UNIVERSITATEA " DUNAREA DE JOS"

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

LUXEMBURG

COORDONATOR: IULIAN SORCARU

STUDENT: SLAVE GEORGE ALEXANDRU
GRUPA: MARKETING
CUPRINS

I. REPERE GEOGRAFICE GENERALE...................................................................................3

1.1 POZITIE GEOGRAFICA......................................................................................................3
1.2 VECINI....................................................................................................................................4
1.3 STATE SI TERITORII............................................................................................................5
II. INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA........................................................................5
2.1 CADRUL NATURAL:...........................................................................................................5
2.1.1 Relieful......................................................................................................................5
2.1.2 Clima.........................................................................................................................6
2.1.3 Hidrografia................................................................................................................7
2.1.4 Flora si fauna.............................................................................................................8
2.2 COMPONENTA TERITORIULUI........................................................................................9
2.3 CRITERIUL ECONOMIC (NIVEL PIB)..............................................................................9
2.4 CRITERIUL AGREGAT- VALOAREA IDU....................................................................10
III. RESURSELE LUXEMBURGULUI...................................................................................10
3.1 RESURSELE NATURALE.................................................................................................10
3.2 RESURSELE UMANE........................................................................................................12
IV. AGRICULTURA.................................................................................................................12
V. INDUSTRIA..........................................................................................................................14
VI.TRANSPORTURILE............................................................................................................14
VII. TURISMUL........................................................................................................................14
VIII.CONCLUZII(ANALIZA SWOT).....................................................................................16

2
I. REPERE GEOGRAFICE GENERALE

Anul aderării la UE: membru fondator

Sistem politic: monarhie constituţională
Capitala: Luxemburg
Suprafaţa totală: 2 586 km²
Populaţia: 0.5 mil loc.
Moneda: euro
Limba oficială în cadrul UE: franceză, germană
Denumire oficială: Marele Ducat al Luxemburgului

1.1 POZITIE GEOGRAFICA: Marele Ducat de Luxemburg este un stat fără ieșire la
mare, din Vestul Europei, vecină cu Belgia, Franța și Germania. Are două regiuni principale:
Regiunea Oesling în Nord parte a masivul Ardeni și Gutland în Sud. Luxemburg are o populație
de peste jumătate de milion într-un teritoriu de aproximativ 2.586 km2. Tara are capitala la
Luxemburg, care e cel mai mare oras al tarii si e impartita in 3 districte, 12 cantoane si 118
comune din care 12 au statut de oras. Cele mai mari orase gasite in Luxemburg sunt Esch Sur
Alzette, Dudelange si Differdange.

3
 Istoria înregistrată a Marelui Ducat al Luxemburgului începe odată cu construcţia
Castelului Luxemburg în anul 963. În jurul acestei fortăreţe s-a dezvoltat treptat un oraş care a
devenit centrul unui stat mic dar important. În 1437 a avut loc o criză, familia conducătoare
neavând moştenitori legitimi pentru tron. În secolele următoare, fortăreaţa Luxemburg a fost în
mod constant mărită şi întărită de cei care au ocupat-o, între alţii, Bourbonii, Habsburgii,
Hohenzollernii şi francezii. Chiar şi după înfrângerea lui Napoleon în 1815, când Congresul de la
Viena a conferit autonomie formală Luxemburgului, ţara a devenit obiectul unei dispute între
Prusia şi Olanda.

Revoluţia belgiană dintre 1830–1839 a înjumătăţit teritoriul Luxemburgului, atunci când

partea vestică a ţării, pur francofonă, a fost transferată Belgiei. Independenţa Luxemburgului a
fost confirmată apoi în 1839, dar nu a fost ratificată formal decât în 1867, după ce criza
luxemburgheză aproape a dus la un război între Prusia şi Franţa. În acelaşi an 1839, Luxemburg
s-a alăturat Confederaţiei germane.

Regele Olandei a rămas şeful de stat al Luxemburgului, cu titlul de mare duce al

Luxemburgului până în 1890. La moartea lui Wilhelm al III-lea, tronul Olandei a revenit fiicei
sale, Wilhelmina, iar Luxemburg i-a fost dat lui Adolph de Nassau-Weilburg.

1.2 VECINI: Luxemburg se invecineaza cu Germania la Est,Franta in Sud si Belgia in

Nord Si Vest.

4
1.3 STATE SI TERITORII: Populaţia totală este de 493,500 de locuitori iar oraşele cele mai
importante sunt:

Luxemburg,Esch-sur-Alzette,Differdange,Dudelange,Petange. În Luxemburg sunt

recunoscute şi vorbite trei limbi, limba franceză, limba germană şi limba luxemburgheză,
considerată de unii lingvişti ca un dialect al limbii germane. În afară de faptul că e una dintre
cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este şi limba naţională a marelui ducat.

 87 % din populaţia Luxemburgului sunt creştini romano-catolici, restul fiind în principal

protestanţi, evrei şi musulmani.
 37% din populaţia ducatului este formată din imigranţi.

II. INCADRAREA IN TIPOLOGIA STATALA

2.1 CADRUL NATURAL

2.1.1 Relieful

Harta reliefului

5
 Cea mai importantă formă de relief, platoul înalt al Ardenilor în Nord, s-a format în
milioane de ani. În cel mai înalt punct, atinge o înălţime de 559m. Cunoscut ca Oesling, regiunea
Ardenilor acoperă 842 kmp, aproape 32% din întreaga ţară. Relieful accidentat predomină
deoarece eroziunea răurilor a creat de-a lungul timpului un peisaj variat, de munte puţin înalt,
acoperit de o vegetaţie densă, uneori cu variaţii considerabile de altitudine. Aceste diferenţe de
relief, împreună cu întinderi de apă amestecate cu păduri, câmpuri şi păşuni sunt principalele
caracteristici care fac peisajul atât de special. Tipic acestei zone înalte este solul nefertil şi
drenajul slab care dă naştere la numeroase turbării exploatate cândva. Aceşti factori, combinaţi
cu ploi abundente şi cu îngheţ, au făcut ca mediul să fie inospitalier pentru primii locuitori.

Chiar şi astăzi, condiţiile de trai într-un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totuşi,
în jur de 7800 de locuitori trăiesc din pădurit, mici ferme sau servicii legate de mediu. Deoarece
solul este atât de dificil de cultivat, marea parte a pământului este folosită pentru păşunat.
Regiunea Ardenilor include şi Parcul Naţional Upper Sûre, o importantă zonă de conservare .

La sud de Sûre Riverd, regiunea este cunoscută sub numele de Gutland. Ea acoperă puţin
peste două treimi din ţară.Terenul urcă şi coboară lin cu o înălţime medie de 213 m

Luxemburgul este una dintre cele mai mici ţări din Europa. Are o suprafaţă de circa 2,586
km². În vest se mărgineşte cu provincia belgiană Luxembourg, care (la 4.443 km²) are aproape o
suprafaţă dublă faţă de cea a ţării.
Nordul ţării face parte din Munţii Ardeni, e format din dealuri şi munţi joşi, cel mai înalt
punct fiind Buurgplaatz, de 559 m. Restul ţării este de asemena deluros.
Graniţa estică a Luxemburgului este formată de râurile Mosel (Moselle), Sauer (Sûre) şi Our.

2.1.2 Clima: Luxemburg face parte din regiunea de climă continentală vest europeană şi are o
climă temperată fără extreme. Iernile sunt blânde, verile răcoroase şi ploile abundente.
Starea vremii este diferită într-o oarecare măsură între regiunile din nord şi sud. În nord,
există o influenţă considerabilă a sistemului Atlantic, în care depresiunile frecvente dau naştere
unor condiţii meteorologice instabile. Aceasta dă naştere la cer înnorat şi la multă burniţă şi
ploaie iarna. Vara, căldura excesivă este rară şi temperaturile scad mult noaptea. Temperaturile
scăzute şi umiditatea dau naştere la ceea ce locuitorii numesc “o climă revigorantă”.

6
 În sud, deşi căderile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse – în jur de 32 inch – şi iernile
nu sunt mai plăcute, principala diferenţă constă în temperaturile mai ridicate vara, în special în
Valea Mosellei. Culturile, în special podgoriile, au bune condiţii aici. Cu o temperatură medie
anuală de 10°C, cele mai însorite luni sunt din mai în august.

2.1.3 Hidrografia Luxemburg are câteva râuri minore, ca Eisch, Alzette, şi Petrusse, dar râul
principal este Moselle cu tributarii săi - the Sûre şi Our. Împreună, cursurile lor servesc ca
graniţă între Luxemburg şi Germania. De-a lungul malurilor se află multe din castelele
medievale ale ţării.

Moselle izvorăşte în nord-estul Franţei şi curge către nord prin Luxemburg pe 30.6 km
către Rin, cu care confluează la Koblenz, Germania. Moselle are 514 km lungime şi este
navigabil, datorită canalizării, pe 64km. Pante verzi, acoperite cu vii, se află de o parte şi de alta
a râului.

Izvorând în Belgia, râul Sûre curge 172 km spre est prin Luxemburg pentru a se vărsa în
Moselle. Cursul său sinuos străbate Luxemburg de la est la vest. Râul Our, de-a lungul graniţei
de nord-est, este un tributar lui Sûre. Valea sa este înconjurată de peisaje naturale intacte.

Lacul Upper Sûre este cea mai mare întindere de apă din Marele Ducat. Înconjurat de
vegetaţie luxuriantă şi de izvoare liniştite, lacul este un centru de sporturi acvatice: canotaj,
caiac-canoe. Asemenea activităţi de aer liber, datorită cărora este un punct de atracţie pentru
turişti, au dus la dezvoltarea unei industrii manufacturiere locale.

Oraşul Esch-sur-Sûre se află la un capăt al lacului. Imediat în amonte de el, râul formează
un rezervor hidroelectric extins pe circa 10 km în susul văii. Digul Upper Sûre a fost construit în
anii ’60 pentru a răspunde cererii de apă potabilă.

7
 Imagine : Râul Sûre

2.1.4 Flora si fauna: Flora Luxemburgului este caracterizată prin aşezarea ţării la graniţa dintre
zonele climatice Atlantic-Europeană şi Central-Europeană. În nord, se întâlnesc mulţi fagi şi
stejari. Stejarii pot creşte până la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantităţi mari de
lemn dur.

De-a lungul malurilor râurilor, se întâlnesc specii ca arinul negru şi salcia. Lemnul de arin
este galben pal către maro-roşcat, de textură fină şi rezistent chiar şi sub apă. Este un lemn
important pentru tâmplărit în primul rând datorită rezistenţei sale la boli. Sălciile pot ajunge la o
înălţime de 20 m şi sunt valoroase în scop ornamental.

Văile înguste, adânci, din nord sunt un habitat pentru plante şi animale rare, în special
lutria, o specie protejată. În sudul industrial, printre cariere şi mine abandonate, natura şi-a
declarat dreptul şi sunt flori peste tot.

8
2.2 COMPONENTA TERITORIULUI: În ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o
asezare variată, cu două caracteristici principale. Partea nordică a ţării este formată dintr-o parte
a platoului Ardeni, unde înălţimile muntoase variază de la 460 la 610 m. Restul ţării este format
dintr-un peisaj de coline cu văi largi. Capitala, Oraşul Luxemburg, este localizată în partea de
Sud a ţării.

Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie constituţională. În

conformitate cu constituţia din 1868, puterea executivă este exercitată de Marele Duce sau de
Marea Ducesă, şi de cabinet, constituit dintr-un prim-ministru şi mai mulţi miniştri. Marele Duce
are puterea de a dizolva parlamentul şi de a forma un altul.

Puterea legislativă aparţine Camerei Deputaţilor, aleşi direct pentru mandate de cinci ani.
Un al doilea corp, "Conseil d'État" (Consiliul de Stat), format din 21 de cetăţeni numiţi de duce,
are rol consultativ pentru Camera Deputaţilor în elaborarea legilor. Marele ducat are trei
tribunale inferioare (justices de paix; în Esch-sur-Alzette, în Luxembourg şi în Diekirch), două
tribunale districtuale (Luxembourg şi Diekirch) şi o Curte Superioară de Justiţie (Luxembourg),
care include Curtea de Apel şi Curtea de Casaţie.

Există şi un tribunal administrativ, o Curte Administrativă şi o Curte Constituţională,

toate în oraşul Luxembourg.

2.3 CRITERIUL ECONOMIC (NIVEL PIB):

9
 Economia Luxemburgului este o economie de servicii de înaltă performanţă. Aceasta
este caracterizată prin dezvoltarea unui centru financiar internaţional, precum şi apariţia de
activităţi de servicii noi, precum şi prezenţa a întreprinderilor industriale prin intermediul
tehnologiei avansate. Preocuparea de diversificarea în continuare a economiei a condus la
crearea şi dezvoltarea de noi activităţi în domeniul de asigurare şi de reasigurare, transporturi,
comerţ, turism, telecomunicaţii,comerţul electronic,servicii audio vizuale şi de afaceri.

2.4 CRITERIUL AGREGAT- VALOAREA IDU

1. Luxemburg 0.960 (▼ 3)

III. RESURSELE LUXEMBURGULUI

3.1 RESURSELE NATURALE: Minereu de fier (nu mai e exploatat), pământ arabil
Folosirea terenului: arabil, vii si livezi 65 000 ha (25,5%), pasuni si finite 70 000 ha
(26,6%), paduri 86 000 ha (33,2%), neproductiv 38 000 ha (14,7%).
Resurse: - orz, griu, ovaz, cartofi, vita de vie, vin, fructe, lemn.
- fier (Esch, Petange), siderurgie (Differdange, Esch).
- otel 4 620 000 t/75 si fonta 3 888 000 t/75, ciment, ceramica, textile, bere.

3.2 RESURSELE UMANE: Luxemburg are o populaţie de 450 900 cu o densitate medie de
148 de locuitori per km². Populaţia Luxemburgului comprimă o mixtură de grupuri etnice. În

10
timp ce francezii şi germanii predomină, italienii şi portughezii formează o minoritate
semnificantă a populaţiei. Peste 30% din populaţie sunt străini.

 Populatie: 503,302 (estimare iulie 2011)

 Rata natalitatii: 11,69 /1.000 de oameni
 Rata mortalitatii: 8,48 /1.000 de oameni
 Populatie urbana: 85% din totalul populatiei
 Cele mai mari orase: Luxembourg (capitala) 90 000 de oameni (2009)
 Rata mortalitatii infantile: 4,44 /1.000 de nasteri vii
 Grupuri etnice: Luxemburghezi 63,1%, 13,3% portughezi, francezi 4,5%, italiani 4,3%,
germani2,3%, alte grupuri 7,3% din UE, alte 5,2% (recensamant 2000)
 Religii: Romano-Catolica 87%, altele (includzand protestanti, evrei, musulmani) 13%
(2000)

Structura pe vârste

 0-14 ani: 19.6% (sex masculin 2,031,313/sex feminin 1,936,802)

 15-64 ani: 67.3% (sex masculin 6,881,863/sex feminin 6,764,709)
 65 ani și mai mult: 13.1% (sex masculin 1,170,589/sex feminin 1,478,806) (estimare 2006)

Speranța de viață la naștere

79, 61 ani;
 Barbati: 76,36 ani,
 Femei: 83,08 ani

11
IV. AGRICULTURA

Agricultura se bazează pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legături comerciale și

financiare în special cu Belgia și Olanda, și ca membru al UE, se bucură de avantajele pieței
libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB per capita din lume (62 700 USD în 2005).
Șomajul a fost de 4,4% din forța de muncă în iulie 2005.
În anul 2009 investițiile străine directe în Luxemburg au fost de 27,2 miliarde
dolari.Totodată, Luxemburg a investit aproape 15 miliarde de dolari în alte țări.

Principala activitate este agricultura, termenul Gutland venind de la solul fertil şi de la

verile calde şi uscate din această parte a Ducatului, în comparaţie cu regiunea Oesling.

În consecinţă, se cultivă în mari cantităţi fructe şi legume, cum sunt căpşunile, merele,
prunele şi cireşele. Eroziunea râurilor din această zonă a creat văi înguste şi profunde şi peşteri,
dând naştere la peisaje spectaculoase.

V. INDUSTRIA

Acum 100 de ani, Luxemburgul era cunoscut în întreaga lume pentru producţia sa de
trandafiri. Cele 260 de specii de trandafiri cultivate reprezentau baza celui mai important flux
de export al ţării. În secolul XX , ţara a cunoscut o creştere economică puternică graţie
exploatării bogatelor zăcăminte de fier. La apogeul acesteia, un sfert din populaţie lucra în
industria oţelului, care constituia două treimi din economia ţării.

După ce în anii '70 industria siderurgică a suferit o criză la nivel mondial, ca urmare a
supraproducţiei, minele de fier s-au închis. Luxemburgul s-a reorientat spre sectorul
financiar-bancar, care s-a dezvoltat spectaculos în urma deciziilor guvernanţilor de a menţine
un nivel scăzut al taxelor şi impozitelor.

Pe lângă atuurile fiscale, Marele Ducat a profitat şi de excelenta pozitionare geografică.

Conform statisticilor Eurostat, 40% din averea existentă în UE este concentrată pe o rază de

12
 500 de km în jurul Luxemburgului. Dacă aria este extinsă la 700 de km, averea din această
zonă reprezintă 70% din totalitatea bogăţiilor aflate în Uniunea Europeană.

În doar trei decenii, Luxemburgul a devenit cel mai important centru financiar al Europei,
dezvoltare ce a transformat micuţul stat în unul dintre ţările cu cel mai înalt nivel de trai din
întreaga lume. Astăzi, Marele Ducat se găseşte regulat pe poziţiile superioare ale
clasamentelor privind calitatea vieţii, fiind totodată ţara cu cel mai înalt PIB pe cap de
locuitor din Uniunea Europeană.

In ultima jumatate a secolului trecut, in Luxemburg s-a dezvoltat o adevarata industrie a

ciocolatei si inghetatei. Majoritatea produselor de cofetarie din aceasta zona au la baza fructe,
zahar, ciocolata si nuci. Aceste ingrediente sunt folosite pentru prepararea produselor traditionale
Knippercher, marrons glacés, a martipanului, dar si a nugai.

Economia stabilă, puternică a Luxemburgului, prezintă creștere moderată, inflație

redusă și șomaj redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgică, a devenit tot mai
diversificat, și include produse chimice, cauciucuri și alte produse. În ultimele decenii,
creșterile în sectorul financiar au compensat declinul oțelului. Serviciile, în special cele legate
de bănci, ocupă un segment tot mai important al economiei.

Printre industriile bine dezvoltate se găsesc industria fierului, a oţelului, a mobilei, a

bunurilor din piele, atextilelor, a berii şi a mâncării.

În sudul extrem al ţării se află « tărâmul rocilor roşii » - o referinţă la depozitele de

minerale care se află acolo. Bogate în fier încă de pe timpul Romanilor, dacă nu chiar de mai
înainte, districtul este o regiune minieră şi de industrie grea care se întinde pe mai mult de 20 km.
Coşurile înalte ale fabricilor de fier şi oţel sunt simboluri tipice ale sudului industrial. La est se
află valea MoselleI unde se cultivă struguri. Numeroase sate se află în văile adânci şi în preajma
podgoriilor de-a lungul râurilor. Fiecare sat are cel puţin o cavă de vin. Tot în est se află şi «
Mica Elveţie », caracterizată prin văi strâmte împădurite şi ravene cu formaţiuni pietroase
neobişnuite.

13
VI.TRANSPORTURILE

Luxemburg are facilități și servicii eficiente de transport aerian rutier, feroviar . Rețeaua
de drumuri a fost modernizata în mod semnificativ în ultimii ani, cu 147 km (91 mi) de autostrăzi
care leagă capitala de țări învecinate. Apariția de mare viteză TGV link-ul de la Paris a condus la
renovarea stației de cale ferată în timp ce un nou terminal de pasageri la Aeroportul Luxemburg
s-a deschis în urmă cu câțiva ani. Există planuri de a introduce tramvaie în capitala și de a lumina
liniile din zonele adiacente în următorii câțiva ani..

VII. TURISMUL

Hotelurile ,campingurile şi pensiunile pentru tineri au acoperit toate regiunile

Luxemburgului oferind o primire călduroasă turiştilor.De la hotelul de prestigiu la
pensiune,trecând de la cabana de la ţară la camping,Luxemburg oferă o gamă largă de opţiuni de
cazare pebtru turiştii individuali cât şi pentru familii.Formula,cazare şi mic dejun sau casa de
oaspeţi este mai puţin frecventa în această ţară.Numarul total de hoteluri este de 230.

În anul 2003 numărul total de hoteluri atingea valoarea de 315 in timp ce în anul 2005
numărul acestora scade ajungând la 292.Numărul de camere în 2003 era de 7547 cuprinde
hoteluri,pensiuni şi hanuri pe când in 2005 ajunge valoarea lor scade până la 7508.

Pe o perioadă de 10 ani (din 1995-2005) un hotel din cinci a dispărut,astfel şi numărul de

camere s-a diminuat fiind un declin mult mai pronuntat decât la hoteluri.

Campingurile prezintă o schimbare minoră,nesemnificativă,in 2003 erau in număr de 108

iar in anul 2005-104.Numărul de amplasare in anul 2003 ajune la 13,231 iar în anul 2005-12,945
împărţit în trei categorii:categoria 1 - 83 camping,categoria 2 – 12 camping,categoria 3 – 9
camping.Ca şi la hoteluri ,numărul lor se diminuează în timp ce dimeniunea acestora se măreşte.

14
Evolutia numărului de vizitatori

Luxemburg ocupă locul 4 in termeni de sosiri pe cap de locuitori ,dupa Cipru,Islanda si Austria.

Hoteluri

Anul 2003 2005 Evoluţia 2003-2005

Sosiri 605,100 696,089 +9,16%
Sejururi peste noapte 1,200,267 1,358,181 +6,11%

Camping

Anul 2003 2005 Evoluţia 2003-2005

Sosiri 200,155 188,185 -10,49%
Sejururi peste noapte 1,015,000 1,045,862 -10,36%

Alte facilităţi de cazare

Anul 2003 2005 Evoluţia 2003-2005

Sosiri 95,500 93,136 +4,45%
Sejururi peste noapte 375,647 338,214 -2,30%

Orasul Luxemburg este capitala Marelui Ducat de Luxemburg, şi cel mai mare oraş al
ţării.Luxemburg are o istorie foarte interesanta si bogata, istorie de care se leaga pana si numele
legendar al lui Dracula din Valahia. Vechiul Oras Luxemburg face parte din lista Patrimoniului
Mondial UNESCO (Vechiul Cartier si Fortificatiile Cetatii). In anul 2007, Luxemburg si Marea
Regiune, alaturi de orasul Sibiu din Romania, sunt Capitale Culturale Europene.
Obiective turistice importante sunt Catedrala Notre Dame şi Primăria. Orasul
Luxemburg gazduieste de asemenea diverse institutii europene: Curtea Europeana de Justitie,
Curtea Europeana de Audit cat si Banca Europeana de Investitii.

Cele mai multe muzee se află în oraşul Luxemburg:

Muzeul naţional de Istorie şi Artă, Muzeul de istorie, Muzeul de Artă Modernă al Marelui Ducat,
si Muzeul de Istorie Militară.

15
VIII.CONCLUZII(ANALIZA SWOT)

PUNCTE TARI
-pozitia geografica
-peisaje naturale atractive
-fauna acvatica diversificata
-contribuie la PIB-ul tarii-
-familiaritatea limbii engleze
-clima temperata fara extreme
-vegetaţie luxuriantă
-economie de inalta performanta

PUNCTE SLABE
-sol nefertil
-conditii de mediu nefavorabile
-populatia este imbatranita

OPORTUNITATI
- dezvoltarea unui centru financiar internaţional
- prezenţa a întreprinderilor industriale prin intermediul tehnologiei avansate
-eploatarea minereurilor de fier

AMENINTARI
- Eroziunea râurilor afecteaza agricultura
-probleme de mediu: poluarea aerului in zonele urbane

16
WEBOGRAFIE

 www.wikipedia.org;
 www.geografialumii.ro;
 www.referate.ro;
 www.visitaustralia.com;
 www.about-australia.com;
 www.e-referate.ro;
 regiuni.famouswhy.ro;
 www.referatele.com;
 www.preferate
 http://www.igbp.net
 http://www.profudegeogra.eu
 http://www.acuz.net
 www.descopera.ro

17