cățelului pentru gestul pe care acesta l-a făcut ?
                Care moment v-a plăcut cel mai mult?

  Valorificarea resurselor alese în activităţile de învaţare propuse:

 permit elevilor să stabilească asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi;

 permit elevilor să denumească, sa identifice şi să transpună anumite emoţii;

10
  permit elevilor să facă legatura între situaţii fictive şi situaţii din viaţa reală;

 permit elevilor să relaţioneze unii cu ceilalţi.

Valorificarea  resurselor alese în activitățile de evaluare:

 permit identificarea unor trăsături comune între elevi;

 permit elevilor raportarea la propriile emoții;

 permit observarea gradului de implicare a elevilor în activitățile propuse de către

învăţătoare;

 permite fiecărui elev relatarea propriilor experienţe şi exprimarea propriilor trăiri;

Jocul „Aruncă mingea” - Elevul care primește mingea prezintă o faptă a unui coleg
pentru care a trebuit să-i mulțumească și cum a ales să o facă.

Sugestii de adapatre a resursei alese la elevii cu grad de risc

 crearea unui climat pozitiv;

 gradul de dificultate al întrebărilor va fi diferit, astfel încât să existe întrebări potrivite

pentru toţi elevii şi fiecare să poată răspunde la aceste întrebari;

 încurajarea permanentă a tuturor elevilor;

 organizarea activităţilor pe grupe sau în perechi, care să permită sprijinul colegilor

 implicarea în jocuri de rol sau situaţi, care să faciliteze interacţonarea şi relaţionarea;

          În echipă, elevii completează pe planșe  „Soarele prieteniei” . Pe raze se scriu cuvinte

cheie pentru încredere în sine și în ceilalți: muncă, ambiție, perseverență, prietenie, reușită,
exercițiu, cinste etc.

Încheierea activității

            Copiii vor cânta și vor dansa în timp ce pe ecranul videoproiectorului va rula
videoclipul cântecului ,, Mulțumesc” , cântat de Gașca Zurli.

11
 Această lecție de dezvoltare personală, prin multitudinea resurselor educaționale
deschise care vor fi folosite, va deveni atractivă pentru elevi ( chiar și pentru cei cu cerințe
educaționale speciale). Copiilor le place să cânte, să danseze, să se miște, așa că ei vor deveni
participanți activi în demersul didactic și astfel , își vor forma abilități de relaționare pozitivă
cu colegii lor, vor învăța să asculte, să coopereze, să-și dezvolte empatia.  

12