Razvan Luscov Portofoliu

Răzvan Luscov
Catalog de lucrări
1990 - 2017
Lista de lucrări 1990 - 2017
Arhitectură (lucrări realizate) - Amenajarea unei librării Humanitas

- Imobil de birouri în București, la Facultatea de Drept, București
str. Corbeni nr. 13 - Proiect complet și arhitectură de interior
- Imobil de birouri și locuinţe în București, pentru un apartament într-un imobil nou,
Calea Rahovei nr. 69 București
- Imobil de vacanţă în Breaza (lucrare - Arhitectură de interior, restructurare
nominalizată la Bienala de Arhitectură, 1996) completă apartament duplex,
- Clubul Sportiv B.N.R. - birouri și hotel București, str. Dr. Lister
pentru sportivi în București, - Arhitectură de interior, restructurare
str. Dr. Lister, București completă apartament triplex
- reamenajare a sediului B.N.R. - Târgoviște într-un imobil monument istoric București,
- Biserică ortodoxă în satul Curătești, Ialomiţa str. Sandu Aldea
- Locuinţă în București, str. Ion Neculce 2
- Locuinţă în București, Șos. Pipera-Tunari Expoziţii cu lucrări de arhitectură
- Locuinţă în Tâncăbești, - 1988 - expoziţia "Arhitecturi Imaginare", la
pe malul lacului Snagov Institutul de Arhitectură Ion Mincu, București
- Restaurant în București, Șos. Pipera-Tunari - 1992 - participare la Bienala de la Veneţia,
- Imobil apartamente, cu tema: "Arhitectura și Spaţiul Sacru
Bucureşti, str. Docentilor în modernitate"
- Locuinţă Periș (în curs de execuţie) - 1992 - expoziţie de grup la Galeria Graziussi
- Locuinţă București, str. Aleea Snagov din Veneţia, cu titlul:
- Locuinţă București, str. Moș Adam “Șapte arhitecţi români la Veneţia"
- Sala Studio a Teatrului Odeon - concurs - 1996 - expoziţie de grup
câștigat (premiul I și realizarea proiectului) la Casa Americii Latine, București
2 3
- 1997 - expoziţie de grup itineranantă în - standul României la Târgul Internaţional de - Arhitectură și grafic design pentru standul - identitate, catalog și materiale promoţionale
Statele Unite ale Americii, cu tema Carte, Paris, 2005 României la Salon du Livre, Paris, 2017, stand pentru eveniment Mario Vargas Llosa,
"Arhitectura Sacră” - standul României la Târgul Internaţional de clasat pe locul I, “Cele mai frumoase standuri”, organizat de editura Humanitas
Carte, Frankfurt, 2005, 2006 clasament realizat de Actualite.fr - site Humanitas
Studii urbanistice: - grafica pentru standurile editurii Humanitas - site autori Humanitas
- P.U.D. - Bucureşti, Splaiul Independenţei - la Bookarest și Gaudeamus, 2003, 2004, 2005 Grafic design - CD-uri multimedia:
str. Gutemberg - organizarea și amenajarea primei ediţii - 1991 - identitate vizuală, sigla editurii - Noica
- P.U.Z. și P.U.D. - Bucureşti, Titan, str. Sold. Bookfest, 2006: concepţie, plan general și Nemira și manual de identitate corporativă - Cioran
Ghiţă Șerban, Bd. Macaralei proiectarea (arhitectură și grafică) spaţiilor - 1997 - identitate vizuală, sigla, mape - Întoarcere în Bucureștiul interbelic,
- P.U.D. - Bucureşti, str. Docenţilor pentru lansări și alte evenimente. personalizate, afiș - societatea de asigurări de Ioana Pîrvulescu
- P.U.Z. și P.U.D. - Bucureşti, str. Ion Neculce - 2006 - 2014 standurile (arhitectură și grafică) româno-elenă Garanta - România - fotografii Răzvan Voiculescu
Humanitas la Bookfest și Gaudeamus - 1998 copertă și ilustraţii - Emil Brumaru, - Nuduri - fotografii Răzvan Voiculescu
Premii arhitecturã (toate ediţiile) “Dintr-o scorbură de morcov” - coperte, ilustraţii pentru coperte și ilustraţii
- nominalizare la Bienala de Arhitectură, 1996 - standul României la Târgul Internaţional de 1991 - 2000 - coperte, ilustraţii pentru coperte interioare pentru numeroase cărţi apărute la
- Imobil de vacanţă în Breaza Carte Barcelona, 2008 și ilustraţii interioare pentru numeroase cărţi editurile Humanitas, CH Beck, Image,
- una dintre cele zece lucrări selecţionate - Arhitectură și grafic design pentru standul apărute la editura Nemira România Creștina
la concursul de arhitectură pentru României la Salon du Livre, Paris, 2014 - 2000 - site “Libraria Noi” - 2004 - 2005 – publicaţii, materiale
Biserica Eroilor Revoluţiei - Arhitectură și grafic design pentru standul - identitate vizuală, sigla pentru grupul Noi promoţionale pentru Banca Mondială
- premiul al II-lea la concursul de arhitectură României la Salon du Livre, Paris, 2015 și manual de identitate corporativă - 2005 - catalog România la Târgul
pentru Biserica Spitalului Cristiana - Arhitectură și grafic design pentru standul - 1998 - 2001 - materiale promoţionale Internaţional de Carte - Paris 2005
- premiul I la Anuala de Arhitectură, 2004 cu ICR la Bookfest, 2015 pentru ARDAF - cataloage România la Târgul Internaţional de
locuinţă în Bucuresti, Șos. Pipera-Tunari - Arhitectură și grafic design standul României - 2001 - identitate vizuală, sigla Grasp Carte - Frankfurt 2005
- premiul I - Concurs pentru Sala Studio a la Salon du Livre, Paris, 2016 și manual de identitate corporativă - catalog pentru Ambasada Suediei în România
Teatrului Odeon - 2008 - Arhitectură și grafic design standul României - 2002 - 2013 - coperte, afișe și grafică de carte - Bookfest - identitate corporativă, verbală
- premiul I - Concurs pentru realizarea unui la Târgul de carte, Beijing, 2016 pentru editura Humanitas: (denumirea) și vizuală, toate materialele
ansamblu monumental pentru Eroii Aerului - Arhitectură și grafic design standul României - afișe pentru editura Humanitas, pentru publicitare, indoor-outdoor, cataloage, pliante,
în Piaţa Aviatorilor – București – 2009 la Târgul de carte, Guadalajara, 2016 Librăriile Humanitas și pentru Humanitas casete de presă, ambalaje, etc.
- Arhitectură și grafic design standul ICR, Multimedia - 2006 - identitate vizuală, sigla, stationary,
Standuri expoziţionale Bookfest, 2016 - identitate, catalog și materiale promoţionale materiale promoţionale pentru
- standul Cubus la Târgul de materiale - Arhitectură și grafic design stand ICR pentru eveniment Coelho, “Librăriile Humanitas”
publicitare, 2005 - premiul I pentru cel mai Gaudeamus, 2016 organizat de editura Humanitas - 2008 - simbol și identitate corporativă
frumos stand Romatsa - concurs câștigat
4 5
- 2007 - 2012 - cataloage, afișe și alte materiale - ilustratii pentru copertele cărţilor de Gabriel - 2011 - expoziţie de grup, grafică, “Dincolo de - “Avangarda și grafic design”,
pentru ICR (târgurile de carte de la Paris, Liiceanu - “3 eseuri”, “Casele vieţilor noastre” arhitectură” București, Primăria Sectorului 2, Editura Universitară Ion Mincu, 2009
Londra, Barcelona, evenimente în România s.a.) (autor colectiv), Mircea Ivănescu - “Poezii”, expunere și organizare. - “Dintr-o scorbură de morcov”, coautor,
- Afiș, banner, coperta albumului pentru “Lecţii de pian”, Marin S. Martin - “America - 2015 - expoziţie de grup, grafică, în calitate de ilustrator, editura Nemira, 1998
expozitia Henrieta Delavracea la MNAR. povestită unui prieten din România” “Nedespărţitele daruri”, Galeria Romană, - “Întâlnire în jurul unei palme zen”,
- 2010 - simbol și identitate corporativă - Copertă, ilustraţii și grafic design pentru București coautor, în calitate de ilustrator,
pentru Teatrul Odeon – Sala Studio “Craii de Curtea-Veche” de Mateiu Caragiale, editura Humanitas, 2011
- 2010 - simbol și identitate corporativă volum apărut la editura Humanitas, 2015 Design - “10 ani de design”, coordonatorul volumului,
pentru Romania Foto Festival - Ilustratii si grafic design pentru “Amintiri din - Borcanul cu poezie Editura Universitară Ion Mincu, 2012
- 2012 - ilustraţii și grafic design pentru rai”, volum de poezie de Emil Brumaru, apărut - ediţia I - Humanitas, 2003, idee, concept - “Craii de Curtea-Veche”, coautor, în calitate
volumul “Întâlnire în jurul unei palme zen” la editura Humanitas, 2016 și proiectul borcanului, selecţia poeziilor a fost de ilustrator, editura Humanitas, 2015
de Gabriel Liiceanu și Gabriel Cercel, realizată de Ioana Pârvulescu - “Amintiri din rai”, coautor, în calitate de
Humanitas 2012 – lucrare nominalizată la Expoziţii cu lucrări de grafică - ediţia a-II-a - Humanitas 2013 ilustrator, editura Humanitas, 2016
“Cele mai frumoase cărţi din România”, 2012 - 1986 - participare la Bienala de Grafică, sala - Marele premiu – Elle Decoration – corp de
- 2013 - identitate verbală și vizuală “I safe” Dalles, Bucureşti iluminat – 2009
pentru simulator de supraveghere aeriană - 1987 - premiul al II-lea, grafică, la Festivalul Articole publicate
realizat de Romatsa. Artei și Creaţiei Studenţeşti Premii design şi grafic design - “Scenografia arhitectului Dan Jitianu”,
- Identitate vizuală, grafică interioară - 1987 - expoziţie de grup la Palatul Culturii - Mircea Cărtărescu - volum de proză și poezie interviu în revista Arhitectura, 1986
a librăriei și materiale promoţionale pentru din Târgu Mureș (Humanitas) - nominalizare la Bienala de - “Despre arhitectura spaţiului de cult ortodox”
“Librăria Humanitas de la Cișmigiu” - 1987 - expoziţie de grup, grafică, la Institutul Arhitectură, 2006 în revista Arhitectura, 2003
- ilustratii pentru “Cartea viitorului, viitorul de Arhitectură Ion Mincu, București - Marele premiu - Elle Decoration – corp de - “Grafica în mesajele text”, Jurnalul Naţional,
cărţii”, catalogul României la Salon du Livre, - 1987 - expoziţie personala “Arhitecturi iluminat, 2009 16, ianuarie, 2005
Paris, 2014 imaginare”, la Institutul de Arhitectură Ion - “Întâlnire în jurul unei palme zen” de Gabriel - Articol despre Henrieta Delavrancea în
- ilustratii pentru “Un pod cultural”, catalogul Mincu, București Liiceanu și Gabriel Cercel (Humanitas) - albumul “Henrieta Delavrancea - arhitectura,
României la Salonul Cărţii, New York, 2014 - 1988 - participare la Bienala de Grafică, sala nominalizare la “Cele mai frumoase cărţi din 1930-1940”
- ilustratii pentru “Literatura femeilor, femeile Dalles, București România”, 2012 - Cercetare-documentare pentru album
în literatură”, catalogul României la Salon du - 1989 - expoziţie de grup, grafică, la Institutul Henrieta Delavrancea, alături de Emil Retegan,
livre, Paris, 2015 de Arhitectură Ion Mincu, București Cărţi publicate: Militza Sion
- Catalog pentru ICR, pentru Târgul de Carte - 1990 - participare la Bienala de Grafică, sala - “Avangarda și grafic designul românesc - Cercetare-documentare pentru album
de la Frankfurt, 2015 Dalles, București interbelic”, Editura Universitară “Horia Creangă”, alături de Emil Retegan,
- 1998 - expoziţie personală cu ilustraţii de Ion Mincu, 2009 Militza Sion
carte la Casa Pogor – Iași
6 7
arhitectură
Coșmar! Sonorizare, acustică, instalaţie de toată regula, nu unul improvizat, cum mai
lumini... Of, Doamne!, câte au fost 4 ani de există, și foarte bine că există! Mă bucur
șantier! Suplimentare electrice, subtraversare enorm, însă, că după toate astea, grele, care
Calea Victoriei, etc., etc., conflicte cu ne-au îmbătrânit, în această sală se joacă,
constructor... O lucrare a cărei dificultate nu este apreciată de regizori, și de scenografi, e
se vede în fotografiile care par doar apreciată de public, potrivită pentru specta-
artisticăreală! Certuri interminabile cu cole neconvenţionale (eu am propus ca acest
constructorul, cu doamna Director Lazăr, tip de spectacole să fie specificul acestei săli,
nenumărate avize (colegii mei arhitecţi mă spre deosebire de sala mare de la parter!
înţeleg în toate astea, din păcate, mai bine). De aici și aspectul neconvenţional al
Oricum nu se pot povesti toate, care au fost arhitecturii aparatului de intrare, foaier, bar,
sufocante! Nu-i ușor să faci un teatru, cu etc), și, ce e cel mai important, publicul vine
culise, depozit decoruri, regrupare actori, și se bucură! ce a fost, a fost! Fie ca amintirea
cabine, vestiare dușuri, etc, toată bucătăria neplăcerilor să fie înlocuită de plăcerea
de ventilaţie, dezfumare, tuburi mari cu care spectatorilor și a actului teatral care
a trebuit să ne strecurăm într-o clădire care funcţionează bine într-o sală studio (adică
nu era pregătită pentru asta. Am avut care permite diverse configuraţii de joc,
momente în timpul proiectării, când am scenă italiană, arenă, etc, libertate destul de
crezut (după o mie de permutări), că nu se mare, s-au și făcut configuraţii speciale
rezolvă! Scriu toate astea nu pentru colegii pentru diferite spectacole) într-o sală (cu
mei arhitecţi, ci pentru cei din afara toate complexităţile ei, deloc de neglijat,
meseriei, care cred că doar am atârnat ceva ascunse....) mă bucur nespus că se joacă în
în foaier, la plafon, că am lăsat pereţii de această sală!
beton și gata! Camera lumini (orga de Asta e tot ce contează!
lumini, camera sunet), adică un teatru în Vă mulţumesc!
Casa
Dan Iancu - 2007
Din dragoste
pentru doamana
Henrieta Delavrancea
Vreau să mulţumesc din suflet domnului Dan Iancu,
om de mare suflet și prietenie (nu ne cunoșteam
înainte de acest proiect) pentru că s-a dăruit, odată
ce a făcut alegerea, (după o lungă cercetare a ofertei
de arhitectură, cred niște ani de căutări, nu-i așa
domnule Iancu?), pe mâna arhitectului cu o încredere
nebănuită! Deși casa s-a făcut în regie proprie, de-a
lungul a trei ani, nu s-au făcut compromisuri. Numai
pentru alegerea pietrei (care este zidărie de piatră
naturală, nu placaj subţire de la Bricostore) s-au
consumat mai mult de 3-4 luni de zile (drumuri la
cariere Dobrogea, Tulcea, dar și la furnizori din
București). Apoi, găsirea echipei de pietrari... Apoi,
cei ce au realizat streașina, sarcină grea pentru
nepricepuţi pentru că trebuia să dea roată și să bată
peste tot la aceeași cotă în tâmplăria ferestrelor
etajului! S-au perindat mai multe echipe care
spuneau că nu se poate. Dar nici eu nu m-am lăsat,
am insistat și uite că s-a putut, cu oameni aduși din
Târgul Mureș (asta, însă, nu e destul, dacă nu te ajută
clientul, atât în dorinţa lucrului frumos, dar și având
încredere). Mai vreau să mulţumesc și inginerului de
structuri Tudor Andriţoiu, care ne-a ajutat cu profe-
sionalism și seriozitate (dealtfel, la toate proiectele,
nu puţine, la care am lucrat împreună!)
Este una din lucrările la care ţin foarte mult, care, la

mulţi ani de zile după ce a fost terminată (2009), este
în stare foarte bună!
22
27
Președintele
Uniunii Arhitecților din România,
Alexandru Beldiman,
îmi înmânează premiul
O lucrare dificilă, poate cea mai
dificilă de până acum, lucrări în
săpătură adâncă, consolidări de
teren cu ancore impușcate,
drenări masive, betoane speciale
hidroscopice, etc, etc...
Proiectul (complet arhitectură

plus toate celelate specialităţi) a
fost făcut sub presiune, ca toate
proiectele, în 4 luni jumătate și
ce răspundere ai pe cap prin
proiectare!
Iar,.........
Șantierul a durat 6 ani!
34
Bloc de locuinţe
în strada Docenţilor - 2005
Bloc de locuinţe
în strada Docenţilor - 2005
Altă lucrare grea (oare care nu e?), cu două subsoluri
sub nivelul canalizării!, incintă de piloţi foraţi, grindă
de coronament, la subsolul 2 parcare, lift pentru
mașini, dezfumări, tuburi, utilaje, raze de curbură
pentru parcarea mașinilor pe un teren super îngust,
printre stâlpi și diafragme, curte engleză mare
(se vede în fotografii, este curtea de sub nivelul
trotuarului), pentru a putea câștiga încă un nivel de
locuinţe în primul subsol, pentru că primăria nu
permitea, pe bună dreptate, decât o anumită înălţime
maximă la cornișă!
Premiul I al
Anualei de Arhitectură 2004
Casa Nicole și Sandu Cuturela
Le mulţumesc din suflet pentru încrederea acordată.
Erau ultrapasionaţi de Casa de la Cascade a lui
Wright și și-au dorit una asemenea. Sarcină grea!
Apoi breasla... ce avea sa zică?
Restaurant românesc
2003
O altă lucrare de la care aș fi dorit mult mai mult și în care

am și investit mult timp, energie, suflet. Din păcate, toate
astea nu se reflectă în ceeace s-a realizat, după mine, cam la
limita satisfăcătorului!, sau poate sunt eu prea pretenţios, dar
s-au facut niște adaptări, să le spunem așa, fără înștiinţarea
mea, (cât timp pleci în concediu și nu mai ești acolo să
ripostezi, poate, poate nu schimbă... de dragul tău de... de
multe ori, de pomană, dar...), deci s-au schimbat destule, nu
foarte multe, iar unele nu s-au făcut deloc (cel mai simplu
exemplu sunt glafurile, și am insistat, deci faţada este pătată,
normal nu? din lipsa unui wassernase!), nu s-au mai făcut
multe! asta e! nu e o lucrare dintre cele rele, zic eu, dar...
O casă la Snagov la care, după ce proiectul de
execuţie era aproape gata, domnul Raicu, inginerul
de structuri era la extrasul de armături, clientul se
Locuinţă la Snagov - 2002 intoarce din Austria unde văzuse niște case din
lemn, “o minunăţie!”. Numai când auzi așa ceva, ţi
se face dintr-o dată rău și te ia cu tremurici și îţi
vine să te lași de arhitectură! Te apucă, cel puţin pe
mine, hipogliceamia! Nu am nimic cu o structură
de lemn, dar nu când o soluţie este nu numai
pornită, dar și terminată, pe beton, cum era
gândită, iar forma este și o consecinţă a structurii,
materialelor, adica o casă de lemn din muzeul
satului, nu se poate transpune din beton sau metal,
și tot așa... Dar ce conteaz că explici toate astea?
Am vrut sa ne retragem, adică mie mi s-a făcut
dintr-o dată lehamite și frică... Aveam deschideri
foarte mari și 9-12m inălţime, deci zvelteţe mare
pentru lemn la nivelul parterului.
"Hai, dom’ne, că o facem”, mi-a spus domnul
inginer Raicu atunci cand i-am arătat soluţia,
propunerea cu stâlpii în V, pe care, paranteză, la ora
aia (2003) nu am găsit pe cineva să-i facă in
România, deci au fost comandaţi la Budapesta! E,
cum-necum, s-a facut (e un fel de-a spune, căci nici
acum nu e terminată), in regie proprie cu
"constructori", care, fiecare, dădeau vină unul pe
altul, (așa se intâmplă intotdeauna când nu este o
unică antrepriză generală), cu nenumărate greșeli de
execuţie, unele ireparabile, (trebuie să adaptezi să
găsești soluţii, ajungi să albești și te gândești că
sigur nu e de tine meseria asta, că mai bine pictezi
sau desenezi... Bine, dar ai, sau ai avut o foarte
mare pasiune pentru arhitectură, iar apoi, din ce o
să trăiești?, că nu ai bani mulţi de acasă ca Pallady!).
O lucrare (incă) neterminată! 7
8
Extindere pentru Arenele BNR - 1996
Concurs câștigat
Corp cu birouri și cazare pentru vizitatori
13
Extindere Arenele BNR
Arenele BNR
Steaguri-semnal la accesele din Dr. Lister
si din Dr. Staicovici
Arenele BNR
Catarge semnal cu steaguri la arena de tenis
Locuință în str. Moș Adam 29 - 2007
Minuscula librărie Humanitas
în interiorul facultății de drept
București.
La o primă analiză s-a observat că sub
gletul de ipsos (din anii ‘50) și
vopsitoria de ulei verde, există încă
tencuiala inițială de praf de piatră,
rostuita cu fuguri in asize. Aceasta s-a
Amenajarea unei
păstrat, s-a spălat, periat, și ceruit librării Humanitas
(ceară de albine). S-au realizat la Facultatea de Drept - 2012
mobilier din oțel ruginit (cu piatră
vânătă și oțet) și panouri din alamă
atacate cu acid (de două feluri, adică
oxidare în verde, sau în roșu).
Această lucrare s-a realizat, începand
cu prima vizionare a spațiului,
proiectare și execuție, până la
deschidere, în doar 3 săptămâni!
Mulțumesc domnului Liiceanu care
mi-a dat mână liberă, a avut
încredere, și mi-a spus să îl chem când
e gata. Nici nu a vrut sa vadă soluția
pe hârtie! Doar m-a rugat sa ne
încadrăm în timp până la deschiderea
oficială, care era inclusă în programul
de evenimente prevăzute cu ocazia
împlinirii a nu știu câți ani de la
înființarea Universității București.
Am primit un număr de cărți, și asta
a fost... Trebuie aici să mulțumesc și
inimosului rector al Facultății de
Drept, dl. Flavius Baias, care a înțeles
și s-a bucurat de interpretarea mea
mai puţin ortodoxă: jupuitul pereților
proaspăt renovatei sale facultăți.
Un apartament duplex amenajat la ultimele două
niveluri ale unui imobil într-un cartier vechi de vile
ce, la cumpărare, era “la cheie”, dar era... (de un
gust mai mult decât îndoielnic)
Restructurare & amenajare duplex Apartamentul originar nu fusese duplex, ci a fost
într-un imobil neoromânesc - 2015 modificat de vânzător cu o extindere în mansardă.
Planșeul dintre acestea două, pe grinzi de lemn

ascunse într-un plafon de gips carton, s-a
descoperit a fi total nerezistent, o cârpăceală, cu
instalații electrice pozate direct pe grinzile de lemn
6
Realizarea scării și probarea ei în atelier!
A fost construită, ajustată, rectificată,
apoi demontată și montată la fața locului.
În pătrățelele parapetului
sunt inserții de alamă
Panoul perforat, cu sticlă mată, care aduce lumină
suplimentară în dormitor de la luminatorul nou creat
al scării, dar păstrează intimitatea.
14
Restructurare
& amenajare
triplex
într-un imobil
monument istoric,
2016
Fotografii ale apartamentului
înainte de amenajare
20
22 23
actualizare 2022
Casa Iancu 2 - 2022
imobil în construcþie
Staþiunea de Cercetãri Maritime
ºi Fluviale Sfântu Gheorghe
Universitatea din Bucureºti - Sf. Gheorghe, judeþul Tulcea
în curs de proiectare
centrul de cercetari
Sfantul Gheorghe Delta
arh. razvan&ioana luscov

POT=30% Compozitia de arhitectura se realizeaza cu ajutorul unor elemente contrastante:
CUT=0.43 - cazarea, intr-o formula traditionala adusa in modernitate. Fiecare camera are un perete de
sticla catre pridvor.
- laboratorul (din turn) si sala de conferinte sunt volume moderne, cubice, din lemn vopsit
negru, ca barcile, dar realizate cu materiale traditionale
REGULAMENT Un laborator este "ridicat pe picioare" (turnul), pentru a nu deveni un blocaj vizual pentru
POT=30%
cazare, daca ar fi pe sol. Daca cazarea face referire la locuintele traditionale ale Deltei, "turnul"
CUT=0.5
trimite la vechiul far din Sfantu Gheorghe (care, din pacate, a ars), la structurile "borna" si la
toate turnurile moderne de observatie din Delta. Aspectul sau "tehnic" este asociat cu caracterul
tehnic al laboratorului adapostit.
POT = SC/S teren x 100% Al doilea laborator, la nivelul parterului, este in capatul corpului de cazare. Intre acesta si
CUT = SD/S teren unitatile de cazare este sala de mese + oficiu, acesta contituind un spatiu tampon intre laborator
si camerele de cazare. In aceasta pozitie, sala de mese beneficiaza de terasa in zona ei cea mai
SC = suprafata construita
- se calculeaza ca suprafata ampla, putandu-se lua masa si in exterior.
acoperita aflata intre elementele Etajul corpului de cazare primeste sala de conferinte si un spatiu multifunctional (birou).
verticale ale constructiei Prezenta si a unui laborator aici ar ingreuna prea mult silueta corpului parter acoperit cu stuf
(traditional). Trebuie sa se distinga imaginea traditionala a casei parter acoperita cu stuf.
SD = suprafata desfasurata
- suprafata insumata a tuturor nivelelor Intreg corpul de cazare este orientat sud, catre curtea care este protejata la strada, catre
nord, cu anexele camerelor (baile), care devin tampon de zgomot catre camere si incinta.
Structura, materiale, executie

Nu vor exista deloc procedee umede: beton. mortar, glet, tencuieli, etc.
Intreaga structura de rezistenta va fi realizata din stalpi de lemn, legati intre ei, rigidizati la
nivelul solului de o "placa" de scanduri si grinzi (saiba structurala). Aceasta platforma circulabila
ofera o suprafata "pietonala" orizontala fara a mei necesita lucrari de egalizare a terenului si pava-
je (costisitoare). Corpurile de cladire reazema pe aceasta platforma ridicata de la sol cu 60 cm.
Structura verticala nu va avea fundatii realizate cu procedee umede - beton turnat, etc.
Aceasta va fi realizata din piloti de lemn tratat (bitum taiat cu benzina) batuti, sau introdusi in
goluri forate.
Lipsesc hidroizolatiile orizontale, betoane de panta, gresia (CAH!) si alte finisaje care
necesita pante de scurgere pentru apele meteorice.
Apa de pe toate suprafetele circulabile orizontale se va scurge printre scandurile platformei.
Platforma inaltata impiedica apa unor eventuale inundatii sa ajunga la parter.
Un sistem simplu de drenuri cu pietris va colecta aceste ape.
Prefabricare
Pentru o realizare rapida si o buna calitate a finisajelor se va realiza o prefabricare a
elementelor mari si mici.
Celulele de cazare vor fi prefabricate in intregime cu tot ce contin: scara, dulapuri, baie, etc.
Baia va fi, deasemenea, realizata din panouri usoare (OSB hidrofug dur) vopsite cu lavabil
alb sau rasina epoxidica alb. Pardoseala interioara este platforma exterioara prelungita la
interior cu dulapi de lemn alaturati (fara interspatii). In bai, aceasta va fi uleiata cu ulei de barca,
in camere, cu ulei de pardoseala.
Tot restul elementelor mici, subansamblurile, vor fi modulate si prefabricate. Se pot aduce cu
barja.
Toate instalatiile sanitare (si termice, daca vor fi necesare) vor fi realizate in tubulatura de
exterior, sub platforma de lemn.
Prezenta solutie este proprietatea prof. dr. arh. Razvan Luscov/OAR

soluția prezentată la soluția prezentată la
etapa I a concursului etapa I a concursului
2009 - Premiul I
la concursul organizat
de Ordinul Arhitecților
pentru Extinderea
Monumentului
Eroilor Aerului
Extinderea Monumentului Eroilor Aerului,
lucrare absolut excepțională a sculptoriței
Olga Kotzebue, în 1938. Tema era de a
oferi spațiu pentru noi nume de eroi, dar
nu numai, ci și pentru menționarea unor
fabrici de avioane, aeroporturi, cimitire etc,
lucru cu care eu nu am fost de acord. Drept
urmare, până la urmă, le-am separat în
amplasări și forme diferite. Propunerea
urma sa cuprindă și reamenajarea întregului
bulevard. Deși lucrarea a primit premiul
întâi în a doua etapă (concursul s-a desfășu-
rat în două etape), nimic nu s-a întamplat
deoarece clientul nu a fost de acord cu
proiectul. Își dorea ceva figurativ, clasic.
Totuși aș vrea să mai adaug aici că în
proiectul meu am prevăzut, bineințeles,
numai piatră masivă. Cineva a răspândit
comentariul că aș fi prevăzut placaj de
piatră și, ca urmare, mi s-a reproșat asta și
în comisia de arhitectură de la Primăria
Municipiului.
24
soluția prezentată la
etapa I a concursului
soluția prezentată la
etapa a II-a a concursului
Pavilionul
Romaniei la Targul
International de la
Milano 2015
Proiectul a fost eliminat din
concurs. Cu o zi inainte de
jurizare, mi s-a spus de catre
Ministerul de Externe
(organizatorul) ca imi lipseste
certificatul de constatare de la
Registrul Comertului. Cum nu
s-a putut astepta dupa acest act
post jurizare, proiectul a fost
eliminat din concurs cu cateva
ore inaintea jurizarii.
30 31
32
34
Casă
la Piscu I
38 39
Casă la Piscu III
Casă la Piscu II
Restaurant românesc - schițe
Restaurant
românesc
schițe
Casa Marian
pe malul
lacului
Snagov
Casa Iuga
Un client cu care m-am înțeles
minunat, planuri făcute, dar care
a ales, pană la urmă, mediul urban!
(casa/resedința era la Corbeanca).
Îl înțeleg perfect! Și eu am cochetat
cu ideea unei case afară din
București, dar am renunțat din
motive de școala fiicei mele,
drumuri înzăpezite iarna, etc...
Casă la Scroviștea
Casă “cu lac”

O comandă nerealizată,
din păcate! Sau, poate, cine
știe, realizată (incredibil,
dar nu mai găsesc terenul).
Clientul voia o casă cu lac
artificial pe un teren cu o
forma chinuită (din Otopeni,
la dreapta (către est), am fost
doar o dată acolo). Mi-a cerut
sa-i dau schițele în câteva zile,
ceea ce am și făcut!
Nu m-a mai căutat, nu l-am
52 mai căutat. 53
Casă la
Malul cu Flori
Casă la malul mării
Schițe pentru
o arhitectură
românească,
balcanică
în modernitate
58
Schițe pentru
o arhitectură
românească,
balcanică
în modernitate
Schițe pentru
o arhitectură
românească,
balcanică
în modernitate
Schițe pentru
o arhitectură
românească,
balcanică
în modernitate
90
Propunere
pentru
o casă
de vacanță
într-o zonă
de deal
varianta 1
Propunere pentru o casă de
vacanță într-o zonă de deal
varianta 1
Propunere pentru o casă de
vacanță într-o zonă de deal
varianta 1
Propunere pentru o casă de vacanță într-o zonă de deal
varianta 3
Propunere pentru
o casă de vacanță
într-o zonă de deal
varianta 4
Propunere pentru
o casă de vacanță
într-o zonă de deal
varianta 2
1987
Expoziție personală
în cadrul
evenimentului
“Seminarul
Internațional de
Arhitectură”
organizat de
Institutul
de Arhitectură
“Ion Mincu”
Discursul vernisajului a fost ținut de
arhitectul Dorin Ștefan
arhitectura ortodoxă
în modernitate
110 111
Fatada principala a unei biserici se
Participare la concursul pentru biserica pozitioneaza obligatoriu la vest.
Cimitirului Eroilor Revoluției - 1991 Cimitirul Eroilor Revolutiei exista deja la
data concursului, la sud de viitoarea
amplasare a bisericii. Dupa cum se stie
altarul unei biserici trebuie sa fie la est in
112 consecinta accesul la vest.
Solutia prezentata are doua fatade
principale, cea de la sud, imbratisand
cimitirul, si face trecerea printr-o poarta, ce
adaposteste clopotul (in continuarea aleii
principale a cimitirului), catre platforma cu
accesul bisericii de la vest.
schițe și planșe
pentru soluția prezentată
la concursul organizat pentru
Biserica Eroilor Revoluției
116 117
Participare la concursul
pentru biserica
Spitalului Christiana - 1992
etapa I, varianta 1
Participare la
concursul
pentru biserica
Spitalului
Christiana
1992
etapa I, varianta 2
Participare la concursul
pentru biserica
Spitalului Christiana - 1992
etapa a II-a, premiul II
schițe, propuneri pentru arhitectura
bisericii ortodoxe în modernitate
126
129
Participare la
Bienala de la Veneția 1994
Biserica Ortodoxă
tradițe/moernitate
prima participare a României

la Bienală după 1989
Propunerile mele de la
Bienala de la Veneția 1994,
alături de arhitecții:
Dan Marin, Zeno Bogdănescu,
Victor Fulicea, Toto Ilieșiu,
Sorin Vasilescu - documentarist
130 131
Bienala de la Veneția 1994
132
Bienala de la Veneția
1994
schițe, propuneri
pentru arhitectura
bisericii ortodoxe
în modernitate
136
1994
schițe, propuneri
pentru arhitectura
bisericii ortodoxe
în modernitate
138 139
1994
schițe, propuneri
pentru arhitectura
bisericii ortodoxe
în modernitate
Bienala de la Veneția - 1994
1994
schițe, propuneri
pentru arhitectura
bisericii ortodoxe
în modernitate
1994
schițe, propuneri
pentru arhitectura
bisericii ortodoxe
în modernitate
Participare la
Expoziția de grup
Biserica Ortodoxă tradițe/modernitate
București, Casa Americii Latine 1997
154
Biserică
în satul Curătești,
județul Călărași
156
standuri expoziționale
109
Bookfest 2006 - prima ediție
identitate vizuală și verbală
grafica tuturor materialelor tipărite
proiectarea tuturor standurilor tematice
6
Standul României
la Salon du livre,
Paris, 2005
identitate vizuală
proiectarea și grafica standului
12
Standul României
la târgul de carte,
Frankfurt, 2005
identitate vizuală
grafica tuturor
materialelor tipărite
Proiectul câștigător la concursul

organizat de Ministerul Culturii
Standul României
la târgul de carte,
Frankfurt, 2006
identitate vizuală
Proiectul câștigător la concursul
organizat de Ministerul Culturii
20
Standul României
la târgul de carte de la
Barcelona 2007
identitate vizuală
Standul ICR la târgul de carte Gaudeamus, 2008
proiectarea mobilierului
identitate vizuală
Standul Romatsa
la Madrid 2013
identitate vizuală Isafe
grafica tuturor
materialelor tipărite
Simbol Romatsa
concurs de identitate vizuală
pentru Romatsa - premiul I
identitate vizuală si verbală Isafe

(Isafe - simulator romanesc de zbor prezentat cu ocazia
acestui targ)
Identitatea verbala consta intr-un acronim si o denumire:
“ i ntegrated s imulator a ir f light e quipment”
Standul Cubus
București, 2014
la Salonul de
producție publicitară
identitate vizuală
Premiul pentru cel mai frumos stand

al salonului de producție publicitară
37 38
Standul României
la Salon du livre,
Paris, 2014
identitate vizuală
Standul României la Salon du livre, Paris, 2015
identitate vizuală
6
7 8
Designul și sloganul
standului României
la Salon du livre, Paris, 2016
Am creat aici identitatea verbală, adica sloganul în franceză
On doit admettre, de TZARA nous somme tous un peu DADA
arhitectura standului și grafica, identitatea vizuală.
9
Standul României
la Salon du livre, Paris, 2017
designul corpurilor de iluminat, sculptura de oglinzi,
“Standul României, pe primul loc în topul celor
mai frumoase standuri de la Livre Paris 2017”
Standul Romaniei la Salonul de Carte de la Paris 2017.

In fundal la partea superioara o sculptura cinetica
(actionata cu ventilatoare din spate), amintind de
mozaicurile bizantine. Standul Romaniei, a fost clasat
de "attualite.fr" pe prima pozitie in topul celor mai
frumoase standuri ale salonului de anul acesta.
18
“Standul României, pe primul loc
în topul celor mai frumoase standuri
de la Livre Paris 2017”
Standul Humanitas, Gaudeamus, 2007
proiectul standului
identitate vizuală
grafica spațiului
3 4
Standul Humanitas, Bookfest, 2007
proiectul standului, identitate vizuală
grafica spațiului, grafica tuturor materialelor tipărite
7 8
9
Expoziție aniversară Humanitas 20 de ani
proiectul de amenajare a spațiului, identitate vizuală
grafica spațiului, grafica tuturor materialelor tipărite
Librăria Humanitas
Iași
identitate vizuală
grafica spațiului
13 14
16
Amenajare culoar editura Humanitas
conceptul și grafica spațiului prin
realizarea unor panouri care ilustrează cronologic istoria editurii
Librăria Noi
București
proiect amenajare
proiect mobilier
identitate vizuală
grafica spațiului
21 22
grafică de carte,
coperte, ilustrații coperte,
ilustrații interior,
139
Afișe Humanitas
Afișe pentru editura Humanitas.
Sloganurile, în afară de "bunul gust al libertății",
(dealtfel destul de greu de ilustrat,
cel puțin pentru mine), sunt creația mea.
coperte Humanitas
Elena Perianu
Micul pianist
ilustrația copertei
și coperta
Mircea S. Martin Mircea Ivănescu Colecția

America povestita unui prieten din Romania Cele mai frumoase poezii Enigmele Terrei
coperta ilustrația copertei și coperta coperta colecției și coperta
142 fiecărei apariții
coperte Humanitas
Colecția
Filosofia, pe înțelesul tuturor
coperta colecției și coperta fiecărei apariții
144
coperte Humanitas
Colecția
Mircea Cărtărescu
ilustrația copertei și coperta
Mircea Cărtărescu
Orbitor
146 147
coperte Humanitas
Mircea Cărtărescu
Orbitor
coperte Humanitas
Mircea Cărtărescu
Orbitor
148 ilustrația copertei și coperta
coperte Humanitas
Mircea Cărtărescu
Orbitor
151
coperte Humanitas
Mircea Cărtărescu
Plurivers
ilustrația copertei, coperta și ilustrații interioare
Nominalizată la Bienala de Arhitectură 2006,
secțiunea “Design”
coperte Humanitas Mircea Cărtărescu
Mircea Cărtărescu Pururi tânăr, înfășurat în pixeli
De ce iubim femeile coperta
coperte Humanitas
Mircea Cărtărescu
Levantul
ilustrația copertei, coperta și ilustrații interioare
Nominalizată la Bienala de Arhitectură 2006,
secțiunea “Design”
coperte Humanitas
Mircea Cărtărescu
Levantul
Nominalizată la Bienala de Arhitectură
2006, secțiunea “Design”
ilustrații interior
coperte Humanitas
coperta colecției În oglindă
și coperta fiecărei apariții din această colecție
coperte Humanitas
Casele vieților noastre
ilustrația copertei,
coperta și variante
160
coperte Humanitas
coperta colecției Eliade proză
și coperta fiecărei apariții
din această colecție
163
coperte
Humanitas
Gabriel Liiceanu,
Dragul meu turnător
coperte Humanitas
Gabriel Liiceanu
Întâlnire cu un necunoscut
Declarație de iubire
Ușa interzisă
165
coperte coperte Humanitas
Humanitas Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu Scrisori către fiul meu
3 eseuri Jurnalul de la Păltiniș
Epistolar ilustrația copertei, coperta și variante
coperte Humanitas
Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu
Dialoguri de duminică
169
coperte Humanitas
Gabriel Liiceanu și Gabriel Cercel
Întâlnire în jurul unei palme zen
ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare
și paginarea interiorului
172 173
coperte
Humanitas
Michael Solomon
Acasă, între lumi
ilustrația copertei
și coperta
liber amicorum
studii și eseuri în onoarea l
ui Gabriel Liiceanu
ilustrația copertei, coperta și variante
174
coperte Humanitas
colecția Muzzak
coperta colecției și toate copertele din colecție
176
coperte Humanitas
colecția Roman istoric
coperta colecției și toate copertele din colecție
coperte Humanitas
colecția Ziariștii
coperta colecției
și toate copertele din colecție
coperte Humanitas
Horia-Roman Patapievici
Ochii Beatricei
coperta și paginarea interiorului
180
coperte Humanitas
Colecția
Coelho
1 2
coperte Humanitas
Mateiu Caragiale
Craii de Curtea-Veche
ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare și
paginarea interiorului
182
Humanitas
Emil Brumaru
Craii de Curtea-Veche
ilustrația copertei, coperta, ilustrații interioare și
Nemira
Emil Brumaru
Dintr-o scorbură de morcov
ilustrația copertei, coperta,
ilustrații interioare și
grafic design
187
identitate vizuală
simbol şi identitate corporativă simbol şi identitate corporativă
pentru pentru Eventure
prima ediţie a târgului
internaţional de carte Bookfest simbol
şi identitate corporativă
pentru
compania Romatsa
simbol pentru
editura Nemira
simbol şi identitate corporativă

pentru Librariile Humanitas
simbol pentru
compania
de asigurare
Garanta

pentru Sala Studio a Teatrului Odeon
189
simbol şi identitate corporativă pentru ROFF
pentru fundatia Mathesis

pentru 1001 Media pentru Kraftpack
simbol şi
identitate corporativă
pentru campania
de promovare a lecturii
“te-am prins citind”
simbol şi identitate
corporativă
pentru programul
Decade of
Roma Inclusion
pentru Consult Group pentru Galateca
simbol şi identitate corporativă simbol

pentru editura Noesis şi identitate
corporativă
pentru
GRASP
Toate materialele tipărite pentru prima ediţie, din 2006,
a târgului internaţional de carte Bookfest:
stationary, catalog, program de evenimente,
manualul expozantului, afişe, bannere, ambalaje, etc.
2007
simbol,
identitate corporativă
si materiale tipărite
pentru campania
de promovare a lecturii
“te-am prins citind”
2009
materiale tipărite
pentru
compania Romatsa:
stationary,
calendare, agende,
raport anual, etc.
proiect câștigător al
concursului pentru
rebranding Romatsa
194
2008 - simbol, identitate corporativă
şi materiale tipărite pentru
programul Infor al Băncii Mondiale
materiale tipărite pentru

Institutul pentru Liberă Iniţiativă
198
cataloag pentru standul României
la târgul internaţional de carte de la Paris
cataloage pentru
programul TPS
al Institutului
Cultural Român
cataloage pentru standul României

la târgurile internaţionale de carte
de la Paris, Frankfurt, Barcelona
Programul Cantemir
pentru ICR
logotip, identitate grafica,
grafica tuturor materialelor tipărite si a siteului
2
cataloag pentru
Ambasada Suediei
în România
2004 - simbol, identitate corporativă

şi grafica pentru prima ediţie
a Agendei Universitare
cataloage pentru programul Cantemir

al Institutului Cultural Român
2008 - materiale tipărite pentru

Banca Mondiala:
pliant, catalog, afiş
202 203
rebranding
Privileg
204 205
2007 - branding și
campanie de
promovare
pentru spectacole
de teatru
neconvenţional
organizator - ICR
rebranding Privileg
206
2012 - Grafica murală și
identitatea librăriei
Humanitas Cișmigiu
Arhitectura librăriei a fost realizată de
excepţionalul arhitect Johaness Bertleff,
ce a semnat și designul mobilierului.
Corpurile de iluminat au fost realizate
de sculptorul Virgil Scripcariu,
talentat artist de mare valoare, elev preferat
al lui Vasile Gorduz.
Grafica pereţilor a fost realizată de mine
și a devenit imediat și identitatea librăriei,
diferită de cea a identităţii Librăriilor
Humanitas! A fost realizată cu ajutorul
unor șabloane autocolante și sprayuri
în culorile auriu și arămiu.
208
Simbol, identitate corporativă
și toate materialele tipărite pentru
librăria Humanitas Cișmigiu:
stationary, afișe, carduri, ambalaje, etc.
210
Librăriile Humanitas
grafica sacoșelor pentru cărți
2
Librăriile Humanitas
grafica pentru mape
site
Humanitas
site autori
Humanitas
212
site DHC
site DHC
214
site libraria Noi
site Universitaria
216 217
site Ultraprocomputers
site Ultraprocomputers
design
205
Humanitas
Borcanul cu poezie
Coordonator tematica conținutului borcanului (în Aici este simpatica poveste a șnurului plus fundița
ordine cronologică): Ioana Pârvulesu, Lidia Bodea, aurie ce a fost pusă de mine la prototip, șnur auriu din
Gabriel liiceanu. dulapul mamei, prototip plăcut-acceptat de domnul
Este un proiect conceput în întregime de mine de la Liiceanu. Domnia sa pleacă pentru o perioada la Paris,
idee, proiect, cutie, căutat, umblat după materiale eu găsesc șnur auriu, identic cu cel de la mama din
(unele nu erau suficiente într-un loc, apoi urma mersul cutie, la Bucur Obor, numai că, din punctul de vedere
prin zloata și frig pe la alte depozite) etc, dar care nu s- al directorului tehnic, era mult prea scump, așa că s-a
ar fi realizat fără ajutorul plin de energie al domnului pus (de către doamnele de la tehnic - înfășurat, făcut
Liiceanu, ce nu s-a lăsat până ce nu a ieșit (a mers cu fundă) un altul, mai ieftin, roșu, ales tot de mine,
mine la sticlari etc.), a celor din editură (Nicu Ciurea) forțat (eu, să știți că sunt un tip enervant de insistent
și, într-o primă fază (2004), a întregului departament dar nu a ținut). Se realizează aproape 800 de borcane
tehnic (vă mulțumesc doamnelor, doamna Podaru, (cu, cred, 12 suluri la interior, fiecare). Domnul
care ați înfășurat hârtiile pe creion și ați pus fundițe). Liiceanu se întoarce de la Paris, mă cheamă să vedem
Borcanul și exclamă: "Ce e porcăria asta?" Era vorba
despre lipsa șnurului auriu. Eu explic, la care domnia
sa îmi răspunde cu "domnule Luscov, de ce vă lăsați așa
de ușor?". Eu răspund ca nicidecum, că... "Să vină
Utale (director tehnic la vremea aceea) la mine!" S-a
cumpărat din nou toată cantitatea de șnur, de data asta
auriu, iar doamnele de la tehnic au desfăcut ceea ce
făcuseră și s-au apucat din nou! Eu, apoi, nu prea mai
puteam să bag capul la ele ... în birou.
2009 - Marele premiu
la ELLE Decoration
Romanian Design Awards
cu tema “Corp de iluminat”
începuturile
anii ‘90
1 2
Imobil birouri
str. Corbeni 13
1991
3
5 Imobil birouri, str. Corbeni 13, 1991 6
Imobil de locuințe
București
Calea Rahovei 176-178
1992
7
Ansamblu
rezidențial pe malul
lacului Străulești
9
Ansamblu
11
Ansamblu
14
Ansamblu
16
Locuință
Valea-Ialomiței
Complex comercial
lângă București
18
Locuință
Valea-Ialomiței
variante
19 20
Locuință
intrarea Cretei, București
variante
Locuință
intrarea Cretei, București
variante
21
Vilă neoromanească
București, cartierul Dămăroaia
Locuință
București, Drumul Sării
23
Concurs pentru sediul CEC
București, str. Delea Nouă
2 variante
Ansamblu rezidențial 10 ha
Grecia
Concurs pentru
stație de transport
în comun, București
Imobil
de birouri
București,
Bulevardul
Primăverii
Hotel *****
București,
pe malul lacului Herăstrău
Sala Subsol
Teatrul Odeon
București
studiu și propunere 1992
Întâmplarea a făcut ca, peste 12 ani,
să câștig concursul cu aceeași temă și
să realizez proiectul în altă variantă
Imobil de birouri
București
Motel lângă Fetești
35
Palatul de
Justiție
Călărași
Palatul de
Justiție
Oltenița
Activitatea didactica
Etapele carierei didactice
• Perioada - 1991-1995 • Perioada - 2009 - 2017

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti
Tematica de bază - Arhitectura Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design
Asistent Conferentiar
• Perioada - 1995 - 2008 • Perioada - 2002 - 2016

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti
Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design
Lector Coordonator al Facultatii de Design
• Perioada - 2008 - 2009

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti
Tematica de bază - Arhitectura, grafic design si design
Teza de Doctor in arhitectura
“Avangarda europeana si grafic designul romanesc interbelic”
Diploma sau certificatul obţinute - Doctorat in Arhitectura - 2008
Am realizat temele tuturor anilor de studiu
din cadrul sectiei de design
ANUL I 2.2 Analiza
- Relationarea, punerea in legatura, constientizarea caracteristicilor masurate (dimensiuni,
Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 1 configuratii spatiale, materiale, culori, lumina-umbra, etc.) cu efectul, raspunsul senzorial avut asupra
RELEVEU LA MUZEUL SATULUI aceluia care face analiza.
- Intelegerea staticii si sistemului constructiv: dublu rezemare, incastrare, consola, reazem izolat,
Primul exerciţiu al anului 1 este releveul unei construcţii situate în Muzeul Satului din reazem continuu, grinda, etc.
Bucureşti. Înainte de experienţa teoretică, relativ abstractă, a proiectului de arhitectură, releveul are rolul - Intelegerea legaturii dimensionale intre material/dimensiunile elementului si sarcinile la care
de a permite un prim contact, empiric, cu obiectul arhitectural. Releveul nu trebuie să fie doar un acesta este supus (de ex., o scandura care formeaza sezutul unei banci, si care este rezemata la capete pe o
exerciţiu de desen, o reproducere mecanică a obiectului arhitectural, ci un instrument permiţând deschidere de X metri, are sectiunea de x/y.)
înţelegerea acestuia. - înţelegerea funcţiunii, construcţiei şi formei unui obiect de arhitectură. Intelegerea relatiilor
1. Definiţie directe intre functiune, material, sistem constructiv si forma obiectului.
Releveul este o reprezentare, obţinută prin măsurarea şi desenarea la scară, în plan, secţiuni şi - Se va insista asupra intelegerii acestei relatii cat si asupra calitatilor arhetipale, primordiale,
vederi, a unui ansamblu de clădiri, a unei clădiri şi/sau a unui subansamblu al acesteia (elemente de autentice ale formelor si astfel asupra calitatilor cu atat mai valoroase in contrast cu aparentele inselatoare
construcţie, decoraţie, mobilier fix, obiecte, echipamente tehnice). ochiului necultivat ale unor “forme spectaculoase” ale unor obiecte ale arhitecturii si designului. Astfel
Scopul unui releveu este realizarea unei documentaţii tehnice cât mai precise şi complete atât se vor purta la atelier primele discutii legate de forma/continut, sinceritate formala si aparenta inselatoare,
asupra clădirilor pentru care nu există date (planuri, secţiuni, faţade, detalii), cât şi pentru cele al căror décor/decoratiune, etc.
proiect iniţial există dar care, din diferite motive (erori de execuţie, transformări, degradări), nu mai
corespunde situaţiei reale. 3. Obiectul releveului
Releveul este o piesă esenţială în elaborarea proiectelor de intervenţie asupra unor clădiri: Pot fi relevate atât construcţii izolate (locuinţe, biserici, instalaţii), cât şi ansambluri (locuinţa,
consolidări, refaceri, restaurări, amenajări, transformări. anexele gospodăreşti, împrejmuirea/poarta). În funcţie de numărul şi complexitatea obiectelor, releveul va
Dincolo de acest scop practic, releveul poate fi şi un instrument de cercetare, punând în fi executat în grupe de 2-4 studenţi.
evidenţă elemente cu semnificaţie arhitecturală: tipologia planului, compoziţia faţadelor, decoraţia,
sistemul şi detaliile constructive etc. 4. Conţinutul releveului
Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese:
2. Obiective didactice 4.1. Planşe
2.1 Reprezentare Planşele, redactate în tuş negru, pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, vor conţine:
- învăţarea tehnicii relevării (schiţe, măsurători, desen la scară) - planurile cotate ale tuturor nivelelor diferite - scara 1:50
- învăţarea convenţiilor desenului de arhitectură (reprezentarea în plan, secţiune, vedere) - plan mobilat - scara 1:50
- învăţarea principiilor graficii de arhitectură si design (claritatea şi coerenţa desenului, - plan de acoperiş, cu reprezentarea învelitorii şi a şarpantei - scara 1:50
paginare, cotare, scriere) - două secţiuni, (perpendiculare) cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50
7 8
- două elevaţii, cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 - scara 1:50 un scriitor ce incearca sa transmita cat mai sugestiv cititorilor sai ceeace simte in fata interiorul respectiv.
- plan de situaţie - scara 1:200 Fiecare din aceste descrieri, , va avea pe ultima pagina imaginea interiorului respectiv.
În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în măsura Aceasta decriere, inclusa deasemenea in mapa va fi legata si va avea pe prima pagina/ coperta, numele
în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului. autorului, denumirea constructiei si a incaperii al carei interior este descris.
Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului; el
nu poate fi însă mai mic decăt numărul studenţilor din grupa care face releveul. Fiecare planşă va avea 5. Criterii de evaluare
înscris pe verso, în partea din dreapta jos, numele studenţilor din colectiv,numele studentului care a - înţelegerea obiectului studiat
desenat plansa respectivă va fi subliniat. - exactitatea şi calitatea reprezentării grafice
- activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei
4.2. Crochiuri (atentie se cer minimum 6 corecturi!)
Fiecare student va include în mapă propriile sale crochiuri (cel puţin 20), pe hartie de desen
format A3. Aceste desene vor fi cele ale unui obiect (mobilier, utilaj, etc.- se va alege cu acordul 6. Desfăşurarea releveului
indrumatorului) din interiorul constructiei/incintei relevate (cel putin 10), cat si cele ale interiorului Luni, 4 octombrie, atelier şi Muzeul Satului
locuintei alese (cel putin 10). - prezentarea exerciţiului şi formarea echipelor
Acestea vor fi reunite intr-o mapa individuala. Fiecare dintre crochiuri, prezentate in original vor trebui sa - prezentarea noţiunilor teoretice necesare (tehnica relevării, principii de reprezentare,
poarte numele studentului autor. concepţia grafică a planşelor)
In ceeace priveste obiectul reprezentat: - repartizarea obiectivelor de studiat
Se va urmarii intelegerea obiectului, ale determinarilor sale functionale, reprezentarea corecta a acestuia, a La prima întalnire de la Muzeul Satului grupele vor fi însoţite de preparatori şi asistenţi. În
partilor sale componente, cu mijloacele perspectivelor explodate, schemelor explicative, detalii funcţie de programul stabilit de comun acord, preparatorii şi asistenţii vor îndruma şi verifica pe parcurs -
caracteristice, indicatii de materiale etc. Aceste planse vor fi completate de unele de atmosfera, de expresie în Muzeul Satului şi în ateliere - activitatea studenţilor.
plastica, unde se va pune accentul asupra emotiei transmise de obiectul respectiv. Luni, 1 noiembrie, atelier, 9.30h
In ceeace priveste perspectivele de interior: - predarea şi prezentarea în atelier a releveelor.
Aceste reprezentari, imagini, fac parte din categoria imaginilor expresive, de atmosfera in care accentul se
pune mai mult pe functia lor poetica si mai putin pe cea stiintifica de informare. 7. Bibliografie
Tehnica acestor crochiuri este la alegere, dar NU pe computer, si bineinteles, adecvata scopului ales. Aceasta tema se bazeaza in principal pe tema realizata de Sef lucr. drd. arh. Dan MARIN pentru
Departamentul Bazele Proiectării - Catedra anului I - Anul universitar 2007 - 2008
4.3 Descrierea
Fiecare student avand la dispozitie maximum 5 pagini A4 ( arial, corp 10 leading 12) va face o 1. CHING, F. - “Architectural Graphics”, New York, 1985
descriere de atmosfera, emotionala a unui interior din constructia aleasa. Atentie, aceasta descriere nu va 2. IONESCU, G. - “Istoria arhitecturii în România”, Bucureşti, 1982
fi una arhitectural-didactica, statistic informativa, ci una de atmosfera, ca si cum cel care o realizeaza este 3. IONESCU, G. - “Arhitectura populară în România”, Bucureşti, 1971
10
4. PANOIU, A. - “Din arhitectura lemnului”, Bucureşti, 1977 Nu fac parte, din piesele ce sunt obligatorii studiului de fata, zaharnita si recipientul pentru lapte.
5. PETRESCU, P., DAMBOIANU A. - “Arhitectura din Muzeul Satului”, Bucureşti, 1956 Acestea, insa, pot fi studiate cu acordul indrumatorilor de grupa.
6. STOICA, G. - “Arhitectura interiorului locuinţei ţărăneşti”, Râmnicu-Vâlcea, 1974 Materialul din care acestea vor fi realizate va fi porţelanul alb (sau ceramica obisnuita finisata alb), fară
4. NORBERG - SCHULZ, Christian - “Systeme logique de l’architecture”, Liege, 1998 nicio altă intervenţie decorativa pictata. Astfel, forma se va exprima prin ea insasi fara ajutorul culorii sau
a altor modele pictate-imprimate.
Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 2 2. Obiective didactice si criterii de evaluare

Design - proiectarea unui set de ceai sau de cafea Ergonomia, calitatile senzoriale ale obiectului
Buna relatie intre forma-material-tehnologie
Al doilea exerciţiu al anului 1 este legat de introducerea in conceperea si proiectarea de lucruri cu valoare Estetica, rafinamentul, subtilitatea mesajului vizual.
functionala, estetica si emotionala, adica, in principal, obiectele arhitecturii si designului. Unitatea pieselor, apartenenta la un “set”.
Exerciţiul urmăreşte introducerea unor noţiuni primare legate de relatia stransa ce exista intre ergonomie, Buna reprezentare in codul desenului tehnic.
funcţiune, material, tehnologie, dar legate si de concepte cum ar fi mesaj vizual, limbaj vizual, compozitie Paginarea si aspectul grafic al planselor, atat al celor tehnice cat si a celei de prezentare.
armonie, etc. Exercitiul de fata nu este unul de inovatie de tip “problem solving”, ce, dealtfel, reprezinta Activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei (atentie se cer minimum 6 corecturi!)
preocuparea de baza a designului, ci unul de intelegere a relatiei om-obiect, a nevoilor firesti ce trebuie
indeplinite de lucruri, de a fi la indemana, apropiate si “folositoare”. 3. Conţinutul proiectului
Astfel, se va cauta normalitatea si nu excesul, “banalitatea formala” nefiind un neajuns ci mai degraba o Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese, realizate manual, fara ajutorul
calitate, asta neinsemnand ca formele obtinute vor fi lipsite de calitati estetice sau, in ultima instanta, de computerului, in cele doua faze:
inovatie functionala. 3.1 (faza 1)
Se va investiga in zona tuturor simturilor, obiectul studiului fiind unul care solicita mai deplin din acest Mapa de documentare format A4
acest punct de vedere (tactil, olfactiv, etc) Mapa de documentare va contine un studiu cat mai complet legat de produse existente, incercandu-se a
Se va acorda o atentie deosebita detaliului. se surprinde cat mai multe informatii, legate de materiale, tehnologie, functiune, dimensiuni, relatia
Deasemenea, se vor dezvolta cunoştinţele dobândite la exerciţiul anterior legate de reprezentarea în codul obiectelor cu momentul aparitiei lor, cu obiceiurile si cu modul de viata caracteristice epocii si culturii
desenului proiectiv, în sensul unor desene tehnice apropiate de cele ale proiectului de execuţie. respective, designerii ce le-au creeat etc. Se vor studia marii creatori din acest domeniu dar si obiectele
fără designer cunoscut. Aceasta mapa va fi formata din desene si note personale de documentare si nu
1. Tema doar “printuri”. Astfel, unele din aceste desene vor trebui sa reprezinte:
Tema exerciţului este proiectarea unui set de cafea, sau de ceai, cu capacitate dată: volumul ceainicului a. Intr-o maniera sintetica, schematica, diferitele solutii arhetipale, prototipurile solutiilor
este de 1 litru, al cafetierei este de 0.5 l, iar volumul canii este intre 0.15 - 0.25 l, in functie de destinatie existente de-a lungul timpului.
(ceai, cafea). b. Evidentierea generalitatilor prin detalii, schite, note explicative
Astfel, acesta va cuprinde ceainicul (cafetiera) şi 4 cani cu farfurioare. c. Evidentierea particularitatilor obiectului studiat prin detalii, schite, note explicative
11 12
d. Releveul scara 1/1 (plan vedere si sectiune) al unei cani de ceai sau de cafea si farfurioara 5. Recomandari
acesteia, obiecte ce vor fi aduse, (vor insoti releveul) la corectura la atelier. - Gura de scurgere trebuie sa aiba o configuratie care sa favorizeze curgerea lina, fara turbulente a
lichidului si fara prelingeri.
3.2 (faza 2) - Capacul trebuie sa nu cadă atunci când se toarnă ceaiul. Ceaiul (sau cafeaua) nu trebuie să
Planşe curgă pe sub capac, atunci când este turnat la un unghi abrupt.
Planşele, redactate (nu cu ajutorul computerului) în tuş negru sau în creion grafit negru - Orificiul dintre corpul ceainicului si gatul de scurgere trebuie să fie sub nivelul lichidului
(varianta tehnica va fi stabilita de comun acord cu indrumatorii de grupa), pe hârtie albă, format A2, (maxim) astfel încât circularea aerului din partea de sus a ceainicului să nu răcească prematur lichidul.
paginat vertical, vor conţine urmatoarele desene tehnice: Orificiul dintre corpul ceainicului si gatul de scurgere trebuie să fie ataşat corpului ceainicului într-o
- planul, vederea in plan a tuturor obiectelor – desen/desene cu cote scara 1:1 poziţie ridicată faţă de partea de jos, pentru a păstra frunzele de ceai pe fundul ceainicului.
- vederi (frontala, laterala) ale tuturor obiectelor - desen/desene cu cote scara 1:1 - Deschiderea cu capac trebuie să fie suficient de mare pentru a permite frunzelor de ceai
- sectiuni verticale ale tuturor obiectelor - desen/desene cu cote scara 1:1 (pliculetelor) să fie introduse şi scoase. Aceasta ar putea include o strecuratoare de ceai detaşabilă.
- macheta ceainicului scara 1:1 (la corectura se va si pe studia pe macheta, macheta studiu). - Toarta nu trebuie să obstrucţioneze deschiderea capacului, astfel încât ceainicul să poată fi
- sectiuni de detaliu acolo unde sunt necesare pt definirea formei diferitelor parti ale obiectelor umplut usor.
- Deasemenea se va realiza o plansa de prezentare format 50/70. Aceasta va indeplini calitatile - Toarta poziţionata peste deschidere are dezavantajul de a favoriza condensarea aburului din
unei imagini plastice, seducatoare, realizata intr-o tehnica la alegere dar NU LA COMPUTER. ceainic (atâta timp cât capacul nu este pus la loc) şi de a o face alunecosa.
Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului - Baza ceainicului ar trebui să aiba o scobitură, să stea astfel pe o margine, mai degrabă decât pe o
Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele studentului autor. suprafaţă mare care ar permite căldurii să treacă la suprafaţa suportului si care ar crea probleme si din
punct de vedere al stabilitatii.
4. Desfăşurarea proiectului - Poziţia şi forma toartei trebuie să ia în considerare volumul (greutatea) ceainicului, ea trebuie sa
4.1 Faza 1 fie asezata cat mai aproape de centrul de greutate. Toarta trebuie să te protejeze de o parte din căldura
Mapa de documentare ceainicului, printr-o forma si distanta adecvate.
Predare luni 13.12.2010
4.2 Faza 2 6. Bibliografie
Predare 24.01.2011 - Porcelain (Ceramics Handbooks), Autor Jack Doherty, editura: A & C Black Publishers Ltd
(Iunie 28, 2002)
- 500 Teapots: Contemporary Explorations of a Timeless Design, Editor Suzanne Tourtillott,
editura: Lark Books (Octombrie 28, 2002)
-Contemporary Studio Porcelain, Autor Peter Lane, editura: University of Pennsylvania Press; 2nd
edition (Octombrie 28, 2003)
Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 3 Buna intelegere si insusire a functiunii spatiilor locuintei, a relatiei lor cu utilizatorul, ergonomia acestora.
Arhitectura – amenajarea unei locuinte existente Insusirea, invatarea principalelor tipuri de mobilare, gabaritele principalelor piese de mobilier ale
locuintei, relatia acestora cu gabaritele spatiilor ce le adapostesc, spatii si gabarite minimale.
Al treilea exerciţiu al anului 1 este legat de introducerea in proiectarea de arhitectura. Expresia plastica, ambianta, rezultata in urma amenajarii propriuzise.
Acest exercitiu dezvolta notiunile de proiectare dobandite la exercitiul 1 (releveu Muzeul Satului) dar si Calitatea, valoarea plastica, in codul desenului expresiv de arhitectura.
cele dobandite la exercitiul 2 (proiectarea unui set de ceai/cafea). Buna reprezentare in codul desenului tehnic.
Exerciţiul urmăreşte: Paginarea si aspectul grafic al planselor (compozitia acestora), atat al celor tehnice, cat si a celor de
1 Introducerea de notiuni primare legate de tehnica constructiva, principii structurale, functiune prezentare.
si forma, legatura stransa ce exista intre acestea si teoria arhitecturii, in general, si a arhitecturii moderne, Activitatea avuta la atelier, lucrul in cadrul atelierului, prezenta si audierea prelegerilor sustinute de
in particular. cadrele didactice.
2 Introducerea in istoria si problematica arhitecturii moderne, motivele aparitiei sale, cat si Atentie, se cer minimum 8 corecturi!
principalele sale momente doctrinare (Ruskin, Violet le Duc, Auguste Peret, Adolf Loos, Le Corbusier si
planul liber, cele cinci principii derivate din acesta etc). 3. Conţinutul proiectului
3 Introducerea unor noţiuni primare legate de spatiile locuirii: dimensiunile si gabaritele Într-o mapă format 70/100 vor fi incluse următoatele piese, realizate manual, fara ajutorul
principale ale diferitelor tipuri de spatii/functiuni in relatie cu dimensiunile mobilierului si felul de computerului, in cele doua faze:
organizare specific. 3.1 (faza 1)
4 Introducerea unor noţiuni elementare legate de expresia arhitecturii, plastica volumelor, Se vor realiza planurile nivelurilor 1 si 2 (parter si etaj) mobilate si cotate (cote principale) la “teu-
fatadelor, dar si a interiorului: finisaje, expresia mobilierului, iluminare, psihologie, ambianta, armonie, echer” in creion pe foita (nu pe calc!) scara 1/50. Se va lucra ingrijit, foita se va lipi pe hartie alba de desen,
unitate, etc. format 70/100. Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele studentului autor.
Deasemenea, se vor dezvolta cunoştinţele dobândite la exerciţiile anteriore legate de reprezentarea în Se va citi obligatoriu, intensiv, cu un grad mare de atentie si de intelegere (se va verifica aceasta
codul desenului proiectiv, dar si de expresie arhitecturala inzestrate cu putere de sugestie, valoare plastica, lectura la corectura si la panou) “Arhitectura Moderna” de Marcel Melicson, insistandu-se pe arhitectura
etc. europeana, si pe doctrine (vezi bibliografia).
3.2 (faza 2)
1. Tema Se va realiza un studiu de documentare despre mobilierul modern scandinav (vezi faza 3.3), cu
Tema exerciţului este amenajarea, mobilarea unei locuinte unifamiliale reprezentative pentru istoria imagini si detalii despre autori, obiecte, dimensiunile obiectelor de mobilier, etc.
arhitecturii romanesti moderne: vila ing. Bunescu 1932-1933, realizata de marele arhitect roman Horia 3.3 (faza 3)
Creanga in Bucuresti (Aleea Alexandru). Se va realiza un proiect de amenajare pentru urmatoarele spatii:
in zona de zi - camera de zi si sufrageria
2. Obiective didactice si criterii de evaluare in zona de noapte - dormitorul matrimonial.
Introducerea in istoria, doctrinele, teoria si fenomenele legate de arhitectura si designul moderne. Pentru aceste trei spatii se va folosi un mobilier anume ce apartine unei anumite perioade si zone
geografice. Aceasta alegere reprezinta chiar situatia reala in care se gaseste casa astazi: proprietarul actual e MIT Press; illustrated edition edition (May 28, 1999)
este un colectionar al acestui stil de mobilier. Este vorba de mobilierul modern scandinav de lemn Ernst Neufert, Manualul arhitectului, elemente de proiectare si de constructie
reprezentat de designeri de seama cum ar fi: Kaare Klint, Mogens Koch, Finn Juhl, Hans Wegner, Borge Aluthus S.A. 2003
Mogensen, Bruno Mathson, Ole Wanscher Vilhelm Lauritzen, Peter Hvidt, Arne Vodder si nu in ultimul Klaus Jurgen Sembach, Gilles Neret, Gabrielle Leuthauser, Peter Gossel,
rand Alvar Aalto. Se va analiza relatia stilistica intre stilul de arhitectura al casei si aceasta perioada Twentieth century furniture design. Taschen 2002
stilistica (mobilierul modern scandinav) in designul de mobilier. Deasemenea se vor alege corpurile de Penny Sparke, A Century of Design: Design Pioneers of the 20th Century
iluminat (Poul Heningsen sau altii) cat si alte obiecte ce pot imbogatii arhitectura de interior si ambianta. Mitchell Beazley London 1999
Se vor realiza, pe hartie alba de desen, semiciocan, format 70/100, intr-o tehnica la alegere, (NU
la computer), dar bineinteles adecvata scopului ales:
Planurile si desfasuratele tuturor peretilor acestor incaperi, in care se vor reprezenta obiectele alese!
(imaginea acestora atat in plan cat si in elevatii) scara 1/20. Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 4
Una sau mai multe planse in care se vor prezenta (caserat) imaginile obiectelor alese (fotografii), Design-problem solving: corp de iluminat
insotite de dimensiunile acestora, (scheme desenate), autor si data aparitiei.
Minimum doua perspective (camera de zi si sufrageria). Al patrulea exerciţiu al anului 1 este legat de introducerea in ceeace inseamna problem solving design.
Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a amenajarii. Acest exercitiu dezvolta notiunile de proiectare dobandite la toate exercitiile anterioare, dar cu precadere
Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele si grupa (necesar si suficient) studentului pe cele dobandite la exercitiul 2 (proiectarea unui set de ceai/cafea).
autor. Reamintim ca daca la acel exercitiu se urmarea printre altele introducerea unor notiuni de ergonomie,
tehnologie si de estetica, acest exercitiu le subsumeaza si merge mai departe in ceeace inseamna activitatea
6. Bibliografie de baza a designul de produs adica rezolvarea problemelor, ceeace se numeste “problem solving”.
Marcel Melicson, Arhitectura moderna, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti Mentionam din capul locului ca acest exercitiu este o introducere, un prim contact cu acest domeniu
1975 mult mai larg mult si mai complex, ca urmare nu detaliem aici ceea ce din punct de vedere teoretic se va
Nikolaus Pevsner, e Sources of Modern Architecture and Design, ames & Hudson dezvolta la disciplinele teoretice si la atelierul de design de-a lungul anilor universitari.
Nikolaus Pevsner, Pioneers of Modern Design: From William Morris to Walter Gropius, Penguin Exerciţiul urmăreşte:
Art & Architecture - Înţelegerea obiectului de la care se porneşte, detectarea calităţilor sale şi reflectarea acestora în
O Banham, eory and Design in the First Machine Age, MIT Press; 2 edition proiectul propus de student.
Radu Patrulius, Horia Creanga omul si opera, Editura Tehnica 1980 - O buna intelegere a relatiei directe functie-forma, in contextul unei economii a mijloacelor
(un colectiv de autori), 1892-1992 Centenar Horia Creanga, - Rezolvarea unei probleme reale, satisfacerea unei nevoi (sursa de iluminat mobila pe verticala).
Editura Uniunii Arhitectilor 1992 - Dezvoltarea capacitatii de intelegere si de rezolvare conceptuala dar si in proiect a problemelor
Luminita Machedon, Ernie Scoffham, Romanian Modernism: e Architecture of Bucharest, tehnice.
1920-1940, - Expresivitatea obiectului final şi legătura lui cu un context de amplasare.
- Corectitudinea acurateţea şi expresivitatea reprezentării în codul desenului proiectiv, 3. Conţinutul proiectului
corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. Într-o mapă format 70/100 vor fi incluse următoatele piese, realizate manual, fara ajutorul
computerului, in cele doua faze:
1. Tema 3.1 (faza 1)
Tema exerciţului este realizarea unui corp de iluminat, cu bec economic, pornind de la o capodopera din Se va realiza un studiu de documentare despre designul fratilor Castiglioni si a acestui obiect in special,
istoria designului si anume de la corpul de iluminat “Parentesi” semnat de celebrul designer italian Achile cu imagini si detalii despre, obiecte, motivele, de ordin doctrinar, nevoi, etc. care au stat la baza realizarii
Castigllioni si Pio Manzu in 1971. acestor obiecte.
Sub nici o forma nu se doreste un exercitiu de styling! 3.2 (faza 2)
Se cere o rezolvare asemanatoare corpului de iluminat “Parentesi” in ceea ce priveste ingeniozitatea, Proiectul propriuzis va contine:
simplitatea, puritatea formala si de aici expresivitatea rafinata si elocventa. - toate vederile obiectului, randate, cotate, sc. 1:1 pe zone şi sc. 1:10 şi 1:5, după caz, cu obiectul întreg.
Astfel se cere realizarea proiectului unei lămpi mobile pe verticală, care să aibă posibilitatea de a fi reglată, - minim o secţiunie caracteristica nerandata, cotata, sc.1:1, care să treacă obligatoriu prin bec şi fasung.
intre 0.00m si 2.40m. - O axonometrie izometrică randată, sc. 1:10 sau 1:5 după caz.
Se cere folosirea exclusivă a lămpii alimentate cu fir electric, becul economic (este interzisă folosirea de - detalii semnificative, obligatoriu două detalii ale sistemului de prindere, sc.1:2, nerandate, cotate.
acumulatori). - detalii desenate de mână, scara la alegere, axonometrice sau în perspectivă, minim zece, care să reprezinte
porţiuni din obiect, explicitarea sistemelor de prindere şi a altor aspecte care ajută descrierea lui.
2. Obiective didactice si criterii de evaluare Proiectul se va realiza, pe hartie alba de desen, semiciocan, format 70/100, intr-o tehnica la alegere, (NU
Insusirea, invatarea principalelor notiuni legate de ceeace inseamna o abordare de tip problem solving. la computer), dar bineinteles adecvata scopului ales:
Introducerea in problematica legata de functiunea iluminatului artificial, a “corpului de iluminat”, a Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a obiectului propus.
relatiei sale cu utilizatorul, ergonomia iluminatului dar si a corpului de iluminat in particular. Fiecare planşă va avea înscris în partea din dreapta jos, numele si grupa (necesar si suficient) studentului
Introducerea in istoria, doctrinele, teoria si fenomenele legate de designul epocii moderne. autor.
Ingeniozitatea, simplitatea, economia de mijloace in ceeace priveste solutia gasita pentru acesata
problema 5. Bibliografie
Expresia plastica. www.achillecastiglioni.it/
Calitatea, valoarea plastica, in codul desenului expresiv de arhitectura. www.moma.org/interactives/.../castiglioni/
Buna reprezentare in codul desenului tehnic. Sergio Polano Achille Castiglioni complete works, Phaidon 2002
Paginarea si aspectul grafic al planselor (compozitia acestora), atat al celor tehnice, cat si a celor de
prezentare.
Activitatea avuta la atelier, lucrul in cadrul atelierului, prezenta si audierea prelegerilor sustinute de
cadrele didactice.
Atentie, se cer minimum 8 corecturi!
Semestrul 1 - Apartenenţa stlilistică la un set, carafă si pahar/pahare.
PROIECT DE VERIFICARE: Carafă şi pahar din sticlă - Corectitudinea reprezentării în codul desenului proiectiv/tehnic.
- Expresivitatea plastică a reprezentării, sugerarea materialelor, compoziţia planşei.
Se cere proiectarea unei carafe pentru apă (cu toartă) şi a unui pahar ce fac parte din acelaşi set, ambele
obiecte fiind realizate din sticlă transparentă. Durata: ora 09.00 - 18.00
Capacitatea carafei este de 1 litru. Numele studentului nu se va trece pe planşa! Pe planşă se va trece numarul studentului de către cadrele
Paharele trebuie să aibă capacitatea corespunzătoare celor de apă. didactice. Planşele se semneaza si se ştampileaza de catre cadrele didactice pană la maxim ora 10.00,
Proiectul va fi prezentat într-o tehnică la alegere, alb negru sau policrom, pe un format de hartie albă planşele nu se inlocuiesc! Nu se admite indrumare, proiectul fiind individual si are valoarea unui examen.
70x50 cm, (paginare pe orizontală).
Se cere (piese obligatorii):

1. Vederea de sus (in plan), a carafei şi paharului (alăturate, paharul lăngă carafă, astfel încât să fie Semestrul 2
uşoară citirea ambelor obiecte), cu cote, sc.1:1; PROIECT DE VERIFICARE: amenajarea unei locuinţe existente
2. Vederea reprezentativă a ansamblului (carafa plus pahar) valorată (cu umbre), cu cote, sc.1:1;
3. Secţiune verticală caracteristică prin carafă, respectiv pahar, cu cote, sc.1:1. Se cere amenajarea, mobilarea unei locuinţe (apartament cu doua camere din cadrul unei locuinte
În funcţie de compoziţia planşei şi de spatiul disponibil pot fi desenate elemente noi faţa de cele colective). Se va realiza un proiect de amenajare pentru următoarele spaţii: cameră de zi si dormitorul.
obligatorii, elemente care sa faciliteze inţelegerea obiectelor şi să intregească demersul (schiţe, Pentru aceste spaţii se va propune o mobilare folosindu-se piese de mobilier amenajare si decorare
perspective, detalii). (covoare, draperii, perdele, corpuri de iluminat, tablouri, obiecte) astfel incat arhitectura sa fie apreciata
Paginarea se va face pe orizontală, astfel: atat din punct de vedere functional dar si din punct de vedere al crearii unei atmosfere si a unei
In partea din stanga jos se va aseza planul. ambiante.
In partea din stanga sus se va aseza vederea.. Proiectul va fi prezentat într-o tehnică la alegere, studentul o va alege pe aceea care i se pare ca este cea
In partea dreaptă sus secţiunile. mai convingatoare (NU la computer), alb negru sau policrom, pe un format de hârtie albă 50x70 cm,
Paharul se va pozitiona in stanga carafei iar carafa va avea toarta in partea dreaptă. (paginare pe verticală).
Diametrul maxim al carafei va fi de 12cm (petru a avea loc intr-un raft de frigider).
Se cere (piese obligatorii):
Criterii de notare: 1. Planul încăperilor, în care se vor reprezenta obiectele propuse! (imaginea acestora în plan) scara
- Respectarea strictă a tuturor cerinţelor obligatorii de temă; 1/20;
- Adecvarea formei propuse la funcţiune/folosire (ergonomie, buna curgere, buna spălare, etc.), 2. O perspectivă din camera de zi.
material, tehnologie; 3. O perspectivă din dormitor. (Perspectivele se vor redacta de asa maniera incat se se ilustreze cat
- Estetica, rafinamentul, expresia vizuala corespunzatoare; mai bine atmosfera dorita, cu toate elementele de ambianta necesare)
4. Daca se considera necesar alte desene perspective, detalii care intregesc atmosfera. ANUL I STUFO
Criterii de notare:
- Respectarea strictă a tuturor cerinţelor obligatorii de temă; Semestrul 1 –Prezentare generala a temelor 1, 2, 3,4
- Buna înţelegere şi însuşire a funcţiunii spaţiilor locuinţei, a relaţiei lor cu utilizatorul,
ergonomia acestora; Exercitiu compozitional policrom
- Redarea corectă a principalelor tipurilor de mobilare, gabaritele principalelor piese de mobilier Primul exerciţiu de studiu al formei in anului 1 reprezintă o primă introducere în problemele specifice
ale locuinţei, relaţia acestora cu gabaritele spaţiilor ce le adăpostesc, spaţii şi gabarite minimale; compoziţiei, cat si ale teoriei culorii, acestea urmand a fi aprofundate de-alungul studiilor universitare la
- Expresia plastică, ambianţa, rezultată în urma amenajării propriuzise; disciplinele teoretice dar nu numai.
- Calitatea, valoarea plastică, în codul desenului expresiv de arhitectură; Se studiaza procedee compozitionale traditionale specifice artelor vizuale cum ar fi ritmul, alternanţa,
- Corectitudinea reprezentării în codul desenului proiectiv/tehnic; dominanta, centrul de interes, mai multe centre de interes, compoziţie închisă, compoziţie deschisă,
- Paginarea şi aspectul grafic al planşelor (compoziţia acestora), atât al celor tehnice, cât şi a celor trasee regulatoare, tramă etc.
de prezentare. Deasemenea se vor studia cateva din legile de baza ale psihologiei gestaltiste.
In ceeace priveste culoarea se vor studia deasemenea principiile fundamentale, primare, teoria culorii
Durata: ora 09.00 - 18.00 urmand a fi aprofundata si mai departe de-a lungul studiilor universitare
Numele studentului nu se va trece pe plansă! Pe plansă se va trece numărul studentului de către cadrele
didactice. 1. Compozitie, definitie
Planşele se semnează şi ştampilează de către cadrele didactice până la maxim ora 10.00, planşele nu se “Geografia interioara a mesajului vizual” (Introducere în analiza imaginii, editura All,1998)
înlocuiesc! Nu se admite îndrumare, proiectul fiind individual şi are valoarea unui examen. “Intotdeauna ochiul urmeaza caile care i-au fost inlesnite in lucrare” Paul Klee. (Hassan, Yvonne, Paul
Klee şi picture modernă, ed. Meridiane, 1999)
Principiile compozitionale stau la baza oricarei creatii artistice, fie ca este vorba de muzica, literatura, sau
de domeniul larg al artelor vizuale.
In ceeace priveste aceasta ultima categorie, de-alungul vremii s-au dezvoltat procedee specifice fiecarei arte
in parte dar si fiecarei perioade stilistice. Cu toate ca aceste diferente exista, unele principii fundamentale
sunt comune atat diferitelor arte si subspeciilor acestora, cat si diferitelor perioade stilistice (cu unele
exceptii, vezi deconstructivismul).
2. Obiective didactice generale

2.1 Cunoasterea si aprofundarea, diferitelor tipuri de compozitie si a notiunilor, procedeelor
compozitionale fundamentale fundamentale
trama compozitionala, scheletul compozitional Camilian Demetrescu, “Culoarea–suflet şi retină”, Editura Meridiane, 1985
simetrie/asimetrie Hassan Yvonne, “Paul Klee şi pictura modernă”, Editura Meridiane, 1999
echilibru Johannes Itten, “e elements of color” Wiley 1970
compozitie inchisa, compozitie deschisa
dominanta, dominanta de culoare centru de interes
compozitia cu un centru de interes, compozitia cu mai multe centre de interes. Tema 1 sem 1
registre orizontale, verticale Compozitia simetrica in diferite ipostaze
notiuni legate de semnificatia si de raspunsul pe care aceste tipuri si procedee compozitionale il au
la nivelul receptorului, destinatarului: static/dinamic, stabil instabil, sever, auster, monumental, prietenos, Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avantgarde si
apropiat, degajat,etc Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (A sau a, B sau b, C sau c, D
2.2 Cunoasterea si aprofundarea notiunilor generale ale teoriei culorii sau d, E sau e, F sau f, G sau g, H sau h, I sau I, J sau j) ale alfabetului, (deci minimum 5 din garamond
- Aditiv, substractiv si minimum 5 din Avant Garde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de
- Culori primare, culori secundare, tertiare. student, se va realiza o compozitie simetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de student. NU
- Culori complementare se va interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale
- Saturatie sau alte tranfigurari ale caracterelor originare!
- Luminozitate, valoare
- Tente rupte 4. Conţinutul exercitiului
- Contrastele de culoare (Itten). 9 compozitii policrome, format A5 (aproximativ proportional cu 50/70), net diferentiate intre
- Notiuni legate de semnificatia si de raspunsul pe care aceste tipuri si procedee compozitionale il ele.
au la nivelul receptorului, destinatarului: aproape/ departe (efectul spatial al culorilor), cald/rece (efectul Acestea vor parcurge contrastele lui Itten (cele 6 fara cel simultan) si gama simpla, etc.
termodinamic al culorilor), efectele fiziologice, efectele psihologice, emotionale, (bucurie tristete, nervos, Acesta propuneri “reprezinta schitele”, machetele unor panouri decorative mai mari, cu dimensiunea
liric duios agresiv etc.), notiuni legate de simbolistica culorilor 50/70 cm.
- Invatarea denumirilor profesionale consacrate ( alb de titan, galben ocru, galben citron, albastru
ceruleum, etc, si NU a celor de tipul rosu coca-cola, grej, etc.) 5. Tehnica de realizare
Schitele se vor realiza in tempera, in tente plate, pe hartie semiciocan ce se vor casera integral pe un
3. Bibliografie generala panou rigid de mucava format 50/70 (deci vertical!).
Josef Muller Brockmann “Grid Systems in Graphic Design”, ed. Arthur Niggli 2001
Willy Kunz “Typography: Formation +Transformation”, ed. Arthur Niggli 2004 6. Criterii de evaluare
Bouleau Charles, “Geometria secretă a pictorilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979 - Diversitatea rezolvarilor si solutiilor diferite ca raspuns la aceiasi problema
Rudof Arnheim “Arta si perceptia vizuala” Editura Meridiane, Bucureşti - Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia
- Respectarea tramei compozitionale 6. Criterii de evaluare
- Aspectul si tinuta panoului - Diversitatea rezolvarilor si solutiilor diferite ca raspuns la aceiasi problema
- Activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei - Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia
(atentie se cer minimum 3 corecturi!) - Respectarea tramei compozitionale
- Aspectul si tinuta panoului
- Activitatea avuta la atelier, si in cadrul grupei
(atentie se cer minimum 3 corecturi!)
Tema 2 sem 1 Tema 3

Compozitia asimetrica in diferite ipostaze Panou compozitional decorativ rezolvat intr-o compoziţie simetrica
Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avantgarde si Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avantgarde si
Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (A sau a, B sau b, C sau c, D Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (A sau a, B sau b, C sau c, D
sau d, E sau e, F sau f, G sau g, H sau h, I sau I, J sau j) ale alfabetului, (deci minimum 5 din Garamond sau d, E sau e, F sau f, G sau g, H sau h, I sau I, J sau j) ale alfabetului, (deci minimum 5 din garamond
si minimum 5 din Avant Garde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de si minimum 5 din Avant Garde) la o dimensiune (corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de
student, se vor realiza mai multe variante de compozitie simetrica pe o trama rectangulara deasemenea student, se va realiza o varianta de compozitie simetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de
stabilita de student. NU se va interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor student. Exercitiul acesta reprezinta, fata de cele anterioare care aveau caracterul unor machete, schite,
realiza litere tridimensionale sau alte tranfigurari, deformari ale caracterelor originare! propuneri compozitionale, imaginea finala, la scara mare, un panou decorativ care in aceasta forma si la
aceasta dimensiune (50/70 cm) va fi amplasat la inaltimea ochiului pe un plan vertical. NU se va
4. Conţinutul exercitiului interveni, nu se va interpreta designul originar al literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale sau alte
9 compozitii policrome, format A5 (aproximativ proportional cu 50/70), net diferentiate intre ele. tranfigurari, deformari ale caracterelor originare!
Acestea vor parcurge contrastele lui Itten (cele 6 fara cel simultan) si gama simpla, etc.
Acesta propuneri “reprezinta schitele”, machetele unor panouri decorative mai mari, cu dimensiunea 4. Conţinutul exercitiului
50/70cm. O compozitie simetrica policroma, un panou decorativ, ce exprima traditia si modernitatea, armoniose
prin contrast ale celor doua tipuri de litera alese, Garamond si Avant Garde.
5. Tehnica de realizare
Schitele se vor realiza in tempera, in tente plate, pe hartie semiciocan ce se vor casera integral pe un 5. Tehnica de realizare
panou rigid de mucava format 50/70 (deci vertical!). Panoul se va realiza in tempera, in tente plate, pe hartie semiciocan ce a fost initial caserata
integral pe un panou rigid de mucava format 50/70 (deci vertical!).
6. Criterii de evaluare 5. Criterii de evaluare
- Expresia plastica - Expresia plastica
- Insusirea notiunilor teoretice compozitionale si cromatice - Insusirea notiunilor teoretice compozitionale si cromatice
- Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia - Calitatea compozitiei, lipsa ambiguitatii, armonia
- Respectarea tramei compozitionale - Respectarea tramei compozitionale
- Acuratetea si corectitudinea reprezentarii literelor (reproducerea modelului) - Acuratetea si corectitudinea reprezentarii literelor (reproducerea modelului)
- Acuratetea reprezentarii (calitatea tentelor plate, cursivitatea delimitarilor) - Acuratetea reprezentarii (calitatea tentelor plate, cursivitatea delimitarilor)
- Aspectul si tinuta panoului - Aspectul si tinuta panoului
- Activitatea avuta la atelier - Activitatea avuta la atelier
(atentie se cer minimum 3 corecturi!) (atentie se cer minimum 3 corecturi!)
Tema 4 sem 2
Panou compozitional decorativ rezolvat intr-o compoziţie asimetrica
Avand la dispozitie litere (elementele compoziţionale) ce fac parte din caracterele de litera (Avant Garde si
Garamond), si folosindu-se minimum 5 din fiecare caracter, din primele 10 (Aa Bb Cc Dd Ee Ff Gg Hh
Ii Jj) ale alfabetului, (deci minimum 5 din garamond si minimum 5 din Avangarde) la o dimensiune
(corp de litera), majuscula sau “de rand”, alese de student, se va realiza o varianta de compozitie
asimetrica pe o trama rectangulara deasemenea stabilita de student. Exercitiul acesta reprezinta, fata de
cele anterioare care aveau caracterul unor machete, schite, propuneri compozitionale, imaginea finala, la
scara mare, un panou decorativ care in aceasta forma si la aceasta dimensiune (50/70 cm) va fi amplasat
la inaltimea ochiului pe un plan vertical. NU se va interveni, nu se va interpreta designul originar al
literelor! NU se vor realiza litere tridimensionale sau alte tranfigurari, deformari ale caracterelor originare!
4. Conţinutul exercitiului
O compozitie simetrica policroma, un panou decorativ, ce exprima traditia si modernitatea,
armoniose prin contrast ale celor doua tipuri de litera alese, Garamond si Avant Garde.
ANUL II  toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate.
 minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
 minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate.
Anul 2 sem 1  axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1.
Tema nr 1  machetă finală + machetă de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în
Problem solving determinarea solutiei si a machetei finale), sc. 1/1.
Corp de iluminat cu poziţie variabilă pe înalţime Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute.
Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program ce aparţine
Dacă exerciţiul de design de obiect ce s-a desfăsurat în anul 1 (setul de ceai), era unul în care se punea accent întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea machetei.
pe înţelegerea unor nevoi primare ale proiectării cum ar fi ergonomia, funcţiunea, materialul, armonia,
estetica şi grija pentru detaliu, desenul tehnic, etc, acest exerciţiu, considerandu-le pe acestea un bun câştigat, Criterii de apreciere şi notare :
se concentrează pe creativitatea soluţionării unei probleme. - înţelegerea obiectului, (de la care se porneşte, detectarea calităţilor sale) obiectelor si sistemelor
Astfel, se cere rezolvarea unei probleme funcţionale pornind de la alt obiect consacrat de design al cărui studiate la documentare şi reflectarea acestor informaţii în proiectul propus de student.
principal merit este rezolvarea unei probleme. De la student se cere o altă soluţie pentru aceeaşi problemă. - funcţionalitatea, ingeniozitatea sistemului ce confera mobilitate şi a corpului de iluminat în sine;
Corpul de iluminat “parentesi” al lui Achille Castiglioni satisface poziţionarea diferită în orice punct aflat - adaptarea formei la funcţiune, în sensul exprimarii foarte clare a functiunii si in consecinta expresivitatea
pe o verticală între două limite. Un merit deosebit al acestuia este soluţia deosebit de simplă şi de elegantă plastică a obiectului final.
pe care Castiglioni o găseşte pentru această problemă. - corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod;
Faza 1 - acurateţea şi expresivitatea grafică.
Documentare in zona corpurilor de iluminat cu înălţime variabilă.
Se va insista asupra detectarii soluţiilor ce au fost abordate de designeri pentru atingerea acestui scop! NOTĂ :
Se vor căuta alte sisteme, (de blocaj, de suspendare, etc) ce pot ajuta (fizic dar în primul rând principial) Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii o vor avea
la rezolvarea problemei. asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi obligatorii:6. Prima
Se va preda caiet de documentare. faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum
Se va susţine la panou. 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului
Faza 2 Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Se cere o altă soluţie neinsistându-se decât asupra principiului, problemele legate de markenting, tehnologie
etc. nu vor fi atinse decât întâmplător, dacă este cazul.
Se vor preda toate piesele necesare determinării obiectului, la scară, cotate, cât şi o perspectivă axonometrică.
Piesele tehnice vor fi de linie, cele de expresie vor fi randate într-o tehnică la alegere.
Redactarea următoarelor piese se va face pe format A2 (420x594):
Anul 2 sem 1 obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită
Tema nr 2 de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea
Grafic design proiectului
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Dacă exerciţiul anterior de “prezentare” cerea doar o imagine specifică unei simulări a obiectului
real dar înzestrat şi cu o oarecare putere de seducţie, acest exerciţiu merge mai departe pe această
linie şi realizează o introducere în ceea ce se cheamă grafică publicitară dar şi grafic design de
informare. Anul 2 sem 2
Folosindu-se obiectul realizat anterior, se va realiza un afiş de reclamă pentru acesta Tema 3
(persuasiune), care se va situa în zona afişului cu un timp scurt de citire şi un pliant explicativ Reversed design
informativ. Un scaun “clasic” de lemn
Afişul va trebui să convingă prin puterea de seducţie, şi conotaţie (NU este un afiş de informare)
pe când pliantul, de tip explicativ, va trebui să cuprindă un material cât mai denotativ (scheme Această temă urmăreşte, printre altele, să facă încă un pas pe calea importanţei pe care o are
grafice explicative de tipul celor care insotesc produsele text, etc.) materialul, dar şi felul în care acesta este folosit. Astfel, se vor studia alcătuirile constructive,
Se vor preda ambele piese scara 1/1, realizate obligatoriu pe computer. Pliantul va fi o macheta 1/1. logica ansamblurilor, probleme legate de rezistenţa şi statica lor, îmbinările specifice, noduri
Având în vedere că în semestrul 1 studenţii au beneficiat de cursul “istoria grafic designului”, în rigide, dimensionare structurală, poziţia elementelor din punct de vedere structural, etc.
care grafica afişului a reprezentat o constantă, se consideră că afişul are un sprijin teoretic real. În scopul înţelegerii acestor chestiuni, se va analiza (şi prin desfacere) un obiect existent la care
caracteristica asamblării de elemente să fie evidentă.
Criterii de apreciere şi notare : Un ansamblu clasic de elemente de cele mai multe ori rectilinii, supuse la efort, este scaunul,
- coerenţa şi calitatea mesajului; cel mai răspândit de-a lungul istoriei fiind scaunul de lemn.
- plastica mesajului; Fiecare student îşi va alege un scaun “clasic de lemn” în sensul unuia în care alcătuirea este cea
- încadrarea în tipologia afişului comercial de promovare; arhetipală, şi în care nu intervin tehnologii moderne cum ar fi cele ale materialelor compozite,
- caracterul informativ al pliantului; etc. Acesta va surprinde cel mai bine elemente de logică constructivă simplă: stâlpi-picior şi
- acurateţea şi plastica reprezentării tridimensionale; grinzi-lonjeroane traverse, statica acestor elemente, simpla rezemare, consola (spătarul), noduri
- unitatea de expresie afiş-pliant; etc.
- calitatea tehnică a imaginii. Într-o prima fază
Se vor analiza principiile ce stau la baza obiectului ales (de ordin static, relaţia cu rezistenţa
NOTĂ : materialului, etc)!
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii În urma analizei tuturor acestor rezolvări, tehnologiilor de execuţie, etapizare etc se va preda un
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi caiet de documentare).
Se va susţine la panou. proiectului
În a doua fază se va preda un proiect cât mai complet, mimând un proiect de execuţie, “reversed Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
design”,
al scaunului analizat.
Se vor preda toate piesele necesare ”de execuţie” scara 1/1 ale scaunului analizat. Acestă
reprezentare în codul desenului tehnic, reprezintă cel mai complet şi complex exerciţiu de acest Anul 2 sem 2
fel, de încolo, toate aceste cunoştinţe considerându-se a fi un bun câştigat. Tema 4
Redesign (a unui scaun “clasic” de lemn)
Redactarea următoarelor piese se va face în desen de linie pe format A2 (420x594):
toate vederile, inclusiv cea de sus, sc.1/1, cotate. Dacă exerciţiul precedent a operat, să zicem, în sfera “tehnică”, acest exerciţiu reprezintă o
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. incursiune într-o zonă de filosofia obiectului de design, în zone de dezbatere intelectuală legată
minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. de evoluţia societăţii, obiectul ca răspuns al unui anumit moment în istorie, obiectul ca
axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. instrument de reprezentare, valoare şi non valoare, kitsch etc.
Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Se va folosi acelaşi scaun “clasic-istoric” al exerciţiului precedent.
rabatute. Într-o primă fază se va face o analiză culturală profundă a sa, în care se va încerca să se surprindă
toate caracteristicile de ambianţă socială, de cutume sociale dar şi de cutume tehnice, încadrare
Criterii de apreciere şi notare : stilistică, nevoi specifice momentului respectiv (al apariţiei obiectului sau a prototipului sau).
Întelegerea obiectului, a tuturor implicaţiilor ce au condus la apariţia ăi la realizarea sa în Intr-o prima faza
varianta aleasă pentru studiu. Se va preda un caiet de analiză cu toate aceste caracteristici de istorie şi analiză culturală ale
- însuşirea corectă a tehnicilor de reprezentare şi a noţiunilor de reprezentare în două şi trei scaunului ales.
dimensiuni; Se va susţ ine la panou.
- corectitudinea reprezentării în cod; A doua fază a proiectului va reprezenta o adevarată dezbatere la atelier ce se va face obligatoriu
- coerenţa demersului în sensul unui proiect de execuţie (tehnic); cu toţi studenţii, în care profesorul va juca rolul de moderator. Studenţilor li se va propune
- abilitatea de a surprinde un detaliu în desen; aducerea în actualitate, reinterpretarea acelui scaun.
Se poate sau nu acest lucru, (reinterpretarea), care sunt riscurile, care sunt modalitaţiele în care
NOTĂ : se poate realiza acest fapt, atâtea teme de reală dezbatere. În mintea studentului se va forma opinia
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii că obiectele sunt nu doar simple răspunsuri funcţionale ci şi repere culturale, purtatoare de
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi semnificaţie, etc. Se vor analiza cazurile clasice de redesign de scaune, se va detecta “cheia” în
obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită care acestea sunt realizate: ironia postmodernă, “citatul” poetic şi evanescent din cele ale lui Stark
de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea (ghost), sau, pur şi simplu, reinterpretata, precum scaunul onet al lui Vico Magistretti, etc.
Simultan cu aceste dezbateri se va contura soluţia de redesign. Anul 2 sem 2
Studentul va preda un scaun ce va ilustra reinterpretarea sa. Aceasta va trebui să fie purtatoarea Tema 5
obligatorie a unui concept şi nu doar o interpretare pur formală a scaunului originar. Promotional design
Plansele vor conţine toate explicaţiile necesare înţelegerii conceptului. Obiectului i se va găsi un nume (identitate verbală) şi un slogan.
Redactarea urmatoarelor piese se va face în desen de linie pe format A2 (420x594): Se va propune un simbol grafic.
toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate.
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. Cu acest nume şi slogan se va realiza un afis de promovare, 50 x 70 cm, a scaunului pentru un
minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. târg internaţional de mobilă de tipul celui de la Milano, afisul fiind destinat amplasarii chiar la
axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. standul producatorului in acel targ.
Toate piesele vor contine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Faza 1
rabatute. Se va studia care este specificul targului de la Milano (vizual, public tinta etc.)
Se vor studia materialele publicitare ala expozantilor de la Milana din ultimii ani.
Criterii de evaluare: Se va preda un caiet de studiu, se sustine la panou.
Coerenta si creativitatea demersului, a “filosofiei ” ce sta in spatele formei. Faza 2
- corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod. Se va realiza un afis ce se va amplasa la standul expozantului din targ
- corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. Se va imagina şi un pliant, de preferinţă atipic, de prezentare la acealşi târg de mobilă.
Se vor preda, printate, scara 1/1, tehnica obligatorie computer, afişul şi pliantul.
NOTĂ :
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii - coerenţa şi calitatea mesajului;
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi - plastica mesajului;
obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită - încadrarea în tipologia afişului comercial de promovare dar cu specificul unui targ cum este
de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea cel de la Milano
proiectului - caracterul informativ al pliantului;
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. - unitatea de expresie afiş-pliant;
- calitatea tehnică a imaginii.
NOTĂ :
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi
obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită Se vor preda:
de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea - un caiet de analiza în care se vor surprinde toate aceste aspecte cât şi altele considerate
proiectului necesare de către student. Se va face un studiu comparativ al produselor existente pe piaţă.
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. - Releveul obiectului ales
- Concluzii asupra categoriei de obiecte studiate. Se va pune accentul pe problemele
detectate.
Caietul de analiza va cuprinde

ANUL III • istoric
• apariţie
• autori, patente
• salturi evolutive (+ influenta apariţiei noilor materiale, tehnologii)
Anul 3 sem 1 • produse similar existente
Problem solving • studiu comparativ (avantaje, dezavantaje, preţuri)
Obiect la alegerea studentului • public ţintă (DETALIAT) – din această analiză se stabileşte profilul utilizatorului
• detectarea nişelor
• tendinţe
Acest exerciţiu mai face un pas pe calea demersului de tip problem solving şi a unei analize - la nivelul utilizatorilor (social-comportamentale)
exhaustive - la nivelul producătorilor (tehnologii, material, moda)
în legatură cu clasa de obiecte din care obiectul face parte: • Orice elemente care ajută la o întelegere mai buna a obiectului şi importanţa lui în
Detectarea problemelor ce apar la o anumita categorie de produse existente şi rezolvarea acestora. cadrul istoriei designului ultimilor ani.
• Se va insista asupra detectării problemelor la nivel funcţional!
Într-o prima faza a proiectului, studentul îşi va alege un obiect, categorie de obiecte, de ex:
ochelarii de soare, sau lanternă. Releveul va cuprinde
Urmează o perioadă laborioasă de cercetare, în care se analizează istoricul obiectului, momentul - toate datele tehnologice necesare pentru a putea realiza proiectul. În lipsa obiectului.
apariţiei şi autorul (dacă se cunoaşte), salturile evolutive pe care le-a cunoscut obiectul respectiv (dificultatea procurării) se va desena de student un “releveu” bazat pe o documentaţie.
de-a lungul timpului. - date despre materialele şi tehnologiile folosite, care dintre ele au fost inovatoare şi care
Printr-un studiu cât se poate de complet (mai ales cu ajutorul internetului, a forumurilor, au preluat tehnologii deja existente.
blogurilor, diferitelor organizatii, etc) se va incerca detectarea problemelor la un nivel cât mai
mare de utilizatori. Atentie! În lipsa primei faze proiectul se pierde!
În a doua faza, o data ce setul de probleme este detectat, se va trece la rezolvarea acestora. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Se va preda pe format A2 (420x594): Durata proiectului 9 saptamani

 toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, cotate. Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani
 minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate.
 minim trei detalii caracteristice, cotate.
 axonometrie izometrică, randată. Anul 3 sem 1
 machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca Tema 2
instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale). Grafic design si packaging
Scara proiectului se va alege împreună cu îndrumătorul de atelier.
Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Se va gasi un nume pentru obiectul realizat anterior.
rabătute. Se va realiza un simbol pt acesta (varianta color varianta alb-negru).
Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program Se va realiza un ambalaj neconventional, inovator
ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea tehnică Se va realiza ambalajul obiectului realizat anterior, cât şi grafica aferentă acestuia.
a machetei. Accentul cade pe ambalaj şi nu pe grafică.
Faza 1
Criterii de apreciere şi notare : Se va realiza o cercetare intensă în zona detectarii problemelor majorităţii ambalajelor (din
Se va aprecia în primul rand capacitatea soluţiei găsite de a raspunde pachetului de probleme punct de vedere al producator, transportator, utilizator, protecţia mediului şi a resulselor, etc).
detectate la faza 1. O amplă documentare în zona ambalajelor atipice. Se va surprinde elementul inovator,
funcţionarea lor explicaţii, etc. Se va realiza deasemenea o investigaţie în zona materialelor (altele
- coerenta formala si cromatica; decât cele obişnuite),
- corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod; folosite la aceste exemple.
- corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. Se va preda caiet de documentare. Se va susţine la panou.
Faza 2
NOTĂ : Se va realiza ambalajul accentul punându-se pe inovaţie, răspuns la problemele detectate la faza1,
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii Accentul se va pune asupra acestor aspecte şi nu asupra stylingului.
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Proiectul propriuzis de ambalaj
Număr de corecturi obligatorii:9. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participă la notă finală Se va preda, pe format A2 (420x594):
într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze  toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate.
reprezintă pierderea proiectului.  desfăşurată , sc.1/1, cotată.
 minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
 minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. Anul 3 sem 2
 axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Tema 3
 machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca Material şi tehnologie
instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale), sc. 1/1. De la material şi tehnologie la obiect.
Toate piesele vor contine indicaţii de materiale, tehnologii si vor fi cotate.
Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program Acest exerciţiu îşi propune oarecum un exerciţiu invers dar nu de puţine ori întâlnit în practică:
ce aparţine întregii facultaţi. Studentul primeşte individual indrumare pentru realizarea apariţia unui material nou şi/sau tehnologie care rezolvă, nu de puţine ori, probleme ale unor
machetei. domenii îndepartate de domeniile pentru care a fost creat sau în care şi-a găsit deja o aplicare.
Perspective color ale acesteia, scheme de asamblare; În faza 1, studenţii, într-o primă fază de documentare, îşi aleg din domeniul materialelor şi sau
Macheta funcţională cât mai aproape de realitate. tehnologiilor de ultimă oră sau a celor mai putin cunoscute, consacrate, una din acestea,
independent de obiectul pe care îl vor face.
Criterii de notare: Se studiază calităţile principale ale materialului/tehnologiei respective, cele care îl inzestrază cu
Caracterul inovator ca răspuns la problematica detectată la faza 1. valoare în raport cu altele. Se face un raport comparativ asupra tuturor materialelor
asemănătoare, încadrarea într-o anumită clasă-categorie, după mai multe criterii. Se cercetează
Adaptarea tipului de rezolvare de ambalaj (structură, alcătuire, material, manipulare) pentru care sunt domeniile în care materialele asemănătoare şi-au găsit aplicaţii, care ar fi domeniile
obiectul ales (fragil sau nu, greu uşor, mare mic, etc). predilecte de folosire.
Se predă un caiet de documentare.
Grafica, simbolul nu reprezintă decât un element auxiliar ambalajului, nu se va nota decât într- În faza 2 se încearcă detectarea unor domenii în care aplicarea respectivei tehnologii/material
o mică masură. ar fi surprinzătoare, neaşteptată. Nu se înlătură totuşi cele logic imediate de aplicare.
În a doua faza a proiectului studenţii găsesc un domeniu de aplicare a respectivului material, şi
NOTĂ : realizează un obiect. Exerciţiul este mai dificil din motivele unui drum invers şi al unei
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii multitudini exgerat de mari de obiecte şi nevoi pe care studentul nu le cunoaşte şi nu le poate
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. cuprinde. Cu toate acestea, demersul nu este lipsit de interes şi cu toate neajunsurile unui drum
Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală indirect, al unei logici fortate, nenaturale, daca efortul este susţinut rezultatele immediate
într-o proporlie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze (obiectul propus) dar şi ale dezvoltării intelectuale ale studentului designer sunt meritorii.
reprezintă pierderea proiectului.
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. Se vor preda toate piesele tehnice şi de prezentare necesare.
Redactarea urmatoarelor piese se va face pe format A2 (420x594):
Durata proiectului 5 saptamani  toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate.
Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani  minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
 minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. Anul 3 sem 2
 axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Tema 4
 machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca Design de promovare, grafic design
instrument in determinarea solutiei si a machetei finale), sc. 1/1.
Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Acest exerciţiu îşi propune sa faca înca un pas pe drumul grafic designului început în anul 2.
rabătute. De data aceasta se va studia grafica digitală de promovare.
Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program Folosindu-se obiectul creat la proiectul anterior, dar şi tot demersul ce a stat la baza lui, se va
ce aparţine întregii facultaţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea realiza
machetei. o prezentare pentru ecran în format “pdf ”.
Această prezentare, cât mai desluşită cu putinţă, va fi concepută după toate regulile unui discurs
Criterii de apreciere şi notare: vizual structurat, acordându-se mare importanţă felului în care este alcatuită “retorica” sa vizuală.
- valabilitatea şi ingeniozitatea propunerilor de rezolvări la problemele existente reale; Într-o primă fază, se va preda structura de conţinut în care partea formal-vizuală nu intervine
- amploarea, rigurozitatea şi actualitatea analizei; deloc. Se va insista asupra acestei faze.
- raportarea la tehnologiile potenţiale şi viitoare; În a doua fază se trece la rezolvarea vizuală propiuzisă.
- reprezentarea corectă şi completă în codul desenului tehnic: planuri secţiuni, detalii; Se va pune accent pe coerenţa de conţinut şi de forma dar şi pe modul în care este realizat din
- corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului. punct de vedere al regulilor compoziţionale şi tipografice însuşite anterior! Deasemenea, un alt
criteriu de evaluare va fi adaptarea la prezentarea pe calculator cu toate cerinţele sale: o încărcare
NOTĂ : şi functionare rapidă, rezoluţia monitorului, culorile monitorului, etc.
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop. Se va preda atât varianta digitală cât şi un print al tuturor paginilor acesteia.
Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală
într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze Criterii de apreciere şi notare:
reprezintă pierderea proiectului. - coerenţa şi calitatea mesajului, relatia continut – forma.
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. - plastica mesajului.
- calitatea tehnică a prezentarii.
Durata proiectului 9 saptamani
Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani NOTĂ :
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop.
Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală
într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze În primă fază,
reprezintă pierderea proiectului. - etapa I - studenţii vor efectua un amplu studiu teoretic de documentare în zona
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. obiectului ales. Se vor identifica problemele de tip funcţional ale obiectului propus.
- etapa II - se vor soluţiona aceste probleme funcţionale. În acest punct se încheia un
Durata proiectului 5 saptamani exerciţiu anterior de problem solving.
Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani
A doua fază, cea care introduce o problematică nouă, le propune studenţilor ca, o dată problema
funcţională încheiată, să încerce, pe cât posibil, să treacă acea rezolvare prin mai multe ipostaze
de public ţintă şi să găsească rezolvări specifice acestora. Aici este de accentuat că un public ţintă
este definit de mai multe criterii, schimbarea numai a unuia dintre ele putând diferenţia radical
ANUL IV soluţiile.
Redactarea urmatoarelor piese se va face pe format A2 (420x594):
Anul 4 sem 1  toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, cotate.
Tema 1  minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate.
Problem solving: marketing, public ţintă  minim trei detalii caracteristice, cotate.
 axonometrie izometrică, randată.
Exerciţiul introduce în discuţie marketingul şi problematica ridicată de acesta într-o perioadă  perspective randate.
de maturitate a designul în care, nu numai că nu se poate nesocoti acest lucru, dar i se acordă  machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca
o foarte mare importanţa şi capătă un rol activ încă din faza de proiectare, de formulare a temei instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale).
şi a problemelor sale. Scara proiectului se va alege împreună cu îndrumatorul de atelier.
Se atacă noţiuni cum ar fi: public ţintă, categorii de varstă, sex (femei, bărbaţi, unisex), categorii Toate piesele vor contine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii
culturale, profesionale, categorii de venit, comportamentul cumpărătorului, estetica rabatute.
marketingului, etc. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program
Exerciţiul va folsi un obiect comun, de largă folosinţă, care va fi reproiectat, în mai multe ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea
ipostaze, toate machetei.
net diferite din punct de vedere al problematicii menţionate anterior. Bineinţeles că acest lucru
nu este posibil în cazul tuturor obiectelor, (unele dintre ele având din capul locului problema Criterii de evaluare si notare
funcţională legată direct de un public ţintă conturat de ex: lampa arhitectului, etc) aşă că De aceasta data, spre deosebire de proiectul de problem solving realizat anterior, la care accentul
studentul va fi îndrumat să aleagă acele obiecte care se potrivesc cât mai bine scopului ales: s-a pus pe functiune, de aceasta data accentul in aprecierea si notarea solutiei propuse se va pune
expresii diferite pentru consumatori diferiţi. pe rezolvarea celei de-a doua faze, styling - expresii diferite pentru consumatori diferiţi.
Număr de corecturi obligatorii:6. Prima faza se noteaza. Această notă participă la nota finală Intr-o a doua faza se va alege un public tinta si, respectiv identitatea realizata pentru acesta la
într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze prima faza, si se vor realiza un afis amplasat intr-o statie de autobuz (cu un timp mare de citire)
reprezintă pierderea proiectului. si unul amplasat pe o cale rutiera de mare viteza (cu un timp extrem de mic de citire, de ordinul
secundelor). Diferenta de abordare intre cele doua se va face mentinandu-se unitatea vizuala!
Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani Se vor preda cele doua variante de afis in dimensiunea 50 x 70 si, respectiv, 70 x 50 cm.
Număr de corecturi obligatorii: 6. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participa la nota finala
Anul 4 sem 1 intr-o proportie stabilita de seful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze
Tema 2 reprezinta pierderea proiectului
Grafic design: marketing, public ţinta. Problem solving legat de
specificitatea amplasarii unor materiale outdoor Durata proiectului 5 saptamani
Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani
Folosindu-se obiectele exerciţiului anterior (mai multe variante ale aceluiaşi obiect dedicate
unor consumatori diferiţi), se vor concepe materiale publicitare dedicate deasemenea din punct
de vedere al rezolvării grafice şi mesajului vizual publicului ţintă căruia i se adresează varianta
obiectul respectiv. Tema 3
Pentru aceste obiecte, se va gasi cate o denumire pentru fiecare in parte, se va realiza un simbol Problem solving: nevoile reale ale societăţii
grafic al produsului respectiv si un slogan.
Se va pune accentul pe rezolvarea grafică care nu ţine seama de preferinţele estetice ale creatorului Exerciţiul acesta îşi propune să aibă ca principală problemă de rezolvat o nevoie reală a lumii de
ci pe cele reieşite din studiul preferinţelor segmentului ales (acestea au fost studiate la ex. astăzi, cum ar fi: protecţia mediului, protejarea resurselor, nevoile lumii subdezvoltate,
anterior). Studentul va trebui să-şi puna în joc creativitatea în slujba acestui scop. problemele persoanelor cu handicap, etc.
Într-o primă fază se vor realiza schiţe însoţite de susţinere teoretică: motivaţie teoretică, rapeluri Într-o primă fază se va face un amplu studiu de documentare într-o astfel de problemă aleasă
culturale, etc. de student. Se va susţine şi preda tot acest studiu. Se va studia problema exhaustiv şi nu doar
Toate cunoştinţele legate de reguli grafice şi tipografice se consideră dobândite anterior. din punctul de vedere al unui singur criteriu.
Lectura obligatorie: Papanek!
Criterii de evaluare si notare Se va studia şi conspecta cartea lui Victor Papanek “Design pentru lumea reală”, dar şi alti autori
Criteriul principal de notare va fi adecvarea faţă de consumatorul specific. pe aceeaşi linie de gândire.
Conducătorul de atelier va îndruma studentul, studenţii către o nevoie reală existentă, de
Se vor preda diferitele variante de denumire, simbol grafic al produsului respectiv si slogan
(minimum 5) aferente fiecărui public ţintă.
preferinţă una menţionată în documente oficiale internaţionale. Studenţii se vor documenta şi Număr minim de corecturi obligatorii: 6. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participa la nota
vor susţine cu explicaţii alte cazuri consacrate, reuşite ale unui astfel de design. finala intr-o proportie stabilita de seful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei
faze reprezinta pierderea proiectului
La sfarşitul fazei 1 se va preda un caiet de documentare.
În faza a doua se va realiza o propunere de design la problema aleasa la faza I. Se vor purta Faza 1: 3 saptamani, faza 2: 6 saptamani
discuţii în jurul interdisciplinarităţii, conlucrării mai multor factori (politici, curente de opinie
la nivelul utilizatorilor, etc.). Se va insista ca studentul să gândească şi să propună acest sistem,
iar obiectul său, ca o parte a sistemului. Anul 4 sem 2
Accentul se va pune, în mod imperios, asupra eficienţei rezolvării şi nu asupra formei din punct Tema 4
de vedere estetic, aceasta neânsemnând, totuşi, că obiectul este neestetic. O posibilă abordare Grafic design: campanie de promovare
estetică poate fi cea obţinută din materiale brute, ieftine, etc.
Redactarea urmatoarelor piese se va face pe format A2 (420x594): Această temă îşi propune să introducă studentul într-o campanie de promovare publicitară de
 toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, cotate. altă factură decât publicitatea comercială.
 minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. Este vorba despre o campanie de conştientizare cu implicaţii legate de sensuri mai profunde.
 minim trei detalii caracteristice, cotate.
 axonometrie izometrică, randată. Într-o primă fază se va gândi o campanie de conştientizare a publicului fata de problemele
 machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca detectate la exerciţiul anterior si o identitatea grafică pentru aceasta (care face obiectul principal
instrument in determinarea solutiei si a machetei finale). al acestei faze).
Scara proiectului se va alege împreuna cu îndrumatorul de atelier.
Toate piesele vor contine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Într-o a doua fază, folosindu-se sau nu identitatea grafică a campaniei de conştientizare, se vor
rabatute. realiza materialele promoţionale pentru obiectul rezultat al temei anterioare (cel ce raspunde
Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program problemelor ridicate de campania de conştientizare).
ce aparţine întregii facultaţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea
machetei. Criterii de evaluare si notare
- ingeniozitatea rezolvarii
Criterii de evaluare si notare - coerenta, expresivitate si acuratete plastica
- maturitatea si ingeniozitatea rezolvarii - adecvarea la publicul tinta
- interdiscilinaritatea rezolvarii si integrarea sa intr-un sistem
- coerenta, expresivitate si acuratete plastica
Se vor preda pentru ambele faze: identităţi verbale şi identităţi vizuale însoţite de materialele CONŢINUTUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE (PREDIPLOMĂ)
specifice considerate importante în strategia propusă de fiecare student: afişe, panouri publicitare, Atenţie! Acest studiu de fundamentare, documentare este TOTAL DIFERIT de lucrarea de
flyere sau alte materiale neconvenţionale mai potrivite pentru un astfel de tip de campanie. disertaţie!
Scopul studiului de fundamentare este elaborarea temei (vezi Formularea temei de proiectare)
Număr de corecturi obligatorii: 6. Prima faza se noteaza. Aceasta nota participa la nota finala proiectului de diploma, argumentarea sa şi a conceptului.
intr-o proportie stabilita de seful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze
reprezinta pierderea proiectului Redactarea se va face pe planşe format A3 legate într-o mapă. Pe copertă se va menţiona numele
studentului şi al îndrumătorului.
Durata proiectului 5 saptamani De asemenea se va face o prezentare la panou cu ajutorul aparatului de proiecţie. Pentru aceasta,
Faza 1: 2 saptamani, faza 2: 3 saptamani studentul va pregăti un material informatic ( digital ) ce va avea aceeaşi structură cu mapa.
Studiul de fundamentare (Prediploma) face parte din Proiectul de diplomă şi va fi inclus în
prezentarea finală a proiectului de diplomă.
ANUL V Nota finală a lucrării teoretice (disertaţiei) se calculează ca medie aritmetica a notelor acordate
de membrii comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire.
Anul 5 sem 1 Se cer:
Tema 1 1. Piese scrise, studiu aprofundat de documentare, formularea temei (reprezinta 70% din
Proiect pregătitor pentru proiectul de prediplomă prediplomă):
Documentare, realizarea temei si propuneri conceptuale Înscrierea obiectului ales într-o categorie mai largă de obiecte cu caracteristici similare cât mai
Tematica proiectului “design pentru persoanele cu dizabilitati” apropiate de tema aleasă: de ex., dacă studentul şi-a ales ca temă „ nevoia cumpărătorului de a
transporta mai multe produse la interiorul unui supermarket, (căruţul de supermarket)”, studiul
Durata proiectului 4 saptamani se va referii la toate modalităţile de transport ce sunt puse la îndemâna cumpărătorului în
interiorul supermarketurilor în general.
Exerciţiul acesta, o însumare a tuturor cunoştinţelor dobândite de-a lungul anilor de studiu, îşi Astfel la un nivel cât mai aprofundat se vor studia:
propune să realizeze o simulare cât mai apropiată de situaţia concreta a proiectului de
prediploma. • Istoricul obiectului, apariţie, evoluţie, autori, patente,etc
• salturile evolutive, motivele acestor salturi: influenţa apariţiei unor noi materiale, noi
Faza 1. Simulare prediplomă. Se va alege, de comun acord cu indrumatorul de atelier, un subiect tehnologii, schimbări în utilizare etc.)
de studiu de o complexitate si importanta adecvate unui proiect de diploma., din zona • Evidenţierea tipurilor de produse existente pe piaţă, (ce răspund nevoii respective)
designului dedicat persoanelor cu dizabilitati. categorii, subcategorii şi înscrierea tipului de produs ales într-una din aceste clase. Se vor
Se va studia regulamentul prediplomei (fundamentarea), din care citam doar un fragment: evidenţia cât mai clar punctele comune şi deosebirile dintre acestea: public ţintă, preţ, durata
de viaţă, protecţia mediului, etc. Se vor detecta la nivel funcţional avantajele unei categorii de sau mai multe dintre aceste criterii.
obiecte faţă de altele. Nu se acceptă soluţii de cosmetizare a unor produse existente. Se acceptă proiecte de styling
• O dată ce a fost găsită categoria restrânsă de obiecte existente pe piaţă din care face (deşi nu este de dorit) doar dacă acestea fac parte dintr-o operaţie de amploare de marketing,
parte obiectul propus, se vor analiza soluţiile diferiţilor producători şi se va face un amplu studiu iar atunci forma trebuie să fie astfel justificată în urma unei teme exhaustive.
comparativ, pe mai multe criterii între produsele acestora.
• Se va detalia, aprofunda care este publicul ţintă (categorie de vârstă, sex, categorii socio
profesionale, categorii cultural geografice, categorie de venituri, preferinţe, etc): din această Piese desenate:
analiză se stabileşte profilul utilizatorului, care sunt caracteriticile pe care obiectul propus trebuie - Piesele necesare înţelegerii soluţiei care se propune în urma fazei anterioare
să le îndeplinească în conformitate cu acest profil! (documentarea). În funcţie de amplitudinea şi complexitatea subiectului se prezintă planurile,
• Printr-un studiu cât se poate de complet (mai ales cu ajutorul internetului, a vederile, secţiunile, eventual posibile variante, la un nivel care să facă inteligibile intenţiile
forumurilor, blogurilor, diferitelor organizaţii, etc) se va încerca detectarea nemulţumirilor, deci designului şi care se vor dezvolta la faza de diplomă - la scări cerute de complexitatea obiectului.
a problemelor la un nivel cât mai mare de utilizatori ale produselor existente şi a dorinţelor - Alte piese care pot contribui la o cât mai bună înţelegere a demersului şi a ideii
acestora. proiectului (fotografii, filme, alte materiale documentare), machete de studiu.
- Se vor pune în evidenţă tendinţele existente:
- la nivelul utilizatorilor (social-comportamentale) Cerintele enumerate mai sus din regulamentul de prediploma costituie cerintele acestui proiect.
- la nivelul producătorilor, creatorilor (tehnologii, material, modă)
• Se va acorda o mare atenţie realizărilor de ultima oră! Se va pune accentul asupra acestei etape şi se va preda un caiet de documentare substanţial.
• Orice elemente care ajută la o înţelegere mai bună a obiectului . Se vor preda atat planse cat si prezentare electronica.
Se va sustine la panou.
Formularea temei de proiectare:
În urma tuturor acestor considerente enumerate mai devreme, factori de o primordială importanţă în Criterii de notare
PRODUCŢIA DE SERIE (aici subliniem încă o dată că este vorba de design industrial şi nu de piese - profunzimea documentarii
unicat sau de serie mică), a punerii în evidenţă a tuturor problemelor existente, se va trage o concluzie - atingerea tuturor obiectivelor enumerate de documentare enumerate prin regulament
ce reprezintă de fapt tema de proiectare. - formularea cat mai precisa, coerenta a problemelor si implicit a temei de proiectare
Formularea temei, se va face cât mai clar, şi structurat pe categorii de probleme, importanţă, etc. - creativitatea conceptului de design ca raspuns al temei de proiectare
- calitatea prezentarii grafice dar si a sustinerii verbale
2. Descrierea conceptului de design. Reprezintă 30% din prediplomă Aceasta faza (de documentare) se va desfasura obligatoriu intr-un dialog permanent cu
Conceptul de design trebuie să fie unul original şi performant. De ex., dacă pe piaţă există indrumatorii de atelier. Prezenta la atelier este obligatorie, documentarea propriu zisa realizandu-
produse care satisfac deja nevoia respectivă cu rezultate mai bune, mai performante dintr-o se, la biblioteca sau cu alte mijoace de documentare (Internet!) in afara orelor de atelier!
sumedenie de criterii, studentul va trebui să găsească soluţii mai bune dăcât acestea, dintr-unul La atelier vor avea loc sustineri la panou, se vor purta discutii de grup, (prezenta activa acelorlalti
studenti este obligatorie) in urma fiecarei discutii detectindu-se, analizindu-se posibilele abordabile în lucrare vizează toate cazurile în care utilizatorul intră într-o relaţie de
probleme ce vor alcatui tema, cat si o acomodare cat mai completa cu problematica generala interdependenţă cu lumea lucrurilor utile, pentru satisfacerea diverselor nevoi şi activităţi umane.
mai larga (sociala, politica, ong-uri, etc) a subiectului.
Conţinutul (minim) al proiectului de diplomă:
Se cer:
Anul 5 sem 1 1. Prediploma
Tema 2 2. Caietul de proiect al diplomei, format A3 va cuprinde:
Proiect pregătitor pentru proiectul de diplomă O declaraţie de intenţie (Mission Statement), de 10-15 fraze, traduse si în limba engleză sau
franceză, care să exprime sintetic ideea, demersul proiectului şi poziţia studentului faţă de temă.
Rezolvarea temei enuntate la proiectul anterior Sinteza demersului şi a diagramelor conceptuale rezultate din studiul de fundamentare;
Tematica proiectului “design pentru persoanele cu dizabilitati” Schiţe de lucru elaborate pe parcursul studiului, fotografii după diversele machete de studiu.
Durata proiectului 10 saptamani Piese desenate:
1. Desene de concept final.
Exerciţiul acesta, o însumare a tuturor cunoştinţelor dobândite de-a lungul anilor de studiu, îşi 2. Planuri, vederi, secţiuni detaliate la scări adecvate subiectului.
propune să realizeze o simulare cât mai apropiată de situaţia concreta a proiectului de diploma. 3. Detalieri de construcţie, planuri; vederi; noduri - secţiuni, scara 1:5 - 1:1- 2:1, etc.
In conformitate cu tema si problematica stabilita la proiectul anterior (in lipsa acestuia se va 4. Modelare tridimensională:
formula de catre student o tema din zona problematicii designului dedicat persoanelor cu - perspective - dintre care minim două redactate în tehnici grafice tradiţionale;
dizabilitati), se va elabora un proiect cat mai complet ce va incerca sa acopere problematica unui
proiect de diploma. - macheta la o scară aleasă în funcţie de anvergura proiectului şi stabilită de comun
acord cu îndrumătorul.
Se va studia regulamentul din care citam doar un fragment: 5. Alte piese care pot contribui la o cât mai buna înţelegere a proiectului.
ELABORAREA, REDACTAREA ŞI PREDAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ.
CONŢINUTUL DIPLOMEI
Lucrarea de diplomă concretizează soluţia rezultată în urma analizei şi recomandărilor din Suprafaţa desfăşurată a planşelor va fi de minim 6 mp; ele vor fi dispuse pe 2-3 panouri
proiectul de prediplomă. (180x240) la care se va adaugă un panou pe care va fi expusă prediploma; planşele lucrării de
Conţinutul general: diplomă vor avea formatul A1 (597x841) sau, în anumite cazuri, vor fi modificate cu multiplii
Diploma în specialitatea "design de produs" este un proiect de design şi ca urmare acesta va conform STAS.
avea toate atributele unui astfel de proiect, de la concept la constructivitate (funcţionalitate, Tehnicile de prezentare, pe calc sau pe hârtie, sunt la alegere; în cazul redactărilor cu ajutorul
materiale,tehnologii, detalii etc.). calculatorului este obligatorie redactarea în "tehnici tradiţionale" a min. 2 perspective.
Un accent deosebit se va pune pe aspectele legate de expresie ca valoare estetică. Temele Cerintele enumerate mai sus din regulamentul de diploma costituie cerintele acestui proiect.
Teme noi - Anul universitar 2017 - 2018 sădită peste cea de tip Herder") şi imagine, de ex: iconoclastismul bizantin – iconoduli, reforma
– contrareforma, imagine simbol/ cod, cunoscut sau necunoscut.
Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 1 şi 2 6) Kitsch
Tematica: 1). Comunicarea între verbalitate şi vizualitate 2.B) Introducerea într-o zonă practica legată de mijloacele proprii artelor vizuale (implicit ale
2). Mesaj poetic şi grafic design designului) de exprimare într-un limbaj coerent şi elocvent:
1) Compoziţie (ritm, dominantă, compoziţie închisă-compoziţie deschisă, compoziţie cu
EXERCIŢIUL 1 unul sau mai multe centre de interes etc)
Comunicarea între verbalitate şi vizualitate 5 săptămâni 2) Percepţia vizuală prin prisma teoriei Gestaltiste.
6 credite 3) Teoria culorii (non culori, aditiv substractiv, primare, secundare, terţiare, nuanţa, culori
rupte, culori rabătute, valoare, contrastele lui Itten).
1) Tematica 4) Compoziţia paginii (compoziţie liberă, compoziţie pe tramă, statică sau dinamică,
Exercitul nr.1 îşi propune să realizeze (într-o oarecare similitudine de intenţii cu anul pregătitor rapoarte dimensionale între distanţă de citire şi compoziţie/ elementele compoziţiei).
de la Bauhaus) o introducere în problematica mai largă a vizualităţii, a comunicării cu ajutorul 5) Horor vacui vs. minimalism.
imaginilor în interiorul artelor vizuale (artificial vs. natural), pentru ca apoi să se restrângă de
la gen la specia designului. 2.C.a)
Însuşirea altor modalităţi de expresie, de reprezentare, de transmiterea mesajului (funcţia poetică,
2) OBIECTIVE URMĂRITE vezi Roman Jakobson) decât cele înscrise în "reţetă" de la meditaţii
Această temă îşi propune ca prin intermediul exercitului practic, însoţit din plin de prelegeri 2.C.b)
susţinute de către cadrele didactice, urmate de discuţii cu studenţii, să introducă elevul anului Însuşirea unor tehnici de reprezentare bidimensională:
întâi într-o lume a gândirii şi culturii şi să demonstreze că atât arhitectura (gen) cât şi designul 1) Desenul în peniţa
(specia: arhitectura obiectelor) mai mult decât celelalte arte sunt activităţi raţionale, ale "minţii" 2) Desenul cu pensulă
şi nu ale "mâinii" (mai ales cea care desenează cu uşurinţă) care merge fără cap. 3) Tehnica cărbunelui
Astfel acest exerciţiu urmăreşte 4) Acuarela
2.A) Introducerea într-o zonă culturală mai largă legată de: 5) Tempera
1) Estetică: relaţia forma, conţinut. 6) Pastel (uscat şi gras)
2) Teoria comunicării, Semiotica, semiotica vizuală, teoria semioticii vizuale la Roland 7) Tehnica colajului
Barthes 8) Tehnici mixte
3) Mimesis/ figurativ, figurativ abstractizat (grade de abstractizare), abstract. Arta mimetică 3) Se cer:
vs. artă abstractă. Se vor preda planșe de dimensiunea 35/50 sau 50/35 realizate pe hârtie caşerată pe mucava
4) Relaţia între cultura (de tip Herder: "nu există om incult", de tip Humbold "cultura (ambele feţe), reprezentând cel puţin câte două din subiectele prezentate la prelegeri, exprimate
în limbaj vizual. De asemenea se vor da examene orale notate (la 2.a şi 2.b) cu aceleaşi valori cu EXERCIŢIUL 2
care este notat un exerciţiu. Mesaj poetic şi grafic design Durata exerciţiului: 5 săptămâni
4) Criterii de evaluare:
4.a) Gradul de însuşire a cunoştinţelor predate. 1)Tematica
4.b) Prezenţa la atelier ( Atenţie! reprezintă o mare parte din notă, putând duce direct la pierderea Transpunerea în limbaj grafic a unei poezii/ melodii de Nichita Stănescu.
proiectului!) Folosindu-se cunoştinţele dobândite cu ajutorul exerciţiilor de la proiectul anterior, se va
4.c) Participarea la corecturi (foiţă!!! 35/50 creion grafit creioane colorate) implicarea în dialogul transpune în imagine ancorată prin text, cu un anume grad de abstractizare şi folosirea coerentă
de la atelier. a unui cod vizual (sintaxă şi vocabular) cât şi a unui cod semantic vizual constituit din elemente
4.d) Elocvenţă, expresivitatea reprezentării scopului propus simbolice, plastice şi lingvistice. (pentru toate acestea vezi Roland Barthes prezentat în prelegerile
4.e) Acurateţea prezentării, reprezentarea inclusiv caşerarea. acestui exerciţiu la atelier). Totodată se vor introduce prin exerciţii noţiuni incipiente de
5)Bibliografie: tipografie, grafică pe computer, imagine fixă, imagine mobilă.
5)Bibliografie:
2) OBIECTIVE URMĂRITE
Mihai Dinu, "Comunicarea" Editura ORIZONTURI (2007); Rezolvarea cu ajutorul sistemului de comunicare specific graphic designului imagine&text a
Martin Joly, " Introducere in analiza imaginii" editura All (1998); unei probleme de traducere a limbajului verbal în cel vizual.
Rudolf Arnheim, "Arta si percepţia vizuală, o psihologie a văzului creator" Se va transpune în limbaj grafic o melodie pe versuri de Nichita Stănescu, prin realizarea
editura Polirom (2011) următoarelor obiecte:
Sean Hall, "is Means is, is Means at: A User's Guide to Semiotics" 1) Coperta de disc (vinil şi nu C.D. din motive legate de dimensiune) Hârtie caşerată pe
editura Laurence King Publishing (2007); mucava, format 1/1
Ivonne Hasan, „Paul Klee şi pictura modernă : Studiu despre textele lui teoretice”, 2) Afiş 50/70, hârtie caşerata pe mucava.
editura Meridiane, 1999; 3) Booklet format A5 ilustrând toate cele 5 strofe (pentru fiecare strofă se vor folosi
Dabney Townsend, „Introducere în estetică”, editura ALL Educational, 2001; minimum 2 pagini), interior, copertele 1-4.
Tudor Vianu „Estetica”, editura ORIZONTURI, 2010; 4) Mică animaţie de tip slide-show însoţită de muzica integrală a melodiei (se vor folosi
Matei Călinescu, "Cinci feţe ale modernităţii" editura POLIROM, 2017; imaginile create anterior)
Se vă folosi computerul DOAR ŞI NUMAI DOAR pentru prelucrarea, introducerea textului,

pe grafica realizată manual şi scanată.
3) Criterii de evaluare:
3.a) Gradul de însuşire a cunoştinţelor predate. Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 3
3.b) Prezenţa la atelier ( Atenţie! reprezintă o mare parte din notă, putând duce direct la pierderea 5 săptămâni, 6 credite
proiectului!)
3.c) Participarea la corecturi (foiţă!!! 35/50 creion grafit creioane colorate) implicarea în dialogul 1.)Tematica
de la atelier. Introducere în spaţiul arhitecturii şi designului vernacular rural tradiţional, prin intermediul
3.d) Elocvenţă, expresivitatea reprezentării scopului propus unor relevee. Învăţarea tehnicii relevării, codul desenului proiectiv, sistem de cotare.
3.e) Acurateţea prezentării, reprezentarea inclusiv caşerarea. Releveul nu trebuie să fie doar un exerciţiu de desen, o reproducere mecanică a obiectului, ci
un instrument permiţând înţelegerea acestuia pe mai multe planuri începând cu cel al realităţii
4) Bibliografie: fizice, formă/ funcţiune/ ergonomie/ material/ tehnologie, şi continuând cel al universului
cultural ce locuieşte în obiectul respectiv (arhitectură sau design de obiect) şi care ulterior este
Bruno Munari, "Design as Art", editura Penguin Modern Classics, 2008; locuit de obiect.
Emil Ruder, Typographie: A Manual of Design,
editura Hastings House Daytrips Publishers, 1967; 1.2)Tema
Philip Megs, "A history of grafic design", editura John Wiley & Sons, Incorporated, 1998; Acest exerciţiu constă în Releveul unei construcţii situate în Muzeul Satului din Bucureşti şi a
Joseph Muller Brockman, " Grid Systems in Graphic Design: A Visual Communication Manual unor obiecte de ceramică tradiţională (obiecte obţinute prin rotaţie) ce se vor studia în colaborare
for Graphic Designers, Typographers and ree Dimensional Designers " cu Muzeul Ţăranul Roman de asemenea din Bucureşti. Înainte de experienţa teoretică, relativ
Willy Kuntz, " Typography: Formation and Transformation: Introduction to Typographic abstractă, a proiectului de arhitectură sau design, releveul are rolul de a permite un prim contact,
Process", editura National Book Network, 2003; empiric, cu obiectul architectural sau de design.
Timothy Samara, „Making and Breaking the Grid: A Graphic Design Layout Workshop”,
editura Rockport Publishers, Mar 1, 2003; 1.3) Definiţia releveului
Releveul este o reprezentare, obţinută prin măsurarea şi desenarea la scară, în plan, secţiuni şi
vederi, a unui ansamblu de clădiri, a unei clădiri şi/sau a unui subansamblu al acesteia (elemente
de construcţie, decoraţiune, mobilier fix, obiecte, echipamente tehnice) sau a unui artefact (din
engleză “artifact”: obiect produs de activitatea umană.).
Scopul unui releveu este realizarea unei documentaţii tehnice cât mai precise şi complete
atât asupra obiectelor de arhitectură sau design pentru care nu există date (planuri, secţiuni,
faţade, detalii), cât şi pentru cele al căror proiect iniţial există dar care, din diferite motive (erori
de execuţie, transformări, degradări), nu mai corespunde situaţiei reale.
Releveul este o piesă esenţială în elaborarea proiectelor de intervenţie asupra unor
obiecte de arhitectură sau design: consolidări, amenajări, transformări, restaurări, refaceri.
Dincolo de acest scop practic, releveul poate fi şi un instrument de cercetare, punând cu aparentele înşelătoare ochiului necultivat ale unor “forme spectaculoase” ale unor obiecte ale
în evidenţă elemente cu semnificaţie: tipologia, compoziţia faţadelor/ elevaţiilor, compoziţia arhitecturii şi designului. Astfel se vor purta la atelier primele discuţii legate de forma/ conţinut,
volumetrică, decoraţia, sistemul şi detaliile constructive etc. sinceritate formală şi aparenţa înşelătoare, décor/ decoraţiune etc.
- UN ACCENT DEOSEBIT se va pune pe univers cultural în accepţiunea lui Herder
2.). Obiective didactice (religie, limba, obiceiuri, ritualuri de căsătorie, înmormântare, simbolistica etc) ce se regăseşte
2.1 Reprezentare dincolo de funcţiune/ utilitate practică în mod plenar în obiectul de arhitectură şi în obiecte
-învăţarea tehnicii relevării (schiţe, măsurători, desen la scară) (ceramice în cazul nostru).
-învăţarea convenţiilor desenului de arhitectură (reprezentarea în codul “scărilor
convenţionale/ europene”, reprezentarea în plan, secţiune, vedere, cote specifice planului/ 3.) Obiectul releveului
secţiuni orizontale, cote specifice elevaţiilor/ secţiuni verticale)
-învăţarea principiilor graficii de arhitectură şi design (claritatea şi coerenţa desenului, În cazul casei, pot fi relevate construcţii izolate (locuinţe); în funcţie de numărul şi complexitatea
paginare, cotare, scriere) obiectelor, releveul va fi executat în grupe de 2-4 studenţi, de comun accord cu îndrumătorul.
În cazul obiectelor de ceramic alese de comun acord cu îndrumătorul (obiecte de rotaţie:
2.2) Analiza ulcior, cană, oală, farfurie, specifice zonei căreia îi aparţine casa relevată) releveul va fi făcut
- Relaţionarea, punerea în legătură, conştientizarea caracteristicilor măsurate (dimensiuni, individual.
configuraţii spaţiale, materiale, culori, lumină-umbră etc.) cu efectul, răspunsul senzorial avut 4. Faza 1.)
asupra aceluia care face analiza. Conţinutul releveului construcţiei, casei:
- Înţelegerea staticii şi sistemului constructiv: dublu rezemare, încastrare, consola, reazem Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese:
izolat, reazem continuu, grinda, perete portant etc. 4.1. Planşe
- Înţelegerea legăturii dimensionale între material/ dimensiunile elementului şi sarcinile Planşele, redactate în tuş negru, pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, vor conţine:
la care acesta este supus (de ex., o scândură care formează şezutul unei bănci şi care este rezemată - planurile cotate ale tuturor nivelurilor diferite - scara 1:50
la capete pe o deschidere de X metri, are secţiunea de x/y. sau grosimea peretelui ceramic supus - plan mobilat - scara 1:50
arderii şi presiunii conţinutului) - plan de acoperiş, cu reprezentarea învelitorii şi a şarpantei - scara 1:50
- înţelegerea funcţiunii, construcţiei şi formei unui obiect de arhitectură/design. - două secţiuni (perpendiculare), cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50
Înţelegerea relaţiilor directe între funcţiune, material, sistem constructiv şi forma obiectului, de - două elevaţii, cu indicarea cotelor de nivel principale - scara 1:50 - scara 1:50
exemplu în cazul obiectului de ceramică obţinut prin rotaţie relaţia între material (pământ ars), - plan de situaţie - scara 1:200
tehnologie (roata olarului, cuptor/ardere), sistem constructiv (pereţi de ceramică), funcţiune În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în
recipient etc. măsura în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului.
- Se va insista atât asupra înţelegerii acestei relaţii, cât şi asupra calităţilor arhetipale, Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a
primordiale, autentice ale formelor şi astfel asupra calităţilor cu atât mai valoroase în contrast obiectului; el nu poate fi însă mai mic decât numărul studenţilor din grupa care face releveul.
Fiecare planşă va avea înscris pe verso, în partea din dreapta jos, numele studenţilor din colectiv, descriptiv/informativa, ci una de atmosferă, (poate include referiri la interiorul casei) ca şi cum
numele studentului care a desenat planșa respectivă va fi subliniat. cel care o realizează este un scriitor ce încearcă să transmită cât mai sugestiv cititorilor săi ceeace
simte (emoţii, stări de spirit, sinestezie) în fata obiectelor respective. Fiecare din aceste descrieri,
Descrierea va avea pe ultima pagină imaginea desenată a obiectelor respective.
Fiecare student având la dispoziţie maximum 5 pagini A4 (arial, corp 10 leading 12) va Aceasta decriere, inclusă deasemenea în mapa va fi legată şi va avea pe prima pagină/
face o descriere de atmosferă, emoţională a casei şi a unui interior din construcţia aleasă. Atenţie, copertă, numele autorului, denumirea/ provenienţa zonal culturală a obiectelor descrise.
această descriere nu va fi una arhitectural-didactică, statistic informativă, ci una de atmosferă,
ca şi cum cel care o realizează este un scriitor ce încearcă să transmită cât mai sugestiv cititorilor 5). Crochiuri
săi ceea ce simte în faţa interiorul respectiv. Fiecare din aceste descrieri va avea pe ultima pagină 5.a) Faza 1 crochiuri ale casei
imaginea desenată a casei, interiorului respectiv. Fiecare student va include în mapa specifică fazei de proiect propriile sale crochiuri
Aceasta decriere, inclusă de asemenea în mapa va fi legată şi va avea pe prima pagină/ (cel puţin 10), pe hârtie de desen format A3. Aceste desene vor fi cele ale exteriorului/
copertă, numele autorului, denumirea construcţiei şi a încăperii al cărei interior este descris interiorului locuinţei alese. Acestea vor fi reunite într-o mapă individuală.
4.1 Faza 2 Conţinutul releveului obiectelor ceramice:
Într-o mapă format A2 (420 x 594) vor fi incluse următoatele piese: 5.b) Faza 2 Crochiuri ale unor obiecte
4.1. Planşe Fiecare student va include în mapa specifică fazei de proiect propriile sale crochiuri
Planşele, redactate în creion grafit negru, pe hârtie albă, format A2, paginat vertical, (cel puţin 10), ale unor obiecte inclusiv cele de ceramică (mobilier, utilaj etc.- se va alege cu
vor conţine: acordul îndrumătorului) din interiorul construcţiei/ incintei relevate (cel puţin 10). Acestea vor
- plan cotat - scara 1/1 fi reunite într-o mapă individuală.
- secţiune orizontală cotată - scara 1/1 În ceea ce priveşte obiectul (casa/ obiecte) reprezentate:
- două secţiuni perpendiculare, cotate - scara 1/1 Se va urmări înţelegerea construcţiei/ obiectelor, ale determinărilor lor funcţionale, reprezentarea
- două elevaţii perpendiculare (la ulcior sau acolo unde este necesar) - scara 1/1 corectă a acestora, a părţilor componente, cu mijloacele perspectivelor explodate, schemelor
- plan de situaţie - scara 1:200 explicative, detalii caracteristice, indicaţii de materiale etc.
În limitele prezentării alb-negru, se admit şi tehnici mixte (tuş/creion sau tuş/laviu), în Aceste planşe vor fi completate de unele de atmosferă, de expresie plastică, unde se va pune
măsura în care ele pot contribui la o mai bună vizualizare a obiectului. accentul asupra emoţiei. Aceste reprezentări, imagini, fac parte din categoria imaginilor
Numărul de planşe este determinat de necesitatea prezentării cât mai complete a expresive, de atmosferă în care accentul se pune mai mult pe funcţia lor poetică şi mai puţin pe
obiectului. cea ştiinţifică de informare.
Descrierea Fiecare dintre cele 20 de crochiuri prezentate în original vor trebui să poarte
Fiecare student având la dispoziţie maximum 5 pagini A4 ( arial, corp 10 leading 12) numele studentului autor.
va face o descriere de atmosferă, emoţională a obiectelor de ceramică alese, nu una statistic Tehnica acestora vă fi exclusiv: creion grafit negru, peniţa tus negru, sau nuanţe de negru, laviu
camaieu (camaieu: pictură executată în aceeași culoare, cu o mare diversitate de nuanţe), 8. Bibliografie
cărbune. Plansele vor exemplifica individual exclusiv una dintre aceste tehnici. În afară de acestea . http://relevee.uauim.ro/
se vor realiza şi tehnici mixte. .Georgeta Stoica “Arta populara românească „editura Meridiane, București 1981
Prelucrarea pe computer, este interzisă! .Paul Petrescu., Anton Damboianu. - “Arhitectura din Muzeul Satului”, București, 1956
.Grigore Ionescu - “Istoria arhitecturii în România”, București, 1982
6. Desfăşurarea releveului .Grigore Ionescu - “Arhitectura populară în România”, București, 1971
Faza 1 (2,5 săptămâni ) .Florea Stănculescu, Adrian Gheorghiu, Petre Stahl, Paul Petrescu “Arhitectura populară
prezentarea temei şi prelegere la atelier: românească” (volume pe regiuni).
- prezentarea exerciţiului şi formarea echipelor . PANOIU, A. - “Din arhitectura lemnului”, București, 1977
- prezentarea noţiunilor teoretice necesare (tehnica relevării, principii de reprezentare, . Lucrare in colectiv „Locuinţa săteasca din Romania „Studii de arhitectura tradiţională
concepţia grafică a planşelor) ediţie revizuită şi completată 1989
........... la Muzeul Satului repartizarea obiectivelor de studiat . STOICA, G. - “Arhitectura interiorului locuinţei ţărănești”, Râmnicu-Vâlcea, 1974
La prima întâlnire de la Muzeul Satului grupele vor fi însoţite de preparatori şi asistenţi. . NORBERG - SCHULZ, Christian - “Systeme logique de l’architecture”, Liege, 1998
În funcţie de programul stabilit de comun acord, preparatorii şi asistenţii vor îndruma şi verifica . https://www.facebook.com/Arhitectura-traditionala-romaneasca-327526224256/
pe parcurs - în Muzeul Satului şi în ateliere - activitatea studenţilor.
..........., atelier.
- predarea şi prezentarea în atelier a fazei 1.
Faza 2 (2,5 săptămâni )
-predarea fazei 1.) şi prezentarea în atelier a fazei 2. Semestrul 2 - EXERCIŢIUL 4
Predarea fazei 2.) (5 săptămâni, 6 credite)
7.) Criterii de notare 1.) Tematica

- înţelegerea obiectului studiat Redesign în cheie culturală.
- acurateţea, exactitatea şi calitatea reprezentării grafice
- activitatea avută la atelier, şi în cadrul grupei 2.) Tema
- Prezenta la atelier (Atenţie! contribuie la notare, poate spori sau micşora nota până la Proiectarea într-o cheie modernă, firesc una cultă, a obiectelelor ceramice relevate anterior.
pierderea proiectului) Acestea se vor realiza fizic printr-o colaborare cu artistul sculptor si ceramist, Virgil Scripcaru
(atenţie se cer minimum 6 corecturi!) in atelierul sau din localitatea, satul Piscu comuna Ciolpani. (Se poate ajunge cu transportul in
comun)
Cine a pierdut prin absenţe proiectul anterior va prelua de la un coleg desenele acestuia.
3.) Obiective Detalii 2/1, 5/1 (după împrejurare) cotate, cu indicaţii de poziţionare în cadrul ansamblului.
3.a) Însuşirea noţiunii de cheie. Însuşirea cracteristicilor limbajului, inclusiv plastic, de Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foiţă se vor lipi
arhitectură şi design: sintaxa şi vocabular. Trecerea de la releveu, de la obiectul originar la pe paginile acestui caiet de desen.
proiectarea originală, deci diferită de la student la student, la realizarea unui obiect nou (dar în
cheia celui existent), având toate calităţile designulului, de la plastica, proporţia întregului/ Notă:
proporţiile părţilor, decoraţie/ simbolistica, forma/ conţinut şi antropologia, etnologia Toate corecturile se fac obligatoriu şi irevocabil pe foiţă!
structuralistă a lui Claude Lévi-Strauss "and C.O.", la funcţiune/ funcţionalitate, relaţia
funcţiune/ forma, forma/ material şi la inseparabilele determinări care reies din aceste cupluri. 5) Criterii de notare:
–o fraza cam lunga si se pierde intelesul Prezenţa şi activitatea de la atelier.
3.b) Dezvoltarea cunoștinţelor antropometrice şi ergonomice. Legătura cu obiectul iniţial.
3.b) Gândirea specifică creării unui obiect de arhitectura/ design: triada vitruviană, stăpânirea Originalitatea şi calitatea conceptuală a transpunerii în cheie cultă, modernă.
şi orientarea pe o anumită cale a creativităţii: conceptul. Expresivitatea şi calităţile plastice aparţinătoare obiectelor iniţiale, transfigurată în propunere.
3.c) Folosindu-se conceptul, trecerea la un alt nivel al proiectării, realizarea proiectului propriu zis, Calitatea conţinutului, dar şi a prezentării caietului de studiu.
implicaţiile acestuia în modificarea totală a conceptului sau numai a îmbunătăţirii sale. Calitatea, corectitudinea, acurateţea şi, deloc de neglijat, expresivitatea desenului proiectiv la scară.
4.b) Se cer:
4.b1) pentru faza conceptuală 3.b): realizarea unui număr mare de propuneri prezentate la
corectură obligatoriu în creion grafit negru, pe foiţă. Dezvoltarea în scris a motivelor care au Anul 2 sem 1
generat variantele respective.
Se va preda: Caiet de studiu, cu text şi desene format A3 caiet de desen artistic. Tema nr 1
Tehnica: desen la mâna liberă (preponderent, schiţe, colaj de schiţe pe foiţă, indicaţii scrise). Durata proiectului 5 săptămâni, 7credite
Cine nu respecta aceste impuneri, al doilea fiind de o importanţă covârşitoare, nu va trece
proiectul indiferent de calitatea soluţiei. 1.1)Tematica:
Problem solving
4.b.2) Realizarea propriu zisa a proiectului de design 2)Tema:
Se vor preda la scara 1/1, cu cote!, pe hârtie albă caşerata faţă/ spate (pt. a nu se deformă) pe Corp de iluminat cu poziţie variabilă pe înălţime
mucava de 2mm: 3)Obiective
Planul randat, valorat. Dacă exerciţiul de design de obiect ce s-a desfăşurat în anul 1 (redesign obiecte de ceramică),
Toate vederile, randate, valorate. era unul în care se punea accent pe înţelegerea unor nevoi primare ale proiectării cum ar fi
Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. semiotica vizuală, cultura zonală, cultura modernă/postmoderna/contemporană, ergonomia,
Axonometrie.
funcţiunea, materialul, armonia, estetica şi grijă pentru detaliu, desenul tehnic, etc, (rezolvarea Redactarea următoarelor piese se va face pe format 50/70 CAŞERATĂ FATA SPATE CU
fiind doar una stilistic/styling: aducerea formei tradiţionale în actualitate) acest exerciţiu, HÂRTIE DE DESEN ALBĂ:
considerându-le pe acestea un bun câştigat, se concentrează pe creativitatea soluţionării unei toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate.
probleme legate de funcţiune, adică PROBLEM SOLVING. minim o secţiune orizontală prin lampa propriuzisa/adăpostul sursei de lumină
3.)Se cere minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
Astfel, se cere rezolvarea unei probleme funcţionale pornind de la alt obiect consacrat de design minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate.
al cărui principal merit este rezolvarea unei probleme. De la student se cere o altă soluţie pentru machetă de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument în determinarea
aceeaşi problemă. o invenţie şi nu o inovaţie adică îmbunătăţirea soluţiilor existente inclusiv în soluţiei şi a machetei finale), sc. 1/1.
mod firesc, cea a lui Achille Castiglioni machetă finală FUNCŢIONALĂ!
Corpul de iluminat “parentesi” al lui Achille Castiglioni satisface poziţionarea diferită în orice
punct aflat pe o verticală soluţie ce se poate adapta pentru spaţii cu înălţimi diferite. Un merit Toate piesele desenate vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi,
deosebit al acestuia este soluţia deosebit de simplă şi de elegantă pe care Castiglioni o găseşte raze, detalii rabătute.
pentru această problemă. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program
4) Faza 1 ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea
Documentare focalizată pe personalitatea lui Achille Castiglioni cu o introducere machetei.
în zona designului italian. 6) Criterii de apreciere şi notare :
Documentare în zona corpurilor de iluminat cu înălţime variabilă. înţelegerea obiectului, (de la care se porneşte, detectarea calităţilor sale) obiectelor şi sistemelor
Se va insista asupra detectării soluţiilor ce au fost abordate de designeri pentru studiate la documentare şi reflectarea acestor informaţii în proiectul propus de student.
atingerea acestui scop! funcţionalitatea, ingeniozitatea sistemului ce conferă mobilitate şi a corpului de iluminat în
Se vor căuta alte sisteme, (de blocaj, de suspendare, etc) sine.
ce pot ajuta (fizic dar în primul rând principial) - adaptarea formei la funcţiune, în sensul exprimării foarte clare a funcţiunii în formă şi în
la rezolvarea problemei. consecinţă expresivitatea plastică a obiectului final. Expresivitatea plastică a obiectelor foarte
Se va preda caiet de documentare. simple, "rudimentare", făcute cu o economie mare de mijloace, dar prin aceasta foarte ingenioase
Se va susţine la panou. uimeşte prin inteligenţă rezolvării ca o demonstraţie "eleganta" din matematica: "simplă şi
5) Faza 2 strălucitoare ca lama ascuţită a unei săbii". Bineînţeles că aici au un rol hotărâtor şi normele
Se cere o altă soluţie neinsistându-se decât asupra principiului, problemele legate de markenting, clasice ale esteticii (armonia întregului raportat la proporţiile sale puse în acord cu proporţiile
tehnologie etc. nu vor fi atinse decât întâmplător, dacă este cazul. parţilor, ritm, dominantă,etc), cât şi codurile vizuale (ce ţin de semiotica vizuală, cultura,
Se vor preda toate piesele necesare determinării obiectului, la scară, cotate, cât şi o perspectivă paradigme stilistice,etc.)
axonometrică. Piesele tehnice vor fi de linie, cele de expresie vor fi randate într-o tehnică la - corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod;
alegere. - acurateţea şi expresivitatea grafică.
NOTĂ : uzează figuri de stil dar la care polisemia este subordonată omosemiei mesajului clar ce trebuie
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii transmis)
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi B): grafic design de informare (zona limbajului ştiinţific omosemic prin definiţie. ex: hărţile,
obligatorii:6. Prima fază se notează. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită diagramele, cărţile ştiinţifice, semnele de circulaţie, signalectica, etc.).
de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea 1.2) Obiective urmărite
proiectului 1.2a) Introducere în designul publicitar, introducere în teoria afişului (distanţa şi tip de citire)
Mapa de schiţe şi corecturi se va preda. 1.2b) Înţelegerea unor termeni legaţi paradigma grafic designului modern (unde accentul cade
pe "ce se spune", clar şi eficient, transparenta textului/ Beatrice Ward), modalităţile de obţinere
7.) Bibliografie a acestui deziderat: Compoziţia pe trama, lizibilitate, caractere de literă, corp de literă, ierarhie,
Sergio Polano "Achille Castiglioni" 2012 minimalism (paradigma "les is more"), Swiss Stile, stilul internaţional.
Sergio Polano "Achille Castiglioni: Complete Works" (Electa Architecture) 2002 1.2c) Înţelegerea unor termeni legaţi paradigma grafic designului postmodern (unde accentul
Matteo Vercelloni:"Achille e Pier Giacomo Castiglioni: Minimum Design" 2012 cade pe "cum se spune", modalităţile de obţinere a acestui deziderat: caractere de literă, trame
Gardner D. Hiscox "1800 Mechanical Movements, Devices and Appliances" distruse (Wolfgang Weingart, April Greiman), lipsa tramei (David Carson), accentul nu mai
(Dover Science Books) cade pe lizibilitate ci pe expresivitate, netransparenta textului (Catherin Mc. Koy, Dan Friedman,
conferinţele lui Daniel Libeskind de la universitatea Cranbrook), barocizare, cultul abundentei,
Durata proiectului 5 săptămâni polisemie haotică, paradigma lui ("less îs bore").
Faza 1: 1 săptămână, faza 2: 4 săptămâni 1.2d) Folosirea diferenţiată a modalităţilor de expresie expuse anterior în legătură cu scopul pe
care îl are de îndeplinit obiectul de grafic design.
1.2e) Tehnici de reprezentare în codul grafic designului pe computer.
1.3) Se cere:
Folosindu-se obiectul realizat anterior, se va realiza un afiş de reclamă pentru acesta
Anul 2 sem 1 (persuasiune), care se va situa în zona afişului cu un timp scurt de citire şi un pliant explicativ
Tema nr 2 - Grafic design informativ.
5 săptămâni, 6 credite Afişul va trebui să convingă prin puterea de seducţie, şi conotaţie (NU este un afiş de informare)
în timp ce:
1.1)Tematica pliantul, de tip explicativ, va trebui să cuprindă un material cât mai denotativ (scheme grafice
Dacă exerciţiul anterior cerea rezolvarea inteligentă deci simplă a unei probleme (ale designului explicative de tipul celor care însoţesc produsele text, etc.)
de obiect) şi prin această puterea sa de seducţie, acest exerciţiu merge mai departe pe această Având în vedere că în semestrul 1 studenţii au beneficiat de cursul “istoria grafic designului”,
linie şi realizează o introducere în două funcţii ale grafic designului, de două tipuri: în care grafica afişului a reprezentat o constantă, se consideră că afişul are un sprijin teoretic
A): grafică publicitară (persuasiv/seducătoare), o zonă mai restrânsă a limbajului poetic (ce real.
1.4) Fazele proiectului: Mapa participa la notare, atât prin ce conţine cât şi prin prezentare.
1.4a) Faza 1: Corectura la panou, pe foiţă! Schiţe de concept la mâna liberă esenţializate,
expresive. Schiţele de afiş scara 1/5, schiţele de pliant scara 1/1 Durata proiectului 5 săptămâni
Nu se accepta corecturi pe computer! Faza 1: 1 săptămână, faza 2: 4 săptămâni
6 credite
1.4b) Faza 2: predarea finală. Întocmit, Conf. Dr. arh. Răzvan Luscov
Se vor preda ambele piese afiş plus pliant ( cu pagini fata spate) scara 1/1, realizate obligatoriu
pe computer.
Dimensiunea pliantului cât şi forma sa este stabilită de student de comun acord cu
îndrumătorul. Pliantul va fi o machetă 1/1.
Afişul format 50/70 va fi tipărit şi caşerat integral pe mucava. Spatele acesteia va avea caşerata
o hârtie asemănătoare pentru a evita curbarea. Afisulul va fi o machetă 1/1.
Anul 2 sem 2
1.5) Criterii de apreciere şi notare : 1.1)Tema 3 - Reversed design
- coerenţa şi calitatea mesajului; Durata proiectului 5 săptămâni, 6 credite
- plastica mesajului;
- încadrarea în tipologia afişului comercial de promovare; 1.2)Tematica:
- caracterul informativ al pliantului; Însuşirea unor sisteme constructive, subansamble, detalii specifice, caracteristici ale materialului
- acurateţea şi plastica reprezentării tridimensionale; lemn masiv în proporţie dominantă (în mică măsură aglomeratele lemnoase), în cadrul unui
- unitatea de expresie afiş-pliant; obiect de mobilier de lemn prelucrat cu procede tradiţionale (fără C.N.C., şi alte tehnologii
- calitatea tehnică a imaginii. speciale).
Prezenta şi participarea la atelier. (poate ridica sau scădea nota, până la pierderea proiectului,
indiferent de calitatea pieselor predate) 1.3) Obiective urmărite
Această temă urmăreşte, printre altele, să facă încă un pas pe calea importanţei pe care o are
NOTĂ : materialul (dacă la exercitul anului 1 a fost studiată ceramică acum materialul obiectului existent
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii este lemnul), dar şi felul în care acesta este folosit. Astfel, se vor studia alcătuirile constructive,
o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Prima fază se notează. logica ansamblurilor, probleme legate de rezistenţa şi statică lor, îmbinările specifice, noduri
Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum rigide, dimensionare structurală, poziţia elementelor din punct de vedere structural, etc.
30% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului!!!! În scopul înţelegerii acestor chestiuni, se va analiza (şi prin desfacere) un obiect existent la care
Mapa de schiţe şi corecturi (format A3 cu coperte şi legată) , se va preda. caracteristica asamblării de elemente să fie evidentă.
Un ansamblu clasic de elemente de cele mai multe ori rectilinii, supuse la efort, este scaunul, integral pe mucava. Tehnica: tus şi acuarela
cel mai răspândit de-a lungul istoriei fiind scaunul de lemn. toate vederile, inclusiv cea de sus, sc.1/1, cotate şi randate.
Fiecare student îşi va alege un scaun (scaun şi NU TABURET) “OARECARE, clasic (în sensul minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate.
termenului din estetica şi nu din istoria artei), de lemn” în sensul unuia în care alcătuirea este minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate.
cea arhetipală, şi în care nu intervin tehnologii moderne cum ar fi cele ale materialelor axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1.
compozite/aglomerate lemnoase, realizat fără C.N.C. etc. Acesta va surprinde cel mai bine Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii
elemente de logică constructivă simplă: stâlpi-picior şi grinzi-lonjeroane traverse, statică acestor rabătute.
elemente, încovoiere, flambaj, simpla rezemare, consola (spătarul), (cu unele excepţii care
confirmă regulă şezutul în consola este specific scaunului metalic) noduri etc. 1.5) Criterii de apreciere şi notare :
1.4) Se cere: Înţelegerea obiectului, a tuturor implicaţiilor ce au condus la apariţia sa, la realizarea sa în
1.4a) varianta aleasă pentru studiu.
Într-o primă fază - însuşirea corectă a tehnicilor de reprezentare şi a noţiunilor de reprezentare în două şi trei
Se va alege scaunul (scaun şi NU TABURET) de studiat! Acesta trebuie să fie unul existent, ce dimensiuni;
se poate aduce la atelier! şi desface! Nu este necesar să fie un scaun "vedeta"! Se poate cumpăra - corectitudinea reprezentării în cod;
din talcioc (cele mai ieftine), sau de pe internet siteuri de tip "ocazii.ro", "olx". - coerenţa demersului în sensul unui proiect de execuţie (tehnic);
Se vor analiza principiile ce stau la baza obiectului ales (de ordin static, relaţia cu rezistenţa - abilitatea de a surprinde un detaliu în desen, marcarea sa în legătură cu ansamblul.
materialului, etc), adaptarea detaliilor de îmbinare la aceste cerinţe de tip întindere, forfecare -Acuratetea reprezentării, elocventa acesteia, (valorarea, linii groase/linii subţiri, cotare)
compresiune, etc.! compoziţia paginii
În urma analizei tuturor acestor rezolvări, tehnologiilor de execuţie, etapizare etc se va preda un Prezenta şi activitatea de la atelier (poate ridica sau scădea nota, până la pierderea proiectului,
caiet de documentare) alcătuit din analize grafice, schiţe, cotate, desene pregătitoare fazei finale indiferent de calitatea pieselor predate).
scara 1/1 tehnica fiind aceea a creionului grafit negru, suportul: obligatoriu foiţă.
Se va susţine la panou. NOTĂ :
1.4b) Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii
În a doua fază se va preda un proiect cât mai complet, mimând un proiect de execuţie, “reversed o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop Număr de corecturi
design ” al scaunului analizat. obligatorii:6. Prima fază se notează. Această notă participă la nota finală într-o proporţie stabilită
Se vor preda toate piesele necesare ”de execuţie” scara 1/1 ale scaunului analizat. Acestă de şeful de atelier, dar minimum 20% din notă. Pierderea primei faze reprezintă pierderea
reprezentare în codul desenului tehnic, reprezintă cel mai complet şi complex exerciţiu de acest proiectului
fel, de până aici (dat fiind părţile componente şi modalităţile de asamblare, fata de materialul
"continuu" (ceramică), de la proiectul releveu de obiecte ceramice din anul 1 Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
Redactarea următoarelor piese se va face în desen de linie pe format 50/70, hârtie albă caşerata
5) Bibliografie 2.2) Adaptarea datelor imanente, esenţiale, ale formei scaunului clasic studiat la exerciţiul
A. Blunch "Das Gestalten der Tischlerarbeiten Gebundene Ausgabe" – Oktober 1997 anterior la contemporaneitate după următoarele considerente:
I. Curtu, T Mihăilescu, V. Năstase, O.Stoian, D. Mihai "Îmbinări în lemn" a) Paradigma culturală iniţială vs. paradigma culturală contemporană. (de ex: design aristocratic
Focsa Paul Constantin Horia "Arhitectura de interior şi construcţia mobilierului" vs. design democratic, obiceiuri trecute vs. obiceiuri actuale, vestimentaţie, caracteristicile mesei
Jean Baras "Mobila" aferente ieri şi astăzi, etc ) procedee de interpretare
Florin Ionescu, Valentin Năstase" Proiectarea mobilei şi arhitectura interioarelor" în cod cultural diferit.
b) Studierea consecinţelor transpunerii într-o altă tehnologie, sau chiar în alt material şi
Durata proiectului 5 săptămâni implicaţiile acesteia: la nivelul formei, al esteticii. Aici defapt în triada vitruviana se schimbă:
Faza 1: 1 săptămână, faza 2: 4 săptămâni venustas ce nu mai aparţine idealului de frumuseţe iniţial, şi firmitas (structura material
tehnologie), utilitas sau funcţiunea ramanad oarecum aceeias: scaun. Se va studia şi implicaţiile
schimbării speciei funcţiunii scaunului într-o altă specie funcţională
(de exmplu tronul în scaun dintr-un living, sau strana din biserica în scaun de bar).
Într-o primă fază se va face o analiză culturală profundă a sa, în care se va încerca să se surprindă
toate caracteristicile de ambianţă socială, de cutume sociale dar şi de cutume tehnice, încadrare
Anul 2 sem 2 stilistică, nevoi specifice momentului respectiv (al apariţiei obiectului sau a prototipului sau).
Tema 4
3) Se cere:
1) Tematica 3. 1) Prima fază
Durata proiectului 6 săptămâni, 7 credite 3. 1a) Se vor preda schiţe pe foiţa cu toate aceste caracteristici de istorie şi analiză culturală
contextul, arhitectura de interior, mobilirul ce îl însoţeşte, vestimentaţia sincronă cu scaunul
1.2)Tema: iniţial, comentate prin alăturarea imaginilor cu textul.
A) redesignul obiectului analizat la exerciţiul anterior "Reversed design", 3.1b) Se vor preda schiţe pe foiţa cu caracteristicile actuale, analiză culturală, contextul,
(a unui scaun “clasic” de lemn). arhitectura de interior, mobilirul de astăzi ce îl însoţeşte, vestimentaţia actuală, etc, comentate
Se va folosi acelaşi scaun “clasic-istoric” al exerciţiului precedent!! prin alăturarea imaginilor cu textul.
3.1c) Se vor preda schiţe pe foita ilustrând diferite variante de interpretare (în
2) Obiective urmărite contemporaneitate), la nivel conceptual, comentate prin alăturarea imaginilor cu textul.
2.1) Dacă exerciţiul precedent a operat, să zicem, în sfera “tehnică”, acest exerciţiu reprezintă o tehnica de reprezentare obligatorie: "flow-uri", negre şi colorate. Griuri colorate, în contrast cu
incursiune într-o zonă legată de filosofia obiectului de design, în arii de dezbatere intelectuală culori "tari"/săturate, negru şi alb.
legate de evoluţia societăţii, obiectul ca răspuns al unui anumit moment în istorie, obiectul ca Se va susţine la panou. Nota acestei faze va reprezenta 40/100 din nota finală a: A) redesignul
instrument de reprezentare, valoare şi non valoare, kitsch etc. obiectului
3.2) A doua fază a proiectului va reprezenta o adevărată dezbatere la atelier ce se va face NOTĂ :
obligatoriu cu toţi studenţii, în care profesorul va juca rolul de moderator. Studenţilor li se va Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii
propune aducerea în actualitate, reinterpretarea acelui scaun o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop sau sisteme alte
Se poate sau nu! Acest lucru, (reinterpretarea), fiind neoportuna care sunt riscurile, care sunt digitale. Prima fază se notează! Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
modalitaţiele în care se poate realiza acest fapt, atâtea teme de reală dezbatere. În mintea Atenţie: pierderea acestei faze conduce la pierderea proiectului!!
studentului se va forma opinia că obiectele sunt nu doar simple răspunsuri funcţionale ci şi
repere culturale, purtătoare de semnificaţie, etc. Se vor analiza cazurile clasice de redesign de 6) Bibliografie
scaune, se va detecta “cheia” în care acestea sunt realizate: ironia postmodernă, “citatul” poetic 6.1 bibliografie pt. "A" (redesign)
şi evanescent din cele ale lui Stark (ghost), sau, pur şi simplu, reinterpretata, precum scaunul Klaus-Jurgen Sembach şi colaboratorii. Twentieth century design, Tashcen, 2002
onet al lui Vico Magistretti, etc. Mell Byars "er best chairs, tables and lights"
Simultan cu aceste dezbateri se va contura soluţia de redesign. Mell Byars "new chairs"
Studentul va preda un scaun ce va ilustra reinterpretarea să. Aceasta va trebui să fie purtătoarea Dicţionar de artă (două volume) editura meridiane
obligatorie a unui concept şi nu doar o interpretare pur formală a scaunului originar. John Morley "e History of Furniture: Twenty-Five Centuries of Style and Design în the
Plansele vor conţine toate explicaţiile necesare înţelegerii conceptului de redesign. Western Tradition"
Redactarea următoarelor piese se va face în desen de linie pe format 50/70 hârtie caşerata integral Edward Lucie-Smith "Furniture: A Concise History"
pe ambele fete pe mucava: Joseph Aronson "e Encyclopedia of Furniture: ird Edition
toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, sc.1/1, cotate. Mark Hinchman "History of Furniture: A Global View"
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, sc.1:1, cotate. Judith Miller " Furniture: World Styles from Classical to Contemporary
minim trei detalii caracteristice, sc. 1/1, 2/1, cotate. Leslie Până " Furniture în History: 3000 B.C. - 2000 A.D (2nd Edition)
axonometrie izometrică, randată, sc. 1/1. Jean Baras "Mobila"
Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Nicolae Cucu " Mobilierul locuinţei" editura Meridiane
rabătute. Dicţionar de artă (două volume) editura meridiane
4) Criterii de evaluare a obiectivului "A" (redesign):
4.1) Coerenta şi creativitatea demersului, a “filosofiei ” ce stă în spatele formei.
4.2) Corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod.
4.3) Corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului.
4.4) Prezenta şi activitatea de la atelier (poate ridica sau scădea nota, până la pierderea
proiectului, indiferent de calitatea pieselor predate).
Anul 3 sem 1 aria artei zonei noastre, apoi la cea mai restrânsa, cea româneasca. Studierea tipologiilor de plan
Exerciţiul nr.1 bisericesc, cu deosebire cel trilobat din care face parte și biserica studiată. Studierea tipologiilor
si a elementelor esenţiale ale obiectelor (cu precădere candelabre) care populează spaţiile de cult
Durata proiectului: 9 săptămâni ortodox bizantine și cu precădere cele românești. Alte elemente culturale considerate importante
8 credite de conducerea atelierului. Se vor preda fișe format A4 și A3 pliat, într-o mapă legată cu coperte
de mucava Natur! Copertele vor purta un titlu:
1.1) Tematica: "Caiet de studiu pentru un obiect destinat spaţiului de cult" Aceasta faza reprezinta 30% din
Problem solving -expresivitate, estetică, simbol, paradigmă culturală notă!
1.2) Proiectarea unui obiect printre ale carui scopuri-funcţii, unul principal este cel expresiv- Prezenţa și participarea slabă la atelier pote duce la pierderea proiectului, indiferent de ceea ce
estetic si, nu in ultimul rand, simbolic: UN CANDELABRU într-un spaţiu de cult ortodox. se predă în final!!!
Se propune ca exerciţiu Biserica Spitalului de Psihiatrie Voila din Câmpina, lucrare realizata de Pierderea acestei faze are consecinţă pierderea proiectului
conf. dr. arh Ana Maria Goilav.
3.2) Faza 2 (6.5 săptămâni)
2.) Obiectivele exerciţiului Proiect pentru un candelabru
Dacă la problematica proiectelor studiate până acum a intervenit mai mult sau mai puţin nevoia Punându-se la dispoziţia studenţilor planurile acestui edificiu sacru și o excursie de studiu, se
expresivă, estetică, culturală, simbolică, la acest proiect se va pune accentul pe categoria de nevoi cere proiectarea unui candelabru destinat acestui spaţiu!, piesa centrală, poziţionat în naos, sub
satisfăcute prin obiecte, la care Nevoia/Funcţia primordială este turla bisericii (bineînţeles centrat). Se va sublinia importanţa luminii de zi ce coboară sub formă
tocmai aceasta, sau chiar numai aceasta (de exemplu: bijuteriile, coroana, sceptrul, crucea/obiect de raze, NU sub forma de "baie lumină". Se va studia și efectul luminos al lumii artificiale pe
de pe mormânt sau purtată în cortegiul funerar etc.) care îl degajă candelabrul pe timp de înserare sau de noapte.
Astfel se va patrunde, nu pentru prima oară de-a lungul activităţii de atelier, dar mai accentuat Se va porni de la spaţiul arhitectural și imaginea degajată de întreg, de la spaţiul exterior
și mai aprofundat, în cultura în general, în ESTETICA (ca ramură a filosofiei dar și a artei) din îndepărtat și proxim, dar mai ales cel interior, exprimat prin secţiuni verticale, transversale și
zona mai profundă a creaţiei de obiecte, neindustrializate, unicat și deci nesupuse "cerinţelor longitudinale scara 1/50, unde se vor desena diferite variante, pe foiţă, LA SCARA!
de jos" ale producţiei de masă. În urma corecturilor se stabilește soluţia și se trece la redactare.
De asemenea se va integra obiectul propus spre studiu într-un context, ba mai mult, contextul
însuși va participa activ, pe lângă factorii legaţi de cultură, paradigme culturale mai largi cum 3.) Se cer:
ar fi paradigma modernităţii etc. (Herder) Acest "context" larg va fi reprezentat de un spaţiu Amplasarea candelabrului în spaţiul bisericii, spaţiu populat și de celelate obiecte specifice.
simbolic fizic: Biserica Spitalului de Psihiatrie Voila. Acestea vor fi reprezentate în următoarele piese ce surprind întregul edificiu:
3.1) Faza 1 (2.5 săptămâni) 3.1) Plan ce reprezintă și proiecţia orizontală a obiectului scara 1/50, desen de linie în tuș negru.
Se va recurge la studierea, elementelor esenţiale artei bizantine, restrângând apoi domeniul la Atât biserica, cât și candelabrul vor vea cotele principale.
3.2) Două secţiuni perpendiculare prin edificiu în care se poziţionează elevaţiile candelabrului Anul 3 semestrul 1
(deci nu secţiunile prin obiect!) scara 1/5) desen de linie în tuș negru. Atât biserica, cât și Exerciţiul nr. 2
candelabrul vor vea cotele principale. Durata 5 săptămâni
3.3) Reprezentarea candelabrului izolat:
Planul și elevaţia obiectului randate color (scara ?) 1x2,5, 1x5 Tematica
Toate piesele se vor preda cașerate (cu contra hartie pe spate pentru a nu se deforma) pe mucava Redesign, design în cod stilistic dar şi îmbunătăţirea funcţională problem solving.
format 70x100, 100x70 dupa caz.
Tema: Reproiectarea unui obiect aparţinând unui anumit stil, cu o funcţiune valabilă şi în zilele
Criterii de notare: noastre (în limbajul aceluiaşi stil: în limbaj propriu, nemodificat).
Coerenta solutiei, estetica, proportiile, alegerea materialelor.
Adecvarea la: Cultura, cult/confesiune, simbolistica si imaginarul colectiv Obiective:
Integrarea si participarea sa la intregirea spatiului interior Introducere în istoria artei moderne şi a mijloacelor sale de exprimare. Aprofundarea unui
dar si la intreaga imagine. anumit stil artistic larg, din această istorie, (lectura integrală a cărţii propuse este obligatorie!).
Valoarea estetică-expresivă Proiectarea unui obiect original! ce aparţine stilisticii proprii arhitecturii, designului
Claritatea, reprezentarii grafice. corespunzătoare stilului artistic ales. (uneori acestea pot să coincidă).
Prezenta si participarea la atelier! Poate duce la pierderea proiectului indiferent de ceea ce se
preda la final!! Faza 1.1)
1.1a) Primul pas, deosebit de important!: Se va aprofunda cartea lui Amy Dempsey " Styles,
Bibliografie Schools and Movements: e Essential Encyclopaedic Guide to Modern Art". Cartea se va
Mircea Eliade "Istoria credintelor si ideilor religioase" (in special textele referitoare la cumpăra, (de preferat) sau va fi primită în format digital needitabil. Se va verifica prin examen
specificitatea crestin-ortodoxa) oral individual la atelier! 20/100, din nota. Pierderea acestei valori aduce după sine pierderea
Ion Ianosi "Sublimul in arta" capitolul de dicat artei crestine (atentie! de acelasi autor mai exista întregului proiect!
si "Sublimul in estetica") 1.b) Se va alege un anume stil din această carte! şi nu din alte surse!!!, (se va bate în cuie indiferent
Grigore Ionescu "Istoria arhitecturii Romanesti" de consecinţe, de aici şi provocarea!)
Virgil Vatasianu "Istoria artei feudale romanesti" 1.c) Se va detecta stilul corespunzotor stilistic, (sau al perioadei de timp), din arhitectură şi
Virgil Vatasianu "Istoria artei europene" (in special capitolele referitoare la arta bizantina si la design. Se vor face asocieri sau disocieri, (imagini asociate cu text de tip analiza, în romană) ce
arta Tarilor Romanesti) se vor prezenta, discuta la atelier.
Vasile Florea "Istoria artei Romanesti"
Vasile Dragut ”Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca” Faza 2)
2.1a) Se va alege un obiect din cadrul stilisticii detectate, dar nu: design de autovehicule,
(autoturisme, de transport, pe roţi/drumuri/teren, sau pe calea ferată), design vestimentar, Bibliografie
bijuterii, etc.). Amy Dempsey " Styles, Schools and Movements: e Essential Encyclopaedic Guide to Modern
2.1b) Se va analiza d.p.d.v. funcţional dar foarte important d.p.d.v. al vocabularului şi sintaxei Art".
stilului respectiv. Mell Byars "the design encyclopedia" editura "M.O.M.A" 2004 (O carte pe care fiecare om de
Faza 3.) Se va reproiecta un obiect (design original!) în codul aceluiaşi stil (din designul cultură ar trebui să o aibe în casă, darămite un designer). Cuprinde informaţii despre: toate
corespunzător stilui din arta / Amy Dempsy), dar şi cu încercarea de a introduce anumite figurile importante ale designul,
elemente de limbaj/filosofie ale stilului din arta (dintre stilurile alese din Amy Dempsey, " şcoli şi doctrine în design, informaţii despre producători, etc! Un" must have!"
Styles, Schools and Movements: e Essential Encyclopaedic Guide to Modern Art"). De ex: Notă: Toate corecturile se fac obligatoriu şi irevocabil pe foiţă!
stilului postimpresionist din pictura îi corespunde în design stilul "art nouveau".
Expresionismului abstract din pictura, în design îi corespunde "mid century danish design",
"good design",etc. Anul 3 semestrul 2
Se va încerca deasemenea şi găsirea unei îmbunătăţiri funcţionale. Proiectul 3
durata 7 săptămâni; 6 credite
Se cere:
La faza 1.1a): 1.1) Tematica De la indentitatea verbala la obiect
Se va verifica prin examen oral individual la atelier! 20/100, din nota. Pierderea acestei valori În practică curentă (simbolul verbal) numele, denumirea produsului se dă după realizarea
aduce după sine pierderea întregului proiect! produsului (vezi de numirile autoturismelor de ex: Renaul Clio, Megane, sau acelaşi produs are
mai multe ţări, f/cultura ţării respective, etc), sau nu are o legătură directă cu o relaţie de creaţie
La faza 2.1b): inversă de la Semnificat la Semnificant. Deci în cazul exerciţiului acesta simbolul verbal
Se va preda un caiet de documentare format A3. determina obiectul.
1.2 Tema
La faza 3.): Un lampadar (lampa cu picior) pentru Kramer, personajul din serialul Seinfeld
Se vor preda la scara 1/1, cu cote! sau cu acordul şefului de atelier la alte scări
Planul randat, valorat. 2.) Faza 1)
Toate vederile, randate, valorate. Se vor urmării cel puţin 15 episoade ale serialului. Se va studia personajul Kramer, o analiză
Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. dezvoltată dar iniţial raportată la celelate personaje principale.
Axonometrie.la scara potrivită.
Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foita se vor lipi 3.) Faza 2
pe paginile acestui caiet de desen! Un posibil start în gândire ar fi acela, ca într-un posibil episod Kramer se duce să îşi cumpere
o lampă cu picior pentru apartamentul său, identic în plan cu cel al lui Jeri Magazinul este unul
de tip supermarket da corpuri de iluminat, având toată gama de la cele mai cunoscute branduri, Toate corecturile se fac Obligatoriu şi irevocabil pe foiţă!
până la cele "no name". O posibilă urmare a acestui demers, de luat în considerare va fi producţia
acestuia sub denumirea "Kramer's lamp", o posibilă aluzie la "lampa lui Aladin". În vânzarea Bibliografie
acestuia se va folosi un personaj decupat la cutter-plotter din carton (standee) reprezentându-l Serialul "Seinfeld"
pe Kramer, într-o ipostază alături de lampă. Se va realiza lampadarul, începând normal Cu Seinfeld Trivia: Everything About Nothing
Studii pe Foiţă! şi corecturii! by Dennis Bjorklund ( includes thorough questions into each significant character (Jerry
Seinfeld, George Costanza, Cosmo Kramer, Elaine Benes, Newman, Frank Costanza, Morty
Se cere: Seinfeld) with not only the goal of helping you relive some of the most hilarious episodes, but
La punctul 2.) Faza 1): also to test your attention to detail.
Se va preda o analiză scrisă dar însoţită de imagini decupate, colate (printate după prinţ Umberto Eco "O teorie a semioticii" traducerea Cezar Radu, Costin Popescu Editura trei.
screenuri), compuse alături de text, desene de mână, etc, cu umor, dar elocvente pe un caiet de Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu şi Cezar Radu, postf. şi
desen!, cu hârtie mai bună (nu cele mai ieftine de şcoală), format A3. note de Cezar Radu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982
La punctul 2.) Faza 2): Martin Joly "Analiza imaginii" Editura All
Se vor preda la scara 1/2, cu cote! sau cu acordul şefului de atelier la alte scări mai mari sau mai Charlotte & Peter Fiell "1000 Lights, Taschen 2013
mici, pe hârtie albă caşerata fata/spate, (pt. a nu se deformă) pe mucava de 2mm: http://www.azero.ro/servicii/standee-cardboard-cut-out
Planul randat, valorat.
Toate vederile, randate, valorate.
Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale.
Axonometrie.
Detalii 1/1 cotate, cu indicaţii de poziţionare în cadrul ansamblului. Anul 3 sem 2
Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foita se vor lipi Exerciţiul 4
pe paginile acestui caiet de desen! durata 7 săptămâni; 7 credite
Proiectul Standee-ului scara ½
Afişul lămpii scara 50/70, 70/50. 1.1)Tematica
Altele materiale promoţionale, considerate oportune. Modalităţi de expresie culturală/estetică dar si functional practica
1.2.)Tema:
Notă: O nevoie, exprimată într-un registru Kitsch: Pentru definirea, desluşirea şi însuşirea acestui
Super mare atenţie şi grijă faţă de timpul pus la dispoziţie! Subiectul ludic poate să vă fure timpul termen se va studia intensiv capitolul Kitsch al cărţii: "cinci fete ale modernităţii" de Matei
de la realizarea concretă a proiectului la nivel de execuţie: cote, detalii, indicaţiile materialelor, Călinescu.
tehnologii de fabricare, tehnologiile speciale ale unor subansamble (oled, prinţ u.v. etc.)
2.) Obiective a contemporanilor asemănători (Hâns Gugelot, etc), poziţia Şcolii de la Ulm, filozofia şi doctrina
2.1)Dezlegarea şi însuşirea în profunzime a semnificaţiei culturale a termenului Kitsch. să (cele zece comandamente), studierea consecinţelor, a urmaşilor (sir Jhonathan Ive de la Apple,
2.2) Introducere în teoria valorii, a factorilor ce conferă valoare în interiorul categoriilor de Jasper Morrison, Naoto Fukasawa. Gerd A. Muller, Richard Fischer,etc), doctrina "good design",
valori, înţelegerea faptului că fiecare categorie de valori se măsoară cu criterii specifice de etc.
măsurare proprii categoriei respective (de exemplul categoria valorilor comerciale are alt "cântar", "Cum aţi definit Super Normal? ( întrebare pusă lui Jasper Jhones cât şi lui Naoto Fukasawa cu
decât cel al categoriei estetice. morale, religioase, etc.) Definirea categoriilor de valori, diferenţe, ocazia cărţii şi expoziţiei "Supernormal")
suprapuneri, studierea tuturora dar mai ales valoarea comercială, şi valoarea estetică (Se va studia Jasper: Părerea mea este că lumea designului să îndepărtat de normalitate, a uitat rădăcinile și
asiduu capitolul Valoare din Estetică lui Tudor Vianu). noţiunea de bază că noi, designerii, trebuie să ne ocupăm de mediul artificial și să încercăm să-
3.3) Studierea fenomenului general, kitschul cu toate consecinţele sale, nu doar la nivel formal, l îmbunătăţim. Super Normal este o punte între cele două lumi, o încercare de a le reuni. Nu
ci şi social, comportamental, atât la nivelul unui segment social, cât şi la nivelul individului), este ușor să scrii o formulă pentru obiectul Super Normal, nu sunt sigur că poate fi chiar
cu scopul delimitării sale în opoziţie cu acele caracteristici culturale antitetice: legate de o estetică, planificat. Un obiect devine Super Normal prin utilizare. În calitate de designeri ne putem
etica/morală, acel set de valori pozitiv pe mai multe planuri. orienta spre obţinerea Super Normal, fiind mai puţin preocupaţi de aspectele vizuale
3.4) Raportul dintre moralitatea, etica aceluia care activează în diferite domenii, printre care şi spectaculoase, bombastice, ale unei categorii de obiecte, încercând să anticipăm obiectele care
designul, şi poziţia etică corectă în care acesta Trebuie să spună: "Nu, refuz să fac asta!" ar putea avea un impact asupra atmosferei (în sensul larg) și cum va fi să le utilizăm, să trăim
Marketingul, recomandările sale şi până unde pot merge acestea din acest punct de vedere. cu ele."
3.4) Proiectarea în acest registru, nu doar vizual ci şi cultural, negativ, kitsch. 4.1b) Faza 2 (5 sau 5.5 săptămâni)
Obiectul poate să fie şi autoironic, în zestrat cu umor-critic, cu mai multe straturi de lectură, Studierea şi alegerea [folosindu-se caracteristicile kitschului, extrase în uma citirilor (nu puţine)
sau nu, poate să fie doar denotativ. În acest caz denumirea, eticheta ce i se va pune anume : a cărţii recomandate ca bază pentru acest exerciţiu, (cu precădere a capitolului kitsch), a lui
"KITSCH", (cu valoare de ancoră, vezi Roland Barthes), va atrage atenţia, va delimita strâns Matei Călinescu], a unor obiecte kitsch, preponderent utilitare, din zona domestică. Se vor
semnificatul acestui obiect. comenta criteriile de alegere!
4.1c) Cele mai elocvente, dintre ele, în număr de 4 sau de 5 (în funcţie de numărul de studenţi
4.1) Fazele 1 şi 2 al grupei), vor reprezenta referinţă negativă pentru proiectarea lor în codul vizual dar şi
Găsirea unor obiecte Kitsch: ( nostalgie istorică, prefăcătorie, falsitate, mult prea mult FUNCŢIONAL, "Dieter Rams", (corespunde "stilului internaţional") şi urmând să fie supuse
sirop/farfum, dorinţa nemăsurată de a plăcea maselor, etc.!) Această alegere nu se va face decât decalogului celebru al acestuia. Pentru fiecare dintre obiectele alese vor lucra grupe de câte 3
în baza studierii capitolului Kitsch, din cartea Lui Matei Călinescu, "Cinci fete ale modernităţii", sau 4 studenţi (la alegerea şefului de atelier), dar nu în echipa ci individual şi original!
editura Polirom reeditare 2017, sau prima ediţie Polirom. Transfigurarea acestora în limbajul 5.) Se cere:
"Good design", în general şi în mod special al marelui Designer Dieter Rams 4.1a: Caiet de studiu, cu text şi desene format A3 caiet de desen artistic. Tehnica: desen la mâna
4.1a) Faza 1 (2 săptămâni, se poate şi în 1.5 săptămâni) liberă (preponderent, schiţe, colaj de schiţe pe foita, indicaţii scrise,), dar şi colaj de fotografii.
în antiteza radicală faţă de kitsch, se va studia filosofia şi activitatea designerului Dieter Rams,
4.1c) Anul 4 sem 1
Soluţia, pentru care se cer: Exerciţiul nr.1
Se vor preda la scara 1/1, cu cote!, pe hârtie albă caşerata pe mucava de 2mm, fata/spate, (pt. a
nu se deformă): 1) Tematica
Problem solving, în care "form follows function" este accentul principal
Planul randat, valorat. 1.) Tema (I: 7 săptămâni, 6 credite)
Toate vederile, randate, valorate. Problem solving pt o nevoie în care funcţiunea este cea mai importantă în creearea obiectului
Toate secţiunile caracteristice, orizontale şi verticale. şi implicit a formei:
Axonometrie. Set de veselă şi tacâmuri, pentru persoane afectate de boli degenerative ale articulaţiilor
Detalii 2/1 5/1 (după împrejurare) cotate, cu indicaţii de poziţionare în cadrul ansamblului. membrelor superioare (artrite, etc.).
Schiţe, gânduri, ipoteze, reunite într-un caiet de schiţe format A3. Schiţele pe foita se vor lipi
pe paginile acestui caiet de desen! Dacă proiectul din anul 2 aparţinând tematicii de largi de "problem solving" îşi propunea să
introducă în această tematică,Tematica aparţinând anului 3 restrânge aceasta tematică la o
Notă: extremă. Astfel îşi propune să mai facă un pas pe calea unei nevoi în care factorul funcţional să
Toate corecturile se fac Obligatoriu şi irevocabil pe foiţă! fie de o importanţă PRIMORDIALĂ, categorică. (corpul de iluminat deplasabil pe înălţime
de la tema din anul 2, putea să se deplaseze mai mult sau mai puţin bine, în anumite limite
Bibliografie bineînţeles, şi avea în procesul elaborării şi o funcţie destul de mare expresivă, estetică).
Matei Călinescu "cinci fete ale modernităţii" Polirom 2017 (reeditare) 2) Obiective urmărite
Dieter Rams. "Less But Better" 2014 Aprofundarea triadei vitruviene (utilitas, firmitas, venustas), triada definitorie pt. genul
Dieter Rams: As Little Design as Possible Hardcover – June 10, 2011 arhitecturii şi inplicit pentru specia arhitectura obiectelor, adică designul de obiect.
by Sophie Lovell (Author), Klaus Kemp (Author), Jonathan Ive (Foreword) Trebuie să precizăm aici decodificarea termenului de utilitate sau funcţiune aşa cum este el folosit
la Vitruviu dar mai ales în modernitate şi astăzi, adică "utilitatea practica", cea care răspunde la
intrbarea "ce face?", dincolo de "face plăcere estetică", "face comunicare simbolică", integrate lui
VENUSTAS, care împreună cu Firmitas (structura, material tehnologie), tot funcţiuni sunt.
În această triadă, de-a lungul paradigmelor culturale, în zona despre care discutăm,
în secolul al XVIII, (enumeram doar pe Abatele Laugier şi Carlo Lodoli), paradigma estetică a
frumosului simbolistica, puterea de seducţie ca generator al formei (de ex; renaşterea sau
contrareforma sau postmodernitatea), a fost înlocuită cu cea a funcţiunii. Lucrurile au continuat
pe acesta linie culminând cu celebra maximă a lui Louis Sullivan "Form follows function", o
traducere corectă fiind aceea că:"forma este o consecinţă a funcţiunii".
Dar aici mai trebuie să precizăm că, dincolo de înscrierea într-o paradigmă culturală Concluzii asupra categoriei de obiecte studiate. Se va pune accentul pe problemele detectate.
preponderent estetică, simbolică sau într-una culturală, exista categorii de obiecte la care însăşi Caietul de analiza va cuprinde
prin natura lor (în horă triadei vitruviene) "a tras mai mult funcţiunea". Acestea se afla mai ales istoricul soluţiilor date nevoii.
în zona ustensilelor, obiectelor pur utilitare, deşi perioada culturală din care fac parte şi acestea autori, patente
şi-a pus substanţial amprenta. Modernitatea europeeana în domeniul arhitecturii/arhitectura salturi evolutive (detectarea motivelor ce au stat la baza acestor salturi cum ar fi: influenta
obiectelor, (adică stilul internaţional cel care mai are încă multe de spus după declinul său chiar apariţiei noilor materiale, noi tehnologii, schimbarea paradigmei sociale-grija mai mare faţă
moartea postmodernitatii), apăsând pe exprimarea funcţiunii (pe lângă exprimarea sinceră, deoamenii cu dizabilităţi, din oricare clasă socială ar fi ei, etc)
necontrafăcută a materialului şi a structurii), a dezvoltat accentul pus pe funcţiune/ergonomie soluţiile de ultimă oră de înaltă performanta existente.
în elaborarea formei în general, cu atât mai mult la categoria obiectelor la care funcţiunea studiu comparativ (avantaje, dezavantaje, preţuri)
practica primează. public ţintă (DETALIAT) – din această analiză se stabileşte profilul utilizatorului (categorie de
Însuşirea prin intermediul unei nevoi pur practice, funcţionale, analiza şi proiectare, vârstă, nivel de trăi, vezi lumea a treia, cultura şi obiceiuri ale alimentelor, vezi orientul
a acestui tip de rezolvări. îndepărtat, etc.)
3) Se cere proiectarea unui obiect din această categorie, aflat în zilele noastre detectarea nişelor
adică a unui set de veselă şi tacâmuri, pentru persoane afectate de boli degenerative ale tendinţe
articulaţiilor membrelor superioare (artrite, etc.). la nivelul utilizatorilor (social-comportamentale)
Acest exerciţiu mai face un pas pe calea demersului de tip problem solving şi a unei analize la nivelul producătorilor (tehnologii, material)
exhaustive în legătură cu clasa de obiecte din care obiectul face parte: Orice elemente care ajută la o înţelegere mai bună a obiectului şi importanţa lui în cadrul istoriei
Detectarea problemelor ce apar la o anumită categorie de produse existente şi rezolvarea acestora. designului ultimilor ani.
Se va insista asupra detectării problemelor la nivel funcţional
4a) Faza1 (2. săptămâni) Se va acorda o mare importanţă realizărilor de ultimă oră şi de înaltă performanta existente!
Faza aceasta reprezintă o perioadă laborioasă de cercetare, în care se analizează istoricul soluţiilor Se va acorda o mare importanţă materialelor şi tehnologiilor de ultimă oră! (nu este neapărat să
date acestei probleme/, momentul apariţiei şi autorul (dacă se cunoaşte), salturile evolutive pe fie folosite decât în măsura în care se înscriu în nivelul de venit al publicului ţinta, soluţia găsită
care le-a cunoscut obiectul respectiv de-a lungul timpului. problemei putând fi şi low tech sau de tip "Do it your self" mai ales în cazul unui public ţintă
Printr-un studiu cât se poate de complet (mai ales cu ajutorul internetului, a forumurilor, din lumea a treia) Date despre materialele şi tehnologiile folosite, care dintre ele au fost
blogurilor, diferitelor organizaţii, etc) se va încerca detectarea problemelor la un nivel cât mai inovatoare şi care au preluat tehnologii deja existente.
mare de utilizatori. ÎN URMA ACESTOR ANALIZE SE VA ELABORA TEMA DE PROIECTARE!
Atenţie! În lipsa primei faze proiectul se pierde!
4.b) Se va preda:
un caiet de analiză în care se vor surprinde toate aceste aspecte cât şi altele considerate necesare
de către student. Se va face un studiu comparativ al produselor existente pe piaţă.
5.a) Criterii de notare caracteristici cum ar fi zonificarea mondială în ţări dezvoltate, în dezvoltare şi subdezvoltate/
Satisfacerea exhaustivă a tuturor subiectelor cerute în caietul de analiza lumea a treia, şi răspunsul dat acestora.
Formularea temei de proiectare într-un mod precis, neredundant, şi lipsit de atributele fireşti, 2.) Corectitudinea şi acurateţea reprezentării în cod;
imanente designului (de tipul: obiectul trebuie să fie funcţional, etc.) 3.) Corectitudinea (aşezarea pieselor: planuri, elevaţii secţiuni, detalii), paginare, ierarhie cât şi
5.b) două fază, 5 săptămâni expresivitatea prezentării proiectului.
Odată ce setul de probleme este detectat, se va trece la rezolvarea acestora.
NOTĂ :
Se va preda pe format 50/70 hârtie caşerata pe mucava (şi contrafata)următoarele aferente Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii
fiecărui obiect o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop.
toate vederile, inclusiv cele de sus, randate, cotate. Număr de corecturi obligatorii:9. Prima fază se notează. Această notă participă la notă finală
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate. într-o proporţie stabilită de şeful de atelier, dar minimum 20% din nota. Pierderea primei faze
minim trei detalii caracteristice, cotate. reprezintă pierderea proiectului.
axonometrie izometrică, randată (fără cote), de prezentare. Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument 7)Bibliografie
în determinarea soluţiei şi a machetei finale). https://www.etac.com/products/ (Deosebit de important!)
Scara proiectului este 1/1, iar pentru detalii 2/1, 5/1 în funcţie necesitatea reprezentării clare, ROGER COLEMAN, JOHN CLARKSON, HUA DONG and JULIA CASSIM "Design for
detaliate. Inclusivity"
Toate piesele desenate, mai puţin axonometria, vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii,
cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute.
Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la atelier sau laboratorul de machete .
Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea tehnică a machetei. Anul 4 sem 1
Exerciţiul nr.2 (7 săptămâni)
6) Criterii de apreciere şi notare :
Se va aprecia în primul rând capacitatea soluţiei găsite de a răspunde pachetului de probleme 1.1) Tematica:
detectate la faza 1. Design democratic
Moto: "Sărăcia este cel mai bun designer" Victor Papanek
1.) Inteligenta rezolvării funcţionale!, având în vedere că după cum am mai spus aceasta este
principala sarcină. Atenţie!, aici nu se va studia doar antrpometria şi ergonomia ustensilelor 1.2) Tema:
alocate acestei deficienţe degenerative. În sarcina rezolvării funcţionale, dealtfel ca parte a Se va proiecta un obiect ce reprezintă răspunsul dat unor nevoi reale ale societăţii, nevoi de
ergonomiei vor intra şi factorii psihologici, culoarea ca mod de semnalizare cât şi alte ordinul Necesarului, care după cum ştim diferenţiază necesitatea de lux. Sustinerea temei va fi
precedata de prof.dr. univ. Mirela Duculescu a carei tema de doctorat este ''Designul pe CALC!) cine nu respecta acesta impunere nu va fi primit la corectura!, oricât de bună este
Democratic' este soluţia, sau motivele invocate!, de tipul: "n-am găsit". Papetăria şcolii de la subsol, toate
magazinele de artă, cât şi comerţul de pe internet (acesta are şi cea mai bună foita, adică cea
2.) Obiective galbenă), au toate acest produs.
2.1) Dezvoltarea unei anume abordări considerată, mai ales astăzi, valabilă şi necesară, adică
cea a cărei ţinta este marea masă a oamenilor care nu sunt bogaţi, cei care NU îşi permit luxul. 4.) Se cere:
2.2) Istoricul acestei filosofii LA FAZA 3.1)
Detectarea apariţiei (rudimentele, începuturile) acestei abordări, începând de la nereuşitele Arts Se va preda un Caiet de studiu, cu text şi desene format A3 caiet de desen artistic. Tehnica:
& Craft-sului, desen la mâna liberă (preponderent, schiţe, colaj de schiţe pe foita, indicaţii scrise), dar şi colaj
designul protestant, designul shakers (Restorationism), Bauhaus, etc. de fotografii.
2.3) Studierea acestei categorii prin studiul principiilor, doctrinei, dar şi punerea acesteia în LA FAZA 3.2)
practică, comentarea reuşitelor dar şi a nereuşitelor Se vor preda pe format 50/70 hârtie caşerata pe mucava (şi contrafata) următoarele desene ale
2.4) Capacitatea practică, prin punerea în proiect a acestor principii, limbaj formal originar sau obiectului
interpretat de către student. toate vederile, inclusiv cele de sus, randate, cotate.
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate.
3.) minim trei detalii caracteristice, cotate.
3.1) faza 1 (2 SĂPTĂMÂNI): axonometrie izometrică, randată (fără cote), de prezentare.
Reprezintă îndeplinirea obiectivelor de la 2.1), şi 2.2), prin intermediul discuţiilor, prezentărilor machetă finală + macheta de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument
susţinute de către student la atelier prin intermediul desenelor pe FOIŢĂ în determinarea soluţiei şi a machetei finale).
3.2) faza 2 (5 SĂPTĂMÂNI): Scara proiectului este 1/1, iar pentru detalii 2/1, 5/1 în funcţie necesitatea reprezentării clare,
Din prima şedinţă a acestei faze, îndrumătorul va prezenta nevoia aleasă (5 nevoi diferite ce se detaliate.
vor împart aleator studenţilor): din zona culturală europeeana, din registrul domestic locuinţa Toate piesele desenate, mai puţin axonometria, vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii,
urbană, loc rurală (aici se pot lua în considerare şi obiectele gospodăriei, de tipul celor cote, grosimi de pereţi, raze, detalii rabătute.
agricole,etc) stabil de lungă durată, dar şi al locuinţei temporare; corturi militare, locuinţe Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la atelier sau laboratorul de machete.
temporare pt cei ce au pierdut lucuinta din cauza unei calamităţi, etc. Nu se admit salte Studentul primeşte, individual, îndrumare pentru realizarea tehnică a machetei.
gonflabile, paturi gonflabile, paturi nedomestice cum ar fi cele de spital.) Prin intermediul
discuţiilor de la atelier, studentul va trebui să definească iar apoi să dezvolte nevoia a cărei soluţie Caiet de schiţe A3 de desen de artă, ce va cuprinde toate corecturile pe foita, pot fi şi pliate
este căutată. În urma acestui studiu va fi definită Tema de Proiectare. Această temă scisa o dată inteligent, schiţele, etc. Copertele acestuia vor fi din mucava 2mm natur. (Se taie mucavaua, se
definită va fi respectată, cum este respectată tema de proiectare a unui concurs. caşerează peste copertele caietului.)
Realizarea propriuzisa a proiectului. Schiţe şi corecturi preliminare: NUMAI PE FOIŢĂ! (NU
Bibliografie Anul 4 sem 2
Duculescu, Mirela. „Preocupări privind designul în România socialistă (1969-1989): Exerciţiul nr.3
învăţământul superior de design între teorie şi practică,” în Arta în România între anii 1945-
2000. O analiză din perspectiva prezentului, coord. Călin Dan, Iosif Király, Anca Oroveanu, 1.1)Tematica:
Magda Radu, Fundaţia Nouă Europă, Editura UNArte, MNAC București, 2016 Problem solving
William H. Varnum" Arts & Crafts Design" , 1995 Durata proiectului 7 săptămâni, 6 credite
Clodagh Holahan (Author), Maureen Roche "Art Craft Design
Michael horsham "e art of the shakers" 1.2 Tema 2:
Ellen Lupton "ABCs of the Bauhaus: Bauhaus and Design" 1993 Material şi tehnologie/Funcţiune
Charlotte & Peter Fiell "Scandinavian Design" De la material şi tehnologie la funcţiune.
Anu Partanen "e Nordic eory of Everything: În Search of a Better Life"
Victor Papanek "Design pentru lumea reală" editura ehnica 1.3) Obiective
omas Dickson "Dansk Design" 2006 Acest exerciţiu îşi propune oarecum un exerciţiu invers dar nu de puţine ori întâlnit în practică:
Keneth Frampton "Arhitectura modernă. Oistorie critica" apariţia unui material nou şi/sau tehnologie care rezolvă, nu de puţine ori, probleme funcţionale
Charlote & Peter Fiell "e story of design", Editura Goodman Fiell ale unor nevoi îndepărtate de nevoile, pentru care a fost creat sau în care şi-a găsit deja o aplicare.
Penny Sparke "A century of design"
Charlote & Peter Fiell "Design of the 20th Century" Decorative Art 50s Hardcover – May 15, 2013 2.) Se cere:
Luminiţa Batali "introducere în istoria designului". 2.1) În faza 1, studenţii, într-o primă fază de documentare, îşi aleg din domeniul materialelor
Kroemer, K. H. E "Extra-ordinary Ergonomics : How to Accommodate Small and Big Persons, şi sau tehnologiilor de ultimă oră sau a celor mai puţin cunoscute, consacrate, una din acestea,
the Disabled and Elderly, Expectant Mothers and Children HFES Issues in Human Factors independent de nevoia, căreia prin inovaţie sau invenţie îl vor aplica, pentru soluţionarea
and Ergonomics Series" Taylor & Francis Routledge problemelor funcţionale detectate la aceasta.
Graham Pullin "Design meets disability" MassachusettsInstitute of Technology 2009 Se studiază calităţile principale ale materialului/tehnologiei respective, cele care îl inzestrază cu
Arthur D. Fisk, Wendy A. Rogers, valoare în raport cu altele. Se face un raport comparativ asupra tuturor materialelor
Neil Charness, Sara J. Czaja and asemănătoare, încadrarea într-o anumită clasă-categorie, după mai multe criterii. Se cercetează
Joseph Sharit" DESIGNING FOR OLDER ADULTS" Principles and Creative Human Factors care sunt nevoile/domeniile în care materialele asemănătoare şi-au găsit aplicaţii, care ar fi
Approaches" Routledge domeniile predilecte de folosire.
Se predă un caiet de documentare.
Durata proiectului 7 săptămâni Prezenţa şi participarea la atelier! Poate duce la pierderea proiectului indiferent de ceeace se
Faza 1: 2 săptămâni, faza 2: 5 săptămâni predă la final!!! Pierderea acestei faze are consecinţă Pierderea proiectului!!!
Întocmit, Prof. Dr. arh. Răzvan Luscov
2.2) În faza 2 raportarea la tehnologiile potenţiale şi viitoare;
2.2a) se încearcă detectarea unor domenii, nevoi, la care aplicarea respectivei material/tehnologii reprezentarea corectă şi completă în codul desenului tehnic: planuri secţiuni, detalii;
ar fi benefica d.p.d.v. funcţional. corectitudinea şi expresivitatea prezentării proiectului.
2.2b) În această fază studenţii după ce rezolvă 2.2a) realizează un obiect. Exerciţiul este mai Prezenta şi participarea la atelier! Poate duce la pierderea proiectului indiferent de ceeace se
dificil din motivele unui drum invers şi al unei multitudini exgerat de mari de nevoi ( şi predă la final!!!
rezolvările existente ale acestora:obiecte) pe care studentul nu le cunoaşte şi nu le poate cuprinde.
Cu toate acestea, demersul nu este lipsit de interes şi cu toate neajunsurile unui drum indirect, NOTĂ :
al unei logici forţate, nenaturale, dacă efortul este susţinut rezultatele immediate (legate de Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o mapă, pe care studenţii
problem solving), intrarea în contact cu o multitudine noi tehnologii şi materiale individual şi o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se acceptă corecturi pe laptop.
la nivelul întregii grupe(prin discuţiile la corectura-obligatoriu susţinute în colectiv) dar şi ale Prima fază se notează. Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului.
dezvoltării intelectuale ale studentului designer Mapa de schiţe şi corecturi se va preda.
sunt meritorii.
3.) Se cere: 4.) Bibliografie
Se vor preda toate piesele tehnice şi de prezentare necesare. Blaine Brownell "Transmaterial vol 1+2"
Redactarea următoarelor piese se va face pe format 50/70: Mel byars "design in steel"
toate vederile, inclusiv cea de sus, randate, Christopher Lefteri Plastics Handbook, 2008
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, , cotate. Industrial Designers Society of America
minim trei detalii caracteristice, cotate. "Design Secrets: Products 50 Real-Life Projects Uncovered" 2003
axonometrie izometrică, randată, "Design Secrets: Products 2: 50 Real-Life Projects Uncovered", 2004
machetă finală şi macheta de studiu (ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca instrument Lynn Haller Cheryl Dangel Cullen, Industrial Designers Society of America.
în determinarea soluţiei şi a machetei finale) Phil Howes, Zoe Laughlin "Material Matters: New Materials in Design " 2012
toate piesele vor fi redactate sc.1/1, sau după caz la alte scări, mai mici, sau mai mari, cotate. Jim Lesko "Industrial Design: Materials and Manufacturing Guide 2nd Edition"
Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii Andrew H. Dent (Author), Leslie Sherr (Author), Michele Caniato (Preface), Allan Chochinov
rabătute. "Material Innovation: Product Design 1st Edition"
Rob ompson "Manufacturing Processes for Design Professionals Reprint Edition"
4) Criterii de apreciere şi notare: Michael F. Ashby , Kara Johnson "Materials and Design, ird Edition: e Art and Science
valabilitatea şi ingeniozitatea propunerilor de rezolvări ale problemelor funcţionale, existente of Material
reale (deci nu de ordinul stylingului, obiectelor decorative, sau la care funcţiunea nu este cea Nicola Stattmann "Ultra Light - Super Strong A New Generation of Design Materials":
practica ci exclusiv estetic simbolică: vezi tematica/tema Anului precedent). Birkhauser 2003 Durata proiectului 6 săptămâni
amploarea, rigurozitatea şi actualitatea analizei; Faza 1: 2. săptămâni, faza 2: 5 săptămâni
Anul 4 sem 2 5.0) Se cere:
Exerciţiul nr.4 5.1 (pt 4.1):
Se va susţine tot acest studiu.
1)Tematica: Problem solving: nevoile reale ale societăţii Se va preda un caiet de documentare.
Notă: Prima fază se notează. Această notă participa la nota finală într-o proporţie stabilită de
2.)Tema: Design pentru lumea a treia şeful de atelier, dar minimum 20% din nota.
Durata proiectului 7 săptămâni. 7 credite. Cele două faze, se desfăşoară simultan Pierderea primei faze reprezintă pierderea proiectului
5.2) (pt 4.2):
3.)Obiective: Redactarea următoarelor piese se va face pe format 50/70, hârtie albă, caşerata pe mucava de
Exerciţiul acesta îşi propune să aibă că principală problemă de rezolvat o nevoie reală a lumii de minimum 2mm.
astăzi, cum ar fi: nevoile lumii subdezvoltate, lumea a treia. toate vederile, inclusiv cea de sus, randate-valorate, cotate.
minim 2 secţiuni longitudinale şi două transversale, cotate.
4.) minim trei detalii caracteristice, cotate.
4.1) Într-o primă fază (2 săptămâni): se va face un amplu studiu de documentare într-o astfel axonometrie izometrică, randată-valorata.
de problemă, o nevoie reală existentă, aleasă de îndrumător. Se va studia problema exhaustiv şi machetă finală şi macheta/machetele de studiu ce se va realiza în repetate rânduri, folosind ca
nu doar din punctul de vedere al unui singur criteriu. instrument în determinarea soluţiei şi a machetei finale).
Se va studia şi conspecta cartea lui Victor Papanek “Design pentru lumea reală”, Editura tenica Scara proiectului se va alege împreuna cu îndrumătorul de atelier.
anul... dar şi alţi autori pe aceeaşi linie de gândire. Lectură obligatorie: Papanek! Toate piesele vor conţine: indicaţii de materiale, tehnologii, cote, grosimi de pereţi, raze, detalii
Studenţii se vor documenta şi vor susţine cu explicaţii alte cazuri consacrate, reuşite ale unui rabătute.
astfel de design. Studiul pentru realizarea machetei finale se va face la laboratorul de machete după un program
4.2) În faza a doua (5 săptămâni): se va realiza o propunere de design la problema aleasă la faza ce aparţine întregii facultăţi. Studentul primeşte individual îndrumare pentru realizarea
I. Se vor purta discuţii în jurul interdisciplinarităţii, conlucrării mai multor factori (politici, machetei.
curente de opinie la nivelul utilizatorilor, etc.). Se va insista ca studentul să gândească şi să Criterii de evaluare şi notare
propună acest sistem, iar obiectul său, ca o parte a sistemului. maturitatea şi ingeniozitatea rezolvării
Accentul se va pune, în mod imperios, asupra eficienţei rezolvării şi nu asupra formei din punct interdiscilinaritatea rezolvării şi integrarea să într-un sistem
de vedere estetic, aceasta neânsemnând, totuşi, că obiectul este neestetic. O posibilă abordare Reprezentare în codul desenului tehnic ( proiecţii ale ansamblului, şi adaptarea acestuia scării
estetică, farmecul naturaleţii, poate fi cea obţinut din materiale brute, ieftine, locale, soluţie alese, detalii, indicaţii legate de material, tehnologie, finisaj, sistemul de cotare)
bazată pe "savoir faire-ul" local, pe abordare de tip "do it your self", pe o anume doctrina "Arts coerentă, expresivitate şi acurateţe plastică
and Krafts" etc.
6)Bibliografie Propunere de dezvoltare a carierei universitare
Victor Papanek "Design for the Real World: Human Ecology and Social Change" , 2005
Victor Papanek "design pentru lumea reala" Bucuresti : Editura Tehnica , 1997 Cred că s-au făcut paşi importanţi de la înfiinţarea facultăţii noastre în anul 2002. Aici mă refer
Ben Barber "GROUNDTRUTH: Work, Play and Conflict in the ird World" Ben Barber la Facultatea de Design de Produs din cadrul Facultăţii de Arhitectură de Interior ce aparţine
2014)" de Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" Bucureşti, această facultate (cea de arhitectură de
J. M. Richards L. Serageldin Darl Rastorfer. interior), fiind şi ea nou înfiinţată în 2001. Am contribuit de la inceput la elaborarea şi orientarea
Hassan Fathy "(Architects in the ird World)" 1985 programei şi specificului didactic al acestor facultăţi nou înfiinţate, într-o colaborare bună alături
de Decanul de atunci, dl. Profesor Dr. arh. Iulius Ionescu, cât şi alături de profesorii arhitecţi
Întocmit, Prof. Dr. arh. Răzvan Luscov Marius Marcu Lapadat şi, nu în ultimul rând, arh. Romeo Simiraş, cadru didactic cu experienţă
de proiectare în arhitectură şi design de produs, experinţă bogată didactică, atât la Facultatea
de Design de la Universitatea de Arte "Nicolae Grigorescu" dar şi la Universitatea de Arhitectură
"Ion Mincu".
Eu am elaborat atunci toate temele de la atelierul de design (proiectarea de design), fiind primul
şef de atelier de la aceasta nou înfiinţată secţie. Totodată, Decanul de atunci, dl. Profesor Dr.
arhitect Iulius Ionescu, alături de Directorul de Studii arh. Romeo Simiraş m-au numit
responsabilul acestei secţii. Pentru a putea îmbogăţi acest demers, care, dealtfel, nu era nou,
preocupări importante în domeniul designul fiind desfăşurate încă din anul 1969, atunci când
s-a înfiinţat departamentul de design şi studiul formei, am fost trimis la o bursă la facultatea de
design de la Antwerpen, una dintre cele mai reputate facultăţi de design din Europa. Aici am
fost împreună cu arhitectul Marius Marcu Lapadat, cel ce urmărea programul facultăţii de
arhitectura de interior din cadrul aceleiaşi Universităţi. Mărturisesc că acest contact cu orientarea
şi programele de studii, profilul absolventului de la Facultatea de Design din Antwerpen
(Anvers), m-a surprins printr-o oarecare ariditate funcţională axată mai mult pe valorile problem
solvingului, pe valorile etice şi de importanţă socială ale produsului de design, decât pe cele
simbolic expresiv estetice. Totul era aflat sub paradigma utilui, utilului social şi etic, o paradigmă
de altfel mai veche accentuată de renumitul teoretician şi practician Victor Papanek. Aceasta
peocupare coroborată cu aspectul industrial al produsului de serie, de masă, dar fără rabat făcut
comercialului, fapt considerat total reprobabil, m-a influenţat în abordarea acestei poziţii şi
această orientare am imprimat-o (avându-i ca susţinători pe domnii Romeo Simiraş, Marius
Marcu Lapadat, Iulius Ionescu), secţiei de design de produs ce o coordonam. De aici s-a născut
109 110
o întreagă serie de teme, preocupări, în care designul ca factor ce poate răspunde nevoilor majore încă, slavă Domnului, doar termenul „design” este impropriu folosit. Dacă abuzul de limbaj
ale societăţii, şi nu doar decorative, era şi este mai mult decât prezent. Implicarea ca factor activ continuă fără voia noastră, poate ar fi mai bine să folosim termenul „arhitectura obiectelor”.
de dezbatere şi soluţionare, concertat împreună cu alte discipline, (ecologie, sociologie, Cu această ocazie, ţin să menţionez că designul – arhitectura obiectelor nu este doar estetică
tehnologie avansată dar şi lowtech) a împins procesul didactic către acest fel de abordare şi decorativă, ambientală, nu este doar designul de modă, după cum nu este doar artă. Designul,
tematică. Toate aceste procupari au adus rezultate spectaculoase, mai ales dacă ne gândim la ca și arhitectura, sunt valori mijloc. În această expoziţie se poate vedea specificul școlii noastre:
“tinereţea acestei secţii ce, la doar zece ani de la înfiinţarea sa, strânsese premii importante la temele alese pentru aceste diplome, dar și cele impuse de-a lungul curriculei sunt mijloace pentru
distinsa organizaţie ELLIA (Europeean League of Institute of Arts). Vreau să aduc aminte aici îndeplinirea unor scopuri reale, stringente, ale societăţii, în general. Valoarea lor de soluţii aduse
de ceea ce am spus la vernisajul expoziţiei organizată cu ocazia împlinirii de zece ani: unor probleme și nevoi ce cu necesitate se cer rezolvate este ceea ce definește designul la Ion
“Se împlinesc 10 ani de la înfiinţarea secţiei de design la Universitatea de Arhitectură și Mincu. Aici e momentul să subliniez accentul pe care îl punem pe valoarea etică și morală, pe
Urbanism „Ion Mincu” București. Cu această ocazie, expunem aici unele dintre cele mai bune acţiunea durabilă, pe design orientat către societate și utilizator și nu pe „creșterea vânzărilor”.
lucrări de diplomă ale studenţilor absolvenţi ai acestei secţii. Vreau, în primul rând, să le Aceasta mi se pare că este o poziţie corectă, mai ales în procesul de învăţământ universitar,
mulţumesc acestora pentru munca și pasiunea pe care au pus-o în aceste proiecte, cât și, nu în independent în a dezbate, discerne, ierarhiza și, pe cât posibil, a hotărî și a impune adevăratele
ultimul rând, pentru spiritul ce le animă, valori în societate.
acel ceva care, în opinia mea, delimitează adevăratul înţeles al termenului DESIGN. Aici este Am elaborat/coordonat acest album cu gândul la studenţii mei de la Universitatea de Arhitectură
momentul să exprim o anume nemulţumire pentru o anumită interpretare, folosire greșită a și Urbanism „Ion Mincu”, București. Ei sunt cei care au ales această școală și nu alte asemenea
termenului, de către marea masă a nespecialiștilor dar și de către o parte a „oamenilor de cultură”, din București sau din alte orașe ale ţării.
a oamenilor publici, mai ales din România. Astfel, „design” a ajuns, în mod greșit, să se refere Învăţământul de design din cadrul școlii de arhitectură (după cum se va vedea în partea
la forme și doar la forme, neobișnuite, introductivă) are o îndelungată tradiţie și pot spune fără nicio îndoială că începuturile designului
ieșite din comun, uneori chiar bizare, ce ţin de spectaculosul și exaltarea obţinute ușor, paradă, din România, dar și din lume, au fost făcute cu succes și profesionalism de arhitecţi.
uneori chiar circ și kitsch. Nu de puţine ori aud în magazine vocile autorizate ale vânzătorilor Dealtfel, arhitectura este genul, iar designul, specia. O spun gândindu-mă nu la o pledoarie pro
care îmi recomandă obiecte „mai design”. Acum puţin timp chiar, un set de obiecte sanitare domo (arhitectul designer, deși există o pleiadă remarcabilă), ci la morfologia domeniului.
îmi era prezentat ca fiind „design” numai prin aceea că împrumută forma, textura și culoarea În acest sens, Walter Gropius includea în domeniul designului arhitectura. Este deja vestită
unor pietre de râu. Din păcate și în emisiunile tv de specialitate se vorbește despre „mobilier expresia: „De la linguriţă la oraș”, preluată în italiană și de Ernesto Rogers: „dal cucchiaio alla
design” pentru a-l diferenţia, astfel, de cel normal, obișnuit. Din păcate, în acest fel, însăși citta”, intrând în această formulă atât obiectele de dimensiuni „mici”, cât și obiectele de
substanţa termenului, aceea care ţine de utilizator și societate, de implicare socială (așa cum a arhitectură, precum și designul orașelor, adică urbanismul. În acest sens al denumirii
fost teoretizată de către Școala de la Bauhaus, de către Școala de la Ulm și de la Chicago, de cuprinzătoare, din motivele unei deprecieri a termenului
către școala nordică de design: Danemarca, Suedia, toate cu rădăcini adânci în poziţiile de design (excepţie – ieșire din normă, spectacol ușor etc.) propun o inversare a
Arts&Crafts-ului englez, Deutsche Werkbund-ului german etc.), de ergonomie, funcţionalitate „definiţiei” dată de Gropius și aș vorbi de arhitectură (genul) și arhitectura obiectelor (specia).
dar și de estetică, de adevăratele valori ale frumosului, de etică și morală, a fost uitată. Toate Un termen nobil și demn pentru o activitate ce merită un alt statut decât cel ce, din păcate, îl
aceste valori determinante, fără de care crearea de obiecte, de produse ar fi lipsită de sens, există câștigă în detrimentul complexităţii de sarcină socială, moralitate și etică, de program de lungă
durată și nu doar unealtă pusă în slujba satisfacerii gustului „public” sau al unui „lux” îndoielnic, ergonomice dar şi a celor care privesc latura socială, să zicem democratică, a fost
într-un cuvânt societăţii consumeriste. Mă gândesc, desigur, la „arhitectură” în sensul ei deplin, hiperdimensionata în defavoarea laturii simbolic estetice expresive fără de care valorile umane
de activitate bazată pe ideal, cu standardele și dezideratele puse sus, deasupra plăcerii nu pot exista. De fapt, această latură expresivă estetica simbolică reprezintă tot o funcţiune.
momentului sau efemerului. Mă gândesc la atributul durabilităţii și la sarcina dăinuirii peste Acest termen funcţiune, în accepţiunea curentă, se referă distorsionat (dar termenul s-a impus
veacuri, ce a revenit arhitecturii timp de milenii. şi a devenit curent) numai la latura practică a lui “ce face”, uitându-se că latura estetică este şi
Într-o lume ca cea de astăzi, în care toate sunt făcute, parcă, să iubească clipa, iar ea o funcţiune. Să ne amintim, după cum spuneam şi în cuvântul introductiv cu ocazia expoziţiei
apoi să piară, arhitectura încă ne mai leagă de istorie și, poate, va rămâne pentru de zece ani, că arhitectura=(more or less)=design sau viceversa. Astfel, descrierea tripartită
viitor. Astfel, arhitectura obiectelor, deziderat și ţel în mâinile designerilor – arhitecţi de obiecte, vitruviana a arhitecturii alcătuite din : VENUSTAS UTILITAS FIRMITAS, este foarte
poate va conduce către o schimbare de optică, mai întâi la nivelul profesiei, în general, iar, mai adevărată şi în cazul arhitecturii şi, prin consecinţă, şi în cel al designului. Noi am luptat până
apoi, la nivelul societăţii. acum la secţia de design de la Ion Mincu pentru Utilitas şi pentru Firmitas, şi, cred, eu mai
Școala noastră de arhitectură „Ion Mincu” a reprezentat și încă reprezintă un reper puţin pentru Venustas, sau, cel puţin după părerea mea şi a altora (vezi profesorul Simiras),
în cultura românească. Îmi doresc că designul, parte a UAUIM, să devină, studenţii sunt într-o lipsă majoră de forma estetică! Aici este o carenţă mare! Frumosul este încă
deasemenea, un factor cultural activ în stabilirea reperelor, adevăratelor valori în o valoare! Frumosul autentic şi nu superficialele artificii formale spectaculos uşoare cu care ne-
societatea românească și nu numai, nu doar în calitate de făuritori – „meșteșugari”, ci și în a obişnuit Consumerismul! Frumosul autentic, cu rădăcini într-o cultură atât de tip Herder cât
calitate de artiști gânditori, de adevăraţi intelectuali. şi într-una de tip Humbold, adică a elitei pregătite, dezvoltate cultural şi intelectual .
De altfel, empiristul redutabil care a fost Leonardo da Vinci spunea, parcă în Designerul (în general în societatea consumeristă de astăzi, mondializată din fericire sau
apărarea picturii, că este arta liberală, egală cu filozofia, știinţele și poezia: „La pittura e una cosa nefericire) din acest punct de vedere, este în pericolul pierderii valorilor cultural estetice, chiar
mentale”. şi intelectuale profunde, de adâncime, în favoarea vânzării. Este un fapt firesc datorat
Dragi studenţi, sper ca în acest catalog să descoperiţi atât raţiunea, raţiunea ca specificităţii profesiei aşa cum a definit-o Pevsner adică: DESIGN este aceea activitatea legată
mod de acţiune (cosa mentale), cât și raţiunea de a exista a tuturor obiectelor ce de creeare de bunuri INDUSTRIALE, DE MASĂ. Eu, astfel, cred că designerul este mai expus
au constituit temele proiectelor. compromisului valorilor “tari”, decât arhitectul care realizează în majoritatea cazurilor obiecte
Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc colegilor mei: domnului arhitect Simiraș cu care de arhitectură unicat. Ceea ce îmi doresc cu ardoare şi vreau să acord o mare importanţă în
împărtășesc multe dintre aceste păreri, domnului arhitect Marius Marcu Lapadat, cel care, la cadrul activităţii mele didactice, dincolo de imperioasele Utilitas şi Firmitas, este laturii
Antwerp (cu ocazia unei burse de design), uitându-se la un „Starck” flamboaiant, cu un preţ la estetic/culturare, profunzimilor cugetului, ce se poate face doar cu ajutorul cărţilor
fel de înflăcărat, mi-a mărturisit că așa ceva nu este design și tuturor acelora, nu puţini, care au fundamentale, domeniilor conexe şi dezbaterilor pe marginea unor teme ce depăşesc simpla
pus și pun umărul la această activitate: Președintele Universităţii, domnul Prof. Dr. arh. Emil rezolvare, funcţional tehnică, lipsită de profunzimi perene şi umplută (din păcate pentru
Barbu Popescu, Rectorului acesteia, Prof. Dr. arh. Zeno Bogdănescu și multor altora, darnici paradigma actuală din design şi poate nu numai) de superficialităţi seducătoare de o clipă.
cu timpul, cunoștinţele și talentul lor”. O atenţie mai mare cred că ar trebui acordată clasicităţii (mai ales în accepţiunea Estetică a
Din păcate, în ultimii ani mai ales, dar, totuşi, încă de la început, această prevalenţă a “Problem termenului: măreţie calmă şi nobleţe simplă şi nu sau şi/sau celei a Istoriei Artelor), cea care ar
Solvingului”, a factorilor sociali, a rezolvării nu doar a problemelor funcţional practice şi trebui să stea la baza oricărei stilistici mai mult sau mai puţin actuale, în paradigma informatică,
experimentală, multimediala, etc. Deasemenea, Vocabularul oricărei arte, este solfegiul făcut Maldonado, Gugellot, şi deşi nu a fost cadru didactic la Ulm, Dieter Rams. Se practica
cu notele de bază, ale culturii şi evidentelor valori, (adică cele care au rezistat în timp), fără de exprimarea minimală şi eficientă a funcţiilor de utilizare, estetica stilului internaţional, dar toate
care complexitatea oricărei discipline este lipsită de reflecţie intelectuală. De aceea cred că înţelese şi nu aplicate doar la nivelul unei ideologii stilistice. Se practica acolo filozofia “probem
accentul pus pe istoria arhitecturii moderne, istoria artei, istoria designului, cât şi pe desen ca solving”, ce există la nivelul tuturor proiectelor acelora. Menţionez că printre acestea mi-a atras
instrument rapid de transcriere a gândului, trebuie imperios să capete o mai mare importanţă. atenţia un proiect de excavator, unul de macara... Arhitecta Gabriela Tabacu, astăzi profesor,
Reamintesc aici pe marele “designer”, dacă termenul nu este deja depreciativ (poate ar fi mai avea acolo un proiect de casetofon unde era făcută analiza tuturor comenzilor din punct de
bine architect de obiecte), Leonardo Da Vinci: “La pittura e una cosa mantalle”. vedere al expresiei diferite în funcţie de cât de des erau folosite! (vezi Rams!).
Deasemenea, mă mai gândesc la o alternativă dată de teoreticianul şi istoricul de design Victor
Margolin, cel ce consideră că Pevesner greşeşte atunci când defineşte Designul ca fiind doar cel Catedra a încercat o sincronizare cu programele de studiu ale catedrelor de design din
al producţiei de serie. Margolin poate că ar trebui luat în seamă mai ales acum când iau naştere universităţile de artă și design de la București și Cluj-Napoca?
procese de producţie de serie mică într-o paradigmă postindustrială, ce a depăşit Asta nu cred, dar, de fapt, nu ştiu! Acolo, la Catedra de Design şi Studiul Formei de la Ion
postmodernitatea dar care a avut de învăţat de la ea. Poate că latura simbolic expresivă legată de Mincu erau profesori în contact cu aceştia (de la București și Cluj-Napoca), mă refer în primul
conţinutul cultural local, etnicitate, regăsire cultural tradiţională versus Stilul Internaţional sunt rând la Profesorul arh. Anton Dâmboianu, apoi la Profesorul arh. Vladimir Popov şi cred că şi
reacţii Postmoderne ce nu trebuie depăşite ci doar citite într-o altă cheie decât cea istorist aluzivă, Profesorul arh. Sorin Vasilescu, arh. Bogdan Gheorgiu cel care ţinea cursul de mobilier şi se
sau pop. Mă gândesc serios la ce s-a întâmplat cu şcolile de Arte şi Meserii de la noi dintre ocupa de proiectele de mobilier, dar nu cred că era vorba de sincronizare. Menţionez că la aceea
războaie, mă gândesc la eventuale colaborări serioase cu Muzeul Ţăranului Român, şi cu data profesorii arhitecţi Romeo Simiras şi Francisc Echeriu, cei ce părăsiseră Facultatea de Design
preocupările deja puse în practică (arte şi meserii) de Arhitectul Şerban Sturza. de la Arte, lăsându-i acolo pe colegii lor arh. Popa şi arh. Calboreanu, funcţionau la atelierele
de arhitectură şi nu la catedra de design şi studiul formei.
Anexez aici şi un interviu pe care i l-am dat doamnei Cristina Sabău, ce are legătura cu activitatea
didactica din UAUIM şi cu părerile mele despre acest lucru, cât şi despre design, în general. Principiul care ghidează învăţământul catedrei este, de fapt, principiul designului: să rezolve o
problemă (problem solving). Cum este aplicat acest principiu de-a lungul anilor de studiu?
A existat un model de școală de design la care Catedra de Design de Produs s-a raportat? / l-a Aceasta spuneam, la prima întrebare, că acest principiu s-a aplicat dintotdeauna!
preluat într-o măsură? Ţin minte că, o dată, s-a organizat o expoziţie de proiecte de design în sălile de expoziţie ale
Da bineînţeles! Este modelul care s-a practicat în cadrul Catedrei de Design şi Studiul Formei şcolii, la parter. Proiectele erau redactate, să zicem sec din punctul de vedere al reprezentării,
care cred că s-a înfiinţat în 1969?, şi care, oricum, funcţiona în momentul în care eu am fost dar, totuşi, clare, ba chiar explicite. Tatăl meu, tot arhitect, a remarcat REZOLVAREA! Unii
student, adică în perioada 1983-1989. Apoi, erau obligatorii proiectele de design din curricula, studenţi, prieteni cu mine, de la design de la arte plastice, au remarcat doar!: că “nu sunt
cât şi (tot obligatoriu, pe vremea aia nu erau opţionale) cursul de design al domnului Popov. “randate” de excepţie, că nu au “blicuri”: puncte strălucitoare ca cele umoristice de pe dinţii
Acum nişte ani de zile, existau în arhiva de proiecte a catedrei, acum înţeleg că s-au aruncat, vedetelor”. Tatăl meu, de altfel un plastician foarte bun, amic cu Paul Bortnovschi mi-a răspuns
sau poate cine mai ştie, proiecte vechi de design de prin anii '70, care aveau o abordare că nu asta înseamnă design-ul, că bineînţeles că este importanta prezentarea!, dar că această
raţionalistă de la cercetarea soluţiilor date problemei, până la o filozofie de tip ULM, vezi Tomaso abordare funcţionalistă, nelipsita de estetică!, dar care nu punea accentual pe reprezentarea
spectaculos/seducătoare, este corectă! Este nevoie de REPREZENTARE seducătoare dar la trecutul, îşi spun cuvântul! Noi
nivelul 2. Şi iată că astăzi acea performanţă, virtuozitate de randatori, frumoasă de altfel, dar suntem tineri, iar în afară de profesorul Simiraş, nu am mai beneficiat de foştii profesori de la
care uneori lua ochii de la valoarea soluţiilor în sine, a fost rezolvată în mod egal, democratic cu design: Anton Dâmboianu, Vladimir Popov, Mircea Coradino, Bibi Dobrotă, Norocel
ajutorul softurilor 3d. Constantinescu, Gh. Vlahu, Vasile Marcu! Şi care, unii din păcate, au dispărut dintre noi. Mai
există încă la facultate activi excelenţi: Romeo Simiraş şi Sorin Vasilescu. Sigur că am preluat
Designul învăţat în școală de studenţi este mai mult ideatic sau pragmatic? Proiectele sunt tratate ceva! Ar fi total neadevărat să spun că nu am preluat ceva din vechea Catedra de Design şi
la nivelul ideilor sau este încă de dorit transpunerea ideilor în machetă funcţională? Studiul Formei, spiritul, apoi formarea noastră de arhitecţi, formarea în cadrul unei discipline
Nu se pot transpune în machete funcţionale decât foarte puţine proiecte! După părerea mea, şi rigori…
de altfel discutată şi la nivelul catedrei şi la nivelul conducerii şcolii, această restricţionare a
temeticii la nivelul posibilităţii de execuţie a unor modele funcţionale este o prostie! Închipuiţi- Spre ce formă consideri că ar evolua învăţământul de design la noi? Cum ar arăta acesta într-o
vă că este vorba de un frigider, sau de un fier de călcat! Nu există în universitate nici măcar o proiecţie de viitor apropiat?
presă de placaj mulat pentru mobile cu suprafeţe aglomerate care nu sunt plane, nu mai vorbesc Dacă este vorba de România, sincer, nu ştiu!
de maşini de tâmplărie, CNC-uri, maşini de vacuumat, sau prese de ambutisare, matriţe etc.! Oricum, mă înfioară negativele vedetisme care sunt prezente în aceea că “suntem dizainări”,
De altfel, am învăţat la facultatea de design de la Antwerpen, unde am avut o bursă, că proiectele avem comportament ALTFEL şi mai mult creier decât ceilalţi. Eu cred că un design bun este
MAI ALES CELE DE DIPLOMA! trebuie să aibă un grad de utopie!, care îndreaptă pozitiv făcut cu modestie!, atât în viaţa profesională cât şi în învăţământ! (Atenţie! Studentul de la
rezolvarea către viitor, către acelea care sunt încă nerezolvate în propunere, şi care, dacă design vrea să epateze mult mai mult decât ceilalţi studenţi din domeniul artelor!!!!!!!!!!!!!!), şi
propunerea este valabilă/revoluţionară, vor fi rezolvate din punct de vedre tehnic ingineresc ancorat puternic în valori! reale, profunde, cu o “paideea” solidă este ce ne trebuie şi nu doar în
special pentru aceasta. România! Din păcate, în România termenul de design a devenit ceva care este ca Botoxul din
buzele injectate sau doritoare de asemenea injecţii: fals, spectaculos, vedetistic şi care dă bine la
Care este cel mai mare câștig al absolventului de la Catedra de Design de produs? majoritatea posturilor şi emisiunilor tv!, pe sticla, cum se spune, când este asimilat doar cu
Cineva care nu şi-a mai dat diploma, din păcate, (lucrează la ProTv, grafician scenograf ), mi-a modă sau cu formele extravagante, firesc, ca şi moda, neperen şi trecător. Ori, cu toţii ştim că
spus că pluridisciplinaritatea şi câmpul larg de meserii pe care le poate aborda. Se poate. Eu una din “hârtiile de turnesol”, ale verificării valorilor este rezistenţa lor în timp. Mai e ceva care
cred că este acel tip de abordare raţională!, care nu poate lipsi din arhitectură şi design! Aceste ne strica: Această cultură care poate ţine de modernitate, a valorii nefăcutului încă, a
două arte! Nu pot fi decât intrinsec şi imanent apoliniene şi nu dionisiace! Apoi, ceva din nemaiîntâlnitului, a noului cu orice preţ! Şi încă ceva!: eu cred că deşi şi arhitectura în România
structura tradiţionala de o sută şi ceva de ani a facultăţii de arhitectură (mă refer la organizare, are carenţe mari în ceea ce este implicarea în discursul public, în dezbatere axiologică, ca factor
la rigoare, la desfăşurarea procesului didactic, repartizarea tematicii temelor programelor de la educativ în formarea de opinie, etc, designul are mai mari lipsuri din acest punct de vedere.
un an la altul etc.), a fost inevitabil preluat, dar, după părerea mea, nu încă suficient. Facultatea Mi-aş dori că designul în sine dar şi în spaţiul public să NU FIE DOAR DE FORMA, CI ŞI
de Arhitectură are acest rodaj al unei mai mult de o sută de ani, structuri ierarhice puse la punct, DE CONŢINUT!
teme care, deşi transformate, adaptate timpului, vremurilor, diferitelor paradigme arhitecturale,
vin de cu generaţii în urmă, discipline cizelate transmise din profesor în profesor… Tradiţia, Vă mulţumesc, Răzvan Luscov

Razvan Luscov Portofoliu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Razvan Luscov Portofoliu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Răzvan Luscov

Arhitectură (lucrări realizate) - Amenajarea unei librării Humanitas

Este una din lucrările la care ţin foarte mult, care, la

Proiectul (complet arhitectură

O altă lucrare de la care aș ﬁ dorit mult mai mult și în care

Planșeul dintre acestea două, pe grinzi de lemn

arh. razvan&ioana luscov

Structura, materiale, executie

Prezenta solutie este proprietatea prof. dr. arh. Razvan Luscov/OAR

Casă “cu lac”

prima participare a României

Proiectul câștigător la concursul

identitate vizuală si verbală Isafe

Premiul pentru cel mai frumos stand

Standul Romaniei la Salonul de Carte de la Paris 2017.

Mircea S. Martin Mircea Ivănescu Colecția

simbol şi identitate corporativă

simbol şi identitate corporativă

simbol şi identitate corporativă simbol şi identitate corporativă

simbol şi identitate corporativă simbol

materiale tipărite pentru

cataloage pentru standul României

2004 - simbol, identitate corporativă

cataloage pentru programul Cantemir

2008 - materiale tipărite pentru

Motel lângă Fetești

• Perioada - 1991-1995 • Perioada - 2009 - 2017

• Perioada - 1995 - 2008 • Perioada - 2002 - 2016

• Perioada - 2008 - 2009

Semestrul 1 - EXERCIŢIUL 2 2. Obiective didactice si criterii de evaluare

Se cere (piese obligatorii):

2. Obiective didactice generale

Tema 2 sem 1 Tema 3

Caietul de analiza va cuprinde

Se va preda pe format A2 (420x594): Durata proiectului 9 saptamani

Se vă folosi computerul DOAR ŞI NUMAI DOAR pentru prelucrarea, introducerea textului,

7.) Criterii de notare 1.) Tematica

S-ar putea să vă placă și