PRES – STRATEGIE DIDACTICĂ EFICIENTĂ DE ÎNVĂȚARE

A GEOGRAFIEI
Volontir Nina, conferențiar universitar, doctor
Catedra Geografie Generală, UST
Rezumat. Articolul este fundamentat pe experienţa din practica de activitate didactică şi prezintă o
variantă de utilizare a metodei Discuția generalizată, realizată prin algoritmul strategiei didactice
PRES în desfășurarea unei activităţi extrașcolare la geografie cu subiectul: „De ce și Cum să
protejăm mediul ambiant?”. Prin abordarea subiectului respectiv, elevii sunt sensibilizaţi de a
promova politica menţinerii unei stări de echilibru în mediul ambient și protejarea acestuia. În
concluzie se prezintă importanța şi valenţele formative ale acestei metode și strategii didactice care
solicită o participare activă a elevilor la discuţie, stimulează şi dezvoltă capacitarea de a selecta, a
documenta, a expune şi a argumenta faptele/subiectele abordate, precum şi motivaţia învăţării de
calitate a geografiei.
Cuvinte-cheie: discuție, strategie didactică, protejarea mediului ambiant.

Introducere
,,Un nou mod de gândire este necesar dacă oamenii vor să supravieţuiască”
Albert EINSTEIN
Geografia școlară este obiectul de învățământ care îmbină armonios aspectele
naturale cu cele socio-umane ale realității. Pentru a ridica prestigiul geografiei în
școală, al profesorului de geografie, precum și de a trezi interesul și a spori motivația
elevilor pentru studierea acestei discipline, formele de învățare se pot organiza și
prin activități extrașcolare. Există o mare varietate de activități extrașcolare cu
caracter geografic care au ca obiect mediul ambiant. Există, de asemenea, multe
forme organizatorice și metode utilizate care îi au în vedere pe elevi. Activitățile
extrașcolare implică și învățare ce decurge din experiența trăită direct, o învățare cu
caracter practic, operational și interdisciplinar, având și un rol complimentar
conținuturilor curriculare. De aici, reese și valența formativă a activităților
extrașcolare care servesc dezvoltării elevilor sub aspect cognitiv, îmbogățind
orizontul de cunoaștere, cât și formarea lor morală și spirituală. Prin intermediul
conținuturilor geografice, elevii au posibilitatea să dobândească cunoștințe referitor la
problematica mediului ambiant, să-ți formeze capacități, abilități, competențe privind
valorificarea rațională și protejarea acestuia. De ce și Cum să protejăm mediul
ambiant? - o întrebare firească, a cărei răspuns îl putem obţine doar privind prin
fereastra trecutului, pentru a vedea ce s-a întâmplat atunci când oamenii nu au luat în
considerare efectele nocive pe care le au activităţile lor pentru mediul în care trăiesc.
Conținutul lucrării este fundamentat pe experienţa din practica didactică şi prezintă o
variantă de organizare și desfășurare a unei activităţi extrașcolare la geografie cu

94
subiectul: „De ce și Cum să protejăm mediul ambiant?”. În organizarea și
desfășurarea acestei activității extrașcolare cu elevii a fost utilizată metoda Discuția
generalizată, realizată prin algoritmul strategiei PRES.

Repere metodologice și mod de aplicare

Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii,de idei, de impresii, de
critici şi de propuneri în jurul unei teme determinate în scopul examinarii în comun a
unor idei, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor
probleme care comportă alternative. Discuţia cu elevii este fundamentală pentru
învăţarea interactivă. În activităţile didactice extrașcolare la geografie pot fi aplicate
diferite formate de discuții. Într-o activitate extrașcolară cu elevii am organizat şi
desfăşurat o Discuție generalizată [1] cu subiectul: De ce și Cum să protejăm
mediul ambiant?, utilizând algoritmul strategiei PRES [2], [3].
Organizarea şi desfășurarea Discuției generalizate prin utilizarea algoritmului
strategiei PRES a fost realizată prin 2 etape:
ETAPA I – etapa pregătitoare.
Împreună cu elevii au fost stabilite:
 subiectul discuției: ,,De ce și Cum să protejăm mediul ambiant?”;
 formatul/modul de discuție: Discuție generalizată realizată prin algoritmul
strategiei PRES;
 componenţa/membrii grupelor;
 bibliogarfie orientativă pentru toţi participanţii la discuție;
 un moderator (profesorul), care poate interveni pentru a coordona discuția, a
încuraja participanții, pentru a minimaliza situaţiile care deranjează discuția;
 cunoașterea / informarea elevilor cu metodologia strategiei PRES.
P – susţinerea propriei păreri, elevii demonstrează capacitatea de a-şi expune clar
punctul de vedere, poziţia asupra subiectului abordat; de a analiza un punct de
vedere/opinie contraversată.
R – raţionamente, elevii fac apel la concepte, idei, argumente, valori socio-umane.
E – exemple, elevii prezintă exemple convingătoare şi ilustrative care susţin punctul
de vedere, utilizând materiale/date din diverse surse de informaţie.
S – sumarul punctului de vedere, elevii oferă un rezumat/concluzie succintă şau pot
sugera o modalitate de rezolvare a problemei.
ETAPA II – etapa de desfăşurare propriu zisă a Discuției generalizate.
Un grup mic de elevi competenți analizează și dezbat subiectul discuției: De ce
și Cum să protejăm mediul ambiant? Fiecare membru al grupului își expune opinia

95
referitor la subiectul abordat, respectând algoritmul strategiei PRES . Participanții din
sală pot interveni în discuție direct pe cale verbală, sub conducerea moderatorului
care poate și să intervină pentru evitarea unor situații conflictuale între elevi. Într-o
discuţie, rolul moderatorului/profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei
al elevilor, ceea ce presupune încurajarea lor de a se exprima adecvat şi la subiect. În
ultima parte a discuției moderatorul face o sinteză, formulează o concluzie, apreciază
opiniile exprimate [1].
Rezultate și discuții
În Discuția generalizată cu subiectul: De ce și Cum să protejăm mediul
ambiant?, realizată prin algoritmul strategii PRES, competența de a exprima un
punct de vedere în legătură cu subiectul abordat a evoluat în felul următor (vezi:
Tabelul 1.) Prezentăm secvenţe mai reprezentative din demersul discuției.

Tabelul 1. Demersul Discuției generalizate prin algoritmul strategiei PRES

P – punct de vedere/opinie
Nicoleta: De-a lungul timpului istoric pe glob au avut loc o serie de ,,evenimente
nefericite” care au determinat schimbări semnificative la nivelul mediului ambiant.
Aceste evenimente pot fi de caracter natural sau antropic.
Adrian: Putem spune că este greu să urmărim în istorie câte greșeli a făcut omenirea
în relația sa cu mediul ambiant, dar câteva evenimente nefericite, care la fel de bine le
putem numi și catastrofe ecologice, sunt amintite ca și exemple negative: taifunuri,
topirea ghețarilor arctici și antarctici, inundații, dispariția unor specii de plante și
animale, modificări climatice globale etc .
Ștefan. Amintesc cazul din data de 26 aprilie 1986, atunci când unul dintre reactoarele
centralei de la Cernobâl din Ucraina a explodat și o cantitate enormă de radiații a fost
emisă în atmosferă, transformând acest accident în unul dintre cele mai înfiorătoare
dezastre nucleare din istorie, cauzat de o centrală. Efectele devastatoare au fost de
neimaginat, întrucât mii de persoane, inclusiv copii, au fost diagnosticași cu cancer, iar
generațiile care au urmat au avut mult de suferit.
Mihaela. Marea Aral avea o suprafață similară cu cea a Irlandei. Începând cu anii ’60,
în Uzbekistan și Kazahstan au început irigațiile masive și redirijarea râurilor Syr Darya
și Amu Darya, determinând astfel micșorarea Marii Aral cu cca 90%. Un ecosistem
natural acvatic a fost practic transformat într-un deșert, care, în prezent, condiționează
producerea furtunilor de nisip și de sare care afectează și distrug vegetația din
apropiere, precum au și efecte negative asupra sănătății populației.

96
 R – raționamente/argumente
Sanda. Catastrofele ecologice, accidentele nucleare au pus bazele elaborării și
dezvoltării tuturor directivelor, legilor, convențiilor și conferințelor referitor la
protejarea conștientă a mediului și educația ambientală a populației.
Răzvan. În Carta internațională a educației prin geografie se specifică: ,,Comitetul
de pregătire a Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind mediul și
dezvoltarea, întrunit la Geneva în data de 18 martie 1991, a subliniat faptul că
educația ambientală… are o importanță majoră în promovarea dezvoltării pe glob….
Aceasta impune necesitatea intrării în toate țările, îndeosebi în cele dezvoltate, a
sistemului educațional privind educația ambientală”.
Mihai. Amintesc câteva convenții internaționale cu caracter global:
Carta mondială a protecției naturale (1982); Convenția de la Viena privind apărarea
stratului de ozon (1985); Protocolul de la Montreal privind gazele care distrug stratul
de ozon (1987); Convenția de la Basel, privind controlul transportului peste frontiere
al deșeurilor periculoase si eliminarea acestora (1989); Convenția Europei de Nord
privind protecția mediului (1974);Convenția privind protecția Marii Negre împotriva
poluării (1992); Convenția privind protecția zonelor umede de importanță
internațională (RAMSAR).
E – exemple
Raluca. Reciclează tot ce poți – plastic, hârtie, sticlă, metal. Sortează atât acasă, cât și
la școală ceea ce arunci și identifică cele mai apropiate locuri unde poți depozita
materialele pentru a fi reciclate.
Ionuț. Nu arunca mâncare /produse alimentare– cumpără doar atât cât îți trebuie.
Îndeamnă-ți părinții și pe cei apropiați să nu facă risipă de alimente. Daca aruncați
frecvent produsele alimentare pentru că se alterează, încercați sa cumpărați mai puțin
decât de obicei.
Bogdan. Încercați energiile alternative. Dacă aveți posibilitatea să folosiți energii
alternative, nu ezitați. Investiția o veți recupera în timp și astfel veți contribui la
protejarea mediului ambiant.
Eliza. Plantați un arbore sau mai mulți. Oriunde: în gradină, în curte, oriunde se poate.
Arborii vor crește în timp și astfel vor contribui la absorbția dioxidului de carbon din
atmosferă și la eliminarea de oxigen. Un arbore face mult pentru ecosistemul de care
aparține și oricum merită să îl plantați.
Ana. Învățați și încurajați și pe alții. Educarea celor din jur în spiritul protejării
mediului ambiant și transmiterea mesajelor eco sunt lucruri fundamentale de care ne
facem responsabili fiecare dintre noi ca și cetățeni ai acestui meleag.

97
 S – sumarul punctului de vedere
Violeta. După cum se poate observa, de-a lungul timpului, omul a fost cel responsabil
de problemele cele mai grave care au afectat starea și bunăstarea mediului ambiant.
Astfel, tot omul este și cel care trebuie să remedieze aceste probleme de mediu și să
promoveze protejarea acestuia.
Corneliu. În ceea ce privește viitorul global al omenirii și pentru a putea asigura o
dezvoltare durabilă, este nevoie să se pună accentul pe problemele de mediu, pe
cooperarea internațională, pe sensibilizarea și pe educația multiculturală a populației în
scopul reducerii degradării mediului ambiant.

Concluzii
Metoda Discuției generalizate realizată prin algoritmul strategiei PRES este
eficientă pentru dezvoltarea la elevi a capacităţilor de comunicare orală, de expunere
a judecăţilor, ideilor, opiniilor constructive într-o formă concisă, clară, coerentă,
logică şi bine structurată, precum și pentru folosirea adecvată a mijloacelor verbale,
nonverbale, paraverbale. Prin această metodă și strategie se promovează curajul,
siguranţa și încrederea în puterile proprii; se formează capacitatea de a asculta
partenerul, de a urmări, a analiza critic și autocritic un mesaj, o opinie, o idee; elevii
se obişnuiesc cu intervenţiile din public, precum și se pregătesc pentru integrarea în
viaţa cotidiană a comunității.

Bibliografie
1. Dulamă M. Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în
geografie. Cluj-Napoca: Clusium, 2002. 105 p.
2. Cerbușcă P. Finalitățile educaționale la filozofie în liceu. În: Didactica Pro…,
Revistă de teorie și practică educațională, Nr. 6 (10). Chișinău, 2001. p. 51-53.
3. Volontir N., Mocanu O. Dezbaterea – realizată prin algoritmul strategiei
PRES. În: Tendințe actuale în predarea și învățarea Geografiei. Vol. 3. Cluj-
Napoca: Clusium, 2007. p. 83-89.

98