Culegerea datelor

Pentru o cercetare clinica culegerea datelor, se realizeaza in functie de :

1. Obiectivele propuse
2. Tipul studiului
3. Modalitatile de alegerea a subiectilor
4. Timpul disponibil
5. Resursele financiare si umane disponibile
6. Procedura folosita
7. Accesul la date

Criteriile de alegere a modului de culegere a datelor sunt multiple:

I. In functie de populatia cuprinsa de studio, culegerea datelor poate fi:

1. Exhaustiva – cuprinzand toti subiectii populatiei tinta(populatia ale carei
caracteristice sunt luate in studiU)
De cele mai multe ori acest lucru este aproape imposibil de realizat deoarece:
-in sutidiile clinic durata studiului este indelungata iar costurile ar fi foarte
ridicate.
- in studiile biologice – ar duce la antrenarea intregii populatii statistice
(testarea eficientei unui vaccin sau al unui produs therapeutic)
2. Esantionare – alegant din popuatia tinta un grup de subiecti = esantionul
II. In functie de durata culegerii datelor poate fi:
1. Transversala permitand un studio la un moment dat al unui grup de subiecti
2. Longitudinala permitand culegerea informatiilor in mod repetat intr-un interval
de timp prestabilit pe un anumit grup de subiecti.
In acest tip de culegere de date in functie de accesul la acestea, culegerea poate
fi: - retrospectiva din documentele medicale
- Prospective culegand date prestabilite la intervalele prevazute in protocolul
studiului, intr-un timp determinat de la data debutului studiului.

Tipuri de culegere a datelor:

Culegerea datelor se realizeaza in functie de modul alcatuirii grupei/grupelor de subiecti luati in studiu.

Acest tip se foloseste in cercetarea care se bazeaza pe urmarirea in evolutia sa naturala a unui fenomen
biologic.

1. Culegere de tip esantion reprezentativ,in care grupul de subiecti studiati este reprezentativ
pentru populatia tinta la care se vor extrapola rezultatele obtinute.
Acest tip de esantion poate fi utilizabil pentru un studiu descriptiv ( descrierea unui fenomen de
sanatate cat si pentru un studiu analitic (in care este obligatorie compararea a cel putin doua
grupuri de subiecti ).
 Se fixeaza de la inceput nr total al subiectilor luati in studiu, in functie in principal de
dimensiunea populatiei tinta si de prevalenta afectiunii studiate.
In studiul nostru se diferentiaza 4 categorii de subiecti:
a) Veritabili pozitivi= bolnavi cu prezenta factorilor de risc
b) Fals pozitivi, indemni de boala dar cu factorul de risc present
c) Fals negativi bolnavi fara factori de risc
d) Veritabili negative = indemni de boala si fara factori de risc
Aceste categorii sunt ralizate in functie de apartenenta subiectului la urmatoarele grupuri:
1. Factori de risc prezent
2. Factori de risc absent
3. Purtatori al bolii
4. Indemni de boala (nu se utilizeaza termenul de sanatos pentru ca acesta presupune a fi
indemn de orice boala si in afacra celei studiate.
5. Numarul total al celor expusi la factorul de risc
6. Numarul total al celor neexpusi la factorul de risc
7. Numarul total al celor bolnavi ( putratori al bolii luate in studiu)
8. Numarul total al celor indemni de boala luata in studio

Asupra grupelor astfel alcatuite se pot efectua prelucrari statistice:

- Calcularea prevalentei bolii

- Calcularea frecventei expunerii la factorul de risc
- Masurarea gradului de asociere intre factorul de risc si boala

Limitele acestui tip de culegere de date rezida in dificultatile de urmarire a unui numar mare de subiecti,
probleme de cost si numar mare de subiecti pierduti din vedere.

2. Culegerea de tip expus – nonexpus imparte subiectii luati in studiu in doua categorii:
- Expusi
- Nonexpusi
La factorul de risc.

Se fixeaza factorul de expunere si se studiaza aparitia in timp a imbolnavirilor.

Numarul subiectilor din cele doua grupe poate fi identic sau diferit. Putandu-se compara astfel proportia
de subiecti bolnavi dar nu si frecventa expunerii. Avantajul acestui tip de culegere rezida in posibilitate
alcatuirii in grupe mai mici de subiecti dar ca dezavantaj apar probleme de urmarire a acestora.

3. Culegerea de tip caz -martor – incepe prin definirea a doua grupe de subiecti :
- bolnavi = grupul caz

- Indemni de boala= grupul martor

Criteriul principal de incluziune sau excluziune intr-un grup sau altul fiind prezenta sau absenta bolii.

Se fixeaza (se prestabileste boala ) si se studiaza in general retrospectiv prezenta expunerii la factorul de
risc in aparitia sau evolutia imbolnavirii.
Culegerea datelor realizandu-se in momentul in care boala este deja cunoscuta, pot sa apara aprecieri
subiective atat din partea celui care culege date (experimentatorul) cat si a subiectului urmarit.

Apare astfel riscul mare al erorilor sistematice de culegere.

Rezultate semnificative prin acest tip de culegere a datelor se pot obtine la grupe cu numar mai mic de
subiecti, de aceea este folosit pentru studiul imbolnavirilor cu cazuri rare.