Școala

Gimnazială Lunca
Pașcani

Învățăm
prin artă

Proiect tematic
 Clase Profesori
participante participanți

prof. Adavidoaiei Mariana

Clasa a III a - director
9 - 10 ani prof. Axinte Gabriela
Clasa a IV a înv. Brahaș Magda
10 - 11 ani prof. Moraru Iuliana
prof. Rățoi Ioana Larisa
prof. Nestor Elena
TEMA
Sibiu
oraș
cultural

- să înțeleagă tehnicile de lucru a unor
SCOPUL
Formarea și dezvoltarea
capacității de înțelegere a artei și
aplicarea ei în realizarea
lucrărilor practice
OBIECTIVE SPECIFICE
pictori români și internaționali;
- să studieze operele unor pictori
expuse la Muzeul Brukenthal;
- să identifice clădirile arhitecturale
emblematice ale Sibiului;
- să observe modele de construcție
arhitecturală veche atent conservată,
dar și elemente tradiționale ale vieții
cotidiene arhaice.
- să aplice noțiunile dobândite în
realizarea unor lucrări;
.

METODE DIDACTICE
RESURSE conversația
umane: observația
20 elevi , 6 profesori
munca independentă
materiale:
calculator, prezentări power point, harta munca în echipă
Sibiu, imagini; învățarea reciprocă
de timp: Metoda ,, Vânătoarea de comori
1 iunie 2016 - 20 iunie 2016 (Fotoreportajul)";
 HARTA PROIECTULUI
Sibiu - oraș cultural

Elevi

ISTORIE/GEOGRAFIE ACTIVITᾸȚI ARTE VIZUALE

EXTRACURRICULARE

orientarea intr-un oraș vizitarea Muzeului picturi

obiective culturale Brukenthal tablouri

obiective istorice vizitarea Muzeului

Astra
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE

Selectarea elevilor participanți în proiect

în urma realizării unor lucrări tematice

Prezentarea culturală a orașului Sibiu pentru

elevii și cadrele didactice participante în
proiect

Vizitarea orașului Sibiu și a Castelului Bran și

identificarea obiectivelor culturale și istorice
folosind metoda ,, Fotoreportajul"

Vizitarea Muzeului Brukenthal și studierea

operelor de artă ale pictorilor români și
internaționali

Vizitarea Muzeului Civilizației Populare

Tradiționale Astra pentru a vedea construcții
arhitecturale vechi și elemente tradiționale
arhaice

Realizarea unor proiecte utilizând informațiile

dobândite și a unor lucrări plastice utilizând
tehnicile observate în lucrările expuse la
muzeu
 EVALUAREA PROIECTULUI

Cunoștințe Stilul de învăţare Limitele şi Capacitatea de

însuşite al copiilor, cât şi avantajele întelegere a
cum se implică. proiectului noțiunilor de
artă plastică și
arhitecturală

Impactul Performanţele Soluţiile Modul de

aplicaţiilor individuale originale găsite prezentare a
practice asupra de copii, care produselor
copiilor au condus la realizate .
reuşita
proiectului.
 Chestionare
Proiectul

CD cu
fotografii

FORME DE
EVALUARE
 PREZENTARE CULTURALᾸ SIBIU

Sibiu

Aşezat în inima ţării, la răscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortăreţe, pe care timpul nu a reuşit
niciodată să o distrugă. Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert rămâne faptul că, primele pagini ale cronicii
oraşului se leagă de coloniştii saşi, chemaţi aici de regii unguri, care doreau să-şi consolideze stăpânirea asupra Transilvaniei. Când
au venit saşii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizaţie pe care le-au sădit într-o zonă eminamente
rurală. Înflorirea meşteşugurilor şi a comerţului pe care saşii le-au promovat cu stăruinţă a condus la o prosperitate a întregii
comunităţi. Dezvoltarea vertiginoasă şi constantă a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantă cetate a
Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare şi prospere oraşe din această parte a Europei. Cetatea Sibiului sau Hermannstadt-ul
cum s-a impus în conştiinţa europenilor a fost, dintotdeauna cel mai important centru al populaţiei germane din Transilvania. Acest
lucru a determinat Sibiul să ofere o lecţie de toleranţă şi comuniune interetnică, atât între cele trei culturi majore (română, maghiară
şi germană) cât şi la nivelul minorităţilor. Un alt fenomen caracteristic Sibiului, uşor de descifrat în creaţiile culturale şi în
monumentele sale, este asimilarea curentelor de idei şi a stilurilor arhitectonice occidentale şi îmbinarea acestora cu elemente ale
artei şi arhitecturii de tip bizantin, de factură ortodoxă, datorată permanentelor legături ale Sibiului cu Ţara Românească şi
Moldova. Sibiul este, în fapt, cea mai de seamă rezervaţie de arhitectură naţională, nu atât în ceea ce priveşte întinderea cât mai ales
în privinţa bogăţiei şi complexitaţii urbanistice precum şi a elementelor arhitecturale păstrate. Fiind situat la graniţa Regatului
Ungariei, Sibiul a fost considerat multă vreme oraşul de la marginea Europei. Din această cauză era cel mai fortificat burg al
principatului, un veritabil bastion al creştinismului. Epoca modernă, în perioada habsburgică găseşte Sibiul drept al doilea oraş al
Imperiului, după Viena, aşezarea sa strategică la “porţile Orientului”fiind una dintre cauze. Începând cu secolul al XVIII-lea copiii
aristocraţiei pastorale româneşti au început să plece la studii la Viena sau in alte mari centre europene. Se întorceau nu doar mai
educaţi ci şi îmbrăcaţi după ultima modă austriacă impunând astfel un veritabil port tradiţional (care se poate vedea şi astăzi la
Răşinari) . Pe de altă parte Imperiul îşi trimite aici drept reprezentanţi oameni valoroşi care ocupă diferite posturi administrative şi
au o puternică influenţă asupra evoluţiei oraşului. În tot acest context de efervescenţă culturală nu e de mirare că unii fii ai Sibiului
ajung să lege numele oraşului de momente importante pentru istoria întregii civilizaţii umane. Aici s-a născut unul dintre cei mai
mari fizicieni ai secolului trecut, părinte al astronauticii, Conrad Haas, care a inventat racheta în trepte, dar şi personalităţi ale
culturii europene precum Nicolaus Olahus sau Emil Cioran. De asemenea, aici a fost descoperit elementul chimic telur şi tot aici a
activat, pentru o vreme, S. Hahnemann-fondatorul homeopatiei. În Sibiu a trăit, a studiat sau a creat o întreagă pleiadă de mari
scriitori, filosofi, oameni, politici, artişti. În acest context nu e de mirare că Sibiul a fost, de-a lungul istoriei, scena de desfăşurare a
nenumărate premiere din spaţiul românesc:prima farmacie (1494) , prima bibliotecă (1300) , primul spital (1292) , prima librărie
(1778) , prima manufactură (1788) , primul spital de neuropsihiatrie, primul paratrăznet, primul ziar (1852) , primul tramvai electric
(1904) respectiv cel mai mare muzeu în aer liber (Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale Populare-ASTRA) din sud-estul Europei. Astăzi,
Sibiul îşi atrage turiştii nu numai prin farmecul său medieval ori prin şarmul irezistibil al vieţii sale culturale ci prin arta
gastronomică rafinată care reuneşte într-un misterios creuzet tradiţia milenară daco-romană şi influenţele exercitate de-a lungul
veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste meleaguri.

În prezent, Sibiul reprezintă un important centru turistic și comercial, o adevărată capitală turistică și culturală din centrul
țării, atrăgând în continuare prin farmecul său aparte, prin tradiția conservată atât de bine, dar și printr-un decor natural și istoric
deosebit.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare
economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional.
 LOCALIZARE GEOGRAFICᾸ.

Orasul Sibiu este situat în partea sudică a Transivaniei, pe râul Cibin (45°47 Nord si 24°05' Sud), relativ
apropiat de centrul geografic al României. Orașul se află în proximitatea Munților Făgăraș (aprox. 20 km), al
Munților Cindrel (aprox. 12 km) și Lotrului (aprox. 15 km), care mărginesc depresiunea Cibinului în partea
de sud-vest.
În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboară până deasupra
Văii Cibinului, prin Dealul Gusteriței.

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate.
Temperatura medie anuală este de 8,9 ° Celsius. În Sibiu, iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt
frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii.

POPULAȚIE. RELIGIE

Aproximativ 25% din populație are peste 50 ani, iar 18% din populație are studii superioare.

Cu cei 155.000 de locuitori permanenți şi 25000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul
este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea
majoritate a populaţiei este reprezentată de români (94%), care convieţuiesc impreună cu germanii,
descendenţi ai coloniștilor saxoni care au emigrat în sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind
prin influenţe culturale specifice la viaţa oraşului.

Aceeași diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu işi practică liber
credinţa reformaţi, romano catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului
este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand
diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială.
 SIBIUL, ORAȘ ISTORIC

Atestări documentare bazate pe cercetări arheologice din jurul Sibiului, menționează ținuturile locale
începand cu anul 1191. În timp, Sibiul a avut diverse denumiri, cum ar fi: Prepositus Cibiniensis (1192 -
1196), Praepositus Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223), Hermannstadt (1366), Sibiu (1482). Există
multiple dezvoltări ulterioare a Cetății Sibiului, cum ar fi și în perioada medievală caracterizată printr-o
dezvoltare economică intensă, marcată de activitatea breslelor, dar și ulterior continuată (în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea) prin activitități economice și extinderea în afara zidurilor.
De asemenea, și dezvoltarea urbanistică a avut o dinamică pe măsură, Sibiul devenind un oraș vibrant la
începutul secolului XX. Denumirea orașului este schimbată oficial în Sibiu, începand cu anul 1919, moment
în care și străzile primesc denumiri românești.

Perioada comunistă nu a alterat foarte mult orașul vechi, Sibiul devenind reședința județului cu același nume,
în anul 1968. În prezent, Sibiul reprezintă un semnificativ centru istoric, reprezentat prin multiple edificii și
locații foarte valoroase din punct de vedere istoric.

SIBIUL, ORAȘ SOCIO-CULTURAL

Probabil cea mai semnificativă latură de notorietate o oferă Sibiului cultura. Sibiul poate fi considerat pe bună
dreptate capitala culturală a României datorită tradițiilor seculare și patrimoniului cultural artistic pe care
Sibiul și zona din marginime îl deține.
Sibiul deține în prezent o puternică bază culturală formată din 2 teatre, o filarmonică, 1 cinematograf, 5
biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum și 10 muzee.

În decursul anului, Sibiul este gazda a numeroase evenimente culturale: Festivalul Internațional de Teatru
(reprezentativ pentru Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz, precum și multiple alte evenimente organizate de
centrele culturale sibiene și sprijinite de autoritățile locale.
În 2004, centrul istoric a fost declarat de către UNESCO monument universal.

Sibiul a împărtit titlul de Capitală Culturală a Europei - împreună cu Luxemburg în 2007, an în care au fost
prezentate 337 proiecte (și peste 2000 evenimente), acoperind prin activități artistice cele mai variate gusturi.

Programul Sibiu Capitală Culturală Europeană a însemnat pentru Sibiu, pe lăngă vizibilitatea foarte mare pe
plan național, european și un câstig din punct de vedere turistic, practic un brand unanim cunoscut pe harta
turistică a Europei.
 OBIECTIVE TURISTICE DIN SIBIU
Sibiul este plin de obiective turistice și locuri ce trebuie vizitate, majoritatea fiind concentrate încentrul istoric al
orașului și în jurul acestuia. Iată atracțiile turistice pe care le veți întâlni:

1. Piața Mare – cea mai mare piață din centrul vechi al orașului, în care se organizează multe evenimente, printre
care: Târgul de Paști și Târgul de Crăciun.
2. Palatul Brukenthal (Muzeul Brukenthal) – expoziții și galerii de artă; se pot vizita și curțile interioare.
3. Clădirea Primăriei Municipiului Sibiu – a fost inițial bancă, primărie, CEC și apoi din 2006 din nou primărie;
găzduiește și un Centru de Informare Turistică de unde puteți primi îndrumări privind vizitarea orașului.
4. Biserica Romano-Catolică – unde slujba se ține în trei limbi. Duminica la ora 10:00 în Centrul Vechi se aud
clopotele a cinci biserici: romano-catolică, evanghelică, ortodoxă și două biserici reformate.
5. Fântâna cu grilaj din Piața Mare – unde aveau loc execuțiile.
6. Statuia lui Gheorghe Lazăr din Piața Mare.
7. Turnul Sfatului – face trecerea dintre Piața Mică și Piața Mare și se numește așa din cauza faptului că este lipit
de clădirea fostei primării; s-a dărâmat în urma unui mare cutremur și a fost reconstruit cu ajutorul cetățenilor.
8. Piața Mică – o piață frumoasă unde veți regăsi o gamă variată de restaurante, terase, cafenele etc.; face trecerea
între Orașul de Sus și Orașul de Jos.
9. Muzeul farmaciei – reliefează evoluția farmaceutică și a medicamentației; în Sibiu a funcționat prima farmacie
din România.
10. Podul Minciunilor – face trecerea din Piața Mică în Piața Huett; a fost inițial un pod de lemn, iar denumirea în
germană s-a deformat din Podul Întins în Podul Minciunilor; este primul pod din fier forjat din România și fără
susținere.
11. Biserica Evanghelică – conține cea mai mare orgă din România; din păcate biserica este în renovare și nu se
poate vizita până în 2014 – 2015; este cea mai înaltă clădire din Sibiu și oferă priveliști superbe din turn asupra
orașului (când este deschisă).
12. Pasajul Scărilor – este foarte frumos, construit din cărămidă și face legătura dintre Orașul de Sus și Orașul de
Jos.
13. Zidurile Cetății – au servit ca zid de apărare a orașului; când clopotele de la Biserica Evanghelică se auzeau, însemna că
urmează un atac.
14. Bustul lui Francisc I – Împăratul Austriei – datorită vizitei sale Sibiul a fost electrificat (al treilea oraș electrificat din Imperiul
Austro-Ungar după Viena și Timișoara).
15. Cele trei turnuri – au fost construite din piatră și cărămidă și făceau parte din cea de a III-a incintă fortificată a orașului:

• Turnul Olarilor
• Turnul Archebuzierilor
• Turnul Dulgherilor
16. Casa Calfelor – singura de acest gen din România; în luna august multe calfe îmbrăcate tradițional vin și participă la diverse
meșteșuguri.
17. Filarmonica de Stat – Sala Thalia – aici se țin concerte, festivaluri de tango, jazz, spectacole de muzică populară etc.
18. Muzeul de Istorie Naturală – al doilea din România din punct de vedere al numărului de exponate.
19. Strada Tipografilor – Piața Schiller – Hermannstadter Zeitung – primul ziar din Sibiu.
20. Bustul lui Schiller – este din bronz și a fost creat datorită marii contribuții a lui Schiller la dezvoltarea învățământului în limba
germană.
21. Casa Hecht – primul oficiu poștal din România și monetărie.
22. Casa Haller
23. Piața Huet – o piața mică, dar foarte cochetă; aici se află singura casă a calfelor din România.
24. Casa Luxemburg – a fost Casa Bisericii Evanghelice; aici găsiți un magazin și un punct de informare turistică.
25. Turnul Pielarilor – se află la câteva minute de Pasajul Scărilor; de-a lungul timpului a avut mult de suferit datorită incendiilor,
exploziilor, dar ulterior a fost refăcut.
26. Casa cu Cariatide – se află pe strada Mitropoliei și are o arhitectură interesantă – coloanele de susținere au forma unor statui
reprezentând două femei stând în picioare.