Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Solutionarea Intarzierii Limbajului La Copii
Solutionarea Intarzierii Limbajului La Copii
LIMBAJULUI LA COPII
MANUELA łIGĂNUŞ
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CUPRINS
2
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
3
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
4
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAPITOLUL 1
POVESTEA NOASTRĂ
Venirea pe lume a unui copil este un eveniment foarte important în viaŃa unui cuplu,
reprezentând o mare bucurie dar şi o mare responsabilitate. Mă înduioşez de fiecare dată când
văd pe stradă o femeie însărcinată, şi îmi amintesc sentimentele înălŃătoare pe care le ai, trăind
împreună cu copilul nenăscut, învăŃând să iubeşti acea mică făptură şi preocupându-te ca tot
ce te înconjoară (bun sau rău) să nu fie o piedică în calea dezvoltării normale a copilului. Mi
se pare că frumuseŃea vieŃii îşi găseşte loc, pe deplin, atunci când îŃi Ńii în braŃe copilul, când
gânguritul şi zîmbetul lui îŃi sugerează că e sănătos, când primii paşi nesiguri pe care îi face îŃi
eliberează lacrimi de emoŃie iar primele cuvinte îŃi umplu sufletul de mulŃumire.
Copiii ne schimba viaŃa într-un mod total şi ireversibil, ne schimbă percepŃia despre
lume, ne Ńin intr-o permanentă tensiune, sunt, în primii lor ani, total dependenŃi de noi dar,
iubirea pe care ne-o inspiră compensează orice nemulŃumire sau nelinişte.
*****
Mi-am dorit mult să am un copil iar venirea lui pe lume mi-a împlinit viaŃa, mi-a
mulŃumit sufletul, m-a învăŃat să fiu mai responsabilă şi mai conştientă că acŃiunile mele,
bune sau rele, cu voie sau fără, îl pot afecta în mod direct. M-a făcut să îmi dau seama că a
greşi ca părinte nu înseamnă să faci ceva rău intenŃionat ci, poate să fie şi atunci când, din
neştiinŃă, din ignoranŃă sau nepăsare, copilului i se pot întâmpla lucruri care să îi afecteze
sănătatea fizică şi psihică. Din acest motiv am realizat cât de important este ca un copil să se
integreze în nişte limite considerate normale de societate (atât din punct de vedere al sănătăŃii
fizice, cât şi mentale).
Eu sunt o persoană puŃin mai nonconformistă, nu Ńin neapărat să fiu asemeni tuturor şi
chiar nu mă caracterizează „spiritul de turmă”. Mi se pare interesant să fii „altfel” decât
ceilalŃi şi admir oamenii ce se pot individualiza prin ceva distinct.
Da! Îmi veŃi spune că aşa stau lucrurile cînd e vorba de un talent şi de nişte aptitudini
speciale, dar, în cazul unei afecŃiuni (sau întârzieri) oamenii au obiceiul de a „pune etichete”,
5
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
de a fi răutăcioşi în dorinŃa de a părea atotştiutori iar sfaturile pe care le dau, de cele mai
multe ori, pe lângă faptul că sunt inutile, sunt răutăcioase şi ne zdrobesc sufletul.
În această carte mi-am propus să vorbim despre limbajul copiilor, despre unele
tulburări şi deficienŃe şi, mai ales, să arăt câteva căi, uşor de urmat de fiecare părinte pentru a-
şi ajuta micuŃul să evolueze din punct de vedere al acumulării unui vocabular adecvat.
Dacă ne uităm în jurul nostru, aproape ne zgârâie urechile felul de a vorbi al oamenilor
astfel încât, aş putea spune că sunt destul de puŃini cei ce, întradevăr, vorbesc o limbă corectă.
Pe ei nu îi judecă nimeni, nu le pune nimeni diagnostice şi toată lumea îi priveşte cu cea mai
mare indulgenŃă din lume.
În schimb, dacă e vorba de un copil ce a ajuns la trei ani şi abia începe să vorbească şi
cuvintele nu sunt chiar aşa cum ar trebui, imediat se vor găsi persoane „atotştiutoare” cu câte
o sprânceană ridicată, gata să dea sfaturi sau, şi mai rău, să pună diagnostice.
Am citit destul de mult pe această temă şi am realizat că, fiecare copil are propriul său
ritm de dezvoltare fizică şi intelectuală. Un mesaj al unei doamne aflată în aceeaşi situaŃie,
spunea referindu-se la tot felul de statistici (copilul la o lună trebuie să facă..., la 3 luni,
trebuie să..., la un an..., la 2 ani..., la 3 ani...-cred că aŃi citit astfel de lucruri): „să fie ei
sănătoşi, că tratatele şi cărŃile se pot rescrie”.
Eu ştiu că, un copil care nu are o afecŃiune mai gravă (surzenie sau o boală psihică)
dar care începe mai târziu să vorbească vă avea de suferit din cauza răutăŃii celorlalŃi copii sau
chiar a adulŃilor. Gândindu-mă la asta, mi-am zis că trebuie să fac ce pot pentru a reuşi să îl
fac să depăşească acest moment. Mi-era greu să îmi imaginez că băieŃelul meu va fi
marginalizat de către copii pentru că nu reuşeşte să comunice eficient cu ei iar consecinŃele
unei astfel de probleme îmi era teamă că îl va face să fie vulnerabil, că se va închide în el şi că
îmi va fi mult mai greu mai târziu să îi insuflu încredere în propriile forŃe.
6
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
înseamnă să ai un copil, ce responsabilităŃi apar şi, mai ales, ce trebuie să urmăreşti în evoluŃia
lui pentru a fi liniştită că e sănătos fizic şi mental.
Am fost atentă în timpul sarcinii, astfel încât să nu păŃesc ceva care să afecteze copilul,
am făcut toate controalele medicale şi am respectat tot ce mi-au spus medicii.
Dar nu întotdeauna ceea ce îŃi doreşti, se întâmplă. În viaŃă apar lucruri neprevăzute
care nu Ńin de tine şi de seriozitatea cu care vrei să duci la bun sfârşit un lucru. Spun asta
pentru că aşa ceva mi s-a întâmplat şi mie. În seara când am simŃit că trebuie să nasc, am mers
la spital şi după câteva ore de travaliu, medicii şi-au dat seama că, omuleŃul ce se lupta să se
nască, suferea din cauză că avea cordonul ombilical răsucit de patru ori în jurul gâtului şi s-a
luat decizia să nasc prin cezariană astfel încât în 30 minute copilul meu a venit pe lume. Totul
a fost în regulă (sau cel puŃin aşa m-au asigurat cadrele medicale de la spital). La testul Apgar
a primit note foarte bune: la 5 minute – nota 9 iar la 10 minute – nota 10.
Faptul că era sănătos, că mânca foarte bine îmi dădea un sentiment de mulŃumire şi de
mândrie. Am urmărit îndeaproape toate acele grafice şi tabele de creştere fizică şi de evoluŃie
psihică şi copilul se încadra în limitele normale. Astfel, totul era în regulă mai puŃin faptul că
se apropia de vârsta de trei ani şi comunicarea lui se baza pe gesturi şi semne. Îngrijorarea
mea se amplifica cu trecerea fiecărei zile şi, mult aşteptatul moment în care copilul va începe
să vorbească (să „turuie”) întârzia să apară. Ce puteam face? Să aştept să se producă
miracolul? Nu!!! Nu sunt nici naivă, nici inconştientă. Mi-am zis atunci: „trebuie să fac
ceva!” Şi, am făcut.
7
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAPITOLUL 2
ŞtiŃi care e una din marile probleme? Aceea că nu considerăm că, a fi părinte, e o
meserie şi chiar una foarte grea şi cu o mare responsabilitate. Cine nu ia în serios aceste
lucruri şi are impresia că poate lăsa educaŃia şi grija pentru copil în voia sorŃii, se poate trezi
în faŃa unui mare eşec: acela de a constata, la un moment dat, că evoluŃia lui nu a fost cea pe
care o dorea.
De multe ori am auzit părinŃi acuzându-şi copiii pentru lucruri rele făcute, pentru
nereuşitele sau pentru neputinŃa lor de a face faŃă provocărilor vieŃii. Dar, oare, acei părinŃi
realizează că cea mai mare vină o poartă chiar ei, pentru că au crezut că un copil creşte pur şi
simplu sau, şi mai rău, au impresia că singura lor responsabilitate e aceea de a le asigura
hrana, locuinŃa şi strictul necesar? Mai mult decât atât copiii au nevoie de prezenŃa noastră, de
sfatul şi stimularea noastră, de supraveghere continuă, de vigilenŃa, de responsabilitatea şi
seriozitatea cu care privim orice aspect al educaŃiei, al sănătăŃii lor fizice şi mentale.
De aceea cred că ar trebui să fim învăŃaŃi ce responsabilităŃi şi ce consecinŃe poate
implica această meserie de părinte.
Cei mai mulŃi dintre noi ne dorim să fim părinŃi buni, dar creşterea unui copil implică
atât de multe lucruri, încât sunt momente în care suntem luaŃi de val. Nu toŃi studiem
psihologia sau medicina pediatrică ca să avem cunoştinŃe despre modul corect de educare a
unui copil şi, chiar dacă nu suntem nişte ignoranŃi, viaŃa ne scoate în cale probleme pe care nu
ştim să le rezolvăm decât informându-ne. Astfel se poate întâmpla ca, din cauza
nerecunoaşterii unor probleme ce apar şi amânării rezolvării lor, evoluŃia unui copil să fie una
nesănătoasă, cu consecinŃe grave ce îl pot afecta tot restul vieŃii.
În ceea ce priveşte limbajul toată lumea spune că trebuie să vorbeşti cu copilul de când
se naşte, să audă sunetele, cuvintele, propoziŃiile astfel încât, încet, încet, să înceapă să le
recunoască şi să încerce să le reproducă.
8
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Am stat şi am analizat toate aceste lucruri. BăieŃelul meu nu a fost un copil neglijat,
dimpotrivă, toată grija noastră, a părinŃilor şi a bunicilor a fost îndreptată către el. Am vorbit
cu el, am râs, ne-am jucat împreună dar limbajul pe care trebuia să îl acumuleze pe la 2-2,5
ani, a întârziat să apară.
Analizând evoluŃia lui mi-am dat seama că, până la 1,5 ani limbajul lui era unul corect
(aproximativ 15 cuvinte). Apoi, viaŃa noastră de familie a fost puŃin agitată din cauza unor
evenimente neprevăzute. Cînd el avea un an a trebuit să plecăm în altă Ńară, am schimbat
mediul şi limba vorbită în jurul nostru era alta decât cea pe care o auzea de la noi, părinŃii.
Peste un an a trebuit să revenim în Ńară şi apoi mama mea s-a îmbolnăvit de o boală gravă,
urmând o perioadă foarte grea pentru mine, în care îmi impărŃeam timpul între servici, spital,
copil şi casă. Aceasta e perioada pe care pot să mi-o reproşez, ca fiind una în care nu m-am
ocupat îndeajuns de copil, soŃul meu fiind plecat în altă Ńară iar eu eram copleşită de situaŃie.
În jurul vârstei de doi ani şi jumătate, am mers din nou în acea Ńară străină şi copilul a mers la
grădiniŃă acolo. GrădiniŃa, de obicei, e locul unde copiii învaŃă mult mai uşor să vorbească dar
la el a fost invers, i-a încetinit procesul acumulării limbajului din cauză că nu cunoştea limba
pe care o vorbeau micuŃii acolo.
Toată această „nebunie” l-a derutat şi copilul meu a căpătat o „teamă” de a vorbi, de a
repeta cuvinte după noi. Ceea ce mă supăra foarte tare era faptul că băieŃelul meu refuza să
spună după noi cuvinte, să încerce măcar să reproducă sunetele iar comunicarea lui era
formată din gesturi şi vreo 20 de cuvinte. Când dorea ceva să îmi ceară, îmi arăta cu degetul şi
spunea „iiiii” (ajunsese să mă înnebunească această lipsă a comunicării verbale).
Ceea ce mă deruta, era faptul că realizam că înŃelege aproape tot ce îi spun, dar refuza
să vorbească. Căpătase o frică şi nu accepta deloc un dialog.
Devenisem isterică pentru că el avea aproape 3 ani şi nu ştia să vorbească deloc. AlŃi
copii de vârsta lui comunicau folosind propoziŃii iar el îşi exprima dorinŃele prin gesturi. Nu
ştiam ce să cred.
Copilul era frumos, dădea dovadă de o inteligenŃă şi agerime peste medie dar avea un
mare minus: limbajul. Nu ştiam cum să fac.
A făcut un control medical, pentru a mă convinge că aude bine (deşi ştiam că nu e asta
problema) şi am discutat şi cu un psiholog de la grădiniŃa unde mergea şi toŃi îmi spuneau că
totul e „în regulă”.
9
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Atunci unde e problema? Recunosc faptul că nu am găsit un răspuns foarte clar, dar nu
puteam rămâne în situaŃia asta.
Mi-am propus să îl determin să treacă peste inhibarea lui şi să îl ajut să vorbească.
M-am documentat mai întâi, apoi am construit o metodă uşoară şi rezultatele au venit în
foarte scurt timp. Am fost perseverentă în ceea ce mi-am propus şi, iată, am reuşit să îl
învăŃ să comunice, să se încadreze într-o normalitate şi din punct de vedere al limbajului
iar, acum pot spune, fără să mă laud, că am un copil frumos, inteligent, care vorbeşte şi
care poate face faŃă oricăror provocări ale vieŃii.
Ideea scrierii acestei cărŃi mi-a venit în momentul în care am realizat că, în câteva luni,
am reuşit, construind o metodă simplă, viabilă şi extrem de permisivă financiar, să îl fac pe
copilul meu să evolueze în ceea ce priveşte limbajul, de la aproape nimic (pronunŃa cam 25 de
cuvinte din care 10 erau mono sau bisilabice), la construcŃii de propoziŃii din 3, 4 cuvinte. Am
trecut împreună de la o comunicare bazată, în proporŃie de 99%, pe gesturi şi semne, la
învăŃarea tuturor cuvintelor uzuale de care are nevoie, la gândirea unor activitaŃi şi exprimarea
lor adulŃilor sau altor copii, la o comunicare spontană prin propoziŃii şi la recitarea unor mici
poezioare şi cântecele.
Nu am pretenŃia de a afirma că ceea ce veŃi citi în aceaste rânduri sunt lucruri total noi,
dar e o lucrare închegată, rodul a multor luni de studiu, ce îşi propune să vă arate paşii ce
trebuie să îi urmaŃi împreună cu copilul pentru a-l ajuta să evolueze din punct de vedere al
acumulării limbajului.
Metoda pe care am dezvoltat-o nu e sofisticată, se poate utiliza acasă de fiecare părinte
iar rezultatele pe care le veŃi constata într-un timp scurt vă vor umple sufletul de mulŃumire şi
toate grijile legate de vorbirea copilului vor dispărea. Nu aveŃi nevoie de nici o investiŃie, e
vorba doar de perseverenŃă, de a acorda copilului în fiecare zi câteva minute pentru a face
împreună o activitate care îi place, de a vă juca cu el înainte de culcare sau de a profita de
ieşirile în aer liber pentru a acumula limbaj.
Poate în căutările dumneavoastre aŃi dat de tot felul de lucrări legate de evoluŃia
limbajului copilului în care termeni de specialitate se impleteau cu statistici şi norme scrise
într-un limbaj de specialitate şi care nu lămuresc sub nici o formă dorinŃa părintelui de a
rezolva problema.
10
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
11
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Eram conştientă că, dacă nu încerc eu să găsesc o soluŃie, atunci el chiar va avea o
problemă. Este copilul meu şi trebuie să stau şi în cap, numai să îl ajut. Singurii responsabili
de binele copilului suntem noi, părinŃii. Copilul nu are, la această vârstă, nici o vină pentru
ceea ce i se întâmplă.
Am început să mă documentez, să încerc să înŃeleg ce anume se întâmplă, să caut
cauzele şi să găsesc o metodă de a rezolva problema. Nu puteam să stau cu mâinile în sân şi
să aştept „că va vorbi el” (vorba unei persoane bine intenŃionate dar mai puŃin cunoscătoare în
ceea ce priveşte consecinŃele).
AuziŃi la tot pasul vorbe de genul: „lasă, va vorbi el când va fi timpul!”, sau „băieŃii
vorbesc mai târziu” sau „şi copilul lui cutare a vorbit după patru ani şi acum face facultate”
sau „geniile vorbesc mai târziu” (ex. Einstein a vorbit pe la 7 ani, Lucian Blaga pe la 5 ani,
etc). OK! Să dea Domnul să nu fie nimic grav sau să am un copil geniu!! Dar pot, oare, să
ascult doar astfel de vorbe şi să le ignor pe cele referitoare la copiii cu probleme? Şi atunci vin
întrebările dureroase pentru orice părinte:
♦ Dacă nu aude?
♦ Dacă are o problemă psihică?
♦ Dacă nu m-am ocupat cum trebuie de copil?
♦ Dacă ceva nu fucŃionează bine în familia noastră?
♦ şi multe altele....
Dacă explicaŃia pentru întârzierea vorbirii copilului e genialitatea lui, atunci, să fie el
sănătos şi să ne demonstreze prin fapte, această isteŃime. Dar, dacă există o problemă, ce
facem? Stăm şi aşteptăm? Eu nu cred că e o atitudine responsabilă şi un părinte trebuie să fie
conştient de asta.
Nu aveam la dispoziŃie nici o informaŃie despre întârzierea acumulării limbajului. Am
început să caut şi să adun cât mai multe informaŃii: articole din reviste, ziare, de pe Internet,
cărŃi de psihologie, discuŃii pe forumuri, cărŃi de la bibliotecă... tot ce am găsit.
Problema de care m-am lovit a fost că informaŃia pe care am găsit-o era una destul de
vagă (multe date statistice, termeni ştiinŃifici, lucrări de psihologie... dar, pot spune, că nu am
găsit o metodă clară sau, măcar, nişte sfaturi care să îmi fie utile şi care să mă înveŃe, pas cu
pas, ce trebuia să fac pentru a-mi ajuta copilul).
12
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
În acel moment, singura soluŃie pe care o vedeam era aceea de a merge cu copilul la
logoped. Dar şi aici era un impediment pentru că el avea doar doi ani şi jumătate spre trei ani
şi logopedul lucrează doar cu copii în jurul vârstei de cinci ani care au răbdare să stea într-un
loc mai mult de câteva minute şi pot coopera cu acesta.
Ce să fac? Să aştept până când copilul face 5 ani? Mi se părea că stau cu mâinile în sân
şi că pierd timp preŃios. Am adunat informaŃie, m-am apucat de studiu serios şi am realizat
această lucrare pe care doresc să v-o prezint pentru că sunt convinsă că vă v-a ajuta.
Pentru mine ar fi o mare suferinŃă să ştiu că am ratat soluŃionarea unei probleme din
cauza ignoranŃei şi a neputinŃei. Un alt mare risc al întârzierii vorbirii unui copil e acela că vor
fi încetinite şi alte procese legate de evoluŃia lui: gândirea săracă, socializarea dificilă şi
întârzierea acumulării altor cunoştinŃe pe care le dobândesc colegii săi. Fiind un copil normal,
probabil că va reuşi să vorbească la un moment dat, dar această întârziere poate duce la o
evoluŃie mediocră, ceea ce pe mine, ca părinte, mă enervează mai mult decât prostia şi
naivitatea.
Sunt atât de multe argumente care pledează în favoarea unei educaŃii permanente şi a
unui interes pentru dezvoltarea psihică armonioasă a copilului, încât, aş putea să să scriu
multe pagini care să vă convingă de rolul extrem de important pe care îl aveŃi. Copilul trebuie
să fie prima preocupare din viaŃa dumneavoastră iar toate celelalte: carieră, partener de viaŃa,
familie, etc. să fie pe locurile următoare.
13
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAPITOLUL 3
CE TREBUIE SĂ ŞTIM
Mersul
Această abilitate este câştigată aproximativ în jurul vârstei de 1 an când copilul capătă
controlul asupra poziŃiei verticale.
14
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Vorbirea
Urmează apoi o altă fază de evoluŃie - aceea a vorbirii. Când şi aparatul fono-
articulator (gura, corzile vocale, etc) este destul de dezvoltat, copilul transforma gângurelile în
silabe (prin sunetele specifice de foame, de sete, de bine, de somn, de durere,etc.), silabele în
cuvinte, începe să le combine câte două, apoi câte trei, etc. Apar apoi primele propoziŃii scurte
iar, în jurul vârstei de 3 ani, copilul stăpâneşte deja o multitudine de reguli gramaticale al
căror sens logic îl va studia abia peste câŃiva ani buni. Niciodată, în toată existenŃa ulterioară,
nu vom mai avea această uluitoare abilitate să pătrundem instinctiv atât de corect şi de uşor în
gramatica vreunei limbi, fie ea maternă ori straină.
Deşi, fiecare copil are ritmul sau de a invăŃa, totuşi, câteva repere minime de
dezvoltare pot fi luate în considerare.
Gândirea
Odată cu dobândirea celei de-a doua abilităŃi - vorbirea articulată – urmează cea de-a
treia cucerire esenŃială: gândirea. Odată ce copilul pătrunde în jocul acesta, al invăŃării
denumirii lucrurilor din jurul sau, pătrunde şi în enigma cuvântului: noŃiunea.
Limbajul este unul dintre aspectele importante ale dezvoltării psihologice. Este firesc
ca părinŃii să se intrebe dacă copilul şi-a insuşit un anumit număr de cuvinte sau dacă vorbeşte
corect. Dar principalul aspect al limbajului rămâne funcŃia lui: de comunicarea. Copilul invaŃă
limbajul având ca principală motivaŃie dorinŃa de a socializa cu cei din jurul lui: gesturile,
gângurelile nu-i mai sunt suficiente pentru a comunica şi atunci invaŃă acest sistem de
comunicare prin cuvinte.
Copilul trebuie să capete încredere în forŃele proprii, să poată face faŃă oricăror
provocări şi trebuie înŃeles că emoŃiile şi sentimentele pe care le traieşte în această perioadă
sunt copleşitoare pentru el deoarece instrumentele şi abilităŃile de care dispune nu sunt înca
perfecŃionate. Definitorii pentru formarea personalităŃii individului sunt primii trei ani de
viaŃă. Aceştia îşi vor pune amprenta asupra intregii sale vieŃi. Se consolidează personalitatea
copilului odată cu invăŃarea despre lumea din jur explorând, comunicând şi dezvoltând relaŃii
cu cei din jurul său.
15
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
16
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
17
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
să vă îngrijoreze. Poate nu face un anumit lucru pentru că nu l-a învăŃat nimeni şi nu pentru că
nu este în stare! Trebuie să ştiŃi că orice copil excelează sau este mai leneş în unele domenii.
Dacă însă tu şi medicul sunteŃi îngrijoraŃi de dezvoltarea generală a copilului sau a unora
dintre aptitudini: limbaj, auz, vedere sau îndemânare motorie, cereŃi sfatul unui specialist.
Nou-născutul
♦ fixează cu privirea o persoană şi o urmăreşte cu ochii,
♦ răspunde la vocea părinŃilor întorcând capul şi căutând cu ochii,
♦ tresare la sunete sau mişcări bruşte,
♦ îşi mişcă mâinile şi picioarele,
♦ strânge pumnul puternic când ceva ii este asezat în palma,
♦ îşi schimbă mimica feŃei, scoate sunete la supt, îşi miscă gura, se mişca şi zâmbeşte în
timpul somnului.
La 1 luna
♦ îşi Ńine capul ridicat pentru 1-2 secunde când este aşezat pe burtă,
♦ îşi Ńine capul când este ridicat în braŃe, rezemat de corpul adultului,
♦ tresare, plânge, ramâne nemişcat sau raspunde în alt mod la sunetele puternice,
♦ se linişteşte sau tace în majoritatea cazurilor când este luat în braŃe sau i se vorbeşte,
♦ urmăreşte o faŃă familiară cu ochii (de la 0.25 la 1m depărtare).
La 2 luni
♦ zâmbeşte cu adevărat (nu este doar un reflex),
♦ gângureşte (sună ca un "ooo-aah" sau altă combinaŃie de vocale),
♦ comunică prin sunete ca raspuns la vocea părinŃilor,
♦ arată interes asupra sunetelor şi mediului inconjurător,
♦ îşi arată plăcerea şi bucuria,
♦ îşi ridică capul la 45° când este aşezat pe burtă,
♦ urmareşte o jucărie sau alt obiect aflat în mişcare tip arc de cerc, la 15 cm de fata.
18
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
La 3 luni
♦ gângureşte cu plăcere, râde,
♦ îşi păstrează capul ridicat când se află în braŃe, în poziŃia "şezut",
♦ îşi prinde mâinile amândouă şi se uită la propriile măini şi picioare,
♦ îşi ridică capul la 90° când este aşezat pe burtă,
La 4 luni
♦ îşi ridică capul şi-l Ńine drept când se află pe burtă,
♦ se spijină în mâini şi-şi ridică corpul când este aşezat pe burtă,
♦ se rostogoleşte de pe faŃă pe spate,
♦ îşi Ńine mâinile împreunate,
♦ apucă o sunătoare (jucărie),
♦ îşi lasă greutatea pe picioare când este ridicat pe ele,
♦ caută şi intinde mâna după jucării,
♦ priveşte şi poate reacŃiona la un obiect în mişcare,
♦ recunoaşte vocea părinŃilor şi atingerea lor,
♦ le zâmbeşte părinŃilor când se apropie sau le imită expresiile.
La 5 luni
♦ caută o anumită jucărie,
♦ se uită la obiecte mici (ex. un năsturel sau o firimitură),
♦ întoarce capul în direcŃia de unde se aude sunătoarea,
♦ îşi Ńine capul bine când este aşezat în şezut.
La 6 luni
♦ îşi duce mâncarea la gura cu mâna,
♦ imită unele sunete,
♦ se întoarce după o voce,
♦ mută un cub dintr-o mâna în alta,
♦ bâzâie şi scoate sunete haioase,
♦ îi apare primul dinte.
19
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
La 7 luni
♦ se ridică în picioare dacă este susŃinut,
♦ apucă două cuburi sau obiecte mici,
♦ ridică un obiect mic cu toate degetele, prin apucare,
♦ se uită după o jucărie care a căzut în afara ariei lui vizuale,
♦ răspunde părinŃilor în mod diferit,
♦ spune "mama" şi "tata" neintenŃionat.
La 8 luni
♦ se ridică în picioare susŃinându-se singur de un obiect sau o persoană,
♦ loveşte două cuburi, Ńinute fiecare într-o mână,
♦ apucă un obiect mic doar cu degetul mare şi arătător,
♦ face din mână "PA",
♦ stă în şezut fără să fie susŃinut.
La 9 luni
♦ răspunde la propriul nume,
♦ înŃelege câteva cuvinte, cum sunt "NU" şi "PA",
♦ merge de-a buşilea, se caŃără sau merge cu spatele târându-se pe fund sau pe burtă,
♦ împunge cu degetul arătător,
♦ se joaca "de-a v-aŃi-ascunselea",
♦ se hrăneşte singur folosindu-şi degetele.
La 10 luni
♦ se aşează în şezut singur,
♦ arată ce îşi doreşte prin semne sau sunete,
♦ introduce un cub într-o cană.
20
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
La 11 luni
♦ stă în picioare nesusŃinut,
♦ se joacă şi loveşte cu putere doua cuburi Ńinute în mâini,
♦ pare să inŃeleagă întrebări simple ca: "Unde este mingea?",
♦ răspunde la muzică ritmica prin mişcări ale mâinii şi corpului în acelaşi ritm,
♦ lalalizeaza (serii de silabe:"bababa..", "papapa..", "tatata", ''bububu"),
♦ iniŃiază jocuri de gesturi şi cuvinte cum ar fi:"cucu-bau",
♦ încearcă să imite, câteodată, noi cuvinte.
La 12 luni
♦ merge singur,
♦ ciupeşte cu degetul arătător şi cel mare,
♦ încearcă să imite unele cuvinte,
♦ bea dintr-o căniŃă,
♦ caută obiectele ascunse,
♦ face din mana "PA",
♦ se hrăneşte aproape singur la masă,
♦ aruncă o minge în joacă,
♦ demonstrează înŃelegerea mai multor întrebări prin răspunsuri cu gesturi adecvate,
♦ foloseşte trei sau mai multe cuvinte în mod constant,
♦ răspunde frecvent la cântece prin jargonofazie (jargonofazie= vorbirea proprie, sunete
pe care le scoate copilul),
♦ demonstrează înŃelegerea unor comenzi verbale executând gesturile adecvate ("Fă
pa!"),
La 15 luni
♦ merge bine şi se apleacă,
♦ urcă fiecare treaptă ajutat,
♦ spune 3-6 cuvinte,
♦ înŃelege comenzi simple de genul "Du-te şi ia-Ńi pantofii",
21
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
La 18 luni
♦ încearcă, dar nu ştie incă să arunce mingea,
♦ spune zece cuvinte,
♦ identifică la cerere 2 sau mai multe obiecte dintr-un grup de 4 obiecte familiare,
♦ începe să repete cuvinte auzite în conversaŃia adulŃilor,
♦ demonstrează o creştere continuă şi gradată a vocabularului activ,
♦ demonstrează înŃelegere prin răspunsuri adecvate la comenzi ca: "stai jos, vino aici,
opreşte-te",
♦ imită propoziŃii formate din 2-3 cuvinte,
♦ în joc imită onomatopee (motoare, animale, etc),
♦ trage o jucărie după el,
♦ aşează doua cuburi unul peste altul,
♦ numeşte unele obiecte dintr-o carte când i se citeşte,
♦ indică câteva părŃi ale corpului,
♦ mâzgăleşte cu un creion şi copiază o linie verticală trasată de un părinte,
22
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
La 2 ani
♦ urcă şi coboară scările treaptă cu treaptă,
♦ loveşte o minge cu piciorul,
♦ aşează cinci sau şase cuburi unul peste altul,
♦ îşi spală şi usucă mâinile,
♦ spune cel puŃin douăzeci de cuvinte ,
♦ combină două cuvinte ("maşina merge" sau "mult suc"),
♦ ascultă două comenzi consecutive "Ia maşinuŃa şi pune-o pe masă"
♦ recunoaşte tot mai multe cuvinte noi şi le inŃelege sensul,
♦ foloseşte noi şi noi cuvinte achiziŃionate săptămână de săptămână,
♦ încearcă să "povestească" despre experienŃele zilnice, într-o combinaŃie de
jargonofazie şi cuvinte inteligibile,
♦ alege la cerere un obiect dintr-un grup de cinci sau mai multe lucruri diferite,
♦ câteodată foloseşte propoziŃii de trei cuvinte ("Joc cu cuburile, Băiatul pleacă pa, Tata
face nani"),
♦ înŃelege majoritatea propoziŃiilor dezvoltate şi frazelor ("Când mergem la plimbare iŃi
cumpăr o îngheŃată"),
♦ se referă la sine folosind numele propriu sau pronumele personal la persoana a III-a
singular,
♦ începe să folosească câteva pronume dar face erori de sintaxa,
♦ arată părŃi mai mici din schema corporala (bărbia, umărul, sprâncenele), la cererea
adulŃilor,
♦ imita adulŃii în ceea ce spun şi fac,
♦ potriveşte obiectele de aceeaşi culoare.
La 3 ani
♦ sare cu ambele picioare, în acelaşi timp,
♦ se balansează câte puŃin pe un singur picior,
♦ aruncă mingea cu amândouă mâinile,
♦ merge pe tricicletă,
23
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
24
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
La 4 ani
♦ desenează un om din patru elemente (ex. cap, corp, picioare),
♦ îşi periază singur dinŃii,
♦ se imbracă singur,
♦ îşi ştie numele şi prenumele,
♦ povesteşte despre activităŃile şi experienŃele zilnice,
♦ sare într-un singur picior,
♦ merge pe bicicletă cu roŃi ajutătoare,
♦ se joacă joculeŃe (care implică reguli şi simboluri) sau jocuri de cărŃi,
♦ enumeră 3 obiecte,
♦ copiază un cerc şi o cruce,
♦ identifică 4 culori corect.
La 5 ani
♦ se imbracă fără ajutor,
♦ îşi cunoaşte adresa şi numărul de telefon,
♦ numără pe degete sau enumeră până la 5 obiecte,
♦ copiază un triunghi sau un pătrat,
♦ desenează un om din 6 elemente (ex. cap, corp, mâini, picioare),
♦ recunoaşte majoritatea literelor alfabetului,
♦ scrie unele litere ale alfabetului,
♦ înŃelege şi numeşte doua lucruri opuse,
♦ foloseşte şi recunoaşte limbajul complex (ex. "Nu m-am dat pe topogan, dar m-am
jucat în groapa de nisip"),
♦ se costumează şi se pretinde un personaj ireal sau real,
♦ se balansează pe fiecare picior pentru 6 secunde,
♦ poate sări peste obstacole uşoare,
25
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Primul an
Al doilea an
26
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
♦ În cadrul stadiului iniŃial de apariŃie a primelor cuvinte, copiii vor produce cuvinte încet.
Totuşi, odata cu acumularea unui vocabular productiv de circa 10 cuvinte, copiii vor
începe să adauge noi cuvinte intr-un ritm crescut ('explozia vocabularului').
Al treilea an
♦ La o doua lor aniversare, copiii vor începe să combine cuvinte şi să formeze propoziŃii
simple. IniŃial, primele propoziŃii vor fi compuse din doua cuvinte, crescând treptat în
lungime. Primele propoziŃii ale copiilor sunt denumite „vorbire telegrafică” deoarece
aceste se aseamănă foarte mult cu forma abreviată a unei telegrame. Primele propoziŃii ale
copiilor vor conŃine numai cuvintele esenŃiale (verbe şi substantive), omiŃându-se
cuvintele funcŃionale (articole, prepoziŃii), pronumele, verbele auxiliare.
♦ Deşi primele propoziŃii par incorecte gramatical din punctul de vedere al adultilor, ele sunt
mult mai mult decât combinaŃii de cuvinte luate la întâmplare. O caracteristică a structurii
este prezenŃa aşa-numitelor „cuvinte-pivot”, folosite de obicei într-o poziŃie fixă şi
combinate cu alte cuvinte mai puŃin folosite, care pot fi cu uşurinŃă înlocuite cu alte
cuvinte. De exemplu, foloseşte un cuvânt pivot, cum ar fi „mare” creând propoziŃii ca
„maşina mare, băiat mare”.
♦ Multe din primele propoziŃii ale copiilor reprezintă creaŃii lingvistice ce nu apar în
limbajul adulŃilor. Contextul, la fel ca şi în cazul primelor cuvinte, joacă un rol important
în înŃelegerea primelor propoziŃii. Pe masură ce numărul propoziŃiilor simple folosite
creşte, numarul cuvintelor singulare va scade iar propoziŃiile vor deveni din ce în ce mai
sofisticate.
27
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Anii prescolari
Între vârsta de 3 ani şi jumătate şi 4 ani, copiii au acumulat deja multe cunoştinŃe
legate de limbaj. Ei au un vocabular activ destul de larg şi inteleg funcŃiile cuvintelor în
legătură cu referirea unor obiecte şi acŃiuni. De asemeanea, ei sunt capabili să întreŃină o
conversaŃie, putând vorbi despre diverse teme cu diverse persoane. Totuşi, dezvoltarea
limbajului, în special creşterea vocabularului şi a îndemânării de a conversa, continuă. Este
general acceptat faptul că dezvoltarea vocabularului nu se realizează printr-o educaŃie
formală. ÎnŃelesul unor cuvinte noi va fi insuşit atunci când copiii interacŃionează cu alŃi
vorbitori mai avansaŃi în cadrul unor activităŃi de zi cu zi (joaca, mâncatul).
Pentru a comunica efectiv, copiii trebuie să înveŃe să negocieze, să îşi aştepte rândul,
să aducă contribuŃii relevante şi inteligibile. Vorbirea omului a apărut şi s-a dezvoltat în
cadrul societăŃii. Prin interacŃiunea cu vorbitori mai avansaŃi, copiii vor elabora propriile
propoziŃii. ConversaŃiile cu colegii de joacă includ de obicei o serie de dialoguri în care
fiecare participant vorbeşte pe rând. În plus, copiii invaŃă să îşi modifice mesajele
corespunzator nivelului de înŃelegere al ascultătorului.
În momentul începerii şcolii, limbajul copiilor este foarte asemănător cu cel al
adulŃilor. Ei şi-au însuşit elementele sintactice, semantice şi pragmatice de baza ale limbii
materne. Totuşi, dezvoltarea limbajului va continua, din copilarie, prin adolescenŃă, până la
maturitate. Limbajul uşurează procesul educaŃiei şi al instrucŃiei. Imposibilitatea de a
comunica prin limbaj, precum şi defectele vorbirii produc o stagnare în dezvoltarea
personalităŃii copilului, modifică relatiile lui cu cei din jur, îl singularizează şi îl împiedică în
mare măsură să participe la joc şi la celelalte activităŃi comune celor mici. Este lesne de
înŃeles cât de mare este suferinŃa unui copil care nu se poate apropia de ceilalŃi copii, de
ceilalŃi oameni.
Trebuie subliniat de asemenea faptul că dezvoltarea vorbirii influentează dezvoltarea
gândirii copilului. Vorbirea este invelişul sonor al ideilor şi al gândurilor. De aceea, apariŃia
mai târzie a vorbirii sau tulburarea ei are urmări şi asupra dezvoltării gândirii, producând fie
intârzieri, fie o anumita sărăcie a acesteia.
MulŃi părinŃi şi-ar dori să ştie vârsta ideală la care copilul începe să vorbească. Nu
există o vârstă anume. Copilul începe să vorbească atunci când înŃelege rostul limbajului.
28
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
29
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
4. SEMNE DE ALARMĂ
Iată câteva aspecte pe care trebuie să le iei în considerare dacă observi ca micuŃul tău
nu evoluează corespunzator vârstei.
0-2 ani:
♦ interes redus pentru mediu şi pentru cei care au grija de el;
♦ contact al ochilor şi zâmbet redus; absenŃa răspunsului la sunete;
♦ absenŃa gânguritului la sfârsitul primului an;
♦ până la vârsta de un an, nu comunică gestual (de exemplu: nu arată cu degetul);
♦ are deja un an şi cateva luni, dar prefera să comunice prin gesturi şi nu poate imita
sunete;
♦ eşecul în incercările de a merge la 15 luni;
♦ eşecul în a folosi mâinile pentru a manipula şi explora obiectele.
Alte semne de alarmă:
♦ La 6 luni nu râde.
♦ Pe la 8 la 9 luni nu foloseşte sunete ca să vă atragă atenŃia.
♦ La 10 luni nu răspunde când este strigat pe nume.
♦ De la 9 la 10 luni nu poate să-şi exprime bucuria sau supărarea.
♦ La 1 an nu poate să răspundă la comenzi simple, cum ar fi: "hai la mine".
♦ La 1 an nu intoarce capul ca răspuns la zgomotele venite din alta camera.
♦ La 1 an nu arată cu degetul ceva ce-şi doreşte.
♦ La 1 an nu imită cuvinte simple (mama, tata, papa).
♦ La 1 an nu foloseşte cel puŃin 2 cuvinte.
♦ La 1 an nu reacŃionează la muzică.
♦ La 1 an nu foloseşte gesturi cum ar fi: "pa" sau "da".
♦ La 15 luni nu inŃelege şi nu răspunde la cuvinte ca: "nu" sau "pa".
♦ La 15 luni nu foloseşte cel puŃin 6 gesturi cum ar fi: "pa", "da", "nu", …
♦ La 18 luni nu spune cel puŃin 6 cuvinte simple.
♦ La 21 luni nu răspunde la comenzi simple.
30
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
2-3 ani:
♦ interes redus faŃă de alŃi copii;
♦ folosire limitată a cuvintelor şi gesturilor pentru a-şi comunica nevoile;
♦ vorbire repetitiva non-comunicativă sau ca un papagal;
♦ joc fara scop, foarte des repetat (ex. se concentrează doar asupra unor părŃi ale unor
obiecte, cum ar fi roŃi, mânere, întoarcerea obsesivă a paginilor unei cărŃi fără a
încerca să recunoască şi să privească imaginile).
Alte semne de alarmă:
♦ Nu poate identifica obiecte comune ca: păpuşa, cana.
♦ Nu imită acŃiunile şi cuvintele celorlalŃi.
♦ Nu poate arăta părŃile corpului când i se cere.
♦ Nu răspunde la comenzi duble cum ar fi: "stai jos si bea laptele".
♦ Nu poate răspunde la întrebări de genul "ce…" şi "cine…"
♦ Nu poate înŃelege ce îi spune o persoană căreia nu-i cunoaşte vocea.
♦ Nu poate forma propoziŃii din două cuvinte cum ar fi "eu merg".
♦ Nu poate fi inŃeles de membrii familiei.
♦ Nu poate folosi termeni descriptivi de baza cum ar fi: "mare", "mic".
3-5 ani:
♦ vorbire dificil de înŃeles;
♦ joc puŃin sau deloc imaginativ;
♦ interes redus în interacŃiunile sociale;
♦ dificultăŃi în alergat sau în păstrarea echilibrului;
♦ dificultăŃi în folosirea creioanelor, în manipularea obiectelor mici.
Alte semne de alarmă:
♦ Nu poate folosi propoziŃii scurte.
♦ Nu poate înŃelege comenzi simple.
♦ Nu se joacă cu alŃi copii.
♦ La 3 ani şi jumătate are dificultăŃi în a adaugă consoana finală la unele cuvinte (de ex.
spune "pa" în loc de "pat")
31
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
32
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
a) Probleme de auz
De cele mai multe ori, problemele de vorbire sunt asociate cu cele de auz - iată de ce,
dacă observi că micuŃul nu comunică aşa cum ar fi normal, este indicat să te prezinŃi cu el la
un medic ORL-ist pentru a te edifica. Un copil care nu aude bine nu va putea să înŃeleaga, să
imite şi, în final, să comunice
33
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
sentimente sau emotii, este un handicap. Copiii din mediile defavorizate, care au tulburări
de limbaj, au la sfârşitul şcolii primare doi ani de intârziere comparativ cu ceilalti;
♦ trăirii unor stări conflictuale, stresante şi suprasolocitările, care favorizeaza oboseala
excesiva;
♦ de multe ori faptului că adulŃii nu acordă suficientă importanŃă comunicării cu propriii
copii; ajungându-se la situaŃia în care se vorbeşte mult despre copil, dar copilului nu i se
vorbeşte.
c) Timiditatea
Sunt şi copii mai timizi, mai puŃin curajoşi, care nu reuşesc să articuleze decât foarte
târziu, când lumea din jur devine disperată şi îngrozită de posibilitatea unui handicap
definitiv. Ar trebui să te îngrijoreze mai degrabă faptul că pare a nu înŃelege ceea ce îi spui tu,
decât că nu-i foarte vorbăreŃ.
d) Bilingvismul
♦ altă cauză a declanşării tulburărilor de vorbire o constituie bilingvismul. PărinŃii trebuie să
ştie că, introducerea unei alte limbi, este bine să se facă numai după ce copilul stăpâneşte
limba maternă, deşi acum sunt la moda creşele şi grădiniŃele cu predare în diverse limbi
străine. De fapt cei mai importanŃi îndrumători dar şi observatori ai dezvoltării copilului
sunt părinŃii. Ei trebuie să cunoască aceste comportamente tipice pentru fiecare vârstă, dar
şi semnalele care arată că ceva nu e în regulă.
♦ cazul de ,,bilingvism" în care copilul nu vorbeşte aceeaşi limbă acasă şi în exterior,
antrenează de asemenea o intârziere a limbajului.
e) Subdezvoltarea generală
Dacă bebeluşul tău este prematur sau prea mic pentru vârsta lui din cauza imaturităŃii
neurofiziologice, unele funcŃii motorii vor apărea mai târziu. DificultăŃile de vorbire ar putea
indica o subdezvoltare generală a copilului. Trebuie totuşi să ştii că există o capacitate foarte
mare a organismului de a recupera rapid întârzierile şi mogâldeaŃa ta va ajunge, cam pe la
vârsta intrării în scoală, la fel de vioi şi dispus să se aşeze pe linia de start ca şi ceilalŃi copii
de 6-7 ani.
34
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
h) Alte cauze
O altă serie de cause sunt mai puŃin discutate dar care, sigur, pot influenŃa dezvoltarea
limbajului:
♦ Un copil foarte energic “parcă nu are timp niciodată” să stea la taclale, astfel încât pare că
nu e intresat de a comunica foarte mult.
♦ Un factor care are importanŃă şi care în ultimii ani este disutat din ce în ce mai mult de
specialişti este utilizarea televizorului pentru a Ńine copilul ocupat. PărinŃii recurg la astfel
de soluŃii pentru a putea să îşi facă ”în linişte” diverse treburi casnice.
♦ În familiile de intelectuali, unde aşteptările de la copil sunt foarte mari, pot genera
întârzieri în vorbire din cauză că micul om nu se poate ridica la nivelul aşteptărilor
părinŃilor lui, lucru ce duce la o inhibare şi la o amânare a vorbirii
35
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
6. SOLUłII
ImportanŃă deosebită o are atitudinea părinŃilor faŃă de copil, modul în care aceştia se
ocupă de dezvoltarea limbajului lui. Limbajul simplu şi cât mai clar al adulŃilor contribuie în
cea mai mare măsură la înlăturarea particularităŃilor trecătoare ale pronunŃarii determinate de
vârstă. Este cu totul greşit ca persoanele din anturajul copilului să imite modul de exprimare
infantil, deoarece în acest fel se consolidează greşelile de pronunŃare. Este dăunator, de
asemenea, să se încerce obŃinerea unor perfomanŃe verbale care depăşesc capacitaŃile
copilului. PărinŃii care forŃează copilul să rosteasca prea de timpuriu consoanele complexe,
înainte de a avea dezvoltată abilitatea motrică necesară, nu obŃin decât sunete cu totul
deformate.
Atunci când copilul dumneavoastră nu vorbeşte, nu înseamnă întotdeauna o lipsă de
comunicare din partea sa. Este bine să respectaŃi refuzul limbajului la copil. Comunicarea nu
trebuie să izvorască doar din dorinŃa copilului de a vă face pe plac. El trebuie să-şi dorească să
afirme ceea ce simte, să împărtăşească celorlalŃi sentimentele şi dorinŃele sale, să realizeze,
totodată, rolul limbajului şi să devină astfel o fiinŃă independentă.
36
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
4) ViaŃa este mai întâi simŃire, apoi gest, şi, în final, cuvânt - intâi vorbit şi ulterior scris.
La acest aspect trebuie să fie deosebit de atente toate cadrele didactice, bonele,
părinŃii, bunicii şi toti cei care fac parte din mediul zilnic al copilului mic, până în 3 ani.
AmbianŃa în care copilul creşte şi se dezvoltă este esenŃială pentru ce fel de individ va deveni.
Trebuie acordată o importanŃă foarte mare cuvintelor pe care copilul le aude, dar nu numai,
gesturile, mimica, expresia feŃei, mersul, Ńinuta, atitudinea, reguli de igienă, reguli de păstrare
a intimităŃii, totul se transferă de la noi adulŃii către copil şi se depune acolo, în subconştientul
lui. Iar rezultatele minunate, mediocre sau catastrofale se vor vedea peste ani.
5) Copilul mic trebuie perceput ca un burete care captează absolut toate emoŃiile, trăirile,
gesturile, vorbele noastre...
Mediul în care creşte şi se dezvoltă un copil până la 3 ani este esenŃial, iar adulŃii care
se ocupă de el trebuie să fie conştienŃi că prichindelul va însuma toate trăirile, emoŃiile,
zâmbetele, lacrimile, bucuriile, tristeŃile, tonurile, vorbele, gesturile, mimica, atitudinea, actele
de violenŃă, dovezile de dragoste la care a fost martor şi le va reflecta în personalitatea lui, în
mersul lui, în vorbirea lui şi în gândirea lui.
De cele mai multe ori, pentru o creştere frumoasă şi armonioasă a copilului e nevoie
de: DRAGOSTE fără limite, ÎNłELEGERE şi ATENłIE maximă.
37
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
6) Asemenea multor alte aspecte, dezvoltarea vorbirii este efectul atât a insuşirilor naturale,
cât şi a educaŃiei.
De aceea, este foarte important să-l stimulezi în permanenŃă. Spune-i poveşti, vorbeşte
cu el cât mai mult (chiar dacă nu inŃelege ce spui, aude sunete şi le proceseaza), cântă-i şi
incurajează-l să imite gesturi şi sunete.
7) Citeşte-i, începând de la vârsta de 6 luni. Nu e nevoie să termini cartea, dar e important să-
Ńi audă vocea si, pe măsură ce creşte, arată-i poze şi identificaŃi-le impreuna. Sunt preferabile,
acum, cărŃile cu poveşti despre animale, pe care micuŃul va învăŃa să le imite. De asemenea,
sunt utile aşa numitele carti "în relief", pentru ca cel mic să poată atinge diverse poze.
Mai târziu, trebuie să începi ritualul poveştilor dinainte de a adormi.
8) Foloseşte orice prilej pentru a-i vorbi. De exemplu, povesteşte-i cum se face prajitura pe
care tocmai o prepari. Spune-i ce ai cumpărat de la piaŃă. FaceŃi lucrurile casnice împreună
chiar dacă acest lucru înseamnă să pierdeŃi mai mult timp. Pune-i întrebări şi încurajează-l să-
Ńi răspundă (chiar dacă răspunsul lui nu va fi decât un gângurit...)
Sfatul meu este să nu uiŃi să-i vorbeşti mereu, să-i arăŃi cărti cu ilustrate şi să-i spui ce
reprezintă fiecare desen, repetând şi repetând mereu aceleaşi cuvinte.
10) Nu-l forŃa şi nu-i cere să facă ceva pentru care nu este încă pregătit.
11) Dă-i posibilitatea să exerseze noul pas, noua deprindere, noul cuvânt.
12) Acordă-i şi timpul necesar, fără să-l stresezi grăbindu-l sau descurajându-l cu remarci de
genul: „nu esti în stare de nimic“, „nu ştii nimic“, etc.
38
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
13) Dacă nu reuşeşte să facă acum, pe loc, ceea ce vrei tu, nu-l speria spunându-i că “nu-l mai
iubeşti” sau “că-l dai la străini”...
14) Foloseşte-te de cărŃi cu imagini colorate, în care personajele, copii sau animale, fac ceea
ce tu îi ceri lui, arată-i pozele şi spune-i: „Uite, copilul mănâncă singur!“, “Iepuraşul stă
cuminte lângă mama lui” sau “FetiŃa se spală pe dinŃi”. Astfel, va ajunge să asocieze cuvintele
tale cu acŃiunile sale.
16) ÎnvaŃă-l să te privescă atunci când îi vorbeşti, să îşi concentreze atenŃia asupra a ceea ce
îi spui
17) Închide televizorul, calculatorul, radio atunci când îi vorbeşti pentru că toate acestea îi
distrag atenŃia
18) Apleacă-te la nivelul lui astfel încât faŃa ta să fie la nivelul lui şi să poată vedea cum
rosteşti cuvintele.
20) ÎncercaŃi să fiŃi cât mai calmi atunci când vorbiŃi cu copilul şi să lăsaŃi deoparte toate
grijile curente.
39
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
7. CONCLUZII
ÎnvăŃarea limbajului este atât un proces social cât şi un proces de dezvoltare. Pentru a
stăpâni o limbă, copiii trebuie atât să interacŃioneze cu alŃi vorbitori, mai competenŃi, cât şi să
exploreze diverse aspecte ale sistemului lingvistic. Pe parcusul primilor ani de învăŃare a
limbajului, copiii crează, testează şi revizuiesc ipotezele lor privitoare la folosirea limbajului.
PărinŃii trebuie să le ofere activităŃi stimulatoare pentru dezvoltarea limbajului, ocazii de
experimentare a diverselor aspecte ale limbajului.
Copilul tău are deja 2 ani şi încă nu vorbeşte. PronunŃă câteva cuvinte simple, dar, în
comparaŃie cu alŃi copii de vârsta lui, Ńi se pare că a rămas în urmă. Speri că va progresa cât
mai curând şi amâni vizita la psiholog sau la un specialist logoped. Atitudinea ta este una
oscilantă: ai atât momente de grijă şi frustrare, cât şi perioade în care te gândesti că fiecare
copil are propriul sau ritm de dezvoltare...
Aceste reacŃii sunt foarte râspândite în cazul părinŃilor ai căror copii manifestă
intârziere în dezvoltarea vorbirii. Uneori, problema se rezolvă de la sine, dar câteodată se
impune acordarea asistenŃei de specialitate. De aceea, este esenŃial să ştii ce anume se
încadrează în sfera normalului şi ce nu. Această lucrare îŃi oferă informaŃiile necesare pentru a
afla singur dacă sunt motive de îngrijorare în ceea ce priveşte acumularea limbajului copilului
tău, îŃi oferă şi un ajutor esenŃial arătându-Ńi prin lecŃiile descrise în capitolele următoare,
modalităŃi diverse de a ajuta copilul să comunice.
IMPORTANłA LIMBAJULUI
În primii ani de viaŃă asistăm la o spectaculoasă dezvoltare a limbajului care s-a
dovedit a fi unul dintre fenomenele psihice cu rol esenŃial în dezvoltarea fiecărei persoane.
Desigur, poticnelile pe care preşcolarii le au în încercarea lor de a se exprima corect
reprezintă de cele mai multe ori o sursă de amuzament pentru adulŃi, însă dacă acest fenomen
persistă în timp (după vârsta şcolară) atunci trebuie luate măsuri.
Ceea ce trebuie să ştie un părinte este că limbajul se află într-o strânsă legătură cu
gândirea şi, prin urmare, modul în care un copil şi-l însuşeşte influenŃează dezvoltarea
ulterioară a gândirii şi a personalităŃii acestuia.
40
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Putem aprecia, la nivelul simŃului comun, că un copil este inteligent atunci când
dovedeşte că are un vocabular bogat, adecvat situaŃiilor în care se află, folosind corect regulile
gramaticale. Însă limbajul nu poate fi achiziŃionat oricând, specialiştii considerând că există o
perioadă critică până la care acesta poate fi achiziŃionat în mod corespunzător, după care
eforturile de recuperare sunt foarte anevoioase şi cu rezultate minime
Când adultii vor intelege ca este necesar să ne educam în primul rand pe noi pentru a
educa un copil, atunci vom avea o generaŃie de copii cu care ne vom putea într-adevăr mândri.
Concluzie: primii 3 ani sunt esenŃiali în dezvoltarea unui copil, iar tot ce înseamnă ambianŃă
în jurul său se transpune şi contează în dezvoltarea sa.
Pentru dumneavoastră esenŃial este că, primii 5 ani din viaŃa copilului, sunt anii cei
mai importanŃi, anii de formare. În momentul în care copilul atinge vârsta de 6 ani, structurile
esenŃiale ale personalităŃii sale sunt deja formate. Această personalitate pe care o va avea toată
viaŃa. Ea va determina, în mare parte, reuşita şcolară şi cea a vieŃii adulte.
Primii cinci ani nu sunt importanŃi numai pentru dezvoltarea emoŃională a copilului
dar şi pentru dezvoltarea sa intelectuală.
41
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Nici nu ştiu cum să fac să subliniez încă o dată caracterul unic al copilului
dumneavoastră. Nu există nici o fiinŃă pe lume ale cărei amprente digitale să coincidă cu cele
ale micuŃului dumneavoastră. Şi ceea ce este valabil pentru amprentele sale, este valabil
pentru întreaga lui fiinŃă, atât fiziologic cât şi psihologic. Combinarea particulară a genelor
sale n-a mai existat înainte şi nu va mai exista niciodată. Nu uitaŃi asta.
Când spun că fiecare copil este unic, mă refer la faptul că nici unul nu corespunde
descrierii generale care se găseşte în cărŃile de puericultură. Dacă copilul dumneavoastră nu
corespunde nici unei descrieri de ansamblu nu vă grăbiŃi totuşi să afirmaŃi că este anormal.
Felul său de a mânca sau de a dormi sunt lucruri proprii. Şi este bine aşa. Nu încercaŃi să
modelaŃi acŃiunile copilului după o imagine ideală luată dintr-o carte. El este ceea ce este,
asta-i tot.
42
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
43
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAPITOLUL 4
GESTIONAREA PROBLEMEI
1. SFATURI UTILE
44
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
45
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
46
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
47
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
1.3. Sfaturi utile ce ajută copilul să se dezvolte normal din punct de vedere fizic, mental,
social, lingvistic, etc.
Stimularea copiilor este foarte importanta. Copiii se simt frustraŃi atunci când adulŃii
aşteaptă din partea lor să se comporte într-un mod care nu se potriveşte cu nivelul lor de
dezvoltare. De exemplu, plictiseala este inevitabilă atunci când copiilor mici li se cere să stea
timp îndelungat fără să se mişte şi fără să vorbească. În acelaşi timp, copiii nici nu vor ca
adulŃii să le permită să se poarte într-un mod despre care şi ei ştiu că este nepotrivit. Ei vor să
aibă lângă ei adulŃi puternici, hotărâŃi, care să-i ajute să-şi controleze comportamentul, astfel
încât ei înşişi să se simtă bine şi să nu le fie ruşine de ceea ce au făcut. PărinŃii care reuşesc
să-şi stimuleze copiii să înveŃe au, prin aceasta, la dispoziŃie o cale uşoară de a-i arăta fiecărui
copil că au aşteptări înalte, şi totuşi realizabile din partea lui, că au încredere că el va face tot
ce îi stă în putinŃă pentru a-şi îndeplini însărcinarea şi că ei înşişi sunt gata să-l ajute pe copil,
dacă are nevoie de intervenŃia lor. De asemenea, îi vor oferi posibilitatea de a progresa cât mai
repede cu putinŃă.
Pentru părinŃi nu există o încurajare mai mare decât aceea de a plănui pentru copiii lor
activităŃi de învăŃare, care să conŃină o provocare, să solicite o contribuŃie din partea lor.
48
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
49
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
comunica, atât prin cuvinte, cât şi prin acŃiuni. Cu cât copilul este mai mic, cu atât
comunicarea lui este mai mult nonverbala. Dar aceasta nu înseamnă că nevoia lui de a se
exprima este, cumva, mai mică. Ci aceasta înseamna ca tu, ca părinte, trebuie sa fii mai atent
la încercarile copilului tau de a comunica; trebuie să intuieşti şi să interpretezi mesajul
acŃiunilor sale.
Copiii au nevoie sa li se vorbească, au nevoie sa fie, la randul lor, ascultaŃi şi au
nevoie să fie încurajaŃi să comunice. Ei nu au nevoie de un părinte care să vorbească tot
timpul, deoarece copiii (si adulŃii, de asemenea) reŃin doar o parte din ceea ce aud. Copiii au
nevoie să se joace. Adesea, adulŃii privesc jocul copiilor ca fiind un timp pierdut. Pentru ca
jocul este privit ca distracŃie, foarte mulŃi consideră că nu poate fi prea folositor. Dar timpul
de joaca este deosebit de folositor pentru copil. Copilul învaŃă cel mai bine prin joaca. Jocul
este considerat ca fiind muncă, activitatea de bază a copilului; cu siguranŃă este laboratorul lui
de studiu. Prin joc, copilul învaŃă despre lumea din jurul său.
Cu toate că joaca poate fi folositoare şi într-un mediu care nu a fost dinainte plănuit,
şansele ca rezultatele sa fie benefice cresc considerabil, atunci când părinŃii asigură un mediu
de joacă pregătit cu grijă şi cu înŃelepciune. Un astfel de plan nu ar trebui să includă doar
modul de aranjare a camerei si a curŃii, ci şi provizia de jucării, de materiale şi de posibilităŃi
de învătare care vor oferi fiecarui copil posibilitatea de a-şi dezvolta înclinaŃiile specifice şi de
a atinge Ńintele plănuite de părinŃi.
Ideea că un copil trebuie să fie liber să experimenteze el însuşi viaŃa nu înseamnă că
nu trebuie să fie învăŃat, controlat şi disciplinat într-un mod corespunzător. Dimpotrivă, atunci
când copiii nu au învaŃat comportamentul adecvat şi stăpânirea de sine, pentru propria
siguranŃă şi pentru siguranŃa celorlalŃi oameni şi a bunurilor materiale, asupra lor trebuie să fie
aşezate restricŃii corespunzatoare. Atunci când voi, părintii, le acordaŃi copiilor voştri
libertatea de a se mişca, de a explora, de a crea, de a se exprima şi de a se juca, toate acestea
făcând parte din experienŃa lor zilnică, înseamnă că le împliniŃi doar una dintre cele mai
importante nevoi ale vieŃii lor.
50
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
51
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
52
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
53
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
stângace şi neinteligibile şi, mai ales, cât de mult ne bucurăm de orice mică reuşită a
lui. Acesta e un mod de a-i insufla încredere în forŃele proprii şi, veŃi vedea, că
următoarele lui încercări vor fi mult mai reuşite. Un copil se bucură enorm şi îşi
doreşte să îşi vadă părinŃii fericiŃi de „isprava sa”.
♦ Chiar dacă primele încercări de a comunica sunt greoaie, „traduceŃi” prin vorbe, prin
comentarii ceea ce încearcă el să spună. Va fi foarte încântat de reuşita lui şi va căpata
curaj de a mai exersa limbajul şi în următoarele momente. În schimb, dacă vă vede
nemulŃumiŃi de „prestaŃia lui” s-ar putea să se inhibe şi să ezite să mai comunice.
♦ ÎnvăŃaŃi-l să repete după dumneavoastră cuvintele. Prin exerciŃiu va ajunge să
vorbească din ce în ce mai bine.
♦ VorbiŃi rar, pronunŃaŃi fiecare cuvânt cât mai clar, silabisind, astfel încât copilul să
înŃeleagă sunetele şi să le poată reproduce.
♦ ÎncercaŃi să rămâneŃi calmi chiar dacă el pare că nu vă aude, dacă face crize pentru că
nu vrea să participe la conversaŃia pe care încercaŃi să o iniŃiaŃi şi dacă nu vrea să
participe la dialog, e mai bine să renunŃaŃi şi să încercaŃi în alt moment când va fi mai
cooperant. Enervarea lui şi a dumneavoastră nu pot constitui un mediu propice
învătării.
♦ ÎncercaŃi să vă faceŃi timp să ieşiŃi în parc, să faceŃi împreună diverse activităŃi (să vă
jucaŃi cu jocuri, să decupaŃi, să desenaŃi, să citiŃi poveşti, etc), să spuneŃi poezii, să
cântaŃi, să mergeŃi la teatru de păpuşi, etc.
54
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
SunteŃi într-un moment în care vă faceŃi griji pentru că aŃi observat că limbajul
acumulat de copilului dumneavoastră nu e la un nivel corespunzător vârstei lui, că el spune
doar câteva cuvinte pe când alŃi copii de aceeaşi vârstă vorbesc fluent şi corect, că deşi a
început să vorbească, la un moment dat nu a mai vrut să deschidă gura, că nu poate pronunŃa
anumite sunete sau cuvinte mai lungi, că preferă să vă arate ce îşi doreşte în loc să vă
comunice asta în cuvinte, că e prea timid şi închis în el şi are o reŃinere să rostească ceva de
teamă să nu greşească? AŃi fost la doctor şi nu este o problemă de auz sau una psihică? Sau,
dacă este o problemă, poate fi rezolvată cu ajutorul logopedului după ce copilul împlineşte 4
sau 5 ani?
Toate acestea şi poate multe altele vă frământă şi, primul gând al unui părinte
responsabil este acela de a merge la doctor şi de a rezolva problema. Este o atitudine foarte
bună, numai că, în cazul în care există o problemă, aceasta se poate rezolva pe durata a mai
multor ani. Fiecare părinte şi-ar dori ce a mai bun pentru copilul său şi e dificil să stai cu
mâinile în sân 2-3 ani, să aştepŃi să vezi dacă medicii vor reuşi să îl facă să vorbească.
Ce e de făcut atunci? Sfatul meu e să încercaŃi şi dumneavoastră acasă să îl învăŃaŃi să
comunice, să înveŃe limbajul şi să faceŃi progrese mult mai rapide. GândiŃi-vă că, la logoped,
veŃi merge 2-3 ore pe săptămână, pe când dumneavoastră sunteŃi zi de zi alături de copil.
EficienŃa pe care o puteŃi avea dumneavoastră e de neegalat de nici un medic care are un
program fix şi se poate ocupa de copilul dumneavoastră foarte puŃin. InstruiŃi-vă singuri,
învăŃaŃi care vă sunt punctele slabe şi acŃionaŃi, ajutându-vă copilul. Interes mai mare în ceea
ce îl priveşte pe copil, decât aveŃi dumneavostră, nu va avea nimeni pe lumea asta.
Dacă sunteŃi speriaŃi de faptul că nu vorbeşte copilul, faceŃi toate controalele medicale
pentru a vă asigura că nu e o problemă fizică sau psihică şi, acceptând şi urmând îndrumările
medicilor puteŃi face „lecŃii” cu copilul acasă. Cuvântul „lecŃii” e prea dur pentru un copil de
2-3-4 ani dar, când totul se transformă în joacă, când tot ceea ce facem împreună cu copilul e
sub semnul iubirii, încrederii pe care i-o acordăm şi nevoii de stimulare pe care reuşim să i-o
impregnăm, totul se poate rezolva fără eforturi extraordinare.
Vă prezint, în continuare, drumul pe care îl parcurge orice copil în dezvoltarea
limbajului sau şi, acesta, este valabil chiar şi la cei cu deficienŃe.
55
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Urmărind aceste obiective, puteŃi să vă daŃi seama unde anume se situează copilul
dumneavoastră, în evoluŃia limbajului său.
56
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Dacă aŃi ajuns în acest punct, ce trebuie să faceŃi? LimpeziŃi-vă gândurile, faceŃi un
plan şi treceŃi la acŃiune pentru că orice întârziere poate însemna un efort mult mai mare, atât
din partea dumneavoastră cât şi din partea copilului. Cu cât începeŃi mai repede, cu cât
încercaŃi să rezolvaŃi această problemă care vă roade, cu cât copilul va vorbi mai repede, cu
atât va fi mult mai uşor şi toată lumea va fi mulŃumită şi va scăpa de un stres greu de suportat.
Trebuie să fim conştienŃi că un copil trebuie să vorbească foarte bine până ce intră la şcoală,
pentru a putea învăŃa să scrie şi să citească şi trebuie să ştim că acest proces al acumularii
vorbirii nu se rezolvă peste noapte. Copilul învaŃă progresiv, acumulând în fiecare zi
informaŃii preŃioase şi, de obicei, toŃi copiii trec prin nişte etape în procesul vorbirii cum ar fi:
comunicare nonverbală, silabisire, cuvinte simple, combinare a două cuvinte, mici propoziŃii
şi combinare a trei sau ,mai multe cuvinte, şi abia la urmă o vorbire avansată, apropiată de cea
a unui adult.
Vom învăŃa impreună cum să facem un plan şi ce anume ne propunem.
Iată paşii pe care trebuie să îi urmăm:
57
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
58
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
59
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
60
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
61
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Pasul 5: FaceŃi o evaluare a rezultatelor obŃinute după o perioadă de timp (pe care o
consideraŃi dumneavoastră) şi stabiliŃi dacă există progrese.
Dacă observaŃi aceste progrese, treceŃi la a-l învăŃa pe copil cunoştinŃe noi, dacă nu,
mai reluaŃi şi accentuaŃi ceea ce a-Ńi învăŃat până acum, până ce sunteŃi suficient de mulŃumiŃi
de progresul făcut.
În capitolele următoare vă prezint modele de lecŃii ce vă pot arăta cum să abordaŃi
diferite probleme şi cum anume puteŃi să îl faceŃi pe copil să reacŃioneze pozitiv şi să înveŃe a
comunica eficient şi corect.
Pe baza acestor lecŃii vă puteŃi face un plan în funcŃie de ce doriŃi să îl învăŃaŃi pe
micuŃul dumneavoastră şi veŃi vedea că rezultatele nu vor întârzia să apară.
62
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAPITOLUL 5
63
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
În această fază folosiŃi o vorbire mai simplă. Frazele lungi şi care conŃin cuvinte mult
prea pretenŃioase şi sofisticate ca structură a sunetelor, vor fi greu de reprodus de către
copil.
Cuvintele pe care i le rostiŃi ar trebuie să fie din aria lui de cuprindere. Astfel, dacă îi
veŃi povesti de antilopa gnu africană, cu siguranŃă nu va şti să o identifice şi îi va fi
greu să exprime ceva despre ea, în schimb dacă îi veŃi vorbi de câinele vecinului pe
care îl poate mângâia sau „care face ham-ham” sau despre firimiturile de pâine pe care
le va da porumbeilor din parc, cu siguranŃă vor fi experienŃe pe care nu le va uita, va
dori să le repete şi va încerca să vorbească despre ele. Când vorbiŃi cu copilul trebuie
să vă referiŃi la mediul lui apropiat pe care îl poate vedea, explora, simŃi.
RepetaŃi mereu cuvinte scurte mai întâi, apoi mai lungi pe care să le poată repeta.
Să îi puneŃi copilului întrebări care să îl stimuleze, de felul: Cum...? (ex.Cum face
câinele?), Unde...? (ex. Unde este păpuşa?), Cine...? (ex. Cine bate la uşă?), Ce...? (ex.
Ce mănâncă iepuraşul?), Vrei să...., sau vrei să...? (ex. Vrei să mănânci banană, sau
vrei să mănânci un măr?), etc.
Să ne amuzăm împreună, strâmbându-ne şi scoŃând sunete caraghioase (ex. Facem ca
animalele). Aceste strâmbături îl vor amuza foarte tare pe copil şi va fi dornic să le
reproducă, având ca efect întărirea muşchilor faciali.
ProfitaŃi de atracŃia lor faŃă de animale, imitaŃi sunetele scoase de ele şi dezvoltaŃi
diverse subiecte legate de acestea
AmuzaŃi-vă, schimbând nivelul vocii atunci când spune-Ńi o poveste (şoptiŃi, exageraŃi
articularea, vorbiŃi tare, strigaŃi sau vorbiŃi cu voce joasă).
Pentru a vorbi, copilul are nevoie de stimulare. Dacă noi facem totul, anticipăm toate
dorinŃele lui înainte ca acesta să le ceară, îi îndeplinim orice nevoie fie că vrea sau nu,
ce nevoie va mai avea copilul să vorbească? Nu mai săriŃi să faceŃi totul înainte, lasaŃi-
l să vă arate ce îşi doreşte, puneŃi-i întrebări legate de aceste lucruri (ce vrea să
mănânce, ce haine vrea să îmbrace, dacă vrea să iasă afară, etc.)
ObservaŃi ce sentimente şi nevoi are copilul, ce îi reŃine atenŃia, expresia chipului şi
limbajul trupului. Aceste lucruri sunt foarte importante deoarece putem înŃelege clar
ce vrea copilul să ne spună şi putem construi un plan pentru a-l ajuta să vorbească
pornind de la lucruri care îi atrag atenŃia. Astfel facem ca învăŃarea limbajului să fie o
64
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
În acest capitol mi-am propus să vă prezint o multitudine de lecŃii pe care le veŃi pune
în practică acasă împreună cu copilul.
Aceste lecŃii au o ordine cronologică care să facă trecerea uşoară spre o vorbire
normală şi care au rolul de a stimula copilul fără a-l încorseta, dându-i senzaŃia că totul e o
joacă: o joacă care îl ajută să evolueze, să gândească şi să se integreze în societate.
Nu încercaŃi să îl învăŃaŃi ceva făcând lecŃii „ca la şcoală”. Copilul mic nu e obişnuit şi
nu are răbdare să stea atent o perioadă mai lungă, astfel încât efortul nostru ar fi un consum
inutil de timp şi nervi.
Trebuie să înŃelegem că, atunci când ne propunem să învăŃăm ceva un copil mic, acest
lucru este foarte uşor de realizat şi cu rezultate foarte bune şi rapide dacă faceŃi în aşa fel încât
totul să pară o joacă. Trebuie să creaŃi un mediu interesant de joacă, care să îl incite, să nu îl
streseze şi să nu îl obosească.
Dacă într-o zi vă propuneŃi să faceŃi o activitate şi copilul pare să nu fie interesat,
folosiŃi-vă imaginaŃia pentru a schimba regulile jocului (ex. Dacă v-aŃi propus să îl învăŃaŃi
nişte cuvinte noi şi aŃi făcut rost de nişte cartonaşe cu imagini şi el nu e doritor să repete
cuvintele pe care le pronunŃaŃi, atunci încercaŃi să faceŃi un mic castel din ele sau sa le aşezaŃi
65
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
în forme geometrice, dezvoltând limbaj în felul acesta) sau, pur şi simplu abandonaŃi jocul în
acel moment şi îl veŃi relua în altă zi.
Un alt lucru foarte important care trebuie subliniat este acela că, jocurile pe care le
creaŃi, trebuie să fie inofensive, să nu existe riscul de a se lovi, de a cădea sau de a se întâmpla
evenimente care să ducă la rănirea copilului. De asemenea trebuie să vă asiguraŃi că jucăriile
nu conŃin părŃi mici ce se pot desprinde, pe care copilul le poate băga în gură şi pe care le
poate înghiŃi. Subliniez încă o dată: trebuie avută o mare atenŃie din partea
dumneavoastră pentru ca jocurile şi jucăriile cu care intră în contact copilul să fie
inofensive şi să nu prezinte nici un risc.
Pentru că viaŃa e un iureş ce ne Ńine antrenaŃi în acest vârtej, uităm că un copil are
nevoie de timp pentru a cunoaşte lumea ce îl înconjoară, a învăŃa să se integreze în societate şi
a fi totodată un individ cu propia personalitate. DaŃi timp copilului atunci când invaŃă să
vorbească pentru că e un proces destul de amplu şi care nu se înfăptuie peste noapte.
Trebuie să ştim că pentru un copil, mai întâi e experienŃa, apoi vine înŃelegerea şi,
la final, limbajul. Nu îl forŃaŃi, nu îl agresaŃi fizic sau verbal şi nu intraŃi în panică. Dacă nu
există o problemă medicală (lucru pe care ar trebui să îl ştiŃi de la bun început, să faceŃi cele
câteva teste de auz şi psihologice cu specialiştii, care să vă liniştească) atunci copilul, cu
ajutorul dumneavoastră şi al familiei, va învăŃa să vorbească. De cele mai multe ori cauzele
intârzierilor acumulării limbajului la copil au legătură cu un anume comportament pe care îl
avem noi faŃă de copil (ori o anume neglijenŃă în a-l stimula, ori o grijă exagerată, ori
pretenŃia de a avea „un mic geniu”, ori neîmpăcarea noastră cu gândul că micuŃul est emai
timid, etc) care îl inhibă şi îl fac să aibă reŃineri în a comunica.
LăsaŃi copilul să evolueze după propriul ritm, ajutându-l totodată atunci când
întâmpină greutăŃi. ÎncercaŃi să îl trataŃi ca pe un om mare care să înveŃe să ia decizii asupra a
ceea ce îşi doreşte, să vă comunice aceste lucruri şi să aibă propria lui personalitate. AsiguraŃi-
i un mediu liniştit, să simtă iubirea voastră şi să capete încredere în propriile forŃe. LasaŃi-l să
ceară ce îşi doreşte (nu îi îndepliniŃi orice dorinŃă înainte de a şi-o exprima), staŃi în umbră,
urmărindu-l, coordonându-l, dar daŃi-i impresia că poate decide ce îşi doreşte, că trebuie să îşi
exprime dorinŃele şi că trebuie să înveŃe să socializeze pentru a putea să convieŃuiască alături
de semenii săi.
66
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 1
1. Definirea activităţii:
Jocul “Ascunsa”
67
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 2
1. Definirea activităţii:
Prinde, aruncă, loveşte, doboară
68
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 3
1. Definirea activităţii:
Să descoperim lumea exterioară
69
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
albe, negre, că sunt animale mici şi mari, că florile au culori diferite: roşii, albe, roz, galbene,
etc. Chiar dacă nu va putea rosti toate aceste noi cuvinte, prin repetiŃie, în timp, le va folosi în
discuŃii şi va înŃelege ce reprezintă.
MinunaŃi-vă de tot ce e în jur, explicaŃi-i cum se spune la tot ce întâlniŃi în cale, lăsaŃi-l
să fugărească păsările, să îşi satisfacă curiozitatea, să adune şi să rupă frunze, să traseze linii
pe pământ cu un băŃ sau orice activitate care îl captivează.
ProfitaŃi de aceste lucruri pentru a-i dezvolta limbajul. Astfel, dacă îl vedeŃi urmărind
un gândăcel, puteŃi construi un dialog pe seama lui: că e mic, că e negru (roşu, etc), că are mai
multe picioare, etc. Dacă îi place să se dea pe topogan, explicaŃi-i că trebuie „să urce pe
scări”, „ să vină apoi jos”, etc.
Această activitate este una care poate dezvolta foarte mult limbajul şi posibilităŃile
sunt, practic, nelimitate. PuteŃi merge în locuri diferite, să vadă diverse lucruri sau diverse
animale, păsări, copaci, flori, clădiri, locuri de joacă, etc dezvoltându-şi limbajul şi percepŃia
despre mediul înconjurător.
RepetaŃi cuvintele, îndemnaŃi-l să facă şi el la fel, lăudaŃi-i încercările şi bucuraŃi-vă
împreună pentru orice reuşită. Efortul şi insistenŃa dumneavoastră nu vor fi în zadar.
Progresele pe care le va face din punct de vedere al limbajului vor reprezenta motivaŃia de a
continua.
70
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 4
1. Definirea activităţii:
Ce se aude?
3. Desfăşurarea activităţii:
FaceŃi rost de un clopoŃel, de o cutie de metal (sau o oală), un fluier, folosim robinetul
când dăm drumul la apă, soneria telefonului mobil sau tot ce aveŃi la îndemână şi produce un
sunet distinct.
ProduceŃi sunete cu fiecare din aceste lucruri, aplecaŃi-vă la nivelul lui şi denumiŃi
cuvântul rar pentru a face legătura între zgomot şi obiectul ce îl produce. ContinuaŃi această
activitate atâta timp cât îşi doreşte copilul.
În altă zi faceŃi un zgomot cu unul din obiecte (ex.clopoŃelul) şi întrebaŃi-l „ce se
aude?” LăsaŃi-l la îndemână să se joace cu el şi după o perioadă (în aceeaşi zi sau în altă zi)
sunaŃi clopoŃelul fără să vă vadă şi întrebaŃi-l „ce se aude?”. Ar trebui să îl repereze, să îl
găsească şi să se bucure pentru asta. Când recunoaşte obiectul care a produs sunetul, lăudaŃi-l
şi bucuraŃi-vă. Încurajările dumneavoastră sunt foarte importante pentru copil.
71
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 5
1. Definirea activităţii:
Ce este acesta?
3. Desfăşurarea activităţii:
Pentru un copil mic acest tip de activitate este una foarte amuzantă şi interesantă. Cel
mai uşor de aplicat este afară, în mediul extern. Astfel, dacă aveŃi în preajmă o groapă cu nisip
sau dacă vă puteŃi deplasa pe o plajă, atunci sarcina dumneavoastră e mult mai uşoară. Dacă
sunteŃi acasă veŃi utiliza orez sau un alt ingredient format din boabe.
Dacă sunteŃi afară, puteŃi utiliza un set de jucării pentru plajă ce conŃine o galeată
mică, o lopăŃică, o greblă şi câteva forme din plastic. Dacă sunteŃi în casă folosiŃi diferite cutii
mai mici şi mai mari pe care le aveŃi prin preajmă.
LuaŃi găleata şi o lopăŃică şi arătaŃi copilului cum să pună nisip, cum să golească
recipientul şi lăsaŃi-l să exploreze cu mâinile nisipul (sau pământul) dar asiguraŃi-vă că nu le
bagă în gură. ProfitaŃi de ocazie să îi arătaŃi un recipient “mare” şi unul “mic” şi denumiŃi
fiecare obiect: “găletuşă (găleată), lopată, cutie, formă, etc”.
Dacă sunteŃi acasă faceŃi această activitate folosind orez sau boabe mai mari şi cutii de
diferite mărimi. Nu vă faceŃi griji că va împrăştia boabele. GândiŃi-vă că e o bună ocazie
pentru el de a pipăi, de a descoperi lucruri noi, de a face diferenŃa între felul cum simte în
palme nisipul, pământul, orezul sau alte boabe şi de a înŃelege că pentru a umple recipientele e
nevoie să pui mai multe lopăŃele sau mâini pline.
Important este ca el să se joace, să exploreze, să umple, să toarne în forme nisip,
pământ, orez, boabe, etc şi să le răstoarne dintr-una în alta sau înapoi jos.
72
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 6
1. Definirea activităţii:
Comenzi simple
3. Desfăşurarea activităţii:
Urmărim să îl învăŃăm să răspundă la comenzi simple de forma: Adu mingea! Adu
masina (păpuşa)!, Vino aici!, Pune căciula!, etc
Această activitate nu presupune să ne facem un timp special pentu a-l învăŃa pe copil
aceste lucruri. Trebuie doar ca, în treburile noastre zilnice, să îl obişnuim cu aceste întrebări,
comenzi (chiar dacă acest cuvânt seamănă a militărie nu asta ne dorim să exemplificăm).
Copilul nu trebuie să simtă o greutate când este pus să facă ceva sau să facă ceva ce urăşte.
Totul trebuie să fie privit ca o joacă si el să fie implicat fară a fi obligat să o facă.
Iată un exemplu. Dacă pregătim cina într-o seară, putem chema copilul lângă noi:
“Vino aici!” Va fi încântat să privească şi să facă mici treburi. Putem profita de o astfel de
ocazie să îl învăŃăm să distingă cuvintele şi să ştie să facă ceea ce i se cere. Astfel putem
spune: “Vino aici!”, “Ajută-mă să pun masa!”, “Dă-mi lingura!”, “Pune farfuria!”, „Stai jos!”,
etc. Dacă observaŃi că nu înŃelege ce îi spuneŃi, îndrumaŃi-l uşor către obiectul pe care trebuie
să vi-l aducă (de ex) şi veŃi vedea ce bucuros va fi de reuşita lui. VeŃi constata cu surprindere
că următoarele încercări vor fi mult mai reuşite şi, încet, încet, va înŃelege tot ce îi spuneŃi.
Orice activitate pe care o desfăşurăm în prejma copilului poate să aducă un plus
intenŃiei noastre de a-l ajuta să îşi dezvolte limbajul. Aceste tipuri de interacŃiuni pe care le
avem cu copilul zi de zi reprezintă baza acestui proces de învăŃare şi, cu cât dialogul nostru
este mai perseverent, cu atât rezultatele vor fi mai rapide. VeŃi fi dezamăgiŃi (poate!) la
început pentru că veŃi avea senzaŃia că reacŃia copilului nu e cea dorită şi dialogul va fi doar
73
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
într-o singură direcŃie (din partea dumneavoastră- un monolog, de fapt). Nu cedaŃi impulsului
de a renunŃa pentru că omuleŃul care vă ascultă are şi el nevoie de timp să reacŃioneze. Ceea
ce trebuie să faceŃi este să continuaŃi să îi vorbiŃi şi veŃi vedea că va începe şi el să vă imite la
un moment dat.
O altă greşeală pe care o fac părinŃii este aceea că, atunci când pun o întrebare şi
copilul nu îi răspunde, au obiceiul de a umple golul. Ei întreabă, ei răspund şi copilul nu mai
are loc să încerce să vorbească. ProcedaŃi în felul următor: puneŃi întrebarea şi aşteptaŃi câteva
secunde. Orice gest, orice mică reacŃie pe care o are trebuie încurajată şi lăudată pentru că
astfel va căpăta încredere şi încercările ulterioare vor fi din ce în ce mai reuşite.
74
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 7
1. Definirea activităţii:
Imitări motrice
75
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Aceste exerciŃii sunt uşor de făcut împreună cu copilul deoarece i se va părea amuzant
să vă imite şi, dacă faceŃi totul râzând, bătând din palme şi bucurându-vă, rezultatul va fi cu
siguranŃă unul foarte bun. Dacă observaŃi că întâmpină greutăŃi în a face unul sau mai multe
exerciŃii, nu-i faceŃi observaŃie şi nu-l forŃaŃi. PuteŃi să reluaŃi în alt moment până când va
reuşi.
2. ExerciŃii ce au ca rol dezvoltarea musculaturii corpului:
săritul în sus,
urcatul, coborâtul scării,
atingerea piciorului, a degetelor de la picioare,
atinsul podelei,
mersul ritmat (marş),
ridicarea şi coborârea mâinilor.
76
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 8
1. Definirea activităţii:
Imitări motrice cu jucării, animale şi păsări
77
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 9
1. Definirea activităţii:
Imitări motrice cu diverse lucruri
78
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 10
1. Definirea activităţii:
Să cântăm şi să dansăm!
3. Desfăşurarea activităţii:
Copiilor le place să asculte muzică, le place să danseze şi să încerce să reproducă
melodia. DaŃi drumul la televizor pe un canal de muzică sau la calculator sau orice alt aparat
pe care îl aveŃi la îndemână. Mult mai interesant ar fi să aveŃi melodii pentru copii pentru că
acestea sunt mai facile din punct de vedere al textului şi chiar linia melodică e uşor de reŃinut.
CântaŃi şi dansaŃi împreună cu copilul, râzând şi amuzându-vă şi veŃi fi surprinşi cât de
încântat va fi de ceea ce faceŃi. Apoi puteŃi să încercaŃi să reproduceŃi linia melodică folosind
în loc de versuri, silabe: la, la ,la sau pa-ra, pa-ra, ra sau orice silabe vă vin la îndemână şi par
să se potrivească acestui cântec.
ÎndemnaŃi-l şi pe copil să cânte şi chiar să folosească aceste silabe. Sunt folositoare
pentru a-şi dezvolta aparatul fono-articular şi pentru a da curaj copilului de a vocaliza. Aceste
silabe sunt primele încercări de a comunica, de a repeta ceva auzit şi de a exprima ceva dorit.
VeŃi observa că mişcările dumneavoastră îl vor îndemna şi pe el să vă imite şi va
încerca să se unduiască în acordurile muzicii. Cântatul şi dansatul sunt activităŃi plăcute
pentru copil dar au, totodată, un rol important în evoluŃia limbajului copilului dar şi în cea
referitoare la buna sa creştere.
79
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 11
1. Definirea activităţii:
Alege!
80
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 12
1. Definirea activităţii:
Familia, persoane importante
3. Desfăşurarea activităţii:
Copilul îşi cunoaşte familia şi pe cei apropiaŃi dar, pentru acumularea limbajului şi
pentru a-i stimula spiritul de observaŃie, vă propun următoarea activitate.
LuaŃi câteva poze ale membrilor familiei şi aşezaŃi-le într-un mic album. StaŃi alături
de copil atunci când îi veŃi arăta albumul. El va fi încântat de „noua jucărie”. LăsaŃi-l să o
exploreze şi arătaŃi-i persoanele din poze: ”Uite, mama!”. După două-trei secunde repetaŃi
„mama”. ÎncurajaŃi-l să repete „mama”. Va fi bucuros că v-a recunoscut în poză. Apoi treceŃi
la altă persoană, repetând întrebările. LuaŃi pozele la rând şi arătaŃi-i toate persoanele,
denumindu-le. PuteŃi să îl întrebaŃi la un moment dat :” Cine e aici?” arătând spre o persoană
din poză. Dacă vă răspunde, e foarte bine, dacă nu, ajutaŃi-l dumneavoastră numind
persoanele (de ex. „e mama, e tata, e bunicul, etc.). Acelaşi lucru îl puteŃi face şi în faŃa unui
calculator dacă aveŃi salvate poze cu membrii familiei. Le puteŃi derula pe rând.
ÎncurajaŃi-l să repete după dumneavoastră cuvintele: mama, tata, sora, fratele, bunica,
bunicul, numele fraŃilor, numele prietenilor, al vecinilor, al pisicii sau al căŃelului din curte,
etc.
Această activitate o puteŃi repeta în altă zi făcând alte comentarii despre membrii
familiei cum ar fi: tu eşti mic, tata e mare, Elena (vecina) e fetiŃă, Lucian e băiat, etc.
Altă dată puteŃi să îi vorbiŃi despre locurile unde sunt făcute pozele şi care apar în
planul doi: grădina, la munte, la mare, la pădure, etc. Când credeŃi că a înŃeles şi a reŃinut
cuvintele şi numele persoanelor apropiate puteŃi să treceŃi mai departe, adică să îi puneŃi
întrebări de genul: „Cine e aici?” arătând către o poză. Copilul ar trebui să vă
81
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
82
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR.13
1. Definirea activităţii:
Uite animale şi păsări!
3. Desfăşurarea activităţii:
Vă propuneŃi să ieşiŃi cu copilul afară în locuri unde să aveŃi şanse de a găsi, pentru a-i
arăta, animale şi păsări: câine, pisică, pasăre, cal, vacă, găină, cocoş, raŃă, etc
Dacă aveŃi animale în jurul casei sau prin vecini e mult mai uşor, dacă nu, încercaŃi să
găsiŃi locuri unde să-i puteŃi arăta cât mai multe.
ToŃi copiii reacŃionează foarte bine când văd animale şi păsări, sunt foarte interesaŃi de
ele şi puteŃi profita de acest lucru pentru a-i învăŃa lucruri noi.
Când sunteŃi destul de aproape de un animal sau o pasăre, spuneŃi-i: „Uite, pisica
(câinele)!”, „Pisica face miau, miau; câinele face ham, ham:” LăsaŃi-l să atingă pisica sau
măcar să o studieze dacă aceasta fuge. RepetaŃi cuvântul „pisica” de mai multe ori. AşezaŃi-vă
la nivelul lui şi, dacă nu vă priveşte, atrageŃi-i atenŃia să se uite la dumneavoastră şi repetaŃi
cuvântul „pisica”, astfel încât să vadă mişcările buzelor. Dacă încearcă să vocalizeze ceva
arătând spre pisică, arătaŃi-i cât de mult vă bucuraŃi şi spuneŃi-i: „Bravo! E pisica. Face miau,
miau”. LăudaŃi-l pentru a-i insufla încredere. FiŃi siguri că următoarele încercări vor fi din ce
în ce mai bune.
FaceŃi la fel cu fiecare animal sau pasăre întâlnite în cale. Aceasta va fi o activitate
care îi va plăcea foarte mult şi puteŃi construi tot felul de propoziŃii astfel încât să încercaŃi să
îi îmbogăŃiŃi vocabularul.
Apoi, după câteva zile, căutaŃi imagini în cărŃi sau reviste care să ilustreze animalele
văzute afară. LăsaŃi-l să le privească şi spuneŃi-i :”arată-mi pisica (câinele)”. Dacă le va
83
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
84
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 14
1. Definirea activităţii:
Capul şi elementele feŃei
85
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
86
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 15
1. Definirea activităţii:
CărŃile copilăriei
3. Desfăşurarea activităţii:
FaceŃi rost de câteva cărŃi frumos colorate (foarte utile sunt cele cu coperŃi cartonate
pentru a nu fi rupte uşor de copilul mic) sau de reviste obişnuite dar care să aibă imagini cu
peisaje şi animale.
StaŃi alături de copil arătându-i pozele şi denumind ceea ce vedeŃi (copaci, flori,
animale, păsări, maşini, case, etc). PronunŃaŃi cuvintele corect, rar şi de mai multe ori pentru a
le înŃelege, a le reŃine şi a putea să le reproducă cât mai uşor posibil. Nu-l bombardaŃi cu zeci
de noŃiuni odată. PropuneŃi-vă ca, în fiecare zi, să îl învăŃaŃi doar trei-patru cuvinte noi. În altă
zi repetaŃi aceste noŃiuni şi, după ce vă convingeŃi că le-a reŃinut, treceŃi la altele noi.
S-ar putea ca primele încercări să fie lipsite de succes pentru că nu e pregătit pentru o
astfel de activitate, s-ar putea să nu aibă răbdare să se uite la poze şi, pur şi simplu, să-i placă
mai mult să dea paginile. Nu îl forŃaŃi. ÎncetaŃi în acel moment activitatea, dar o puteŃi relua în
ziua următoare. VeŃi observa că, la un moment dat, va fi curios şi interesat de imagini.
ProfitaŃi de acest moment şi explicaŃi-i ce anume vede. ArătaŃi-i cu degetul fiecare obiect şi
îndemnaŃi-l şi pe el să facă la fel. După ce a învăŃat asta îl puteŃi întreba (ex. „Unde este
copacul?” sau „Arată-mi copacul.”). Dacă reuşeşte să îl identifice înseamnă că a înŃeles şi a
făcut corelaŃia între cuvântul spus şi imaginea arătată.
CărŃile reprezintă un foarte bun material didactic, pentru că ne oferă multe posibilităŃi
de a construi activităŃi, de a încerca să-i captăm atenŃia cu pozele frumos colorate şi să îi
dezvoltăm limbajul – scopul nostru final.
87
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 16
1. Definirea activităţii:
Arată-mi!
3. Desfăşurarea activităţii:
Copilul nu vocalizează decât un număr relativ redus de cuvinte dar pare că înŃelege
aproape tot din ce îi spuneŃi. PuteŃi verifica aceste lucruri punându-l să vă arate diverse
obiecte.
Exemplu: LuaŃi o carte colorată şi întrebaŃi-l: „unde e copacul (floarea, maşina,...)?
AjutaŃi-l dacă nu ştie cum să vă arate. Cel mai util ar fi să vă arate cu degetul obiectele
respective. Dacă reuşeşte să şi vocalizeze câteva din aceste cuvinte este foarte bine.
Altă dată întrebaŃi-l „unde e nasul (gura, ochii, mâna,...). ProcedaŃi la fel ca mai sus,
învăŃându-l să vă indice cu degetul.
Apoi puneŃi-i întrebări de genul: „unde e mingea?” şi el ar trebui să v-o arate cu
degetul iar, când ştie cum să vă răspundă la aceste întrebări, puteŃi să treceŃi la unele mai
dificile. De exemplu: „unde e cartea cu pisici?” ceea ce ar presupune că el trebuie să o caute şi
să o identifice din mai multe cărŃi aflate la indemâna sa.
Nu trebuie neapărat să îl “bombardaŃi”cu tot felul de întrebări şi cereri dar, când
situaŃia e prielnică şi copilul e preocupat de o activitate sau de diverse lucruri, este chiar
indicat să îi puneŃi întrebări referitoare la acestea care să îl stimuleze şi, totodată, să îi
îmbogăŃească şi limbajul.
88
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 17
1. Definirea activităţii:
Numele, vârsta şi sexul
Sau
..................... mă numesc
Am 2 (3) ani
Şi te iubesc.
89
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
90
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 18
1. Definirea activităţii:
Alimente, mâncare
91
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
92
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
93
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 19
1. Definirea activităţii:
Numerele
3. Desfăşurarea activităţii:
ÎnvăŃarea numerelor e importantă pentru un copil şi sunt printre primele noŃiuni pe
care le asimilează. Aceste noŃiuni se pot deprinde prin multe jocuri şi activităŃi. Dacă această
activitate e făcută când copilul abia învaŃă să vorbească puteŃi să îl învăŃaŃi doar numerele de
la 1 la 5, dacă e mai mare, puteŃi să îl învăŃaŃi până la 10.
Iată câteva activitaŃi pe care le puteŃi face împreună pentru a învăŃa numerele:
LuaŃi o mânuŃa a copilului şi-i număraŃi degetele, atingându-le şi, eventual, pupându-
le, râzănd şi amuzându-vă. FaceŃi de mai multe ori acest joc pâna va încerca şi el să
repete.
Când urcaŃi sau coborâŃi treptele, număraŃi-le. Va deveni o activitate zilnică, repetitivă
şi plăcută pentru amândoi.
NumăraŃi creioanele, maşinuŃele, păpuşile, copacii pe stradă, etc.
FaceŃi aceste activitaŃi cu voioşie spunându-i „Hai, să numărăm!” bateŃi din palme şi
lăudaŃi-l după fiecare reuşită.
Când copilul e mai mare şi cunoaşte numerele de la 1 la 10, puteŃi face alt tip de
activitate. Îl întrebaŃi: „Câte maşini sunt?” şi el trebuie să le numere: 1, 2,...,6 şi să răspundă
„şase” Nu va reuşi din primul moment. ÎnvăŃaŃi să număraŃi mai întâi un obiect, apoi două,
apoi trei şi, cînd aŃi observat că înŃelege legătura între cifre şi cantităŃi (adică, cifra 2 o
asociază cu cei doi ochi sau două mâini sau două mingi, etc), treceŃi mai departe. Dacă
observaŃi că întâmpină greutăŃi, rămâneŃi la cele trei cifre (1, 2, 3) şi număraŃi împreună orice
obiecte de acelaşi fel, până reuşeşte să răspundă corect de fiecare dată.
94
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
95
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
96
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 20
1. Definirea activităţii:
Jucării
97
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 21
1. Definirea activităţii:
PărŃile corpului
3. Desfăşurarea activităţii:
Această lecŃie are rolul de a-l învăŃa pe copil care sunt părŃile cele mai importante ale
corpului. Acestea sunt noŃiuni pe care trebuie să le înveŃe destul de timpuriu pentru a putea
exprima, mai apoi, diverse nevoi personale.
La sfârşitul acestei lecŃii veŃi găsi un desen ce figurează părŃile corpului uman. ArătaŃi-
i copilului prima imagine şi denumiŃi fiecare element în parte (cap, mână, picior, etc).
RepetaŃi de mai multe ori aceste noŃiuni şi încurajaŃi-l şi pe copil să spună după
dumneavoastră. Apoi puteŃi face următorul lucru: pronunŃaŃi un cuvânt (de exemplu „mână”)
arătând spre o mână din desen şi apoi şi spre mâna copilului. FaceŃi la fel cu toate elementele
pentru a face legătura între cuvântul spus, desen şi părŃile corpului lui.
Cu cel de-al doilea desen puteŃi face o activitate care va aprofunda noŃiunile învăŃate.
TăiaŃi cu foarfecul după liniile albastre astfel încât să obŃineŃi separat: mâinile, picioarele,
capul, etc. Pe o coală albă îndemnaŃi copilul să le lipească astfel încât să obŃină din nou
imaginea iniŃială (ca un puzzle).
Dacă dumneavoastră consideraŃi că această imagine nu este suficientă pentru a
aprofunda noŃiunile ce descriu părŃile corpului, atunci căutaŃi una diferită într-o revistă şi
decupaŃi-o cu foarfecul.
RepetaŃi cuvintele împreună cu copilul până când le învaŃă.
98
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
99
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 22
1. Definirea activităţii:
Cu ce ne îmbrăcăm?
3. Desfăşurarea activităţii:
LuaŃi o păpuşă şi un set de haine ce aparŃin copilului (sau unele de când era mai mic).
VeŃi îmbrăca păpuşa cu hainele respective comentând ceea ce faceŃi: „punem, mai întâi,
chiloŃeii, apoi tricoul, şosetele, pantalonii, bluza, căciula, haina, fularul, mănuşile...
RepetaŃi de mai multe ori activitatea (eventual cu alte haine) comentând şi repetând
denumirile acestora.
După ce consideraŃi că a înŃeles activitatea, puteŃi să îi puneŃi întrebări de genul: „ce
punem, acum?” arătându-i, de ex. pantalonii „şi acum?” arătându-i o bluză. AşteptaŃi să vedeŃi
dacă vă răspunde. Dacă nu a reŃinut denumirile, ajutaŃi-l dumneavoastră.
Această activitate o puteŃi repeta din când în când până ce copilul va învăŃa toate
cuvintele. La un moment dat lăsaŃi-l pe copil să se joace şi singur şi îndemnaŃi-l să vocalizeze
în timp ce îmbracă păpuşa.
Deasemenea în timp ce îl ajutaŃi să se îmbrace puteŃi comenta tot ce faceŃi. Îi arătaŃi
fiecare articol de îmbrăcăminte, repetând, de mai multe ori fiecare cuvânt.
Iată şi câteva imagini cu articole de îmbrăcăminte care vă pot ajuta să îl învăŃaŃi
denumirile unor articole pe care nu le aveŃi la îndemănă.
100
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
101
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 23
1. Definirea activităţii:
Despre plante
3. Desfăşurarea activităţii:
Ne propunem să învăŃăm cuvinte care definesc plante: copac, floare, frunză, iarbă, etc.
În anexă sunt câteva desene. PuteŃi să le decupaŃi cu un foarfec cu vârfurile rotunjite şi
să le lipiŃi pe o foaie albă explicându-i copilului ce reprezintă fiecare, realizând astfel un
tablou frumos. Apoi lăsaŃi-l pe el să le lipească şi îndemnaŃi-l să vă spună cum se cheamă
fiecare.
Altă dată când ieşiŃi afară culegeŃi împreună cu el flori, frunze şi iarbă şi acasă le
puteŃi lipi pe o coală albă.
Ca satisfacŃia lui să fie şi mai mare puteŃi expune la vedere aceste „tablouri” şi lăudaŃi-
l pentru ce a făcut.
Mai mult decât atât, puteŃi folosi creioane colorate sau carioci pentru a-i trasa pe o
coală de hârtie conturul desenelor decupate şi apoi îndemnaŃi-l să le coloreze.
Nu uitaŃi să comentaŃi orice faceŃi. RepetaŃi împreună, de mai multe ori, noŃiunile noi
învăŃate şi îndemnaŃi-l şi pe copil să vocalizeze sau chiar să pronunŃe cuvântul.
102
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
103
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 24
1. Definirea activităţii:
Despre animale şi păsări
3. Desfăşurarea activităţii:
Ne propunem să învăŃăm cuvinte care definesc animale şi păsări: câine, pisică, cal,
porc, vacă, oaie, capră, iepure, pasăre, găină, cocoş, rată, broască, etc
Facem aceeaşi activitate ca si la Lectia nr.23
În anexă sunt desene ce reprezintă animale. DenumiŃi fiecare vietate în parte, rostind
clar şi rar fiecare cuvânt astfel încât copilul să le înŃeleagă şi să le reproducă. PuteŃi, apoi, să le
decupaŃi cu un foarfec cu vârfurile rotunjite şi să le lipiŃi împreună pe o foaie albă explicându-
i copilului încă o dată ce reprezintă fiecare, realizând astfel un tablou frumos. Apoi lăsaŃi-l pe
el, singur, să le lipească şi îndemnaŃi-l să vă spună cum se cheamă fiecare.
Ca satisfacŃia lui să fie şi mai mare puteŃi agăŃa la vedere aceste „tablouri” şi lăudaŃi-l
pentru ce a făcut.
Altă dată când ieşiŃi afară arătaŃi-i copilului animalele şi plantele pe care le întâlniŃi în
cale, lăsând copilul să le vadă şi explicaŃi-i cum se cheamă fiecare.
PuteŃi folosi creioane colorate sau carioci pentru a-i trasa pe o coală de hârtie conturul
desenelor decupate îndemnându-l apoi să le coloreze.
104
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CÂINE PISICĂ
COCOŞ GĂINĂ
RAłĂ PASĂRE
VACĂ PORC
105
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
IEPURE CAPRĂ
BROASCĂ LUP
106
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 25
1. Definirea activităţii:
Cuvinte uzuale-formule de salut
3. Desfăşurarea activităţii:
Aceasta nu este o activitate care implică joaca. Ne propunem să învăŃăm copilul
cuvinte uzuale cum ar fi: formulele de salut (pa, salut, bună dimineaŃa, bună ziua, bună seara,
noapte bună, pardon) şi alte formule (bine, da, nu) etc.
Este foarte important ca un copil să înveŃe formulele de salut. Acestea se pot învăŃa
atunci când ieşiŃi din casă şi vă întâlniŃi cu diverse persoane. SalutaŃi voi persoanele pe care le
întâlniŃi, astfel încât copilul să vă vadă şi să înŃeleagă încet, încet că e foarte important să
salute cunoscuŃii de fiecare dată cînd se va întâlni cu ei. După o perioadă încurajaŃi-l să repete
după voi salutul şi, mai târziu, să poată să spună singur.
LăsaŃi să treacă o perioadă astfel încât copilul să se familiarizeze cu aceste formule de
salut uzuale şi mai uşor de pronunŃat. Aceste expresii simple: pa, salut, la revedere, bună ziua
el le repetă după dumneavoastră sau atunci când îl atenŃionaŃi. IntenŃia noastră este de a
îmbogăŃi vocabularul copilului astfel încât vom repeta aceste formule de salut şi vom încerca
să adăugăm altele cum ar fi:
„Bună. Ce faci?”
„La revedere. Te pup”, atunci când persoana face parte din familie.
„La revedere. Pe mâine. O zi bună”, sau oricare altele care vă sunt familiare.
Nu trebuie să faceŃi ceva deosebit pentru această activitate ci doar să repetaŃi aceste
formule atunci când e cazul şi să îl îndemnaŃi pe copil să spună şi el. Deasemenea, acum e
momentul să îl învăŃati diferenŃa între:
Bună ziua, bună dimineaŃa, bună seara
Nu trebuie decât să îi explicăm perioadele unei zile: „uite, acum te-ai trezit, este
dimineaŃa. Vom spune: bună dimineaŃa. Te speli pe faŃă, pe mâini şi pe dinŃi, mănânci şi apoi
mergem la grădiniŃă. După ce te joci cu copiii, plecăm spre casă. Atunci spunem: bună ziua.
107
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Uite acum soarele coboară acolo, după deal. Se face seară şi vom spune: bună seara. Peste
puŃin timp ne vom băga în pat, să dormim pentru că e noapte. ÎŃi spun noapte bună.”
Probabil că veŃi observa că nu a înŃeles foarte bine, aveŃi răbdare, repetaŃi explicaŃia şi
în alte zile şi, veŃi vedea că, nu peste mult timp, acestea vor fi noŃiuni clare pentru copil.
Cînd consideraŃi că micuŃul a acumulat destul de multe cunoştinŃe, puteŃi să faceŃi
următoarea activitate prin care să îl învăŃaŃi diferenŃa dintre noŃiunile: „zi” şi „noapte”.
PuteŃi folosi un glob pământesc (dacă aveŃi la îndemână) sau o minge şi o veioză.
ExplicaŃi-i copilului că globul (sau mingea) e pământul unde stăm noi, oamenii, iar veioza e
soarele care luminează.
AprindeŃi veioza care va lumina o parte a globului (mingii) şi explicaŃi-i că soarele
luminează pământul şi, astfel, e ziuă, pe când în partea cealaltă e noapte pentru că nu ajunge
lumina soarelui.
DecupaŃi conturul unui copil şi lipiŃi-l pe glob explicându-i copilului că este el şi că
acolo e locul lui. ÎnvârtiŃi globul (mingea) astfel încât să fie când în partea luminată, când în
cea întunecată, astfel încât să înŃeleagă diferenŃa între zi şi noapte.
108
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 26
1. Definirea activităţii:
Ce avem în casa noastră?
3. Desfăşurarea activităţii:
Ne propunem să învăŃăm copilul denumirile obiectelor uzuale aflate în casă cum ar fi:
cameră, baie, bucătărie, perete, cadă, wc, chiuvetă, uşă, pat, canapea, fotoliu, televizor, radio,
calculator, masă, scaun, veioză, vază, cană, ceaşcă, farfurie, lingură, furculită, cuŃit, linguriŃă,
ceas, pernă, pătură, cearşaf, etc.
Această activitate poate fi desfăşurată zi de zi, stând cu copilul în casă, arătându-i
obiectele, denumindu-le şi repetând aceste cuvinte de mai multe ori.
Deasemenea puteŃi face o activitate care, cu siguranŃă îi va plăcea copilului. Vă prezint
în continuare imagini ce reprezintă diverse obiecte din casă (eventual puteŃi decupa altele din
reviste sau listate de pe Internet) şi câteva coli de carton alb. Îi spuneŃi copilului: „hai să
construim casa noastră”. O coală să fie pentru cameră de zi, alta pentru dormitor, alta pentru
baie şi alte pentru bucătărie. După ce aŃi decupat împreună cu el toate aceste imagini, luaŃi
lipici şi aranjaŃi-le pe coală astfel încât să construiŃi fiecare încăpere. În timp ce faceŃi aceste
lucruri denumiŃi fiecare obiect de mai multe ori şi apoi îl întrebaŃi şi pe copil: „Cum se
cheamă asta?” După ce a spus cuvântul dorit puteŃi să îl stimulaŃi lăsându-l pe el să le lipească
pe coala albă. RealizaŃi împreună aceste machete şi le puteŃi prinde între ele realizând o
cărticică sau le puteŃi agăŃa ca pe nişte tablouri.
În alte zile îl puteŃi întreba noŃiunile învăŃate, arătându-i obiectele respective prin casă.
RepetaŃi cuvintele de mai multe ori până ce copilul le reŃine.
109
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
110
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
111
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
112
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
113
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 27
1. Definirea activităţii:
Culori
3. Desfăşurarea activităţii:
AveŃi nevoie de un set de culori sau de carioci. Această activitate e uşoară şi plăcută
pentru copil. AveŃi în anexă nişte desene (măr, floare, balon, etc)
ArătaŃi-i şi ajutaŃi-l pe copil să le coloreze, apoi decupaŃi-le cu un foarfec pentru copii.
LăsaŃi-l pe el să coloreze, explicându-i cum se numeşte fiecare culoare. RepetaŃi de mai multe
ori denumirile şi apoi folosiŃi întrebări pentru a-l stimula să răspundă de genul: „ce culoare are
maşina?”. VeŃi şti că a înŃeles în momentul în care vă răspunde fără să îl ajutaŃi.
TăiaŃi apoi pătrate de hârtie de 7 x 7 cm şi lipiŃi imaginile colorate şi decupate câte una
pe pagină. Paginile astfel create le puteŃi capsa pe o latură şi veŃi avea propria voastră carte
despre culori. Chiar îi puteŃi spune copilului: „hai să facem o carte despre culori!”
Pentru a aprofunda aceste noŃiuni puteŃi să profitaŃi de orice ieşire în aer liber să îl
întrebaŃi:
Ce culoare are gardul?
Ce culoare are floarea?
Ce culoare are maşina?
Ce culoare are mingea? etc.
114
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
ROŞU
GALBEN
ALBASTRU
115
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
PORTOCALIU
VERDE
MARO
116
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
ALB şi NEGRU
117
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR.28
1. Definirea activităţii:
Asociem culori şi forme:
(pătrat, triunghi, cerc)
3. Desfăşurarea activităţii:
La sfârşitul acestei lecŃii aveŃi nişte figuri geometrice colorate diferit. ListaŃi această
foaie, lipiŃi-o pe o coală de carton pentru a fi mai groasă şi decupaŃi fiecare figurină în parte.
Această activitate are rolul de a dezvolta la un copil capacitatea de a asocia culori sau
forme. Astfel, amestecaŃi figurinele şi spuneŃi-i copilului: „dă-mi figurile de culoare roşie”.
AveŃi răbdare să le aleagă pe toate şi lăudaŃi-l pentru ce a făcut. Apoi îndemnaŃi-l să le
grupeze după altă culoare.
După ce a înŃeles cum să le selecteze după culori, învăŃaŃi-l noŃiunile: „pătrat”, „cerc”,
„triunghi” arătându-i fiecare figură în parte. După ce a învăŃat aceste noŃiuni, spuneŃi-i să
grupeze separat pătratele, cercurile sau triunghiurile.
Această activitate, deşi pare simplă, este foarte importantă pentru că îl determină pe
copil să înŃeleagă faptul că lucrurile pot fi grupate după diverse criterii (culori şi forme, în
acest caz) iar când va mai creşte va reuşi să asocieze diverse lucruri în funcŃie de o anumită
caracteristică.
118
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
119
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 29
1. Definirea activităţii:
Am terminat! Gata!
3. Desfăşurarea activităţii:
LuaŃi un set de cuburi sau alte jucării care pot fi stivuite şi împărŃiŃi-le cu copilul.
ExplicaŃi-i că le veŃi pune unul peste celălalt. FaceŃi acest lucru şi, la sfărşit spuneŃi: „Gata!
Am terminat!” ÎncurajaŃi-l şi pe el să aşeze cuburile unul peste celălalt.
Apoi faceŃi acest lucru odată cu el, luându-vă la întrecere. StimulaŃi-l să aşeze cuburile
cât de repede poate, astfel încât să îi daŃi senzaŃia că el a terminat primul. AplaudaŃi-l şi
lăudaŃi-l spunându-i: „bravo! Ai terminat primul!” Faptul că sunteŃi în competiŃie îl va
stimula, îl va amuza şi totul va părea o joacă. Scopul final e acela se a acumula limbaj.
JucaŃi-vă de mai multe ori în acelaşi mod şi spuneŃi dumneavoastră sau încurajaŃi-l pe
el să spună „Gata” Am terminat!” atunci când terminaŃi de aşezat cuburile.
120
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 30
1. Definirea activităţii:
Să pronunŃăm corect
121
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
1. S şi Z
- sanie, soare, scaun, casă;
- ziar, frunză, buburuză, varză;
122
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
2. Ş, ł şi J
- şoarece, maşină, peşte, şarpe;
- tânŃar, aŃă;
- paianjen, jucării;
123
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
3. F şi V
- fluture, frunză, furculiŃă;
- vapor, avion, morcov, vacă;
124
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
4. R
- rac, iepure, măr, tren, raŃă;
125
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAPITOLUL 6
126
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
permanent pe această temă, era mai uşor pentru el să repete şi să înveŃe câteva cuvinte,
după care era liber să facă ce doreşte.
Următoarea fază „grea” a fost când a ajuns la a învăŃa să folosească verbele. Aici nu a
mai fost vorba de împotrivirea lui ci, de faptul că mi se părea imposibil să îi explic
unui copil ce abia învaŃă să vorbească, cum trebuie să folosească verbele. Treptat mi-
am dat seama că singura modalitate e aceea de a-i repeta de câte ori e nevoie, de a-i
corecta formele greşite şi de a avea răbdare ca acestea să intre în vocabularul lui şi să i
se pară logic să le folosească. Şi trebuie să recunosc faptul că nu a fost uşor.
Trebuie să urmărim să dezvoltăm la copilul nostru câteva competenŃe cum ar fi:
să ştie să asculte
să ştie să se concentreze
să aibă răbdare
să înveŃe că e politicos să răspunzi la întrebări chiar dacă uneori te plictisesc sau sunt
neimportante (încercaŃi să nu exageraŃi cu tirul de întrebări sau să nu puneŃi aceleaşi
întrebări de zeci de ori!!!)
Vă reamintesc câteva sfaturi pe care le-am mai spus în această carte şi care sunt
esenŃiale pentru a avea un rezultat corespunzător.
Nu disperaŃi şi nu priviŃi problema ca pe ceva ce vă depăşeşte. Dumneavoastră sunteŃi
principalul motor de care depinde reuşita copilului.
FiŃi răbdători pentru că acumularea limbajului e un proces ce durează ani.
ÎncercaŃi să vă faceŃi un plan în care, pas cu pas, să îl învăŃaŃi pe copil să vorbească.
FiŃi calmi şi răbdători cu copilul. Nu-l bruscaŃi şi nu ŃipaŃi atunci când nu e dispus să
facă ce îi cereŃi, vă tratează ca şi când nu vă aude sau greşeşte în încercarea de a
pronunŃa ceva.
ÎncurajaŃi-l şi lăudaŃi-l atunci când reuşeşte să evolueze
DaŃi-i încredere în forŃele proprii, arătându-i cât de mulŃumiŃi sunteŃi de reuşitele sale.
127
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 31
1. Definirea activităţii:
Mare şi mic
3. Desfăşurarea activităţii:
CumpărăŃi de la magazin un tub cu soluŃie pentru făcut baloane de săpun sau faceŃi
dumneavoastră una, amestecând puŃin săpun lichid cu apă şi folosiŃi partea din faŃă a unui pix.
Ideea este să reuşiŃi să faceŃi baloane de săpun. Copiii sunt încântaŃi să alerge după ele şi să le
spargă.
ÎncercaŃi să faceŃi baloane mari spunând: „Uite! un balon mare!” accentuând noŃiunea
„mare”, apoi faceŃi baloane mici spunându-i că acestea sunt „mici”. ContinuaŃi această
activitate şi, după un timp întrebaŃi-l „Ce fel de balon vrei: mare sau mic?” PuteŃi să
gesticulaŃi cu mâinile atunci când îi explicaŃi ce înseamnă mare şi mic (deschizând braŃele
foarte tare sau apropiindu-le).
Copilul va conştientiza diferenŃa dintre „mare” şi „mic” şi ce înseamnă fiecare dintre
ele. În momentul în care micuŃul a înŃeles ce înseamnă aceste noŃiuni puteŃi să vă folosiŃi de
orice obiect aveŃi la îndemână pentru a accentua aceste noŃiuni:
un măr mare, unul mic
o casă mare, una mică,
o prăjitură mică, una mare, etc
Alăturarea a două cuvinte reprezintă un pas important pentru evoluŃia limbajului unui
copil. Odată ce a înŃeles noŃiunile, îi va plăcea să le folosească în combinaŃie cu un substantiv.
Vă prezint în continuare câteva imagini care să vă ajute să exemplificaŃi copilului
diferenŃa între acest noŃiuni.
128
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
129
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 32
1. Definirea activităţii:
Frumos-urât/curat-murdar
3. Desfăşurarea activităţii:
Pentru a-l face pe copil să înŃeleagă aceste noŃiuni trebuie să găsiŃi lucruri care
sugerează foarte clar aceste proprietăŃi (frumos, urât, curat, murdat). Chiar trebuie exagerate
nişte caracteristici ale unor lucruri pentru ca el să-şi dea seama ce înseamnă fiecare iar
contrastul între ele să fie sugestiv.
NoŃiunile: frumos - urât
Pentru această activitate vă puteŃi folosi de personaje din poveşti cum ar fi: Alba ca
Zăpada, ScufiŃa roşie, etc. Ar fi indicat să vă procuraŃi o carte frumos colorată cu aceste
poveşti. CitiŃi povestea sau, dacă nu are răbdare să asculte, scurtaŃi-o, simplificând-o şi arătaŃi-
i desenele unde „Alba ca zăpada e frumoasă” iar „vrăjitoarea e urâtă”. AccentuaŃi aceste
noŃiuni pentru a înŃelege despre ce e vorba şi puteŃi să îi spuneŃi povestea în mai multe zile.
NoŃiunile: curat - murdar
Pentru noŃiunile curat-murdar vă puteŃi folosi de povestea „PrinŃ şi cerşetor” arătându-i
diferenŃa dintre cei doi copii: unul îmbrăcat „curat” şi celălalt „murdat”.
Deasemenea, făcând referire la poveste, puteŃi să îi arătaŃi că şi el „a murdărit” hainele
şi că îl veŃi îmbrăca cu altele „curate”.
AlegeŃi şi alte contraste care vă sunt la îndemână. Cu cât îi veŃi găsi mai multe
exemple, cu atât el va înŃelege şi va face diferenŃa mai uşor.
130
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 33
1. Definirea activităţii:
Cald - rece
3. Desfăşurarea activităţii:
LuaŃi două ouă: unul îl lăsaŃi crud (rece) iar celălalt îl fierbeŃi şi aşteptaŃi să se răcească
astfel încât să îl simŃiŃi cald atunci când îl ŃineŃi în mână. ArătaŃi-i copilului cele două ouă şi
daŃi-i unul într-o mână şi unul în cealaltă mână, explicându-i că unul e CALD iar celălalt e
RECE (accentuând şi repetând de mai multe ori cuvintele cald şi rece). Mâinile lui vor simŃi
diferenŃa
Ideea este să găsiŃi un obiect care să poată fi atât cald, cât şi rece şi copilul să înŃeleagă
diferenŃa între aceste noŃiuni. Un alt exemplu pe care îl puteŃi folosi este următorul: daŃi
drumul la robinetul de apă caldă, luaŃi-i mânuŃa şi atingeŃi cu ea apa spunând „apă caldă” şi
apoi daŃi drumul la robinetul de apă rece şi procedaŃi la fel spunând „apă rece”. În acelaŃi
mod, dacă e un sezon răcoros şi încălziŃi casa cu calorifere, puteŃi să îl lăsaŃi să pună mânuŃa
pe unul încălzit în comparaŃie cu unul rece.
PuteŃi găsi orice combinaŃie de cald-rece pe care o aveŃi la îndemână. SimŃind, pipăind
va înŃelege că noŃiunile pe care i le spuneŃi se referă la o stare anume, va înŃelege diferenŃa şi
le va folosi corect în vorbirea sa.
131
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 34
1. Definirea activităţii:
Deschis-închis, aprins-stâns
3. Desfăşurarea activităţii:
Aceste noŃiuni pot fi învăŃate folosind lucrurile pe care le aveŃi la îndemână în casă.
NoŃiunile: deschis-închis
MergeŃi cu copilul în dreptul unei uşi, deschideŃi-o, spunând „deschis”, apoi o
închideŃi spunând „închis”. ÎndemnaŃi-l apoi pe el să deschidă şi să închidă uşa comentând, de
fiecare dată ce face. LăsaŃi-l apoi pe el singur să facă aceste mişcări, încurajându-l să pronunŃe
cuvintele „deschis” şi „închis”
Acelaşi lucru îl puteŃi exersa cu o cutie, cu o uşă de la un dulap, cu diverse recipiente
ce au sisteme de închidere accesibile lui.
NoŃiunile: aprins-stins
RidicaŃi copilul până în dreptul unui întrerupător şi arătaŃi-i cum să aprindă şi să stingă
lumina spunându-i că e „aprinsă” sau „stinsă”. RepetaŃi de mai multe ori această activitate şi
încurajaŃi-l să rostească cuvintele.
PuteŃi repeta aceste lucruri şi în zilele următoare până când copilul înŃelege noŃiunile şi
le foloseşte singur.
132
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 35
1. Definirea activităţii:
Gol-plin, mult-puŃin
3. Desfăşurarea activităţii:
Pentru un copil care abia începe să vorbească, aceste noŃiuni pot fi destul de greu de
asimilat şi, aproape sigur, le va confunda în primă fază. De exemplu: despre un pahar se poate
spune că e PLIN cu un lichid sau e GOL dar, de asemenea, referitor la pahar, puteŃi spune că
are MULT sau PUłIN lichid. De aceea, în primă fază, pentru ca un copil să înŃeleagă ce
semnifică aceste noŃiuni e bine să procedaŃi astfel:
1. Pentru noŃiunile: PLIN-GOL
LuaŃi două pahare, unul îl lăsaŃi gol iar altul îl umpleŃi cu apă. PuteŃi face această
activitate chiar lângă chiuvetă. ArătaŃi-i copilului paharul plin şi-i spuneŃi „un pahar plin” iar
la cel de-al doilea „un pahar gol”. LăsaŃi-l pe el să le umple şi să le golească de apă, repetând
şi accentuând cele două noŃiuni. Jucându-se astfel, va înŃelege uşor ce semnifică fiecare din
cele două noŃiuni.
2. Pentru noŃiunile: MULT-PUłIN
LuaŃi un pumn de bomboane, nasturi sau jucării mai mici (aveŃi grijă să nu le bage în
gură şi să le înghită) şi faceŃi o grămadă mare şi una mică. PuteŃi să comentaŃi că cea de lângă
el „are multe bomboane” iar cealaltă „are puŃine bomboane”. Apoi luaŃi din cea cu mai multe
bomboane şi puneŃi în cealaltă, comentând ce faceŃi.
ÎntrebaŃi-l pe copil: „vrei multe bomboane?”, „ai multe bomboane”, „mama are puŃine
bomboane”
Nu uitaŃi să repetaŃi împreună în mai multe zile aceste noŃiuni (repetând această
activitate sau una asemănătoare) pentru a fi siguri că a reŃinut ceea ce i-aŃi explicat.
133
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 36
1. Definirea activităţii:
Al meu, al tău
3. Desfăşurarea activităţii:
AdunaŃi mai multe lucruri mărunte, unele care aparŃin copilului iar altele care vă
aparŃin dumneavoastră (exemplu: creioane colorate, piepten, oglindă, jucării mici, pixuri, etc).
AranjaŃi-le pe o masă, luaŃi un obiect în mână şi întrebaŃi: „al cui e acest pix?”. La
începutul discuŃiei, daŃi tot dumneavoastră răspunsul pentru că el nu va şti să vă răspundă:
„este al meu” sau „este al tău”. Copilul s-ar putea să vrea să se joace cu toate dar ideea acestui
joc este ca el să înŃeleagă că nu toate sunt ale lui şi să înveŃe să folosească noŃiunile „al meu”
şi „al tău”.
După ce îl întrebaŃi al cui e un obiect, puneŃi-l într-un loc anume astfel încât, la sfârşit
veŃi avea două grămezi de obiecte: unele ce vă aparŃin dumneavoastră şi altele ce îi aparŃin lui.
RepetaŃi jocul de mai multe ori şi încurajaŃi-l şi pe el să răspundă, astfel încât să înveŃe
pronumele posesiv „al meu”, „al tău”.
În timpul următoarelor zile puteŃi să repetaŃi cuvintele învăŃate făcând referire şi la alte
obiecte din casă.
Deasemenea, în timpul petrecut împreună puteŃi să vorbiŃi despre lucrurile ce îi aparŃin
lui sau dumneavoastră. Exemplu: perna mea, pantalonii tăi, ghetele mele, culorile tale, etc.
În momentul în care stăpâneşte destul de bine pronumele posesiv, puteŃi să vă jucaŃi
astfel: staŃi faŃă în faŃă şi puneŃi-i întrebări de genul: “al cui e nasul acesta?” şi el ar trebui să
răspundă destul de repede (fără să se gândească foarte mult) “al meu”, apoi “ dar, a cui e
mâna aceasta” “ a ta”, etc. Dacă răspunsurile curg fluent, atunci puteŃi să declaraŃi că micuŃul
ştie să folosească acest pronume.
134
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 37
1. Definirea activităţii:
Sus, jos, sub, pe, în,
afară, aici, acolo
3. Desfăşurarea activităţii:
3.1. Pentru noŃiunile: SUS - JOS
ÎeşiŃi cu copilul într-un parc unde există topogan sau orice alt joc care necesită urcarea.
ArătaŃi-i cum să urce pe scară şi întrebaŃi-l „Vrei, sus?”, repetând apoi „sus”. Ajuns acolo
spuneŃi „eşti sus”. Apoi ca să coboare faceŃi în acelaşi mod. SpuneŃi-i: „acum, vino jos” şi
după ce a alunecat pe topogan repetaŃi: „jos!” ÎndemnaŃi-l şi pe el să repete noŃiunile: „sus”,
„jos”.
Apoi spune-Ńi: „bravo! Vrei sus din nou? Hai, sus!” AjutaŃi-l să urce şi apoi reluaŃi tot
dialogul astfel încât copilul să înveŃe, să înŃeleagă şi să reŃină aceste noŃiuni.
3.2. Pentru noŃiunile: SUB - PE
Pentru aceste noŃiuni vă propun să vă jucaŃi împreună cu copilul. LuaŃi o jucărie (o
păpuşă, o maşinuŃă) şi ascundeŃi-o sub pat (sau sub o altă mobilă). Apoi întrebaŃi copilul:
„unde e păpuşa?” Dacă nu o găseşte arătaŃi-i dumneavoastră unde este şi spuneŃi: „este sub
pat!” accentuând cuvântul „sub”. ContinuaŃi jocul ascunzând diverse jucării şi, când copilul o
găseşte comentaŃi „e sub pat”. ÎncurajaŃi-l şi pe el să spună unde e jucăria.
Apoi puneŃi jucăria pe pat şi întrebaŃi-l: „unde e păpuşa acum?”. „Este pe pat!” După
ce vi se pare că a înŃeles ce înseamnă „sub” şi „pe” puteŃi repeta acest joc punând jucăria când
sub, când pe o mobilă. Când copilul găseşte jucăria în funcŃie de ce îi spuneŃi dumneavoastră,
înseamnă că a înŃeles diferenŃa între cele două noŃiuni.
3.3. Pentru noŃiunile: ÎN - AFARĂ
FaceŃi rost de o cutie de carton mai mare (ambalajele de la electrocasnice) în care
copilul încape. RealizaŃi din ea o căsuŃă (tăiaŃi o uşă, ferestre) şi decoraŃi-o cum vreŃi. Copilul
135
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
va fi foarte încântat de noua jucărie. ExplicaŃi-i că are o casă a lui şi că poate sta „în” ea iar,
când se plictiseşte, poate sta „afară”.
RepetaŃi de mai multe ori noŃiunile şi când îl vedeŃi că se joacă în preajma căsuŃei,
vorbiŃi cu el despre asta: „eşti în căsută”, „vino afară”, etc.
Vă prezint în continuare un alt joc pentru aprofundarea acestor noŃiuni. CăutaŃi o cutie
mai mare pe care o aşezaŃi pe covor şi o minge mică şi moale. ÎndepărtaŃi-vă, împreună cu
copilul la 2-3 metri de cutie şi aruncaŃi cu mingea. Scopul este de a introduce mingea în cutie.
ArătaŃi-i copilului cum să facă şi spuneŃi: „arunc în cutie” iar când mingea nu nimereşte cutia
spuneŃi „am aruncat afară”. RepetaŃi jocul spunând şi accentuând propoziŃiile şi noŃiunile.
LăsaŃi-l pe copil să arunce cu mingea şi spuneŃi „ ai aruncat în cutie” iar când greşeşte „ ai
aruncat afară din cutie”. E foarte bine dacă repetă şi el după dumneavoastră „ în cutie” sau
„afară din cutie”.
136
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 38
1. Definirea activităţii:
Ne jucăm impreună
3. Desfăşurarea activităţii:
Urmărind să alăturăm două cuvinte, jocul e principalul resort ce ne va ajuta să îl
învăŃăm pe copil limbajul. Acest tip de activitate nu trebuie efectuată într-o zi anume ci, ar
trebui să vă faceŃi timp în fiecare zi (sau cât de des puteŃi) să vă jucaŃi cu copilul.
Astfel, aşezaŃi-vă pe covor împreună cu copilul, luaŃi o jucărie sau mai multe şi
imaginaŃi-vă că sunteŃi copil. VeŃi vedea ce bucuros va fi că vă va avea partener de joacă. Pe
lângă bucuria jocului împreună, scopul dumneavoastră este acela de a-i îmbogăŃi limbajul.
ComentaŃi tot ce faceŃi în propoziŃii cât mai simple, încercaŃi să purtaŃi un dialog cu
copilul şi aveŃi răbdare să vă răspundă chiar dacă va fi mai dificil la început.
Astfel, într-o zi jucaŃi-vă cu păpuşile, în alta cu cuburile, cu LEGO, cu maşinuŃele, cu
puzzle, etc. ÎncercaŃi să-l învăŃaŃi expresii, propoziŃii de felul: împing maşina, trag trenul, aşez
cuburile, îmbrac păpuşa, arunc mingea.,etc. PuneŃi-i întrebări ajutătoare astfel încât copilul să
înveŃe să răspundă. (ex. “Ce faci?”, “Împing trenul.”, “Ce faci cu bluza?”, “Îmbrac păpuşa.”
etc). Chiar dacă dumneavoastre vi se pare banal şi pueril să purtaŃi astfel de conversaŃii, nu
uitaŃi că micuŃul nu ştie încă să vorbească bine şi are nevoie de parteneri care să îl susŃină şi
care să îl încurajeze. De aceea, în primă fază, e indicat să vorbiŃi cu copilul în propoziŃii
simple ca să vă înŃeleagă şi să poată să reproducă şi el cât mai multe cuvinte.
JucaŃi-vă împreună pentru că, astfel, vă ajutaŃi copilul să înveŃe să vorbească.
137
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 39
1. Definirea activităţii:
Toaleta personală
138
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 40
1. Definirea activităţii:
În bucătărie
3. Desfăşurarea activităţii:
De multe ori mamele se plâng de faptul că sunt copleşite de câte lucruri au de rezolvat.
Una din probleme este cea a lipsei de timp şi, de cele mai multe ori, ele sunt tentate să renunŃe
la a mai face împreună cu copilul diverse activitaŃi, de a se mai juca împreună, de a citi
poveşti sau alte lucruri. Este foarte dificil să-Ńi faci timp, Ńinând cont că, din cele 24 de ore ale
unei zile, 8-10 ore le alocă unui serviciu, 7 ore sunt pentru odihnă, 1-2 ore se pierd cu
transportul, sunt multe de făcut în gospodărie, trebuie să fie şi soŃie şi mamă şi femeie şi să îşi
construiască şi o carieră. Puse pe hârtie, toate aceste lucruri par aproape imposibil de făcut
astfel încât, se văd nevoite să renunŃe sau să facă în grabă unele dintre treburi. Dar vă întreb?
De ce să renunŃaŃi la a petrece timp cu copilul dumneavoastră, o activitate care place
amândurora?
Vă propun să vă faceŃi un inventar al timpului dumneavoastră şi să încercaŃi la a
renunŃa la lucruri care, chiar nu contează. Astfel, dacă sunteŃi obişnuită să faceŃi cumpărături
de 2-3 ori pe săptămână, puteŃi să vă faceŃi o listă mai mare şi să mergeŃi doar o dată pe
săptămână; puteŃi renunŃa la o discuŃie cu vecina care vă invită la o cafea sau puteŃi renunŃa la
un serial TV.
Deasemenea puteŃi combina activitaŃile astfel încât, să vă faceŃi şi treaba legată de
gospodărie şi să ŃineŃi şi copilul pe lângă dumneavoastră. De exemplu: dacă trebuie să mergeŃi
la magazin, luaŃi copilul cu dumneavoastră, dar profitaŃi de timpul petrecut împreună şi
discutaŃi despre tot ce întâlniŃi sau, dacă trebuie să faceŃi mâncare în bucătărie, de ce să nu
stea cu dumneavoastră şi să îi daŃi şi lui să facă ceva?
Vă voi explica cum să faceŃi. Dacă faceŃi un aluat, daŃi-i şi lui o bucată să o modeleze
şi vorbiŃi despre ce faceŃi: „uite, punem făină şi apă şi amestecăm”. „Cum e aluatul? E
139
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
moale.” „Vrei să faci o pâine mică?”. VeŃi vedea cât de mulŃumit şi încântat va fi de realizarea
sa.
Dacă faceŃi ceva cu legume sau cu fructe, explicaŃi-i cum se numeşte fiecare, ce
culoare are, ce gust are: „e dulce, e acru, e sărat, e amar, etc”. Dacă bateŃi un ou cu furculiŃa
lăsaŃi-l şi pe el să facă de câteva ori spunând: „bat oul”. Poate că va dura mai mult să faceŃi ce
v-aŃi propus, dar câştigul pe care îl va avea copilul, va fi infinit mai mare. Şi, nu se ştie, poate
acest obicei de a sta pe lângă dumneavoastră şi a vă ajuta, se va menŃine şi când copilul va fi
mai mare şi ajutorul lui vă va fi de un real folos.
StimulaŃi-l să vorbească despre ce face şi veŃi realiza ce v-aŃi propus: dezvoltarea şi
îmbogăŃirea limbajului. DiscutaŃi, repetaŃi, încurajaŃi-l şi lăudaŃi-l pentru tot ce face şi spune.
140
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 41
1. Definirea activităţii:
Poveştile copilăriei
3. Desfăşurarea activităţii:
AveŃi nevoie de o carte cu poveşti frumos colorată, care să exemplifice prin imagini
firul narativ. Copiii sunt încântaŃi de obicei să asculte poveşti. PuteŃi să le citiŃi, să le spuneŃi
dumneavoastră sau, pur şi simplu, să descrieŃi imaginile.
În cazul în care copilul dă semne că e interesat de poveste, citiŃi textul acesteia. Dacă
dă semne de nerăbdare sau încearcă să întoarcă foile, nu-l certaŃi, abandonaŃi cititul şi priviŃi
împreună imaginile, comentându-le. PuteŃi chiar să-i spuneŃi dumneavoastră povestea,
simplificând-o. Scopul este acela de a-l stimula să vorbească. De aceea, după ce i-aŃi spus
povestea, îndemnaŃi-l să poarte un dialog cu dumneavoastră. Astfel, întrebaŃi-l: „Cum e
prinŃesa?” „E frumoasa?” „Cum e vrăjitoarea?” „Cum e lupul?” „E rău.” „Unde a mers
ScufiŃa Roşie?” „În pădure” „La bunica.” „Ce au făcut piticii?” „Au plâns.”, etc.
S-a demonstrat faptul că atunci când părinŃii îşi stimulează copiii, aceştia vor avea
rezultate mult mai bune la şcoală şi în viaŃă, decât ceilalŃi copii mai puŃin stimulaŃi. Lectura
împreună cu copilul este foarte importantă din acest punct de vedere şi îl ajută pe copil să îşi
dezvolte gândirea.
Nu priviŃi această activitate ca pe o obligaŃie „care vă mănâncă timp preŃios”.
ObişnuiŃi-vă ca, împreună cu copilul, să faceŃi din această activitate, un moment plăcut în
fiecare seară, înainte de culcare, citind o poveste şi discutând despre ea.
141
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 42
1. Definirea activităţii:
Verbe: a vrea
3. Desfăşurarea activităţii:
Eu cred că acesta este unul din verbele care trebuie învăŃate destul de repede deoarece,
cu ajutorul lui, copilul îşi poate exprima propriile nevoi de zi cu zi.
Pentru copil e foarte util să poată spune propoziŃii de forma:
Vreau afară.
Vreau banană.
Vreau pantaloni
Vreau nani.
Dacă a învăŃat cuvintele ce descriu lucruri din jurul lui, probabil că, atunci când îşi
doreşte ceva, el cere spunând doar cuvântul. (ex. măr, păpusă, etc).
PuteŃi să îl întrebaŃi ce îşi doreşte: „vrei banană?” sau „vrei banană sau măr?”. Primele
încercări ale lui vor consta în a repeta întrebarea după dumneavoastră sau va fi nedumerit
pentru că nu va şti cum să răspundă. AveŃi răbdare să se obişnuiască cu noua formulare pe
care i-o adresaŃi, apoi învăŃaŃi-l să ceară folosind verbul corect: „vreau măr”. Dacă spune,
daŃi-i imediat ce a cerut, dacă refuză, spuneŃi-i frumos că nu primeşte acel lucru până nu
încearcă să îl ceară corect. Dacă plânge, Ńipă sau face ceva pentru a vă înduioşa, nu cedaŃi.
RepetaŃi-i că dacă va spune corect, va primi imediat ce îşi doreşte. Trebuie să rămâneŃi fermi
pe poziŃie pentru că, numai astfel, copilul va înŃelege că trebuie să facă un mic efort de a
învăŃa să se exprime pentru a comunica cu cei din jurul lui.
Odată ce a înŃeles că aşa funcŃionează lucrurile, va fi mult mai uşor să îl învăŃaŃi să
comunice iar limbajul îl va acumula mult mai uşor,
Verbul „a vrea” îi va fi foarte folositor, îl va utiliza foarte des şi va înŃelege că îşi
poate exprima orice dorinŃă cu ajutorul lui.
142
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 43
1. Definirea activităţii:
Verbul: a face
3. Desfăşurarea activităţii:
Asemeni verbului anterior, verbul „a face” îi este foarte util copilului, astfel încât vă
descriu în continuare cum puteŃi să îl determinaŃi pe copil să înŃeleagă cum îl poate folosi.
PuteŃi porni învăŃându-l să folosească propoziŃii de felul:
fac pipi
fac nani
Într-o lecŃie anterioară copilul a învăŃat să imite sunetele pe care le fac animalele.
Acum putem trece mai departe şi îl putem învăŃa să alăture acestor onomatopee şi verbul „a
face”. Astfel într-una din plimbările voastre puteŃi construi o activitate împreună. Sigur vom
vedea un câine, o pisică, o pasăre, etc... I le arătăm copilului (deşi el le cunoaşte deja) şi îl
întrebăm: „Cum face câinele (pisica, raŃa, cocoşul, găina?)”
Copilul trebuie învăŃat să răspundă:
face ham ham
face miau, miau
face cucurigu, etc.
IniŃial formulaŃi dumneavoastră răspunsurile corecte şi îndemnaŃi-l pe copil să le
repete.
RepetaŃi împreună, din când în când, aceste mici propoziŃii pentru ca micuŃul să se
obişnuiască cu ele.
143
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 44
1. Definirea activităţii:
Verbul : a fi
144
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 45
1. Definirea activităţii:
Verbul: a avea
3. Desfăşurarea activităţii:
Copiii sunt încântaŃi de jucării iar principala lor activitate e joaca. ProvocaŃi-l la o
discuŃie despre jucăriile pe care le are. „Hai, să-mi arăŃi, ce jucării ai tu? Ai maşini, cărŃi de
colorat, păpuşi, un tractor, jocul LEGO, etc.” EnumeraŃi-le dumneavoastră mai întâi apoi
încurajaŃi-l şi pe el să spună: „am o păpuşă” sau „Vlad are o maşină”, „tu ai o minge”, etc.
PuteŃi să faceŃi şi următoarea activitate: luaŃi câte o geantă ce aparŃine fiecărui membru
al familiei – una a mamei, o borsetă (sau o geantă) aparŃinând tatălui, o gentuŃă a copilului şi
una a unui frate (sau a unei surori). PuneŃi în fiecare câteva obiecte aparŃinând posesorului,
astfel: în geanta mamei un pieptene, o oglindă, un pix, etc în a tatălui, un stilou, un portofel,
etc, în a copilului câteva culori, o jucărie mică, etc iar în a fratelui (sau a surorii) ceva
asemănător. RugaŃi-l să bage mâna într-una din genŃi şi să spună ce obiect a găsit fără să îl
scoată, pipăindu-l doar. PuneŃi întrebări de genul:
“Ce ai în gentută?”
“Ce are mama în geantă?”
“Ce are tata în borsetă?”
ÎndemnaŃi-l să spună: “mama are în geantă un piepteme”, “tu ai o maşinuŃă”, “tata are
un portofel” iar “eu am un creion”, etc.
RepetaŃi activitatea până când copilul doreşte acest lucru şi lăudaŃi-l ori de câte ori
ghiceşte obiectul din geantă. Va fi încântat de reuşita sa şi totodată va învăŃa să folosească
verbul „a avea” în propoziŃii
145
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 46
1. Definirea activităţii:
Verbe: a mânca, a bea, a dormi
3. Desfăşurarea activităţii:
Să ne jucăm cu păpuşile. Împreună cu copilul, luaŃi două sau mai multe păpuşi, câteva
tacâmuri, farfurii (ideal ar fi să fie de jucărie) şi pregătiŃi împreună masa.
JucaŃi-vă comentând ceea ce faceŃi:
păpuşa mănâncă ciocolată
eu beau apă
tu nu mănânci supă
ea bea suc, etc.
Deasemenea e util să îl învăŃăm expresii precum: mi-e foame, mi-e sete, mi-e somn.
AmintiŃi-vă cum era când eraŃi mici şi vă jucaŃi „de-a familia”. Dacă aveŃi jucării care
descriu o bucătărie, folosiŃi-le, dacă nu, luaŃi din bucătărie o farfurie, o cană şi tacâmuri (de
plastic ar fi preferabil pentru ca să nu existe nici un pericol pentru copil, să se rănească).
LuaŃi o păpuşă şi jucaŃi-vă ca în copilărie. FaceŃi-i mâncare şi vorbiŃi în locul ei. De
ex. „mi-e foame!” „Hai, să-Ńi dau mâncare”. PrefaceŃi-vă că îi daŃi ceva de mâncare din
farfurie. Apoi: „Mi-e sete! Să-Ńi dau ceva de băut cu cana.” sau „Mi-e somn” şi legănaŃi-o să
adoarmă. LăsaŃi-l şi pe copil să se joace cu dumneavoastră repetând împreună: mi-e foame,
mi-e sete, mi-e somn, etc. PuteŃi să îl învăŃaŃi orice doriŃi legat de această activitate şi aveŃi
nevoie doar de imaginaŃie. Nu vă sfiiŃi să vă jucaŃi. RetrăiŃi-vă copilărie împreună şi prin ochii
copilului dumneavoastră.
Aceste verbe sunt unele destul de des folosite în vorbirea curentă astfel încât este bine
ca un copil să înveŃe să le utilizeze cât mai repede.
146
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR.47
1. Definirea activităţii:
Verbe: a merge, a veni, a pleca
3. Desfăşurarea activităţii:
Aceste verbe sunt unele destul de des folosite în vorbirea curentă astfel încât este bine
ca un copil să înveŃe să le utilizeze cât mai repede.
Este bine să ne obişnuim să îi spunem copilului, zi de zi, ce activităŃi facem, unde
mergem, cine vine şi pleacă. De ex.: „mergem la magazin”, „tu mergi la grădiniŃă”, „tata vine
cu maşina”, „am plecat”, etc.
Este important de ştiut că, pentru a-l învăŃa pe copil să utilizeze verbe, trebuie să
repetăm şi să ne facem timp să vorbim cât mai mult cu el. Este greu să îi explicăm cum
trebuie folosite verbele, timpurile acestora şi persoana la care se conjugă. Auzindu-ne pe noi,
el va asimila toate formele şi le va folosi apoi singur. Copilul care a ajuns în această etapă de
comunicare este obişnuit să asculte şi să repete după noi tot ce aude. De aceea purtaŃi mici
discuŃii cu copilul, punându-i mici întrebări care să îl ajute: „Unde mergi?”, „Cu ce vine
tata?”, „Plecăm?”, etc.
Acest tip de discuŃie trebuie să îl exersaŃi permanent cu copilul, în funcŃie de ceea ce
faceŃi. ÎndemnaŃi-l la dialog, încercând ca totul să pară o joacă. Vă mai reamintesc încă o dată:
nu fiŃi profesorul copilului, obişnuiŃi-vă să fiŃi prietenul şi confidentul lui.
147
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 48
1. Definirea activităţii: Verbe: a desena, a colora,
a decupa, a tăia, a lipi
2. Rolul aceastei activităţi. Urmărim:
îmbogăŃirea limbajului,
obişnuirea copilului de a folosi verbe în alcatuirea unor mici propoziŃii,
dezvoltarea atenŃiei,
capacitatea de a mânui foarfecul sau alte ustensile necesare jocului şi activităŃilor
copilului.
3. Desfăşurarea activităţii:
Această lecŃie îşi propune să înveŃe copilul să folosească aceste verbe cu care se
întălneşte în multe activităŃi pe care le desfăşoară la grădiniŃă. AveŃi nevoie de foi albe, un
foarfec cu vârfurile rotunjite pentru a nu se răni, lipici şi câteva beŃişoare pentru urechi. Ideal
este să „sacrificaŃi” nişte reviste care nu vă mai trebuie, dar care să aibă imagini frumos
colorate. DecupaŃi-le cu foarfecul (lăsaŃi-l şi pe copil să participe la tot ce faceŃi), spunând
„tăiem (decupăm) copacul, floarea, etc.” ÎndemnaŃi-l şi pe el să repete după dumneavoastră.
După ce i-aŃi arătat cum se procedează, daŃi-i şi lui foarfecul, arătându-i cum se Ńine şi se
mânuieşte şi lăsaŃi-l să exerseze. Primele încercări nu vor fi încununate de succes dar, încet,
încet va căpăta siguranŃă, va fi mândru de reuşitele sale şi va avea o ocupaŃie care îi va
dezvolta atât atenŃia cât şi dexteritatea. În timp ce copilul foloseşte şi el foarfecul îl învăŃăm să
spună: „decupez (tai) floarea, maşina”, „tai cu foarfecul”.
Apoi puteŃi să puneŃi aceste desene decupate pe o coală albă şi cu un creion faceŃi
conturul după care spuneŃi-i copilului să le coloreze: „colorează maşina”.
Figurile decupate le puteŃi lipi pe o foaie albă folosind lipici şi un penson mic sau un
beŃişor de urechi. În timp ce faceŃi această activitate vorbiŃi cu copilul folosind aceste verbe pe
care v-aŃi propus să i le faceŃi cunoscute.
Dacă vi se pare complicat, puteŃi să desenaŃi dumneavoastră pe o foaie albă şi apoi
copilul să coloreze şi să taie cu foarfecul. PuteŃi, de asemenea, să îl lăsaŃi să decupeze imagini
din reviste şi apoi să le lipească pe foi albe.
Nu contează cum anume se desfăşoară activitatea, important e să repetaŃi aceste verbe
în cât mai multe propoziŃii pentru a-l obişnui pe copil cu ele.
148
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 49
1. Definirea activităţii:
Verbe: a dansa, a sări, a fugi
3. Desfăşurarea activităţii:
În această activitate ne propunem să îl familiarizăm pe copil cu verbe ce exprimă
acŃiunea. Copiilor le place foarte mult să asculte muzică şi este foarte uşor să îi antrenăm să
danseze. Nu ne propunem să executăm cine ştie ce mişcări complicate, ci doar să ne simŃim
bine împreună şi, în acelaşi timp, să îl învăŃăm cuvinte şi propoziŃii noi. Astfel, în timp ce
dansăm iar copilul încearcă să ne imite mişcările putem conversa: „Hai, să dansăm!”, „ Uite,
eu dansez!”, „Tu dansezi frumos!”, „Eu sar! Sari şi tu!”, etc. StimulaŃi-l şi pe el să vorbească
punându-i întrebări : „Ce faci?” răspunsul ar fi „Dansez.” sau „Ce fac eu?” „Tu sari.” etc.
În ceea ce priveşte verbele „a fugi”, „a prinde” e destul de uşor de realizat o activitate.
IeşiŃi împreună în parc sau într-o grădină şi jucaŃi „fugărita”. Nu trebuie decât să vorbiŃi
despre ce faceŃi: „hai, fugi”, „te prind”, „prinde-l pe tata” „uite, tata fuge!” „te-am prins”, etc.
Apoi când vă odihniŃi împreună îi puteŃi pune întrebări: „Ce ai făcut” „Am fugit”, „Te-am
prins” „L-ai prins pe tata”, etc.
ActivităŃile în aer liber sunt benefice pentru copil şi i-ar prinde bine să se joace cu alŃi
copii de vârsta lui. Astfel, copiii care au parteneri de joacă şi interacŃionează în acest fel, îşi
dezvoltă limbajul mult mai rapid. De aceea mersul la grădiniŃă aduce, de cele mai multe ori,
un salt cantitativ şi calitativ din punct de vedere al vorbirii.
149
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 50
1. Definirea activităţii:
Sare, merge, înoată, zboară
3. Desfăşurarea activităţii:
În mai multe lecŃii am insistat pe ideea de a ne juca împreună cu copilul. Ne propunem
să învăŃăm copilul alte verbe de acŃiune: a sări, a merge, a înota, a zbura.
łinând cont de faptul că un copil cunoaşte animalele şi păsările putem folosim aceste
cunoştinŃe pentru a desfăşura această activitate. Avem la sfărşitul acestei lecŃii câteva imagini
care sugerează ceea ce dorim sa îl învăŃăm pe copil şi ne este mai uşor de exemplificat verbele
respective.
Arătându-i imaginile îi spunem:
Broasca sare
Pisica merge
Pasărea zboară
Peştele înoată
ArătaŃi-i imaginile ataşate acestei lecŃii accentuând şi repetând propoziŃiile care conŃin
verbele ce trebuie învăŃate.
După ce copilul a privit imaginile, exemplificaŃi-i prin gesturi, adică daŃi din mâini ca
o pasăre care zboară, staŃi ghemuit ca o broască şi faceŃi sărituri, mergeŃi ca o pisică, şi imitaŃi
un peşte care înoată. ÎncurajaŃi-l să vă imite şi, în acelaşi timp, repetaŃi propoziŃiile învăŃate.
ExageraŃi mişcările pentru a face activitatea amuzantă şi interesantă. În timp ce va imita
mişcările, încurajaŃi-l să vorbească despre ce face.
150
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
151
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 51
1. Definirea activităţii:
Hai să ne jucăm şi să numărăm!
152
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 52
1. Definirea activităţii: Lumea exterioară: vorbim despre ce
vedem afară: animale, păsări, plante
3. Desfăşurarea activităţii:
Lumea exterioară ne oferă o infinitate de posibilităŃi şi teme de a discuta cu copilul
care să-i facă şi lui o mare plăcere şi să fie, totodată, şi receptiv.
Dacă avem posibilitatea de a merge cu copilul la o grădină zoologică unde sunt multe
animale diferite ar fi foarte bine, dacă nu, e bine şi la o grădină botanică sau într-un parc mai
mare unde să existe o mare varietate de animale, păsări şi plante.
Nu trebuie decât să i le arătăm, să ne entuziasmăm împreună şi să purtăm o discuŃie
despre tot ce vedem. Putem să îl lăsăm să mângâie o pisică sau un câine, să alerge după
porumbei sau să îi hrănească cu firimituri de pâine. Putem culege frunze uscate, de diverse
mărimi sau să mirosim florile, etc. Tot ce trebuie să facem e să-i explicăm tot ce vedem:
„câinele are blană, porumbelul zboară şi are pene, aceasta este o frunză, are culoarea verde,
floarea miroase frumos, copacul e mare şi face umbră, etc.”
Îmi veŃi spune că pentru un copil acestea sunt informaŃii pe care nu le poate asimila
dintr-o dată. Sunt de acord cu dumneavoastră şi, din acest motiv, vă propun să vă îndreptaŃi
atenŃia într-o zi doar spre păsări, în altă zi spre plante şi tot aşa. Dacă vi se pare că interesul
copilului e foarte mare, profitaŃi de asta şi vorbiŃi-i despre tot ce vedeŃi, dacă nu, nu forŃaŃi
nota. După ce îi veŃi explica ce vedeŃi puteŃi să îi puneŃi întrebări care să îl stimuleze să
vorbească şi să vă răspundă: „Cum e copacul? Ce e acolo? Este un câine. Ce culoare are
floarea? Cum e copacul?” etc.
PuteŃi culege flori de câmp sau puteŃi aduna frunze de mărimi şi culori diferite. Cu ele
puteŃi continua şi acasă discuŃia. O activitate interesantă pentru copil ar fi următoarea: pe o
153
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
foaie albă, A4 puteŃi face nişte tablouri lipind florile culese sau frunzele colorate diferit, astfel
încât să iasă un pastel interesant. DiscutaŃi despre toate acestea în timp ce lucraŃi împreună la
realizarea tabloului. „Uite ce flori frumoase! Ce culoare are floarea aceasta? Galbena. Iar
Asta? Roşie. Astea sunt petale iar astea sunt frunze. Asta e o frunză mare iar asta e o frunză
mică.”
154
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 53
1. Definirea activităţii:
Să facem ordine
3. Desfăşurarea activităţii:
O activitate care nu place nici dumneavoastră, nici copilului este aceea de a face
ordine atunci când camera copilului arată „ca după război”. Dacă nu de mai multe ori, atunci
măcar odată pe zi, camera arată ca un cămp de luptă, jucării împrăştiate peste tot, hârtii mai
mici sau mai mari decupate, piese de puzzle amestecate, piese de lego aruncate pe jos şi care
îŃi intră în tălpi atunci când încerci să păşeşti, etc. De obicei, acest tip de dezordine ne
enervează şi atitudinea noastră este aceea de a certa copilul şi de a ne arăta dezaprobarea prin
toate mijloacele. Dar, chiar şi această situaŃie ne poate ajuta să creăm o activitate din care
copilul are numai de învăŃat.
În momentul în care vă propuneŃi să faceŃi curat în camera copilului, încurajaŃi-l şi pe
el să vă dea o mână de ajutor. În loc să certaŃi copilul şi să faceŃi singură curat, mai indicat
este să îl îndemnaŃi şi pe el să vă ajute: „Hai, să facem amândoi ordine! În acest sertar punem
culorile. Dă-mi-le pe toate! Pe această etajeră aşezăm cărŃile tale. Hai, ajută-mă! Uite! Te las
pe tine să le aşezi. Pe raftul acesta aşezăm păpuşile (maşinile, etc). Uite ce frumos am aranjat
jucăriile!”
LăsaŃi-l pe copil să aşeze jucăriile iar treburile care vi se par mai grele (ştersul
prafului, aspiratul) faceŃi-le dumneavoastră. VeŃi vedea că, dacă îl încurajaŃi, dacă nu îl mai
certaŃi pentru dezordinea făcută şi, dacă îl lăudaŃi pentru ajutorul pe care vi-l dă, va face cu
plăcere ordine în jucării, alături de dumneavoastră. Astfel îl veŃi obişnui pe copil să fie
ordonat şi să îşi aranjeze singur lucrurile care îi aparŃin.
155
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
Prima dată îi arătaŃi cum trebuie să facă ordine iar, în altă zi, lăsaŃi-l mai mult pe el,
astfel încât să aibă satisfacŃia că a reuşit să facă singur un lucru. Va fi foarte mândru de
izbânda lui şi laudele dumneavoastre îl vor convinge de reuşita sa.
ConversaŃi în timp ce faceŃi curat în cameră copilului şi puneŃi-i întrebări care să îl
stimuleze: „Unde punem maşinile? În această cutie ce aranjăm? Bravo! Ai aranjat foarte
frumos păpuşile”.
156
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 54
1. Definirea activităţii:
Vine Moş Crăciun!
3. Desfăşurarea activităţii:
Vine Moş Crăciun! Ce copil nu ştie, nu este emoŃionat şi nu aşteaptă cu nerăbdare
venirea lui Moş Crăciun? Este cel mai iubit personaj şi... de ce să nu recunoaştem: chiar şi
noi, adulŃii, îl aşteptăm an de an.
Încă din primii ani de viaŃă, un copil înŃelege repede cine este Moş Crăciun şi acest
eveniment trebuie sărbătorit cu pom de iarnă, globuri, ghirlandei şi cu ornarea casei specific
sărbătorilor de iarnă. Este foarte indicat să îl implicaŃi pe copil în toate aceste pregătiri,
profitând să îl învăŃaŃi cuvinte, expresii, colinde, poezii adecvate momentului.
ÎncepeŃi prin a-i explica lucruri despre Moş Crăciun: că e bătrân, că ştie toate dorinŃele
copiilor şi că vine să aducă daruri “doar la copiii cuminŃi”. ÎntrebaŃi-l:”Tu ai fost cuminte?
Oare vine Moş Crăciun şi la tine?” Apoi, când împodobiŃi bradul, învăŃaŃi-l cuvinte precum:
pom de iarnă, globuri, beteală, steluŃă, sanie, zapadă, reni, etc. ArătaŃi-i fiecare obiect în parte,
denumindu-l. Va fi foarte încântat de această activitate. În timp ce împodobiŃi bradul, vorbiŃi
despre ce faceŃi, despre Moş Crăciun şi, după ce consideraŃi că a priceput, puteŃi să îi puneŃi
întrebări, determinându-l astfel să vă răspundă. StimulaŃi copilul să vorbească despre Moş
Crăciun, un personaj pe care îl va iubi încă din fragedă pruncie. Apoi, în funcŃie de cum e
tradiŃia la dumneavoastră, spuneŃi-i cum vine Moş Crăciun: pe horn sau noaptea când dorm
toŃi copiii, etc. Dacă are ocazia să vadă un Moş Crăciun adevărat atunci copilul trebuie să
înveŃe o poezie, un colind sau amândouă, pe care trebuie să le i spună. Trebuie înŃeles că acest
eveniment ne oferă foarte multe posibilităŃi de a-l învăŃa pe micuŃ lucruri noi.
157
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
După ce a primit cadourile, discutaŃi despre Moş Crăciun şi despre ce s-a întâmplat.
„Ai văzut? Dacă ai fost cuminte, a venit Moş Crăciun la tine. Ce cadouri Ńi-a adus?”
ÎndemnaŃi-l să vi le enumere şi să vorbească despre ele. „łi-au plăcut cadourile?”
Deasemenea, în acelaşi mod, poate fi abordat orice alt eveniment important din viaŃa
copilului (ex. de Paşte - venirea iepuraşului, Moş Neculae, un teatru de păpuşi, vizita la un
carusel pentru copii, etc.).
ProfitaŃi de fiecare moment interesant care apare, pentru a-i trezi interesul şi pentru a-l
stimula pe copil să vorbească.
158
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
159
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 55
1. Definirea activităţii:
La doctor
160
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 56
1. Definirea activităţii:
Este ziua ta!
3. Desfăşurarea activităţii:
Ziua de naştere a unui copil e un eveniment special ce nu trebuie lăsat să treacă fără a
organiza, măcar, o mică petrecere cu membrii familiei sau cu câŃiva prieteni ai copilului
sărbătorit.
Cu două-trei zile înainte, povestiŃi-i copilului că se apropie ziua lui de naştere, ce
reprezintă ea (că acum câŃiva ani a venit pe lume) şi că, în fiecare an, sărbătorim acest
eveniment. Se poate să nu înŃeleagă tot ce îi spuneŃi dar, faptul că îi vorbiŃi despre el, i se va
părea interesant. ReluaŃi această discuŃie de mai multe ori în acele zile premergătoare şi
spuneŃi-i că trebuie să vă pregătiŃi împreună pentru acest eveniment, unde vor veni copii şi
adulŃi.
MergeŃi împreună la magazin, făcând planuri şi stabilind ce trebuie cumpărat. ÎnşiruiŃi
toate lucrurile de care aveŃi nevoie şi, apoi, întrebaŃi-l şi pe el ce trebuie cumpărat: lumânări,
tort (sau ingrediente pentru a-l face), obiecte de ornat încăperea (baloane, ghirlande, etc.),
alimente şi sucuri. ArătaŃi-i, explicaŃi-i şi definiŃi fiecare produs pe care nu îl cunoaşte,
repetând de mai multe ori până le reŃine şi reuşeşte să le pronunŃe cât mai corect.
Acasă, implicaŃi-l în orice activitate legată de organizarea petrecerii. SpuneŃi-i că va
avea musafiri: copii şi părinŃii acestora. FaceŃi totul astfel încât să îşi dea seama că urmează
un eveniment deosebit.
În dimineaŃa zilei în care copilul împlineşte anii, treziŃi-l spunându-i „la multi ani”,
aduceŃi-i un cadou şi vorbiŃi-i despre această zi, despre faptul că a împlinit vârsta de trei
(patru) ani şi că a crescut mare, etc.
161
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
În momentul în care vor sosi învitaŃii, staŃi pe lângă copil, ajutându-l să se descurce cu
invitaŃii mici (copiii) şi încurajaŃi-l să le spună: „azi e ziua mea”, „mulŃumesc pentru cadou!” ,
„să ne jucăm împreună”, „să dansăm”, etc.
Va fi încântat când i se va cânta „la mulŃi ani!”, cănd va sufla în lumânări şi cănd va
primi cadouri. Va fi o amintire plăcută toată viaŃa. Nu rataŃi şi nu minimizaŃi importanŃa unui
astfel de eveniment.
FilmaŃi sau faceŃi măcar poze iar, în zilele următoare, lăsaŃi-l să le privească. DiscutaŃi
despre evenimentul care a avut loc, întrebaŃi-l cum îi cheamă pe copiii care au venit, câŃi copii
au fost, dacă i-au plăcut cadourile şi care sunt acestea.
162
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 57
1. Definirea activităţii:
La magazin: despre bani
3. Desfăşurarea activităţii:
Vine un moment în care copilul va înŃelege sau i se va explica faptul că, fiecare lucru
pe care îl cumpărăm are un preŃ şi, deci, trebuie să plătim bani pentru a-l avea.
Cel mai indicat ar fi să-i arătăm câteva monede şi bancnote şi să-i spunem că se
numesc „bani” şi, „când mergem la magazin, trebuie să îi avem pentru a putea cumpăra
mâncare, jucării, haine şi alte lucruri”. Deasemenea copilul trebuie să ştie că „mama şi tata
merg la servici (sau muncesc pe cont propriu) pentru a avea bani.
Lucrurile nu par foarte simple pentru un copil mic dar, încet, încet, va înŃelege cum
funcŃionează lucrurile. Legat de bani şi cumpărături, copilul poate fi învăŃat cuvinte şi expresii
noi cum ar fi: „mergem la magazin să cumpărăm....”, „nu am bani”, „vreau să-mi cumperi...”,
etc.
Un lucru util pentru ca aceste explicaŃii să fie înŃelese de copil, ar fi să mergem
împreună la un mic magazin, să îi dăm bani în mână şi să îl învăŃăm cum să ceară
vânzătorului ce doreşte să cumpere: „vă rog, să-mi daŃi.....”. MergeŃi cu el şi îndemnaŃi-l să se
adreseze în acest mod.
Întâi va învăŃa să cumpere o bomboană, apoi o pâine şi, veŃi vedea că, în scurt timp, va
şti să se descurce singur.
După o perioadă puteŃi să cumpărăŃi o puşculiŃă şi să îi explicaŃi că, dacă va economisi
punând câte un banuŃ acolo, se vor aduna mai mulŃi şi va putea să îşi cumpere un lucru mai
valoros. Este bine să ştie să facă economii, să înveŃe să aibă grijă de banii lui şi, de ce nu, să
realizeze că are nişte responsabilităŃi.
163
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 58
1. Definirea activităţii:
În excursie: la munte, în pădure
3. Desfăşurarea activităţii:
Această activitate trebuie să se desfăşoare în aer liber. Dacă aveŃi posibilitatea, faceŃi o
excursie la munte, în pădure. Este un loc nou şi copilul poate învăŃa multe cuvinte cum ar fi:
munte, pădure, creangă, vreascuri, foc, râu, cărare, fructe de pădure, ciuperci, etc.
Ideea acestei activitaŃi este aceea de a petrece o zi în aer liber, de a experimenta şi de a
învăŃa lucruri noi. Copilul va fi fericit să alerge, să culeagă flori, să arunce pietre în apă sau să
culeagă crengi uscate pentru foc. ImplicaŃi-l în orice activitate pe care o faceŃi şi arătaŃi-i tot
ce e în jur. Dacă găsiŃi fructe de pădure (zmeură, mure, fragi, etc) culegeŃi împreună şi, nu
uitaŃi, să îi repetaŃi de mai multe ori noŃiunile noi învăŃate.
JucaŃi-vă cu mingea iar, dacă sunt locuri amenajate (sau este permis), faceŃi un foc din
vreascuri.
LăsaŃi-l să exploreze tot ce este în jur, să-şi satisfacă curiozitatea şi îndemnaŃi-l să
repete cuvintele şi expresiile noi ce au legătură cu peisajul din jur.
PuteŃi să faceŃi poze pe care să i le arătaŃi în zilele urmăoare şi să comentaŃi
evenimentele petrecute în excursie. „Ce ai cules? Am cules mure, vreascuri, etc. Ne-am jucat
cu mingea. Am mers prin pădure, pe cărare, etc.”
164
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 59
1. Definirea activităţii:
Întrebări
3. Desfăşurarea activităţii:
Este foarte important ca un copil să înveŃe să răspundă la întrebări, pentru că, evoluŃia
lui viitoare, legată de mersul la scoală, va însemna că trebuie să aibă răbdare, să răspundă la
întrebări atunci când i se cere şi, nu în ultimul rând, să ştie că trebuie să se acomodeze cu o
colectivitate şi să se supună unor reguli. Nu poŃi face doar ce doreşti şi trebuie să Ńii cont şi de
opiniile celorlalŃi.
Primul pas ar fi acela de a reuşi să se concentreze să fie atent la ce este întrebat şi să
reuşească să dea răspunsuri rezonabile. Vom începe cu întrebări simple, la care el ştie
răspunsul pentru a se obişnui cu acest mod de a dialoga şi, apoi, când el pare pregătit, putem
să formulăm întrebări mai compleze..
1. Ce este acesta (aceasta, aceştia, acestea)?
ArătaŃi-i diverse lucruri pe care copilul le cunoaşte şi pe care el trebuie să le
denumească, răspunzând, astfel, întrebărilor dumneavoastră. Nu îl plictisiŃi şi nu abuzaŃi de
aceste întrebări. FaceŃi totul astfel încât să pară o joacă, fiŃi veseli şi e bine să vă arătaŃi
entuziasmul atunci când răspunde corect şi prompt.
2. Unde...?
În timpul zilei, când aveŃi ocazia puteŃi să-l întrebaŃi pe copil diverse lucruri astfel:
„Unde mergem...?”, „Unde te-ai lovit?”, „Unde este.....?”. LăsaŃi-l să se exprime şi aveŃi
răbdare să înveŃe să o facă.
165
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
166
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 60
1. Definirea activităţii:
Întrebări
167
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
168
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CAP. 7
Ajunşi în acest punct, noi, părinŃii putem respira liniştiŃi, ne putem desprinde de
temerile negre ce ne întunecau mintea şi sufletul; copilul a evoluat din punct de vedere al
limbajului şi tot ce trebuie să facem este de a clădi şi de a-l încuraja să înveŃe lucruri noi
pentru a-i stimula gândirea logică, creativitatea şi memoria.
Este foarte bine ca, în acest moment, să facem, din nou, o evaluare a evoluŃiei
copilului, folosind criteriile şi obiectivele de la capitolul 4. Pe lângă acestea, iată care sunt
câteva lucruri pe care trebuie să le urmăriŃi, privind şi dintr-un alt punct de vedere:
♦ copilul cunoaşte şi rosteşte cuvinte ce definesc lucruri din jurul lui (obiecte, plante,
animale, păsări, etc)
♦ face mici propoziŃii (chiar dacă sunt încă simple)
♦ comunică din propria sa iniŃiativă
♦ este interesat de jocuri (ex. LEGO, cuburi, puzzle, etc) chiar dacă are încă nevoie de
ajutorul dumneavoastră
♦ este interesat de compania copiilor.
Trebuie să fim conştienŃi că fiecare copil e o individualitate. Poate unul e mai timid,
poate altuia nu i se pare interesant jocul LEGO, dar desenează şi îmbracă păpuşile mai mult,
sau ştiŃi că ştie să vorbească într-o oarecare măsură, dar parcă e prea ocupat cu jocul şi nu o
face decât când are nevoie, etc. E bine să reuşiŃi să vă faceŃi o imagine cât mai clară a ceea ce
a reuşit copilul să acumuleze şi, chiar dacă sunt câteva puncte asupra cărora nu sunteŃi
mulŃumiŃi, dar copilul face aproape toate activităŃile specifice vârstei lui, atunci nu trebuie să
vă îngrijoraŃi, ci trebuie să continuaŃi ceea ce a-Ńi început. Educarea unui copil e o luptă
continuă şi, deşi aş vrea să vă menajez, nu pot face asta şi trebuie să vă spun că, dacă vă doriŃi
un copil inteligent care să aibă rezultate bune la şcoală şi în viaŃă, atunci trebuie să fiŃi
169
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
conştienŃi că preocuparea dumneavoastră legată de evoluŃia lui fizică şi psihică trebuie să fie
permanentă.
Eu consider că e greşit ca, dacă un copil a învăŃat să vorbească cât de cât, gata!... nu
mai trebuie să ne preocupe evoluŃia limbajului lui...Copiii au nevoie să fie stimulaŃi
continuu şi nu trebuie să aşteptaŃi ca grădiniŃa sau şcoala să facă totul. Noi, părinŃii suntem cei
mai interesaŃi de evoluŃia copilului nostru. Specialiştii recomandă o atentă supraveghere din
partea părinŃilor (chiar şi în cazul copiilor supradotaŃi sau cu IQ peste medie), o îndrumare
continuă deoarece nu sunt de ajuns doar calităŃile înăscute pentru a avea o evoluŃie frumoasă
şi viitorul să le fie strălucit.
De aceea, eu vă zic: „PărinŃi! FiŃi cu ochii în patru”. Copilul e persoana cea mai
importanŃă din viaŃa dumneavoastră, e raŃiunea de a exista şi, nimic pe lumea asta nu poate
concura cu binele fizic şi psihic pe care i-l puteŃi oferi. FaceŃi-vă o ierarhie a lucrurilor
importante din viaŃa dumneavoastră şi copilul trebuie să fie întotdeauna pe primul loc,
înaintea carierei, a banilor, a partenerului (a partenerei) de viaŃă, a altor membri din familie,
etc.
Este drept că, ajunşi aici, ne va fi mult mai simplu să îl învăŃăm orice dorim, pentru că
a dispărut acel sentiment de inhibare pe care (poate) îl avea copilul, pentru că ne simŃim mult
mai bine văzându-l cum evoluează şi cum, zi de zi, învaŃă lucruri noi şi ne uimeşte cu
spontaneitatea sa. Acum nu mai trebuie să ne facem, neaparat, un plan pentru a-l învăŃa
lucruri noi. Este deajuns să vorbim cu copilul despre tot ce se întâmplă în jurul nostru, să îi
spunem cum se numeşte fiecare obiect întâlnit, să îi explicăm şi să îi definim pe înŃelesul lui
stările sufleteşti, sentimentele şi acŃiunile. Din acest motiv, acest capitol nu conŃine decât 15
lecŃii, pentru că apoi puteŃi singuri construi orice tip de activitate doriŃi.
În acest ultim capitol ne vom propune să dezvoltăm la copilul nostru un limbaj
superior care să se asemene cu cel pe care îl folosim noi.
Vom construi împreună propoziŃii cu mai mult de două cuvinte, vom învăŃa poezii,
vom spune poveşti, etc folosind activităŃi ce implică joaca.
170
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 61
1. Definirea activităţii:
Să răspundem la întrebări
171
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 62
1. Definirea activităţii:
Poezii mici
3. Desfăşurarea activităţii:
La momentul la care copilul are un vocabular destul de bogat, chiar dacă vorbirea lui
nu e perfectă, trebuie să îl ajutaŃi în continuare să evolueze din punct de vedere al acumulării
limbajului. Acum copilul ştie să definescă lucrurile din jurul lui, face mici propoziŃii, îşi spune
numele şi vârsta şi, e foarte util şi plăcut să ştie să spună mici poezii.
ÎncepeŃi prin a căuta poezii scurte, ce conŃin câteva rime, de preferat cu cuvinte simple
şi care să fie amuzante. Oricare dintre noi îşi aminteşte din copilăria sa astfel de poezioare.
Dacă vi le mai amintiŃi, e foarte bine, dacă nu căutaŃi în cărŃi sau pe Înternet.
Vă exemplific eu două poezii uşor de învăŃat:
Azorel e un căŃel
Mic şi foarte frumuşel
Când mă vede e voios,
Dă din coadă curios,
Spune: ham, ham, dă-mi un os.
Pisicută frumuşică,
Pis, pis, pis, eşti tare mică,
Ti-este poftă de lăptic
Mai întâi, beau eu un pic.
Chiar dacă nu îi sunt cunoscute toate cuvintele sau diminutivele folosite, copilul va
învăŃa uşor astfel de poezii, îi vor fi foarte utile în dezvoltarea limbajului şi îl va ajuta să
pronunŃe din ce în ce mai bine sunete mai dificile. De fapt, pe lângă dezvoltarea limbajului,
învăŃarea poeziilor, stimulează memoria, un obiectiv foarte important pentru mai târziu. Cu
172
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
cât va şti mai multe lucruri, cu atât stimularea lui va avea ca efect îmbogăŃirea şi
perfecŃionarea limbajului.
CitiŃi câte o poezie şi repetaŃi-o împreună până o învaŃă bine. Nu intercalaŃi poeziile,
adică nu începeŃi să învăŃaŃi alta, până nu o ştie bine pe cea pe care o repetaŃi deja.
Deasemenea, sfatul meu este ca, periodic, să le repetaŃi pentru a şi le reaminti. De fapt această
activitate trebuie făcută permanent pentru că, un copil preşcolar, trebuie şi e frumos să ştie
poezii. ÎnvăŃaŃi-l poezii despre orice eveniment care apare: Moş Crăciun, mărŃişor, primăvară,
vară, toamnă, iarnă, ziua mamei, ziua copilului, etc.
Foarte important de ştiut este faptul că, pentru a-l atrage pe copil să ne asculte şi să îşi
dorească să înveŃe poeziile, noi trebuie să adoptăm o anumită atitudine. Copilul trebuie să
recunoască în mimica feŃei noastre, în gesturile pe care le facem şi în felul în care exagerăm
fiecare vers, bucuria şi amuzamentul. ÎnvăŃarea unei poezii nu trebuie să fie o obligaŃie ci,
dimpotrivă, trebuie să fie un lucru plăcut pentru copil. FaceŃi gesturi largi, imitaŃi animalele şi
bateŃi din palme.
În momentul în care limbajul său se îmbunătăŃeşte, ridicaŃi miza şi căutaŃi poezii cu
mai multe strofe şi cu cuvinte noi şi mai dificile (cu mai multe silabe şi cu consoane mai greu
de pronunŃat).
Trebuie să înŃelegem că dezvoltarea limbajului e un exerciŃiu ce trebuie făcut
permanent. Unii copii încep să vorbească mai timpuriu, alŃii dacă încep mai târziu dar, până la
începerea şcolii, ei trebuie să pronunŃe corect toate cuvintele, să aibă un vocabular bogat şi să
se poată exprima liber, adecvat vârstei lui.
173
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 63
1. Definirea activităţii:
Poveşti clasice
3. Desfăşurarea activităţii:
Copiii au o imaginaŃie foarte bogată, le place să trăiască într-o lume fantastică şi să îşi
imagineze că ei sunt prinŃi şi prinŃese. Din acest motiv, cu cât sunt familiarizaŃi mai timpuriu
cu poveştile, cu atât imaginaŃia lor va fi mai bogată.
Este foarte bine dacă reuşiŃi să vă faceŃi un program, astfel încât, seara, înainte de
culcare, să vă rezervaŃi 10-15 minute pentru a-i spune sau citi copilului o poveste.
AlegeŃi cărŃi colorate frumos şi, după ce spuneŃi povestea, foarte util ar fi să purtaŃi o
discuŃie cu copilul. IncurajaŃi-l să povestească şi el şi lăsaŃi-l să încerce să se exprime cum îi
vine mai bine. Nu-l întrerupeŃi şi nu îl criticaŃi pentru greşelile pe care le face. Dimpotrivă,
lăudaŃi-l pentru că a înŃeles povestea şi pentru că a reuşit să relateze esenŃa ei.
CumpăraŃi cărŃi de poveşti care au o pagină colorată iar cealaltă reprezintă acelaşi
desen, dar alb-negru pe care copilul îl poată colora. ArătaŃi-i cum să coloreze respectând
culorile din desenul iniŃial şi, totodată, purtaŃi o discuŃie legată de personajele din poveste şi
firul narativ.
Într-un week-end sau când vă permite timpul, puteŃi chiar să îi sugeraŃi copilului să se
costumeze asemeni personajelor din poveşti. După ce citiŃi povestea, comentaŃi accentuând
asupra vestimentaŃiei personajelor. AjutaŃi-l pe copil să se costumeze, folosind articole de
îmbrăcăminte din garderoba dumneavoastră şi îndemnaŃi-l să vorbească despre aceste lucruri.
Copiilor le place să îşi închipuie că sunt prinŃi şi prinŃese sau alte personaje şi, pe lângă
avantajul dezvoltării limbajului, veŃi putea dezvolta şi o comunicare mai eficientă.
174
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 64
1. Definirea activităţii:
Unde este obiectul
3. Desfăşurarea activităţii:
LuaŃi un obiect mic (o bilă, un nasture) pe care îl ascundeŃi într-o mână. ArătaŃi-i
copilului ambii pumni strânşi şi întrebaŃi-l în care dintre ei se află bila. El trebuie să ghicească
mâna unde se afla. „Unde este bila? Arată-mi!”
FaceŃi jocul cât mai amuzant, lăudaŃi-l râzând şi bucurându-vă ori de câte ori reuşeşte
să îl găsească.
Un alt joc care are acelaşi scop, dar care e cu un grad de dificultate mai ridicat este
următorul: luaŃi patru pahare din plastic mat şi aşezaŃi-le cu fundul în sus. Sub unul din ele
aşezaŃi un obiect mic. ArătaŃi-i copilului unde e obiectul şi spuneŃi-i că trebuie să fie atent.
MutaŃi paharele pe masă, astfel încât poziŃia lor să fie alta. Primele mişcări cu paharele
pe care le faceŃi nu trebuie să fie foarte bruşte şi nici foarte complicate pentru a-l obişnui pe
copil cu acest joc. OpriŃi-vă la un moment dat şi cereŃi-i copilului să spună sub care pahar e
obiectul. VeŃi observa dacă reuşeşte să urmărească paharul care are obiectul ascuns. Dacă nu
poate urmări mişcările paharelor, este bine să faceŃi mişcări mai lente. ArătaŃi-i
dumneavoastră unde este obiectul dacă pare nedumerit de ce faceŃi spunând: „Am ascuns
obiectul sub un pahar. Am mişcat paharele iar tu trebuie să spui unde este obiectul”. „Uite l-
am găsit aici!”
JucaŃi-vă de mai multe ori împreună până înŃelege ce trebuie să facă şi vorbiŃi despre
această activitate.
175
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 65
1. Definirea activităţii:
Două/patru părŃi fac un întreg
176
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 66
1. Definirea activităţii:
Care este cel mai mare şi care cel mai mic?
3. Desfăşurarea activităţii:
Această activitate este una uşoară şi plăcută dar care dă posibilitate copilului să
înŃeleagă mai bine aceste noŃiuni. Vă prezint mai jos câteva figuri geometrice cu triunghiuri şi
pătrate pe care trebuie să le decupaŃi (sau dacă aveŃi un foarfec pentru copii, lăsaŃi-l pe micuŃ).
AmestecaŃi mai întâi triunghiurile, întrebându-l pe copil: „Care este cel mai mare?” şi apoi
„Care este cel mai mic?”. Analog procedaŃi şi cu pătratele.
Apoi, pentru a face activitatea mai dificilă, amestecaŃi toate figurile geometrice şi
puneŃi-l să le grupeze pe mulŃimi: mulŃimea triunghiurilor şi mulŃimea pătratelor.
Această activitate o puteŃi repeta şi în altă zi dar puteŃi folosi şi alte lucruri pe care le
aveŃi în casă: creioane de diferite mărimi, farfurii de mai mici şi mai mari, maşinuŃe cu
dimensiuni diferite, etc
RepetaŃi această activitate până când sunteŃi convinşi că micuŃul reuşeşte să identifice
cel mai mic şi cel mai mare obiect dintr-o mulŃime.
177
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
178
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 67
1. Definirea activităţii:
Azi, ieri, mâine
3. Desfăşurarea activităţii:
Pentru un copil aflat în primii ani de viaŃă este, încă, dificil de înŃeles diferenŃa între
trecut, prezent şi viitor. NoŃiuni precum „azi”, „ieri”, „mâine” îl pot deruta şi nu va şti ce vreŃi
să spuneŃi.
De aceea trebuie să faceŃi nişte lucruri distincte între ele şi care au loc în zile
consecutive, ca să puteŃi să îi explicaŃi diferenŃa între noŃiuni.
Dacă aveŃi posibilitatea, faceŃi un plan de a duce copilul în nişte locuri care îi plac,
cum ar fi: un loc de joacă deosebit, un carusel, la o petrecere cu copii, la teatru pentru copii, la
circ, etc.
Să spunem că azi mergeŃi la teatru. Când ajungeŃi acasă, întrebaŃi-l: „Unde ai fost
azi?” şi ajutaŃi-l să vă răspundă; „Azi am fost la teatru”.
A doua zi mergeŃi în alt loc: de exemplu în parc şi întrebaŃi-l „Unde ai fost azi?”
Raspunsul trebuie să fie de forma: „Am fost în parc”, „Dar ieri, unde ai fost”, „Ieri am fost la
teatru”.
La început ajutaŃi-l şi sugeraŃi-i răspunsul. „Mâine mergem la Ana. Acum e seară, vom
dormi şi, mâine, când ne trezim şi e ziuă, mergem la Ana. Este ziua ei”.
PurtaŃi o astfel de conversaŃie cu copilul în fiecare seară, rememorând activităŃile pe
care le-a făcut. Repetând mai multe zile, copilul va înŃelege că ce a făcut „ieri” face referire la
o activitate din ziua anterioară, ce face „azi”, la ceea ce se întâmplă în prezent iar „mâine”
face referire la ceva ce ne propunem în ziua următoare.
179
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 68
1. Definirea activităţii:
Zilele săptămânii
3. Desfăşurarea activităţii:
Pentru această activitate avem nevoie de un carton mai mare (70 x 25 cm) pe care să îl
liniaŃi după modelul de mai jos.
Luni MarŃi Miercuri Joi Vineri Sambătă Duminică
Acest panou pe care l-aŃi creat, lipiŃi-l pe un perete la îndemâna copilului. FaceŃi asta
împreună cu micuŃul şi explicaŃi-i că, acolo, aŃi notat zilele săptămânii: luni, marŃi, miercuri,
joi, vineri, sâmbătă, duminică. Nu va înŃelege la ce vă referiŃi dar, pe măsură ce va trece
timpul, şi îi veŃi explica ce înseamnă aceste noŃiuni, va ajunge să ştie să le folosească în
vorbirea sa curentă.
Iată cum puteŃi proceda: faceŃi nişte poze cu grădiniŃa, cu parcul unde se joacă, cu
magazinul unde faceŃi cumpăraturi, cu orice alt loc pe care îl frecventează copilul în mod
curent.
În prima zi a săptămânii, spuneŃi-i copilului: „astăzi este luni” arătându-i căsuŃa de pe
planşă corespunzătoare. „Ce faci astăzi? Mergi la grădinită, apoi vii acasă, mai târziu mergem
la magazin (sau mergem în parc şi te joci cu copiii).” În momentul în care îi spuneŃi toate
180
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
181
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 69
1. Definirea activităţii:
Anotimpurile
3. Desfăşurarea activităţii:
Despre anotimpuri sunt multe lucruri care se pot spune dar, pentru a lămuri un copil ce
înseamnă fiecare, trebuie să găsiŃi elemente distincte care să caracterizeze fiecare perioadă în
parte. Astfel, sunt prezentate mai jos câteva din aceste caracteristici, care pot fi explicate
copilului. Nu vă limitaŃi doar la acestea. PuteŃi să daŃi şi alte exemple care să îl stimuleze şi să
înŃeleagă la ce faceŃi referire.
PRIMĂVARA
♦ copacii înfloresc,
♦ e cald afară,
♦ totul e verde,
♦ vine iepuraşul cu cadouri de Paşte.
VARA
♦ e foarte cald,
♦ ne îmbrăcăm cu haine subŃiri,
♦ e vacanŃă,
♦ mergem la mare şi la munte.
TOAMNA
♦ plouă mult,
♦ ne îmbrăcăm cu haine mai groase,
♦ frunzele îngălbenesc şi cad,
♦ se culeg roadele de pe câmp (fructe, legume, etc),
♦ începe grădiniŃa.
182
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
IARNA
♦ e foarte frig (ger),
♦ ninge,
♦ ne dăm cu sania,
♦ vine Moş Crăciun cu daruri.
Nu uitaŃi sa-i spuneŃi copilului în ce anotimp e ziua lui de naştere sau orice eveniment
pe care el îl ştie şi poate fi un bun exemplu pentru această activitate.
Eu vă propun să căutaŃi în reviste sau pe internet imagini frumoase care să descrie
anotimpurile şi să le decupaŃi. Astfel, pentru imaginea de primăvară, căutaŃi copaci înfloriŃi,
păzări zburând, flori înflorite, ghiocei, etc, pentru imaginea de vară, căutaŃi, imagini cu copii
care se joacă, care sunt la mare sau la munte, etc, pentru toamnă căutaŃi să decupaŃi copaci cu
frunze ruginii, oameni culegând fructe şi legume, etc iar pentru iarnă imagini cu copii pe
sănii, cu zăpadă, şi un om de zăpadă, etc. DecupaŃi-le dumneavoastră sau copilul şi, apoi îi
spuneŃi: „Hai, să creăm un tablou de primăvară (vară, toamnă, iarnă). Dintre toate elementele
decupate alege desenele care descriu cel mai bine acel anotimp (cel pe care l-aŃi enunŃat
dumneavoastră mai înainte). Asta, bineînŃeles, după ce i-aŃi explicat ce se întâmplă în fiecare
anotimp. VeŃi observa că micuŃul nu va fi interesat doar de explicaŃiile dumneavoastră,
imaginile îl vor atrage mai mult şi va înŃelege mai uşor ce reprezintă noŃiunile pe care i le
explicaŃi. În altă zi, lăsaŃi-l singur, să le găsească. PuteŃi chiar să le lipiŃi împreună pe foi albe
A4, creând imagini ce descriu câte un anotimp.
Această activitate o puteŃi face în mai multe zile până ce copilul a înŃeles şi a reŃinut
caracteristicile anotimpurilor şi va şti să răspundă la întrebări referitoare la aceste noŃiuni.
183
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 70
1. Definirea activităţii:
LEGO, puzzle, cuburi, desen
3. Desfăşurarea activităţii:
Am repetat de mai multe ori în această carte faptul că trebuie să vă faceŃi timp să vă
jucaŃi cu copilul. Nu se poate să nu găsiŃi o jumătate de oră (o dată la două, trei zile măcar) să
faceŃi împreună o activitate. Nu e de ajuns să cumpărăŃi copilului jocuri de tot felul, ci arătaŃi-i
şi cum trebuie să le folosească, reuşind astfel să îşi dezvolte aptitudini diverse şi gândirea.
Copiii învaŃă prin imitaŃie şi nu cred că efortul din partea dumneavoastră e foarte mare. Acum
e momentul pentru jocuri de genul: LEGO, puzzle, cuburi.
LEGO
ConstruiŃi o casă, o maşină, un turn, etc. În timp ce realizaŃi aceste lucruri, explicaŃi
copilului cum anume reuşiŃi să le faceŃi. Ex.”Construiesc o casă. Acum fac pereŃii, uşa,
fereastra, acoperişul. Uşa e albastră, acoperişul e roşu. Uite! Folosesc piese mici şi mari. Te
rog să-mi dai piese galbene! etc”
PUZZLE
AlegeŃi la început imagini simple. ArătaŃi-i cum să urmărească imaginea desenată
pentru a căuta piesele. După ce faceŃi dumneavoastră o dată, lăsaŃi-l şi pe copil să încerce.
Întâi va privi, apoi va încerca cu ajutorul dumneavoastră iar, mai târziu, va şti singur cum se
face.
184
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
CUBURI
Până acum foloseaŃi cuburi pentru a construi turnuri pe care le dărâma sau trenuri pe
care le împingea. Acum arătaŃi-i cum să construiască imagini (iniŃial e bine să fie simple) şi
procedaŃi ca la puzzle până va reuşi să le facă singur.
DESEN
ÎncurajaŃi-l pe copil să deseneze. E o activitate care îi dezvoltă creativitatea, capătă
siguranŃă în a mânui instrumentul de scris şi e una din activităŃile care îl captivează.
Desenatul, chiar dacă pare o pierdere de vreme (talentul copilului nefiind unul deosebit), are
un rol foarte important, fiind modalitatea prin care el poate învăŃa diverse lucruri, ce altfel ar
fi foarte greu de explicat. DesenaŃi şi coloraŃi împreună, pentru că sunt activităŃi cu ajutorul
cărora puteŃi construi multe activităŃi.
FaceŃi dumneavoastră mai întâi un desen oarecare şi apoi încurajaŃi-l şi pe el să facă
unul asemănător. Va fi încântat când va reuşi să deseneze un copil, o casă, o maşină, etc.
LăudaŃi-l şi puneŃi „opera” la expoziŃie (pe frigider fixată cu magneŃi sau în orice loc vizibil)
să vadă toată lumea „cât de frumos a desenat copilul”. Aprecierea adulŃilor reprezintă o mare
mândrie pentru copil şi, încurajat în acest mod, va continua să facă activităŃi diverse, numai
bune pentru a evolua şi a-şi dezvolta capacităŃile psiho-motorii.
185
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 71
1. Definirea activităţii:
Ce gust are?
3. Desfăşurarea activităţii:
Această activitate îşi propune să lămureasă şi să ajute copilul să diferenŃieze
principalele tipuri de gusturi.
Astfel, aşezaŃi pe patru farfurii mici zahăr, sare, cacao şi o felie de lămâie. ArătaŃi-i
copilului aceste produse şi denumiŃi-le pe fiecare în parte (probabil că ştie aceste noŃiuni).
Apoi rugaŃi-l să guste din fiecare şi faceŃi comentarii de felul: zahărul e dulce, sarea e sărată,
cacaoa e amară iar lămâia e acră. GustaŃi şi dumneavoastră împreună cu copilul, astfel încât să
îl încurajaŃi să o facă. Totodată puteŃi să vă manifestaŃi plăcerea când gustaŃi zăhărul sau să vă
strâmbaŃi atunci când le gustaŃi pe celelalte. RepetaŃi de mai multe ori aceste noŃiuni până
când micuŃul le-a învăŃat şi le-a reŃinut.
În zilele următoare puteŃi să faceŃi comentarii despre mâncarea pe care i-o oferiŃi la
masă: prăjitura e dulce, brânza e sărată, ciorba e acră, etc. ÎndemnaŃi-l să vorbească despre
aceste lucruri şi să descrie gustul mâncării. În scurt timp va folosi singur în vorbirea sa aceste
noŃiuni.
186
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 72
1. Definirea activităţii:
Matematică
3. Desfăşurarea activităţii:
Această lecŃie îşi propune să dezvolte la copil atât limbajul, atenŃia, cât şi gândirea
logică. Sunt prezentate câteva exemple de exerciŃii cu mulŃimi şi numere care îl vor determina
pe copil să facă nişte corelaŃii între culori şi forme, între obiecte şi cifre, să grupeze obiecte de
acelaşi tip sau de aceeaşi culoare şi să gândească logic fiecare aspect.
ArătaŃi-i fiecare exerciŃiu, explicându-i ce trebuie să facă şi apoi puteŃi să îi desenaŃi
chiar dumneavoastră alte exemple astfel încât să se acomodeze cu acestea.
În timp ce îi explicaŃi aceste lucruri puteŃi accentua noŃiuni ca: mulŃime, acelaşi,
aceeaşi, aceleaşi, aceiaşi, la fel, diferit, etc.
1. ÎncercuiŃi toate maşinile din mulŃimea de mai jos.
187
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
188
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
4. IndicaŃi cu o linie cifra lipsă din fiecare şir şi scrieŃi-o apoi în pătratul gol.
3
1 2 4 5
4
6 8 9 10 5
6
3 5 7
7
4 7
8
5. Analog ca la punctual 4.
1
2 4 5
3
4 5 6 6
7
7 9
8
5 6 9
10
189
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
6. NumăraŃi câte obiecte de acelaŃi fel sunt în imagine şi indicaŃi cu o săgeată numărul
corespunzător.
7. Analog ca la punctul 6.
190
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 73
1. Definirea activităţii:
La ce foloseşte?
3. Desfăşurarea activităţii:
Această activitate are ca scop dezvoltarea atenŃiei copilului şi găsirea de către acesta a
utilităŃii diferitelor obiecte. Astfel, trebuie să vă gândiŃi la câteva obiecte pe care micuŃul le
cunoaşte şi, arătându-i-le, să construiŃi un dialog constructiv despre modul cum se folosesc
acestea, care să îl ajute să îşi dezvolte limbajul. Este foarte utilă această activitate pentru a
ajuta copilul să poată conversa cât mai liber, să aibă iniŃiativă şi să îşi dezvolte atenŃia.
PuneŃi întrebări de genul:
♦ La ce foloseşte pieptenul (umbrela, creionul, farfuria, paharul, cheia, becul, etc)?
♦ La ce folosesc hainele (banii, ochelarii, etc)?
LuaŃi în mână obiectul respectiv, puneŃi întrebarea şi încercaŃi să îniŃiaŃi un dialog. „La
ce foloseşte pieptenele? Îi arătaŃi totodată şi obiectul. „Cu el ne pieptănăm.” ExemplificaŃi
prin mişcări acŃiunea respectivă. Apoi puteŃi continua dialogul: „Acest pieptene este al meu
(al mamei). Ce culoare are? Are culoarea verde. Câte pieptene sunt la baie? Sunt trei pieptene.
etc”
IniŃial ajutaŃi-l dumneavoastră pe copil să dialogheze, punând şi întrebări, dând şi
răspunsuri atunci când pare să fie în dificultate. Pe măsură ce observaŃi că se descurcă mai
uşor la a da răspunsuri, lăsaŃi-l să converseze cât mai liber. Chiar dacă se mai poticneşte,
încurajaŃi-l şi lăudaŃi-l arătându-i cât de mulŃumiŃi sunteŃi de reuşitele sale.
PuteŃi proceda, în acelaŃi mod, cu orice obiect aveŃi la îndemână. Cu cât reuşeşte să se
exprime liber, cu atât evoluŃia lui va fi una frumoasă şi va încânta pe toată lumea.
191
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 74
1. Definirea activităţii:
Este corect? Da sau nu.
3. Desfăşurarea activităţii:
Pentru a-i dezvolta copilului atenŃia, spontaneitatea şi logica, putem să facem
următoarea activitate. PărinŃii ştiu care sunt cunoştinŃele pe care le-a acumulat micuŃul. În
funcŃie de acestea, puteŃi să încercaŃi să formulaŃi propoziŃii, lăsându-l pe copil să completeze
ultimul cuvânt astfel:
♦ Soarele are culoarea................ (galbenă).
♦ Acum mergem la ................ (grădiniŃă).
♦ CăŃelul face ................ (ham).
♦ Aceasta este o ................ (maşină).
♦ Tu mănânci o .................... (banană).
♦ Mama vine cu ................ (trenul).
După acest tip de propoziŃii, încercaŃi ceva mai complicat cum ar fi să formulaŃi
întrebări care să conŃină o greşeală iar copilul să răspundă prin „da” sau „nu”. Exemplu:
♦ Soarele are culoarea verde?
♦ Pisica face oac?
♦ Câinele zboară?
♦ Acesta e piciorul? (arătând spre mână)
AjutaŃi-l dacă pare nedumerit de aceste propoziŃii. Răspunsul i-l puteŃi sugera
dumneavoastră la început: „Nu, soarele este galben”. Va înŃelege că intenŃia dumneavoastră
este aceea de a-i testa atenŃia şi, la o altă întrebare asemănătoare, va răspunde singur, dorind
să vă demonstreze că ştie răspunsul corect.
PuteŃi formula multe alte întrebări simple care să conŃină o greşeală în funcŃie de
cunoştinŃele copilului, astfel încât să poată recunoaşte eroarea.
192
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
RâdeŃi şi amuzaŃi-vă de fiecare dată când copilul realizează greşeala din formularea
dumneavoastră. Vă reamintesc încă o dată că buna dumneavoastră dispoziŃie, răbdarea şi
înŃelegerea pe care i-o arătaŃi copilului sunt cele mai bune argumente de a-l convinge să
asculte, să interacŃioneze şi să înveŃe tot ceea ce trebuie să ştie. O atitudine mult prea severă,
dură şi cicălitoare nu va face decât să inhibe dorinŃa copilului de a comunica, să-l sperie şi să
aibă reŃineri în a relaŃiona, de teamă să nu greşească şi, astfel, să vă supere.
193
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
LECłIA NR. 75
1. Definirea activităţii:
Cifre şi litere
3. Desfăşurarea activităţii:
În acest moment copilul stăpâneşte destul de bine limbajul, înŃelege tot ce i se spune,
ştie şi poate să se exprime şi reuşeşte să poarte un dialog. Greşelile gramaticale pe care încă le
mai face nu trebuie să ne îngrijoreze- acestea sunt normale (copilul îşi perfecŃionează în
continuare limbajul). ContinuaŃi să vorbiŃi cu copilul, arătaŃi-i tot interesul dumneavoastră şi
nu abandonaŃi să îl învăŃaŃi lucruri noi chiar dacă limbajul pe care îl foloseşte este aproape la
fel cu al unui adult. Un copil trebuie stimulat permanent pentru a-şi dezvolta gândirea şi
inteligenŃa.
Acesta e cel mai bun moment să treceŃi împreună de la învăŃarea limbajului, la pasul
premergător întrării la scoală. Să ştiŃi că sunt oameni care se nasc cu o inteligenŃa superioară
dar, s-a demonstrat că, dacă aceasta nu e stimulată şi educată corespunzător în copilărie şi
adolescenŃă, rezultatele nu duc nici pe departe acolo unde ar fi de aşteptat.
Un prim pas în acest sens poate fi făcut cumpărând un joc ce conŃine o tablă cu cifre şi
litere magnetice.
ÎncepeŃi să îi arătaŃi cifrele pe care copilul ştie să le rostească. LăsaŃi-l să se joace cu
ele, repetând, din când în când fiecare cifră. AliniaŃi-le şi puneŃi copilul să le numească, apoi
amestecaŃi-le şi arătaŃi-i câte una pe sărite până când le învaŃă. Odată ce a învăŃat cifrele de la
1 la 10, puteŃi să continuaŃi cu cele până la 20.
TreceŃi apoi la litere. Nu i le daŃi pe toate odată. ArătaŃi-i întâi literele ce formează
cuvântul „MAMA” (adică, M şi A). RostiŃi-i-le clar şi repetaŃi până le învaŃă. PuneŃi-l să
repete după dumneavoastră pe silabe: „ma-ma”.
În altă zi, arătaŃi-i şi litera T (pe lângă cele învăŃate deja), formând cuvântul „TATA”.
ArătaŃi-i câte o literă, două şi daŃi-i timp să le memoreze. Nu îl agasaŃi şi nu îl certaŃi dacă nu
le-a reŃinut – e încă mic şi, până la şcoală, are timp suficient să se acomodeze cu ele. Dacă
194
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
pare că nu e interesat de învăŃarea literelor mai bine abandonaŃi ideea (de fapt, alfabetul se
învaŃa la şcoală).
Dacă nu aveŃi un joc cu cifre şi litere magnetice puteŃi folosi următoarele planşe. PuteŃi
să i le arătaŃi pe rând sau le puteŃi decupa. O altă variantă ar fi să scrieŃi pe hârtie litere şi cifre
arătându-i-le şi denumindu-le. AlegeŃi varianta care vă convine cel mai mult şi care vi se pare
mai uşoară.
195
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20
196
SoluŃionarea întârzierii limbajului la copii
A Ă Â B C D E
F G H I Î J K
L M N O P Q R
S Ş T ł U V W
X Y Z
197