SCENETA-,,ALBĂ CA ZĂPADA ŞI CEI ŞAPTE
PITICI’’
Povestitor(CĂTĂLIN)
A fost odată ca niciodată,
Într-o ţară-ndepărtată,
Un palat ca în poveşti,
Cu steaguri împărăteşti
Şi domniţe la fereşti.
Povestitor(Viorel)
A fost o dulce-mpărăteasă
Ce sprijinită la fereastră
Broda cu firul şi cu gândul
Care-i înconjura pământul
Visa o fată între fete.
Cu negru de-abanos în plete,
Cu pielea albă ca zăpada,
Cu buza rară ca pomada.
Povestitor(CĂTĂLIN)
Şi visul ei se-adeveri
Când anul se împlini.
Şi-aşa cum din poveşti se ştie
E scurtă orice bucurie
Şi jalea vine, nu se lasă,
Vine-n palat la-mpărăteasă.
Aceasta moare şi-n palat,
Un an de doliu s-a lăsat.
Povestitor(VIOREL)
Albă ca Zăpada creştea,
Din visul mamei se-ntrupa,
Frumoasă fată-ntre crăiese,
Cu nume mândru de prinţese,
O lume-ntreagă îi spunea:
Ca ea nu mai e nimenea.
Voi dovedi că-n astă ţară
Ca o stăpână poruncesc
Şi toţi să facă cum doresc.
Şi ca dovadă,vă spun,iată,
Să vină vânătoru-ndată!
Vânătorul(ROLI)
Care e porunca,fiinţă luminată?
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Îţi dau poruncă ca îndată,
Povestitor(CĂTĂLIN)
Dar împăratul, ca-mpărat,
Curând din nou s-a însurat
Cu o frumoasă-mpărăteasă,
Cu chip curat, cu strai ales,
Cu suflet negru,ne-nţeles,
Cu inima de vrăjitoare,
Ce ar dori ca ea sub soare,
Să fie făr-asemănare.
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Oglindă,oglinjoară,
Cine-i cea mai frumoasă din ţară ?
Oglinda(ALEXANDRA)
Regina mea,frumoasă eşti,
Ca soarele din zori
Dar Albă ca Zăpada
Te-ntrece de mii de ori
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Minţi,oglindă blestemată,
Că nu e în ţara toată
Făptură mai minunată!
Oglinda(ALEXANDRA)
Frumoasă eşti,regina mea,
Ca cea mai mândră floare,
Dar Albă ca Zăpada
E mai încântătoare.
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Ce spui?Dar e îngrozitor,
Săriţi,săriţi,
Simt c-am să mor!
Dar bine scumpă oglinjoară
Albă ca Zăpada(LARISA)
Ce mirare,ce-ntâmplare
Cine stă aicea oare?
În căsuţa cea curată
Din poiana minunată!
-Este cineva aici?
-Doamne,cât sunt de micuţe
Aceste linguri şi ceşcuţe!
Şapte sunt la număr toate,
În noaptea cea întunecată
Pe Albă ca Zăpada să o duci
În mijlocul pădurii vechi de nuci
Şi s-o omori ca să fiu iară
Cea mai frumoasă-n astă ţară!
Vânătorul(ROLI)
Dar fie-ţi milă, vitregă fiinţă,
Aşa ceva e fără-ngăduinţă!
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Porunca mea să fie
Dusă la împlinire
Cu multă prisosinţă!
Iar ca dovadă-ntreagă,
De buna ta credinţă,
Inima prinţesei
Adu-o-mpărătesei!
Pleacă degrabă,nu mai sta!
Aceasta e dorinţa mea.
Vânătorul(ROLI)
Te du-n pădure, fata mea,
Să te ucid nu voi putea
Mi-e milă de-al tău chip frumos
Şi vreau să-ţi fiu de un folos:
Mergi în pădure, unde-i vrea,
Palatul nu-l mai căuta.
Rămâi cu bine,fata mea,
Te du de-acuma,nu mai sta!
Povestitor(VIOREL)
Singură şi părăsită,
În pădurea nesfârşită,
Biata fată alerga
Adăpost spre-a căuta
Iată că spre amurgit
O căsuţă a zărit
Chipul ei s-a luminat
Şi spre casă s-a-ndreptat
Pitic 7(GEORGIANA P)
Chiar şi cu cuţitul meu
A umblat!V-o spun drept eu!
Toţi piticii
Cineva ne-a vizitat
Cine oare,cin să fie?
Pitic 1(MARCEL)
Răspunsul la întrebare
Să fie acesta oare?(o arată pe fată)
N-am de cine mă ruga
Ca să-mi dea câte ceva
Din zori de zi am umblat
Dar mâncare n-am aflat
Puţin lapte o să iau
Apă din pahar să beau
Să mă culc doar un picuţ
Pe acest frumos pătuţ
Povestitor(CĂTĂLIN)
Dormi uşor,frumoasă fată
Şi aşa cum e-npoveste
Înainte mult mai este
Iată vin cântând în cor,
După ziua cu mult spor,
Şapte oameni mititei,
Vin piticii voinicei!
Piticii
Aiho,aiho,
Suntem pitici mişto
La la la la,la la la la ,
Aiho,aiho.
Pitic 1(MARCEL)
Pe-al meu scaun minunat
Cineva străin a stat
Pitic 2(BIANCA)
Şi la farfuria mea
Parcă a umblat cineva.
Pitic 3(GEORGIANA C.)
Pâinea cine mi-a-nbucat?
Pitic 4(ALEXANDRA I)
Mărul cine mi-a muşcat?
Pitic 5(IOANA)
Chiar şi cu furculiţa mea
Nu mai e la loc aşa!
Pitic 6(LARISA I)
Lapte nu mai e-n pahar
E un hoţ pe-aici, e clar!
Frumoasa Albă ca Zăpada
Povestitor(CĂTĂLIN)
Netrebnica să moară,spune ea
Şi-ndată-n oală plămădi
Un măr frumos,cum nu era
Un altul, dar îl otrăvi
Şi haine rele îşi croi
De biată babă precupeaţă
Şi o porni de dimineaţă
Pitic 2(BIANCA)
E o fată minunată
Dulce şi nevinovată
(fata se trezeşte)
Pitic 3(GEORGIANA C)
Cine eşti fată frumoasă?
Cum ai ajuns în această casă?
Albă ca Zăpada(LARISA IV)
Iertaţi-mă că v-am greşit
Dar soarta rea, ea m-a gonit
Şi vitrega regină, mama mea,
Ce-a vrut să mă omoare,piaza rea,
Ea este tare mânioasă,
Cică-s ca dânsa mai frumoasă.
Pitic 4(ALEXANDRA I)
Te-am ruga rămâi la noi
Fii a noastră surioară.
Mături,speli şi-arunci gunoi,
De cu ziuă şi până-n seară.
Noi cu drag în zori pornim
Munţii să îi scormonim.
Tu rămâi să ne aştepţi
Bucate să pregăteşti.
Pitic 5(IOANA)
Dar ai grijă,te fereşte,
De străini,de oameni răi,
De urâta vrăjitoare
Care vrea să te omoare.
Albă ca Zăpada(LARISA IV)
Mă-nvoiesc să stau aici
În căsuţa cu pitici
Povestitor(VIOREL)
Departe-n vale la palat
Vitrega mamă, piază rea,
Priveşte în oglinda sa.
Şi vede că se-ascunde-n munţi
La piticii cei cărunţi
Să nu fiţi răi şi tare-aş vrea
S-o duc pe fată-n ţara mea
Albă ca Zăpada(LARISA IV)
Doamne, ce mi s-a-ntâmplat?
Un vis rău oare am visat ?
Din mărul babei am muşcat
Şi-apoi pe dată am leşinat
Piticii
Ce bine e că te-ai trezit !
Să treacă peste 7 munţi
La piticii cei cărunţi.
Albă ca Zăpada(LARISA IV)
Ziua bună, precupeaţă,
Unde mergi de dimineaţă?
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Dar nu-ţi fie teamă fată,
Uite măru-l tai îndată
O parte mie, una ţie,
Doar de bine să ne fie!
Albă ca Zăpada(LARISA IV)
Bine babă-ţi mulţumesc,
Bani eu nu am să-ţi plătesc!
Împărăteasa(DUMITRIŢA)
Bunătatea-ţi răsplătesc,
Mărul când îţi dăruiesc
Ha,ha,ha,te-am păcălit!
Mărul era otrăvit,
Cu tine s-a isprăvit
Ha,ha,ha,am reuşit!
Oglindă,oglinjoară,
Cine-i cea mai frumoasă din ţară?
Oglinda(ALEXANDRA IV)
Acum doar tu eşti cea rămasă
Şi-n ţara asta cea mai frumoasă!
Pitic 1(MARCEL)
Se pare că iubita floare
Răpusă e de vrăjitoare
S-o plângem fară încetare!
Prinţul(ALEX)
Suspin şi plâns am auzit
Spre vale când eu am pornit
Aş vrea cu drag să vă ajut
Piticii
Ajută-ne de vei putea!
Prinţul(ALEX)
Piticilor ,eu v-aş ruga
Când l-a ajuns şi-acest noroc
Să vadă el atâta joc
Pe-acest pământ!
Povestitor(CĂTĂLIN)
Regina mea când auzi
De ciudă aşa se urâţi
Şi se-ndoi şi se poci
Şi-n lumea largă ea fugi.
Prinţul(ALEX)
Frumuseţea ta sub soare
Este făr-asemănare.
Inima toată mi-a furat
Glasul tău cel minunat.
Te-aş ruga cu bucurie,
Să fii a mea soţie
La mine-n ţara cea frumoasă
Să fii mândră-mpărăteasă
Albă ca Zăpada(LARISA IV)
E minunat ce spui , îţi mulţumesc
Piticii nu pot să-i părăsesc
Prinţul(ALEX)
Veniţi şi voi cu dânsa-n ţara mea
Şi inima de bucurie-mi va cânta
Piticul 2(BIANCA)
Ai dreptate împărate,
Mergem cu tine departe
Şi aşa toţi v-om scăpa
De regina asta rea.
Povestitor(VIOREL)
Şi-n vremea cât s-au cununat
S-a întins poporul adunat
Să joace-n drum după tilinci
Cu zurgălăii la opinci
Ca-n port de sat !
Povestitor(CĂTĂLIN)
Iar la ospăţ un râu de vin
Mai un hotar, tot a fost plin
De mese şi de oaspeţi rari
Tot crai şi tot crăiese mari
Alăturea cu ghinărari de neam străin.
Povestitor(VIOREL)
A fost atâta chin şi cânt
Cum nu s-a pomenit cuvânt
Şi soarele mirat sta-n loc

SCENETĂ-,,CĂLĂTORIE ÎN TIMP”

INVITAŢIE LA AMINTIRI
(CĂTĂLIN)
Dragi părinţi,bunici şi fraţi,
Iubiţii noştri invitaţi,
Noi pe voi v-am adunat
În această sală mare,
La a noastră sărbătoare!
V-am chemat să vă distraţi
Alături de noi să staţi,
Că noi azi sărbătorim
Patru ani de când ne ştim.
Dar iată c-au trecut grăbiţi,
Am fost voioşi , am fost şi trişti,
Am învăţat, ne-am şi jucat
Dar a venit şi clipa-n care
Ne despărţim de doamna învăţatoare.
Dar hai s-o facem vessel, nu fiţi trişti,
Şcoala e o lume plină de bucurie şi de soare!!!

CĂLĂTORIE ÎN TIMP

Povestitor(ALEX)
Povestea noastră începe cu ,,A fost odată”.A fost odată , ca întotdeauna, ca peste tot, o
fetiţă în clasa a IV-a.Nu se poate spune că nu-i era dragă şcoala , dar grozav îi mai plăcea
să se plângă……..
Fetiţa(LARISA)
Uite!Proiectul pentru ştiinţe…neterminat!...Acum îmi fac tema la matematică, mai am şi
trei probleme de lucrat în plus.........la română am de făcut povestirea , şi de citit despre
Eminescu, la istorie de învăţat despre războaiele mondiale, la geografie de colorat o
hartă!Ştiţi ceva?M-am săturat! M-am săturat de şcoală!La ce e bună atâta şcoală?La ce ?
Povestitor (ALEX)
Şi aşa supărată pe şcoală,fetiţa a adormit!
Fetiţa(LARISA)
Cine eşti tu?
Zâna(DUMITRIŢA)
Eu sunt zâna din visele tale.
Fetiţa(LARISA)
Minunat!Extraordinar!Mă duci în împărăţia prinţeselor?

Zâna(DUMITRIŢA)
A,nu! Am să te duc în altă călătorie.
Fetiţa(LARISA)
Unde,unde?
Zâna(DUMITRIŢA)
Ai să vezi!E vorba despre o călătorie în timp!
Fetiţa(LARISA)
Cine este fetiţa aceasta?
Zâna(DUMITRIŢA)
Eşti tu, în prima zi de şcoală!
Fetiţa(LARISA)
Şi ei cine sunt?
Zâna(DUMITRIŢA)
Colegii tăi de clasă.
Fetiţa(LARISA)
Şi ei ce caută în visul meu?
Zâna(DUMITRIŢA)
Ei îşi deapănă povestea alături de a ta. Dar ei nu se plâng!Din contră! Şcoala pentru ei e o
plăcere şi o sursă necesară de comori.
Fetiţa(LARISA)
Şi ..............ei ce zic?
Zâna(DUMITRIŢA)
Vrei să-i auzi?
Fetiţa(LARISA)
Da!

CLASA I
ALEXANDRA C.

Dragii noştri spectatori

Mame,taţi,fraţi,verişori
De când şcoala a-nceput
Nouă luni au şi trecut
Timp în care noi, cei mici,
Am pătruns până aici,
Taina alfabetului,
Scrisului, cititului.

O vacanţă ne aşteaptă,
Plină doar cu bucurii.
După muncă-i şi răsplată,
Chiar şi pentru clasa-ntâi.
După un an de muncă,
Noi cu drag vă invităm,
Să veniţi cu voie bună
La serbarea ce o dăm.

MARCEL

Toamnă ruginie,
Clopoţelul sună
Vechea melodie
Pe aceeaşi strună.
Azi, glasul lui zglobiu,
Vioi ne poartă gândul înapoi.
Ne poartă gândul şi ne-ndeamnă,
Să ne amintim de astă toamnă.

GEORGIANA C.

De-acel septembrie-auriu
De clopoţelul cel zglobiu,
Care suna, suna de zor,
Chemându-ne cu glas sonor
Şi rând pe rând mergeam cu toţii
Nerăbdători şi cu emoţii
Cu-n fel de teamă şi sfială,
Eram în prima zi de şcoală.

Era o zi de soare plină,

Pe cerul clar zburau cocorii,
O zi frumoasă şi senină,
Cu veselie şi cu flori.
Veneam cu mamele de mână,
Aveam doar şapte anişori.

Şi eu îmi amintesc cu drag

Când pentru întâia dată
Am păşit al şcolii prag.
Tu, mămica mea cea bună
Mi-ai luat uniformă nouă
Şi-am pornit-o amândouă
Către şcoala mult iubită.
Cât eram de fericită!

CÂNTEC:,,ORA-I DE PLECAT LA ŞCOALĂ”

1.Ora-i de plecat la şcoală

Veseli am plecat şi noi
Spre străduţa şcolii noastre
Ne-ndreptăm cu paşi vioi.

REFREN:
Suntem mari, suntem mari,
Noi acum suntem şcolari.

2.Uită-te ce bine-mi şade

Cu ghiozdan şi-abecedar.
De la mama am ghiozdanul,
Cartea am primit-o-n dar.
REFREN:
Suntem mari, suntem mari,
Noi acum suntem şcolari.

LARISA I.

În clasă cu sfială am păşit

Şi pe bănci, minune!
Ce credeţi c-am găsit?
Pe bănci curate am găsit ca dar,
E bunul şi frumosul abecedar.

Un an întreg noi am muncit

Şi ne-am luptat din greu
Cu beţişoarele ce ne-ajutau la socotit
Cu caietul ce-l pătam mereu.

Cu un ghiozdan prea încărcat,

Cu filele ce le rupeam,
Cu stiloul ce-l pierdeam.
Cu somnul dulce, dimineaţa,
Cu lecţiile din abecedar.

CÂNTEC:,,ŞCOLĂREI ŞI ŞCOLĂRIŢE”

Şcolărei şi şcolăriţe
Băieţei şi voi fetiţe
Hai la şcoală să-nvăţăm
Şi bine să ne purtăm.

Să-nvăţăm ca să citim
Să scriem , să socotim,

IOANA

Aceasta este cartea noastră.

Îi spunem toţi abecedar.
Sunt scrise aici litere multe,
De mână dar şi de tipar.

Abecedarul!
Carte minunată!
Te-am răsfoit îndată,
Dar vai!Am fost dezamăgit.
Căci nu înţelegeam ce scrie
Pe file albe de hârtie.

Încetul cu încetul, însă,

Am învăţat tot alfabetul.

CÂNTECUL ALFABETULUI

A, e aţă, alfabet,
B, e bine în caiet,
C, e un covrig muşcat,
D, din dată l-am aflat,
E, e primul din elev,
F, e floarea ce-o culeg,
G, e foarte complicat,
Iar pe H l-am cam uitat.

I, insuficient e vai !
J, e jocul ce nu-l ai,
K, bomboane-un kilogram,
L, lăcustele din lan,
M, e mărul lui Adam,
N, un nasture ce-l am,
O, e oul din cuibar,
P, este într-un penar.

R, racheta de pe cer,
S, e soarele de ieri,
Ş, e foarte supărat,
T cu Ţ s-au cam certat,
U, e urletul din nori,
V, e varza din butoi,
X, e capătul din pix,
Z, e zarul pus la fix.

LARISA I.

V-am prezentat alfabetul

L-am învăţat încetul cu încetul.
Putem spune aşadar:
,,Rămâi cu bine-abecedar!”

Rămâi cu bine-abecedar
La anul tu ai să-nveţi iar
Alte rânduri de copii
A scrie şi a citi.

GEORGIANA P.

Încă de la început
Liniuţe am făcut
Bastonaşe aplecate
Cifre uneori grşite
Litere îngrămădite

Până când am învăţat

Scrisul ordonat,
Am tot scris, am exersat,
Şi bine şi apăsat.

La început când eu scriam,

Mâna-mi tremura.
Cu stiloul apăsat,
Vai, ce greu era!

Chiar bine ştiu să citesc

Însă mai silabisesc
Scriu frumos, pe îndelete,
Uneori mai fac şi pete.

Foarte bine socotesc

Uneori mai şi greşesc
Fac pe minus în loc de plus
Şi rezultatul s-a dus.

BIANCA
La revedere , abecedar!
La revedere , beţişoare!
Un an întreg v-am folosit,
La revedere, numărătoare
Şi tu, alfabetar iubit.

Să strigăm în gura mare

Şcoală dragă, bun rămas !
Vom veni peste trei luni
Şi mai harnici şi mai buni.

Rămâi cu bine-abecedar
Tu ne-ai condus pe-ntâiul drum
Doamna ne-a aprins lumina
Şi dânsei îi mulţumim acum.

Vrem să-ţi mulţumim curat

Pentru cât ne-ai învăţat
Şi să-ţi spunem cu plăcere
Rămas bun, la revedere!

CÂNTEC:,,PARCĂ IERI”

1.Parcă ieri ne-am văzut

Şi la şcoală am pornit
Cu paşi repezi, uşori şi grăbiţi,
Ghiozdane purtam
Şi emoţii aveam
Parcă ieri, parcă ieri, parcă azi.

2.Bun rămas banca mea

Te-am iubit îndeajuns
Scârţâiai când ieşeam la răspuns
Cu formule te-am scris
Şi cu versuri de vis
Eu te-am scris, eu te-am scris, eu te-am scris.

3.Bun rămas catalogule drag şi-nvechit

Uneori noi nu te-am mai iubit
Câţi FB am visat
Câţi de I am luat
Am luat, am luat, am luat.

4.Învăţătoarei noastre dragi

Bun rămas îi dorim
Pentru anii ăn care ne-a-nvăţăt
Alţi copii vor veni,
Alţi copii v-a iubi.
Alţi copii, alţi copii, alţi copii.

Fetiţa(LARISA)
Într-adevăr, clasa I ne-a lăsat în urmă multe amintiri frumoase şi cea mai de preţ comoară
pentru un elev: scrisul frumos şi cititul. Privind în urmă totul mi se pare acum atât de
simplu şi frumos!!
Zâna(DUMITRIŢA)
Apoi în clasa a II –a, îţi aminteşti ?Doamna învăţătoare te-a întrebat:
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
De unde vine ploaia?
Fetiţa(LARISA)
Din al nouălea cer!
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
De unde vin primii fulgi de zăpadă?
Fetiţa(LARISA)
Din al nouălea cer!
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
De unde vine grindina?
Fetiţa(LARISA)
Tot din al nouălea cer!
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
Se vede că eşti un copil tare fericit! Stai jos! Suficient!
Zâna(DUMITRIŢA)
Doamna învăţătoare v-a învăţat exact la timpul potrivit ceea ce înseamnă să fi
disciplinat.Viaţa fără disciplină e ca ziua fără soare! Dacă elevii nu s-ar plânge atât de
mult şi ar fi cu ochii deschişi la lecţiile de viaţă pe care le primesc în şcoală , timpul
petrecut aici nu li s-ar mai părea o corvoadă, din contră, o plăcere!
Fetiţa(LARISA)
Într-adevăr!Disciplina învăţată în clasa a II-a nu m-a părăsit nici acum!Până azi nu am
realizat adevărata însemnătate a ei! Îţi mulţumesc!
Zâna(DUMITRIŢA)
Ei..a trecut şi clasa a doua, nici n-aţi simţit ! Şi toamna v-a adus în dar un nou an şcolar.
Ia să vedem, ce îţi aminteşti de clasa a treia?
Fetiţa(LARISA)
O...........multe lucruri noi am avut de învăţat. Dar îmi amintesc cu plăcere că am început
să citesc cu drag. Şi totuşi....a existat o problemă.
Zâna(DUMITRIŢA)
Care?
Fetiţa(LARISA)
Cum?Nu ştii?Sperietoarea de copii........GRAMATICA!!!
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
Vă rog să lucraţi în cea mai deplină linişte aceste fişe la limba română!..............................
Din nou aceeaşi poveste:iar aţi confundat SUBIECTUL cu.........
Copiii
SUBSTANTIVUL
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
Şi PRONUMELE cu........
Copiii
PREDICATUL
Fetiţa(LARISA)
Şi iar şi iar ne-a pus doamna să repetăm poezia ca la grădiniţă:
Copiii
Ţine locul unui nume
Şi se numeşte...PRONUME!
EU,TU,EL,EA,NOI,VOI,EI,ELE
În orice propoziţie
El este împărat.
Nu poate să lipsească
Şi-i zicem....PREDICAT!!!
Zâna(DUMITRIŢA)
Dacă nu vei uita aceste mici secrete şi dacă le vei folosi în continuare, vei vedea cum
gramatica sa va transforma pentru tine din Zgripţuroaică în Zâna cea Bună.
Fetiţa(LARISA)
Voi încerca să împart şi altor copii aceste mici comori pentru a le face şi lor viaţa mai
uşoară.
Zâna(DUMITRIŢA)
E timpul să ne apropiem de prezent! Sunt sigură că mai sunt şi în acest an lucruri
nedescoperite încă.
Fetiţa(LARISA)
Da, în clasa a patra a fost mai greu, ni s-a pretins mai mult, dar timpul a trecut uşor, ceea
ce înseamnă că a fost frumos!
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
Scoateţi o foaie de hârtie şi scrieţi o compunere cu titlul ,,O vizită la bunici”.
Fetiţa(LARISA)
Am terminat doamna învăţătoare!
Învăţătoarea(ALEXANDRA)
Cum?Aşa de repede?Ia citeşte ce ai scris!
Fetiţa(LARISA)
,,O vizită la bunici”. Bunicii mei nu erau acasă.
Îmi amintesc de râsul general ce a izbucnit la aşa o ispravă.Dar, vorba românului,,,după
râs vine şi plâns!”Ce insuficient mare am luat atunci!....
Vai, dar nici n-aş fi crezut că am avut atâtea întâmplări frumoase în timpul celor patru ani
de şcoală.Şi atâtea lecţii am primit! Îţi mulţumesc din suflet zâna mea cea bună, că mi-ai
atras la timp atenţia. De acum înainte nu mă voi mai plânge şi voi povesti şi altor copii tot
ceea ce tu m-ai învăţat! Să ştie toată ţara că şcoala e prietena copiilor şi că ea ne formează
pentru viaţă!
Ce vis frumos am visat!Într-adevăr şcoala e frumoasă şi folositoare! O voi iubi şi preţui
mereu.Şi acum,...la treabă! Cărţile mă aşteaptă!
TRĂIASCĂ ŞCOALA!

După ce părinţii au văzut ce talentaţi copii au, mici actori în devenire,atât cei mici de
clasa I cât şi cei mai mari de clasa a IV-a, am continuat cu câteva poezii şi cântece prin
care elevii clasei a patra şi-au luat râmas bun de la colegii lor cei mici,de la doamna
învăţătoare, de la băncile lor, de la sala în care au învăţat 4 ani.

VIOREL

Clopoţelul sună ultima oară

Se încheie încă un an de şcoală
Lăsăm în urmă griji şi probleme
Vacanţa vine cu alte teme
Teme de joacă şi teme de vis
Orice dorim ne e permis.

Şi clopoţelul sună azi mai tare, anume,

Să ne amintească, poate,
De cea din urmă zi de curs,
Ce are-o-nsemnătate
Mai presus de toate.

Şcoala întreagă e în sărbătoare

Dulce, aurie!
Şi-ncearcă iunie
În frunze să respire.
Primiţi, iubita noastră-nvăţătoare
Buchetul de aleasă mulţumire.

LARISA

Trăim o zi frumoasă, o zi de împlinire,

În calendarul vieţii rămâne-o amintire,
O amintire-a anilor şi-a clipelor frumoase
Petrecute-n şcoală alături de dumneavoastră.

Acum când patru ani s-au dus,

Ca soarele către apus,
O singură dorinţă-avem,
Să ne trăiţi ani mulţi şi fericiţi,
Alături de copiii cei iubiţi.

ROLI

Dragă şcoală-ţi mulţumim!

Şi cu drag te sfătuim:
Ca la toamnă să mai fii
Gazdă când noi vom veni,
Acum în a cincea clasă
Mai cu spor şi plini de viaţă.
Copilăria-i veşnică-amintire,
De ea nu poţi ca să te desparţi
Chiar dacă trecem în a cincea clasă
Tot copii rămânem ca şi azi.

CÂNTEC:,,CE-I COPILĂRIA”
1.Ce-i copilăria, eu m-am întrebat,
Dar răspunsul evident încă nu l-am aflat
Ştiu însă atâta că aş mai dori
Să fiu iar la vârsta jocurilor de copii.

REFREN:
Copilăria e ceva ciudat şi minunat
Dar e greu, e mult prea greu a te juca-bis

2.Cu ghiozdanu-n spate, spre casă alergam

Şi-aduceam cu mine trei pisici ce le găseam
Îmi doream atâta numai bucurii
Şi-am rămas cu ani în plus şi vise de copii

3.Când mergeam pe stradă, sticluţe căutam

Şi atunci când le găseam, o, cât mă bucuram!
Pietre-n geamuri din subsol vesel aruncam
Dar vecinii-nfuriaţi mă ameninţau.

ALEXANDRA

Dăscăliţă, dăscăliţă,
Ne-ai luat de pe uliţă
Şi ne-ai dat la fiecare
Aur şi mărgăritare.

Pentru că ne-ai dat lumină,

Fie-ţi viaţa o grădină!
Pentru că ne-ai învăţat,
Fie-ţi viaţa drum curat!

Te cinstească-ntregul sat
Că mintea ne-ai luminat!
Ai ştiut prunci să iubeşti,
Numa-n bine să trăieşti!

DUMITRIŢA

S-a sfârşit şi clasa a patra

Nouă ni se schimbă soarta.
Un nou ciclu a-nceput
Într-a cincea am trecut.
De scumpa mea învăţătoare
Mă despart cu jale mare,
Pentru că ea m-a-nvăţat
Să scriu foarte ordonat.
Să fac probleme cu steluţe,
Cam greoaie, dar drăguţe.
Cum să mă comport mai bine,
Ca să nu mă fac de ruşine.
Şi cu regret eu vă spun
C-o să-i spun rămas bun,
O să-mi fie foarte greu
Că-n suflet o port mereu.

CÂNTEC:,,AZI LA DESPĂRŢIRE”

1.Azi la despărţire
Haideţi să cântăm
Cântecul acesta
Să nu-l mai uităm

REFREN:
Cântecul ce ne-a unit
Cântecul ce ne-a-nfrăţit
Cântec de prietenie
Haideţi să-l cântăm

2.Şi de-o fi să fie

Greu pe-al vieţii drum
Sprijin să ne fie
Cântecul de-acum

3.Anii tinereţii
Nu vor reveni
De-a lor frumuseţe
Ne vom aminti.

CĂTĂLIN

Vă mulţumim că ne-aţi adus lumina,

Învăţătura tainei din cărţi şi din cuvinte!
Vă mulţumim că-n drumul deschis cu-atâta trudă,
Ne-aţi dat şi visul dumneavoastră şi dragostea fierbinte.
Sunteţi la fel de tânără prin gânduri şi poveţe
Şi dacă anii trec pierzându-ne de dumneavoastră,
Nu ne mai rămâne decăt creta tăcută de la tablă
Să-ntoarcă amintirea aceasta înapoi!

Iubita noastră-văţătoare,
Acum puteţi închide în seiful inimii dumneavoastră,
Nu doar amintirea, ci şi imaginea noastră.
Dacă o zi a-i mai lipsit,
Atunci noi chiar ne-am necăjit,
Că e uşoară munca noastră
Doar sub privirea dumneavoastră.
De-aceea noi toţi vă iubim
Şi din adânc vă mulţumim!

ALEX

Scumpă-nvăţătoare,
Să nu te-ndoieşti:
Ştim că-ţi suntem dragi
Şi că ne iubeşti.
Ştim că lăcrimezi
Când ne este greu
Şi ne eşti alături,
Pas cu pas, mereu.
Azi te-mbrăţişăm
Spor şi fericire
Noi toţi îţi urăm!

Trecut-au şi aceşti ani pe nesimţite.

La fel trecut-au clipele în zbor.
Şi zile triste sau mai fericite
S-au dus lăsând doar amintirea lor.
Cu dragoste fierbinte, părintească,
Făcut-aţi ca din inimă să crească:
O viaţă, o speranţă, un cuvânt.
Acum, la despărţire,de astă dată,
O singură dorinţă mai avem:
Să ne iertaţi de v-am greşit vreodată!
Din inimă, din suflet, vă rugăm.

CÂNTEC:

Din inimă noi vă urăm:

,,LA MULŢI ANI !”
Să ne trăiţi, să ne trăiţi,
Senină viaţă şi belşug vă urăm,
Să ne trăiţi mulţi ani!
Să ne trăiţi, să ne trăiţi,
Cu dragoste vă-nconjurăm,
Succes deplin şi ani senini,
Din inimă noi vă urăm:
,,LA MULŢI ANI! „