Studiu de caz: Efectele legii anti-fumat asupra consumatorilor nefumători şi a celor

fumători

Sunt cunoscute efectele nocive ale fumatului, în special pentru persoanele nefumătoare. De
aceea era necesară o legislaţie care să protejeze atât angajaţii nefumători, cât şi clienţii
nefumători care erau afectaţi de cei care fumează. Se argumentează faptul că respiratul este un
proces independent de voinţa noastră, pe când fumatul este un act voluntar, prin care este
afectată grav sănătatea celor din jur.
Prima interzicere a fumatului a fost în Mexic în 1575 şi prevedea că nu este voie să se fumeze
în biserici.
De asemenea, sultanul Murad IV a interzis fumatul în anul 1633 în tot Imperiul Otoman.
Proprietarii de baruri au fost revoltaţi în urma deciziei adoptate de către legislaţie prin care
se interzicea fumatul în zone publice, argumentând că cei care fumează mult, beau şi mult, şi
dacă se va interzice fumatul, atunci vânzările vor scade dramatic. De asemenea, persoanele
fumătoare se simt cel mai bine când fumează într-un bar sau restaurant unde se pot relaxa, faţă
de locul de muncă. În Europa, în Austria se încearcă interzicerea fumatului în secolul XVII dar
s-a revenit ulterior asupra deciziei.
În Irlanda şi Norvegia este interzis fumatul la locul de muncă începând din anul 2004.
Începând cu anul 2007 este interzis fumatul în Marea Britanie în orice spaţiu public închis
şi de asemenea nu au voie să fumeze persoanele care nu au împlinit 18 ani.
După intrarea în vigoare a legislaţiei anti-fumat, în anul următor şi anume 2007, în Marea
Britanie a fost înregistrată o scădere cu 11% a consumului de ţigări şi cu 10% a consumului de
băuturi alcoolice.
În România legea anti-fumat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009 şi nu prevede interzicerea
absolută a fumatului, ci amenajarea de spaţii speciale destinate fumătorilor.

Întrebări:
1. Consideraţi că prin interzicerea fumatului se interzice un drept al persoanelor fumătoare?
2. Care consideraţi că sunt efectele unei asemenea legi asupra consumului (diminuarea
consumului sau persoanele vor continua să fumeze în alte spaţii)?
3. Daţi exemplu (real sau propus de dumneavoastră) de campanie anti-fumat cu efect de
diminuare a consumului de ţigări?
4. Sunteţi de acord cu efectuarea de către Guvern a unor campanii de stimulare a consumului
de alimente sănătoase şi de descurajare a unor acţiuni care dăunează sănătăţii?
5. Consideraţi că România a adoptat o poziţie bună prin permiterea fumatului în anumite
spaţii delimitate faţă de cele de nefumători sau ar trebui să promoveze o legislaţie mai drastică
precum majoritatea ţărilor europene?